Lyceum nr 18 2014

REVISTA ȘCOLII

„LYCEUM”

NR.18/ANUL XII-MAI 2014

UN NOU.... ÎNCEPUT?!

Vara s-a sfârşit. Toamna ne dă târcoale, parcă nehotărâtă încă dacă să se arate în toată măreţia ei. Odată cu venirea toamnei....începe şcoala. Îmi amintesc că nu cu mult timp în urmă mă entuziasma debutul unui nou an şcolar. De câte ori în viaţă avem şansa unui nou început? Iată că în meseria de dascăl, această oportunitate ni se oferă cu generozitate....în fiecare toamnă. Şi atunci...de ce nu mai trăiesc acelaşi fior al unui nou început?

Poate dacă anul acesta şcolar ar fi anul acela în care nu ar mai cădea întregul eşec al elevilor noştri doar pe umerii profesorilor, poate aş găsi resurse să mă încarc pozitiv. Însă atâta timp cât din întreg sistemul de învăţământ unicii responsabili de succesul şcolar al elevilor suntem noi, cadrele didactice, odată cu apariţia toamnei îngrijorarea, neliniştea, agitaţia mea creşte. Noroc că...speranţa moare cu adevărat ultima!

Aşadar, în fiecare toamnă sper că anul acesta va fi acel an în care nouă, educatorilor, ni se vor alătura părinţii, conducerea şcolii, primăria, inspectoratul, ministerul. Că toţi, împreună, unii cu alţii şi nu unii împotriva altora, ne vom aşeza la aceeaşi masă: aceea a iubirii, devotamentului, sacrificiului, perseverenţei, a recunoaşterii şi soluţionării problemelor reale cu care ne confruntăm.

Oare câte toamne mai trebuie să treacă până vom conştientiza şi recunoaşte că doar împreună, pentru binele elevilor noştri şi al nostru, vom reuşi? Când va ieşi la lumină ADEVĂRUL? Eu.... sper că acesta e anul mult aşteptat.

prof. Simona Grif

Ziua Europeană a Limbilor, un succes pentru noi Colegiul Agricol „Traian Săvulescu” din Târgu-Mureş a găzduit vineri, 4 octombrie 2014, evenimentul intitulat “Tehnologia” Zilei Europene a Limbilor, ajuns la ediţia a doua. Este vorba de activităţi dedicate zilei europene a limbilor la nivel judeţean pe filierea liceelor tehnologice. Au participat şapte licee cu grupe de câte cinci elevi, pe tema: cultură francofonă, anglofonă şi personalitatea lui Traian Săvulescu. S-au înscris în total 40 de elevi şi participanţi, iar profesori pregătitori au fost în număr de aproximativ 15. De la Liceul Tehnologic Traian Vuia au participat elevii Bârsan Casandra (9E), Suceava Karina, Komuves Csilla, Tinca Razvan (11F), Caculea Emanuel (12A), pentru probele oral şi scris, iar Kolbasz Alexandra, Pop Alexandra (9E), Cirbus Adela, Luca Anca şi Andrei Iulia (10 E) pentru proba artistică de dans.

Profesori pregătitori: Simonfi I. Eva şi Botezan Cristina.

Scopul acestei activităţi a fost sensibilizarea şi motivarea elevilor pentru a învăţa limbi străine. Concursul a constat din întrebări grilă cu răspuns dat, în engleză şi în franceză. S-a început cu proba scrisă iar apoi s-a continuat cu proba orală. Concomitent cu aceste activităţi sau desfăşurat patru ateliere de creaţie: recunoaşte melodia, compune o poezie, fă o traducere şi desenează ce reprezintă pentru tine o limbă străină. La proba orală, elevii liceului nostru au răspuns cu brio, luând premiul I. Dansul a fost apreciat de public, însă cel mai mare succes la programul artistic l-au avut cei de la Colegiul Agricol „Traian Săvulescu”.

Activitatea a luat sfârşit într-o atmosferă veselă, cu promisiuni de a ne reîntâlni şi în anii următori.

prof. Simonfi Eva

BALUL BOBOCILOR...

Luni 21 octombrie 2013, de la ora 16:00, la Clubul Casei Tineretului din Tg-Mureş, Liceul Tehnologic “Traian Vuia” a organizat, ca în fiecare an şcolar, Balul bobocilor. Organizatori au fost clasele terminale, de data aceasta secţia română şi secţia maghiară împreună, aşa cum e şi firesc: a XII-a A/C, B, D, E şi F, alături de profesorii lor diriginţi. În competiţia pentru titlul de "Miss" şi "Mister" s-au înscris 12 boboci.

Noutatea din acest an au reprezentat-o "surprizele" sub deviza cărora s-a desfăşurat întreg balul, organizatorii reuşind să creeze o atmosferă de-a dreptul incendiară, dorind ca această seară să rămână vie în memoria bobocilor şi a celor prezenţi în sală. Prezentatorii acestei seri au fost: Boldizsár Bella (XII.F) și Golea Bogdan (XII.E) În deschiderea oficială a acestui bal, elevii claselor terminale de la secţia maghiară au ”desfătat“ publicul cu priveliştea unui vals vienez, în cinstea sărbătoriților.

Publicul prezent în număr foarte mare a avut parte de momente comice, dar şi momente artistice, dansuri, pantomime. Tema balului a fost "Competiție Grecească", bobocii prezentându-se într-o ținută mai puțin obișnuită și anume într-o ținută grecească, dansând pe melodia binecunoscută Zorba Grecul.

1

A urmat un vals al bobocilor, aceştia fiind instruiți și pregătiți de către elevii claselor terminale.

2

Câțiva elevi din clasa a XII A/C au pregătit și un moment comic, o pantonimă.

Printre momentele serii s-a numărat şi episodul “Melodiilor surpriză”, în care concureții, pentru a-şi arăta talentul lor artistic, trebuiau să asculte fragmente din 4 melodii şi să danseze pe ele, respectiv scena “Probelor surpriză”, în care fiecare pereche a extras câte un bilet pe care era trasată o sarcină.

3

Ultima probă din această seară a constituit-o ”Proba individuală” a bobocilor, în care aceştia au avut ocazia să-şi pună în valoare propriile talentele. A fost o probă opţională!

Juriul din acest an a fost format din profesori şi elevi, respectiv reprezentanţii sponsorilor acestui eveniment.

Înainte de aflarea fericiților câștigători, organizatorii au destins frunţile celor prezenţi cu ”Dansul Pinguinilor” în pijamale, stârnind hohotele de râs ale tuturor.

4

Câștigătorii serii au fost: Miss și Mister Boboc:

Román Krisztina și Borbély Balázs

Locul II.

Molnár Gyöngyi și Moldovan Adrian

Locul III.

Bodi Brigitta și Moldovan Vasile

Miss și Mister Popularitate: Trombitás Tünde și Pulugor Árpád

Prof. Lokodi Hajnalka

5

Halloween În data de 30 octombrie 2013 profesoarele Botezan Cristina, Eva Simonfi şi Eva Ercse, alătuir de elevii claselor a IX-a C, a X-a E, a X-a C şi a X-a F au organizat un concurs pentru a sărbători Halloweenul.

Obiectivele propuse ale acestei activităţi au fost: familiarizarea elevilor cu tradiţiile şi obiceiurile britanice, promovarea spiritului britanic în şcoală, impulsionarea elevilor spre participarea la activităţi extracurriculare. În vederea atingerii acestor obiective, activitatea a avut drept juriu elevi din clasele a X-a C, a IX-a B şi a XII –a C. Probele concursului au fost: realizarea unui machiaj şi a unei costumaţii specifice acestei sărbători, realizarea & descrierea unui desen care să reprezinte sărbătoarea Halloweenului – pe baza unor cuvinte selectate de către profesori- elevii ilustrând pisici negre, fantome, frunze ruginii etc, dansul cu mătura şi prezentarea unor dovleci înfricoşători, realizate în prealabil.

Deşi în urma calculării punctajului, câştigător a ieşit echipajul de elevi din clasa a X-a E şi C, toate cele 3 echipaje au primit dulciuri, răcoritoare şi diplome de participare.

prof. Botezan Cristina

MÂINI ÎNTINSE...

În cadrul campaniei "Săptămâna legumelor și a fructelor donate" Liceul Tehnologic "Traian Vuia" a răspuns şi de data aceasta "Prezent!", prin intermediul unui grup inimos și deschis de cadre didactice și elevi. Acțiunea a fost popularizată în liceu de către responsabilul SNAC, prof. Grif Simona.

Donațiile de anul acesta s-au îndreptat tot spre secția Preventoriu TBC copii, din cadrul Spitalului Clinic Județean Mureș, cu care avem deja o colaborare mai îndelungată. În data de 7 noiembrie 2013, profesoara diriginte Socol Anca a însoţit-o pe prof. Grif Simona în această misiune!

