Revista fabrica de lapte nr 18

editorial

Fãrã speranþã!

Ilie Stoian

Prin mare mila lui, Parlamentul României a bãtut unul dintre ultimele cuie la coºciugul Industriei româneºti a laptelui ºi lactatelor. Prin votul eminamente electoral pe care l-au acordat Legii etichetãrii produselor din lapte, senatorii ºi deputaþii au dat dovadã încã o datã de o crasã inconºtienþã, de o totalã indiferenþã faþã de sectorul vizat, precum ºi de un definitiv neprofesionalism, neluând în seamã sfaturile specialiºtilor. Necazul vine dupã ce, anterior, Ministerul Mediului bramburise deja întreaga Industrie alimentarã, odatã cu scandalul reciclãrii ambalajelor dar, mai ales, în condiþiile unei crize acute, atât pe piaþa naþionalã, cât ºi pe piaþa europeanã a laptelui.

Asta însã nu ne opreºte sã ne mirãm încã o datã de crasa incompetenþã a aleºilor din Parlament. Nu este posibil ca, pornind de la bune intenþii, sã nu þii cont de realitãþi ºi sã faci, finalmente, rãu, doar de dragul voturilor din acest nenorocit de an electoral 2016, ºi fermierilor, ºi procesatorilor, ºi comercianþilor, ºi consumatorilor. E drept, la doar o sãptãmânã, venea ”Legea lui 51 %”, aceea a obligativitãþii prezenþei la raft a produselor alimentare româneºti, încã o idee bunã fãcutã praf. ºi asta, cicã, ar avea menirea de a ajuta producãtorul român. Aºa o fi? Ne vine sã râdem, dar râsul e amar.

Aºadar, prin noua Lege a etichetãrii se sperã cã producþia de lapte-materie primã va creºte, iar fermierii o vor duce mai bine. Nu va fi aºa. Funcþionãm pe o piaþã deschisã, iar, dacã preþul fermierului român nu va fi acceptabil, firmele vor achiziþiona tot mai mult lapte din import. Vor cumpãra românii mai multe produse fabricate aici? Nu. Pe amãrâtul din magazin îl intereseazã preþul, nu originea produsului, iar faptul cã importurile de lactate finite reprezintã 50 % din totalul vândut în magazine este definitoriu pentru piaþa ºi industria autohtonã. ºi, apoi, cine îl poate opri pe un procesator strãin, sau chiar pe unul de aici, care ºi-ar putea muta fabrica, sã spunem, în Bulgaria, sã treacã pe etichetã ”Produs românesc”? Nimeni. Atunci, despre ce industrie româneascã a laptelui vom mai putea vorbi în viitor? Mai existã vreo speranþã? Pe termen scurt, poate cã da, dar vom privi niºte muribunzi. Dar, pe termen mediu, personal, credem cã nu mai e nicio speranþã. ºi, atenþie, în „sotto voce” se vorbeºte deja despre eventualitatea ca unii procesatori strãini, dar ºi români, sã plece din þarã!

Sperãm cã aþi citit Raportul USDA, din ediþia precedentã a revistei noastre, referitor la sectorul românesc al laptelui ºi sperãm cã aþi bãgat de seamã ce spun americanii, care, fie vorba între noi, sunt printre cei mai serioºi ºi valoroºi experþi: Piaþa româneascã a lactatelor va fi copleºitã de importuri!

Aºadar, mai e vreo speranþã? Niciuna!

2

mai 2016

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

3

sumar mai 2016

nr. 18

20

2

Profil de companie Cris-Sib Lacto, un model de succes pentru toatã România

Editorial Fãrã speranþã

10 Laptele pe foc Cui îi pasã de etichetã?

26 Trend Tilsit, rafinamentul auster al Prusiei

30 34

4

mai 2016

Ferma/Creºterea animalelor Managementul mortalitãþii animalelor în fermã

Ferma/Sãnãtate Incidenþa acþiunilor inflamatorii ºi tulburãrile de tranziþie, la vacile cu lapte

50 Management Jim Bagnola, trainer în leadership: ”Managerii români nu ºtiu care le e locul ºi rostul”

42 Tehnologii de procesare Premiile International Dairy Show, pentru tehnologie

46 Tehnologii de ambalare Cinci tendinþe în ambalarea brânzeturilor

58 Legislaþie Principii legislative privind importul de lapte ºi lactate

48 Sisteme robotizate de paletizare

59 Certificare Certificarea ISO 9001, pusã sub semnul întrebãrii

revista specialiºtilor din industria lactatelor

5

repere afacere

ºtiri Domnul Cornel Cãrãmizaru a opinat cã etichetarea originii laptelui-materie primã din produsele lactate trebuia sã rãmânã benevolã: ”Noi, de exemplu, facem colectare selectivã, mai ales cã suntem jucãtori importanþi pe segmentul lactatelor Bio. Dar o astfel de etichetare, dacã este obligatorie, va determina destule probleme”.

Cornel Cãrãmizaru: Etichetarea de origine a laptelui trebuia sã rãmânã benevolã De curând, la Bucureºti, a avut loc o întâlnire informalã cu domnul Cornel Cãrãmizaru, Director General al FrieslandCampina. Pe parcursul evenimentului, domnul Cãrãmizaru a prezentat evoluþia activitãþii companiei ºi proiectele de viitor. Rãspunzând întrebãrilor noastre, domnul Cãrãmizaru a declarat cã, în 2015, vânzãrile produselor cu marca Napolact au crescut cu 10 % ºi cã sperã ca la finalul lui 2016, compania sã revinã pe profit.

Referindu-se la colaborarea cu ”SomeºArieº”, cooperativa care are în exploatare fabrica de la Þaga, Cornel Cãrãmizaru a precizat: ”Consider cã aceastã colaborare este un succes. Mã bucur foarte mult pentru faptul cã fabrica de la Þaga funcþioneazã ºi cã, iatã, într-o formã unicã de colaborare, fermierii care sunt membri ai Cooperativei Someº Arieº pot sã îºi valorifice laptele mult mai eficient. Desigur, rãmâne problema vânzãrilor dar nu am prea multe date în acest sens. ªtiu însã cã, aproximativ, ele sunt la nivelul celor din momentul în care noi operam unitatea de la Þaga.”

Pentru 2016, Unilact estimeazã venituri mai mari cu 20% Unilact Transilvania, unul dintre principalii producãtori 100% autohtoni de brânzeturi sub brandurile De la Ferma ºi Pachet de Acasã, având o fermã proprie în judeþul Alba, a înregistrat anul trecut un avans cu peste 16% al cifrei de afaceri, la peste 14 milioane de lei (3,15 milioane de euro) ºi mizeazã în acest an pe o majorare cu cca. 20% a business-ului. În plus, compania se aºteaptã ºi la o creºtere a exporturilor cu aprox. 40% în 2016. „Scãderea TVA-ului, lãrgirea echipei de vânzãri, investiþiile realizate ºi noile parteneriate de peste graniþe au avut un impact pozitiv în business-ul companiei anul trecut. Astfel,

6

mai 2016

cifra de afaceri înregistratã a ajuns la peste 14 milioane de lei (3,15 milioane de euro), cu 16% mai mare comparativ cu 2014 când am raportat un business de 11,9 milioane de lei (2,7 milioane de euro)”, a declarat Marius Bîcu, Managing Partner al Unilact.

Potrivit afirmaþiilor sale, compania a comercializat, în 2015, un volum de 790 tone de produse, în creºtere cu circa 70% faþã de anul anterior, iar profitul s-a situat la 1,8 milioane de lei (peste 355.000 euro). În acest moment, Unilact comercializeazã pe piaþa localã ºi externã, sub brandurile Pachet de Acasã ºi De la Ferma, brânzã de burduf, telemea cu lapte de caprã, telemea cu lapte de oaie, brânzã proaspãtã de vaci, smântânã, caºcaval. Produsele companiei sunt prezente, pe plan local, în toate oraºele importante din România, peste 53% fiind vândute în hipermarketuri, 19% – în zona de HoReCa, 18% – în micile magazine de proximitate, 8% în supermarketuri, iar 2% în magazinele tip cash & carry.

Arla investeºte 53 milioane euro în producþia de Cheddar Arla ºi producãtorii de produse lactate din Americi (DFA) au decis sã înfiinþeze o societate comunã, care sã includã construirea unei fabrici de produse lactate, în SUA, pentru producþia de brânzã Cheddar. Fiind la prima lor colaborare, cele douã cooperative deþinute de agricultori intenþioneazã sã exploreze oportunitãþile de a construi standarde de calitate premium pentru categoria Cheddar, pentru cea mai mare piaþã de brânzã din lume. Reamintim, cã o treime din brânza cumpãratã de cãtre consumatorii americani este brânzã cheddar. Cu toate acestea, foarte puþine branduri de cheddar se regãsesc pe piaþa americanã, brânzã care sã fie fãcutã din lapte de calitate, fãrã hormoni de creºtere sau ingrediente artificiale.

Peder Tuborgh, CEO al Arla Foods, susþine: „Împreunã cu producãtorii de lactate din America ºi opt ferme, care vor furniza lapte crud, vom explora oportunitãþile în construirea unor standarde de calitate premium în categoria Cheddar, prin intermediul brandului Arla. Adãugarea de cheddar portofoliului nostru din SUA ne va face mai atractivã pentru comercianþii cu amãnuntul ºi va contribui la creºterea vânzãrilor produselor noastre europene din lapte". ”Suntem încântaþi sã intrãm în acest parteneriat cu Arla. Arla ºi DFA împãrtãºesc aceeaºi pasiune pentru furnizarea de produse de cea mai buna calitate pentru cunsumatori, ºi s-au angajat sã se aprovizioneze cu lapte de calitate de la fermierii care folosesc practici agricole durabile ºi transparente”, a explicat Rick Smith, CEO al DFA. O parte a acordului de asociere în comun este construirea unei fabrici de producþie în partea de vest a statului New York, unde sunt amplasate cele opt ferme care îi aprovizioneazã cu lapte crud. Fermierii sunt membri ai DFA ºi vor furniza cca. 70.000 de tone de lapte crud anual, lapte care sã îndeplineascã standardele de calitate similare cu programul de calitate Arla lui Arlagården. Piaþa din SUA are un sistem restrâns de cote de import pentru cheddar, motiv pentru care posibilitãþile companiei Arla pentru importul de cheddar european sunt limitate ºi o producþie localã pe bazã de lapte american este o soluþie mult mai bunã. Investiþia în comun este $ 58m (€ 53m), din care Arla acoperã 20% sau $ 11.6m (€ 10.3m). (MS)

Lactate Natura ºi-a bugetat o creºtere de 35 % Bloomberg: Untul german influenþeazã cursul euro Datele privind preþurile din landul german Saxonia, de la preþul untului proaspãt din Dresda pânã la cel al unei cãmãºi din Leipzig sau al unui parfum din Chemnitz, ajung sã influenþeze în cele din urmã evoluþia monedei euro, scrie Bloomberg. Informaþiile provenind din ceea ce a fost o parte a Germaniei comuniste sunt atent urmãrite de traderii ºi analiºtii care se strãduiesc sã anticipeze evoluþia generalã a ratei inflaþiei în Germania ºi mai apoi din întreaga zonã euro. În Germania, Saxonia publicã prima datele lunare privitoare la preþurile de consum într-o perioadã în care inflaþia ocupã un loc central în elaborarea politicii Bãncii Centrale Europene. „Saxonia vine prima cu datele, din Germania, care este în mod evident cea mai mare economie din zona euro, iar aceste date ar putea prefigura sau nu noi posibile stimulente“, afirmã Neil Jones, de la Mizuho Bank. Reacþia la datele provenind din Saxonia publicate în aceastã sãptãmânã a confirmat cât de multã atenþie acordã pieþele financiare cifrelor anunþate de statisticienii landului. Moneda euro a avansat cu 0,2% în raport cu dolarul, iar obligaþiunile pe 10 ani ale Germaniei ºi-au redus din creºtere imediat ce raportul a indicat o creºtere a inflaþiei în luna martie.

Producãtorul de lapte ºi brânzã Lactate Natura Târgoviºte (simbol bursier INBO), listat pe sistemul alternativ al bursei, ºi-a bugetat pentru acest an o creºtere de 35% a afacerilor de pânã la 30 mil. lei, estimând cã va reveni pe profit. Compania a încheiat anul trecut cu afaceri de 22 mil. lei, în creºtere cu 3,7% faþã de 2014, ºi cu pierderi de 2,5 mil. lei, în scãdere faþã de rezultatul raportat în 2014. Pentru acest an, Lactate Natura mizeazã pe un profit net de circa 16.000 de lei. „Rezultatul nefavorabil din exploatare din 2015 este consecinþa directã a scãderii producþiei la limita posibilitãþii de absorbþie, concomitent cu reducerea preþului de livrare a produselor determinatã de prezenþa produselor lactate de import la preþuri extrem de mici ºi de presiunea exercitatã de hipermaketuri pentru obþinerea de la producãtorii autohtoni a unor preþuri foarte mici ºi a unor discounturi excesiv de mari, hipermarketuri care controleazã de fapt piaþa din România”, spun administratorii companiei în raportul anual pe 2015.

Potrivit companiei, preþul mediu de achiziþie a laptelui materie primã a fost mai mic, în 2015, faþã de 2014, cu cca 0,12 lei/litru, însã presiunea asupra preþului de desfacere a produselor a determinat reducerea indicelui de valorificare a laptelui cu cca 0,1524 lei/litru.

Copiii din Siria vor primi lapte din UE (Agerpres) Comisia Europeanã a aprobat miercuri un program în valoare de 30 de milioane de euro pentru a furniza lapte de bãut pentru aproximativ 350.000 de copii ºcolari din Siria, informeazã un comunicat de presã al executivului comunitar. Finanþarea pentru acest program face parte dintr-un pachet de sprijin în valoare de 500 milioane de euro pe care Comisia Europeanã l-a prezentat în 2015 ca rãspuns la criza cu care se confruntã fermierii europeni. Banii vor fi utilizaþi pentru a cumpãra lapte din UE, care va fi ulterior distribuit unui numãr de aproximativ 350.000 de copii din Siria, urmând a completa actualul program de distribuþie de alimente pentru copii ºcolari finanþat de UE în Siria. „Acest nou program acoperã douã dintre prioritãþile Comisiei: sprijinirea fermierilor într-o perioadã dificilã ºi concentrarea pe provocãrile ridicate de criza refugiaþilor”, a declarat comisarul european pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã, Phil Hogan.

Uniunea Europeanã este principalul donator internaþional în criza din Siria, cu peste 5,5 miliarde de euro venite de la UE ºi statele membre sub diferite forme de asistenþã. La o conferinþã care a avut loc la începutul lunii februarie la Londra, UE ºi statele membre au promis cã în 2016 vor furniza peste trei miliarde de euro pentru a ajuta persoanele afectate de conflictul din Siria. revista specialiºtilor din industria lactatelor

7

afacere repere

ºtiri

Taxa la raft, din nou pe agenda Parlamentului European

Mirdatod îºi poate exporta cu succes Telemeaua de Ibãneºti Fraþii Mircea ºi David Todoran au construit în comuna Ibãneºti din judeþul Mureº un business în industria laptelui care a ajuns la vânzãri de 6 milioane de euro, 110 angajaþi ºi contracte cu marile lanþuri de retail. Într-o industrie dominatã de multinaþionale, cei doi antreprenori au reuºit sã raporteze profit în fiecare an din 2009 încoace, chiar dacã marjele sunt foarte mici, iar anul trecut ºi-au majorat vânzãrile cu 25% faþã de 2014. „Materie primã ºi forþã de muncã avem suficiente, numai sã putem vinde. Noi încercãm cu toatã puterea sã încurajãm producþia românescã de lapte ºi sã procesãm numai lapte din zonã.

Nu schimbãm laptele românesc cu cel din Polo-

nia sau Ungaria pentru cã are calitãþi deosebite, este fãrã îngrãºãminte chimice. Asta o facem ºi din patriotism local“, a declarat pentru Ziarul financiar Mircea Todoran, unul dintre cei doi administratori ai companiei Mirdatod care deþine „Telemeaua de Ibãneºti“. „Telemeaua de Ibãneºti“ a obþinut la jumãtatea lunii martie protecþie ºi recunoaºtere la nivelul UE ca produs cu „Denumire de Origine Protejatã“, fiind cel de-al treilea produs românesc recunoscut la nivelul Europei, dupã „Salam de Sibiu“ ºi „Magiunul de Prune de Topoloveni“, un demers care a fost finalizat de cãtre reprezentanþii companiei Mirdatod în cinci ani.

Hochland, în fruntea Top-ului celor mai consumate mãrci de brânzeturi spectiv 12% dintre români. De asemenea, în top 5 regãsim ºi brandurile Pilos – marcã privatã a discounterului Lidl – ºi Gusturi româneºti, brand lansat pe piaþã de reþeaua de supermarketuri Mega Image în anul 2008.

