Daniel IoniĠă Poeme

Afacerile să fie „profitabile”, cu preĠul chiar de a recurge la „vaccinarea” vreunui nepoftit „îngeraú”.

Încolo, nimic deosebit sub împăUăĠia aceluiaúi soare dogoritor!

Deúi cititorul se va confrunta cu o mare aglomerare de personaje episodice, unele, prea puĠin sau deloc individualizate, incitantă fiva dorinĠa de infiltrare în intimitatea acestei „armate de gânditori”, suspansul fiind creat de prezenĠa unor intruúi, precum „amatorii” Nelu Pistoleru úi Bobu. Parcă vizualizăm prezenĠa „vânătorilor” duplicitari din Cireúarii, neoferindu-ne însăúi vreo dură confruntare, precum în clasicele filme western, deúi „PoliĠia locală” e la datorie!

E drept, în această conjunctură romanesFă, autorul preia elemente de didactică aplicată, doar pentru o „evaluare a capturii”. Să ne gândim la rolul „gândacilor” răufăFători, cu ale lor imperfecĠiuni existente în întreg sistemul solar! O „îngeriĠă”-mafiot, Dona Andreea, tranzacĠionând c-un alt expert, „insolian”, Don Anghelescu. Interesante, ambele genealogii, de neconceput, având în vedere „tentaĠia aventurii” úi încântarea de a „încălca” toate „regulile nescrise ale Raiului”.

Da, o stirpe „insoliană”, care nu are nimic comun cu Raiul Biblic.

Totul pare firesc, atâta timp cât viziunea naratologicului este de a explora un spaĠiu cu totul special, acolo unde fiinĠele preferă a „trăi periculos”, pentru a pune în aplicare cele mai „revoluĠionare” idei. Căúi-au găsit afinităĠi cu specii din acest spaĠiu terestru, o dovedeúte curbura acestei ciudate evoluĠii la care, nolens-volens, devenim coparticipanĠi.

Interesantă (invitaĠie la reflecĠie!) judecata personajului Roxana, un posibil Dionis feminin, care visează cu ochii deschiúi. Aceasta doreúte a urma o carieră universitară, dar nu pentru a crea ceva util societăĠii, ci pentru că aflase că „oamenii care studiază tainele universului se pot considera niúte zei”.

Plăcerea de a fantaza ia proporĠii. Personajele se cred plutind într-o altă „dimensiune”, atingând un alt grad de „evoluĠie” „întru spiritualitate”. Însă, la úcoala lor „îngerească”, prea multele experimente úi combinaĠii îi îndeSărtează de principiile morale. „Viziunile” lor „îngereúti” par de-a dreptul aventuri de poveste ireală, deúi fascinantă.

Echipa de úoc úi Gânditorul se bazează pe un scenariu naratologic atractiv úi, negreúit, gustat de generaĠia tehnologizată a timpului prezent, a generaĠiei care iubeúte sus-pansul, investigaĠia, spaĠiile enigmatice, emoĠia úi experimentele din spaĠiul extramundan, explorarea în dimensiuni enigmatice úi confruntarea cu necunoscutul. O adevărată explozie fantezist-ameĠitoare,dar úi o atenĠionare privind selectarea modelelor pe care (în acest prezent) suntem tentaĠi a le prelua dintr-un anume univers paralel.

Daniel IONI|{ (Sydney, Australia)

Destine

Eram hăUăzit câtorva destine înghesuite unul într-altul conform unor hotărâri aprobate anterior de către forurile relevante. Azi îmi amintesc doar vag despre ele. Într-unul vindeam fericire unor turiúti - le-o vindeam aúa, ca pe o vată de zahăr în toiul vreunui bâlci aglomerat, pe care ei, după ce se forĠau să deschidă gura mare, muúcau din ea o datăúi o aruncau prompt la următorul coú de gunoi. Apoi, din când în când Pă transformam brusc úi făUă motiv într-un Moú Crăciun rotofei care împăUĠea grăbit úi cu lehamite niúte jucării Made in China tuturor necrescuĠilor úi prost-crescuĠilor. MulĠi dintre ei meritau, de fapt, niúte dosuri de palmă peste faĠă. Le mai trăgeam eu câte una atunci când părinĠii lor se uitau altundeva. ğâncii începeau să urle că i-a bătut Moú Crăciun... Dar părinĠii lor le explicau cu răbdare că, de fapt... Moú Crăciun nu există! Adesea mă trezeam vameú de gânduri, vameú de vise, controlând traficul a tot felul de bunuri subiective de larg consum - de la rugăciuni la baliverne - ce treceau, plănuite sau aiurea, prin capetele oamenilor - al meu, al tău, al tuturora. Le stivuiam într-un dosar spre a fi evaluate ulterior, de către InstanĠa Supremă, la Judecata de Apoi. Într-unul din aceste destine mai fericite deveneam un măscărici nocturn, cu vechi state de servicii, întru amuzamentul trupului tău. În final, cu trecerea timpului, Pă prezentam din ce în ce mai des drept profesor de caligrafie, într-o lume în care nimeni nu mai scria de mult cu peniĠa. Toată lumea râdea de mine, bătând tastaturi anodine, respingătoare úi ucigaúe.

