Lumina torei by Editura Viață și Sănătate

LUMINA TOREI

TRAIAN ALDEA

lumina torei traian aldea.indd 1

16.11.2016 9:41:54

Redactare: Adela Băncău-Burcea Corectură: Lavinia Goran Tehnoredactare: Liliana Dincă Copertă: Liliana Dincă

Cărțile Editurii Viață și Sănătate pot fi achiziționate prin rețeaua sa națională de librării www.viatasisanatate.ro/librarii

Pentru comenzi prin poștă sau agenți de vânzare: Editura Viață și Sănătate Telefon: 021 323 00 20, 0740 10 10 34 Fax: 021 323 00 40 E-mail: comenzi@viatasisanatate.ro Site: www.viatasisanatate.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ALDEA, TRAIAN Lumina Torei / Traian Aldea. - Pantelimon : Viaţă şi Sănătate, 2016 ISBN 978-606-911-038-6 222.1

lumina torei traian aldea.indd 2

16.11.2016 9:41:54

Studenților mei, care m-au ajutat și motivat să dezvolt acest studiu al primelor cărți biblice

lumina torei traian aldea.indd 3

16.11.2016 9:41:54

ABREVIERI: TM = Textul Masoretic; Biblia ebraicÄ&#x192; LXX = Septuaginta; textul grecesc NT = Noul Testament VT = Vechiul Testament

lumina torei traian aldea.indd 4

16.11.2016 9:41:54

Cuprins 1. Lumea Bibliei.............................................................................. 15 1.1. Geografia lumii Bibliei – Semiluna fertilă..................................................................................16 1.1.1. Civilizaţia râurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 1.1.2. Canaan – Micul Paradis (Deuteronomul 3:25; 8:7-9) . . . . . . . . . . . 19 1.1.3. Cele şapte roade ale Canaanului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 1.2. Istoria omenirii – creaţia .....................................................................24 1.2.1. Documentele istoriei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 1.2.2. Viziunea mitologică despre originea lumii şi a omului. . . . . . . . . . 24 1.2.3. Viziunea revelată a Bibliei despre originea vieţii. . . . . . . . . . . . . . . 26 1.2.4. Creaţia – o viziune corectă din punct de vedere ştiinţific. . . . . . . . 28 1.2.5. Creaţionismul – singura cale de a-L înţelege corect pe Dumnezeu. . . 29 1.2.6. Zilele literale sau ere geologice?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 1.2.7. Creaţia, în viziunea Spiritului Profetic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 1.2.8. Istoricul teoriilor referitoare la creaţie şi evoluţie. . . . . . . . . . . . . . 35 1.3. Cronologia istoriei................................................................................37 1.3.1. Săptămâna – un memorial al creaţiei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 1.3.2. Ziua a şaptea şi valoarea ei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 1.4. Calendare şi sisteme de cronologie a timpului.........................................................................39 1.4.1. Calendarul lunar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 1.4.2. Calendarul solar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 1.4.3. Cronologia timpului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 1.4.4. Cronologia după datele Bibliei şi istoriei: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 1.4.5. Corelarea datelor istorice şi biblice cu Spiritul Profetic. . . . . . . . . . . . . 45

2. Aceasta este Cartea..................................................................... 49 2.1. Cel mai măreţ monument....................................................................51 2.2. Ce este Introducerea în Vechiul Testament?.........................................54 2.2.1. Revelaţia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 2.2.2. Inspiraţia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 2.3. Limbile Bibliei......................................................................................58 2.3.1. Limba Canaanului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 2.4. Istoria scrisului – Sisteme de scriere....................................................61 2.4.1. Scrierea cuneiformă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61 2.4.2. Scrierea hieroglifă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 2.4.3. Scrierea alfabetică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

lumina torei traian aldea.indd 5

16.11.2016 9:41:54

Lumina Torei 6

2.5. Materiale de scris................................................................................68 2.5.1. Scrierea manuscriselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71 2.5.2. Traducerile şi textus receptus. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 2.6. Canonul Sfintelor Scripturi...................................................................74 2.6.1. Cuvântul „canon”. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 2.6.2. Cărţile apocrife. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 2.6.3. Referinţe ale NT despre canonul VT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

3. Biblia ebraică şi Tora................................................................ 81 3.1. Tanak – Biblia ebraică ..........................................................................83 3.1.1. Biblia ebraică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 3.2. Structura Bibliei...................................................................................87 3.3. Tora – cea mai preţuită carte ...............................................................89 3.3.1. Teoria surselor documentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92 3.3.2. Prezentarea cărţilor lui Moise:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 3.4. Sulurile sfinte – Codexurile..................................................................94

4. Bereşit –„Cartea începuturilor”; Geneza 1-9 .........................97 4.1. Autorul cărţii.......................................................................................99 4.2. Tema cărţii ......................................................................................100 4.3. Structura cărţii ..................................................................................101 4.4. Cartea Începuturilor – Bereşit sau Geneza? ......................................101 4.5. Creaţia: Geneza 1 şi 2........................................................................103 4.5.1. Săptămâna creaţiei, capitolul 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104 4.5.2. Creaţia specială, capitolul 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 4.5.3. „O seară şi o dimineaţă” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108 4.5.4. „Şi era bună...”. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 4.5.5. Binecuvântarea şi blestemul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 4.5.6. Capitolul 5, Genealogia celor buni, fiii lui Dumnezeu . . . . . . . . 114 4.6. Eroii antediluvieni ai credinţei...........................................................115 4.6.1. Abel. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115 4.6.2. Enoh . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117 4.6.3. Noe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118

5. Lumea antediluviană şi potopul – Geneza 4-11...................121 5.1. Condiţionalismul...............................................................................123 5.2. Urmările păcatului............................................................................123 5.3. Fiii oamenilor....................................................................................124 5.3.1. Cain şi crima lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

lumina torei traian aldea.indd 6

16.11.2016 9:41:54

5.3.2. 5.3.3. 5.3.4. 5.3.5.

