Caiet de vacanță, clasa a III-a

Gabriela Bărbulescu Olguța Șchiopu

Caiet de vacanță

Caiet de vacanță: clasa 3

Gabriela Bărbulescu, Olguța Șchiopu

Copyright © 2023 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate

Editura Litera

tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e‑mail: contact@litera.ro www.litera.ro

Editor: Vidraşcu şi fiii

Redactor: Mihaela Spurcaciu

Corector: Carmen Bîtlan

Copertă: Ana Gordin Marinescu

Ilustrații: arhiva Litera, Dreamstime, Shutterstock

Machetă interior: Lorena Ionică

Tehnoredactare şi prepress: Olimpia Bolozan

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BĂRBULESCU, GABRIELA

Caiet de vacanţă : clasa 3 / Gabriela Bărbulescu, Olguţa Șchiopu. Bucureşti : Litera, 2023

ISBN 978 630 319 064 8

I. Șchiopu, Olguţa 37

Bun găsit!

Știm că ești în vacanță și că principalele tale „teme“ sunt să te odihnești, să te joci, să călătorești, să petreci timp cu prietenii, să faci sport.

Printre temele de vacanță enumerate mai sus, îți propunem să îți găsești timp și pentru activități care să te ajute să nu uiți ce ai învățat la școală în anul încheiat, dar

înveți lucruri noi.

Ți-am pregătit activități în care să te joci cu litere, cuvinte, numere, desene.

Te invităm să observi, să citești, să scrii, să descoperi, să selectezi informații, să

formulezi întrebări și răspunsuri, să calculezi, să rezolvi probleme, să-ți pui imaginația la încercare, să îți exersezi abilitățile de artist.

Fii curios și învață!

Astfel, vei fi pregătit pentru anul școlar viitor!

1 Obser vă cu atenție imaginile de la pagina 4 şi scrie litera care corespunde fiecăruia dintre cuvintele de mai jos.

linişte grijă aventură mişcare distracție cunoştințe

2 Formulează câte un enunț pentru fiecare imagine de la pagina 4. În enunțuri nu ai voie să foloseşti cuvintele copil/copii/copiii.

3 Completează enunțul de mai jos.

Activitatea în care mi ar plăcea să mă implic ar fi cea din imaginea ________ , pentru că _____ .

4 Obser vă imaginea B şi formulează o întrebare care să înceapă cu De ce...?

5 Citeşte cu atenție textul şi rezolvă cerințele.

Tudorel se află în tabără la mare. Pentru prima oară în viața lui, este plecat singur de acasă. El îi urmează pretutindeni pe cei doi băieți mai mari, Radu şi Dan, colegi de dormitor, ca un pui de găină rătăcit, ce se ține după o cloşcă. Acum stau toți trei în dormitor, întinşi pe paturi.

— Și, cum vă spuneam, povesteşte cel mai mare, văd deodată pe lângă țărm, în apa limpede, ceva şi mai limpede. Ce credeți că era?

— Ei? întrebă curios celălalt.

— O meduză!

Tudorel oftează adânc, apoi izbucneşte într un urlet ascuțit şi prelung.

— De ce plângi? întreabă unul dintre băieți.

Pentru că bunica mea stă chiar pe strada Meduzei şi nu mi a scris nicio scrisoare de când am plecat.

O f, mai lasă smiorcăiala! i o retează, plictisit, celălalt.

Suntem aici de abia de alaltăieri. Când vrei să ți vină scrisoarea?

Și, adresându se celuilalt:

Zi mai depar te, Radule.

Era ca o minge transparentă, continuă băiatul, rotunjindu‑şi palmele, dar moale şi lucioasă, aşa, ca o combinație de sticlă, gelatină şi cauciuc...

Tudorel îşi pleacă capul şi bâzâie înlăcrimat.

Ei, acum ce te a apucat?

Am şi eu o minge de cauciuc, sughite băiețaşul, dar a ră mas acasă... acasă unde e mămițica meeea... Și nici ea nu mi a scris deloc!

S cârțâit mai eşti, frățioare! îşi iese din sărite Radu. Cât o fi ceasul? Că mi s a făcut foame.

Dan dă perdeaua la o parte şi se uită înspre umbra zvârlită de catarg pe nisip.

D ouăsprezece fix.

Tudorel se spovedeşte trist:

La ora asta Monica dă de mâncare lui Marica.

Cine i Monica?

Tuşica. Dacă n o fi plecat la Vatra Dornei.

Și M arica cine i?

Pisica... continuă şi mai trist Tudorel. Am primit o de la bunica, odată cu Martica...

Cine i Martica?

Purcica... Am şi o cățeluşă, Marița. Cine o mai duce la plimbare cu cureluşa şi botnicuța? Și nici Mamina nu mi a scris deloc...

Cine i Mamina? întreabă Dan.

Ei, cine? Tuşica, îl ia la rost Radu.

Nu e pisica?

Nu, lămureşte Tudorel, căutând zadarnic o batistă uscată. Pisica e Marica şi purcica e Martica. Monica e tuşica, şi bunica e Mamina, şi are reumatismmm... mormăie băiatul, cu nasul în batistă, şi nu mi a scris deloc…

Ei, lasă, nu mai plânge, se scoală hotărât Radu. Mâine o să primeşti o scrisoare. Poate chiar după‑masă.

În după amiaza aceea, Tudorel a rămas singur în dormitor. Ceilalți doi au dis părut îndată după prânz. S au reîntâlnit după gustarea de patru, pe terasa cu fotolii împletite.

Tudorele, ai o scrisoare! scoase Radu un plic din buzunar, încărcat de timbre.

Băiatul se repede la scrisoare şi rupe plicul, strălucind de bucur ie:

„Dragă Tudorele”, citeşte mormăind, „ți am pregătit pentru când te întorci un bor can de dulceață de agrişe, cum îți place ție... Tuşica Monica e sănătoasă şi ți o plimbă pe Marița în fiecare zi...”

Ai văzut ce bucurie i am făcut? îşi freacă mâinile Radu.

Cum i ai făcut? se miră Dan.

Simplu, îi şopteşte tainic celălalt, eu i am scris o. Ca să nu mai plângă... E fictivă!

Vorbeşti serios?

Da. Ca din partea mamei lui. Am scăpat de miorlăială.

Dar în aceeaşi clipă mormăiala micuțului destinatar s a transformat în urlet.

Ce e? Ce s a întâmplat?

S cri soa reaa!

Și? Nu te bucuri?

Cum să mă bucur? Că bunica a început la optzeci de ani să lucreze la poştă, şi cățeluşa mi a plecat la Vatra Dornei, şi pisica o duce bine cu reumatismuuu’?

M ai bine nu te băgai, şuieră Dan. Ai încurcat borcanele. Noroc că i am scris

şi eu una. Repar eu totul.

Scoase un plic din sân şi i l întinde băiatului ce citeşte pentru a doua oară, înecat de plâns, scrisoarea buclucaşă.

Tudorele, băiatule, nu fi amărât. Uite, ți a mai venit o scrisoare. Totul e în regulă.