Colegii noştri Kilyen Ioan şi Mureşan Costel, în ipostaza șoferilor, au făcut posibilă ajungerea cu bine a donațiilor la destinație: aproximativ 90 kg de mere. În acest an, am fost însoţiţi de mai mulţi elevi, întrucât cei care au participat la această campanie anul trecut au răspuns ”Prezent!“ şi de această dată, convingându-i şi pe alţi colegi de-ai lor să îi însoţească.

Donațiile au fost bine primite de către dr. Luca, responsabilul secției Preventoriu TBC copii, din cadrul Spitalului Clinic Județean Mureș. Sărăcia și privirile copiilor de la spital au emoționat profund atât elevii cât și profesorii implicați. Ne-am despărțit cu dorința ca această acțiune să nu rămână una singulară, urmând ca aceasta să se continue cu pachețele de Moş Nicolae.

prof. responsabil SNAC Simona Grif

Concurs de coafură „Pe

aripile fanteziei”

Salonul de coafură “Figaro” din Tg.Mureş, în colaborare cu secţia de Estetică şi igienă a corpului omenesc de la Liceul Tehnologic “Traian Vuia” din Tg. Mureş, au organizat sâmbătă, 9 noiembrie, între orele 10 şi 17, în foaierul Teatrului Naţional Tg. Mureş, un interesant concurs de coafuri, prilejuit de implinirea a 20 de ani de existenţă a salonului ce poartă denumirea celebrului personaj din opera „Nunta lui Figaro”, a cărei muzică a fost compusă de Wolfgang Amadeus Mozart.

La concurs, într-o simbioză profesională de bun augur, au participat atât coafeze profesioniste cât şi elevi care se pregătesc să devină coafor-stilişti profesionişti. Organizatoarele concursului au fost: coafeza stilistă Toth Melinda, administrator al salonului “Figaro”, şi coafeza stilistă Szombat Emoke, profesoară la catedra de Estetica şi igiena corpului omenesc, la liceul amintit.

Concursul s-a desfăşurat atât pentru profesioniste cât şi pentru elevi, la 4 categorii de lucrări. În total, au concurat 23 persoane, dintre care 7 profesionişti şi 16 elevi. La proba de “Tunsori în stil futurist” , categoria profesionişti, câştigători au fost: 1. Kelemen Emese 2.

Rad Paul 3. Ghighias Florin, iar la categoria elevi: 1. Jánosi Andrea 2. Vass Éva, 3. Belean Benjamin. La proba “Coafuri pentru mirease”, la profesionişti, primele trei locuri au fost ocupate de: 1.Kelemen Emese 2. Magyari Annamária 3. Miklos Ella, iar la categoria elevi: locul 1. Erdős Jácinta Noémi. La proba “Coafură extravagante” locul 1 a fost ocupat de Florea Alina.

Juriul a fost alcătuit din : Kiss Erzsébet- profesor la catedra de Estetică şi igienă a corpului omenesc, Benedek Éva- profesoară, ambele de la Liceul Tehnologic “Traian Vuia”, Heşfălen Judit - coafor stilist, Székely Márta - cântăreaţă, Balázs Klára -pictoriţă.

11 noiembrie 2013

Răzvan Ducan

1 DECEMBRIE: Ziua Naţională a României!

Evenimentul de covârşitoare importanţă istorică pentru românii aflaţi de-o parte şi de alta a Carpaţilor, „de la Nistru pân` la Tisa”, cum a spus, integrator, poetul nostru naţional, Mihai Eminescu, şi anume acela de a fi împreună într-o ţară „dodoloaţă”, cum menţiona poetul filosof Lucian Blaga, a fost sărbătorit vineri, 29 noiembrie, la ora prânzului, şi la Liceul Tehnologic „Traian Vuia” din Tg. Mureş, printr-o serbare, unde prin cântec şi vers, ziua de 1 Decembrie 1918, a fost pe buzele tuturor.

Manifestarea, ce a avut loc în prezenţa cadrelor didactice, a elevilor şcolii şi al părinţilor dornici să-şi vadă odraslele şi altfel, a început, firesc, prin intonarea, într-o atmosferă sobră, de către Corul şcolii, coordonat de către dl. profesor Mihai Suciu, a „Imnului Naţional” al României. De altfel, acelaşi grup coral, într-o altă repriză a adus prin cântec jurămintele din cântecele realizate pe versuri de Adrian Păunescu. „Tu, Ardeal!” şi „Clopotul Reîntregirii”, fredonate şi de cei prezenţi.

Contextul social-istoric şi însemnătatea Marii Unirii a fost fost prezentat de eleva Cătălina Pop, din clasa a IX-a E, sub coordonarea profesorului de istorie, Ionel Mureşan.

Formaţia de dansuri populare româneşti, coordonate de d-na prof. Simona Grif, au jucat în frumoase costume populare româneşti ardeleneşti, „Crihalma”, iar formaţia mixtă de dansuri populare maghiare, în costumele lor populare, specifice, sub îndrumarea d-nei profesoare Şiklodi Beata, s-au manifestat prin cunoscutele ceardaşuri.

Dar manifestarea nu a fost doar bucuria elevilor, ci şi a profesorilor. Subsemnatul, în calitate şi de profesor al şcolii am prezentat momentele esenţiale ale istoriei românilor, care au culminat, după secole de lupte şi speranţă, în înfăptuirea unităţii teritoriale, prin voinţa manifestată plenar de Marea Adunare Naţională, de la Alba Iulia, de pe „câmpul lui Marte”, unde peste o sută de mii de români a exprimat mandatul dat de popor: Uniune pentru vecie a Transilvaniei cu Patria Mamă. Am recitat, de asemenea, o poezie dedicată momentului.

Dl. prof. ing. Vasile Moldovan, directorul şcolii, sensibil poet, autor al câtorva volume de versuri, a arătat importanţa evenimentului, recitând poezia proprie „Oarba de Mureş”.

Serbarea a fost prezentată de eleva Rîcea Mădălina, din clasa a IX-a E.

Nu voi putea încheia aceste rânduri fără a o menţiona pe harnica profesoară de Limba şi Literatura Română, d-na Simona Grif, cea care a fost sufletul organizatoric al serbării.

30 noiembrie 2013

Răzvan Ducan

Spiriduşii lui Moş Crăciun la colindat!

În aşteptarea Crăciunului, corul Liceului Tehnologic “Traian Vuia”, coordonat de prof. Suciu Mihai, a pornit la colindat. Aşadar, în data de 12 dec elevele au bucurat enoriaşii Bisericii de Piatră, pentru ca în 13 dec să fie prezente pe scena Asociaţiei Asorev Transilvania. Nu a fost ocolită nici direcţiunea Liceului ”Gheorghe Marinescu“ în data de 16 decembrie, dar nici Primăria Tg-Mureş, unde corul a răspuns prezent în data de 17 decembrie. Pentru prestaţia lor, “moşul” a venit cu daruri, răsplătindu-le disponibilitatea şi efortul depus.

În cadrul ”Târgului de Crăciun“, organizat la prima sa ediţie de către Asociaţia Asorev Transilvania, un grup de elevi, coordonaţi de prof. Grif Simona, aparţinând claselor a IX-a E, a X-a E, a X-a F, a XI-a F şi a XII-a D au donat pachete copiilor defavorizaţi, colectând cadouri (haine, jucării, rechizie, dulciuri) în cutii de pantofi. S-au adunat 40 de cutii, predate la sediul asociaţiei de către prof. Pop Lupu Coriolan.

Profesorii coordonatori mulţumesc tuturor celor care au înţeles ca de Crăciun să împărtăşească din puţinul lor şi celorlalţi!

prof. Grif Simona

Pasiune şi seriozitate la Liceul Tehnologic “Traian Vuia” din Tg.Mureş “Aplicaţiile artelor plastice în coafură” nu a fost şi nu este doar un simplu modul de studiu pentru elevii claselor terminale, a XII-a E şi F, de la Liceul Tehnologic “Traian Vuia” din Tg.Mureş. A proba practic, în contact cu publicul “judecător”, exigent, ceea ce se învaţă la cursurile de teorie, laborator tehnologic şi instruire practică, de la clasele de “Estetica şi igiena corpului omenesc”, este proba maximă de…foc. Aşa au gândit şi viitoarele coafeze-stiliste, îndrumate de inimoasa maistră-profesoară Szombat Emöke, care s-au întrecut (din nou) pe sine într-o paradă de coafuri, organizată luni, 16 decembrie a.c., de la orele 12, în faţa a peste 100 de colegi mai mici, dar şi cadre didactice ale şcolii.