Primele poziþii în topul celor mai consumate mãrci de brânzeturi sunt ocupate de branduri aparþinând unora dintre cei importanþi jucãtori din industrie. Hochland este liderul clasamentului, acest brand fiind consumat de 22% dintre români, potrivit unui studiu TNS. Acesta este urmat de Napolact ºi Delaco, mãrci de brânzeturi consumate de 15% , re-

8

mai 2016

Clasamentul se pãstreazã în linii mari ºi în cazul celor mai populare mãrci. Astfel, aproximativ unu din doi români a menþionat spontan mãrcile Hochland ºi Napolact, iar patru din zece au numit brandul Delaco, când au fost întrebaþi ce mãrci de brânzeturi cunosc. În categoria laptelui proaspãt, regãsim în fruntea clasamentului mãrcilor cu notorietate, cât ºi al mãrcilor consumate, urmãtoarele nume: Zuzu, LaDorna ºi Napolact. Zuzu ocupã un loc fruntaº ºi în categoria iaurturilor, ca ºi Danone, atât în ceea ce priveºte notorietatea brandului, cât ºi incidenþa în consum, potrivit studiului TNS, citat de Progresiv.

Taxa la raft ºi relaþiile contractuale dintre producãtor ºi marile lanþuri de magazine sunt din nou în atenþia Parlamentului European care a analizat o multitudine de practici comerciale incorecte ºi vor un cadrul legal pe care sã îl respecte toate statele membre. Ei atrag atenþia asupra consecinþelor nefaste ale strategiilor puse în practicã de discounteri ºi cer contracte standard ºi transparentizarea modului în care se formeazã preþurile pe întreg lanþul, de la fermier pe raft.

Comisiile din cadrul Parlamentului European continuã schimbul de opinii pe tema practicilor comerciale incorecte care apar pe lanþul alimentar, în cadrul unui amplu proces care ar putea avea drept efect legiferarea relaþiilor dintre producãtori ºi lanþurile de hipermarketuri. Aceasta în contextul în care rapoartele comandate anii trecuþi de Comisia Europeanã au indicat cã, în toate statele membre, între producãtori ºi lanþurile de magazine, apar practici comerciale incorecte. „Îndemnãm Comisia sã depunã o propunere de lege. Un astfel de cadru legislativ ar clarifica situaþia fermierilor ºi ar putea conduce la adoptarea acelor mãsuri prin care puterea de negociere a acestora sã creascã”, susþin europarlamentarii din cadrul Comisiei Europene.Potrivit unui ultim raport al Comisiei pentru Agriculturã din cadrul Parlamentului European, practicile comerciale incorecte descoperite la nivelul statelor membre pot îmbrãca forme diferite, multe dintre ele nefiind prevãzute în legile concurenþei pentru a putea fi sancþionate.

Europarlamentarii enumerã astfel, printre practicile incorecte, schimbãrile unilaterale ºi retroactive din contracte, perceperea unor taxe fixe pe care producãtorii sau furnizorii trebuie sã le achite magazinelor pentru a fi menþinuþi pe lista furnizorilor (taxã pentru a rãmâne în magazin), amânarea plãþilor pentru marfa din magazine pânã la 120 de zile, cu 60 de zile peste termenul limitã reglementat prin lege, aplicarea unor discounturi arbitrare pe care retailerii le impun atunci când plãtesc producãtorii la timp sau înainte de termen, discounturi aplicate retroactiv sumelor datorate unui furnizor sau obligarea furnizorilor sã lucreze doar cu anumiþi terþi pentru anumite servicii, informeazã Economica.

Scoþia va sprijini suplimentar sectorul lactatelor Richard Lockhead, secretarul Afacerilor Rurale, a prezidat un summit cheie pentru a lua în considerare problemele care afecteazã sectorul produselor lactate din Scoþia. Reprezentanþi ai guvernului scoþian, NFU Scoþia, procesatori, comercianþi cu amãnuntul ºi sectoarele de finanþe au fost invitaþi la Parlamentul scoþian. Aceºtia vor discuta despre ce se poate face în plus, pentru a ajuta sectorul lactatelor ºi modul în care se pot baza pe progresele realizate de guvernul scoþian în cadrul planului de acþiune-lactate.

Secretarul de cabinet, care a extins recent fonduri pentru a sprijini producãtorii de produse lactate, considerã cã este vital sã se ia mãsuri pentru a ajuta sectorul în aceste vremuri dificile. „Scoþia are o reputaþie de invidiat pentru calitatea alimentelor noastre ºi vom produce brânzeturi excelente, unt ºi lapte. Cu toate acestea, sectorul nostru de produse lactate se confruntã cu o serie de provocãri în curs de desfãºurare, inclusiv preþuri mici, care au avut ca rezultat dificultãþi pentru mulþi producãtori”, spune el.

În 2015, Olympus a exportat lactate în valoare de 50 de milioane de euro Fabrica de lactate Olympus, controlatã de investitori din Grecia, o investiþie de la zero de 75 de milioane de euro, a fost anul trecut cel mai mare exportator din industria alimentarã, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la INS. Fabrica din Braºov este cel mai mare proiect greenfield din industria laptelui din ultimii cinci ani, dar ºi una dintre puþinele fabrici construite de la zero în industria alimentarã, un sector de aproape 10 mld. euro anual. Producãtorul care deþine mãrcile Olympus, Oly ºi Familia Braºoveanu a avut anul trecut exporturi estimate de ZF la 45-50 mil. euro. Industria alimentarã nu are nicio companie între cei mai mari 100 de exportatori din economie, deºi, spre comparaþie jucãtorii din agrobusiness sunt prezenþi la export cu livrãri de sute de milioane de euro.

„Eu recunosc cã o mare parte din dificultatea actualã, rezultã din condiþii nefavorabile de piaþã la nivel mondial, dar eu cred cã progresele pot fi realizate pe o serie de domenii care, în mod colectiv, ar contribui la creºterea rezistenþei sectorului, motiv pentru care am invitat la întâlnire”cifrele cheie” din industrie, pentru a discuta despre ce alte mãsuri care pot fi luate pentru a ajuta sectorul, bazându-ne pe planul de acþiune lactate pe care l-am publicat anul trecut. „La începutul acestei sãptãmâni am fost de acord cã guvernul scoþian ar oferi o suplimentare de £ 30,000 (€ 38,860) din fondurile agricultorilor lactate sã meargã la costul tancurilor petroliere care se întorc goale pe feriboturi de pe continent”, a concluzionat el. În plus, guvernul scoþian a oferit finantare de £ 400.000 (€ 518,100) la lãptãria Campbelltown, înfiinþând un consiliu pentru produsele lactate, care a lansat produsele lactate ”Brand din Scoþia”, pentru a creºte gradul de conºtientizare a sectorului de peste mãri.

Five Continents-Botoºani, a terminat anul 2015 cu o cifrã de afaceri de 12 mil. euro Unul dintre liderii pieþei de lactate din România, compania botoºeneanã Five Continents, a terminat anul 2015 cu un volum al afacerilor de cca 12 milioane de euro, în creºtere faþã de anul anterior, dupã cum ne-a declarat domnul Director General, Tonino Boldea. ”Practic, în mod constant, chiar ºi în timpul crizei care a debutat în anul 2009, compania noastrã a mers pe un trend ascendent, cred eu, în primul rând datoritã calitãþii de excepþie a produselor noastre, în care nu utilizãm decât lapte provenit de la fermieri români. Totodatã, ne-am planificat atent ºi activitatea de desfacere, acest lucru concretizându-se prin vânzãri în creºtere, în fiecare an”, a adãugat domnul Boldea.

Desigur, ”capitolul” la care Five Continents exceleazã este acela al caºcavalului, dar, practic, toate produsele sunt la fel de apreciate, putând evidenþia aici ºi smântâna de o calitate deosebitã. Tocmai de aceea, dupã derularea unor programe de dezvoltare finalizate cu succes, Five Continents din Botoºani intenþioneazã sã îºi extindã activitatea ºi mai mult, în acest sens fiind elaborat un program de investiþii.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

9

repere

actualitate

LAPTELE

PE FOC Ilie Stoian

Cui îi pasã de etichetã?

Chiar! Cui îi pasã de etichetã? Oho, sunt mulþi. Dar, pe fiecare îl intereseazã altceva.

De exemplu, pe inspectorii OPC îi intereseazã dacã se respectã legislaþia. Pe fermieri, mai nou, îi intereseazã dacã pe etichetã scrie ”Produs din lapte românesc” sau ”Conþine lapte praf”. Pe angajaþii de la marketing, din cardul companiilor, îi intereseazã dacã eticheta diferenþiazã produsul la raft, dacã atrage muºteriul ºi dacã nu s-a scris ”s”, în loc de ”º”. Pe directorii firmelor de lactate îi intereseazã în mãsura în care trebuie sã bugeteze costuri suplimentare, iar, pe consumatori îi intereseazã în primul rând ce scrie pe eticheta de pe raft, adicã, preþul laptelui sau al brânzei.

Mai e o categorie de persoane pe care eticheta i-a interesat foarte mult, în perioada imediat trecutã: politicienii. ºi, datoritã lor, modalitatea de etichetare a produselor lactate a fost schimbatã. De fapt, ca sã ne exprimãm corect, trebuie sã scriem ”din cauza lor”! Miza? Pentru ei, ce sã ne mai ascundem dupã cireº, e votul alegãtorilor.

Pentru consumatori? Cicã, mai buna informare. Pentru fermieri? Speranþa creºterii consumului de lactate produse din lapte românesc, deci, speranþa creºterii producþiei de lapte. Pentru procesatori? Nu doar o cheltuialã în plus, ci, pur ºi simplu, imposibilitatea aplicãrii noii legi. Pentru cã nimeni nu poate controla de unde provine laptele din care s-a fãcut un caºcaval. Existã, e drept, tehnici de laborator, dar pe alte meridiane.

Dar, repetãm întrebarea din titlu: Cui îi pasã, cu adevãrat, de eticheta produselor lactate? Pentru cã, dupã cum s-au arãtat lucrurile în ultimele sãptãmâni, de fapt, nimãnui nu i-a pãsat. Dintr-un element informativ ºi de marketing, eticheta a devenit instrument de vot, instrument politic, instrument de presiune, cauzã de scandal, motiv de îngrijorare pentru creºterea costului pe unitatea de produs.

Se putea altfel? Desigur, în România, mereu se poate ºi altfel, adicã, mai bine. Dar, deocamdatã, când în parlament s-a modificat legea, cam nimeni nu a þinut cont de reglementãrile europene, referitoare la etichetare, nimeni nu a þinut seama de faptul cã Uniunea Europeanã este o piaþã unicã ºi liberã, nimeni nu a þinut cont de interesele tuturor actorilor din piaþã, aºadar ºi de interesele procesatorilor.

Sã fim clar înþeleºi, dorim tot binele din lume fermierilor producãtori de lapte. κi au gravele lor probleme ºi îºi au partea lor de adevãr ºi dreptate. Dar, modul în care s-a rezolvat falsa problemã a etichetãrii produselor lactate este un exemplu edificator de lipsã de colaborare cu procesatorii, adicã, exact cu aceia care le plãtesc laptele-materie primã pe care îl furnizeazã. Iar, dacã vor repeta greºeala de a nu colabora, de a nu înþelege cã interesul este comun, într-un final, toatã lumea va avea de pierdut. ºi aºa, producãtorul român de lactate este prãbuºit. Vorba poetului: ”Din prea mult entuziasm/ Sã nu spargeþi Voroneþul!” Cu alte cuvinte, din dorinþa de a face bine, s-a fãcut un...

10

mai 2016

repere

ºtiri autoritãþi

În România, dorinþa de cumpãrare este la nivelul maxim din septembrie 2008 Asemenea majoritãþii celorlalte þãri europene, aºteptãrile economice au scãzut ºi în România în primul trimestru al anului. Indicatorul a ajuns la valoarea de 3 puncte în luna martie, ceea ce reprezintã o scãdere de 7 puncte în comparaþie cu luna decembrie, precum ºi o scãdere de peste 19 puncte în comparaþie cu aceeaºi perioadã a anului trecut. Aceastã tendinþã descendentã este surprinzãtoare, dat fiind faptul cã economia a crescut cu 4,3%, respectiv 3,4% în cele patru trimestre ale anului 2015, în comparaþie cu aceleaºi perioade ale anului anterior. Ultima oarã când consumatorii români au fost atât de pesimiºti cu privire la perspectivele economiei a fost în octombrie 2014.

Criza refugiaþilor

afecteazã ritmul de consum din Europa În timpul primului trimestru al anului 2016, rãzboiul din Siria (ca sursã a crizei refugiaþilor), ameninþarea teroristã din Europa, posibilitatea ieºirii Marii Britanii din Uniunea Europeanã ºi continuarea recesiunii din marile þãri în curs de dezvoltare au afectat climatul de consum ºi, în special, aºteptãrile economice ºi speranþele de creºtere a veniturilor consumatorilor europeni, concluzioneazã un studiu GfK. Potrivit studiului, în intervalul decembrie 2015 - martie 2016, indicele climatului de consum în Europa a scãzut cu 3,2 puncte, la nivelul de 9 puncte. Deºi Statul Islamic a pierdut o parte dintre teritoriile capturate, rãzboiul din Siria este departe de a fi terminat, rãmânând principala cauzã a uriaºului aflux de refugiaþi. Deºi închiderea graniþelor a oprit fluxul de refugiaþi din Europa, în acest moment centrele de primire din Grecia sunt pline de oameni care au nevoie de ajutor.

În România, disponibilitatea pentru cumpãrare a crescut semnificativ în acest trimestru, indicatorul crescând cu 11 puncte între decembrie ºi martie. Aceastã creºtere s-a concretizat în revenirea indicatorului în zona pozitivã a scalei, atingând aproape 4 puncte - cea mai înaltã valoare din septembrie 2008. Foarte probabil, decizia guvernului de a reduce TVA-ul cu 4 puncte procentuale începând de la 1 ianuarie 2016 a contribuit la acest rezultat. Totuºi, consumatorii sunt încã departe de momentul în care vor cheltui banii pe produse ºi servicii scumpe, deoarece, în acest moment, marea lor majoritate abia dacã dispun de fondurile necesare traiului zilnic.

Atacurile din Bruxelles, de la mijlocul lui martie, aratã cã în primele 3 luni ale anului ameninþarea teroristã s-a aflat încã la cote extrem de înalte în Europa. În Marea Britanie, în special, referendumul care urmeazã sã aibã loc în luna iunie, cu privire la posibila ieºire a þãrii din Uniunea Europeanã, aruncã o umbrã grea asupra viitorului. Numeroºi experþi în economie, precum ºi numeroºi consumatori britanici, prevãd puternice consecinþe negative asupra economiei în cazul în care aºa-numitul Brexit se va concretiza. Aceastã situaþie afecteazã perspectivele de export ale companiilor europene ºi ar putea avea efecte negative asupra economiei.

Diversitatea problemelor a cauzat un nivel de incertitudine considerabil în rândul consumatorilor europeni în primul trimestru al acestui an. În particular, aºteptãrile economice au scãzut semnificativ începând din luna decembrie, în toate þãrile analizate. În Grecia, de exemplu, au revenit la acelaºi nivel din perioada cea mai dificilã a crizei datoriilor. Scãderea aºteptãrilor economice a afectat ºi speranþele oamenilor referitoare la venituri, care au scãzut considerabil în majoritatea þãrilor. Climatul de consum pentru Europa a scãzut, de asemenea, în primul trimestru - de la 12,2 puncte în decembrie la 9 puncte în martie.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

11

afacere

interviu

Sectorul laptelui ºi lactatelor din România a fost mereu un punct fierbinte pe agenda Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale. Despre imaginea sa, în momentul de faþã, precum ºi, mai ales, despre programele de finanþare destinate sectorului zootehnic din domeniu, ne-a vorbit doamna Simona Allice Man, în interiul de faþã.

Simona Allice Man: Trebuie sã apãrãm interesele fermierilor ºi producãtorilor români de lapte ºi lactate Pentru sectorul laptelui s-au alocat peste 61 de milioane de euro Fabrica de Lapte: Stimatã Doamnã Simona Allice Man, cum apreciaþi nivelul de finanþare a sectorului de producþie al laptelui din România?

