14. „Dracul", sau cerşetorul hidos din Giurgiu (pag. 43 şi

Virgiliu P. Arbore 34

de locuinţă. Atît deputaţii satului cit şi funcţionarii nu au vrut să-l ia la ei, deşi a umblat din casă în casă, pînă cînd însfîrşit a fost invitat cu multă stăruinţă de un locuitor (pag. 175).

Intr acolo s a grăbit imediat, a mulţumit pentru complezenţă doamnei şi domnului cari o făceau pe gazdele şi după ce s a schimbat cu alte haine, primi invitaţia la o mică petrecere de seară, unde s a distrat foarte bine cu gazdele şi cu două călugăriţe frumoase şi tinere, rude apropiate de ale lor, cari veniseră în vizită dela o mînăstire de maici din apropiere. Călugăriţele rîdeau destul de liber şi simţeau plăcere să se primble prin lume. Acest fapt j se păru călătorului nostru care era liber cugetător cam curios, cu atît mai mult, cu cît atît călugării cît şi călugăriţele nu pot să lege relaţii de familie. Petrecerea din acea seară a fost foarte veselă şi însufleţită. A doua zi seara cînd s a întors dela muncă în sat, zapciul îl aştepta şi împreună cu dorobanţul şi cu soldaţii lui a pornit spre cea mai frumoasă curte boerească, proprietatea bogatului boier Sichleanu. unde îi fu dat să admire gustul cu care erau aranjate camerile cu mobile scumpe, aşa cum n'a mai văzut nicăeri pe aceste meleaguri, A vorbit acolo de toate şi la urmă i s'a spus că peste trei zile este anunţată vizita întregii lui familii la nişte rubedenii din Buzău, la cules de vii şi îl rugară să-i erte că nu i pot pune la dispoziţie toată ospitalitatea pe care ar dori să i-o arate (pag. 177).

Descrie bogăţia viilor, frumuseţea culesului, felul cum se mustuieşte, călcîndu-se strugurii cu picioarele şi remarcă bunătatea vinului. Deşi pînă acuma nu băuse vin niciodată, acum nu se putu abţine şi rămase îneîntat (pag. 178 —179). La gazda la care era încartiruit se culegea de asemeni via şi se mustuieau strugurii. Culegătorii erau foarte veseli şi în fiecare seară după munca culesului şi Duminica toată după amiaza, aveau muzică. Doi ţigani le cîntau : unul din vioară, celălalt din ţimbal şi ei jucau sau roboteau. Nu şi-a putut închipui deloc cum aceşti oameni cari munceau toată ziua, aveau totuşi o aşa de bună dispoziţie. In aceste ultime zile de muncă a vizitat mînâstirea de călugăriţe, aşezată minunat între nişte fagi grandioşi, unde a continuat măsurătoarea. In mînăstire nu erau atunci aşa de multe călugăriţe şi acelea carj eraţi şe întîmplase fi cele

Mflcovla in 1856 35

bătrîne. Cele mai tinere — cari nu erau aşa de numeroase — se găseau în vizită, ori erau la cules de vii pe la prietene (pag. 180).

Timpul se înrăutăţi, frigul începu să-i îngheţe oasele şi o vreme mohorîtă anunţa sfîrşitul toamnei. Călătorul nostru se grăbea acum să termine măsurătoarea, pentrucă ar fi dorit să facă Crăciunul şi Anul Nou în Praga, pe care a iubit-o atîta. La amiază lucră în Obrejici, aproape de satul Slobozia, unde mai fusese la 12 Iunie. Acolo a întîlnit un negustor ambulant care vindea diverse mărunţişuri şi căruia din instinct i s'a adresat ceheşte. Nu mare i-a fost mirarea cînd acesta i-a răspuns în aceiaşi limbă iar de bucurie a vrut să-i sărute şi mîinile. I-a adresat cîteva cuvinte şi i-a dăruit ceva bani mărunţi, după care a părăsit acest sat urît, murdar şi desgustător, — Obrejici — (Pag. 181). La 28 Octombrie 1856 de dimineaţă, s’a despărţit cît mai c°rdial de gazdele lui, — drăguţele călugăriţe plecaseră mai înalte — şi-a adunat lucrurile şi s'a aşezat cu soldatul său într’o căruţă cu un cal, îndrepteptîndu-se spre Cucii. 'Dorobanţului i-a dat drumul, după ce mai întîi i-a făcui nn cer-tiiicat-elogios in bmba franceză, ca să-i servească la nevoe^j Iar drept orice încheere, acela care a văzut, cunoscut şi Preţuit Milcovia, termină însemnările sale zilnice cu această profesiune de credinţă, cu această mărturisire sinceră, adusă ca un sUprem omagiu tuturor romînilor din acest ţinut pe cari desigur ca i-a iubit, spunînd : „ Voi păstra până la moarte aceste amintiri, şi dacă arfi să se vindă, nu le-aş da pe oricîţi bani mi s'ar oferi- (pag. 183).

INDEXUL STAMPELOR REPRODUSE

1 Căruţă de poştă valahă . 2. Biserică veche din Focşani 3. Biserică veche din Focşani 4. Cişmea din Focşani . 5. Soţi în costume boereşti străvechi . 6. Familie evreiască din Focşani 7. Copii de evrei făcînd ştrengării în Focşani 8. Sacagiu din Focşani • 9. Dorobanţ pedepsind un pîndar 10. Dorobanţi valahi (romîni) 11. Ţărance romînce la lucrul de casă . 12. Prînzul rornînilor de la munte 13. Caravana etnografică în munţii romîneşti . H. Întoarcerea sătenilor de la tirgul din Dumitreşt 15. Moara din Deduleşti 16. Lucrători jucînd în epoca culesului de vii 17. Hanul din Slobozia-Coroteni-Valahia p*. 5 6 7 9 11 13 17 19 21 23 25 26 27 29 31 32 33

a

' :°-i -

3 \ 17,

,/• P 1