“Aplicaţiile artelor plastice în coafură” nu a fost şi nu este doar un simplu modul de studiu pentru elevii claselor terminale, a XII-a E şi F, de la Liceul Tehnologic “Traian Vuia” din Tg.Mureş. A proba practic, în contact cu publicul “judecător”, exigent, ceea ce se învaţă la cursurile de teorie, laborator tehnologic şi instruire practică, de la clasele de “Estetica şi igiena corpului omenesc”, este proba maximă de…foc. Aşa au gândit şi viitoarele coafeze-stiliste, îndrumate de inimoasa maistră-profesoară Szombat Emöke, care s-au întrecut (din nou) pe sine într-o paradă de coafuri, organizată luni, 16 decembrie a.c., de la orele 12, în faţa a peste 100 de colegi mai mici, dar şi cadre didactice ale şcolii.

Elevii sunt cei care şi-au ales temele de lucru, ei au fost realizatorii coafurilor, ei au fost şi pe post de manechine, şi tot ei au făcut şi machiajele, asortarea bijuteriilor, dar şi confecţionarea ţinutelor vestimentare! Ca să nu mai spun că tot ei au fost şi prezentatorii paradei. Adică, servicii complete! Totul s-a desfăşurat într-un spirit de fantezie şi de bun gust!

S-a lucrat în echipe, într-o mare frenezie, iar rezultatele au fost pe măsură. Iată clasele, cu temele de lucru alese, şi membrii echipelor. Clasa a XII-a E: Tema: COAFURĂ DE

MIREASA- membrii echipei: Mărginean Larisa, Mărginean Gabriela, Florea Alina și Vlasa Niculina. Tema: COAFURĂ BARBIE- membrii echipei: Guja Monica, Graur Timea, Baciu Steluța, Belean Benjamin. Clasa a XII-a F: Tema: COAFURĂ CHINEZEASCĂ- membrii echipei: Biró Timea, Dali Csilla, Rigó Szilárd, Péter Réka. Tema: COAFURĂ EXTRAVAGANTĂ- membrii echipei: Szász Vilma, Boldizsár Bella, Nagy Blanka, Gál Andrea, Magó Ágota. Tema: COAFURĂ DE VARĂ- membrii echipei: Farkas Eunika, Páll Andrea, Burián Réka, Borbély Apolka. Tema: COAFURĂ DE TOAMNĂ - membrii echipei: Tordai Orsolya, Olteán Timea, Szombati Krisztina, Kiss Noémi, Siko Izabella. Tema: COAFURĂ CRĂIASA ZĂPEZII- membrii echipei: Zajzon Szidonia, Pajzs Orsolya, Miklosi Timea, Poczo Nádia, Baráth Ilona.

La finalul manifestării dl. prof. ing. Vasile Moldovan, directorul şcolii, a felicitat pe organizatori şi protagonişti, menţionând şi numele altui elev al şcolii, Radu Daniel, din clasa a XI-a C, care a obţinut de curând, la box, la categoria 56 kg, medalia de argint la “Campionatul Naţional. Speranţe Olimpice”, desfăşurat în acestă lună la Sala Sporturilor din Tg. Mureş, medaliat şi la alte turnee din ţară şi străinătate.

Cele arătate nu fac decât să probeze faptul că acolo unde se munceşte cu pasiune şi seriozitate, rezultatele nu întârzie să apară. Şi la Liceul Tehnologic “Traian Vuia” din Tg. Mureş se munceşte cu pasiune şi seriozitate!

16 decembrie 2013

Răzvan Ducan

DE CRĂCIUN....ne distrăm împreună! În 18 decembrie, în incinta sălii profesorale a liceului, sub coordonarea doamnelor profesoare Botezan Cristina şi Siklodi Beata, s-a desfăşurat serbarea de Crăciun, devenită deja tradiţie.

Programul artistic a fost deschis de o cunună de colinde de Crăciun, în limba română (clasele a IX-a E şi a X-a F) şi maghiară, corul şcolii fiind coordonat de domnii profesori de religie, doamna Kelemen Csilla, domnul profesor Suciu Mihai. Lor li s-au alăturat şi un grup de eleve din clasa a XII-a F, coordonat de doamna profesoară Ciaclan Denisa.

Pe lângă colindele tradiţionale acest program artistic a a avut şi o latură modernă, prezentându-se şi dansuri moderne, pregătite minuţios de către doamna profesoară Ercse Eva.

Voia bună a fost asigurată de prezenţa formaţiei artistice de dans popular maghiar (clasele a IX-a D, a X-a D, a XI-a E şi a XI-a G), care a prezentat un dans nou, elevii au fost îmbrăcaţi în costume populare, evocând atmosfera petrecerilor de an nou.

Această întâlnire a fost un adevărat succes, finalizându-se cu surpriza pregătită de directorul nostru-poet, d-nul Moldovan Vasile, care le-au făcut o urare minunaţilor noştri elevi. prof. Siklodi Beáta

Urare elevilor Dragi elevi, băieți și fete Din oraș și de la sat Mulțumim că ați venit La urat și colindat.

Eu vă doresc o viață lungă Și să aveți bani mulți în pungă Iar la capitolul carențe Să mai reduceți din absențe.

Sunteți isteți, sunteți frumoși Însă de-ați fi mai studioși V-ați mulțumi și diriginții, Și mult mai mult pe ei părinții Ce v-au născut și v-au dat viață Și de-ați greșit câte-o povață.

Să nu mai mergeți pe la bar Când aveți ore în orar Între colegi să fiți ca frați La școală să nu mai fumați Să fiți cuminți, să învățați Profesorii să-i ascultați Căci învățatul este leacul Dacă doriți să luați bacul.

Vasile Ciia Dătășan

Crăciunul, în ”familia“ noastră

Crăciunul sau Nașterea Domnului, una dintre cele mai importante sărbători creștine, mai este numit şi sărbătoarea familiei. În mod firesc, toţi membrii familiei se reunesc, cu această ocazie, în jurul mesei, îşi fac daruri şi se bucură de clipele petrecute alături de cei dragi. În mod simbolic, sărbătorile de Crăciun reprezintă timpul uitărilor, al iertărilor, a gândurilor îndreptate către timpurile noi, gânduri frumoase, sentimente înălţătoare.

Ca o familie unită, a sărbătorit şi liceul nostru alături de mai mulţi elevi, dornici să ne încânte cu diverse programe şi cu un dans modern spectaculos. Au participat elevi din clasele a IX.-a F, a X.- a B şi a XI-a .G, atmosfera fiind fermecătoare şi de neuitat.

prof. Ercse Eva

NAŞTEREA DOMNULUI – SĂRBĂTOAREA BUCURIEI

Crăciunul este sărbătoarea darurilor. Cei mari le fac cadouri celor mici, iar cei mici le răspund cu iubire celor mari. N-are atât de mare importanţă valoarea în bani a cadoului, ci important este mesajul pe care-l transmite. Pentru că tot acest schimb de cadouri nu este altceva decât mijlocul prin care cei dragi îşi exteriorizează iubirea.

Darul izvorăşte din dragoste şi este purtător de dragoste. Dragostea nu este o problemă de vârstă, ci este una de suflet. Dragostea este mare,dacă sufletul omului este mare.

Omul care iubeşte cu adevărat simte, gândeşte şi acţionează prin şi pentru persoana iubită. Părinţii îşi iubesc nemărginit copiii şi le fac daruri. Copiii au o dragoste sfântă pentru părinţi şi le fac atenţii.

De Crăciun toţi ne facem daruri unii altora şi suntem fericiti. Pentru că Domnul Hristos ne-a zis: “Mai fericit este a da decât a lua” (Fapte 20, 35). Şi în străvechea datină românească cu prilejul Crăciunului, înaintaşii noştri căutau să facă daruri celor sărmani. Pe bună dreptate, un poet creştin Vasile Militaru scria : “Din comoara strânsă-n taină/Fă săracului un dar/Căci la cea din urma haină/ N-avem nici un buzunar”.

Noi, pământenii, ca dar de Crăciun, Îi aducem lui Hristos pe Maica Fecioară.

Maica Domnului e Raiul, iar Hristos e Pomul vieţii. Maica Domnului pe care I-o aducem ca dar de Crăciun lui Hristos, este pururea rugătoare pentru noi.

Maica Domnului, ”darul de Crăciun al pământenilor, făcut cerului” vede neîncetat slava lui Dumnezeu dar nu uită totuşi de noi, necăjiţii şi ia sub acoperământul ei toate popoarele pământului.

O rugăm pe Maica Domnului să ne ajute să depăşim această stare de criză materială, dar si morală.

prof. Suciu Mihai

Din ciclul SĂPTĂMÂNA EMINESCIANĂ În cadrul ”Săptămânii eminesciene“, o parte dintre profesorii şi elevii Liceului Tehnologic “Traian Vuia” au bifat două activităţi. Le prezentăm în continuare....., acestea constituindu-se deja o tradiţie.