Simona Allice Man: Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale a sprijinit producãtorii ºi procesatorii din sectorul lapteptelui ºi al produselor procesate din lapte, pentru accesarea programelor de finanþare din perioada de preaderare ºi dupã aderare, cu sprijin din bugetul naþional ºi din fondurile europene destinate investiþiilor în sectorul agroalimentar, respectiv prin Masura 1.1 "Îmbunãtãþirea prelucrãrii ºi marketingul produselor agricole ºi piscicole" ale Programului SAPARD, în sectorul de procesare a laptelui s-au contractat 88 de proiecte (19% din total proiecte în domeniul agroalimentar) cu o valoare de 48.377.000,31 euro, ceea ce reprezintã 15,58%. Referitor la situaþia proiectelor contractate pe Mãsura 123(123, XS13, NA578) Industrie Alimentarã-Sector Producþie, pot spune cã, pentru Sectorul Lapte ºi Produse Lactate, valoarea totalã contractatã a fost de 61.418.435 milioane de euro, iar Valoarea publicã totalã, nerambursabilã, a fost de 30.509.254 de euro, dintr-un total al întregului Sector agroalimentar ºi conexe de 1.0066.235.019 euro, cu o valoare totalã nerambursabilã de 525.337.906 euro.

Ca prioritãþi pentru anul 2016, dintre ajutoarele de la bugetul naþional pentru zootehnie, subventionarea accizei la motorinã ºi subvenþii pentru ameliorarea raselor, pot aminti: Ajutor de stat pentru motorinã: 338.819 mii lei, ANTZ zootehnie (nivel maxim): 897.395 mii lei, iar, pentru ameliorarea raselor, este prevãzutã suma de 25.000 mii lei.

12

mai 2016

FDL: Care sunt principalele programe de finanþare a fermelor de lapte pe care le vor avea la dispoziþie fermierii români, în 2016?

SAM: În cadrul Politicii Agricole Comune 2015-2020, în agriculturã, se acordã urmãtoarele scheme: În primul rînd, avem ajutoarele naþionale tranzitorii (ANTZ), cu Schema decuplatã de producþie în sectorul lapte. Iar Sprijinul cuplat se acordã din Fondul European de Garantare Agricolã începând cu anul 2015, dupã cum urmeazã: Sprijinul cuplat pentru vacile de lapte ºi Mãsurile de sprijin prevãzute prin O.U.G. nr. 3 / 2015 (Schema simplificatã pentru micii fermieri- Mãsuri compensatorii de dezvoltare ruralã aplicabile pe terenurile agricole: Mãsura 10. Agro - mediu ºi climã; Mãsura 11. Agriculturã ecologicã; Mãsura 13. Zone care se confruntã cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.

Dar, în cadrul Programului Naþional de Dezvoltare Ruralã 2014 - 2020, fermierii vor putea accesa: Submãsura 4.1.„Investiþii în exploataþii agricole”, Submãsura 4.2 „Sprijin pentru investiþii în procesarea / marketingul produselor agricole”, Submãsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, Submãsura 6.3. Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici.

Reducerea birocraþiei, un obiectiv permanent al MADR FDL: Cum se desfãºoarã programul de simplificare a accesãrii fondurilor europene?

SAM: Reducerea sarcinilor administrative ºi fiscale asupra fermierilor ºi procesatorilor (reducerea birocraþiei, simplificarea accesibilitãþii programelor de finanþare), se face ºi prin simplificarea ºi integrarea legislaþiei sectoriale. Acest obiectiv este aprobat ºi prin Ordinul M.A.D.R. nr.

234 din 22 februarie 2016 privind modificarea ºi completarea Ordinului ministrului agriculturii ºi dezvoltãrii rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiþiilor specifice ºi a modului de implementare a schemelor de plãþi prevãzute la art. 1 alin. (2) ºi (3) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plãþi care se aplicã în agriculturã în perioada 2015-2020 ºi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societãþile agricole ºi alte forme de asociere în agriculturã, precum ºi a condiþiilor specifice de implementare pentru mãsurile compensatorii de dezvoltare ruralã aplicabile pe terenurile agricole, prevãzute în Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã 2014-2020.

FDL: Care sunt masurile de sprijin pe care MADR le are in vedere pentru sprijinirea companiilor de lactate din Romania?

SAM: În cadrul Programului Naþional de Dezvoltare Ruralã 2014 – 2020, Submãsura 4.2 „Sprijin pentru investiþii în procesarea / marketingul produselor agricole”, sprijinul nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri ºi grupuri de producãtori / cooperative.

Pentru 40% din restul altor întreprinderi, sprijinul nerambursabil nu va depãºi urmãtoarele valori: 1.000.000 euro / proiect pentru IMM; 1.500.000 euro / proiect pentru alte întreprinderi; 2.500.000 euro / proiect pentru investiþiile care conduc la un lanþ alimentar integrat, precum ºi pentru forme asociative cooperative ºi grupuri de producãtori. Însã, MADR s-a preocupat ºi de a jutorul comunitar pentru distribuirea de lapte ºi produse lactate elevilor. Dupã cum ºtiþi, programul ”Laptele si cornul” este o mãsurã importantã de sprijin economic pentru industria de profil. Peste 400 de tone de lapte sunt distribuite zilnic în cadrul acestui program, respectiv 1/6 din producþia naþionalã de lapte (aproximativ 15%).

Simona Allice Man Secretar de Stat În MADR, doamna Simona Allice Man este absolventã a Universitãþii de ºtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã a Banatului din Timiºoara, a Facultãþii de Inginerie Alimentarã, Turism ºi Mediu ”Aurel Vlaicu” ºi a Colegiului Naþional de Apãrare Carol I. Dupã o carierã profesionalã derulatã inclusiv în sectorul privat, doamna Man a fost cooptatã în echipa de conducere a Agriculturii româneºti.

Sistemul naþional de reglementare este deficitar FDL: Ce ºanse sunt pentru a limita importurile ºi prezenþa pe piaþa lactatelor a produselor de proastã calitate ºi, mai ales, a falsurilor?

SM: Având în vedere globalizarea pieþelor ºi criza severã care afecteazã Europa, inclusiv agricultura acesteia, un posibil rãspuns din partea pieþei agricole este necesitatea ca firmele româneºti, sau cele strãine, care produc în România, sã punã accentul pe calitatea produselor.

De aici, întrebarea: De ce se impune reglementarea în domeniul integritãþii ºi calitãþii produselor agroalimentare? Consider cã sistemul naþional actual de reglementare a produselor pe lanþul agroalimentar este deficitar, este incomplet. Transparenþa rezultatelor controalelor autoritãþilor abilitate este limitatã. În România, se înregistreazã cel mai redus nivel de reacþie a consumatorilor la neregulile legate de calitatea produselor agroalimentare comercializate. Iar, efectele socio-economice ale comercializãrii produselor agroalimentare neautentice, fraudate sunt grave, atingând aspecte sociale ºi de sãnãtate, un impact social ºi de mediu negativ, pierderi din punct de vedere economico-financiar.

De aceea, în Parlamentul României, se aflã în procedurã legislativã proiectul de lege Pl-X nr. 672/2015 privind stabilirea unor mãsuri suplimentare pentru etichetarea laptelui proaspãt pentru consum, precum ºi a produselor lactate. Un alt proiect de lege este cel pentru completarea Legii nr. 321/2009, privind comercializarea produselor alimentare (iniþiativa parlamentarã Pl-X nr. 834/2015), a fost respins de Senat. Acesta propunea ca supermarketurile sã fie obligate sã punã la dispoziþia producãtorilor români zone speciale de desfacere a produselor alimentare, separat de produsele din import ºi sã asigure spaþii speciale producãtorilor români pentru contractarea produselor româneºti, sub forma unor birouri specializate. Dar, ºi acest aspect urmeazã a fi rezolvat, în interesul tuturor: al fermierului român, al procesatorilor din România, al comercianþilor ºi al consumatorilor.

FDL: Vã mulþumim!

revista specialiºtilor din industria lactatelor

13

repere

eveniment

Ilie Stoian

12 - 13 mai 2016, Hotel Alpin, Poiana Brașov

Meat.

Milk.

SUBFINANÞARE, SUPRATAXARE, IMPORTURI

Ziduri în calea unui business de succes, pe o piaþã aßatã în dezechilibru

Agenția infoGROUP, editor al publicațiilor Fabrica de Carne, Fabrica de Lapte, infoFERMA și infoALIMENT Magazin, vă invită să participați în zilele de 12 și 13 mai, la Hotel Alpin din Poiana Brașov, la cea de-a V-a ediție a Expo-Conferinței Internaționale Meat & Milk, cea mai importantă manifestare din Europa Centrală și de Est, dedicată sectoarelor de carne și lapte.

Sub titlul generic "SUBFINANȚARE, SUPRATAXARE, IMPORTURI - Ziduri în calea unui business de succes, într-o economie aßată în dezechilibru", fermierii, procesatorii și specialiºtii, inclusiv cei din domeniile adiacente, vor dezbate problematica la zi a sectoarelor de carne și lapte ale României, puse în context național și internațional, vor aßa ultimele noutăți tehnologice, știinþifice, de sănătate animală și siguranþă a alimentului, ultimele tendințe de piață, vor intra în dialog direct cu reprezentanții autorităților, cu președinþii principalelor asociații profesionale, cu parlamentari europeni și invitați din străinătate.

SECȚIUNI Ședinþe generale: Vor susține comunicări invitați oficiali din MADR, APIA, ANSVSA, ANPC și Parlamentul European. Speakeri ai companiilor vor prezenta ultimele produse și servicii.

Workshop-uri specializate: În ziua de 12 mai, vor avea loc workshop-urile: Carne-Procesatori-Fermieri ºi Lapte-Procesatori-Fermieri. Vor fi prezentate echipamente și tehnologii destinate procesatorilor și fermierilor, nutriție animală, soluții de finanțare, sănătate animală, siguranță alimentară, sustenabilitate etc.

La finalul fiecărui workshop va fi organizată câte o dezbatere pe teme stringente.

Masa rotundă: În ziua de 13 mai, va fi organizată o masă rotundă. Personalități de prim rang vor dezbate teme de maximă importanță, intrând în dialog cu asistența. Masa rotundă va fi televizată în direct.

B2B-Expo va fi organizată într-un spațiu de maximă vizibilitate. Vor fi amenajate 20 de standuri, propice dialogului B2B, prezentării detaliate ale ofertelor companiilor expozante, precum și degustãrii produselor premium din carne și lapte.

14

mai 2016

infoTRIP: Programul infoTRIP va oferi oportunitatea efectuării de vizite de documentare la ferma Regalina Programul infoTRIP se va desfășura în ziua de 13 mai.

Networking: Timp de două zile, networking-ul va fi unul dintre programele forte ale evenimentului, facilitând realizarea de noi legături de afaceri, schimbul de informații, identificarea de oportunități de dezvoltare a propriului business. Pentru facilitarea dialogului, va fi amenajat un spațiu special, destinat discuțiilor separate, elaborării de strategii bilaterale, acțiunilor comerciale comune și dialogului confidential.

NOUTĂȚI Liber la cuvânt: Sesiune de întrebări și răspunsuri, de dialog liber, fără nicio altă prezentare sau introducere de complezență, între reprezentanți de vârf ai autorităților din România și participanți. Momentul este marcat în program în după-amiaza zilei de 12 mai. Subliniem faptul că, alături de aceștia, în fața auditoriului vor fi invitați să răspundă la întrebări și personalități de prestigiu din cadrul Parlamentului European, și aici nu ne referim la europarlamentari români.

Numele acestora va fi anunțat în perioada următoare. Această sesiune liberă a fost organizată ca urmare a solicitării participanților de a avea mai mult timp la dispoziție pentru a discuta cu factorii reposabili de bunul mers al activității în sectoarele de carne și lapte ale României.

MEAT & MILK

2016 5 ediții, 5 ani de experiență, 1000 de motive

Repere din Programul general Joi 12 mai 09:00-10:00 Ședință generală: Provocarea unui nou început 10:00-11:00 Prezentări ale companiilor, întrebări și răspunsuri.

11:00-14:00 Workshop Carne-Procesatori: Între tradiție și reinventare, să nu uităm profitul; Dezbatere: Prețul, o dispută fără sfârșit 11:00-14:00 Workshop Lapte-Procesatori: Industria lactatelor, sub imperativul investițiilor în tehnologie; Dezbatere: Mulți am fost, puțini am rămas, ce va fi mâine?

15:00-16:30 Liber la cuvânt- Sesiune de dialog direct, întrebări și răspunsuri.

20:30-01:00 Meat & Milk StarLight (Cină festivă, networking, show, relaxare) Vineri 13 mai 10:00-11:40 Sedință generală: Trăim într-o lume nebună, dar quinta royală ne e la îndemână 10:50-11:40 Prezentări ale companiilor, întrebări și răspunsuri 12:00-13:30 Masă rotundă: Sectoarele de carne și lapte, între promisiunile autorităților și certitudinile aspre ale realității. (Televizată în direct) 15:30-18:00 infoTRIP: Vizite de documentare la ferma Regalina.

20:00-24:00 Gala Premiilor Meat & Milk (Televizată în direct)

pentru a participa!

Pentru a aßa detalii despre modalitățile de înscriere, precum și pentru a fi la curent cu ultimele noutăți despre organizarea manifestării, speakeri, lista participanților etc., vă invităm să accesați constant site-urile www.meat-milk.ro, www.fabricadecarne.ro, www.fabricadelapte.ro, www.infoferma.ro și www.infoaliment.ro sau puteți suna la tel: 021.223.25.21

revista specialiºtilor din industria lactatelor

15

repere

interviu

Ilie Stoian

Dorin Cojocaru: Industria laptelui din România se aflã într-un punct critic Ca de fiecare datã, înainte de Expo-Conferinþa Internaþionalã Meat & Milk, împreunã cu domnul Dorin Cojocaru, facem o radiografie a stãrii de moment a Industriei laptelui din România. Privind retrospectiv, începutul de an 2016 a fost tumultos pentru sector. De aceea, ºi radiografia domnului Cojocaru este rece, necruþãtoare, categoricã.

Parlamentul pune bomboana pe coliva Industriei de lactate Fabrica de Lapte: Domnule Dorin Cojocaru, se poate spune cã Industria de lactate din România traverseazã una dintre cele mai negre perioade din ultimii ani?

Dorin Cojocaru: Dacã ne referim la relaþia cu hipermarketurile ºi dacã ne gândim la consum, e grea, dar nu chiar ca în anul 2012. Atunci eram loviþi din douã pãrþi, de hipermarket-uri ºi de inputuri. Acum, cât de cât, laptele e accesibil. Însã, tot avem douã fronturi: Pe de o parte, concurenþa produselor venite din Polonia, Ungaria, Cehia ºi Slovenia, plus marca proprie; pe de altã parte, ne lovim de falsificãrile masive de produse ºi de lactatele aduse clandestin pe tot felul de cãi dubioase. Am vãzut pe la Antefrig, prin alte depozite cu mãrfuri ieftine tot felul de produse falsificate, mozzarella ieftinã sau caºcaval la care, dacã aº calcula cantitatea de lapte folosit nu îmi iese nici de gust. Iar falsificãrile fac concurenþã neloialã produselor autentice.

Problema este cã tot cerem autoritãþilor sã foloseascã aceeaºi unitate de mãsurã pentru toatã lumea, ºi tot numai pe cei cinstiþi îi controleazã, mai mult ca formã de presiune, decât ca formã de prevenþie ºi reglementare a conformitãþilor. Parcã am intrat într-o perioadã de degringoladã totalã. Este un an delicat, imprevizibil, fluctuant, volatil, cu treceri de la un forecast pozitiv la vânzãri blocate ºi mã aºtept din toate pãrþile sã vinã numai E-Coli, dioxinã, adicã, sã vinã numai probleme.

16

mai 2016

Bomboana pe colivã o pune Parlamentul, cu legi care mai de care mai ciudate, cum ar fi marea Lege a etichetãrii. De fapt, aceastã lege e Regulamentul 1169, din care s-a luat o frânturã care s-a amestecat cu populisme inaplicabile. În varianta optimistã, se pot aplica, dar cu niºte costuri foarte mari, însã nu se pot verifica! Cine îºi pune în gând sã respecte legea va avea mari probleme tehnice ºi financiare. dar, oricum, nu va putea fi verificat de nimeni. Sã îmi spunã ºi mie, cineva, cum poate fi verificat laptele praf dintr-un produs, în ce laborator ºi prin ce metode? Prin fosfatare? Perfect. Dar e ºi pasteurizat. ºi atunci, despre ce vorbim!? La Parlament nu am vãzut ceva constructiv, pentru cã ar trebui niºte legi care sã stimuleze mediul de afaceri, sã stimuleze cererea de lactate, sã stimuleze producþia de lapte, producãtorii autohtoni, o competitivitate corectã. De aceea, sunt total dezamãgit de tot ceea ce se întâmplã. Creãm constrângeri pentru cei cinstiþi, iar aceia care au falsificat pânã acum produse, o fac liniºtiþi pe mai departe, pentru cã, oricum, nu este cineva care sã-i controleze. Vedeþi ce se întâmplã cu miile de firmuliþe înregistrate pe Ordinul 111, pentru cã de acolo vine pericolul!

