pp.57

poetice revelate de poet sunt acele intui ii subtile i preconcep ionale, acele viziuni translucide ale poetului în momente când fiin a sa este posedat de „daimonul” i frenezia creativit ii, când poetul este luminat de harul i darul cunoa terii lumii din sine, când este trezit din somnul con tiin ei de îngerul u p zitor cu lira de aur a lui Orfeu sau cu trâmbi a profetic a apocalipsei.

Frumosul poetic intuit ori perceput de mintea i de sensibilitatea omeneasc este doar o r sfrângere pal a aurei divine dup cum razele de soare nu sunt esen a soarelui din care eman ci doar energiile acestuia. Lumina increat arde ascuns în rugul aprins al tainelor crea iei, dar se poate str vede din când în când, la ceasuri astrale i în adâncurile nop iilor înstelate ale sufletului, în viziunile clarv torilor i ilumin rile poe ilor, atunci când fulgerul revela iei str punge precum o s geat de foc voalul de întuneric a ezat ca un nor peste piscurile înz pezite ale cunoa terii apofatice i catafatice.

Frumosul poetic este creat în p ienjeni ul rela iilor de interdependen care exist între realitatea vizibil i invizibil , rela ii deslu ite de minte prin capacitatea acesteia de a intui, percepe, sintetiza i reprezenta prin imagina ie expresiv aparen ele, miriadele de forme i de f pturi ale crea iei. Când îns structurile organice, formele de via percepute de mintea omeneasc sunt disecate pentru a fi analizate sub frotiul microscopic, întregul organic perceput de minte ca realitate risc s se dezintegreze iar imaginea sensibil a lumii în care spiritul crea iei se obiectivizase s i piard straiele frumuse ii.

Infinitul din finit este f cut vizibil prin intui ie poetic , iar finitul este structurat, a ezat în matrice stilistic prin infinitele leg turi, valen e, coresponden e i rezonan e care se formeaz în subcon tient. Gra ie acestora în momente de inspira ie poetul i artistul creaz prin imagina ie o lume a lor, unic i irepetabil , saturat de sensuri i sensibilit i aparte, o p dure de semne, simboluri i metafore r rit din sâmburii de lumin cuib ri i în întunericul subcon tientului.

Frumosul poetic este aureola boreal a transcenden ei, o lumin aparte pe care omul o poate percepe i intui în imaginile sensibile, în starea de reverie, de inspira ie i de creativitate poetic . Undele luminoase ale frumosului radiaz în flux continuu, f întrerupere, precum un râu curg tor în care valurile sunt înnodate unul de cel lalt aidoma cuantelor astfel c niciodat nu avem certitudinea metafizic dac ceea ce vedem sunt vibra ii sau particule, unde începe i unde se termin orizontul unei lumi, în care dimensiune a realit ii imaginare ne afl m. Frumosul nu este numai und , adic nem rginire, continuitate; este totodat i particul care înseamn limit , stabilizare, întrupare, obiectivizare. Prin limite infinitul se înfiin eaz , se întrupeaz , cap i o form sensibil .

Pentru a revela frumosul poetic, pentru a transcende realitatea imanent este necesar ca intui ia, starea poetic , imagina ia s prind contur. Altfel starea de spirit creativ ar r mâne înv luit în t cere, în ne tiin . Dar odat ajunse la limanul cunoa terii sensibile intui ia, sta-rea poetic , imagina ia trebuiesc s caute i s i recapete lini tea primordial , s se în-toarc în lumea arhetipal de unde au venit.

Frumosul poetic este o fereastr deschis înspre gr dina raiului din om i din lume; este totodat un oblon închis s in z zuit întunericul din om i din lume; este contemplarea realit ii cu ochii spirituali ai inimii i ai min ii în starea de veghe ori de vis a acestora. Când lumea nu mai crede în bine i în ade r, numai frumosul mai poate trezi omul din somnul con tiin ei spre a-l mântui.

Frumosul poetic este esut diafan în fiecare fibr a tot ceea ce exist . Frumosul poetic transcende realitatea, este aur din gloria divin , corol a luminii increate. Privit prin ochii poe ilor i al arti tilor dar i prin intelectul sensibil al iubitorilor de frumos, prin sinergie, frumosul natural i cel sacru se întrupeaz în forme i imagini, devine frumos moral, estetic, oper de art , cultur , principiu de via .

Frumosul poetic este infinitul f cut vizibil în finit, reprezint transcenden a valoric , saltul calitativ dintru v zut întru nev zut pentru a vedea. Esen ialul mâne totdeauna ceea ce nu poate fi v zut, ceea ce nu poate fi spus, ceea ce exist dincolo de cuvinte. Cei care îns reu esc s vad sunt absorbi i în sferele de atrac ie ale frumosului absolut i devin prin har, nu esen , parte din acesta.