Se întoarse şoptind spre Radu ce ‑şi roade nervos unghiile:

Eu nu s nătăfleț ca alții, care nu s în stare să țină minte că Mămica e mămica, şi Monica e tuşica, şi Marica e pisica... Hai, Tudorele, citeşte, îl îmbie cu glas tare.

Băiatul începe să citească din ce în ce mai vesel: „Dragul nostru, noi suntem bine sănătoşi şi ne e tare dor de tine! Suntem sigure că te distrezi minunat. De noi să n ai nicio grijă. Tuşica Monica a plecat la Vatra Dornei... Marica stă plictisită fără tine, prin casă, Marița îşi vede de treburi prin curte, iar pe Mamina, care s a făcut rea şi stricătoare, am legat o cu o cureluşă şi i am pus botniță”... Tudorel repetă ultima frază, apoi dă un țipăt sfâşietor.

Ce e? întrebă speriat băiatul. Mamina e doar cățeluşa.

Nuuu!

R adu îl înghionteşte satisfăcut: Sigur că nu. E purcica!

Nuuu!...

Dar cine e? întreabă într un glas amândoi.

Tudorel se trânteşte cu capul pe măsuță şi se vaită pierdut: Bunica!... Bunicaaaa... E bunicaaaa!

(adaptare după Mircea Sântimbreanu, Scrisori fictive)

a) Notează afirmațiile următoare cu adevărat (A) sau fals (F).

Tudorel este plecat singur de acasă pentru prima dată.

Bunica lui Radu locuieşte pe strada Meduzei.

Tudorel este supărat că nu a primit nicio scrisoare de acasă.

Dan îşi dă seama ce oră e uitându se la umbra catargului.

Prima scrisoare fictivă a fost scrisă de Dan.

În scrisoarea scrisă de Dan, cățeluşa e numită Mamina.

b) Scrie în tabel numele corespunzătoare, aşa cum reies din text.

Personajul principal Colegii de dormitor BunicaTuşicaPisicaCățeluşaPurcica

c) Scrie din text adjectivele care însoțesc substantivele date. apa urlet minge fotolii

destinatar scrisoarea

d) Ce părere ai despre felul în care au încercat Radu şi Dan să îl ajute pe Tudorel? Crezi că au procedat corect? Tu cum ai fi procedat?

e) Scrie toate numerele care apar în text.

f) Formulează o problemă folosind numerele din text, care să se rezolve prin două operații de înmulțire şi o adunare.

Rezolvă problema.

6 Prezintă, într un text de opt‑zece enunțuri, o situație din viața ta când ai fost plecat de acasă, singur sau fără părinți. Scrie despre cum te ai simțit, cine era în jurul tău şi cine te a ajutat, dacă a fost cazul.

7 Imaginează‑ți că eşti plecat în vacanță (în excursie, în tabără, la bunici, în concediu cu părinții etc.). Scrie o carte poştală adresată unui prieten/unei prietene.

Destinatar

LA JOACĂ

1 Scrie câte un cuvânt reprezentativ pentru fiecare imagine de la pagina 10.

2 Formulează câte două enunțuri despre fiecare imagine. Fă referire atât la activitatea copiilor, cât şi la alte detalii (spațiu, culori, ce exprimă fețele copiilor etc.).

3 Dacă ai putea să intri în unul dintre jocurile din imagini, pe care l‑ai alege? Explică de ce.

4 Descrie jocul din imaginea D, respectând schema dată.

Numele jocului:

Reguli: Desfășurare:

5 Explică de ce este important ca un joc să aibă reguli.

6 În care dintre imagini copiii desfăşoară o activitate fizică mai intensă? Cum ai apreciat?

7 Scrie ce activități fizice ai desfăşurat tu în ultimele trei zile.

8 Explică într un text, de două‑trei enunțuri, importanța activității fizice pentru menținerea sănătății.

9 Dacă aş avea 4 pachete cu câte 4 banane şi 5 portocale fiecare şi aş vrea să dau câte o banană şi câte o portocală fiecărui copil din imaginile de la pagina 10, ar fi suficiente fructe? Explică răspunsul.

10 Citeşte cu atenție textul şi rezolvă cerințele. Ai auzit vreodată de jocul Păcălici? Sigur părinții sau bunicii tăi ştiu despre ce este vorba.

Păcălici este un joc de grup. Se joacă folosind 33 de cartonaşe, dintre care 16 sunt perechi, reprezentând costume naționale ale diferitelor popoare (fată şi băiat), iar al 33‑lea cartonaş îl reprezintă pe Păcălici, un clovn. Pot juca între două şi şase persoane. Se joacă astfel: se amestecă toate cartonaşele şi se împart fiecărui jucător câte patru, cu fața în jos. Restul de cartonaşe se aşază pe masă tot cu fața în jos. Începe jucătorul aflat în dreapta celui care a împărțit cartonaşele. Dacă acesta găseşte în cartonaşele sale una sau mai multe perechi (costumul național din aceeaşi țară pentru fată şi băiat), le aşază pe masă cu fața în sus şi spune: mai departe. În cazul în care nu are nicio pereche, ia un cartonaş de deasupra pachetului. Dacă nici în acest caz nu poate forma o pereche,

spune mai departe şi jocul continuă cu jucătorul următor, care procedează la fel. Când se termină toate cartonaşele de pe masă, fiecare jucător, pe rând, fără să se uite, trage de la jucătorul din dreapta sa câte un cartonaş dintre cele pe care acesta le ține în mână, desfăcute în formă de evantai. Câştigă jucătorul care depune primul toate cartonaşele împerecheate pe masă. Dacă joacă mai mult de doi jucători, jocul continuă până când unul dintre ei rămâne în mână doar cu Păcălici. Acesta a pierdut şi i se pot da diferite pedepse amuzante: să sară de 10 ori într un picior, să cânte ceva, să facă o tumbă, să spună o glumă etc. De asemenea, tot el va împărți cartonaşele în jocul următor.

A. Încercuiește răspunsurile corecte.

l Păcălici este un joc:

a) individual b) de perechi c) de grup

l Cartonaşele sunt grupate în:

a) 16 perechi b) 33 de perechi c) 32 de perechi

l La început, se împart fiecărui jucător câte:

a) 6 cartonaşe b) 4 cartonaşe c) 2 cartonaşe

l Câştigă jucătorul care:

a) rămâne în mână doar cu Păcălici.

b) pune jos toate cărțile împerecheate.

c) pune jos prima pereche.

B. Răspunde la întrebări:

l Cine începe jocul?

l Ce face primul jucător dacă nu are nicio pereche?

l Când se încheie jocul?

11 Un grup de copii a jucat Păcălici timp de o oră şi jumătate. Știind că au început la ora 14:40, la ce oră au încheiat jocul? Scrie ora şi reprezintă pe ceas.

12 Dacă într o cutie intră 12 jocuri Păcălici, iar pe un raft sunt 5 cutii pline, câte cartonaşe sunt în cutiile de pe raft?