Automutilare

După ce am scris o poezie păFătoasă, mi-am tăiat mâna - dreapta sau stânga, nu mai útiu. 0ă ducea în păcat, úi am tăiat-o. $ú mai fi lăsat-o, dar se învaĠase înscrisul Săcatului de zi cu zi. După a suta poezie nelegiuită, mi-am scos ochiul - stângul sau dreptu, nu mai Ġin minte, Cert este ca se holba doar la păcat. L-am scos cu o linguriĠă de argint, cu grijă, ca să nu fac mizerie. L-aú mai fi lăsat dar se holba doar la păcatul de zi cu zi. Începusem să mă îngrijorez, fiindcă a mia poezie era anatema, úi era acum rândul piciorului - stângul sau dreptul, mă rog. 3ăúea cu vervă spre păcatul zilnic, úi urma să fie tăiat. Tocmai mă îndreptam către abatorul de zi cu zi, unde îmi măcelaream de obicei membrele, când m-am întâlnit pe drum cu Dumnezeu. $úa, netam-nesam, plonc úi El, pe troturar. Mergea probabil la piaĠă să cumpere un poem de aur, smirnăúi tămâie. Era negustor bine... versat... ... dacă pot spune asta făUă hulă. S-a oferit să-mi vândă niúte rime De aur curăĠit prin foc ca să mă înbogăĠesc peste noapte, o prozodie de haine albe ca să mă îmbrac - umblam nud, se pare, recitând versuriúi alifie pentru ochi, cel care-mi mai UăPăsese agăĠat într-o orbită - ca să-l ung úi să văd spre a citi psalmii Lui (m-a diagnosticat El, pe moment, poetus orbi - fusese medic de plasă, căndva, undeva prin Nazaretul Galileii úi avusese de-aface cu poeĠi de toată mâna, inclusiv pescari, văduve, vameúi, curve, farisei úi leproúi). Am înĠeles atunci, pentru prima dată, de ce Dumnezeu nu păFătuieúte, deúi scrie o groază de poezii zilnice - unele din ele, chiar, deocheate rău de tot.

Galina MARTEA (Olanda/Basarabia)

Rodica Elena Lupu - produc[toare de antologii

Este cunoscut faptul că scriitoarea úi editoarea Rodica Elena Lupu realizează lucruri foarte frumoase întru completarea continuă a literaturii române, dar úi întru îmbogăĠirea patrimoniului cultural român. Aceasta este o acĠiune notabilă în arta scrisului, dezideratul fiind exprimat în mod real prin producerea de opere literare de o pondere aparte. În cazul de faĠă ne vom referi la culegeri de lucrări reprezentative, aúa-numitele Antologii, în care sunt prezente operele literare ale scriitorilor români din toată lumea. Aúa fiind, Rodica Elena Lupu, scriitoare renumită din România, dar úi editor suficient de talentat, valorifică în mod sistematic domeniul literar-editorial, în rezultat oferind produse úi servicii de înaltă calitate. Având această oportunitate úi activând cu mare iscusinĠă în domeniul respectiv, Domnia sa produce în mod nespus de activ valori literare care sunt atât de necesare fiinĠei umane în dezvoltare. Aceste lucruri sunt realizate prin intermediul Editurii „Anamarol” din Bucureúti, director úi editor fiind Rodica Elena Lupu, la rândul ei deĠinând úi titlul onorific de Doctor Honoris Causa; având în palmares úi titulatura de academician, scriitor, poet, romancier, eseist, publicist, jurnalist cultural, antologator, manager.

