Nesiguranță și îngrijorare pentru viitor / Insecurity and concern for the future

Nesiguranță și îngrijorare pentru viitor Dr. Leliana Valentina Pârvulescu Psiholog, expert analiz\ [i evaluare comportamental\

Ființele umane au capacitatea extraordinară de a reflecta asupra evenimentelor viitoare, ceea ce înseamnă că putem anticipa obstacole sau probleme, oferindu-ne posibilitatea de a planifica soluții. Când ne ajută să ne atingem obiectivele, această gândire în viitor poate fi foarte utilă. De exemplu, spălarea mâinilor și menținerea unei distanțe sociale sunt comportamente utile pe care putem decide să le implementăm pentru a preveni răspândirea virusului cu care ne confruntăm în prezent. Cu toate acestea, nesiguranța este un mod de a fi care adesea ne face să ne simțim temători sau anxioși. Când ne îngrijorăm excesiv, ne gândim adesea la cele mai nefavorabile scenarii și considerăm că nu o să le facem față. Este firesc, în special în condițiile epidemiologice actuale, de multe ori să ne surprindem gândindu-ne la cele mai nefavorabile scenarii. Însă din păcate, îngrijorarea nu acționează doar la

nivel mental. Când devine excesivă, apare și ca simptome în corpul nostru, ca de exemplu: • Tensiune musculară sau dureri în diverse zone ale corpului. • Neliniște și incapacitate de relaxare. • Dificultăți de concentrare. • Dificultăți de somn. • Oboseală. Așadar, ce declanșează îngrijorarea și anxietatea? Orice eveniment poate fi un declanșator. Chiar și atunci când lucrurile merg cel mai bine, s-ar putea să vă gândiți „dar dacă totul se destramă?”. Există situații particulare în care grijile devin și mai frecvente. Evenimentele declanșatoare sunt situații care se prezintă ca: • Ambigue - deschise către diferite interpretări. • Noi - din care nu avem experiențe anterioare. • Imprevizibile - ale căror evoluții sunt neclare. Perioada pe care o parcurgem, de incertitudine majoră legată de felul în care va evolua pandemia cu care ne confruntăm ne oferă un exemplu elocvent al îngrijorării. Legată de frica de a ne infecta cu virusul, de a transmite boala, de moarte. Astfel ne putem imagina situații în care pierdem oameni pe care îi cunoaștem și iubim. Situația actuală globală reflectă toate aceste puncte și, prin urmare, este firesc ca oamenii să se confrunte cu o mulțime de griji. Este o situație neobișnuită, cu multă incertitudine, care ne poate conduce în mod natural la îngrijorare și la anxietate. Psihologia face adesea distincție între îngrijorările legate de probleme reale vs probleme ipotetice. De exemplu, având în vedere îngrijorarea reală cu privire la virus în acest moment, există soluții utile, care includ spălarea regulată a mâinilor, distanța socială și izolarea fizică. Toată lumea se îngrijorează într-o oarecare măsură și gândirea în viitor ne poate ajuta să planificăm și să facem față viitorului. Însă îngrijorarea devine o problemă atunci când ne împiedică să trăim viața pe care o dorim sau ne face să ne simțim demoralizați și epuizați. În încheiere aș vrea să vă scriu câteva sfaturi pentru a gestiona îngrijorarea care a devenit o problemă: www.casino-magazine.ro Human beings have an extraordinary ability to reflect on future events, which means that we can anticipate obstacles or problems, giving us the opportunity to plan solutions. When it helps us achieve our goals, this thinking in the future can be very helpful. For example, washing hands and maintaining a social distance are useful behaviors that we can decide to implement to prevent the spread of the virus we are currently facing. However, insecurity is a way of being that often makes us feel fearful or anxious. When we worry excessively, we often think of the most unfavorable scenarios and consider that we will not cope with them. It is natural, especially in the current epidemiological conditions, to of-

• Identificați în primul rând dacă preocuparea dvs. este o preocupare cu privire la o problemă reală sau o preocupare ipotetică. • Păstrați echilibrul în viața dumneavoastră. Bunăstarea provine din trăirea unei vieți bazate pe activități echilibrate care vă oferă sentimente de plăcere. Amintiți-vă că suntem animale sociale - avem nevoie de conexiuni pentru a rămâne sănătoși. Vă recomand să încercați câteva activități sociale care implică alte persoane. În momente ca acestea, ar trebui să găsiți câteva modalități creative de a menține contactul social la distanță, de exemplu, prin internet sau prin telefon. • Exersați în a vă amâna grija. În practică, aceasta înseamnă alocarea deliberată a unui timp în fiecare zi pentru îngrijorare (de exemplu, 30 de minute la sfârșitul fiecărei zile). La început poate părea ciudat! Dar pentru celelalte 23,5 ore ale zilei, încercați să lăsați grija până când vine „timpul de îngrijorare”. • Exersați atenția. Învățarea și practicarea atenției vă pot ajuta să renunțați la griji. De exemplu, concentrarea asupra mișcării respirației sau a sunetelor pe care le auziți în jur pentru un minut sau două poate servi drept ancoră utilă pentru a reveni la momentul prezent și a renunța la grijile care vă țin mintea ocupată.

ten find ourselves thinking about the most unfavorable scenarios. But unfortunately, worry does not only act on a mental level. When it becomes excessive, it also appears as symptoms in our body, such as: • Muscle tension or pain in various areas of the body. • Anxiety and inability to relax. • Difficulty concentrating. • Difficulty sleeping. • Fatigue.

So what triggers worry and anxiety? Any event can be a trigger. Even when things are going well, you might think, “What if everything falls apart?” There are particular situations in which worries become even more frequent. Triggering events are situations that present themselves as: • Ambiguous - open to different interpretations. • We - from whom we have no previous experience. • Unpredictable - whose evolutions are unclear.

The period we are going through, of major uncertainty about how the pandemic we are facing will evolve, gives us an eloquent example of concern. Related to the fear of being infected with the virus, of transmitting the disease, of death. Thus we can imagine situations in which we lose people we know and love. The current global situation reflects all these points and it is therefore natural for people to face a lot of worries. It is an unusual situation, with a lot of uncertainty, which can naturally lead us to worry and anxiety. Psychology often distinguishes between concerns about real problems vs. hypothetical problems. For example, given the real concern about the virus at the moment, there are useful solutions, which include regular hand washing, social distance and physical isolation. Everyone worries to some degree and thinking about the future can help us plan and deal with the future. But worry becomes a problem when it prevents us from living the life we want or makes us feel demoralized and exhausted.

In conclusion, I would like to write you some tips to manage the concern that has become a problem: • Identify first whether your concern is a concern about a real problem or a hypothetical concern. • Keep your balance in your life. Well-being comes from living a life based on balanced activities that give you feelings of pleasure. Remember that we are social animals - we need connections to stay healthy. I recommend that you try some social activities that involve other people. At times like these, you should find some creative ways to keep social contact at bay, for example, over the internet or by phone. • Practice postponing your care. In practice, this means deliberately allocating time each day for concern (for example, 30 minutes at the end of each day). At first it may seem strange! But for the other 23.5 hours of the day, try to let go until the “time of worry” comes. • Exercise attention. Learning and practicing mindfulness can help you give up worries. For example, focusing on the movement of your breath or the sounds you hear around you for a minute or two can serve as a useful anchor for returning to the present moment and giving up worries that keep your mind busy.w

Insecurity and concern for the future