13 Fă ți propriul joc! Poți realiza şi tu un joc asemănător cu Păcălici. Îndoaie o foaie cartonată de format A4 în opt părți egale. Decupează cele opt dreptunghiuri şi rotunjeşte le colțurile. Realizează 33 de astfel de cartonaşe. Alege o temă pentru jocul tău: Flori, Animale, Plante, Forme geometrice, Instrumente muzicale etc. Desenează 16 perechi de imagini cu tema aleasă. Desenează ceva diferit pe al 33 lea cartonaş, care să fie Păcălici. Joacă te cu prietenii tăi! Iată un exemplu de cărți de joc pentru tema Fructe.

14 Ilustrează într un desen următorul citat: Copilul râde: „Înțelepciunea și iubirea mea e jocul.” Lucian Blaga, poezia Trei fețe.

CIFRE ȘI NUMERE

 Știi când și cum au apărut numerele?

1 Obser vă imaginile de la pagina 16 şi scrie la ce folosim numerele. Completează cu alte situații care nu se regăsesc în imagini.

2 Completează pentru fiecare turist ora de plecare a avionului şi poarta de îmbarcare, folosind imaginea B de la pagina 16.

Eu călătoresc la Roma.

Eu voi vizita capitala Franței, Paris.

Abia aştept să văd autobuzele din Londra!

Merg la Amsterdam, în țara lalelelor, Olanda!

3 Citeşte cu atenție şi completează organizatorul grafic cu informații din text.

Istoria numerelor începe din secolul al VII lea î.Hr., şi, după unii cercetători, cu mult înainte. Secole de a rândul, numărarea obiectelor era o corespondență de unu la unu, iar atunci când schimbul de obiecte o cerea, s‑a ajuns la corespondența de doi sau trei la unu. Azi, fiecare dintre noi foloseşte sistemul de numerație zecimal despre care se spune că a avut drept model mulțimea degetelor. Cine ştie cum ar fi arătat civilizația noastră dacă omul nu ar fi avut cinci degete la o mână? Degetele le au dat oamenilor o metodă la îndemână de a număra, încă dinainte de a exista cuvinte pentru numere. Atingând degetele în timp ce numărăm putem să ținem evidența şi, ținându le ridicate, putem comunica numere fără a fi nevoie de cuvinte. Legătura dintre degete şi numere este foarte veche. Chiar şi astăzi folosim cuvântul din limba latină pentru deget (digit) pentru a exprima numere.

Cifrele şi numerele romane sunt simboluri grafice, de fapt, litere, care au fost folosite în civilizația antică romană şi apoi în toată Europa, până în momentul în care s au impus cifrele arabe, în jurul anilor 1300 d.Hr. Vreme de aproximativ 2000 de ani, aceasta a fost modalitatea în care s au scris cifrele şi numerele în Imperiul Roman şi în toată Europa.

Cifrele pe care le folosim în ziua de astăzi sunt aşa numitele „cifre arabe”. Exemplu: 1, 2, 3 etc. Ele sunt numite aşa pentru că au intrat în Europa prin intermediul civilizației arabe, mult mai avansată decât cea europeană, la acea vreme. Civilizația arabă a preluat setul de cifre de la cea indiană (hindu). Matematicienii indieni inventaseră (sau poate copiaseră din surse rămase necunoscute) şi conceptul de zero, inexistent la alte civilizații, aşa că sistemul lor, foarte simplu, însă, în acelaşi timp, foarte puternic, bazat doar pe 10 simboluri (de la 0 la 9), avea să fie adoptat în întreaga lume. Romanii nu aveau reprezentare pentru zero, ei foloseau un cuvânt pentru a‑l înlocui, nulla.

Se crede că numerele arabe au intrat în Europa prin Spania, care fusese cucerită de arabi şi inclusă în Marele Califat. Probabil că numerele călătoriseră până acolo aduse de matematicienii şi de comercianții arabi ce intrau în contact cu europenii. Este foarte posibil ca numerele arabe să fi intrat în Europa şi prin intermediul comercianților italieni ce navigau frecvent în nordul Africii, care era tot parte a Marelui Califat. Numerele arabe s au dovedit a fi mult mai uşor de folosit decât cele romane, atât la scrierea cifrelor şi a numerelor, cât şi la efectuarea calculelor.

4 Joacă te cu numerele! Rezolvă exercițiile. Aplică metoda cubului. Poți face un cub din carton pe care să scrii exercițiile şi să te joci cu prietenii tăi.

Descrie paşii: 2980 – 21 : 7 × 285 =

Compară:

a) 588 – 317  450

b) 128 + 158  200 – 100

Analizează, apoi rezolvă: Ionel are într un clasor 123 de timbre şi în altul are de 7 ori mai multe.

Câte timbre are în total?

Rezolvare: ______________________ .

Asociază:

• numărul cu 20 mai mare decât 580 446;

• numărul cu 500 mai mic decât 946 600.

Aplică:

546 – a = 223

a = ____

b – 145 = 523

b = ____

Argumentează: 245 + 523 = 523 + 245 123 + 0 = 123

782 > 123 + 522

5 Scrie ziua, luna şi anul în care v ați născut tu şi membrii familiei tale folosind cifrele arabe.

6 Folosind operațiile matematice învățate, calculează:

a) numărul torturilor necesare pentru a sărbători timp de cinci ani ziua de naştere a fiecărui membru al familiei tale;

b) numărul total al lumânărilor folosite pentru sărbătorirea zilelor de naştere în cei cinci ani;

c) numărul florilor ce trebuie cumpărate într un an dacă fiecărui membru îi vei oferi câte un buchet format din trei flori;

d) numărul baloanelor ce trebuie cumpărate într un an dacă pentru fiecare sărbătoare se vor achiziționa câte două baloane albastre, trei baloane roşii şi cu 3 mai multe baloane albe decât albastre.

7 Alege patru numere din concentrul 0–10 care să aibă o importanță deosebită în viața ta. Motivează alegerea. Exemplu: Numărul doi, pentru că sunt născut în luna februarie.

l Scrie pentru două dintre numerele alese câte o scurtă poezie formată din patru versuri.

8 Enumeră titlurile unor opere literare citite de tine care să conțină numere.

9 Foloseşte cifrele de la 1 la 9 în realizarea unei hore a numerelor. Personalizează fiecare cifră în parte, apoi coloreaz o folosind o culoare preferată.

1 Completează primele două coloane ale tabelului, referindu te la ceea ce ştii despre apă. Vei completa a treia coloană după ce rezolvi toate cerințele din această unitate.

Știu Vreau să știu Am aflat

2 Precizează care sunt stările de agregare ale apei în natură.

Exemplifică pentru fiecare imagine de la pagina 22.

3 Există vreo legătură între anotimpuri şi stările de agregare ale apei?

Argumentează răspunsul tău.

4 Grupează literele scrise pe imaginile de la pagina 22 în funcție de anotimpul care este ilustrat.

PRIMĂVARĂ: VARĂ:

TOAMNĂ: IARNĂ:

5 Care este rolul apei în activitățile omului, în dezvoltarea plantelor şi a animalelor?

Completează tabelul.