FDL: Înseamnã cã reducerea TVA-ului, de anul trecut, nu a diminuat piaþa neagrã?

DC: Reducerea TVA-ului ºi-a atins obiectivul.

Dar piaþa neagrã va scãdea dacã ºi costurile se reduc. Cred cã, aici, APRIL poate sã intervinã, împreunã cu ANSVSA, sã iniþieze o campanie de educare a consumatorilor pentru a cumpãra produse sigure, verificate, etichetate corect. Pentru cã vedem pe rafturi mãrci ale unor fabrici din România aflate în permanentã luptã cu cererea dar ºi cu aceia care, în dorinþa lor de a supravieþui cautã alte cãi: cum sã aducã marfã din spaþiul extracomunitar, dar depozitate în spaþii improprii, fãrã norme de igienã. Suntem într-un punct critic, iar scandalul Lactate Brãdet nu ºtiu cât de mult ne-a atras atenþia cã suntem pe marginea prãpastiei, atât pentru firmele care respectã legea, cât ºi pentru consumatorii care ar trebui sã spunã ”stop”, sã nu mai cumpere produse dubioase, foarte ieftine.

La vitrina asistatã era muzeu!

FDL: Cu cât au scãzut vânzãrile de lactate, în timpul ºi ulterior scandalului E-Coli?

DC: E clar cã scandalul s-a resimþit la vitrina asistatã. Acolo, la un momendat era muzeu!

Dupã câteva zile, comercianþii au început sã-ºi facã puþinã curãþenie în rafturi, sã punã produsele separat, sã ºteargã rafturile de mucegai, sã vadã dacã au ruginã etc. Deci, teama de controale i-a fãcut sã fie puþin mai responsabil. Acum, vãd cã, uºor-uºor, lucrurile îºi revin la normal.

Dar, nu pot calcula decât impactul Postului, care, de regulã, e de 20 %. Oricum, odatã la trei ani, avem scandal.

FDL: Care este motivul acestei frecvenþe?

DC: Nu ºtiu, nu fac teoria conspiraþiei, pentru cã au mai fost scandaluri, dar nu au fost fãcute publice. Cu italienii, de exemplu, am mai fost în conflict, iar, atunci când au ocazia, italienii nu ezitã sã ne faulteze. În schimb, noi nu ºtim sã alegem un produs românesc, sau fãcut în România, când mergem în magazin, pentru cã lumea nici nu ºtie sã citeascã o etichetã cu o ºtampilã pe ea. De aceea, am cerut la ANSVSA, în Consiliul Consultativ, dar ºi în Comisia pentru Agriculturã a Parlamentului, sã delimitãm clar inscripþionarea pe ambalaj a producãtorului. Pe un produs marcã proprie, trebuie sã aparã atât ºtampila de autorizaþie sanitar-veterninarã, dar ºi numele producãtorului ºi numele ambalatorului.

Pentru cã, acum, se folosesc inscripþionãri identice, pentru ambalatori ºi procesatori.

FDL: Ce reacþie au avut partenerii de dialog?

DC: S-a fãcut liniºte, câteva minute, dupã care s-a spus: ”Daaaa!?” Iar eu le-am spus: ”Da, puteþi face niºte norme: Aveþi portofoliu de fermieri? Da! Atunci, urmãriþi dacã aveþi flux de la lapte crud, pânã la produs ºi vã dãm clasificarea ”L”. Nu aveþi, ºi doar cumpãraþi calupuri de caºcaval ºi îl porþionaþi, nu veþi primi decât o autorizare cu un marcaj patrat. Iar, dacã lângã patrat vãd cã produsul de cumpãrat din Polonia, Ungaria sau Germania, mã mai gândesc dacã îl cumpãr. În schimb, dacã vãd ºtampila ovalã, care îmi certificã faptul cã produsul e fabricat în România, poate cã, mai degrabã, îl cumpãr pe acesta, cã vreau sã fiu patriot! Iar, dacã e marcã proprie, sã îmi scrie numele producãtorului în clar, nu doar ce e acum.

FDL: Ce opinie au avut producãtorii români de lactate marcã proprie?

DC: Au reacþionat pozitiv, pentru cã numele lor vor fi tipãrite clar. Acum, hipermarket-urile au un marcaj, aºa, ”Hipermarche, distribuit de...” ºi nimeni nu ºtie de unde e produsul ãla! Pentru cã, în loc de caºcaval, s-ar putea sã mãnânc altceva, ºi, poate aºa, educãm consumatorul sã nu mai încurce brânza cu caºcavalul!

FDL: Ce reacþii au avut cei din hipermarket-uri, la aceastã propunere?

DC: Retailiºtii sunt foarte bine educaþi. În faþã zâmbesc, iar, în spate... Mã aºtept la orice. Ei sunt foarte corporatiºti, în dialog. Oricum, nu pot sã le pun vorbe în gurã, dar nu o sã le fie foarte bine, mai ales celor care au foaaaarte multã marfã adusã din Polonia sau Ungaria. De aceea, eu aº face o campanie în care sã spun: ”Mergeþi numai în magazine în care sunteþi siguri cã veþi gãsi doar produse româneºti!”

Ne suntem propriii duºmani!

FDL: S-au adunat multe probleme, aºa cã, întreb: Care este duºmanul principal al Industriei lactatelor din România?

DC: Noi! Noi ne suntem principalul duºman. Pentru cã, ani de zile, n-am ºtiut sã facem o strategie comunã cu fermierii ºi cu guvernul. Dar, aºa cum spun în fiecare an, mediul de afaceri doreºte mai multã transparenþã, iar autoritãþile trebuie sã îºi facã datoria. De restul, ne ocupãm noi. Sunt sigur cã dacã ar pleca politicienii în vacanþã, vreo trei luni, afacerile ar merge bine. Pentru cã cele mai multe perturbãri a mediului de afaceri s-au petrecut sub influenþa politicului. Nesiguranþa, starea de confuzie, legislaþia, toate lasã loc de interpretãri. Mass-media generalistã, care, din dorinþa de scandal, dã jumãtãþi de adevãr, adicã, minciuni, e ºi ea vinovatã. Trãim într-o perioadã de superficialitate generalizatã, la nivel politic, guvernamental, civic ºi de afaceri. Iatã imaginea de moment: În ltimii doi ani, din ce în ce mai puþine fabrici; în ultimii doi ani, din ce în ce mai puþini clienþi pentru laptele din România; condiþii din ce în ce mai dure pentru producãtorii interni, iar, acum, balamuc, scandal ºi autoritãþi care, în cazul bebeluºilor, au aruncat totul în spatele lactatelor, în loc ca responsabilii Ministerului Sãnãtãþii sã îºi dea demisia din prima clipã. Toate au dus la o situaþie de crizã. revista specialiºtilor din industria lactatelor

17

afacere

interviu

Nu voi mai apãra decât membri APRIL! FDL: Cã aþi adus vorba de fermieri, o duc într-atât de rãu, pe cât se plâng?

DC: Nu sunt eu în mãsurã sã apreciez. Existã ANAF, existã Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, ei pot spune mai bine decât mine! ªtiu, însã, cã, potrivit datelor statistice, fabricile din APRIL au cumpãrat de la fermierii români mai mult lapte decât anul trecut.

FDL: Care este opinia dumneavoastrã despre iniþiativa legislativã privind eliminarea taxelor la raft?

DC: Afacerile sunt afaceri, cel care dã banii este ºeful celui care îi primeºte. Ce o sã facã hipermarketurile?

Or sã inventeze alte taxe! Toate sunt poveºti electorale, populiste, pentru cã magazinele ar pune niºte preþuri la raft într-atât de mari, încât o sã spunã consumatorul: ”Aoleeeu, aþi scumpit mâncarea cu 45 %!” Pãi, normal, pentru cã s-a mutat marja de colo, acolo!

Apãsaþi pe creºtet, în noroi!

FDL: Bun, dar tot anul 2016 va fi electoral. ºi, atunci, despre ce fel de ajutor se mai poate vorbi, din partea politicienilor, când vezi cã de dragul voturilor se acceptã fel de fel de trãznãi!?

DC: Pãi, atunci, sã le dãm mandat de zece ani, ca sã ne lase în pace alþi nouã!

Am fost în salã, când s-au discutat modificãrile Legii etichetãrii ºi am bãgat de seamã cã ei nici mãcar nu au citit Regulamentul 1169, care se aplicã în tot spaþiul intracomunitar! Singura chestie în plus, era originea materiei prime. Le-am recomandat sã lase o marjã pentru laptele spot ºi sã decidã: dacã produsul are minim 80 % lapte românesc, sã treacã ”produs românesc”. Pentru cã, dacã se întâmplã un incident pe lapte-materie primã, eu nu am de unde sã îmi completez necesarul, pentru cã nu existã în România ferme cu lapte spot. Dar ei nici mãcar nu ºtiu ce e acela ”lapte spot”!

Apoi, trebuia sã facã aceastã etichetare benevolã. Poate cã nu vreau sã trec pe etichetã ”produs cu lapte românesc”, pentru cã vreau sã fac export în Italia sau Franþa, ºi nu vreau sã pãþesc ce s-a întâmplat lângã Lille, acolo unde, doi poliþiºti, la îndemnul viceprimarului de acolo, au incendiat un magazin al unui român, pentru cã vindea alimente româneºti! Dupã ce cã suntem pânã la gât în noroi, tu vii ºi mã apeºi pe creºtet, aplicând aceastã mãsurã doar pentru produsele fabricate în România? Iar pe ãla care îmi aduce marcã proprie din afarã, îl doare în bascã!

Le-am spus: Haideþi sã facem legea bunã de prima oarã”. Mi s-a rãspuns: ”Lãsaþi, domnule Cojocaru, cã o sã dãm pe urmã o ordonanþã ºi rezolvãm!”

FDL: A existat, cu adevãrat, acest dialog?

DC: Sigur cã da, au fost în salã peste 40 de persoane, doar cã presa nu m-a citat, pentru cã eu spun adevãrul, nu sunt populist, ”nu dau bine pe ecran”!

18

mai 2016

FDL: Care credeþi cã va fi cea mai mare problemã pentru procesatorii de lapte din România, pentru urmãtoarea perioadã?

DC: Lipsa banilor, lipsa de cash. În plus, pe mine, mã pune pe gânduri creºterea numãrului de credite pentru consum ºi, deºi guvernul a pompat niºte bani, va veni criza. Creºterea consumului e o iluzie de moment, iar criza, cred cã va veni în ianuarie 2017, pentru cã 2016 este an electoral. De aceea, companiile trebuie sã fie foarte atente!

FDL: Se vor mai închide fabrici?

DC: Cu siguranþã. Din pãcate, nu mai apar investitori mari ºi nici nu mai sunt capacitãþi de procesare. Alãturat necazurilor, autoritãþile ºi opinia publicã, în loc sã sprijine firmele corecte, îi sprijinã pe infractori, aºa cum s-a dovedit recent, în scandalul din aceastã primãvarã.

FDL: Ce mesaj doriþi sã transmiteþi industriei?

DC: La rãzboi! La luptã fãrã menajamente, la rãzboi, la baionetã!

FDL: Cu cine?

DC: Cu toþi! Cu concurenþa de afarã trebuie sã fim agresivi, cu mass-media generalistã, cu autoritãþile. Dar, în primul rând, le transmit cã trebuie sã fim mai uniþi ºi avertizez: Dacã dispare APRIL, se alege praful de Industria româneascã a lactatelor! Tocmai de aceea, toþi trebuie sã vinã alãturi de APRIL, pentru a salva industria ºi pentru a ne bate cu politicienii populiºti ºi cu autoritãþile care fac gafe peste gafe. Mai am de transmis un mesaj: În viitor, nu voi mai apãra decât membri APRIL! FDL: Vã mulþumim!

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

19

Ilie Stoian

Cris-Sib Lacto,

un model de succes pentru toatã România În ultimii ani, lipsa de curaj a fermierilor de a se asocia a fost afirmatã cu asiduitate drept una dintre cauzele majore ale rãmânerii în urmã a agroindustriei româneºti. Poate, reminiscenþe din vremea comunismului îi face pe oameni sã încerce sã se descurce pe cont propriu. Poate, amintirea ratãrii primelor asocieri, de la începutul anilor '90, îi îndepãrteazã, încã, de ideea înfiinþãrii de asociaþii sau cooperative. Dar, realitãþile pieþei dovedesc faptul cã, mai ales dacã eºti fermier, nu te poþi descurca de unul singur. Iar, ceea ce se întâmplã în judeþul Arad, la Cris-Sib Lacto, e o dovadã în plus cã asocierea este singura formã viabilã de a rezista pe piaþã, este cel mai bun model de dezvoltare al unei afaceri, de cãtre crescãtorii de animale din România.

Tradiþia, punctul de la care începe viitorul Domnul Ioan Branga, Managerul General ºi Administratorul firmei Cris-Sib Lacto, ne-a spus cã povestea a început în 2005. Îl contrazicem: Povestea a început cu mult, mult înainte, ºi chiar domnia sa recunoaºte: ”Noi nu facem altceva decât sã continuãm tradiþia pãrinþilor ºi moºilor noºtri. Suntem crescãtori de oi ºi aºa am fost mereu, doar cã acum, ridicãm tradiþia la alt nivel, pentru cã altfel nu se poate! Ne-am domnit, dar sufletul nostru este tot de ciobani ºi aºa va rãmâne.”

Aºa este. Dar, ca sã îi dãm, totuºi, dreptate, sã spunem cã, dacã vorbim despre iniþiative concrete, într-adevãr, povestea a început în anul 2005, atunci când domnul Branga a avut ideea înfiinþãrii Asociaþiei Crescãtorilor de Ovine, asociaþie în care s-au înscris ciobani din Sibiu, Arad ºi alte judeþe din Ardeal; cu totul, peste 500 de oieri. Anul 2008 a fost încã un moment de referinþã. Atunci, ANSVSA a emis celebrul Ordin 111, care limita desfacerea produselor alimentare fabricate artizanal, la doar 20 de km. de punctul de lucru. Printr-o acþiune a tuturor fermierilor din þarã, s-a reuºit modificarea actului normativ. Dar, tot atunci, domnul Ioan Branga a avut ideea înfiinþãrii unei fabrici de prelucrarea a laptelui.

20

mai 2016

repere

profil de companie A prezentat proiectul celorlalþi ciobani, proiect la care au aderat încã 15 crescãtori de ovine ºi, din acel moment, se poate spune cã a luat naºtere compania Cris-Sib Lacto. Rãmâne, însã, o nedumerire: De ce, la Socodor-Arad, de vreme ce toþi cei 16 fermieri acþionari spun cã sunt din Sibiu? Rãspunsul ne duce tot la pãcãtosul de comunism. Aºa e, toþi crescãtorii de ovine, acþionari la Cris-Sib Lacto, sunt din Mãrginime. Dar, acum ani de zile, au fost forþaþi, printro decizie a lui Ceauºescu, sã îºi mute mioarele pe pãºunile din Arad; gândea cã, aºa, îi va împiedica sã se îmbogãþeascã, lucru nepermis în acele vremuri.

Doar cã fostul preºedinte al României nu a luat în seamã hãrnicia ciobanilor!

Investiþia iniþialã s-a ridicat la douã milioane de euro, o parte din fonduri fiind alocate în urma depunerii unui Proiect pe vechiul FEADR. Construcþia efectivã a fabricii din Socodor s-a efectuat în anii 2010-2011, iar, de atunci, a început producþia de lactate. Capacitatea de procesare este de 70.000 de litri pe zi, iar laptele este colectat de la cca 60 de oieri din judeþul Arad. Desigur, principalii furnizori de lapte-materie primã sunt cei 16 ciobani asociaþi. Acum, preþul pe care Cris-Sib Lacto îl plãteºte pentru un litru de lapte de oaie, este de peste 2,80 lei, în funcþie de cantitate,calitate ºi seriozitate. Dar, pentru cã producþia s-a diversificat, fiind fabricate ºi lactate din lapte de vacã ºi lapte de caprã, fabrica plãteºte minim 1 leu pe litru, fermierilor crescãtori de vaci ºi minim 1,60 lei pe litru, pentru laptele de caprã. La laptele de bivoliþã, preþul este mult mai mare, apropiindu-se de preþul de la oaie.

Desigur, ºi domnul Ioan Branga este furnizor de lapte-materie primã de oaie, lapte pe care îl colecteazã de la cele 3.000 de oi ale sale pe care le paºte pe cele 400 de hectare pe care le are în posesie, ºi pentru care lucreazã încã 100 de hectare, pentru asigurarea suplimentãrii nutriþiei, în perioadele de iarnã. Activitatea fabricii de lactate Cris-Sib Lacto este coordonatã, cum am spus, de domnul Branga, în calitate de Administrator, consiliat de domnul Dr. Ing. George Grecu, atât în privinþa producþiei în sine, a dezvoltãrii de produse ºi a deplinei siguranþe alimentare, cât ºi a dezvoltãrii afacerilor companiei.