Genealogia lui Cain: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129 Păcatele antediluvienilor:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130 Potopul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 Potopul – un cataclism universal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137

6. Istoria lumii de după potop.....................................................139 6.1. După potop ....................................................................................... 141 6.1.1. Altarul legământului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141 6.2. Binecuvântarea şi blestemul..............................................................143 6.3. Nimrod ............................................................................................ 145 6.3.1. Nimrod şi reeditarea păcatelor antediluvienilor . . . . . . . . . . . . . 145 6.4. Turnul Babel şi încurcarea limbilor.....................................................149 6.5. Epoca sfidării lui Dumnezeu...............................................................152 6.6. Istoria mileniului al III-lea..................................................................154 6.6.1. Sumerienii – prima civilizaţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 6.6.2. Istoricul descoperirii Mesopotamiei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159 6.6.3. Civilizaţia egipteană. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163 6.6.4. Civilizaţia canaanită. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165

7. Lumea patriarhilor: Geneza 12-50......................................... 169 7.1. Patriarhii............................................................................................ 171 7.1.1. Istoria biblică – o istorie a mântuirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 7.1.2. Cronologia perioadei patriarhale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175 7.1.3. Cadrul istoric al perioadei patriarhale: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175 7.2. Principalele evenimente din viaţa patriarhilor...................................178 7.3. Egiptul – incubatorul viitorului popor Israel.......................................181

8. Originea poporului sfânt ........................................................ 183 8.1. Chemarea lui Avraam.........................................................................185 8.2. Istoria patriarhilor.............................................................................186 8.2.1. Avraam. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187 8.2.2. Isaac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190 8.2.3. Iacov – Israel. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191 8.2.4. Copiii lui Iacov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194 8.3. Calea patriarhilor...............................................................................194 8.3.1. Lumea patriarhilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196 8.3.2. Retrospectivă la epoca patriarhală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197 8.3.3. Altarele patriarhilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198 8.4. Personajele naraţiunii din cartea Geneza...........................................200

lumina torei traian aldea.indd 7

16.11.2016 9:41:54

Lumina Torei 8

8.4.1. 8.4.2. 8.4.3. 8.4.4.

Personaje pozitive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200 Personaje negative. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205 Personaje feminine pozitive:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207 Personaje feminine negative. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 210

8.5. Mormintele patriarhilor.....................................................................211 8.6. Binecuvântarea patriarhală................................................................212

9. Exodul– Formarea poporului sfânt....................................... 213 9.1. Titlul cărţii.........................................................................................215 9.1.1. Cadrul istoric al exodului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216 9.1.2. Data exodului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218 9.2. Prezentarea cărţii Exodul...................................................................219 9.3. Plăgile din Egipt.................................................................................224 9.3.1. Scopul plăgilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228 9.4. Trecerea Mării Roşii...........................................................................230 9.5. Teofania de la Sinai............................................................................233 9.6. Sanctuarul........................................................................................237

10. Leviticul.................................................................................... 255 10.1. Informaţii generale............................................................................257 10.1.1. Titlul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257 10.1.2. Autorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257 10.1.3. Tema cărţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257 10.1.4. Schiţa cărţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 259 10.2. Legile ceremoniale pentru jertfă .......................................................260 10.2.1. Jertfa arderii-de-tot (Leviticul 1; ebr. ola). . . . . . . . . . . . . . . . . . 264 10.2.2. Jertfa de mâncare (Leviticul 2; ebr. minhah). . . . . . . . . . . . . . . . 265 10.2.3. Jertfa de mulţumire (Leviticul 3; ebr. zebah şlamim – „jertfă de pace”). . . 265 10.2.4. Jertfa pentru păcat (Leviticul 4, ebr. Reheta) . . . . . . . . . . . . . . . 265 10.2.5. Jertfa pentru vină (Leviticul 5; ebr. la assam). . . . . . . . . . . . . . . 266 10.2.6. Jertfa pentru consacrare în slujbă (Leviticul 8; ebr. la miluim). . . 266 10.2.7. Jertfa zilnică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267 10.3. Sărbătorile.........................................................................................270 10.3.1. Paştele (ebr. Pesah) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272 10.3.2. Azimele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272 10.3.3. Sărbătoarea Săptămânilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272 10.3.4. Anul Nou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272 10.3.5. Ziua Ispăşirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273 10.3.6. Sărbătoarea Corturilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273 10.3.7. Trei mari sărbători îi adunau pe israeliţi la sanctuar. . . . . . . . . . 273

lumina torei traian aldea.indd 8

16.11.2016 9:41:55

10.4. Sfinţirea în sistemul levitic al legii.....................................................274 10.4.1. Sfinţirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 274 10.4.2. Sabatul săptămânal şi sabatele ceremoniale. . . . . . . . . . . . . . . . 275 10.4.3. Anul sabatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 276 10.4.4. Anul jubiliar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277 10.4.5. Vaca roşie – ritualuri de curăţire. Cum poţi să fii sfânt în serviciul sanctuarului! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277 10.4.6. Curăţirea taberei – izolarea în caz de lepră (Leviticul 13 şi 14). . 278 10.4.7. Necurăţia ceremonială, carantina şi metode de curăţire . . . . . 278 10.4.8. Expulzarea sau uciderea cu pietre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279