Activitățile omului Dezvoltarea plantelorDezvoltarea animalelor

6 Realizează câte un cvintet, respectând următoarele precizări, pentru unul dintre cele patru anotimpuri (primăvara, vara, toamna, iarna), la alegere.

l primul vers este format din cuvântul tematic (un substantiv);

l al doilea vers este format din două cuvinte (adjective care să arate însuşirile cuvântului tematic);

l al treilea vers este format din trei cuvinte (verbe care să exprime acțiuni ale cuvân tului tematic);

l al patrulea vers este format din patru cuvinte ce alcătuiesc o propoziție prin care se afirmă ceva esențial despre cuvântul tematic;

l al cincilea vers este format dintr un singur cuvânt (de obicei, verb), care sintetizează tema/ideea.

l Odată căzută pe pământ, apa provenită din ploaie, lapoviță, ninsoare sau orice altă formă ar îmbrăca ea, se infiltrează în pământ, de unde este absorbită de rădăcinile plantelor sau ajunge în pânza freatică, ori alimentează izvoarele subterane.

l Din cauza curenților de aer rece, vaporii de apă se condensează, adică se transformă în picături fine de apă, în jurul particulelor mici de praf.

l Gravitația determină căderea picăturilor de apă pe Pământ sub formă de ploaie. Vara, dacă aceste picături de apă întâlnesc curenți de aer foarte rece, se transformă în bucăți de gheață, formând grindina. În anotimpul rece, locul ploii este luat de lapoviță şi de ninsoare.

l O par te din cantitatea de apă se ridică din nou în atmosferă sub acțiunea radiației solare şi tot aşa –povestea se reia la nesfârşit.

l Când Soarele mângâie cu razele sale Pământul, apa de la suprafața planetei şi cea rezultată din transpirația plantelor se evaporă, adică se transformă în vapori, formând norii. Aceştia se ridică în atmosferă cu ajutorul curenților de aer.

7 Enumeră două situații, una când ai fost curajos şi una când ți a fost frică în timpul producerii unor fenomene ale naturii.

8 Foloseşte ‑te de imaginea de mai jos. Numerotează fragmentele date, în ordinea firească a circuitului apei în natură.

9 Citeşte cu atenție dialogul dintre copil şi picătura de apă.

Unde este casa voastră?

Casa noastră este pe pământ, pretutindeni şi nicăieri.

l Explică răspunsul picăturii de apă.

10 Scrie Povestea picăturii de apă. Realizează şi un desen care să însoțească povestea ta.

11 Realizează un dialog între cele trei personaje din imaginea de mai jos.

12 Ascultă valsul Valurile Dunării, de Johann Strauss. Scrie țările străbătute de fluviul Dunărea de la izvor până la vărsarea în Marea Neagră, ajutându te de imaginea dată.

FLORI ȘI CULORI

 Ce poveste ar spune culoarea ta preferată?

2 Citeşte cu atenție textul şi rezolvă cerințele.

Cu multă vreme în urmă, la începutul timpurilor, culorile lumii s au certat. Fiecare dintre ele pretindea că era cea mai bună, cea mai frumoasă, cea mai importantă, cea mai folositoare, cea mai iubită.

Verdele spuse: Uitați-vă la iarbă, frunze și la copaci. În mod evident, vedeți și voi că sunt cea mai importantă culoare. Sunt culoarea vieții și a speranței. Uitați-vă în jur și o să vedeți că sunt peste tot. Albastrul îl întrerupse şi exclamă: Gândiți-vă la cer și la mare. Apa stă la baza vieții și fără mine nu ar exista cerul albastru. Fără mine nu ar exista nimic! Galbenul râse: Eu sunt luminos și cald, iar tu ești atât de serios. De fiecare dată când te uiți la o narcisă galbenă sau la floarea-soarelui zâmbești. Soarele, Luna și stelele sunt galbene, frumusețea mea este atât de evidentă încât oricine mă vede rămâne uimit. Portocaliul începu să se laude: Eu sunt culoarea mâncărurilor sănătoase ce dau putere. Morcovul, portocala și dovleacul au multe vitamine. Și, atunci când portocaliul umple cerul, la răsărit sau la apus, frumusețea mea este atât de evidentă încât toți cei care mă văd se opresc să mă privească cu admirație și cu uimire. Ei bine, Roşul începu să strige: Eu sunt conducătorul întregii vieți. Sângele este roșu și sângele înseamnă viață. Eu sunt culoarea pasiunii și a iubirii. Violetul se ridică în picioare şi era foarte înalt. El vorbi dând foarte multă importanță spuselor sale: Eu sunt culoarea imperială și a regilor. Oamenii puternici întotdeauna m-au ales pe mine, deoarece eu sunt culoarea puterii și a înțelepciunii. La sfârşit, cu o voce joasă şi timidă, Indigoul spuse: Cu greu mă observați, însă, deși sunt tăcut, fără mine nu ați fi nimic. Aveți nevoie de mine pentru echilibru și contrast și pentru liniște interioară. Argumentările au continuat, fiecare culoare în parte lăudându‑se, ridicându se în slăvi şi certându se. Fiecare în parte considera că este perfecțiunea întruchipată. În timp ce se certau din ce în ce mai tare, un fulger puternic lumină cerul. Începu să tune şi să plouă. Culorile au tremurat de frică şi s au strâns în brațe pentru a se linişti şi a se proteja una pe alta. Apoi Ploaia începu să

vorbească: Voi, culorilor, sunteți atât de nesăbuite! Vă certați care este cea mai bună, fiecare încercând să fie deasupra celorlalte. Nu înțelegeți că fiecare în parte ați fost făcute cu un scop special, fiecare este unică și diferită? Luați-vă de mâini și urmați-mă! Făcând ce le spuse Ploaia, culorile se apropiară şi se luară de mâini. De acum încolo, zise Ploaia, când plouă, fiecare dintre voi se va întinde de-a lungul cerului într-un superb semicerc colorat. Curcubeul va fi un semn al păcii și al speranței.

1 Scrie câte un cuvânt reprezentativ pentru fiecare imagine de la pagina 28.

Astfel, oameni buni, de fiecare dată când ploaia curăță pământul, căutați un curcubeu pe întinsul cerului. Când apare, țineți minte că fiecare dintre voi este special. Lăsați culorile curcubeului să vă reamintească să vă apreciați pe voi înşivă şi pe cei din jur.

a) Scrie cuvintele din text care au legătură cu fiecare culoare.

b) Formulează întrebări legate de conținutul textului şi de imaginile prezentate.

c) Completează tabelul cu denumirea florilor, după model, pentru toate culorile curcubeului:

roşii ca focul macii

galbene ca ceara

crizantemele

d) Formulează propoziții cu trei dintre expresiile (comparațiile) identificate, la alegere.

e) Scrie denumirile a câte două flori specifice fiecărui anotimp. Precizează, în paranteză, culoarea fiecăreia.

PRIMĂVARA VARA TOAMNA IARNA

f) Scrie un text despre o floare, la alegere. Realizează o bandă desenată în care să ilustrezi textul tău.

g) Completează cadranele:

1. Găseşte un titlu pentru textul dat.

2. Scrie cuvinte potrivite care să înceapă cu inițiala denumirilor culorilor din curcubeu.

3. Desenează floarea ta preferată.

4. Scrie un proverb care să se potrivească întâmplării petrecute în text.

3 Desenează trei flori folosind formele geometrice învățate. Colorează fiecare floare folosind culori complementare (verde – roşu, albastru – oranj, violet – galben).

