Boeroaică şi boer din Focşani, în costum străvechi

Vlrgllfu P. Arbore 14

nilor lumea li se adresa cu cuvintul de „moşule", la cari , aceştia răspundeau cu cuvîntul „auzu!, care vine desigur dela latinescul „audio11. Bătrîna servitoare se numea Caterina şi era strigată ca n ruseşte, „lecatcrina"! Cartografii purtau prin această regiune cizme înalte, deoarece cînd ploua se făceau băltoace mari. In general vara nu prea erau asemenea bălţi (pag. 102). Muncea pretutindeni de dimineaţă pînă'n seară. Pleca pe cîmp sau pe dealuri cînd se lumina de ziuă şi era întovărăşit de concertul păsărelelor care îi cîntau din fiecare copac. La prînz se oprea lîngă cîte o fîntînă, sau la umbra vreunui copac şi-şi scotea hrana pe care o aducea din sat. Hrana lui consta din limbă afumată sau fiartă, jambon, brînză din părţile locului care se numea „mina", pui sau găini fripte, etc... Seara se întorcea în sat rupt de oboseală, odată cu toată lumea muncitoare care venea de pe cîmp şi era tare flămînd. Mînca o supă în care fiersese o găină întreagă, o găină, friptă cu oarecare garnitură, deobicei cartofi, apoi ouă moi sau tari, sau ouă amestecate (probabil jumări de ouă). Bea la masă lapte sau apă rece. Deasemeni mînca şi mămăligă pe care i-o făcea bătrîna Ecaterina (pag. 103). Mînca şi ouă, pe cari după ce Ie punea în apă fiartă, era suficient să zică odată „Tatăl nostru" şi oule erau fierte, moi, aşa cum erau mai bune de mîncat (pag. 104). Interesate sunt deasemeni preţurile cu cari lua masa. Dorobanţul şi cei trei soldaţi ai săi, cari formau un singur mănunchi şi cari trăiau în cea mai bună prietenie, au fixat de îndată preţurile alimentelor la ţărani. O găină costa 4 dobrachi = 7 novaci de mai tîrziu. Un ou probabil 1 dobrac = l'/a n?vac. O oca de lapte = 1,41 litru, costa 2 dobraci = 3 novaci l/2. Cina în fiecare seară într'un balcon, de unde i se oferea o privelişte încîntătoare în trei direcţii infinite. Astfel se observa în linie dreaptă prin Focşani pînă la Galaţi sau Brăila şi Dunăre, Pina unde trebue să fi fost 103 km. Această priveleşte era ţărmurită în depărtare de înălţimile Dobrogei,, Babadag şi Beş-Tepe, care înălţimi se prezintau extrem de interesante ochilor. In timp ce prînzea sau cina, se strîngeau împrejurul său toate animalele omestice ale casii, formînd astfel un fel de comunitate cu care-şi mai trecea timpuI Ciinije şi pisica se întreceau in strînerea ^'miturilor şi oaselor ge cădeau dela masă (pag. 107),