Cu experienĠa corespunzătoare, distinsa scriitoare úi editoare pune la dispoziĠia cititorului antologii de valoare, cu conĠinuturi interesante úi titluri foarte sugestive, iar coautorii acestor lucrări sunt scriitori de mare calibru din cultura românăúi cea universală, aceútia abordând genuri literare prin poezie, proză, eseu. Printre scriitorii celebri (dar úi mai puĠin cunoscuĠi) ce fac parte din antologiile elaborate úi coordonate de Rodica Elena Lupu se regăsesc: Nicolae Iorga, Octavian Goga, Mihai Eminescu, Martha Bibescu, Emil Cioran, Aristide Buhoiu, Lucian Blaga, Nicolae Manolescu, George Coúbuc,

Ana Blandiana, Ion Brad, Ion Dodu Bălan, Nicolae Dabija, Radu Cârneci, Ion Luca Caragiale, Adrian Păunescu, Nicolae Georgescu, George Topârceanu, Rodica Elena Lupu, Dan Bodea, Octavian Ursulescu, George Roca, Mihai Manolescu, Sergiu Găbureac, Corneliu Vadim Tudor, Nelu Danci, Carmen Aldea Vlad, Ioan Alexandru, Cristian Petru Bălan, Cezarina Adamescu, Galina Martea, Elena Bolânu, Ovidiu Dumitru, Rareú Borlea-Raoul, Gabriela CăluĠiu Sonnenberg, NeluĠa StăicuĠ, Constantin Maronescu, Adina Velcea, Maria Petrescu, Isabela Bianca Neagu, Anabell Vilar, precum úi mulĠi alĠii. Deci, în dezbatere pot fi specificate antologiile de poezie: „Carmen” - volumele I-XXVII; „Întâlnirea poeĠilor”/„L'incontro dei poeti” - lirică multilingvă, volumele I-V; „Simfonia poeziei”/„The symphony of poetry” - lirică multilingvă, volumele I-IV; „Metamorfoză” volumele I-XIV; úi antologiile de proză: „Verba Volant, Scripta Manent” - volumele I-XX; „Unire în cuget úi-n simĠiri” Apulum- %ălgrad - Alba Iulia - 1 Decembrie 1918 - 1 Decembrie 2018 - 100; „Oameni, fapte úi idei” - volumele I-VIII; - lucrările în cauză reprezentând în sine lumina viabilă pentru cultura unui popor sau, cu alte cuvinte, cuprinsul notabil ce completeazăúi îmbogăĠHúte neîntrerupt cultura omului, cultura unei societăĠi úi, nu în ultimul rând, cultura literaturii române. Prin polivalenĠă, atât antologiile lirice, cât úi antologiile de proză sunt acele opere de artă care prin valoarea lor multiplă emană unde sonore de o rezonanĠă aparte ce captivează ambientul literar. Expresivitatea acestora nu este altceva decât însuúirea unei coordonări bine controlată, însoĠită de un proiect ordonat în operaĠii, predestinat atingerii unui scop concret. Antologiile de proză „Verba Volant, Scripta Manent”, „Oameni, fapte úi idei” unesc în sine tot ceea ce este demn de apreciere úi respect, simbolizând cuprinsul unei munci asidue întru culturalizarea poporului român, imaginea reală fiind Editura „Anamarol” din Bucureúti - fondator, director úi editor Rodica Elena Lupu. Cu prezenĠa unor scriitori renumiĠi, dar úi mai puĠin renumiĠi, conĠinutul tuturor antologiilor elaborate de Rodica Elena Lupu este o bogăĠie spirituală, o bogăĠie istorică, o comoară de informaĠii cu analize în diverse genuri literare. Diversitatea colecĠiilor editate se prezintă ca un adevărat tezaur spiritual al culturii româneúti. Dacă să ne referim la unii scriitori prezenĠi în antologii, atunci o vom remarca pe Martha Bibescu (n.28.01.1889 - d.28.11.1973, Paris, scriitoare franceză de origine română), ea fiind o prezenĠă fascinantă în lumea intelectualităĠii universale úi în viaĠa publică europeană, numele său fiind úi sub pseudonimul Lucile Decaux - una dintre cele mai admirate personalităĠi ale aristo