4 Realizează un afiş prin care să convingi oamenii să protejeze florile (să nu le rupă din mediul natural, să le îngrijească etc.). Foloseşte texte şi imagini.

FENOMENE ALE NATURII

1 Obser vă cu atenție imaginile de la pagina 34 şi scrie litera care corespunde fiecăruia dintre cuvintele de mai jos.

vânt fulger ploaie grindină ninsoare

2 În ce imagini apa se găseşte în stare solidă? Scrie literele corespunzătoare: .

3 Uneşte fiecare simbol cu descrierea potrivită.

cer senin | cer înnorat | ploaie | ploaie cu fulgere | ninsoare | vânt | ceață

4 Desenează în tabel simboluri potrivite pentru vremea de ieri şi de azi. IERI ASTĂZI

5 Citeşte cu atenție textul şi rezolvă cerințele.

Într o bună zi, soarele şi vântul se certau din cauză că fiecare dintre ei credea că este mai puternic decât celălalt.

Deodată, văzând un călător pe drum, soarele îi spuse vântului:

— Cred că ştiu cum să vedem care dintre noi doi are dreptate. Primul care reuşeşte să l facă pe călător să‑şi scoată haina va fi considerat cel mai puternic. Uite, eu mă retrag în spatele norului, începe tu!

Dornic să i demonstreze soarelui că el este mai puternic, vântul începu să sufle cât putu de tare asupra călătorului. Însă, cu cât vântul suflă mai tare către om, cu atât mai strâns îşi ținu acesta haina în jurul trupului. În cele din urmă, vântul a hotărât să renunțe.

Atunci soarele a ieşit imediat de după nor şi i a zâmbit cu bunătate călătorului, şi, spre mirarea vântului, s‑a întâmplat ceva foarte ciudat. Călătorul îşi descheia haina. Soarele continua să‑şi trimită din plin razele sale călduroase peste călător, care, găsind în curând că e prea cald pentru a merge astfel pe jos, îşi dezbrăcă haina.

După ce omul şi a scos haina, soarele îi spuse vântului:

— Vezi, blândețea şi prietenia sunt mult mai puternice decât mânia şi forța.

Vântul  şi a dat seama de greşeală şi a învățat o lecție pe care a ținut o minte toată viața.

(adaptare după Esop, Soarele și vântul)

a) Formulează întrebări pentru răspunsurile date.

Soarele văzu deodată un călător pe drum.

Vântul începu să sufle cât putu de tare asupra călătorului.

Călătorul îşi dezbrăcă haina.

b) Numerotează enunțurile în ordinea desfăşurării acțiunii din textul dat.

Omul şi a dezbrăcat haina.

Vântul începu să sufle cu putere.

Soarele şi vântul se certau pentru că fiecare credea că este mai puternic decât celălalt.

Soarele a început să trimită razele sale calde asupra călătorului.

Soarele şi vântul s au hotărât să îşi măsoare forțele.

Soarele a văzut un călător pe drum.

c) Ce lecție crezi că a învățat vântul?

După părerea ta, este valabilă această lecție şi în cazul oamenilor? Explică de ce.

6 Imaginează ți că ai un zmeu de hârtie şi că ai vrea să îl înalți. Ai nevoie de ajutorul vântului. Dacă vântul ar fi o persoană, ce i ai spune? Scrie un dialog de şase opt replici.

7 a) Obser vă graficul care prezintă temperaturile înregistrate la ora 12, în fiecare zi din săptămână, şi completează enunțurile.

Cea mai călduroasă zi a săptămânii a fost .

Zilele în care s‑a înregistrat aceeaşi temperatură sunt .

A plouat în ziua cea mai rece, adică .

Diferența dintre cea mai caldă zi şi cea mai rece este de grade.

b) Scrie zilele săptămânii în ordinea crescătoare a numerelor care exprimă temperaturile înregistrate.

8 a) Observă foaia de calendar. Ce lună ar putea fi? Explică alegerea ta.

b) Completează foaia din calendar cu simbolurile potrivite pentru vreme, în funcție de enunțurile date.

Cerul a fost senin în toate zilele de marți. A plouat în a doua vineri a lunii şi în zilele de miercuri şi de joi din a patra săptămână a lunii. În ultima sâmbătă a lunii, a fost ceață. Cerul a fost înnorat lunea şi duminica, în zilele cu număr fără soț.

9 a) Alege trei fenomene ale naturii. Imaginează ți că fenomenele naturii sunt personaje. Scrie cum crezi că s ar prezenta acestea, referindu te la caracteristicile fiecăruia.

Foloseşte şi exemplul dat.

Exemplu: Sunt Fulgerul. Sunt luminos și puternic. De obicei, îmi fac apariția pe cer atunci când plouă. Oamenii se tem de mine pentru că pot provoca pagube însemnate. Sunt urmat întotdeauna de prietenul meu, Tunetul.

b) Realizează un desen potrivit cu prezentarea scrisă de tine la punctul a).

OAMENI ȘI MESERII

1 Scrie câte un cuvânt care să denumească activitatea desfăşurată de personajul din fiecare imagine de la pagina 40.

2 Formulează câte un enunț despre fiecare imagine. Fă referire la activitatea oamenilor, la ustensilele şi la materialele folosite.

Ce doreşti să devii în viață? Care este meseria aleasă?

De ce? Argumentează.

Ce meserie cred ceilalți că ar trebui să alegi?

Mama: .

Tata: .

Frați: .

Prieteni: .

Realizează un desen în care să redai meseria aleasă.

3 Completează cadranele.

4 Obser vă cu atenție imaginile şi rezolvă cerințele.

a) Care sunt meseriile ilustrate?

b) Alege una dintre meserii şi scrie ce ştii despre ea.

c) Ai alege vreuna dintre meseriile ilustrate? De ce?

d) Completează cvintetul, respectând următoarele precizări, pentru denumirea unei meserii din imaginile de la pagina 42, la alegere:

l primul vers este format din cuvântul tematic (un substantiv);

l al doilea vers este format din două cuvinte (adjective care să arate însuşirile cuvântului tematic);

l al treilea vers este format din trei cuvinte (verbe care să exprime acțiuni ale cuvântului tematic);

l al patrulea vers este format din patru cuvinte care alcătuiesc o propoziție prin care se afirmă ceva esențial despre cuvântul tematic;

l al cincilea vers este format dintr un singur cuvânt (de obicei, verb), care sintetizează tema/ideea.

e) Scrie ghicitori pentru trei dintre meseriile ilustrate la pagina 42.

f) Explică ce meserie ai vrea să ai când o să fii mare.

5 a) Citeşte cu atenție rețeta de mai jos pentru prepararea a 10 prăjituri.

Unt – 200 g

Ouă – 4 bucăți

Smântână – 300 g

Zahăr – 220 g

Sare – 10 g

Nuci – 200 g

b) Aşază în ordine crescătoare cantitățile ingredientelor prezentate în rețetă.