Bineînþeles, la Cris-Sib Lacto lucreazã un grup de salariaþi specializaþi în industria laptelui, cu toþii realizând lactate de cea mai bunã calitate, în care se regasesc ºi dragostea ºi dorinþa lucrului bine fãcut ale celor din Socodor.

Nu se putea altfel, de vreme ce, la Cris-Sib Lacto este implementat sistemul HACCP, a fost introdus Sistemul de Management pentru Securitatea Alimentarã conform FSSC 22000 ºi vor fi demarate diligenþele pentru implementarea IFS.

Calitatea impune În momentul de faþã, lactatele cu brandul CrisSib Lacto se gãsesc în toate reþelele marilor magazine din România. Dar, chiar în momentul în care am vizitat fabrica din Socodor, specialiºtii de acolo pregãteau o serie de mostre destinate unui foarte mare retailer din România, pentru ca produsele sã fie listate în permanenþã. Nu e de mirare! Calitatea lactatelor fabricate acolo este, realmente, excelentã, ºi, spre dovadã, nu doar cã vânzãrile au crescut cu cca 60 %, de la inaugurarea fabricii ºi pânã acum, dar, din totalul producþiei realizate, 50 %-60 % din produse merg la export în Italia, Spania ºi, mai ales, în Slovacia. ”Calitatea impune”, afirmã cu îndreptãþire domnul Ioan Branga ºi, aºa e. Iar, dacã l-am întrebat despre viitor, domnia sa ne-a spus cã îºi doreºte consolidarea poziþiei pe piaþã, mãrirea producþiei dar, mai ales, modernizarea fabricii, urmând sã depunã documentaþia pentru o finanþare prin programele PNDR 2014-2020.

La finalul vizitei, l-am întrebat pe domnul Branga ce mesaj ar transmite celorlalþi fermieri crescãtori de animale din România. Acesta, ne-a rãspuns: ”Le-aº spune sã aibã curaj sã se asocieze, pentru cã este singura posibilitate pe care o au, pentru a rezista pe piaþã. ºi, i-aº mai invita sã ne viziteze, pentru cã fabrica noastrã poate fi un model de succes pentru toatã România”. Îi dãm cu totul dreptate, felicitându-i, totodatã, pe toþi cei de la Cris-Sib Lacto!

revista specialiºtilor din industria lactatelor

21

repere

cover

Romulus Cristea

Importurile de lapte brut închid afaceri româneºti Mai mult lapte de la intern, importuri mai mici Este foarte interesant ce s-a petrecut pe piaþa româneascã a laptelui în anul 2014. Cantitatea de lapte brut importat a scãzut de la 96.105 tone în anul 2013 la 76.723 tone în anul 2014 (o scãdere de -20,2%). Dupã descreºteri succesive ºi îngrijorãtoare în industria laptelui, cantitatea de lapte de vacã strânsã, de la exploataþiile agricole ºi centrele de colectare de cãtre unitãþile procesatoare a crescut cu 12,8% (comparat cu 2013).

Creºteri ale producþiei în anul 2014, faþã de anul 2013, pot fi menþionate la: lapte de consum (care include lapte integral, semi-degresat ºi degresat care nu conþine aditivi), cu 32.926 tone (+15,0%), smântânã de consum cu 6.010 tone 22

mai 2016

(+11,2%), unt cu 792 tone (+8,1%), brânzeturi, inclusiv brânzã obþinutã exclusiv din lapte de vacã (86,2% din producþia totalã de brânzeturi)cu 3971 tone (+5,6%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut ºi altele), cu 5973 tone (+3,6%) (potrivit Institutului Naþional de Statisticã).

Creºterea producþiei de lapte din 2014 (reflectatã prin creºterea cantitãþii de lapte colectat), a fost una importantã, dacã þinem seama cã, începând din primul an al crizei economice, cantitãþile de lapte colectate au scãzut continuu, iar importurile deveneau din ce în ce mai vizibile în statisticile oficiale. Creºterea apãrutã a fost pusã pe seama creºterii economice de ansamblu a economiei (inclusiv în agriculturã), dar ºi ca urmare a unor investiþii ºi achiziþii importante de utilaje ºi tehnologii performante în ramurã.

Dupã ani buni de creºtere continuã a industriei laptelui din România fundamentatã pe o cerere de consum din ce în ce mai mare, criza economicã globalã, manifestatã pregnant ºi la noi, dupã 2008, a redus de la an la an producþia de lapte reflectatã în cifre, prin diminuarea ºeptelului ºi a cantitãþii colectate. Dupã o scurtã înviorare în 2014, când producþia a revenit nesperat la un nivel apropiat perioadei 2008-2009, în 2015, anul eliminãrii cotelor de la lapte în UE, cantitatea de lapte colectatã în unitãþile de procesare a scãzut brusc, cu peste 8%

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

23

repere

cover

Peste 50 de fabrici de lapte, închise în 2014 Peste 50 de fabrici de lapte din România, reprezentând aproape o treime din total, s-au închis în anul 2014, din cauza scãderii cererii pe piaþa internã ºi creºterii costurilor de producþie, potrivit Mediafax, care citeazã surse din cadrul Asociaþiei Patronale Române din Industria Laptelui -APRIL. La începutul anului 2014, în România funcþionau 183 de fabrici de lapte autorizate santitar-veterinar, potrivit APRIL. La 1 aprilie 2014, numãrul fabricilor scãzuse la 152, iar, la finele anului, la 130.

Cantitate record în 2007 Primul an al aderãrii României la Uniunea Europeanã a fost ºi anul de vârf al industriei laptelui de la noi. În acel an, potrivit Biroului de Statisticã al Uniunii Europene (Eurostat), în România, cantitatea de lapte colectat a fost de 1.136,4 mii tone, cu 3,5 mii tone mai mult decât în 2006. În anul 2007, comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vacã strânsã de la exploataþii agricole ºi centre de colectare de cãtre unitãþile procesatoare a crescut cu 1 %.

Majoritatea produselor procesate din lapte au înregistrat creºteri, cu excepþia brânzeturilor.

Producþia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut ºi altele) a crescut cu 21494 tone (+19,8%) în anul Producþia de unt a crescut cu 731 tone (+9,8%) comparativ cu producþia obþinutã în anul 2006.

Producþia de brânzeturi a înregistrat o scãdere cu 3511 tone (-5,0%), faþã de anul 2006, cu precãdere, pe seama cantitãþii de brânzã obþinutã exclusiv din lapte de vacã ce deþine o pondere de 91,9% din producþia totalã de brânzeturi din anul 2007. Pentru o comparaþie mai evidentã, creºterea din 2007, faþã de 2003 a fost de 77,8% (cu +251,8 mii tone).

Conform datelor Eurostat, creºterea a fost continuã în cei cinci ani, dinaintea aderãrii României la Uniunea Europeanã. Trebuie adãugat însã cã perioada respectivã a coincis ºi cu o perioadã de creºtere economicã fãrã precedent, pentru România. Pentru anul 2007, nu existã, din pãcate, o consemnare statisticã a importurilor de lapte de vacã destinat unitãþilor de procesare.

24

mai 2016

Creºtere de aproape 63% la lapte brut importat, în 2013 În perioada 2008-2013, cantitatea de lapte colectatã pentru procesare a scãzut continuu. De la o cantitate consemnatã de lapte de 1.051,46 mii tone, în 2008 s-a ajuns la 882,38 mii tone în anul 2008. De altfel, anul 2013 a consemnat cea mai scãzutã producþie de lapte (reflectatã ºi în cantitatea colectatã de procesatori din ultimii 10 de ani). Raportatã la 2007 (anul de maxim al industriei), scãderea din 2013 a însemnat aproape -24%. În anul 2013, comparativ cu anul 2012, cantitatea de lapte de vacã strânsã de unitãþile procesatoare a scãzut cu 8784 tone (-1,0%). În anul 2013, comparativ cu anul 2012, producþia a crescut, dupã cum urmeazã: smântânã de consum cu 5730 tone (+12,0%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut, lapte bãtut ºi altele), cu 12758 tone (+8,3%), unt cu 516 tone (+5,6%), lapte de consum cu 11401 tone (+5,5%) ºi brânzeturi, inclusiv brânza obþinutã exclusiv din lapte de vacã (90,0% din producþia totalã de brânzeturi), cu 2781 tone (+4,1%).

Aceste creºteri ale producþiei s-au datorat, în special, creºterii cantitãþii de lapte brut importat, de la 59.267 tone, în anul 2012, la 96.240 tone în anul 2013 (+62,4%). Anul 2013 a însemnat nu numai cel mai slab an al industriei laptelui din România, cu o producþie foarte micã (inclusiv lapte colectat în cantitate mai micã), dar ºi un an în care importurile de lapte brut au atins o cotã îngrijorãtoare. În anul 2013, cele mai multe achiziþii intracomunitare de lapte brut au provenit din Ungaria.

Cauzele au fost: creºterea costurilor de producþie, tendinþa supermarketurilor de a renunþa tot mai des la laptele produs în România, în favoarea mãrcilor proprii (provenite din þãri precum Polonia, Ungaria, Germania, Austria sau Slovacia), mult mai ieftine ºi în stocuri mari, ca urmare a embargoului impus de Rusia. „INS spune cã a crescut cu 6% consumul de lactate. Nimeni nu spune însã cu cât au crescut importurile în acest an. Multe ferme medii ºi mari din România s-au închis, pentru cã din cauza importurilor masive nu mai au cui livra laptele. Existã astfel riscul de a ne decima efectivele de vaci”, declara la acea vreme Dorin Cojocaru, preºedintele APRIL. El a adãugat ca hypermarketurile au mãrit taxele de raft pentru producãtorii români ºi încearcã sã susþinã firmele din þãrile în care îºi au originile.

Anul 2015 a reluat cursul importurilor de lapte în creºtere Potrivit datelor statistice, în primele zece luni ale anului 2015, faþã de perioada similarã din 2014, cantitatea de lapte de vacã adunatã de unitãþile procesatoare a scãzut cu 75.027 tone (-8,8%), potrivit datelor cumunicate de Statisticã. Creºteri ale producþiei principalelor produse lactate, în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2015, faþã de perioada 1 ianuarie – 31 octomrbie 2014, pot fi menþionate la: smântânã de consum cu 6578 tone (+13,6%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut ºi altele), cu 13.634 tone (+9,3%), brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânzã obþinutã exclusiv din lapte de vacã (83,8% din producþia totalã de brânzeturi), cu 5090 tone (+7,9%), lapte de consum cu 5178 tone (+2,5%), unt cu 312 tone (+3,7%).

Cantitatea de lapte brut importat a crescut, în perioada primelor zece luni din 2015, faþã de perioada similarã din 2014, cu 12.968 tone (+20,3%). ºi în primele luni ale lui 2016, tendinþa de creºtere a importurilor de lapte brut destinat prelucrãri a fost evidentã. În luna februarie 2016 comparativ cu luna precedentã, cantitatea de lapte de vacã strânsã de unitãþile procesatoare a scãzut cu 471 tone (-0,7%). Cantitatea de lapte brut importat, a crescut în luna februarie 2016, faþã de luna ianuarie 2016, cu 866 tone (+7,1%). Cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 3.483 tone (+36,1%), în luna februarie 2016, faþã de luna februarie 2015.

repere

trend

Maria Demetriad

Tilsit,

rafinamentul auster al Prusiei Denumirea de Tilsit, o brânzã maturatã semi-tare cu o crustã consistentã ºi un nivel al grãsimii care poate varia între 30 ºi 60 %, vine chiar de la oraºul de origine, Tilsit, o fostã posesiune prusacã aflatã acum sub stãpânire ruseascã ºi rebotezat Sovetsk. Destul de comunã, ca prezenþã, ºi în magazinele României anilor '70, produsul a fost uitat o bunã bucatã de vreme.

Dar, din ce în ce mai mult, el poate fi gãsit din nou în galantare, ba, mai mult, fiind produs ºi de câteva din fabricile de lactate din România.

Puþinã istorie Tilsit este documentat istoric încã din Evul Mediu, maeºtri brânzari fiind nimeni-alþii decât cavalerii Ordinului Teuton. Dar, menþionatã drept aceea care a ”bãtut în cuie” reþeta germanã de fabricaþie, în anul 1840, este o anume doamnã Westphal, trãitoare în oraºul Limbourg, de unde ºi a doua denumire: Brânzã de Limbourg. Spunem ”reþeta germanã”, pentru cã, în alte spaþii germanofile, Tilsit este puþin diferit.

Asta, ca urmare a migraþiei cauzatã de represiunile motivate religios, la care teutonii au supus o parte din populaþia catolicã, între anii 1709-1711.

Prima destinaþie a protestanþilor neascultãtori?

Salzbourg. Alte grupuri masive de protestanþi s-au stabilit în actualele teritorii ale Olandei ºi Danemarcei, toþi aceºtia ducând cu ei metoda de fabricare a brânzei Tilsit.

Mult timp, breslele nu au protejat denumirea. De exemplu, dupã cel de-al doilea Rãzboi Mondial, în fosta Republicã Democratã Germanã, brânza Tilsit era comercializatã sub numele de Tollenser, la solicitarea expresã a ocupanþilor sovietici care nu au dorit vreo referire la denumirea germanã.

Dar, oricum i s-ar fi spus, produsul a cunoscut un succes deosebit, oriunde s-a vândut.

26

mai 2016

Tilsit în Elveþia

Fabricare ºi catacteristici

Istoria Tilsit în Elveþia e uºor diferitã. Ea a fost adusã acolo de cãtre Hans Wergmuller, originar din Bisseg, un orãºel din Þara Cantoanelor, acela care s-a vãzut nevoit sã fugã în Prusia, în timpul rãzboiului franco-prusac din 1870, stabilindu-se chiar în Tilsit. Ulterior, în 1893 s-a reîntors în þara natalã, aducând cu el câteva bucãþi din aceastã delicioasã brânzã.

Dar, odatã ce s-a apucat sã o producã, a modificat reþeta, Tilsit-ul fabricat de el ºi, ulterior, de mulþi alþi maeºtri din Elveþia, fiind ceva mai tare decât în alte zone. În momentul de faþã, în Elveþia, celebra brânzã este certificatã a fi produsã doar în trei cantoane: Thurgovie, Saint-Gall ºi Zurich, fiind exportat, începând cu anul 1973 sub denumirea de Royalp.

Tislsit se produce din lapte de vacã dulce ºi aromat. Dupã maturare prezintã o crustã naturalã, uºor umezitã, de culoare brun-roºcatã. Pasta este suplã, elasticã, uºor umedã, prezentând mici fante neregulate.

Brânza poate fi fabricatã, atât din lapte crud, cât ºi pasteurizat, dar, desigur, varianta cu lapte crud este mult mai gustoasã. În variantã originalã, Tilsit este o brânzã picantã, plinã de savoare, producþia de masã reuºind sã pãstreze aceste caracteristici predominante. Ea se comercializeazã în mod tradiþional în calupuri cilindrice cu diametre cuprinse între 8 ºi 25 cm. ºi o greutate maximã de 4 kg. În ultimii ani, însã, Tilsit se produce în blocuri de dimensiuni ºi greutãþi mai mari.

O reþetã, douã reþete Coroniþã cu Tilsit Ingrediente: 400 g fãinã, 50 g unt, 3 gãlbenuºuri, 150 ml lapte, 1 plic drojdie uscatã (sau un cubuleþ de drojdie proaspãtã), 1 linguriþã sare, 200 g ºuncã, 200 g brânzã Tilsit felii, 1 gãlbenuº ºi 1 linguriþã de lapte pentru uns coroniþa.

Mod de preparare Într-un bol punem untul topit, gãlbenuºurile, sarea, fãina cernutã ºi laptele cãlduþ, amestecat cu drojdia ºi începem sã frãmântãm aluatul. Acoperim bolul cu un prosop de bucãtãrie ºi lãsãm la dospit la loc cald.

O sã va iasã un aluat extraordinar, care nu se lipeºte.

Pe o bucatã de hârtie de copt întindeþi din aluat o foaie dreptunghiularã, destul de subþiricã. Nu e nevoie de fãinã sau ulei, pentru cã acest aluat nu o sã vi se lipeascã. Îl ungeþi cu un strat subþire de unt la temperatura camerei ºi aºezaþi feliile de brânzã ºi rulaþi pe lungime. Îndoiþi cu grijã, ungeþi capetele pe interior cu puþinã apã, le bãgaþi unul în altul ºi modelaþi sulul în formã rotundã. Cu un cuþit ascuþit, crestaþi coroniþa superficial.

