Virgiliu P. Arbore 34
de locuinţă. Atît deputaţii satului cit şi funcţionarii nu au vrut să-l ia la ei, deşi a umblat din casă în casă, pînă cînd însfîrşit a fost invitat cu multă stăruinţă de un locuitor (pag. 175). Intr acolo s a grăbit imediat, a mulţumit pentru comple zenţă doamnei şi domnului cari o făceau pe gazdele şi după ce s a schimbat cu alte haine, primi invitaţia la o mică petrecere de seară, unde s a distrat foarte bine cu gazdele şi cu două că lugăriţe frumoase şi tinere, rude apropiate de ale lor, cari ve niseră în vizită dela o mînăstire de maici din apropiere. Călu găriţele rîdeau destul de liber şi simţeau plăcere să se primble prin lume. Acest fapt j se păru călătorului nostru care era liber cugetător cam curios, cu atît mai mult, cu cît atît călugării cît şi călugăriţele nu pot să lege relaţii de familie. Petrecerea din acea seară a fost foarte veselă şi însufleţită. A doua zi seara cînd s a întors dela muncă în sat, zapciul îl aştepta şi împreună cu dorobanţul şi cu soldaţii lui a pornit spre cea mai frumoasă curte boerească, proprietatea bogatului boier Sichleanu. unde îi fu dat să admire gustul cu care erau aranjate camerile cu mobile scumpe, aşa cum n'a mai văzut nicăeri pe aceste meleaguri, A vorbit acolo de toate şi la urmă i s'a spus că peste trei zile este anunţată vizita întregii lui familii la nişte rubedenii din Buzău, la cules de vii şi îl rugară să-i erte că nu i pot pune la dispoziţie toată ospitalitatea pe care ar dori să i-o arate (pag. 177). Descrie bogăţia viilor, frumuseţea culesului, felul cum se mustuieşte, călcîndu-se strugurii cu picioarele şi remarcă bunăta tea vinului. Deşi pînă acuma nu băuse vin niciodată, acum nu se putu abţine şi rămase îneîntat (pag. 178 — 179). La gazda la care era încartiruit se culegea de asemeni via şi se mustuieau strugurii. Culegătorii erau foarte veseli şi în fie care seară după munca culesului şi Duminica toată după amiaza, aveau muzică. Doi ţigani le cîntau : unul din vioară, celălalt din ţimbal şi ei jucau sau roboteau. Nu şi-a putut închipui deloc cum aceşti oameni cari munceau toată ziua, aveau totuşi o aşa de bună dispoziţie. In aceste ultime zile de muncă a vizitat mînâstirea de călugăriţe, aşezată minunat între nişte fagi grandioşi, unde a continuat măsurătoarea. In mînăstire nu erau atunci aşa
de multe călugăriţe şi acelea carj eraţi şe întîmplase
fi cele