Moment omagial – La statuia poetului Mihai Eminescu Primul eveniment a avut loc miercuri, 15.01.2014, ora 18.00, la Statuia Poetului din Tîrgu – Mureș. Manifestarea a fost orgnizată de Inspectoratul Școlar Județean Mureș, în parteneriat cu Consiliul Județean Mureș, Biblioteca Județeană Mureș și Radio România Tîrgu – Mureș. Din partea Liceului Tehnologic „Traian Vuia” au participat profesoarele de limba și literatura română: Ciaclan Denisa şi Grif Simona, însoțite de elevi din clasele: IX A, IX-E, X A, X-D, X-E, XI D, XII A/C şi XII-F. Cu ocazia comemorării a 164 de ani de la nașterea poetului nepereche al neamului românesc, cadrele didactice și elevii au asistat la momente artistice prezentate de elevii Colegiului Național „Unirea", Colegiului Național „Alexandru Papiu Ilarian", Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu", Liceului Vocațional de Artă și ai Școlii Gimnaziale Nr. 2 din Tîrgu - Mureș.

În cadrul acestui eveniment, cu prilejul Zilei Naționale a Culturii și comemorării poetului Mihai Eminescu, Inspectoratul Școlar Județean Mureș a oferit, pentru prima dată la Tîrgu – Mureș, Placheta Eminescu - Ziua Culturii Naționale, unor personalități ale județului Mureș, care susțin cu profesionalism și implicare actul cultural autentic. Ne mândrim cu faptul că printre aceste personalităţi se numără şi colegul nostru, profesorul-poet d-l Răzvan Ducan, care, în faţa publicului numeros prezent la manifestare, a recitat o poezie dedicată poetului-nepereche.

Poetul Răzvan Ducan, laureat al „Plachetei EMINESCU”, citind o poezie proprie la statuia poetului MIHAI EMINESCU din Tg.Mureş (15 ianuarie 2014)

La statuia poetului, de ziua lui de naştere Astăzi e ziua când s-a dat de ştire, Că magii s-au oprit din urmărire, Că steaua s-a fixat, ca în poveşti Deasupra unei case-n Ipoteşti.

O altfel de Maria, năştea, simplu, acasă, Viitor domn, de limbă aleasă.

Aşa s-a ivit, cel ce fusese sortit, Să scrie poeme cu nimb aurit.

Metafora, cea înflorită în durere, Pe limbă să ne lase stropi de miere.

Şi versurile să ajungă la ureche, Mlădiate-n formă nepereche.

De-aceea cu flori, vă rog, nu veniţi, Mai bine aduceţi-i meteoriţi.

O lună plină, din argint moale, Să-i vărsaţi, mai bine, la picioare.

Din înalt aduceţi marile şoapte, Din crengile cerului, stelele coapte. Şi pune-ţi totul într-o singură glastră, Cu bătăi culese din inima voastră.

Pentru că Eminescu e şi-acum aici, Păstraţi, vă rog, şi iarna, teii înfloriţi.

Răzvan Ducan 12 august 2013

„Pe urmele lui Eminescu….”

Al doilea eveniment s-a desfăşurat vineri, 17 ianuarie 2014, când, în sala 115, sub îndrumarea doamnelor profesoare Grif Simona (profesor coordonator) şi Şiklodi Beata s-a păşit pe urmele POETULUI, urme de sărbătoare, de cunoaştere, de reîmprospătare de cunoştiinţe, de verificare, de joc. Toate întru iubire de „omul deplin al culturii româneşti”, cum îl caracteriza Noica, pe Eminescu. De cel ce este şi va fi mereu 1 Decembrie al Literaturii Române!

Au fost momente complementare, unul altuia, toate de aduceri aminte, de bucurie şi de mândrie că un astfel de poet genial s-a născut român. Un moment l-a constituit Concursul, pe grupe de elevi, cu întrebări din biografia „Luceafărului poeziei româneşti”, gen ”Cine ştie...răspunde!”. Un alt moment antrenant a fost cel intitulat „Recunoaşte opera!”, unde elevii au trebuit să recunoască poezii din Eminescu, în urma vizualizării, pe ecran, al unor fragmente de/din poezii ale acestuia.

Apoi, elevii au fost provocaţi să integreze într-un enunţ cuvinte care compun titlul unei poezii. Acesta, sub genericul „Cine citeşte...ghiceşte!”. Foarte interesant a fost şi momentul în care grupurile de către cinci elevi au trebuit să compună câte o poezie.

Din cele 10 grupe formate din elevele din clasele a IX-a E şi a XI-a G (aceasta din urmă fiind clasă de limbă maghiară), cele care au participat şi realizat manifestarea eminesciană, câştigătoare a fost grupa alcătuită din elevele Camelia Cotoară şi Kovats Brigitta din clasa a IX-a E şi Heidel Evelin şi Maliga Edina din clasa a XI-a G.

D-nul Răzvan Ducan, în calitate de scriitor şi profesor al şcolii, invitatul de onoare al acestei activităţi - care de fiecare dată răspunde prezent! solicitărilor din partea catedrei de Limba şi literatura română şi căruia îi mulţumim şi pe această cale - le-a vorbit elevilor despre Eminescu, despre popasul lui Eminescu la Tg.Mureş, le-a împărtăşit acestora aspecte mai puţin cunoscute din viaţa EMINULUI EMIN, citind în final o poezie dedicată „sfântului preacurat al ghiersului românesc”, cum spunea Tudor Arghezi, despe POET. La manifestare a participat şi dl.director adjunct al şcolii, prof. Mezei Alexandru. „De avem sau nu dreptate...”, în cinstirea lui EMINESCU...”...EMINESCU să ne judece!...”, aşa cum spun versurile lui Grigore Vieru, puse dumnezeiesc pe strune de regretaţii Doina şi Ion Aldea Teodorovici.

Răzvan Ducan

Din scrierile elevilor noştri....

Eminescu Eminescu, Eminescu Tu ai fost poetul nostru Şi ai fost, şi vei rămâne Îndrăgit pe-această lume.

Multe poezii ai scris, Multe ai avut de zis, Căci tu te-ai născut a fi Luceafăr printre copii.

Astăzi, toţi îţi ducem dorul Şi-ţi cântăm şi-ţi recităm, Ţie şi nu altcuiva Totul despre viaţa ta! Îndrăgitt ai fost, şi eşti Ca o zână din poveşti, Şi-ţi mai spun încă ceva: Ai fost...şi eşti... vedeta mea!

Bîrsan Liviuţa Casandra

Cvintete...eminescene

Eminescu drag, iubit fiind, iubind, visând iubitor, simplu, pur, deştept POET. (Vişan Laura, Rîcean Mădălina, Erdös Noemi, Izsak Rèka)

Eminescu iubit, îndrăgit iubind, gândind, notând iubire, fericire, sinceritate, dorinţă POEZIE. (Cotoară Camelia, Eszter Brigitta, Maliga Edina, Heidel Evelin)

Eminescu inteligent, frumos gândind, scriind, iubind, tristeţe, fericire, iubire, respect POEZIE. (Răchită Adina, Cozoş Ana-Maria, Borka Monika, Raduly Izabella)

Eminescu inteligent, poet debutând, criticând, răbdând empatic, prietenos, colaborator, patriot IUBIRE. (Szakacs Noèmi, Bálint Ella, Lupu Alexandra, Tuşinean Diana)

Eminescu inteligent, frumos suferind, aşteptând, gândind emoţii, dragoste, fericire, suferinţă EMOTIV. (Váss Eva Melinda, Simon Hajnal, Borz Andreea, Törok Edina)

adunate şi consemnate de prof. Grif Simona

Ironii... de la... și despre oameni celebri

- Doctore, mă chinuie îngrozitor coloana!

Constantin Brâncuși - Posteritatea va crede că am avut un singur ou...

Columb - Prefer rima îmbrățișată.

Veronica Micle - Femeia model trebuie să fie tânără.

Corneliu Baba - Am ajuns în America pentru că m-a trimis nevasta după cartofi.

Cristofor Columb - Forma mea de protest este demonstrația.

Pitagora - A fost nuntă cu dar, dar nu cine știe ce!

Zamfira - N-aveți, cumva, un foc?

Nero - Și totusi, se învârtește!

Galileo Galilei la un chef - Suntem rude, dar foarte îndepărtate.

Frații Grimm - Eu sunt o excepție: mi-am făcut carul vara.

Nicolae Grigorescu - Justiția noastră este bolnavă. un doctor în drept - Am fost corigent la zoologie și literatură.

La Fontaine - Am oscilat între Școala Ardeleană și Școala Militară.