O luaþi cu tot cu hârtia de copt ºi o puneþi într-o tavã.

Apoi, luaþi fiecare „felie” ºi o rãsuciþi cu grijã. O mai lãsãm pentru 10 minute sã se odihneascã în tavã.

Frecaþi gãlbenuºul cu laptele, ungeþi coroniþa ºi o daþi la cuptor la foc potrivit.

Poftã bunã!

(Cf. Bettykitchen.word.com)

Cartofi acordeon Ingrediente pentru douã porþii: Cartofi mai mici (ca sã se pãtrundã bine, brânzã Tilsit dupã gust, salam, cârnaþi, kaizer, ciuperci, ardei gras verdeaþã, usturoi, salvie, busuioc, oregano, unt, caºcaval ras.

Mod de preparare Se curãþã cartofii ºi se spalã. Se taie fiecare în felii subþiri fãrã sã se pãtrundã pânã la partea de jos, astfel încât sã rãmânã lipite una de cealaltã. Se taie mezelurile, ciupercile, ardeiul ºi brânza Tilsit în felii subþiri ºi se introduc în crestãturã.

Se aºeazã cartoful pe foaie de aluminiu. Se aºeazã deasupra puþinã cremã de brânzã, un pic de unt, verdeaþã tãiatã, condimente ºi caºcaval ras. Se pun câþiva cãþei de usturoi pe lângã cartof ºi se strânge bine folia în sus, ca la un sãculeþ.

Nu se condimenteazã, caci brânza Tilsit ºi mezelurile sunt suficient de aromatizate ºi sãrate. Se introduc la cuptor pentru aproximativ 50 de minute. Se servesc calzi. Poftã bunã! (Cf. Nutrichef.ro)

revista specialiºtilor din industria lactatelor

27

repere

reportaj

Lactatele Five Continents, superlativul cu gust românesc

Între atâtea evenimente care se întâmplã în jur în fiecare zi, pentru reporter este reconfortant sã mergi într-un loc în care sã cunoºti oameni de toatã isprava, oameni care ºtiu sã aºeze lucrurile în rostul lor, oameni care îºi cunosc bine meseria dar, mai ales, menirea, oameni despre care poþi spune cã te mândreºti cã i-ai cunoscut.

Aceasta a fost impresia pe care autorul acestor rânduri a avut-o la finalul vizitei de documentare efectuatã la firma botoºeneanã Five Continents, firmã care, la rându-i, se poate mândri cu deplinã îndreptãþire de locul pe care îl ocupã în peisajul general al Industriei lactatelor din România, atât prin rezultatele economice înregistrate în fiecare an, cât, mai ales, prin calitatea de excepþie a produselor sale.

Totul, cu dragoste! ”Calitate de 5 stele”-acesta este sloganul celor de la Five Continents ºi, vã asigurãm, nu sunt deloc vorbe goale. Ba, mai mult decât atât: ”Sã ºtiþi cã nu banii sunt aceia care mã determinã sã fac tot ce fac!”, ne-a declarat domnul Tonino Boldea, unul dintre acþionarii principali, acela care a adãugat: ”Eu cred cã în viaþã trebuie ca munca sã fie pe primul loc, sã pui pe primul loc dorinþa de a face lucruri bune, sã oferi celorlalþi produse de cea mai bunã calitate, ºi de abia mai apoi sã te gândeºti la banii care, dacã vei proceda aºa, vor veni ºi ei!” ªi, îi dãm cu totul dreptate, mai ales cã are ºi argumente. În primul rând, domnul Boldea aduce ca argument calitatea lactatelor produse în fabrica de lângã Botoºani: ”Toate produsele noastre sunt naturale. Nu au în ele decât lapte provenit de la fermieri români.” Apoi, aduce drept argument performanþele financiare: ”Anul 2015 l-am terminat cu o cifrã de afaceri de 12 milioane de euro, fiind pe profit. De fapt, încã de la înfiinþarea companiei, în 2004, Five Continents a înregistrat o creºtere constantã. Chiar ºi în perioada dificilã, care a început în 2009, noi am avut vânzãri în creºtere.”

Dar, a fost greu? ”Sigur cã am întâmpinat ºi greutãþi. Dar am reuºit ca, încã de la început, sã adun o echipã de oameni foarte bine pregãtiþi profesional ºi, mai ales, foarte dedicaþi muncii lor.

De aceea, aº spune cã, mai degrabã, greutãþile noastre au fost mai mici decât ale celorlalte companii”, ne-a mãrturisit domnul Boldea.

28

mai 2016

Investiþii ºi dezvoltare continuã Aºadar, drumul companiei Five Continents a început în anul 2004, atunci când fabrica a fost ridicatã de la zero, în urma unei investiþii de 1.400.000 de euro. Iniþial, capacitatea de procesare a fost dimensionatã pentru 50.000 de litri de lapte pe zi, pe o suprafaþã uzinalã de 1.500 mp., producþia demarând un an mai târziu. Ulterior, spaþiul de producþie a fost extins cu încã 500 de mp., producându-se în principal lapte ambalat la PET ºi, deja celebra Brânzã de Burduf care poartã sigla firmei din Botoºani. În prezent, la Five Continents se produc: Lactate proaspete (lapte de consum, lapte bãtut, iaurt, Sana, Kefir, Ayran ºi smântânã), Caºcaval (Rãchiþi, Borcea, Dalia, Ialomiþa, Rucãr, Dobrogea, Caºcaval de caprã), Telemea de vacã ºi Mozzarella. Absolut toate produsele sunt 100 % naturale, fiind fabricate în condiþii de igienã deplinã ºi cu tehnologii de înaltã performanþã, fãrã a fi adãugaþi aditivi sau conservanþi.

Totul este garantat de Sistemul HACCP ISO 22.000, dar am adãuga aici cã o garanþie suplimentarã vine ºi datoritã faptului cã, acela care formuleazã reþetele de fabricaþie ºi supravegheazã, direct, sau de la distanþã, tot ce se petrece pe fluxul tehnologic, este domnul Dr. Ing. George Grecu, probabil cel mai bun specialist din România, în domeniul tehnologiei alimentare. Alãturi de dânsul, este obligatoriu sã trecem ºi numele doamnei Dorica Hrab, Directorul de Producþie al fabricii, aceea care conduce o echipã în care, în mare parte, se regãsesc mulþi dintre aceia care au pornit la drum în 2004, alãturi de domnul Tonino Boldea.

Totul începe de la lapte ºi se terminã la raft Dar, dacã vorbim despre calitatea produselor, trebuie neapãrat sã subliniem cã laptele-materie primã vine, în proporþie de 80 %, de la fermieri din judeþul Botoºani, iar restul, din judeþele alãturate. Cum e relaþia cu fermierii? Domnul Tonino Boldea are o abordare diferitã de a celorlalþi manageri, dar, deosebit de eficientã ºi profitabilã pentru ambele pãrþi: ”Am ales o cale flexibilã, în relaþia cu fermierii. Desigur, le-am acordat ºi le acordãm în permanenþã consultanþã. În plus, am înfiinþat numeroase centre de colectare a laptelui, dar nu am încheiat cu ei contracte rigide, pentru cã acestea ar putea fi riscante ºi pentru noi, ºi pentru ei. ªi, vã asigur cã relaþia funcþioneazã foarte bine, fermierii noºtri fiind mulþumiþi. Ca exemplu, vã pot spune cã, nu doar cã plata laptelui a fost efectuatã mereu, imediat, dar, de multe ori s-a întâmplat sã plãtim în avans, atunci când unul dintre furnizorii noºtri a întâmpinat probleme de moment.”

Cât priveºte calitatea laptelui, ea nu intrã în discuþie: ”Fermierii sau gospodarii de la care cumpãrãm laptele îºi hrãnesc animalele natural, în zone cu poluare foarte redusã, aºa cã laptele are o calitate deosebitã”, ne asigurã domnul Boldea. Dar, dacã mergem mai departe, pe fluxul tehnologic, sã amintim ºi cuvintele doamnei Hrab: ”Totul conteazã: calitatea laptelui, respectarea parametrilor tehnologici, dar secretul constã în formularea produselor, pentru cã trebuie sã ºtii foarte bine ce, ºi cât, ºi cum, ºi când sã pui în produs.”

Viitorul? Luminos ºi bun ca laptele proaspãt!

Cât despre viitor, el nu are sã fie decât foarte bun. Chiar începând din acest an, Five Continents va demara un nou program de dezvoltare, în valoare de cca 4.000.000 de euro. Programul prevede extinderea fabricii cu încã 1.000 de mp., achiziþionarea de noi linii tehnologice de producþie ºi ambalare dar, mai ales, diversificarea accentuatã a gamei de produse. ”Din fericire, reducerea TVA-ului a fãcut ca oamenii sã dispunã de mai mulþi bani. Apoi, consumatorii sunt dispuºi sã încerce ºi noi produse. De aceea, vom propune consumatorilor noi lactate acidofile, deserturi lactate, iaurturi cu fructe etc. Peste toate, însã, consumatorii trebuie sã ºtie cã noi, cei de la Five Continents, le oferim lactate 100 % naturale, pe care le pot consuma cu toatã încrederea!”, a conchis domnul Tonino Boldea.

Calitatea se reflectã în vânzãrile care au crescut în fiecare an, produsele Five Continents fiind ditribuite la nivel naþional, în toate marile reþele de magazine dar ºi prin ”mica desfacere” asiguratã de companie, în micile magazine din Moldova, dar ºi din þarã. În plus, firma botoºeneanã furnizeazã lapte în cadrul programului ”Cornul ºi Laptele”. Însã, lactatele Five Continents nu se gãsesc doar pe rafturile magazinelor din România. 15 % din producþie merge la export, în Marea Britanie, Italia, Spania, þãrile Arabe ºi, mai nou, în Statele Unite.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

29

ferma

creºterea animalelor

Maria Demetriad

Managementul mortalitãþii animalelor în fermã

Gestionarea adecvatã a carcaselor de animale decedate în fermã are implicaþii în managementul nutrienþilor, ºeptel ºi a efectivului de sãnãtate, precum ºi asupra aspectelor de sãnãtate publicã. De aceea, este imperios necesar ca fermierii sã fie familiarizaþi cu cele mai bune principii ºi practici de management, pentru tratarea animalelor moarte. Acestea pot fi dictate de legile europene sau naþionale. Dar, indiferent de reglementãri, existã câteva principii de bazã, enumerate de Thomas Bass ºi Joshua Payne întrun studiu publicat în Pig Farm Magazine.

Prevenirea rãspândirii bolilor infecþioase Eliminarea adecvatã a mortalitãþii previne rãspândirea bolilor infecþioase, contagioase ºi transmisibile ºi protejeazã aerul, calitatea apei ºi a solului. Existã probleme juridice ºi cerinþe legate de gestionarea nutrienþilor ºi autorizarea operaþiunilor de hrãnire a animalelor. În planul de gestionare a nutrienþilor, eliminarea mortalitãþi operaþionale de rutinã ºi cea accidentalã, de mari dimensiuni, (atunci când un numãr mare de animale mor dintr-o datã din cauza fenomenelor meteorologice, defecþiuni ale echipamentelor sau din alte motive), cauzele mortalitãþii trebuie sã fie definite.

Debarasarea de animalele decedate prin arderea pe ruguri deschise este total interzisã. Emisiile de aer sunt necontrolate. Arderea trebuie utilizatã numai în situaþii de urgenþã, cu permisiunea unui organism de reglementare. Incinerarea este o metodã sigurã de gestionare a carcaselor, din punctul de vedere al biosecuritãþii, ea fiind diferitã de ardere, întreaga carcasã fiind rapid ºi complet consumatã de foc ºi cãldurã. Aceastã practicã trebuie sã fie efectuatã numai într-un loc omologat.

30

mai 2016

Îngroparea carcaselor, interzisã Îngroparea cadavrelor este o practicã nepermisã dar, din pãcate, încã folositã, în unele gospodãrii individuale. Oricum, cele mai multe state au reglementãri stricte referitoare la localizarea locurilor de înmormântare, distanþa faþã de cursurile de apã, adâncimea apelor subterane, etc. În cazul în care se utilizeazã proceduri adecvate, îngroparea sigurã. Cu toate acestea, proprietarul terenului ar trebui sã fie conºtient de faptul cã anumite porþiuni ale carcaselor pot persista ani de zile, într-un mediu anaerob. În cadrul proiectelor de construcþie pe foste ferme de pãsãri de curte, au fost descoperite gropi funerare vechi, care conþineau pãsãri intacte. Zonele înalte cu surse de apã ºi solurile nisipoase nu permit îngroparea, fãrã a pune în pericol apa freaticã. Gropile de înmormântare sunt considerate gropi comune ºi, dacã nu sunt gestionate în mod corespunzãtor, pot prezenta riscuri suplimentare pentru rãspândirea bolilorlor ºi contaminarea mediului înconjurãtor.

Managementul mortalitãþii în situaþii de catastrofã

Aruncarea la gunoi a carcaselor într-o zonã autorizatã este consideratã ca fiind metodã de înmormântare.

Cu toate acestea, legalitatea acesteia se va baza pe clasificarea zonei ºi a instalaþiei, reglementãrile locale ºi politica europeanã. Chiar dacã depozitul de deºeuri este clasificat pentru a accepta carcasele, conducerea trebuie sã acorde permisiunea. Se recomandã un acord scris, în cazul în care aceastã metodã este de a fi utilizatã cu regularitate. Chiar dacã se acordã permisiunea, dezavantajele pot include suplimentarea taxelor de mortalitate, de transport ºi basculare, ºi de bio-securitate.

Aceste evenimente pot rezulta dintr-o varietate de cauze. Exemplele includ catastrofe naturale, defectarea sistemului de ventilaþie a grajdurilor, un focar de boalã a animalelor, atacuri agro-teroriste etc.. Toate evenimentele catastrofice ar trebui sã fie raportate autoritãþilor. În cazul unui eveniment de mortalitate catastrofalã, determinat de existenþa unui focar de boalã, relgementãrile de biosecuritate pot dicta modul de transport ºi de eliminare a cadavrelor. La un nivel minim, un plan de mortalitate catastrofalã pentru o fermã individualã ar trebui sã identifice tehnicile de management aprobat.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

31

ferma

nutriþie

Miruna Sorescu

Acþiunea Glicerozei

în raþia zilnicã a vacilor de lapte Glyceroza, cunoscutã ºi sub numele de glicerol, este un lichid incolor, inodor ºi cu gust dulce, fiind un lichid vâscos. Acesta este un alcool de zahãr, cu un indice de solubilitate ridicatã în apã. Existã o gamã largã de aplicaþii de glicerol în produsele alimentare, farmaceutice cât ºi în industria cosmeticã.

Previziunile specialiºtilor sugereazã cã glicerolul ar putea ajunge la preþuri competitive, fiind o sursã de energie pentru animale, înlocuind boabele. Cu toate cã existã dovezi în sprijinul ideii de utilizare a glicerolului pentru vacile de tranziþie, existã însã puþine informaþii care sã analizeze utilizarea lui ca macro-ingredient în raþiile vacilor de lapte, în perioada lactaþiei. Recent, Universitatea Purdue a efectuat un studiu de cercetare despre valoarea glicerolului, ca posibil înlocuitor pentru boabele de porumb. Iatã concluziile sudiului.

Utilizarea nivelurilor ridicate de incluziune a glicerolului Studiile de hrãnire a vacilor, cu raþii care sã conþinã rate de glicerol în alimentaþie, sunt destul de puþine ºi se apropie de 5% din raþia de materie (DM), pe o bazã uscatã. Schröder ºi Südekum (1999) au suplimentat hrana vacilor de lapte cu 10% glicerol, înlocuind în mod eficient peste o jumãtate din cantitatea de amidon din dietã, fãrã ca aceasta sã afecteze negativ digestibilitatea ruminalã, sinteza microbianã sau digestibilitatea nutrienþilor a tractului, la tãuraºi. O dietã cu 3,6% glicerol la vacile de lapte, la mijlocul anului de lactaþie, a avut efect asupra producþiei de lapte, sau a compoziþiei brute de lapte, dar s-a constatat o uºoarã modificare a profilului acizilor graºi din lapte ºi a crescut propionatul, în concentraþiile de rumen, în detrimentul concentraþiei de acetat (Khalil ºi colaboratorii, 1997).