Făină albă – 450 g

Scorțișoară – 25 g

Esențe

c) Câte prăjituri se pot face, în fiecare caz, dacă am avea rețete modificate conform cantităților date mai jos?

l  1 kg de nuci: _______________________  l 1 kg şi 350 g de făină:

l 600 g de smântână: l 880 g zahăr:

Exemplu: 1 kg de nuci – 50 de prăjituri, pentru că e o cantitate de 5 ori mai mare

d) Durata de preparare a prăjiturii este de 45 de minute şi cea de coacere este de 20 de minute. Identifică, pe cadranul ceasului, ora la care se încheie prepararea prăjiturii, ştiind că activitatea a început la ora 16:30.

Desenează acele ceasului

l pentru a indica ora de începere a preparării

l pentru a indica ora finalizării preparării

e) Motivează alegerea orei de finalizare a preparării, calculând durata de preparare.

6 Realizează un meniu al zilei. Ține cont de importanța alimentelor selectate pentru sănătatea oamenilor.

7 Recunoaşte uneltele şi numeşte meseriile în care se folosesc. Colorează.

ISTORIA SCRIERII

1 Obser vă imaginile de la pagina 46. Iată ce reprezintă acestea:

A – desene preistorice din peştera Magura, Bulgaria;

B – scriere cuneiformă;

C – scriere cu hieroglife;

D – manuscris în alfabetul fenician;

E – inscripție în limba greacă;

F – semne din alfabetul chinezesc.

Caută în dicționar cuvintele pe care nu le cunoşti.

2 Completează primele două coloane ale tabelului de mai jos, referindu te la ceea ce ştii despre scriere şi despre alfabet. După ce citeşti textul de la exercițiul 3, completează şi a treia coloană.

3 Citeşte cu atenție textul. Identifică imaginile de la pagina 46 care corespund fiecărei descrieri.

Primele forme de scriere sunt desenele din era preistorică. Acestea reprezintă cea dintâi încercare de a păstra pentru generațiile viitoare istoria vânătorilor din vremuri foarte îndepărtate. Cercetările au demonstrat că picturile erau realizate cu degetele şi cu pensule din fibre vegetale sau de lemn. Pentru a putea fi absorbită culoarea, se foloseau materiale precum părul de animale sau muşchiul vegetal. Singurele culori folosite erau ocrul în toate nuanțele sale, de la galben la brun aurit, şi culoarea cărbunelui de lemn. Pentru că la vremea aceea oamenii erau vânători, picturile reprezintă animale.

Peştera Lascaux din Franța este un exemplu renumit al artei preistorice.

SCRIEREA CUNEIFORMĂ

Sumerienilor1 li se atribuie cea mai veche scriere din lume. La începuturi, ei desenau imagini pe tăblițe mici de argilă. Cu timpul, scrierea s a transformat în simboluri în formă de ace sau de cuie, de unde şi denumirea acestui sistem. Colecțiile de tăblițe descoperite la sfârşitul secolului al XIX lea formează cea mai veche bibliotecă din lume, care conține şi cel mai vechi manual de medicină. Sumerienii sunt primii care redau în scris limbile vorbite pe întregul teritoriu al statului. În total, sumeriana se compunea din 500 de semne: logograme şi silabe. Logogramele erau semnele cuvinte care reprezentau un obiect sau o acțiune. În timp, acestea au fost înlocuite cu simboluri abstracte inscripționate pe lutul moale cu vârful unei trestii.

Orientarea scrierii se făcea pe verticală şi de la dreapta la stânga; odată cu creşterea dimensiunii tăblițelor, scrierea se făcea pe orizontală, de la dreapta la stânga.

SCRIEREA HIEROGLIFICĂ

În Egipt, scrierea s a dezvoltat rapid şi a devenit o adevărată artă, practicată cu profesionalism de scribi2.

Egiptul cunoaşte, ca primă formă de scriere, hieroglifele. Acestea alăturau ideograma (semn cuvânt) şi semnul fonetic (semn sunet). Cu toate că existau suficiente semne pentru a scrie orice, nu a fost realizat un alfabet. Hieroglifele au ornat obiectele funerare şi construcțiile monumentale ale conducătorilor, dar durata de executare a acestor semne era foarte mare. De aceea, pentru scrierea cotidiană a apărut un tip simplificat de semne.

PRIMUL ALFABET

Nu se cunoaşte cu exactitate unde şi de cine a fost inventat alfabetul. Unii cercetători sunt de părere că primele forme de litere au fost derivate din scrierea hieroglifică. În zona mediteraneeană, evoluția scrierii a atins punctul maxim când s a concretizat un sistem cu 20–30 de litere, care permitea descompunerea şi scrierea unei limbi.

1 sumerieni – popor antic din Asia.

2 scrib – persoană care redacta sau copia acte.

La jumătatea mileniului al II lea î.Hr., sunt prezente două forme de alfabet: cel cuneiform din Ugarit (acum Siria) şi cel fenician. S a crezut mult timp că alfabetul fenician, care datează din anul 1000 î.Hr., ar sta la apariția multor alfabete actuale, precum cel latin, grec şi ebraic, dar această ipoteză a fost abandonată după descoperirea alfabetului din Ugarit, în 1920, când au fost descoperite tăblițe de argilă datând fie din secolul al XV‑lea î.Hr., fie din 1300 î.Hr. Unele erau inscripționate cu o formă de scriere cuneiformă cunoscută şi altele, cu o scriere necunoscută.

DE LA GRECIA LA CHINA ANTICĂ

Mulți cercetători cred că alfabetul grecesc s a format după adoptarea celui fenician. Primele inscripții greceşti datează din anii 770–750 î.Hr. şi corespund unor caractere feniciene. Noutatea alfabetului grecesc este dată de faptul că există semne diferite atât pentru consoane, cât şi pentru vocale.

Biblioteca din Alexandria, înființată în 300 î.Hr., a adunat la un loc manuscrisele marilor gânditori greci, dar care au dispărut odată cu incendiul care a mistuit clădirea, în anul 391 î.Hr. Atunci au fost pierdute multe papirusuri care puteau spune povestea alfabetului, dar şi a înțelepciunii greceşti.

Primele inscripții cu scriere chineză datează din anul 1500 î.Hr. şi prezintă ideograme nemaiîntâlnite în alte spații antice. Evoluția scrierii chineze este complicată şi este marcată de diferite schimbări în forma caracterelor. Limba vorbită s a despărțit în multe dialecte, scrierea fiind singura care a ajutat la comunicare.

DOVEZI DE SCRIERE ÎN ROMÂNIA

Cea mai veche scriere din Europa şi poate şi din lume este cea de pe Tăblițele de la Tărtăria, județul Alba. Sunt trei plăcuțe din lut: două sunt găurite şi a treia are o formă de scris pictografică, reprezentată de o capră. Determinările au datat tăblițele din anul 5000 î.Hr., cu mult înainte de scrierea sumeriană. Din cauza faptului că tăblițele au fost arse în cuptor, nu se poate realiza o analiză exactă a vechimii acestora. De aceea, părerile sunt împărțite. Unii consideră că plăcuțele de la Tărtăria ar fi nişte falsuri, iar alții cred că scrierea s a inventat în sud estul Europei.

Alte tăblițe asemănătoare cu cele româneşti au fost descoperite în sud estul şi în nord vestul Bulgariei, dar despre ele se cunoaşte că ar proveni din mileniul al III‑lea î.Hr.