Petru Maior - Aria cercului se bucură de o celebritate nemeritată.

Giuseppe Verdi - Noi vrem pământ! un extraterestru - Nu intrați în complex cu soția.

Freud - Am picat la țanc!

Aurel Vlaicu

- Tablourile lui Repin sunt lipsite de simboluri.

Mendeleev - Într-un triunghi conjugal, ipotenuza este iubita la pătrat.

Pitagora - Când pun mana pe un roman bun, nu-l las până nu-l termin!

Cleopatra - Cartea mea de căpătâi este "După douăzeci de ani".

Silviu Brucan - Mă duc să mă caut...

Fiul rătăcitor - Nu aștept Ziua Recunoștinței.

Peneș Curcanul - Ce mică-i lumea!

Gulliver în Lilliput - Nu-mi fac planuri de viitor.

Nostradamus - Toți oamenii de valoare au zburat din România.

Henri Coandă - De fapt, la țară, eu n-am vară, ci un văr!

George Topârceanu - Vrem să ne pastrăm limba și portul.

R. Mazăre - Ca orice om, am fost și eu la strâmtoare...

Magellan - Marile cuceriri le-am făcut în moteluri.

Gingis-Han - Eu stau, tu stai, el stă.

Imnul de stat - Anul ăsta votez cu republicanii. Democrații mi-au lăsat un gust neplăcut.

Monica Lewinski - Femeile cu picioare lungi, sunt cele mai bune la pat.

Procust - Oștenii mei...! Astăzi avem exerciții de tragere!

Vlad Țepes - Americanii s-au obișnuit cu insula în coastă.

Fidel Castro - Nu sunt de acord cu femeile care își spionează bărbații.

Mata Hari

culese de prof. Constantin Lupaescu

Moş Virgulă şi teoria caietului În liceu am avut doi profesori de limba română. Fiecare special în felul lui. Cu „doamna Iulia” Leomiza am făcut româna în clasele a XI-a şi a XII-a. Am folosit ghilimelele pentru că aşa avea pretenţia să-i spunem, „doamna Iulia”. Refuza să accepte apelativul, obligatoriu pe atunci, de „tovarăşa”. Era o femeie frumoasă, deşi avea aproape şaizeci de ani, şi foarte bine şi cu gust îmbrăcată – lucru nu foarte des întâlnit înainte de ’89.

Toţi colegii mei o iubeau nespus pe doamna Iulia. Şi totuşi, eu personal, în ciuda multor calităţi indiscutabile, nu am fost prea încântat de personalitatea dumneaei. Am să vă povestesc de ce, cu alt prilej. Deocamdată să-i dorim pace şi linişte acolo unde este, pentru că, de ceva vreme, a plecat dintre noi.

Celălalt profesor, personalitate care mi-a marcat, într-un anume fel, anii tinereţii (am făcut cu dumnealui limba română în clasele a IX-a şi a X-a) a fost domnul profesor Diogene Gafiţa.

Făcea parte din familia de literaţi Gafiţa, din Fălticeni. Fratele dumnealui, Mihai Gafiţa, era directorul prestigioasei edituri Cartea Românească. Mai avea un frate, Vicenţiu Gafiţa şi un nepot Gabriel Gafiţa, ambii personalităţi recunoscute în lumea literară din acea vreme. Domnul profesor era şi el înainte de pensie, avea peste şaizeci de ani. Era foarte tipicar şi, cred că din această pricină, nu era prea iubit de elevi. Când nu-i plăcea ceva, era muşcător de dispreţuitor.

O dată, înainte de a pleca din clasă, cu catalogul la sub braţ, se uită de jur împrejur la mizeria din clasă şi exclamă acru: – Sper că, după ce plec eu, măturaţi în coteţ!

Pe vremea aceea nu aveam femeie de serviciu şi curăţenia era făcută de elevi, prin rotaţie.

Se numeau “elevi de serviciu” şi aveau obligaţia să se îngrijească în permanenţă de curăţenia din clasă şi să facă o curăţenie generală la sfârşitul orelor.

Obişnuia să ne ia, din când în când, caietele acasă, să se uite peste ele. Câte cinci, şase caiete. Ora viitoare le aducea pline de corecturi şi însoţite de profundul său dispreţ: – Lăzăreanu! Zice moşul, ţinând caietul colegului meu cu două degete, ca şi cum ar fi avut grijă să nu se murdărească. Ia mizeria asta de aici...! Şi-l aruncă pe marginea catedrei. Mi-i scârbă... Evident că nu era murdar. Era doar plin de greşeli. În prima oră ne-a făcut teoria caietului: – Caietul trebuie să fie învelit! Zicea bătrânul. Pe vremea aceea erau rare învelitorile din plastic. Caietele pe atunci, nu erau ca acelea care se găsesc astăzi în librării: cu coperţi colorate, care mai de care mai strălucitoare şi mai atrăgătoare şi, desigur, fără nicio legătură cu şcoala. Erau caiete cu coperţi ieftine, din materiale reciclate, aveau culoarea verde şters şi o înfăţişare ternă. Ca să fie protejat, dar şi ca să arate cât de cât bine, caietul trebuia învelit. Pentru această operaţiune exista hârtia albastră. O hârtie albastru-mov întunecat, destul de groasă şi destul de lucioasă, care se folosea, mai ales, în acest scop, învelirea cărţilor şi caietelor.

– După ce l-ai învelit, trebuie să-i pui o etichetă, ca să ştim al cui este caietul. Erau nişte etichete albe, cu gumă arabică pe dos, pe care le lingeam bine şi le presam cu podul palmei, să se lipească pe hartia albastră. Pentru că era la alegerea noastră unde lipeam eticheta, se găseau cele mai năstruşnice locuri, în special colţurile. Uneori le puneam oblic, să arate “mai bine”. Sau cel puţin aşa ni se părea nouă.

– Pe etichetă se scrie numele şi prenumele elevului şi obiectul de studiu. “Popescu Tudor, caiet de notiţe la limba română”, ne exemplifica domnul Gafiţa. Eticheta puteţi să o lipiţi unde vreţi voi. Dar, dacă o să mă întrebaţi pe mine unde-mi place, o să vă spun că eu prefer să puneţi eticheta pe mijloc, puţin sus... şi ne arăta cu degetul unde trebuie pusă.

– Ca să înţelegem şi să reţinem cum trebuie să procedăm, deschideţi orice carte. Şi lua şi deschidea manualul de română ridicându-l puţin, să se vadă până în spatele clasei. Vedeţi, prima foaie este complet goală. Nu este scris nimic pe ea. Se numeşte “foaie de protecţie”. Aşa şi caietul, trebuie să înceapă cu o foaie complet liberă. Niciodată nu se scrie pe prima foaie a caietului! Apoi, dacă mai dăm o foaie, o să vedem că pe pagina a treia este scris exact ceea ce se găseşte şi pe coperta cărţii. Această foaie se numeşte “copertă interioară”. Aici voi veţi scrie, încă o dată, ceea ce aţi scris pe etichetă şi nimic altceva, spunea moşul ridicând vocea când trebuie, aşa cum doar profesorii ştiu să o facă.

– Abia începând cu pagina a cincea începem să scriem! Ca să putem folosi caietul, acesta trebuie liniat. În stânga paginii se trage o linie verticală – ar fi frumos să fie subţire şi de culoare roşie. Între linie şi marginea caietului nu se scrie absolut nimic! Nu ştiu dacă v-ati uitat vreodată la o pagină scrisă fără să fie lăsată margine. Eu am impresia că mă sufoc! Se spune că “fără margine, foaia nu te lasă să respiri...” Şi tot aşa, ar fi fost în stare Moş Virgulă să ne povestească pretenţiile lui, ore în şir. Cum să-l fi iubit elevii? Şi, bineînţeles, îl pedepseau. Aşa cum pedepsesc elevii. Era o gălăgie permanentă în clasă şi moşul nu reuşea să facă linişte. Cu toate acestea, când se apuca domnul profesor să povestească... se făcea o linişte de mormânt. Ne captiva cu totul cu farmecul poveştilor sale. Intram parcă în transă în lumea pe care măiestrit ştia să o zugrăvească şi numai soneria ne făcea să tresărim şi să revenim în lumea reală...

O dată ne-a povestit despre cum se spuneau poveşti, la gura sobei, când era el mic.

– Pe vremea când eram eu copil, să tot fi avut vreo şapte sau opt ani, seara după asfinţit, se adunau sătenii la careva acasă şi povestau câte în lună şi în stele. Noi copiii stăteam cu gura căscată şi ascultam poveştile celor mari. Într-o seară, se adună la noi acasă. Şi numai ce începe un vecin a povesti cum a văzut el o matahală! Zice vecinul: “Veneam cu boii acasă, pe înserat, cu carul gol. Şi cum mergea carul agale, numai ce văd că boii încep să tragă greu, greu de tot... N-am înţeles ce se întâmplă şi m-am uitat în spate. Ei bine, am încremenit: la mine în car era o matahală!