11. Numeri...................................................................................... 281 11.1. Avertisment şi tipologie.....................................................................283 11.1.1. Titlul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283 11.1.2. Autorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 284 11.1.3. Mesajul cărţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 284 11.1.4. Schiţa cărţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285 11.2. Simbolisme.......................................................................................285 11.2.1. Stânca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285 11.2.2. Şarpele de aramă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286 11.2.3. Steaua lui Iacov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286 11.2.4. Pustiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286 11.3. Tabăra în marș........................................................................................ 287 11.3.1. Norul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287 11.3.2. Numărătoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 288 11.4. Cele opt evenimente din cartea Numeri:............................................289 11.4.1. Tabeera (Numeri 11:1) – Murmurare faţă de calea urmată. . . . 289 11.4.2. Chibrot Hataava (11:4-6) – Mormintele lăcomiei, dorinţa după carne. . 290 11.4.3. Haţerot – conflictul la vârf, între conducători . . . . . . . . . . . . . . . 291 11.4.4. Cades-Barnea – Criza iscoadelor, un pericol de eşec pentru mişcarea exodului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292 11.4.5. Core, Datan şi Abiram (Numeri 16) – Complot împotriva slujbei preoţeşti a familiei lui Aaron . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 294 11.4.6. Meriba (Numeri 20:3-13) – Murmurare faţă de lipsa apei. . . . . 296 11.4.7. Şarpele din pustie (Numeri 21:4-9) – Nemulţumire faţă de drumul urmat . . . 298 11.4.8. Desfrâul de la Baal-Peor (Numeri 25) – Participarea la o petrecere păgână cu desfrâu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 299 11.5. Problemele pustiului..........................................................................300 11.5.1. Balaam şi provocarea ocultismului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300 11.5.2. Patruzeci de ani în pustiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302 11.5.3. Popasurile din drumul exodului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304 11.5.4. O nouă generaţie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305

lumina torei traian aldea.indd 9

16.11.2016 9:41:55

Lumina Torei 10

11.5.5. Balaam, profetul apostat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306

12. Deuteronomul........................................................................... 309 12.1. Date generale....................................................................................311 12.1.1. Titlul cărţii: Dvarim (ebr.); Deuteronomos (gr.). . . . . . . . . . . . . . 311 12.1.2. Autorul cărţii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313 12.1.3. Tema cărţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313 12.1.4. Schiţa cărţii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 314 12.2. Cele patru cuvântări ale lui Moise:....................................................315 12.2.1. Prima cuvântare (Deuteronomul 1:6–4:43). . . . . . . . . . . . . . . . . 315 12.2.2. A doua cuvântare (Deuteronomul 4:44–26:19). . . . . . . . . . . . . . 316 12.2.3. A treia cuvântare (Deuteronomul 27:1–28:68). . . . . . . . . . . . . . 320 12.2.4. A patra cuvântare, Deuteronomul 29:1–30:20 . . . . . . . . . . . . . . 321 12.2.5. Concluzie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 321 12.3. Dezvoltarea temei.............................................................................322 12.3.1. Ajunge!... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323 12.3.2. Ascultă!... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324 12.3.3. Adu-ţi aminte!.... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 326 12.3.4. Tora. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 327 12.4. Pregătiri pentru Canaan....................................................................328 12.4.1. Al doilea triumvirat: Moise, Aaron, Miriam. . . . . . . . . . . . . . . . . 329 12.4.2. Portretul lui Moise. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 330 12.4.3. Portretul lui Aaron. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 335 12.4.4. Miriam, profetesa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336 12.5. Organizarea taberei...........................................................................338 12.5.1. Ordinea taberei lui Israel în staţionare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 338 12.5.2. Pentru un final fericit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 340

lumina torei traian aldea.indd 10

16.11.2016 9:41:55

Un studiu al cărţilor lui Moise – Tora, cartea de bază a iudaismului Este bine cunoscut criteriul potrivit căruia aprecierea unei creații literare se poate realiza nu doar examinându-i argumentele, ci și prin a-i cunoaște autorul. Cartea din mâna cititorului nu face excepție. L-am cunoscut pe profesorul Aldea cu mai bine de două decade în urmă. Pe atunci, participam într-o expediție arheologică în Israel, descopeream, sub îndrumarea dumnealui, că fiecare piatră și zid aduse la lumina își au propria istorie. Era nevoie de un om care să le asculte povestea, iar profesorul Aldea și-a luat acest timp. Nu este de mirare că în carte informațiile arheologice devin surse istorice și, ca un mare jucător ce-și cunoaște asul din mânecă, se folosește de ele ori de câte ori are nevoie. Tot pe atunci, în discursul dumnealui se simțea și o oarecare preocupare: era vorba despre poziția cercetătorului prins între dovezi și ipoteze de lucru vândute la pachet pe șantierul criticismului modern. Cât despre profesorul Aldea, lucrurile erau tranșate de pe atunci: interpretarea dovezilor istorice alesese să și-o facă prin ochelarii credinței. Prin urmare, cititorul va descoperi, fie că este vorba despre creațiune, vârsta pământului, potopul sau trecerea Mării Roșii, ca primează convingerea potrivit căreia toate aceste evenimente și multe altele poartă amprenta degetului lui Dumnezeu. Nu ar trebui să constituie o surpriză nici apelurile directe prezente într-o astfel de lucrare (e.g. „Prietene!”). Dimpotrivă, acestea își găsesc explicația în formarea pastorală a dumnealui. Prin urmare, stilulul academic și pastoral (apelurile duhovnicești din și pentru suflet), împletirea lor, sunt reflexia unei vieți trăite la răscrucea cercetării și chemării la pocăință. Ca un corolar al celor spuse, cartea dintâi din ceea ce se dorește a fi o călătorie în lumea Bibliei, în opt volume, este de folos atât studenților, cât și celor atrași de cunoaștere. Lecturat corespunzător, volumul Lumina Torei își atinge rostul îndemnului, „să asculte și înțeleptul și își va mări știința, și cel priceput își va căpăta iscusința”. Daniel Olariu

