Octavian Mihalcea Ritualul c ut rii

Octavian MIHALCEA

Ritualul c[ut[rii

George David, Ciuma neagr , Ed. Junimea, Ia i, 2020

Ne afl m în fa a unei c i extrem de complexe, romanul Ciuma neagr (Ed. Junimea, Ia i, 2020) semnat de George David, al c rui subtitlu, Negustorii de cuvinte, are darul de a extinde aria elementelor ce in de interpretare. Chiar dac ac iunea scrierii se petrece în vremea foarte cunoscutei epidemii de ciu din secolul XIV, la nivel esen ial este desemnat un alt pericol la fel de flagelant, pe care îl putem decripta abordând hermeneutic subtitlul amintit mai sus. În acest sens, motivul c ut rii, primordial în lucrare, se dovede te a avea drept finalitate aflarea unui enigmatic ordin ini iatic, al verba - Templierilor, a c rui activitate const în gestionarea informa iilor, de orice natur ar fi acestea. O triad format din Cavalerul B rbat (Barbatte de Longchamps, de origine român , înnobilat de regele Jean cel Orb al Boemiei), Ottfried (medic german aflat în c utarea unui leac împotriva ciumei, dicipol al vestitului taumaturg i filosof Albertus Magnus), Ioan (Jehan, spirit juvenil în a teptarea primului amor), are drept scop revelarea unui mister care ne este prezentat din start drept esen ial. Primul dintre ei, Cavalerul Barbatte de Longchamps, oculteaz pân spre finalul romanului atât de specialul motiv al acestei queste ini iatice. Ineditul volum al lui George David privilegiaz c utarea, c ile care s îndep rteze pe cât se poate v lurile enigmelor impenetrabile. Astfel, multiplele nuan e ale limbajului sunt foarte importante, st rile labirintice care, inevitabil, se ivesc având valori revelate a posteriori. Cartea etaleaz numeroase scene extrem de sugestive, dintre care subliniem urm toarea procesiune greu de uitat: „(...) Ajun i în pia eta din fa a catedralei, cei trei v zur un grup destul de numeros de fiin e - fiindc nu puteai s zici c erau oameni - famelice, costelive, murdare, stranii, cu priviri pierdute, pturi asem toare întrucâtva strigoilor. Ioan v zu printre ei atât b rba i, cât i femei de diferite vârste, dar descoperi i tineri de seama lui, precum i copilandri - fete i b ie i - mai mici. Chiar i dac n-ar fi f cut nimic neobi nuit, vederea lor te umplea de jale. Îns jalea era cu atât mai mare, cu cât to i ace tia erau dezbr ca i pân la brâu, de i ploaia m runt i rece nu te îndemna cu nimic s te despoi de haine. Fiecare membru al grupului avea în mâini cel pu in un bici, cu care se flagela pe sine sau, din când în când, îi ajuta i pe vecini în înf ptuirea peniten ei. Urmele biciuirii erau de cele mai multe ori marcate de sânge ce se prelingea din pielea cr pat amestecându-se cu noroiul ce-i stropise pe drum i cu pulberea fin a ploii, care îi drapa ca într-un giulgiu de in sub ire. Ba unii dintre ei fuseser atât de silitori în schingiuirea propriului trup, încât trunchiul le ar ta ca o mas diform de carne tocat i sângerat din bel ug. Mul imea ce se adunase în jurul lor privea înfiorat , tres rind la loviturile mai puternice ale bicelor i ascultând cânturile pe care citorii le în au pe timpul flagel rii. (...)”. Apreciez c prezenta acuitate naturalist ar putea fi oricând al turat unor pasaje din Là - Bas sau À rebours de Joris-Karl Huysmans, poate chiar îngem nat cu anumite ipostaze din capodopera lui Octavian Soviany, Via a lui Kostas Venetis. Revenind la ideatica primordial a romanului, ciuma cuvintelor v toare poate s r neasc profund. Romanul lui George David, Ciuma neagr , impresioneaz printr-o documentare accentuat , mul-tiplele referin e livre ti fiind integrate fluent în scriere, astfel încât cititorul s fie incitat la variate atitudini introspective.

C[r\i primite la redac\ie