Era neagră, păroasă, cu faţa palidă ca un mort, cu mâinile lungi şi înaltă cam cât două staturi de om. Am întors capul şi am dat bici boilor... Nu m-am mai uitat în spate. Mă treceau toate sudorile. Şi cum mergeam eu aşa, numai ce văd că boii încep a trage mai uşor, fără să se opintească. Când mă uit în spate, matahala nu mai era. Am vazut-o în zare, cum mergea grăbită către pădure...” Şi numai ce termină vecinul de povestit şi mama îmi zice: “Du-te şi adă un braţ de lemne!” Na...!

Du-te şi adă lemne! Afară era beznă şi la mine în minte erau numai matahale şi inima mi-era cât un purice...

Altă dată, ne-a povestit cum l-a întâlnit el, prima dată, pe Marin Preda.

– Era în iarna de la sfârşitul lui ’54 şi m-am dus la fratele meu, Mihai, care locuia în Bucureşti. Când am ajuns acolo, l-am găsit în poartă, stătea de vorbă cu un domn cu ochelari cu lentile groase. Mihai mi-a zis: “Du-te în casă că vin şi eu imediat” N-a venit imediat. A venit după vreo jumătate de oră şi a început a-mi povesti, poate şi ca să înţeleg de ce a întarziat atât: “Tipul ăsta, cu care am stat de vorbă, este un prieten, un anume Marin Preda. Este scriitor. N-a scris el prea mult şi, pe deasupra, ultima lui nuvelă, publicată acum vreo doi ani, a fost făcută praf şi pulbere de critică. Şi omul e aşa de supărat, că nu-i mai vine să publice nimic, niciodată. Dar... zice că are el, în sertar, un roman excepţional, cu care o să rupă gura tuturor criticilor, dar nu-l publică, numai aşa, de-al dracului!” Ei bine, la puţină vreme după aceea, apare romanul Moromeţii...

Multe ne-a mai povestit moşul, despre Ion Creangă şi părinţii lui, despre Mihail Sadoveanu care juca şah la o plimbare cu pluta pe Bistriţa şi colegii îl apostrofau: “Cum poţi să joci şah şi să nu admiri minunăţiile din jur?” şi peste o săptămână Sadoveanu publică o superbă descriere a peisajelor pe care “le ratase” jucând şah... Despre familia regală ne-a povestit două ore.

Ce n-a terminat într-o oră, a reluat în ora următoare. Povestea a început, cred, pe când studiam Moromeţii, plecând de la Poiana lui Iocan. Moşul ştia cu lux de amănunte – şi ne-a povestit şi nouă – toate încrengăturile de rudenie şi toate dedesubturile, fie ele politice sau amoroase. El însuşi, conştient fiind de cât de detaliată este povestea, s-a oprit la un moment dat şi exclamat: “O să ziceţi: ia te uită ce bine le ştie ăsta, de parcă a trăit acolo, printre ei! Ei bine, n-am trăit acolo, dar am citit cărţile astea...” Şi ne spune titlul cărţilor.

Era un bărbat înalt, subţire şi elegant, cu părul alb destul de bogat şi doar puţin adus de spate. Avea mâini cu degete lungi şi ţinea stiloul cu o deosebită eleganţă.

De ce îi ziceam Moş Virgulă? Că am uitat să spun... Pentru că una din vorbele lui era: “După ce termini de scris o lucrare, iei punguliţa cu virgule şi începi să împrăştii, uite-aşa, virgulele prin text...” zicea moşul, făcând cu mâna ca şi cum ar fi semănat.

Mai avea el încă o poreclă, mult mai urâtă, pe care, din respect pentru memoria celui care a fost domnul profesor Gafiţa, n-am să o reproduc aici. Ce răutăcioşi pot fi tinerii şi cât de nedrepţi...

prof. Constantin Lupaescu

“Tehnici pentru îmbunătățirea performanței școlare a elevilor slabi” La sfârșitul semestrului I, profesorii de la catedra de “Matematică și științe ale naturii”au organizat o masă rotundă cu tema “Tehnici pentru îmbunătățirea performanței școlare a elevilor slabi”, avînd ca moderator pe d-nul prof.Constantin Lupaescu (prof.de fizică).

Scopul acestei întâlniri era îmbunătățirea și completarea “arsenalului” de tehnici și metode pedagogice eficiente pentru creșterea performanțelor școlare ale elevilor slabi, în scopul creșterii eficienței procesului instructiv-educativ, metoda interactivă aplicată fiind cea a “Brainstorming”-ului. La această activitate la care au fost invitați și colegii de la alte arii curriculare.

De la catedra de „Matematică și științe ale naturii” au participat: prof.Benedek Eva, prof.Kakucs Annamaria, prof. Oaneși Adriana, prof.Lupaescu Constantin, prof.Lokodi Hajnalka și profesori de la alte discipline cum ar fi: d-na Grif Simona - prof. de lb.și literatura română; d-na Siklodi Beata - prof.de lb. și lit.maghiară, respectiv d-ul Ducan Răzvan - prof.de estetică.

Desfășurarea activității: În prima parte a întâlnirii au fost înșirate „Cauzele rezultatelor slabe obținute de elevi”respectiv s-a discutat și gradul (procentul) în care aceste cauze pot fi controlabile de către noi, cadrele didactice.

1. Calitate intelectuală slabă (1%) 2. Elevii nu au deprinderi de muncă intelectuală (30%) 3. Lipsa responsabilității (30%) 4. Familia (5%) 5. Societatea (1%) 6. Anturajul (1%) 7. Motivația extreme de slabă (10%) 8. Sistemul educational (10%) 9. Manualele şcolare-slabe, nepotrivite (70%)

Concluzia desprinsă : din păcate nu avem un sistem educațional performant, nu avem modele bine integrate, lipsește motivația, sistemul de învăţământ este prost construit. mai mult, manualele școlare sunt nepotrivite, programa este încărcată. În plus, ne confruntăm şi cu elevi cu diferite dificultăți atât în vorbire cît și în scriere (dislexici,disgrafici etc), care ar trebui să fie integrați într-un alt mediu. O mare influență asupra elevilor noștrii o are și anturajul, în privinţa căruia, din păcate, noi nu putem interveni, decât într-o măsură foarte mică și că lipsește asumarea responsabilității la elevi. În a doua parte a întâlnirii s-a discutat despre “ Tehnici, metode,strategii pentru creșterea randamentului școlar și a calității procesului instructiv-educativ”.

Fiecare profesor le-a prezentat celorlalţi colegi prezenţi la această activitate propria metodă utilizată la clasă, iar la sfârșitul prezentării s-au ales metodele, ideile cele mai eficiente, interesante. A fost o întâlnire reuşită, constructivă! Păcat că nu organizăm mai des acest tip de mese rotunde. Am fi cu toţii mai câştigaţi: profesori şi elevi deopotrivă!

Prof. Lokodi Hajnalka

MATEMATICIENI ROMĂ‚NI GRIGORE MOISIL

Matematician de valoare internaĹŁională, Grigore Moisil s-a făcut cunoscut de la ĂŽnceput prin originalitatea gândirii sale ĂŽndrăzneĹŁe. Doctor ĂŽn matematică al UniversitÄƒĹŁii din BucureĹ&#x;ti ĂŽn 1929 printr-o teză intitulată "Mecanica analitică a sistemelor", se situează printre precursorii analizei funcĹŁionale, ca elev al marelui Vito Volterra. Dar curiozitatea sa neobosită ĂŽl duce ĂŽn domeniul ecuaĹŁiilor cu derivate parĹŁiale, unde pune bazele unei teorii preliminare a sistemelor liniare cu derivate parĹŁiale.

Descoperind logica matematică, devine repede o autoritate ĂŽn acest domeniu, pe care ulterior ĂŽl restructurează dând o expunere sistematică algebrei logici, introducând noĹŁiunea de ideal Ĺ&#x;i studiind logica modală, logicile trivalente Ĺ&#x;i tetravalente, punând consecvent ĂŽn evidenĹŁÄƒ structurile algebrice ale acestora.