lumina torei traian aldea.indd 11

16.11.2016 9:41:55

Lumina Torei 12

A fost odată ca niciodată Rostind formula magică „a fost odată ca niciodată”, vei avea oriunde ai fi un auditoriu dornic să asculte o poveste. Traian Aldea rostește această formulă deschizând o fereastră în timp spre o lume a realismului magic. Argumentele geografice, arheologice, descrierea monografică a unei civilizații, confruntarea cu mentalitățile omului antic și, mai ales, deschiderea către un nivel transcendent al înțelegerii faptelor, îi oferă cititorului postmodern de orice vârstă o vizualizare reportericească a începutului. Vom călători prin istoria omenirii cu mijloace antice și moderne, analizând și înțelegând întrebările eterne ale umanității. Posibilitatea de a pătrunde imaginar pe străzile prăfuite ale unei așezări biblice, de a atinge teascul cu măsline, de a bea un suc de rodie în compania vecinului Iosua, va transforma lectura acestei cărți într-o experiență satisfăcătoare. Traian Aldea construiește, prin carte, o relație bună cu cititorul, manifestând talent pedagogic autentic, provocându-și partenerii de lectură spre o aprofundare suplimentară a subiectului; folosește un ton cald, afectiv, ca al unui bunic ce ne câștigă cu experiența vieții; reușește prin limbajul accesibil să-i mulțumească atât pe doritorii de narațiune, cât și pe căutătorii de adevăr; devine introspectiv în fața descoperirii și mai ales în fața revelației. Indiferent de moment, deschideți cartea. „A fost odată ca niciodată...” Marius Munteanu

lumina torei traian aldea.indd 12

16.11.2016 9:41:55

Drumul cărţii Prietene, ştiu că nu ai timp de citit, iar puţinul răgaz pe care îl ai îl petreci în faţa unui ecran de televizor, de computer sau cu altceva. Nu vreau să te plictisesc şi nici să te cicălesc, ci doar vreau să-ţi ofer ceva aparte. Este povestea adevărată a neamului omenesc, aşa cum apare ea în Cartea de căpetenie a omenirii. Cu siguranţă că ai citit această carte, dar nu ai înţeles prea multe lucruri şi nu ai reuşit să pătrunzi în acele unghere ascunse de mii de ani. Voi încerca să dau colbul la o parte de pe rafturile istoriei, să ridic obiectele căzute şi să le aşez în locul care le-a aparţinut. Astfel, sper să te ajut să îndrăgeşti şi să citeşti istoria adevărată a neamului omenesc. Aproape totul este o poveste, fascinant de frumoasă şi de adevărată. Întâlnim oameni reali, cu plusurile şi minusurile lor. Oameni care au trăit într-o lume reală, care au străbătut locuri absolut reale, pe care am încercat şi eu să le străbat şi să le verific autenticitatea. Încă se mai pot vedea cioburile oalelor care s-au spart la fântână; prin casele lor au rămas oasele de la mâncarea pe care n-au apucat s-o mai mănânce; la poartă şi-au pierdut din armele cu care s-au luptat, iar acum le-au fost găsite vârfurile de săgeţi şi de suliţe. Încă poţi bea din apa fântânilor săpate de ei şi te poţi odihni pe banca de piatră de la poartă. Vreau să te asigur că nu există nicio urmă de eroi legendari, de FătFrumos sau Ileana Cosânzeana. Sunt în schimb urmele caselor, ale cetăţilor şi ale lucrurilor lor. Sunt oameni absolut normali. Întâlnim femei deosebit de frumoase, de harnice şi de loiale soţilor lor. Citim despre bărbaţi viteji, demni, curajoşi, care şi-au apărat familia şi credinţa. Apar din când în când şi personaje nedemne, care nu ne fac cinste, dar autorul cărţii nu le ocoleşte, vrea să fie corect şi consecvent, fapt care mă face să preţuiesc şi mai mult Cartea. Dar lecţia cea mai importantă pe care eu am învăţat‑o este cea de istorie: adevărul şi dreptatea în cele din urmă vor învinge; cinstea şi moralitatea constituie comoara cea mai de preţ. Povestea lor te va înnobila şi va înălţa idealul tău de viaţă şi fericire. Te invit să iei CARTEA drept călăuză şi să pornim împreună pe urmele lor!

lumina torei traian aldea.indd 13

16.11.2016 9:41:55

lumina torei traian aldea.indd 14

16.11.2016 9:41:55

1. Lumea Bibliei

lumina torei traian aldea.indd 15

16.11.2016 9:41:55

Lumina Torei 16

1.1. Geografia lumii Bibliei – Semiluna Fertilă Civilizaţia lumii s-a dezvoltat şi a depins de ape. Prima fază a fost civilizaţia râurilor, apoi cea dezvoltată în jurul mării (bazinul mediteranean), specifică pentru toată perioada Antichităţii şi cea medievală, iar ultima este civilizaţia oceanică, adică cea mondială, dezvoltată în perioada modernă şi în cea de după. Geografia a avut un rol deosebit de mare în dezvoltarea civilizaţiei omenirii, dar pentru lumea Bibliei ea are o semnificaţie aparte, un rol special în viaţa închinătorului monoteist. 1.1.1. Civilizaţia râurilor Foarte probabil că, în Antichitate, pământul era acoperit, în cea mai mare parte, cu păduri, dar erau şi zone de deşert. De aceea, pentru că nu avea prea mult de ales, omul s-a aşezat pe malul râurilor. Acolo şi-a putut amenaja un loc mic pentru agricultură, a folosit apa pentru irigat şi a putut folosi râul drept cale de comunicare cu ajutorul bărcilor şi buştenilor. Mesopotamienii sunt primii care au dezvoltat o astfel de civilizaţie pe malurile Tigrului şi ale Eufratului. Cele două râuri izvorăsc din nord, din munţii de răsărit ai Anatoliei (Turcia de astăzi) şi se varsă în sud, în Golful Persic. Spre răsărit sunt munţii Zagros, iar spre vest se întinde Deşertul Arabiei. Astfel, doar albia acestor râuri şi spaţiul îngust dintre ele au putut fi locuite. Aici s-a constituit şi s-a dezvoltat leagănul unei civilizaţii înfloritoare, timp de peste 2 500 de ani. Cuvântul Mesopotamia înseamnă „Ţara dintre cele două Râuri”. Rând pe rând, s-au perindat pe scenă sumerienii, akkadienii, babilonenii şi asirienii. Grecii nici nu ştiau despre existenţa primilor ei locuitorii, aşa că Herodot a început istoria cu babilonenii. Doar Biblia vorbea despre „Ţara Şinear” (Sumer), locul unde au descălecat primii oamenii. Arheologia a trebuit să restabilească şi aici adevărul istoric, motiv pentru care merită să-i acordăm şi mai multă credibilitate adevărului istoric prezentat de Biblie. În partea opusă a Orientului Mijlociu, la vest, se află Egiptul. De la început şi până în prezent, Egiptul îşi datorează existenţa Nilului. Nilul este cel mai lung fluviu din lume, ale cărui izvoare sunt în lacul Victoria