craĠiei europene a secolului XX pentru talentul său literar, pentru frumuseĠea úi inteligenĠa sa uimitoare care a produs o impresie puternică asupra unor mari personalităĠi precum Marcel Proust, Winston Churchil, Charles de Gaulle sau Antoine de Saint-Exupery. Iar dacă să ne referim la personalitatea lui Nicolae Iorga, atunci vom remarca úi mai mult importanĠa acestor antologii publicate în cadrul Editurii „Anamarol” (editor Rodica Elena Lupu) úi, la rândul nostru, vom avea în plus o sursă de informare din care ne vom putea documenta úi mai mult despre creaĠia literarăúi útiinĠifică a acestui mare scriitor, care s-a referit la domeniul istoriei medievale, folozofiei, útiinĠelor umanistice, lingvisticii, filologiei, dramaturgiei etc. Cu o deosebită prioritate, în majoritatea antologiilor de poezie este prezent marele poet Mihai Eminescu, personalitate universală, geniul literaturii române, poezia eminesciană fiind tradusă în 85 de limbi, iar poemul „Luceafărul” a fost recunoscut în anul 2009 de The World Records Academy ca cel mai lung poem de dragoste scris vreodată. Un alt nume de autoritate din culturală românească este Ion Dodu %ălan (profesor universitar, critic úi istoric literar, folclorist, poet úi prozator), care este prezent cu renumitele lucrări „La politique culturelle en Roumanie” úi „A Concise History of Roumanian Literature”. Referitor laNicolae Manolescu, critic úi istoric literar în arta scrisului românesc contemporan, Ambasadorul României la UNESCO úi Preúedintele Uniunii Scriitorilor din România - acesta este o prezenĠă distinsă în cuprinsul antologiilor susmenĠionate. Imaginea tuturor antologiilor respective este onoratăúi de prezenĠa scriitoarei Ana Blandiana, lucrările sale fiint traduse în 26 de limbi, fondatoare la reîntemeierea Centrului PEN din România în 1990, deĠinătoare a Premiului Literar InternaĠional „Gottfried von Herder” în anul 1982. Cât despre doctorul în útiinĠe istorice Dan Bodea (membru al USR), scriitorul îúi dedică lucrările prin poezie, eseistică, analize literare úi útiinĠifice. Un loc aparte în antologiile prezente îl ocupăúi scriitorul Ion Brad (diplomat, poet, eseist, romancier, memorialist, traducător úi scriitor român, între anii 1973-1982 fiind ambasadorul României în Grecia), Domnia sa publicând poezie úi proză. În paginile antologiei „Verba Volant, Scripta Manent” ne întâlnim úi cu marele ziarist, realizator de televiziune úi scriitor Aristide Buhoiu. A fost unul dintre cei mai cunoscuĠi realizatori de televiziune în perioada de dinainte de 1989, între anii 1976-1983 devenind celebru prin realizarea ciclului de reportaje „Drumuri Europene”, difuzat de postul naĠional de televiziune TVR. O altă personalitate distinctă a neamului românesc prezentă în antologiile lirice este poetul, eseistul, traducătorul, jurnalistul literar úi editorul Radu Cârneci, considerat de criticii literari „Poetul iubirii”, unul dintre cei mai reprezentativi poeĠi români ai perioadei postbelice úi postcomuniste. În multiplele antologii un loc aparte este rezervat úi pentru celebrul scriitor úi filozof român Emil Cioran, opera marelui gânditor fiind bazată pe acĠiunile fiinĠei umane úi anume: păcatul originar, rostul plin de suferinĠă a istoriei umane, despre civilizaĠie, percepĠia însuúirilor negative, despre sensul credinĠei, despre idei absolute etc. În rândul marilor scriitori români contemporani este prezent úi Nicolae Dabija (din Basarabia, academician, poet, romancier, eseist, istoric literar, redactor úef al revistei „Literatura úi Arta”), emblematic pentru generaĠia úaptezecistă basarabeană, scriitorul care evocă tema totalitarismului, a deportărilor forĠate din Basarabia úi Nordul Bucovinei din anii 1940-1953. Cât despre Nicolae Georgescu (renumit eminescolog, critic literar úi cercetător, dr., prof. univ., savant, scriitor, membru al USR), Domnia sa scrie nespus de mult despre viaĠa úi opera lui Eminescu, cât úi despre opera literară a multor scriitori români consacraĠi. Despre Nichita Stănescu, renumit poet, scriitor úi eseist român, care în anul 1977 a fost propus la Premiul Nobel pentru Literatură de către scriitorul suedez Arthur Lundkvist, iar în anul 1975 i se decernează valorosul Premiu „Johann Gottfried von Herder” din Austria. Cu aleasă onoare, în rândul marilor scriitori prezenĠi în antologiile de poezie úi proză se încadreazăúi editorul Rodica Elena Lupu, care îúi expune ideile úi vibraĠiile interioare ale spiritului prin cea mai frumoasăúi plăcută formă de exprimare, creaĠia literară a acesteia reprezentând gradul de perfecĠiune obĠinut în acest domeniu distinct al vieĠii umane úi anume: literatura, arta literară prin intermediul căreia este redat mesajul artistic prin imagini expresive, cu un limbaj adecvat al rimei úi al ritmului, dar úi al versului liber. Cât despre scriitoarea úi savanta Galina Martea (din Basarabia, dr., academician), aceasta scrie atât în proză, cât úi în versuri despre tragedia poporului român basarabean în anii de independenĠă, 1991-prezent. Un alt nume este Magdalena Albu (scriitoare), care scrie despre dictatura nonvalorii, arta mizeriei etc., realizând concomitent úi poezie lirică. Printre cei prezenĠi în antologiile susmenĠionate se regăseúte úi talentata scriitoareCezarina Adamescu (poet, eseist, critic literar român), care se pronunĠă asupra unor teme despre univers, existenĠă, religie, sentiment uman etc. Cât despre alĠi scriitori prezenĠi în antologii ne vom exprima opinia în alte comentarii.