Ca deschizător de drumuri s-a afirmat Ĺ&#x;i ĂŽn lingvistica matematică, unde s-a ocupat de traducere automată prin calculator, de modele logice ale limbii, de indexarea Ĺ&#x;i rezumarea lucrărilor publicate. Ĺžcoala românească de lingvistică matematică recunoscută ca Ĺ&#x;i cea de teoria algebrică a mecanismelor automate pe plan internaĹŁional, este opera sa. Profesor, pe rând, la UniversitÄƒĹŁile din IaĹ&#x;i Ĺ&#x;i BucureĹ&#x;ti, membru al Academiei Române, preĹ&#x;edinte al SocietÄƒĹŁii de ĹžtiinĹŁe Matematice din România, membru al Academiei din Bologna, al Academiei din Palermo, al Institutului internaĹŁional de filozofie din Paris, a desfăĹ&#x;urat o neobosită activitate didactică Ĺ&#x;i academică strălucind pretutindeni prin originalitatea Ĺ&#x;i dorinĹŁa de a cuceri Ĺ&#x;i a antrena pe tineri.

Grigore C. Moisil reuĹ&#x;eĹ&#x;te să ramână permanent ĂŽn actualitatea noastra Ĺ&#x;tiinĹŁifică, să fie o figură vie a Ĺ&#x;tiinĹŁei româneĹ&#x;ti, să ĂŽnsufleĹŁească Ĺ&#x;i astăzi avânturile celor care ĂŽl iau ca exemplu Ĺ&#x;i ĂŽndrumător ĂŽn lupta lor pentru afirmare.

BANCURI Doi colegi de bancă, in timpul tezei la matematică: - Ai scris la punctul 3?

- Nimic, dar tu?

- Tot nimic.

- Vai de noi, profesoara va crede că am copiat unul de la altul!

PARADOXURI ĂŽN MATEMATICÄ‚: Extragerea rădăcinii pătrate.

Egalitatea 0,25 lei = 25 bani este adevărată.

Extragem rădăcina pătrată membru cu membru Ĺ&#x;i ar trebui să rezulte tot o egalitate: √đ?&#x;Ž, đ?&#x;?đ?&#x;“ đ?’?đ?’†đ?’Š = √đ?&#x;?đ?&#x;“ đ?’ƒđ?’‚đ?’?đ?’Š Dar observăm că: 0,5 lei = 5 bani Adică:

1 leu are 10 bani.

ContradicČ›ie. prof. Monica SămărghiĹŁan

Şoferul meu Se povesteşte că Einstein, imediat după ce a ajuns in Statele Unite, dar înainte de a fi foarte cunoscut, a început o serie de conferinţe itinerante, pe teritoriul SUA. Singurul companion în aceste deplasări era şoferul său, care obişnuia să asiste, în sală, când maestrul îşi expunea teoriile. Către sfârşitul seriei de conferinţe, şoferul îi spune cu umor: -Maestre, de atâtea ori am auzit teoriile dumneavostră, că aş putea să ţin şi eu această conferinţă!

Nu mai puţin lipsit de umor, Einstein îi replică: - Foarte bine, la universitatea următoare ţine tu speech-ul!

Zis şi făcut! Einstein ia chipiul de şofer şi se aşează pe unul din scaunele din fundul sălii, iar şoferul urcă la tribună şi ţine o prezentare absolut impecabilă. După conferinţă urmează, bineînţeles, întrebările din sală. Cineva ridică mâna, i se dă cuvântul şi pune o întrebare foarte complicată şi avizată care arăta nu numai că a urmărit dar că a şi înţeles absolut totul. Şoferul, foarte departe de toate teoriile, dar stăpân pe sine, fără să se piardă cu firea, se scarpină în cap şi răspunde: -Stimate domn, răspunsul la întrebarea dumneavoastră este atât de simplu, încât am să-l chem pe şoferul meu să vă răspundă! .

Despre teoria relativităţii La o serată, o doamnă din societatea bună, îi adresează lui Einstein rugămintea: - Maestre, aţi putea să-mi daţi câteva detalii despre teoria relativităţii?

- Stimată doamnă, răspunse fizicianul, eu v-aş putea da chiar multe detalii despre teoria relativităţii, dar teamă mi-e să nu păţesc aşa cum a păţit un prieten bun, ieri, în parc.

- Dar ce-a păţit? întrebă curioasă doamna.

- Păi... de fapt, nu mare lucru. S-a aşezat pe o bancă, lângă un domn care părea că se uită, tăcut, în zare. Vrând să intre în vorbă, îi zice: "Ce frumos ninge..." "Ce înseamnă ninge?" întreabă domnul cel tăcut. Atunci prietenul meu s-a uitat mai atent şi a văzut că, sprijinit de bancă, lângă interlocutorul său, era un baston alb. Domnul era, de bunăseamă, nevăzător. Atunci, prietenul meu, s-a gândit că ar fi frumos să-i explice ce înseamnă a ninge. Şi începu tacticos: "Când ninge, din cer, cad fulgi de zăpadă..." "Zăpadă? Ce-i aia zăpadă?" întrebă omul. "Păi... zăpada este un fel de apă îngheţată. Cade din cer şi se aşterne moale peste toate cele şi totul devine alb!" "Alb? Ce înseamnă alb?" "Hm... Alb este o culoare... Cum să-ţi explic...? Lebăda, de exemplu, este albă..." "Lebăda? Ce este aceea o lebădă?" mai întrebă nevăzătorul.

"Lebăda este o pasăre mare, cu gâtul îndoit." "Îndoit... Cum adică îndoit?" Atunci prietenul meu a îndoit mâna pentru a imita un gât de lebădă, a luat mâna orbului şi i-a pus-o pe mâna sa, pentru a-l ajuta să o pipăie. Nevăzătorul a pipăit cu grijă mâna cea îndoită, s-a luminat la faţă şi a exclamat: "Aaaaa.... acum înţeleg ce înseamnă a ninge!"

După ce Einstein a terminat istorioara cu prietenul său, doamna, dând dovadă de multă înţelepciune, a renunţat să mai afle detalii despre teoria relativităţii...

Farsă Lumea fizicienilor se împarte, într-o oarecare măsură, în teoreticieni şi experimentatori. Teoreticienii sunt cei care elaborează teoriile – ei, de obicei, îşi rod coatele prin bioblioteci şi înnegresc tomuri întregi cu idei doar de ei înţelese – iar experimentatorii sunt cei care confirmă (sau nu) aceste teorii, în general cu multă muncă, în laborator.

De multe ori teoreticienii şi experimentatorii nu prea se înghit. Teoreticienii îi acuză pe experimentatori că nu înţeleg mai nimc din ceea ce fac ei, iar experimentatorii spun că teoreticienii nu-s buni de nimic, că până la urmă ei, cei care lucrează în laboratoare, sunt cei care fac şi experimentele şi dezvoltă şi teoriile.

Wolfgang Pauli[1], unul din cei mai importanţi teoreticieni ai secolului XX, era recunoscut ca fiind un experimentator îngrozitor de nepriceput. Printre partenerii lui circula “legenda”, exagerată desigur, că Pauli, nu numai că nu ştie să facă nici cea mai simplă măsuratoare, dar strică orice montaj experimental pe care pune mâna. Nu numai atât, dar este suficient să intre în laborator şi, imediat, toată aparatura se strică!

Pentru a întări această poveste, prietenii lui, îi pun la cale o farsă ingenioasă: ştiind când urma ca Pauli să le facă o vizită şi deci să intre în laborator, au pregătit un mecanism cu un contact electric la uşă care, când era acţionat prin deschiderea uşii, provoca o serie de mici explozii, inofensive dar spectaculoase, ceva se răsturna şi se făcea mult fum. În ziua respectivă, totul fiind minuţios pregătit, Pauli este aşteptat cu sufletul la gură de prietenii cei puşi pe şotii.

Pauli soseşte..., pune mâna pe clanţă..., deschide uşa şi... ce credeţi că se întâmplă?

Nimic...

prof. Constantin Lupaescu

[1] Wolfgang Ernst Pauli (25 aprilie 1900 - 15 decembrie 1958) a fost un fizician teoretician, de origine austriacă, recunoscut ca unul dintre pionierii fizicii cuantice. În 1945 a primit Premiul Nobel în Fizică, după ce a fost nominalizat de către Albert Einstein: "pentru contribuţia sa decisivă la dezvoltarea fizicii cuantice prin enunţarea unei importante legi, principiul excluziunii" (sau principiul de excluziune al lui Pauli).