Descifrarea Tăblițelor de la Tărtăria este imposibilă, deoarece, chiar dacă s ar cunoaşte fonetica semnelor, combinațiile de cuvinte sunt nenumărate şi ar fi necesar un număr de zeci sau chiar de sute de tăblițe pentru a decodifica limba.

Dezvoltarea scrierii diferă în funcție de spațiul în care s a produs şi de modul în care a ajutat la progresul societății. Alfabetele şi sistemele de scriere s au perfecționat până la formele pe care le cunoaştem azi, când scrierea se împarte în funcție de familii de limbi şi ilustrează parcursul istoric al fiecărui popor.

4 Formulează întrebări referitoare la textul de la exercițiul 3, pornind de la cuvintele date.

Ce ?

Când ?

Care ?

Cum ?

De ce ?

l  R ăspunde la două dintre întrebări, la alegere.

5 Scrie din text toate numerele, atât cele scrise cu cifre arabe, cât şi cele scrise cu cifre romane.

Scris cu cifre arabe:

Scris cu cifre romane:

l Scrie cu cifre arabe toate numerele scrise în text cu cifre romane:

l Scrie un exercițiu în care să foloseşti toate numerele mai mici decât 1000 care apar în text (foloseşte doar numerele scrise în text cu cifre arabe). Rezolvă exercițiul.

6 Obser vă cum se scrie cuvântul copil folosind caractere chinezeşti. Încearcă să scrii şi tu în spațiul dat.

1 Scrie sursele de poluare a aerului, a apei şi a solului prezentate în imaginile de la pagina 52.

2 Obser vă şi identifică sursele de poluare a aerului, a apei şi a solului din localitatea ta. Completează tabelul.

Poluarea apei Poluarea soluluiPoluarea aerului

3 Redă, printr un desen, un spațiu nepoluat sau mai puțin poluat din mediul tău înconjurător.

4 Ce culori ai folosit pentru desenul de la exercițiul 3? De ce?

5 Formulează întrebări pe tema Protejarea mediului, după modelul dat.

l Când se produce poluarea apei, a solului şi a aerului?

Când ________________________________________________ ?

l Unde ar putea fi depozitate deşeurile rezultate în fiecare gospodărie, astfel încât să afecteze cât mai puțin mediul înconjurător?

Ce?

Cine? Unde?

Când?De ce?

Unde __________________________________________________________________________ ?

l Cum ne putem menține sănătatea?

Cum ?

l Ce pot face copiii pentru a proteja natura?

Ce ?

l De ce activitățile umane pot afecta mediul înconjurător?

De ce ?

6 Realizează un ecuson cu tema Micul ecologist. Cărui prieten i l ai oferi? De ce?

7 Bifează comportamentele care ocrotesc natura.

Plantarea arborilorAruncarea deşeurilor pe marginea apelor

Ecologizarea zonelor de agrement

Spălarea maşinilor

în apele curgătoare

Colectarea selectivă a deşeurilor

Tăierea pădurilor

Folosirea luminii naturale

cât mai mult posibil

Folosirea rațională a hârtiei

Aruncarea la întâmplare a ambalajelor

8 Explică ce înțeles are expresia: Pământul este ca un copil ce trebuie îngrijit. Te poți folosi şi de imaginile de la pagina 52.

9 Scrie ‑i un bilet celui mai bun prieten. Anunță‑l de activitatea de ecologizare organizată de colectivul clasei voastre.

10 La acțiunea de ecologizare vor participa 15 copii din oraşul tău. Tu ai confecționat 23 de ecusoane Micul ecologist, de culori diferite. Vrei să i oferi fiecărui copil câte 3.

Câte ecusoane trebuie să mai confecționezi ca să ajungă pentru toți copiii?

11 Pentru spălarea a 35 de alei dintr un parc se folosesc două cisterne cu apă. Capacitatea unei cisterne este de 2345 de litri de apă.

Câți litri sunt necesari pentru spălarea unei singure alei?

Rezolvă problema şi printr un singur exercițiu.

12 Citeşte cu atenție şi rezolvă cerințele.

Pe 25 aprilie, peste 50 de persoane (voluntarii şi membrii unei asociații, reprezentanții Ocolului Silvic Berzasca, județul Caraş‑Severin, copii şi părinți din Berzasca) au ajutat la plantarea de copaci din specia molid pe Valea Sirinia, în cadrul unei acțiuni de responsabi litate socială față de mediul înconjurător.

Activitatea a avut dublu scop, de a împăduri cu molizi (această specie a fost selectată pentru a preveni eroziunea solului şi alunecările de teren) şi, totodată, de a res ponsabiliza generația tânără cu privire la activitatea de voluntariat şi grija față de mediul înconjurător. Acțiunea s a desfăşurat în parteneriat cu Ocolului Silvic Berzasca care a indicat locul pentru plantare şi a făcut o prezentare despre modul în care se realizează această activitate şi cum să păstrăm mediul curat.

Voluntarii străini ai asociației fac parte dintr un proiect care îşi propune să dezvolte activități de voluntariat cu tineri şi cu copii din Berzasca.

Totodată, în cadrul acestei activități, copiii şi voluntarii străini au realizat suporturi speciale din materiale reciclabile cu semințe pentru păsările din pădure. După finalizarea acțiunii de plantare, aceştia au agățat în copaci suporturile cu hrana pentru păsări.

La sfârşitul activității, voluntarii, reprezentanții Ocolului Silvic Berzasca, copiii şi părinții au luat parte la un eco picnic, în urma căruia nu a rămas niciun gunoi în pădure.

Printre obiectivele asociației se numără organizarea unor proiecte care să ofere oportunități cetățenilor, companiilor şi instituțiilor să se implice direct în protejarea naturii.

(http://www.sirinia.ro/index.php/stiri-recente/54-gandeste-verde-planteaza-un-copac)

a) Scrie: l Data evenimentului:

l Locul desfăşurării:

l Participanții:

l Scopul urmărit:

b) Enumeră acțiunile realizate în cadrul evenimentului.

c) Explică de ce au ales să planteze molizi şi nu altă specie de conifere.

13 Prezintă o acțiune legată de mediu la care ai participat.

GHIOZDANUL BUCLUCAȘ

1 Observă imaginile de la pagina 58. Formulează câte un enunț despre fiecare. Nu folosi în enunțuri cuvântul ghiozdan!

2 Care dintre ghiozdane crezi că este cel mai vechi? Explică alegerea.

3 Ce exprimă gestul băiatului din imaginea E? Argumentează.

4 Dacă un ghiozdan costă între 45 de lei şi 93 de lei, care ar fi suma minimă necesară pentru a putea cumpăra toate ghiozdanele din imaginile de la pagina 58? Încercuieşte răspunsul corect.

a) 315 lei b) 270 de lei

c) 558 de lei d) 651 de lei

Explică alegerea ta.

5 Citeşte cu atenție textul următor şi rezolvă cerințele.

Ghiozdanul pe care îl folosești tu are o istorie foarte interesantă.