lumina torei traian aldea.indd 16

16.11.2016 9:41:55

Lumea Bibliei

şi munţii Etiopiei din Africa. Pe întinderea monotonă şi aridă a Saharei, Nilul desenează o dungă subţire de verdeaţă şi viaţă. Fără lemn şi alte materiale de construcţii, oamenii locului au folosit piatra pentru a ridica nemuritoarele lor monumente. Nilul inundă de două ori pe an, lăsând în urmă un sol bogat şi fertil. Egiptenii au lucrat intensiv Lunca Nilului, s-au folosit şi de irigaţii şi au avut cea mai stabilă sursă de existenţă. Din acest motiv au zeificat atât Nilul, cât şi Soarele, aducându-le închinare. Vechii egipteni erau urmaşii lui Ham, al treilea fiu al lui Noe, şi erau diferiţi de mesopotamieni şi de evrei, care proveneau din Sem. Evreii i-au numit pe egipteni Miţraim („Ţară Dublă”), pentru că ţara lor era formată din Egiptul de Jos şi Egiptul de Sus. Mult mai târziu, când grecii au ajuns pe Valea Nilului, le-au dat acest nume – Egipt. Cele două centre de civilizaţie antică erau despărţite de peste 2 000 km de deşert. Cu toate acestea, ele au comunicat între ele, şi-au vândut mărfurile, au corespondat prin scrisori şi, nu de puţine ori, s-au bătut. Pentru a călători de la unii la alţii trebuiau să evite deşertul, de aceea drumul se lungea şi mai mult; străbătea bazinul Eufratului de mijloc, de la sudul munţilor Taurus, apoi cobora pe albiile râurilor Orontes şi Iordan, până la deşertul Paran. Toată această zonă locuibilă şi propice agriculturii se numea Semiluna Fertilă, sau Cornul Abundenţei, fiind locuită chiar de la începutul istoriei. Teritoriul de vest, cuprins între Marea Mediterană şi Deşertul Arabiei, era foarte îngust, având între 50 şi 100 km, de aceea s-a numit Podul Orientului. Aceasta a fost Ţara Canaanului, locuită de mai multe popoare, dintre care cei mai cunoscuţi erau canaaniţii. Acest culoar îngust face legătura între cele două mari civilizaţii şi va deveni patria evreilor, care se va numi pe rând Israel, Iuda şi Palestina. Încă de la început, evreii au ocupat un loc strategic. Peste pământul lor trebuiau să treacă toţi negustorii, diplomaţii sau războinicii. Vrândnevrând, intrau în contact cu aceşti oameni ciudaţi, care nu aveau decât un singur Dumnezeu, fără vreo reprezentare vizibilă şi care aveau o religie total deosebită de a lor. Credem că acest fapt a facilitat cunoaşterea mai bună a acestui popor, a religiei lor şi a cărţii pe care o vor oferi lumii drept cea mai mare comoară. Distanţele sunt destul de mari, între Ur, cea mai răsăriteană cetate, şi Ierusalim sunt 2 100 km, iar până în Egipt, la Memfis (Cairo), sunt 2 600 km, iar dacă mergem în sud, până la Asuan, avem de străbătut

lumina torei traian aldea.indd 17

16.11.2016 9:41:55

Lumina Torei 18

peste 3 600 km. În Antichitate, nu se putea trece direct peste deşert, deoarece nu aveau mijloacele necesare, nu era încă folosită cămila (mileniul III, începutul mileniului II) şi în mod obligatoriu trebuia să se treacă prin teritoriul îngust al Canaanului, prin Podul Orientului. Principalele centre de civilizaţie s-au dezvoltat de-a lungul râurilor, care au constituit adevărate coloane vertebrare ale civilizaţiei antice: drum de comunicaţie, irigaţie, zonă agricolă, apărare. Chiar şi civilizaţia canaanită s-a dezvoltat în câmpiile Palestinei, precum Valea Orontesului, Valea Litanii, Valea Iordanului, Valea Harodului şi Valea Chisonului, Câmpia litoralului şi a Şaronului. Excepţie face civilizaţia israeliană, care se dezvoltă pe coasta dealurilor (Şefelah) şi pe văile şi pantele Munţilor Iudeei, Samariei şi a Galileei. Existenţa evreilor, chiar de la începutul lor, nu a depins de apa râurilor, sau de negoţul pe mări, ci de Dumnezeu, care le dădea ploaie şi rouă la timp. Țara pe care o veți stăpâni este o ţară cu munţi văi, care se adapă din ploaia cerurilor, ; este o țară de care îngrijeşte Domnul, Dumnezeul tău; ochii Domnului, Dumnezeului tău și asupra căreia Domnul, Dumnezeul tău, are neîncetat ochii, de la începutul până la sfârșitul anului.1 Vechile civilizaţii au cunoscut tehnici avansate de a practica agricultura, precum folosirea irigaţiilor, sisteme de diguri de apărare pentru inundaţii, silozuri pentru păstrarea recoltelor. Înregistrarea nivelului de inundare a Nilului era un reper pentru estimarea recoltelor viitoare şi fixarea impozitelor. Marile silozuri descoperite dovedesc o organizare temeinică a societăţii şi existenţa unui surplus de produse. Sistemele de irigaţie, digurile vorbesc şi ele despre nivelul înalt de cunoştinţe. Este foarte probabil că şi condiţiile climaterice erau diferite, s-au descoperit în zonă dovezi despre o faună subtropicală: elefanţi, lei, crocodili (pe Valea Iordanului), hipopotami, ceea ce ne face să credem că era şi o vegetaţie mult mai bogată decât în prezent. Cursurile râurilor au suferit mici schimbări, Golful Persic şi litoralul Mediteranei s-a retras, adică uscatul a înaintat prin depunerea aluviunilor, astfel că ţărmurile de astăzi nu corespund exact cu cele de atunci. Cetăţi care erau cândva ridicate pe malul răului, astăzi sunt departe de el. Nilul şi-a schimbat şi el cursul, mai ales în deltă, astăzi având mai puţine braţe decât avea în Antichitate. 1 Biblia, Deuteronomul 11:11,12.