Cal en da r - Decembrie

continuare din pag. 57

17.12.1905 - s-a n scut Dionisie M. Pippidi (m.1992) 17.12.1985 - a murit Liviu Rusu (n.1901) 17.12.1987 - a murit Mircea Scarlat (n.1951) 17.12.1995 - a murit Kiss Jeno (n.1912) 17.12.2003 - a murit Aurel Petrescu (n.1927) 18.12.1874 - s-a n scut Radu D. Rosetti (m. 1964) 18.12.1915 - s-a n scut Vintil Horia (m. 1992) 18.12.1921 - s-a n scut Nae Antonescu (m. 2008 ) 18.12.1977 - a murit Teodor Scarlat (n. 1907) 18.12.1997 - a murit Ion Vlasiu (n. 1908) 19.12.1711 - a murit Gheorghe Brancovici (n. 1645) 19.12.1989 - a murit Alexandru Mitru (n. 1914) 19.12.2000 - a murit Arcadie Donos (n. 1925) 19.12.2011 - a murit Mariana ora (n. 1917) 20.12.1861 - s-a n scut Constantin Mille (1927) 20.12.1929 - s-a n scut Al. Caprariu (m. 1988) 20.12.1943 - s-a n scut Magda Ursache 20.12.1944 - a murit N. Cartojan (n. 1883) 20.12.1946 - s-a n scut Andrei Codrescu 20.12.1950 - s-a n scut Ioan Flora (m. 2005) 20.12.1966 - a murit Mihail Sorbul (n. 1885) 20.12.2002 - a murit Georg Scherg (n. 1917) 21.12.1596 - s-a n scut Petru Movil (m. 1646) 21.12.1865 - s-a n scut G. Bogdan-Duic (m. 1934) 21.12.1915 - s-a n scut Ada Orleanu (m. 1990) 21.12.1933 - s-a n scut Dan Zamfirescu 21.12.1955 - s-a n scut Aurel Dumitra cu (m. 1990) 21.12.1987 - a murit Marcel Gafton (n. 1925) 21.12.2005 - a murit Pericle Martinescu (n. 1911) 22.12.1646 - a murit Petru Movil (n. 1596) 22.12.1896 - s-a n scut Sandu Tudor (m. 1962) 22.12.1944 - s-a n scut Dan Muta cu 22.12.1956 - a murit Nicolae Labi (n. 1935) 22.12.1998 - a murit Dan Lauren iu (n. 1937) 23.12.1930 - a murit Constantin Z. Buzdugan (n. 1870) 24.12.1889 - s-a n scut Nichifor Crainic (m. 1972) 24.12.1933 - s-a n scut Ion ugui (m. 2002) 24.12.1934 - s-a n scut Gheorghe Vod (m. 2007) 24.12.1963 - a murit Tristan Tzara (n. 1896) 24.12.2008 - a murit Haralamb Zinc (n. 1923) 25.12.1919 - s-a n scut Horia Deleanu (m. 1998) 25.12.1927 - s-a n scut Mihai Stoian (m. 2005) 25.12.1941 - s-a n scut Ioan Alexandru (m. 2000) 26.12.1912 - s-a n scut Neagu R dulescu (m. 1972) 26.12.1940 - s-a n scut Vintil Iv nceanu (m. 2008) 26.12.1962 - a murit Radu Stanca (n. 1920) 27.12.1897 - s-a n scut Tudor Vianu (m. 1964) 27.12.1906 - s-a n scut Emil Giurgiuca (m. 1992) 27.12.1993 - a murit Manole Auneanu (n. 1935) 28.12.1925 - s-a n scut Baru u T. Arghezi (m. 2010) 28.12.1941 - s-a n scut Ioana Em. Petrescu (m. 1990) 28.12.1951 - s-a n scut Theodor Damian 28.12.1955 - s-a n scut Magda Cârneci 29.12.1843 - s-a n scut Carmen Sylva (m. 1916) 29.12.1873 - s-a n scut Ovid Densu ianu (m. 1938) 29.12.1909 - s-a n scut Puia Florica Rebreanu (m. 1995) 29.12.1912 - s-a n scut Radu Popescu (m. 1985) 29.12.1933 - a murit I. G. Duca (n. 1879) 30.12.1863 - s-a n scut Ion Gorun (m. 1929) 30.12.1892 - s-a n scut George Magheru (m. 1952) 30.12.1986 - a murit Ion Banu (n. 1914) 31.12.1842 - s-a n scut Iacob Negruzzi (m. 1932) 31.12.1889 - a murit Ion Creang (n. 1837) 31.12.1903 - s-a n scut Ilarie Voronca (m. 1946) 31.12.2001 - a murit Ion Zamfirescu (n. 1907)