REZERVAŢII ŞI MONUMENTE NATURALE DIN JUDEŢUL MUREŞ

Dintre cele mai cunoscute şi mai interesante monumente naturale ale judeţului nostru se remarcă: Bujorul de stepă de la Zau de Câmpie, Stejarii seculari de pe platoul Breite-Sighişoara, Molidul de rezonanţă de la Lăpuşna, Scaunul Domnului din Munţii Călimani, dar şi elemente protejate de rezervaţii naturale, elemente hidrografice sau peisagistice. Din ceea ce ne-a dăruit natura cu generozitate, redăm mai jos câteva dintre aceste adevărate ”minuni naturale”: Bujorul de stepă( Paeonia Tenuifolia) - Zau de Câmpie

Bujorul de stepă sau bujorul românesc, cum le place localnicilor din Zau de Câmpie să îi mai spună, are o înălţime de 10 până la 30 de centimetri, creşte în tufe şi are florile de culoare roşu sângeriu. Este o plantă ocrotită prin lege, iar rezervaţia de la Zau de Câmpie este unică in România. Primele date despre bujorii de aici au fost publicate în anul 1846, la Viena. În rezervaţia de la Zau de Câmpie sunt peste 50.000 de plante din specia Paeonia tenuifolia L, în două perimetre împrejmuite pe o suprafaţă de 3,5 hectare de teren. Rezervaţia de bujori de la Zau de Câmpie din judeţul Mureş a fost înfiinţată în 1932 de academicianul Alexandru Borza, iar grija bujorilor de aici a purtat-o o viaţă întreagă Marcu Sâncrăian, care a venit la bujori până în ultimul an al vieţii sale. În ultimii ani ai vieţii sale, Marcu Sâncrăian l-a învăţat tainele bujorului de la Zau pe fostul primar al comunei, Octavian Călugar, care a devenit, la rândul său, custode onorific al rezervaţiei.

Stejarii seculari de pe platoul Breite-Sighişoara

Situată pe păşunea Breite din municipiul Sighişoara, rezervatia este împărţită în 6 zone, din care 3 sunt cu protecţie strictă. Localizată la altitudinea de 525 m, ocupă o suprafaţă totală de 70 ha şi ocroteşte stejarul pedunculat (Quercus robur). Aici găsim arbori singulari, viabili în proporţie de 80 - 90 % (au fost numărate 454 de exemplare), arborii au înălţimi cuprinse între 12 20 m, iar cel mai bătrân stejar are circumferinţa de 7 m şi vârsta de aproximativ 700 de ani, fiind clasat pe poziţia 59 a celor mai bătrâni arbori din lume diametre de 1 - 1,8 m şi vârsta între 400 500 ani.

Lacul Ursu –Sovata

Situat în localitatea Sovata, este cel mai mare lac heliotermic din lume (îşi primeşte energia termică de la soare) şi unicul din Europa. Heliometria se datorează celor două pâraie cu apă dulce care curg deasupra apei sărate din lac. Lacul Ursu este format datorită unor alunecări de teren ce au condus la individualizarea unei depresiuni în care se varsă pâraiele Topliţa şi Auriu. Din Lacul Rosu, situat la numai 40 m distanţă, Ursu primeşte apa sărată, întrucât pe malul lui se găseşte un afloriment de sare. De proprietăţile lui curative beneficiază de sute de ani, mii de oameni.

Molidul de rezonanţă de la Lăpuşna

Situată în apropierea localităţii Lăpuşna, rezervaţia are o suprafaţă de 78 ha. Exemplare de molid de rezonanţă foarte rare, de peste 150 de ani, arborii au diametrul de peste 60 cm şi înălţime de 36 38 m. Aceasta este şi rezervaţie de seminţe forestiere. Molidul de rezonanţă este folosit în industria instrumentelor muzicale.

Scaunul Domnului

Situat în apropierea comunei Răstoliţa, din apropierea munţilor Călimani, reprezintă cel mai cunoscut punct de atracţie al Defileului Mureş. Situat la o altitudine de 1.380 m, platoul a fost format natural, din zidurile stâncilor ce oferă o superbă panoramă spre crestele mai înalte ale Călimanilor.

Legenda locală spune că acesta este scaunul pe care va şedea Domnul la Judecata de Apoi.

Rezervaţia peisagistică Defileul Deda –Topliţa

Formată de-a lungul râului Mureş, între Topliţa – Deda, desparte masivele vulcanice Călimani şi Gurghiu. Rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 34 km, unde se întâlnesc substraturi având ca principale componente geologice andezitele şi andezitele bazaltice, roci rezultate din erupţia magmei venite din adâncime.

Pantele ce străjuiesc valea Mureşului sunt acoperite de păduri de foioase în zona Deda, amestec de foioase şi răşinoase în zona Răstolniţa şi răşinoase în amonte de Androneasa.

Fauna este bogată şi cuprinde toate speciile caracteristice zonelor montane inferioare şi deluroase înalte. Mureşul este încadrat în categoria întâia de calitate a apei şi permite dezvoltarea unor specii de scoici, peşti: scobar, clean, mreană, lipan, păstrăv, lostriţă mai rar.

Rezervaţia de chiparoşi de la Roua

Situată pe raza localităţii Roua, pe dealurile dintre Târnava Mică şi Târnava Mare, judeţul Mureş, aceasta este şi rezervaţie de seminţe. Chiparosul depăşeşte vârsta de 75 de ani, se mai numeşte şi "Chiparosul de California". Acest arbore se găseşte în amestec cu fagul provenit din regenerări naturale.

Copacii sunt efortul nesfârşit al Pământului de a vorbi cu cerul. ( R.Tagore) Natura-ţi dă zilnic exemplul de a trăi. ( N. Iorga)

prof. Burian Dana Laura

TUTUNUL

COMPONENTELE FUMULUI DE TIGARĂ O ţigară poate fi asemănată cu o „seringă”.

Ea are următoarele componente:

Fumul de ţigară, conţine peste 4000 substanţe chimice, incluzând 40 cunoscute ca un potenţial carcinogen.

Nicotina: este o substanţă lichidă naturală, produsă de planta de tutun, care duce la dependenţă.

Gudronul: este o substanţă lipicioasă, asemănătoare catranului de pe stradă. Acest gudron de ţigări, se lipeşte de plămâni. Tot el îngălbeneşte dinţii şi degetele.

Oxidul de carbon: este un gaz otrăvitor, asemănător celui care iese pe ţeava de eşapament a maşinilor.

Priveşte în jurul tău, rezistă tentaţiilor şi decide singur drumul vieţii tale !

prof. Lokodi Hajnalka

SFATURI

UTILE

OȚETUL     

 

Petele din cănile de ceai și cele pentru cafea se curăță cu oțet și sare; clătiți apoi cu apă fierbinte.

Obiectele din sticlă își recapătă strălucirea dacă în apa de spălat punem oțet.

1 pahar de apă cu 1 lingură de oțet de mere și cu 1 linguiță de miere, băut dimineața stimulează metabolismul.

Pentru dezinfectarea unor răni mici, arsuri, înțepături de insecte.

Covorul persan pentru a recăpăta culoarea, se clătește cu o soluție de apă și două linguri de oțet. Geamurile se lustruiesc mai repede dacă adăugăm în apa de spălat puțin oțet(la un litru de apă două linguri de oțet).

Pentru diminuarea transpirației excesive a mîinilor se aplică un amestec din 50 ml oțet alb, 25ml suc de lămâie și 25 ml apă de colonie.

Piatra formată pe chiuveta din bucătărie și baie se înlătură dacă se înfășoară locul respective cu vată, se toarnă oțet tare și se lasă 30 minute, după care se îndepărtează piatra prin frecare.

BICARBONATUL DE SODIU 

  

Toate legumele se înmoaie și se fierb mai repede dacă în apa în care fierb se pune un vîrf de cuțit de bicarbonat, acestea păstrându-și totodată culoarea.

Carnea animalelor bătrâne, înainte de preparare, se presară cu bicarbonat și se lasă astfel 30 de minute.

Vasele de bucătărie pline de grăsime se freacă cu praf de bicarbonat.

Dacă ne-am ars la plajă, în apa de baie se pune un pumn de praf de bicarbonat în ploaie. Calmează durerile.

Prof. Lokodi Hajnalka

Profesori colaboratori: Răzvan Ducan Hajnalka Lokodi Botezan Cristina Sorina Burian Dana Laura Constantin Lupaescu Siklodi Beáta Ercse Eva Şimonfi Eva Vasile Ciia Dătășan Sămărghiţan Monica Suciu Mihai

Coordonator: Prof. Grif Simona

Tehnoredactare computerizată: Prof. Alexandra Borzos

Elevi Colaboratori: Bîrsan Liviuţa Casandra (IX-E) Vişan Lura (IX-E) Răcean Mădălina (IX-E) Cotoară Camelia (IX-E) Eszter Brigitta (IX-E) Răchită Adina (IX-E) Cozoş Ana-Maria (IX-E) Törok Edina (IX-E) Borz Andreea (IX-E) Lupu Alexandra (IX-E) Tuşinean Diana (IX-E) Erdös Noemi (XI-G) Iszak Rèka (XI-G) Maliga Edina (XI-G) Heidel Evelin (XI-G) Borka Monika (XI-G) Raduly Izabella (XI-G) Váss Eva Melinda (XI-G) Simon Hajnalka (XI-G)

2014

Liceul Tehnologic “Traian Vuia” Tg.-Mureș