lumina torei traian aldea.indd 18

16.11.2016 9:41:55

Lumea Bibliei

Zona este străbătută de cel mai adânc şi mai lung şanţ tectonic din lume, Riftul siro-african, care porneşte din sudul munţilor Anatoliei, străbate valea râurilor Orontes şi Iordan, Bazinul Mării Moarte, valea deşertică Araba şi se continuă cu Golful Acaba, până în centrul Africii, la Kilimanjaro. Pe această zonă aveam cea mai joasă depresiune din lume: Lacul Galileei – 202 m, Marea Moartă – 412 m. Dacă luăm în calcul şi activitatea vulcanică din trecut, confirmată prin rocile de bazalt şi conurile vulcanice din Golan, pare foarte probabil că aici a avut loc un mare cataclism, cu activitate vulcanică, prăbuşiri de teren, şi, care poate explica foarte bine istoria biblică a potopului sau nimicirea Sodomei şi Gomorei.

1.1.2. Canaan – Micul Paradis (Deuteronomul 3:25; 8:7-9) „Ţara aceea bună...” aşa o vedea Moise în imaginaţia sa şi aşa o prezintă poporului plecat din Egipt autorul cărții Deuteronomul. Este Canaanul o ţară de vis? Cu ce se deosebeşte de restul ţărilor din Orientul Mijlociu? Geografia Canaanului este foarte interesantă. Teritoriul clasic al evreilor se întinde de la muntele Hermon, în nord, până la semideşertul Neghev, în sud. Toată această distanță este de aproximativ 300 km, iar dacă ţinem cont că evreii au stăpânit uneori şi nordul Golfului Acaba, cu deşertul Sin, atunci tot teritoriul are o lungime de 550 km. Lăţimea acestei ţări variază între 45 şi 80 km de la Marea Mediterană până la Iordan şi Marea Moartă. Uneori, ei au stăpânit şi platoul răsăritean, Galaadul şi Basanul, cu încă 30-50 km lăţime. Tot teritoriul are în jur de 20 000 km2, iar cu partea răsăriteană se ajunge la 25 000 km2. Populaţia din Antichitate este greu de estimat, în prezent trăiesc în acest teritoriu în jur de 10 milioane de suflete. Formele de relief, de la vest spre est, sunt următoarele: a. Câmpia litoralului. În nord, între Roş Hanicra şi muntele Carmel, se află Ţara Cabul, sau câmpia Acco. În majoritatea timpului, ea a fost ocupată de fenicieni. Între muntele Carmel şi râul Arcon din nordul Tel Avivului de astăzi se află Câmpia Şaron, o zonă foarte bogată, dar destul de mică, cu o lăţime maximă de 15-20 km şi cu multe zone mlăştinoase. La sud de Arcon şi până la limita deşertului din sud se întinde Câmpia Filistiei, care este ceva mai întinsă, ajunge până la 30 km lăţime, dar este mai uscată. Un şir de dune de nisip se întinde de-a lungul litoralului, uneori cu o lăţime de 2-4 km, care blochează apele ce vin dinspre munte şi formează uneori zone de mlaştină în spatele lor.

lumina torei traian aldea.indd 19

16.11.2016 9:41:55

Lumina Torei 20

Din cauza acestor condiţii, drumul de legătură nu trecea foarte aproape de ţărm, ci la limita dintre câmpia litoralului şi zona colinară. De-a lungul ţărmului erau multe cetăţi-port, care asigurau circulaţia corăbiilor. În perioada antică veche, corăbiile circulau numai de-a lungul ţărmurilor şi doar în timpul zilei, noaptea se adăposteau în porturi, de aceea era nevoie de foarte multe. Printre cele mai vechi enumerăm: Gaza, Iafo, Dor, Acco. Mai există o câmpie interioară, practic o depresiune între dealurile Galileei în nord, Carmel şi Gilboa în sus, în sud – aceasta este Câmpia Esdraelonului, spre vest, străbătută de râul Chison şi Câmpia Harodului, spre est, străbătută de pârâul Harod. Cele două formează Culoarul Chison-Harod, lung de vreo 50 km, singura legătură facilă dintre Marea Mediterană şi Iordan. Din acest motiv acesta era locul prin care pătrundeau în ţară hoardele de beduini din deşert, precum madianiţii. b. Şefelah, sau zona dealurilor, are o lăţime de 10-20 km şi este brăzdată de cursuri de apă, practic doar torenţi sezonieri, care în perioada verii sunt aproape uscaţi. Zonele agricole sunt puţine, ele sunt mai ales pe cursurile apelor. În această zonă cresc pomi fructiferi, alături de grâu şi viţă-de-vie. Măslinul este răspândit peste tot, chiar şi pe cele mai pietroase şi aride porţiuni de deal sau munte. În zona Şefelahului sunt multe cetăţi importante, din cele mai vechi timpuri, dar şi din perioada colonizării evreilor. Dintre acestea enumerăm: Lachiş, Tel el Hessi, Ghezer, Afec, Azeca, Bet-Şemeş, Libna, Moreşet-Gat, Gat. Pe aici trecea principala cale de comunicaţie, autostrada internaţională a Orientului, numită „Drumul care trece prin Ţara Filistenilor”, iar mai târziu, „Drumul Mării” (Via Maris). c. Munţii constituiau structura principală a Israelului antic. Duşmanii lor ziceau despre ei: „Dumnezeul lor este un dumnezeu al munţilor” (1 Împăraţi 20:23). Mult mai târziu, evreii au cucerit câmpia şi foarte rar au stăpânit litoralul mării, de aceea în Biblie marea pare ca un monstru, un duşman. Principalele zone muntoase sunt: În nord, avem dealurile Galileei, care ating 1 250 m înălţime, apoi sunt munţii Gilboa, care formează partea nordică a Munţilor lui Efraim, sau a Samariei. În sud se întind Munţii lui Iuda, care nu depăşesc 900 m altitudine. Între Munţii lui Iuda şi ai lui Efraim se întinde Platoul lui Beniamin, cu o