Cea mai veche atestare a unui obiect asemănător rucsacului datează din Epoca Cuprului1, 3300 î.Hr. În anul 1991, un grup de excursionişti în Valea Val Senales din Italia a descoperit accidental o mumie în gheață, alături de un rucsac făcut din blană de animal şi alte echipamente. Ötzi, mumia din ghețar, este expusă în Muzeul de Arheologie din Tirolul de Sud din Bolzano, Italia, împreună cu hainele şi cu echipamentul său.

Totul a început cu nevoia de a transporta obiecte din punctul A în punctul B. Cu câteva secole în urmă, oamenii realizau această îndeletnicire legându‑şi lucrurile în saci simpli de pânză agățați pe umeri.

În jurul anului 1870, în timpul Războiului Civil American, au fost create desagele din bețe şi din pânze. Deşi acestea erau o povară greu de purtat, nu exista nimic mai bun pentru soldații de pe câmpul de luptă la acea vreme.

Rucsacul/ghiozdanul, pe care îl cunoaştem acum, a început ca o structură făcută din cadre de lemn şi pânză.

Abia în 1878, rucsacul a cunoscut inovații. Henry Merriam a brevetat un rucsacul susținut de un cadru metalic care nu necesita nicio curea. El credea că acest lucru va contribui la reducerea poverii pe spatele oamenilor şi îi va ajuta să se mişte liber. Cu toate acestea, gândul nu s a concretizat şi utilizarea lui a luat sfârşit în curând. Rucsacul a fost fabricat exclusiv pentru armata americană.

Întorcându se de la o partidă de vânătoare cu dureri la umeri din cauza greutăților cărate, inventatorul norvegian Ole Bergan a decis să creeze un model care să asigure confortul celui care îl poartă. Inițial, el a îndoit o bucată de lemn de ienupăr2 pentru a reproduce contururile spatelui unei persoane, pe care

1 Epoca Cuprului – este perioada din istoria omenirii când au început să fie folosite pentru prima oară unelte de metal, alături de cele din piatră.

2 ienupăr – arbust foarte ramificat, cu frunzele totdeauna verzi, în formă de ace, şi cu fructele de culoare neagră albăstruie.

Muzeul de Arheologie din Tirolul de Sud

Ötzi, reconstituire

a agățat un sac din pânză moale. Creația a fost îmbunătățită ulterior prin înlocuirea cadrului din lemn cu un tubular uşor din oțel. Această tehnică revoluționară a devenit populară şi a fost brevetată timp de 25 de ani. Mai târziu, în 1920, Lloyd Nelson şi a reproiectat rucsacul după o vizită în Alaska. Localnicii din Alaska foloseau saci din lemn şi din piele de focă care au devenit mai târziu sursa de inspirație pentru modelul lui Nelson. Benzile de pânză erau ataşate de un cadru de lemn pe care erau atârnate pungi de pânză. Ca elemente de fixare erau folosite ace de oțel, ceea ce făcea ca geanta să fie uşor de desprins.

Gerry Cunningham a introdus în folosință prima geantă cu fermoar în 1938. Țineți cont de faptul că, în acele vremuri, ruc sacurile erau deținute de cei care practicau activități aventuroa se – drumeții, escaladă, camping. Participant înfocat la escaladă, Cunningham a construit un prototip al unui rucsac care să permi tă purtătorului să aibă acces uşor la lucrurile sale.

Abia în jurul anului 1940 copiii au început să utilizeze rucsacul ca ghiozdan, pentru obiectele necesare la şcoală. După cel de al Doilea Război Mondial, au fost disponibile mai multe materiale pentru a face rucsacurile funcționale şi elegante.

Obosit de greutatea dusă în spate, Ake Nordin, într o zi din 1950, s a întors dintr o drumeție montană şi a construit un rucsac din pânză care urma să fie purtat sus şi aproape de spate. A folosit maşina de cusut a mamei sale pentru a construi prototipul3. Acesta a fost construit cu un cadru de lemn şi curele de piele pentru fixare.

Revoluția în industrie a venit în numele lui Dick şi Nina Kelty în 1952. Cu materiale rămase din cel de al Doilea Război Mondial, cuplul a confecționat genți mari şi uşoare. Aluminiul excedentar4 al avioanelor a fost folosit ca material pentru rame, iar materialul de paraşută a fost cusut în huse moi. De asemenea, au adus pe piață cadrele conturate, curelele de talie şi curelele de umăr căptuşite.

Greg Lowe este responsabil pentru primul rucsac cu cadru intern. Acesta a fost creat în garajul său, în 1967. El a recunoscut că rucsacurile nestructurate nu erau suficient de stabile pentru călătoriile de durată şi pentru terenurile stâncoase. El a creat un rucsac suficient de flexibil şi de rezistent pentru a transporta încărcături grele. Produsul său a mutat greutatea conținutului pe centura de şold. În plus, au fost adăugate curele de compresie laterale şi o curea pentru stern. Aceasta a fost prima imagine a modului în care arată un rucsac modern.

3 prototip – model care reprezintă tipul original după care se realizează ceva; 4 excedentar – care este în plus, care întrece un anumit nivel dinainte stabilit.

l Completează schema de mai jos cu informații din text despre istoria rucsacului.

Istoria rucsacului

l Pornind de la text, formulează întrebări care să înceapă cu următoarele cuvinte.

Cine ___________________________________________________________________ ?

Ce ___________________________________________________________________ ?

Care ___________________________________________________________________ ?

Unde ___________________________________________________________________ ?

Când ___________________________________________________________________ ?

De ce ___________________________________________________________________ ?

l Răspunde la două dintre întrebări, la alegere.

l De ce crezi că era nevoie de un obiect ca rucsacul?

l Completează enunțul de mai jos.

După părerea mea, cea mai interesantă informație din text este ,

pentru că .

l  S crie toate numerele din textul de la paginile 60 ‑ 61. Calculează suma numerelor pare ş i diferența dintre cel mai mare ş i cel mai mic număr.

6 Imaginează ți că ghiozdanul tău ar putea să vorbească. Ce ar povesti?

Scrie un text folosind începutul dat. Completează textul cu un desen.

— Bună, eu sunt Ghiozdanul! Sunt bucuros să te însoțesc zi de zi la școală.

7 Te pregăteşti de începerea unui nou an şcolar. Ce vei lua cu tine în ghiozdan ca să fii sigur că vei avea succes în activitatea şcolară? Scrie pe etichete ce crezi că te ajută.

ATENȚIE

COLABORARE

Mult succes în clasa a IV-a!

Caiet de vacanţă

Clasa clasa a III-a

Caietul de vacanță este o culegere de activități integrate care îl provoacă pe elev să aplice, în alte contexte decât cele deja cunoscute, ceea ce a învățat în anul școlar anterior la toate disciplinele de studiu, dar și să învețe lucruri noi.

Activitățile sunt organizate în 10 teme de interes pentru nivelul de vârstă al elevilor și respectă programa școlară în vigoare. Prin sarcinile de lucru propuse, pornind de la o temă pretext, elevii observă, citesc, scriu, descoperă, selectează informații, formulează întrebări și răspunsuri, calculează, rezolvă probleme, desenează, colorează etc., asigurându-se astfel continuitatea procesului de învățare pe durata vacanței.

Editura Litera vă recomandă:

Tradit , ie din 1989

ISBN 978-630-319-064-8