Alimentarea cu 1,89 lb/zi de glycerol pânã la 21 de zile, în raport cu numãrul de fãtãri (5,4% din raþie), nu a avut niciun efect asupra producþiei de lapte sau asupra consumului de furaje (DeFrain et al., 2004). Hrãnirea cu 500 ml de glycerol, sau aproximativ 3,1% din raþia DM, la trei sãptãmâni înainte de fãtare, a dus la o creºtere a producþiei de lapte ºi la concentraþia de proteine (Bodarski et al., 2005). Analizate împreunã, aceste experimente aratã cã glicerolul poate fi adãugat în dietele vacilor, la un nivel de cel puþin 10% din DM, fãrã efecte dãunãtoare, iar, în unele cazuri, au apãrut chiar efecte benefice asupra producþiei de lapte ºi a compoziþiei acestuia.

32

mai 2016

Valoarea energeticã a glicerolului Pentru cã glicerolul nu a fost folosit ca ingredient macro, estimãrile energiei nete de lactaþie (NEL) nu sunt disponibile pentru scenarii tipice de hrãnire.

Schröder ºi Südekum (1999) au raportat estimãri de 0.9-1.03 Mcal/lb, cu valori de energie în scãdere pentru dietele bogate în amidon ºi, recent, DeFrain ºi colab. -2004, au raportat 0,86 Mcal/lb, atunci când alimentarea cu glicerol se face la începutul perioadei de lactaþie. Existã o incertitudine asupra valorii energetice pentru glicerol, ca urmare a interacþiunilor necunoscute cu alte componente din raþie.

Glicerolul este fermentat de acizii graºi volatili (VFA) în rumen. Rapoartele timpurii de fermentare a glicerolului au indicat cã acesta a fost fermentat aproape în întregime de acidul propionic(Johns ºi colab, 1953. Garton et al, 1961.). Alte rapoarte indicã o creºtere a acizilor acetic ºi propionic (Wright, 1969), sau o creºtere a acizilor propionic ºi butiric (Czerkawski ºi Breckenridge, 1972). Studiile indicã faptul cã cea mai mare parte din glicerol a fost gãsitã în propionate (Bergner ºi colab., 1995). Astfel, microbii din rumen se adapteazã la hrãnirea cu glycerol, iar frecvenþa dispariþiei glicerinei din lichidul ruminal este mai rapidã cu 7 zile de hrãnire cu glicerol. Studiile au mai arãtat cã, dacã se adaugã 15-25% glicerol, cea mai mare parte a acestuia dispare în decurs de 6 ore. (Bergner et al., 1995).

pentru o perioadã de douã spãtãmâni. Vacilor li s-au dat diete care au conþinut 0,5,10 sau 15% glicerol (99,5% USP / FCC, clasa Kosher), ca procent din raþia DM.

Experimentele cu glicerol, efectuate de Universitatea Purdue

La vacile hrãnite cu glicerol, raþia a fost echilibratã, pentru a îndeplini sau depãºi NRC (2001). În cazul celorlalte, porumbul a fost înlocuit cu o cantitate echivalentã de glicerinã ºi gluten de porumb.

Adaosul de gluten de porumb a fost ajustat, pentru a asigura protein lipsã. Dietele au fost oferite o datã pe zi ºi s-au înregistrat refuzuri ale animalelor, faþã de hrana lor de zi cu zi. Vacile au fost mulse de douã ori pe zi, iar probele de lapte au fost obþinute saptãmânal, dupã douã mulgeri consecutive, fiind analizate pentru a se vedea cantitatea grãsimilor, proteinelor, lactozei, laptele de uree N ºi celulele somatice.

Obiectivul experimentului a fost acela de a evalua valoarea gligerolului, ca înlocuitor pentru boabele de porumb, în dietele vacilor de lapte aflate în perioada de lactaþie. ºaizeci de vaci Holstein, aflate în perioada de lactaþie, au fost cazate în boxe individuale ºi li s-a stabilit o dietã de bazã,

În urma analizelor, s-a constatat cã glicerolul a fost bine tolerat de vaci ºi nu au existat diferenþe în aportul DM sau al producþiei de lapte, pe întreaga perioadã experimentalã de 8 sãptãmâni.

Consumul de hranã a fost redus prin includerea de glicerol 15%, în timpul primelor 7 zile ale stu-

diului. Efectele negative asupra aportului au fost evidente doar în timpul primei sãptãmâni a testului, iar diferenþele nu au fost detectate pentru urmãtoarele 7 sãptãmâni. Recuperarea aportului în termen de 7 zile sugereazã cã realizarea unui debit de alimentare cu15% glicerol ar putea fi cel mai bine realizat printr-o dietã care sã introducã treptat glicerolul în raþia vacilor. În plus, producþia de lapte, cât ºi compoziþia acestuia, nu s-au modificat, ca rãspuns la alimentarea cu glicerol, cu excepþia azotului ureic care a scãzut, ca reacþie la substitut.

Aceste modificãri nu au fost însã observate la toate nivele de hrãnire cu glicerol. Concentraþiile reduse de MUN sugereazã o utilizare îmbunãtãþitã a proteinelor dietetice, de cãtre bacteriile din rumen, ºi peirderile reduse de amoniac. Vacile hrãnite cu o cantitate mai mare de glicerol au câºtigat în greutate mai mult decât vacile hrãnite cu 5%glicerol, sau cu dieta de control.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

33

ferma

sãnãtate

Miruna Sorescu Miruna Sorescu

Incidenþa acþiunilor inflamatorii ºi tulburãrile de tranziþie, la vacile cu lapte

Cercetãtorul Barry Bradford, de la Departamentul de Zootehnie ºi Industrie al Universitãþii din Kansas, susþine cã multitudinea tulburãrilor cu care se confruntã vacile de lapte în timpul tranziþiei lactaþiei este o sursã perenã de îngrijorare pentru producãtorii de lactate, dar ºi pentru nutriþioniºti ºi medicii veterinari. Incidenþa bolilor inflamatorii, care pot fi letale în numai câteva sãptãmâni, ridicã multe probleme, determinând apariþia febrei laptelui, citozã, ficat mãrit etc..

O soluþie: managementul atent al nutriþiei Cea mai adoptatã practicã pe scarã largã, pentru a evita tulburãrile metabolice, este cea a managementului nutriþional al vacilor, pentru a preveni degradarea stãrii organismului. Prin limitarea rezervei de grãsime depozitatã în organism ºi prin limitarea consumului de energie din timpul perioadei uscate se limiteazã implicit creºterea acidului NEFA, ceea ce are ca rezultat stocarea de grãsimi mici ºi producþia de cetonã din ficat.

De la gestaþie, la lactaþie Deloc surprinzãtor, aceste probleme au fost în atenþia centrelor de cercetare în ultimele decenii. Este bine ºtiut faptul cã vacile care suferã de o tulburare de tranziþie reprezintã un risc mare pentru transmiterea acestora, în condiþii care pot sã nu aibã legãturã cu mastita ºi citoza. Trecerea de la gestaþie la perioada de lactaþie creºte dramatic nevoia pentru energie, glucozã, aminoacizi ºi alþi nutrienþi necesari vacilor de lapte. În acelaºi timp, consumul de hranã al acestora este foarte scãzut. Un rezultat negativ al balanþei de energie suprimã funcþia imunitarã ºi promoveazã tulburãri metabolice, fapt care ar putea explica relaþiile dintre tulburãrile de tranziþie infecþioase ºi neinfecþioase.

Cu toate acestea, rezultatele studiilor clinice controlate au fost inconsistente, cu privire la managementul nutriþional al vacilor fãrã lapte; unele studii au demonstrat un beneficiu prin creºterea aportului de energie pre-partum, atunci când starea corpului nu a fost afectatã (conform Doepel et al., 2002), în timp ce limitarea consumului, chiar ºi fãrã a afecta starea corpului vacii, a condus la rezultate mai favorabile, în alte studii (Holcomb et al., 2001). Aceste neconcordanþe sugereazã cã înþelegerea specialiºtilor asupra tulburãrilor metabolice rãmâne incompletã.

34

mai 2016

Rãspunsuri inflamatorii la infecþii În timpul infecþiilor, cum ar fi mastitã sau metrita, celulele imune ale organismului sunt invadate de agenþi patogeni ºi, în acel moment, se activeazã. În cazul în care infecþia este cauzatã de bacteria gram-negativ, endotoxinele eliberate de bacterie activeazã celulele sistemului imunitar, iar o componentã a acestui rãspuns este inflamaþia. Gazda moleculelor eliberate de celulele imune activate include oxidul nitric, prostaglandinele ºi citocinele. În timp ce, multe dintre aceste molecule promoveazã inflamaþia localã ºi creºterea fluxului saguin, citocinele inflamatorii joacã un rol cheie în stimularea rãspunsurilor inflamatorii sistemice, care includ creºterea temperaturii corporale, creºterea frecvenþei cardiace ºi scãderea consumului de hranã.

Efectele metabolice ale inflamaþiei sistemice acute includ mobilizarea þesutului adipos, descompunerea glicogenului hepatic ºi acumularea de trigliceride hepatice, toate acestea având loc în timpul perioadei de tranziþie. Mai precis, citocinele duc la descompunerea depozitelor de grãsime, prin consumul de furaje scãzut, afectarea sensibilitãþii la insulinã, precum ºi stimularea directã a lipolizei.

Toate acestea sunt asociate cu citoza ºi ficatul gras, la vacile de lapte. Efectele directe ale citocinelor asupra metabolismului hepatic pot juca un rol-cheie în promovarea tulburãrilor metabolice la vacile de tranziþie, în special a celor care au rol în combaterea tulburãrilor infecþioase.

Efectele stresului fiziologic Pe de altã parte, în cazul stresului fiziologic asociat fãtãrii ºi riscul infecþiei care însoþeºte fãtarea ºi iniþierea alãptãrii, rãspunsurile imunitãþii pot sã aibã de suferit, în perioada de tranziþie, ceea ce contribuie la inflamaþia sistemicã. Vacile sunt, în general, hrãnite cu o dietã de energie mai mare, la debutul alãptãrii ºi dacã aceastã schimbare este prea dramaticã, aceasta poate avea ca rezultat producþia de endotoxinã ºi transferul ulterior al endotoxinei în fluxul sanguin. În plus, monocitele sunt mult mai receptive la stimulentele inflamatorii în timpul perioadei de tranziþie, ceea ce are ca rezultat o mai mare secreþie de citocine inflamatorii, atunci când sunt stimulate. Astfel, mastita, metrita ºi acidoza acutã pot duce la inflamaþie sistemicã, la concentraþie crescutã de citocine ºi alterarea metabolismului hepatic.

Descoperirile recente au sprijinit speculaþiile anterioare, în ceea ce priveºte relaþiile dinte mediatorii inflamatorii ºi tulburãrile metabolice. S-a descoperit cã toate concentraþiile plasmatice ale unui numãr de marker inflamatoriu au crescut la vacile care au dezvoltat un ficat gras. Cel mai recent studiu, efectuat de cercetãtorul Jiang Ming, relevã faptul cã mastita indusã de endotoxinã modificã genele metabolice din ficat, inclusiv expresia genelor importante pentru producerea unei glucoze scãzute.

Iar, un studiu retrospectiv efectuat de Bertoni, sugereazã cã inflamaþia ficatului este asociatã cu o tranziþie problematicã în perioada alãptãrii.

Vacile au fost clasificate în funcþie de gradul de inflamaþie hepaticã, pe baza concentraþiilor plasmatice ale proteinelor din faza acutã. Astfel, vacile cu cele mai puternice profile inflamatorii au avut un grad de risc de opt ori mai mare, pentru a dezvolta tulburãri de tranziþie.

Potenþiale intervenþii O înþelegere a inflamaþiilor cauzate de tulburãrile de tranziþie deschide uºa cãtre noi strategii, pentru rezolvarea acestei probleme. Interacþiunile complexe ale stresului oxidativ ºi a cãilor metabolice permit o gamã largã de tratamente potenþiale, menite sã previnã tulburãrile de tranziþie, inclusiv prin folosirea antioxidanþilor ºi a medicamentelor anti-inflamatorii.

Antioxidanþii dietetici, în special vitamina E ºi Seleniu, sunt importanþi pentru capacitatea lor de a contribui la neutralizarea ROS, împiedicând astfel progresia spre inflamaþie. Interesant este faptul cã toate concentraþiile plasmatice ale α-tocoferol (vitamina E), scad pe parcursul perioadei de tranziþie. Suplimentarea de vitamina E, în perioada pre-partum, îmbunãtãþeºte statusul antioxidant. Având în vedere importanþa antioxidanþilor în modularea inflamaþiei, nu este deloc suprinzãtor faptul cã, mai multe studii au arãtat cã suplimentarea vitaminei E în exces, faþã de recomandãrile tradiþionale, scade incidenþa ºi severitatea mastitei clinice. Mai nou, o metaanalizã a scos în evidenþã cã suplimentele de vitamina E sunt de asemenea eficiente în prevenirea reþinerii placentei. În concluzie, existã tot mai multe dovezi care sugereazã cã inflamaþia poate fi un factor cheie în dezvoltarea multor tulburãri de tranziþie.

Din cauzã cã are drept rezultat suprimarea funcþiei imune ºi alterarea metabolismului nutritiv, inflamaþia poate furniza o legãturã între tulburãrile infecþioase ºi cele metabolice, din perioada de tranziþie. Cercetãrile viitoare vor putea oferi însã, instrumente suplimentare pentru a combate în mod direct inflamaþia la vacile din perioada de tranziþie.

Efect al citocinelor Un efect al citocinelor este acela cã activeazã producerea de proteine într-o fazã acutã, produse în special în ficat. Proteinele care participã la rãspunsul de fazã acutã al infecþiei se gãsesc din abundenþã în fluxul sanguin, dar cunosc o creºtere mare în timpul activãrii sistemice a sistemului imunitar. Totuºi, importanþa proteinelor în faza acutã, ca rãspuns la infecþie, este oarecum neclar. Este sigur, însã, cã infecþiile mamare ºi uterine duc, atât la inflamaþia localã, cât ºi cea sistemicã.

De asemenea, metrita este asociatã un un rãspuns de fazã acutã la vacile de tranziþie.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

35

ferma

tehnologie

Maria Demetriad

Relaþia dintre echipamentele

de muls ºi dezvoltarea mastitei Existã mai mulþi factori care pot afecta calitatea laptelui ºi sãnãtatea ugerului la vacile de lapte, iar utilizarea echipamentelor de muls este unul dintre ele. De aceea, producãtorii de lapte trebuie sã gestioneze corect sistemul de muls pentru a limita impactul asupra incidenþei mastitei. Iatã câteva sfaturi general valabile, elaborate de British Society of Agricultural Engeneers, publicate de Dairy Industries în utlima sa ediþie.

Maximizarea randamentului glandei mamare Obiectivul fiecãrei ferme de lapte trebuie sã fie livrarea unui lapte de înaltã calitate. De aceea, gestionarea laptelui ºeptelului trebuie sã includã: Maximizarea randamentului secretat de glanda mamarã, inclusiv prin corecta utilizare a echipamentelor de muls ºi corectitudinea practicilor, care pot influenþa performanþa ºi calitatea laptelui.

Randamentele de lapte sunt maximizate atunci când vacile calme sunt mulse cu o rutinã consistentã. Manipularea adecvatã a vacii ºi pregãtirea ugerului va scadea unitatea de timp, pe operaþiune.

Este necesar un minim de 12 pânã la 15 de secunde de timp de contact al tetinei, pentru stimularea nervului, pentru a asigura eliberarea adecvatã a oxitocinei ºi un bun rãspuns al ejecþiei laptelui (Mein ºi Reid, 1996). Unitãþile trebuie ataºate într-o fereastrã de 60 pânã la 90 secunde, de la începutul procesului de preparare a ugerului, pentru a beneficia de oxitocina stimulatã prin buna manipulare a tetinei.

Caracteristicile optime ale sistemului de muls Sistemul de muls nu ar trebui sã interfereze cu laptele, fapt care ar putea reduce randamentuldar ar putea modifica ºi compoziþia acestuia. În urmã cu mulþi ani, cercetãrile au arãtat cã mastita vacilor infectate subclinic a devenit clinicã atunci când vacile nu au fost mulse afarã. Dar, contaminarea mameloanelor ºi a þesutului ugerului cu concentraþii crescute de bacterii care invadeazã ºi infecteazã ugerul, cauzând dezvoltarea de noi infecþii mastitã ºi a numãrului de celule somatice mai mari, poate fi prevenitã. Invazia bacterianã a tetinei poate rezulta din:

36

mai 2016

- Transferul de organisme infecþioase de la vacã, la vacã, pe garnituri de cupe de muls; - Contaminarea încruciºatã de la un trimestru la altul, pe aceeaºi vacã, cauzatã de schimbãrile de presiune în interiorul unitãþii de muls; - Deteriorãri ale tetinelor care vor permite organismelor sã colonizeze ºi sã se înmulþeascã în þesutul deteriorat; - Impactul organismelor cauzatoare de mastitã prin accesul în canalul mamelonar ºi în uger.