lumina torei traian aldea.indd 20

16.11.2016 9:41:55

Lumea Bibliei

suprafaţă de maxim 20 x 20 km. Toţi aceşti munţi sunt locuiţi, deşi au puţine suprafeţe agricole, mai ales prin văi. După ocuparea ţării, evreii au terasat în întregime aceşti munţi, pentru a putea fi lucraţi, deoarece nu aveau suficient teren agricol. Terasele şi rezervoarele de apă au constituit, timp de sute de ani, elementele de bază pentru a supravieţui alături de suprafeţe agricole mici din văi, platouri şi depresiuni.

d. Deşertul lui Iuda se întinde de la cumpăna apelor de pe vârful munţilor Iudeei spre răsărit până la Iordan şi Marea Moartă. Este o zonă aridă, numai cu stâncă şi nisip, cu torenţi adânci, cu un aspect dezolant. Se termină brusc, printr-un şir stâncos, asemenea unui zid, chiar în dreptul Mării Moarte. A fost locul de refugiu şi de adăpost al evreilor în toate vremurile de pericol. Câteva oaze de verdeaţă, datorate unor izvoare de apă, schimbă puţin culoarea mohorâtă: Ein Bochec, Ein Ghedi, Qalia, Ierihon. e. Iordanul este singurul curs pe apă dulce permanent şi suficient de mare pentru a satisface nevoile poporului. El izvorăşte din muntele Hermon, are patru izvoare: Yion, Senir, Dan şi Banias şi curge prin depresiunea Hule, care este o mlaştină de tipul deltei, improprie pentru agricultură. Cuvântul „Iordan” vine din ebraicul Yarden („Coborâtorul”), deoarece pe o distanţă de 150 km în linie dreaptă are o diferenţă de nivel de 1 000 m. Formează un lac mare, Galileea, cu o vegetaţie abundentă în jurul lui, dar pe o suprafaţă restrânsă, iar apoi se îndreptă spre Marea Moartă. În cea mai mare parte, acest parcurs este arid şi cu foarte puţine suprafeţe bune pentru agricultură. Deoarece Ţara Canaanului nu are un râu principal, ca un ax al civilizaţiei, care să-i permită să facă irigaţii, să-i garanteze recoltele în orice vreme şi să ofere apă potabilă, întreaga existenţă a evreilor se baza pe Dumnezeu şi pe darul Său cel mare – ploaia. Acest fapt este cuprins în marile binecuvântări: Isaac – „Să-ţi dea Dumnezeu rouă din cer şi grăsimea pământului...” (Geneza 27:28) şi Moise – „Domnul îţi va deschide comoara Lui cea bună, cerurile, ca să trimită ţării tale ploaie la timp...” (Deuteronomul 28:12). Evreii se roagă o jumătate de an: de la Paşte la Sărbătoarea Corturilor pentru rouă şi de la Sărbătoarea Corturilor la Paşte pentru ploaie. Geografia Canaanului este o geografie a credinţei, a încrederii în Dumnezeu, care înlocuieşte râul cu rugăciunea şi sistemele umane de existenţă cu viaţa de consacrare şi încrederea în Dumnezeu. Canaanul a rămas un simbol al ţării de vis, al idealului, promis şi pregătit pentru oameni de către bunul Dumnezeu. Este ceva real, la care

lumina torei traian aldea.indd 21

16.11.2016 9:41:55

Lumina Torei 22

s-a ajuns odată şi se poate ajunge şi în prezent. Canaanul este o ilustraţie a cerului, a acelui loc pe care Mântuitorul nostru S-a dus să-l pregătească, iar când va fi gata, Se va întoarce să ne ia şi pe noi. Canaanul este o lecţie clară a credinţei şi ascultării, poţi să ajungi până la hotarul lui, să faci sacrificii mari, dar, dacă mai ai vreo pată pe haina ta, vreun păcat nebiruit, în niciun caz nu vei avea permisiunea să intri în el. Acesta este Canaanul! Aceasta este ocazia ta de a-l stăpâni cât mai repede! Vino! 1.1.3. Cele şapte roade ale Canaanului Dumnezeu le-a promis evreilor o ţară bogată şi frumoasă. Atunci când vii din Europa, plină de verdeaţă şi culoare, Ţara Canaanului nu ţi se pare tot aşa de frumoasă, dar când vii dinspre Egipt, din sud sau din răsărit, într-adevăr, ai impresia că ai intrat într-o grădină. Culturi de cereale, livezi cu tot felul de pomi, viţă-de-vie, smochini, împreună cu turme de oi, capre şi vite mari dau viaţă şi farmec pământului. Cele şapte roade ale Canaanului, care au rămas o emblemă a ţării, sunt: grâul, orzul, viţa-devie, smochinul, rodia, măslinul şi curmalele (mierea). Iată cum le prezintă Moise poporului său înainte de a o lua în stăpânire: „Pentru că Domnul, Dumnezeul tău, te face să intri într-o ţară bună..., ţară de grâu şi orz şi vii şi smochini şi rodii, ţară cu măslini şi cu miere, ţară unde-ţi vei mânca pâinea fără sărăcie şi unde nu-ţi va lipsi nimic” (Deuteronomul 8:7-9). a) Grâul şi orzul erau principalele plante care asigurau existenţa lor. Grâul era socotit ca hrana normală, de calitate, iar orzul era folosit de oamenii săraci, fiind o hrană ieftină, de o calitate mai slabă. Din acest motiv, grâul şi orzul apar în relatarea biblică în astfel de situaţii: „O măsură de grâu, un dinar; şi trei măsuri de orz, un dinar...” (Apocalipsa 6:6). b) Viţa-de-vie şi măslinul. Principalele produse pentru export făcute de evrei erau vinul şi untdelemnul de măsline. Pe toate dealurile şi pe văile munţilor se cultiva viţă-de-vie. S-au descoperit o mulţime de teascuri de stors strugurii şi adevărate crame săpate în stâncă pentru depozitarea amforelor cu vin. Gabaon, Hebron, Mareşa, Lachiş sunt tot atâtea nume de mărci de vin aplicate pe vasele speciale şi care luau calea întregului bazin al Mediteranei. Acolo unde nu se putea cultiva nimic, pentru că era prea uscat şi pietros, era plantat măslinul, copacul cel mai rezistent şi mai valoros. Industria preparării uleiului de măsline era foarte răspândită