Drept urmare, prin acĠiunea de a contribui cât mai benefic la dezvoltarea propriei culturi naĠionale, producătorii de opere literare se prezintă ca adevăraĠi eroi în promovarea literaturii române, în protejarea úi îmbogăĠirea neîncetată a patrimoniului cultural român. Deci, aportul redutabil al unui editor úi antologator, cât úi al scriitorilor prezenĠi în aceste lucrări este motivat de arta cunoaúterii ce se prezintă prin poezie úi proză. În rezultat putem spune: calitate úi competenĠă editorială - aúa se prezintă Editura „Anamarol” din Bucureúti, administrată de scriitoarea Rodica Elena Lupu, care prin talentul său de scriitor úi editor pune la dispoziĠia cititorului, literaturii úi culturii române opere literare de o pondere specială, totul reprezentând meritul notabil de nivel naĠional. Este o plăcere de a te referi la lucruri ce Ġin de valoare, atribute esenĠiale în virtutea cărora se realizează arta editorială, arta scrisului în beneficiul comunităĠii române úi culturii româneúti.

Dacă să ne referim la creaĠia literară a Rodicăi Elena Lupu, atunci aceasta reprezintă gradul de perfecĠiune în acest domeniu distinct al vieĠii umane - arta literară prin intermediul căreia este redat mesajul artistic prin diverse imagini expresive. Cu prioritate, fiind îndrăgostită de genul liric al poeziei, Domnia Sa reuúHúte cu o capacitate neobiúnuită-individuală săúi expună ideile úi vibraĠiile interioare ale spiritului prin cea mai frumoasăúi plăcută formă de exprimare, aceasta reprezentând creaĠia literară autentică a scriitoarei. CreaĠia literară proprie scriitoarei este realizatăúi fundamentată pe criterii de calitate, caracterizându-se ca una fiind foarte bunăúi de o intensitate anumită ce corespunde unui nivel intelectual adecvat, corespunzător, unui nivel scriitoricesc de o vocaĠie excepĠională în culturii literaturii. ConĠinutul acesteia marchează originalitatea úi calitatea fondată pe tehnici specializate atât din materia clasică, cât úi cea modernă, care, la rândul lor, garantează valoarea deplină a operelor literare puse în lumină. Poezia úi proza sunt spaĠiul preferat al scriitoarei Rodica Elena Lupu, care scrie cu mare suflet úi succes pentru oameni, pentru semenul său. Cu o vocaĠie aparte în arta versului liric, poeta Rodica Elena Lupu reuúHúte să cucerească cu multă uúurinĠă inima cititorului. Această performanĠă se datorează faptului că poeta scrie versuri extraordinar de frumoase, pline de sens care plac publicului cititor. Poeziile minunatei scriitoare sunt o chemare sau, mai bine zis, o provocare pentru fiinĠa umană în a cunoaúte mai în de aproape frumuseĠea naturii divine, în a aprecia cu mai multă atenĠie relaĠiile dintre oameni cu toate complexităĠile sale, pentru a înĠelege mai profund conĠinutul existenĠei umane din acest univers aspecte orientate către procesul afectiv al omului faĠă de realitate.