lumina torei traian aldea.indd 22

16.11.2016 9:41:55

Lumea Bibliei

şi importantă. Numai în localitatea Ecron, din Câmpia Filistenilor şi de la poalele Şefelahului, s-au găsit 80 de prese de ulei. Vă imaginaţi cât de mult era cultivatul măslinul şi ce industrie importantă a prelucrării lui era în această cetate. Două corăbii feniciene, descoperite pe fundul Mării Mediterane, din perioada secolului al IX-lea î.Hr., erau încărcate cu câte 400 de amfore, pline cu ulei şi cu vin, toate provenind din cetăţi evreieşti. Tratate de pace încheiate între egipteni şi evrei stipulau câte amfore cu ulei şi cu vin trebuie să plătească evreii. Nu întâmplător, cele 12 iscoade care au vizitat ţara s-au întors cu un ciorchine uriaş, purtat de doi bărbaţi pe o prăjină. Una dintre binecuvântările evreilor era aceasta: „Să stai sub viţa ta şi sub smochin.”

c) Smochinul este prezent pretutindeni, pe dealuri şi munţi, în câmpie, în curţile oamenilor, pe marginea străzilor. El este vestitorul primăverii, fructele sale apărând înaintea frunzelor, încă din luna ianuarie. Începe să aibă fructe coapte încă de la începutul verii, din iunie, şi continuă să-i bucure pe trecători cu fructele lui dulci până târziu în toamnă. Are frunze mari, crestate, folosite de Eva ca prim material textil, oferind o umbră bogată. Era socotită o binecuvântare să ai în curtea ta un smochin sub care să te ascunzi de căldura soarelui. d) Rodia este fructul deosebit de îndrăgit. Este folosit pentru sucul roşu, foarte plăcut şi sănătos, care poate fi consumat proaspăt sau din care se poate face un vin de o foarte bună calitate. Rodia avea şi rol de simbol şi emblemă pentru ritualul de la Templu. Multe ornamente erau confecţionate sub formă de rodii, iar un baston ceremonial avea în capul lui o rodie de fildeş. e) Curmalul. Mierea, aşa cum este prezentată în Biblie, este de fapt curmala. Este un palmier care creşte în zonele cele mai calde şi aride, în special pe Valea Iordanului. Fructul deosebit de dulce era folosit ca îndulcitor sau se putea prepara un vin special de curmale, foarte dulce. Erau folosite uscate, putând fi depozitate timp îndelungat. Evreii au devenit specialişti în cultivarea curmalelor în zona deşertică din Valea Iordanului şi a Mării Moarte sau în diferite oaze. În calendarul evreilor este o săptămână specială, undeva prin luna februarie, numită Săptămâna fructelor uscate. Aceasta, deoarece în timpul acelei săptămâni se sărbătoreşte Anul Nou al Pomilor, pentru că este

lumina torei traian aldea.indd 23

16.11.2016 9:41:55

Lumina Torei 24

perioada lor de înflorire. În această săptămână se mănâncă foarte multe fructe uscate şi se fac cadouri cu coşuri pline cu fructe uscate. În Canaanul ceresc vom fi întâmpinaţi cu fructe proaspete.

1.2. Istoria omenirii – creaţia Cine suntem noi? De unde venim? Sunt întrebări pe care ni le punem şi care ne frământă. Unde putem găsi răspunsul? Oamenii nu au început să-şi scrie istoria de la începutul existenţei lor, deoarece nu au cunoscut scrisul chiar de la început. Apoi, atunci când au inventat scrisul, primele lucruri pe care le-au scris au fost însemnările economice: câte produse au de primit de la stăpân, cât trebuie să plătească pentru..., câte vite au vândut şi câţi bani au de primit. Mai apoi au scris epopei şi poveşti despre zeii lor. 1.2.1. Documentele istoriei Primele documente înregistrate din istoria omenirii le avem din Mesopotamia şi Egipt. Ele sunt înscrieri pe tăbliţe de lut, pe piatră, care ne oferă nume şi liste de regi, de evenimente, de victorii câştigate de aceştia. Mai sunt stele comemorative ale bătăliilor lor, inscripţii pe pereţii templelor sau pe pereţii abrupţi ai stâncilor din defileu. Nu avem o istorie propriu-zisă, o relatare clasică. Primul mare istoric, în sensul clasic al cuvântului, de la care ne-au rămas documente clare a fost Herodot. El a trăit în anii 490–420 î.Hr., iar cartea sa, intitulată Istorii, începe cu babilonenii, el considerându-i primul popor. Ceea ce a avut loc mai înainte, ori nu ştia, ori nu a socotit de cuviinţă să ne spună. Începuturile neamului omenesc şi ale lumii noastre, neştiute de istorici, au rămas în seama poveştilor şi a tradiţiilor faptelor zeilor, lucrări pe care le găsim în mitologia antică. 1.2.2. Viziunea mitologică despre originea lumii şi a omului Concepţia babiloneană despre crearea pământului şi a omului este prezentată cel mai clar în epopeea Enuma Eliş. Aici este descrisă o luptă aprigă între două grupuri de zei, una care devenise distructivă, zei-de-

lumina torei traian aldea.indd 24

16.11.2016 9:41:55