Igiena, obligatorie Asigurarea adecvatã a garniturilor cupelor de muls ºi masajul mameloanelor în timpul ciclului de pulsaþii este esenþialã. Funcþia pulsaþiilor de masaj al tetinei, la intervale regulate, ºi menþinerea circulaþiei sanguine, previn congestia tetinei.

Pulsatoarele defecte sau slaba performanþã a cupelor de muls pot duce la un muls inadecvat sau deteriorarea mameloanele, cauzând mastitã (Bray ºi colab., 1998).

Igiena canalului tetinei este primul gest de apãrare împotriva invaziei bacteriene a ugerului. Canalul tetinei este cãptuºit cu un strat de keratinã, care joacã un rol important în prevenirea infecþiilor. Stratul de keratinã poate fi îndepãrtat prin niveluri ridicate de vid sau aplicãri dure, acestea crescând ratele de infectare, în special în fermele cu producþii mari.

Maºinile de muls pot afecta negativ sãnãtatea vacilor prin deteriorarea ugerului, dacã nu sunt utilizate corect ºi în perfectã igienã. Frecvenþa impacturilor negative creºte, în cazul admisiei bruºte de aer, aplicarea necorespunzãtoare sau îndepãrtarea greºitã a cupelor de muls sau poziþionarea necorespunzãtoare a unitãþii de muls, sub vacã.

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

37

afacere

materii prime

Ing. Tehn. Cristina Delia Gavriluþ

Culturi cu pH stabil pentru iaurturi

Câteva bãtãi de cap În prezent, iaurtul este unul dintre fruntaºii clasamentelor în ceea ce priveºte consumul la nivel global, atât datoritã gustului plãcut ºi varietãþii sortimentale extrem de variate în care acest produs se gãseºte pe piaþã, cât ºi datoritã multiplelor beneficii pe care le are asupra sãnãtãtii noastre, prin prezenþa culturilor lactice active. Însã, tocmai prezenþã acestor culturi lactice active, mai exact a bacteriilor lactice benefice din iaurt, extrem de sensibile la diverºi factori, a fost aceea care a dat bãtãi de cap producãtorilor din industria laptelui multã vreme. Dar, odatã cu evoluþia tehnologiei ºi a ºtiinþei, aceste probleme au fost, sunt ºi vor fi treptat remediate. În toate ramurile industriei alimenatare, procesatorii se bazeazã pe culturile bacteriene active ºi pe enzime, pentru a duce la bun sfârºit diverse procese tehnologice, acest aspect fiind ºi mai pronunþat în cazul industriei laptelui, unde, fãrã ele nu ar mai exista iaurt, brânzã sau smântãnã, ci doar lapte.

Tocmai din aceastã cauzã, marile companii din domeniu investesc anual sume subtanþiale în studiul culturilor bacteriene ºi al enzimelor din lapte, din dorinþa de a exploata la maxim potenþialul acestora.

38

mai 2016

Funcþiile culturilor bacteriene Culturile bacteriene utilizate în industria laptelui au funcþii specifice: unele îºi exercitã funcþia în timpul procesului tehnologic, determinând caracteristicile senzoriale ale produselor; altele, cunoscute sub denumirea genericã de probiotice, îºi exercitã funcþia de abia dupã ce produsul a fost consumat, acþionând la nivelul organismului consumatorilor. Inovaþia o reprezinþã acele culturi lactice care stabilizeazã pH-ul iaurtului, exercitând totodatã ºi o funcþie bioprotectoare împotriva drojdiilor ºi mucegaiurilor, ceea ce însemanã cã vom obþine un produs care nu mai necesitã adaos de conservanþi ºi stabilizatori.

Apariþia acestor inovaþii a fost dictatã ºi de nevoile noii generaþii de consumatori, care acordã o atenþie sporitã alimentelor pe care le consumã. Astfel, o etichetã plinã cu denumiri ale aditivilor alimentari utilizaþi, fie ei ºi de origine naturalã ºi nedãunãtori organismului, este mult mai puþin atrãgãtoare decât cea a unui iaurt care s-a obþinut folosind metode inovatoare, bazate pe procese naturale determinate de culturi lactice ºi enzime proprii laptelui. Unul din cei mai mari jucãtori din piaþa culturilor lactice, cu sediul în Milwaukee, S.U.A, a lansat recent pe piaþã un nou tip de culturã lacticã, destinatã unui spectru larg de produse lactate acide, inclusiv diverse forme de iaurt, de la cel de bãut, la cel grecesc ºi cele pe bazã de fructe ºi diverse adaosuri.

Iaurtul este un produs alimentar obþinut prin fermentarea laptelui cu culturi lactice selecþionate, încadrat în categoria produselor lactate acide.

La fel ca în cazul celorlalte produse obþinute prin procedee de fermentaþie, iaurtul a fost descoperit accidental cu mii de ani în urmã în zona Asiei, dovezi în acest sens existând sub forma unor cronici indiene antice, în care se menþioneazã cã „hrana zeilor” consta dintr-un amestec de iaurt ºi miere. De altfel, însãºi denumirea produsului este originarã din Asia Micã, mai exact din Turcia, fiind un derivat al verbului turcesc „yoğurmak”- a închega.

Asigurarea texturii Partea cea mai delicatã, dar ºi cea mai costisitoare, a procesului tehnologic de obþinere a iaurtului, o reprezintã asigurarea texturii produsului finit. Clienþii îºi doresc un iaurt fin, cremos, bine închegat, atrãgãtor. Principala metodã de obþinere a acestui deziderat era prin adaos de proteine sau amidon, ceea ce însuma cca 25 % din costul produsului finit. Prin utilizarea acestor noi culturi lactice cu pH stabil, nivelul adaosului de proteinã scade la 0,3- 0,6 %, ceea ce însumeazã un maxim de 5 % din costul de producþie. Utilizând acest tip de culturi lactice cu pH stabil, procesul tehnologic se modificã uºor, în sensul cã iaurtul rãmâne cald pânã la ambalare, lucru imposibil de realizat pânã acum, deoarece nicio altã culturã nu era suficient de stabilã din punctul de vedere al pH-ului, rezultatul fiind, pânã la descoperitea acestor culturi, un iaurt prea acid.

Care e secretul?

Secretul constã în combinaþia unicã de tulpini active selecþionate, care conferã produsului nu numai o stabilitate extraordinarã, ci ºi un gust extrem de plãcut, aciditate scãzutã, consistenþã finã ºi texturã cremoasã. Folosirea culturilor lactice cu pH stabil nu influenþeazã doar calitatea produsului finit, în sens pozitiv, ci ºi eficienþa economicã a procesului tehnologic, reducând semnificativ costurile. Astfel, datoritã aciditãþii mai scãzute, produsul are un gust mai agreabil, nemaifiind necesar adaosul de zahãr sau alte tipuri de îndulcitori. Totodatã, obþinânduse un produs finit cu consistenþa doritã, nu mai este necesar adaosul de amidon sau a altor tipuri de agenþi de îngroºare, rezultând astfel produsul „curat” pe care îl cautã consumatorii.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

39

afacere

materii prime

Libertate pentru procesatori Un alt aspect important legat de folosirea acestor culturi lactice cu pH stabil îl reprezintã libertatea pe care ele o oferã procesatorilor din industria laptelui din punctul de vedere al aromelor. Datoritã faptului cã iaurtul obþinut prin aceastã metodã este mai blând decât cel obþinut prin metoda clasicã, se poate utiliza o gamã mult mai variatã de arome, inclusiv dintre cele exotice, de tipul ceaiului verde sau a pepenelui roºu.

Prin extinderea gamei sortimentale, producãtorii pot atrage noi pieþe de consumatori ºi pot transforma iaurtul într-un produs mult mai popular, similar îngheþatei.

Culturile cu pH stabil influenþeazã nu doar textura ºi gustul iaurtului, ci ºi valabilitatea sa. Utilizând acest tip de culturi performante, termenul de valabilitate al produselor se extinde, fenomenul de post-acidifiere fiind mult mai lent, decât în cazul iaurtului obþinut prin metoda clasicã. Astfel, produsul nu va fi afectat, dacã e menþinut o perioadã mai îndelungatã la temperaturi mai ridicate, ceea ce conferã flexibilitate din punctul de vedere al rãcirii. Cu toþii ne dorim un iaurt care sa nu devinã acru, dacã l-am uitat peste noapte afarã din frigider, nu-i aºa?

Flexibilitatea, o calitate în plus Acest tip de culturi sunt extrem de flexibile, în sensul cã ele se preteazã ºi pentru iauturile de bãut, sau cele de tip grecesc, extrem de populare în ultima periodã, precum ºi pentru cele cu fructe, nu doar pentru iaurtul clasic. Indiferent de varietate însã, produsul obþinut este unul extrem de delicios, cu texturã ºi consitenþe plãcute ºi aciditate scãzutã. Un alt secret al acestor culturi constã în faptul cã acestea pot „simula” oarecum grãsimea din iaurt, mai exact, putem obþine un produs cu consitenþa unui iaurt gras, dintr-un lapte degresat: cremos, cu aspect uniform, care se topeºte în gurã, bogat în proteine.

Acelaºi producãtor american a anunþat recent lansarea unui nou tip de culturi cu pH stabil destinat produselor pe bazã de zer, smântânii, brânzei proaspete ºi cremelor de brânzã, similar celor destinate iaurtului, bazate pe acelaºi principiu: obþinerea unor produse cremoase, gustoate si textural corespunzãtoate, care sã aibã o viaþã extinsã la raft ºi care sã îºi menþinã prospeþimea timp mai îndelungat.

Aºadar, culturile lactice cu pH stabil reprezintã alternativa viitorului în industria produselor lactate. Atât din dorinþa de a-ºi reduce cheltuielile, concomitent cu pierderile prin obþinerea unul produs cu termen de valabilitate mai extins, cât ºi din dorinþa de a mulþumi consumatorii ºi de a atrage cât mai mulþi clienþi noi, procesatorii din industria laptelui ar trebui sã încerce sã se alinieze la trend-urile noi care dicteazã ºi, treptat, schimbã piaþa ºi standardele produselor din lapte, inclusiv a iaurtului care devine un produs din ce în ce mai puþin acid ºi, din ce în ce mai mult, un produs cu texturã finã ºi cremoasã.

40

mai 2016

afacere

materii prime

SOLUȚIA PERFECTĂ PENTRU TRATAREA APELOR UZATE S.C. Pure Water S.R.L. și S.C. Water Health S.R.L. propun și implementează tehnologii eficiente și inovatoare pentru tratarea și epurarea apei. S.C. Pure Water S.R.L. produce și comercializează coagulanți specifici și selectivi pentru tratarea și epurarea apelor uzate de orice categorie, având o experiență de 15 ani în domeniul tratării apelor uzate sau pentru scop potabil.

Water Health S.R.L. este o firmă de proiectare, implementare și execuție a stațiilor de epurare municipale și industriale, reprezentând firma Redox (activă din anul 1984), având din întreaga lume şi activă în România din anul 2002.

Datorită înaltei calități a tehnologiilor și produselor propuse, eficiența și economicitatea acestora este superioară metodelor tradiționale de tratare și epurare a apelor uzate rezultate din industria de procesare a laptelui și a cărnii.

Grupul S.C. Pure Water S.R.L. și Water Health S.R.L. din Cluj Napoca sunt distribuitori unici în România ai firmelor producătoare Feralco Gmbh, din Germania, REDOX-Olanda și Ecolochem Kft, din Ungaria, grupuri cu prestigiu mondial în domeniul echipamentelor și tehnologiilor, respectiv, al reactivilor folosiți în tratarea și epurarea apei.

TRATAREA CHIMICĂ A APELOR REZIDUALE DIN INDUSTRIA DE PRELUCRARE A CĂRNII ȘI A LAPTELUI Particularizând, cele mai eficiente metode utilizate în procesul de epurare a apelor uzate sunt tehnologiile REDOX, bazate pe sisteme performante de ßotație tip DAF, coroborate cu unități de tratare biologice pentru care au fost adaptați coagulanți selectivi tip Mopac, acestea dând randamente foarte bune în procesul de epurare.

Pentru tratarea apelor provenite din industria de procesare a laptelui propunem metode inovatoare de tratare, având drept scop îndepărtarea materiilor în suspensie, a grăsimilor, fosforului total, azotului de proveniență organică, precum și intensificarea nitrificării din treapta biologică.

======================================

AVANTAJE

Pentru tratarea apelor uzate provenite din industria de procesare a cărnii, propunem metode inovatoare de tratare având drept scop îndepărtarea materiilor în suspensie, a CCOCr ( COD ), fosforului total, azot organic, detergenți, precum și intensificarea nitrificării / denitrificãrii din treapta biologică.

¥ Eficiență mult mai ridicată decât la alte medode clasice ¥ Randament de separare mare cu consum specific mic de reactivi ¥ Costuri de întreținere/exploatare mult mai mici decât în cazul metodelor clasice ¥ Cheltuieli energetice mult diminuate ¥ Costuri mult mai mici la procesarea și depozitarea nămolului rezultat în urma tratării

Tehnologiile și echipamentele de ultimă generație ale firmei Water Health utilizează complecºi pe bază de fier și aluminiu tip Mopac sau Mofix, în funcție de tipul apei uzate (fiind foarte important dacă apa reziduală este încărcată cu sânge provenit din abator sau zer, zară și alte elemente foarte greu de eliminat prin metode clasice), cu o eficiență maximă în procesul de tratare, oferind: ¥ Eficiență mult mai ridicată decât tehnologiile implementate și parțial funcționale sau total nefuncționale ¥ Randament de funcționare mare, cu costuri operaționale optime ¥ Costuri de întreținere/exploatare adaptate la tipul de apă uzată ¥ Costuri energetice mult diminuate ¥ Costuri mult mai mici la procesarea și depozitarea nămolului rezultat în urma tratării.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

41

afacere

tehnologii de procesare

Ilie Stoian

Premiile International Dairy Show, pentru tehnologie Pe plan mondial, investiþia în cercetarea tehnologicã aduce sectorul de procesare a laptelui la noi niveluri de performanþã, din toate punctele de vedere. Nu e de mirare, în aceste condiþii, cã pieþele din Vest merg atât de bine, gândind cã ºi sprijinul de sistem economic este consistent, în aproape toate þãrile occidentale, în Statele Unite sau Canada. De aceea, am considerat util sã vã prezentãm în aceastã ediþie tehnologiile lansate în 2015, ºi care vor fi premiate în gala International Dairy Show. Nu de alta, dar, poate, informaþiile de aici vor însemna ºi un mic imbold pentru alocarea mai multor fonduri pentru cercetare ºi dezvoltare, celor câtorva producãtori de tehnologii, din România.

Premiul, o bunã ocazie de promovare

Vârfurile tehnologice ale anului

La nceputul acestei primãveri, Asociaþia Internaþionalã Dairy Foods a anunþat finaliºtii celei de-a doua ediþii a Milk Processing Awards, eveniment în cadrul cãruia sunt premiate cele mai performante tehnologii destinate procesãrii ºi ambalãrii laptelui ºi produselor lactate, ºi lansate în anul precedent. Fiecare dintre finaliºti a fost ales în funcþie de substanþa criteriilor de performanþã, progres semnificativ într-o tehnologie sau în aplicarea sa, design inovator sau economii considerabile de costuri. Premiile vor fi acordate în Gala care va avea loc în toamna acestui an, la Chicago.

Tehnologiile ºi companiile selectate pentru a fi votate, sunt:

"Aceste premii sunt o modalitate foarte bunã pentru de a aduce produsele ºi serviciile companiilor în atenþia industriei produselor lactate", a declarat pentru Dairy Food, Robin Cornelison, IDFA Trade Show Director al Galei, acela care a adãugat: "Toate companiile participante, mai ales câºtigãtorii, vor obþine o recunoaºtere adãugatã, din partea colegilor ºi a potenþialilor clienþi, pentru produsele ºi serviciile lor inovatoare." Ce este însã cel mai important, este faptul cã premiile vor fi acordate în funcþie de voturile beneficiarilor acestor tehnologii, voturi care vor fi acordate pentru urmãtoarele categorii: 1. Siguranþa alimentarã 2. Ingrediente, Condimente, Aromatizanþii, Aditivi 3. Ambalaj 4. Procesare 5. Durabilitate Votul se va încheia în ziua de 5 noiembrie, iar câºtigãtorii vor fi anunþaþi în ziua de 11 noiembrie.

42

mai 2016

Secþiunea Siguranþã • Lampa portabilã produsã de Harvill Industries Bactiscan- uºor de utilizat ºi robustã, poate detecta reziduurile biologice de film, mucegai, Salmonella, drojdie, E. coli, alte bacterii ºi contaminanþi.

• Tehnologia inovatoare UV Atlantium Technologies, care îndeplineºte cele mai noi criterii de pasteurizare, permiþând economii serioase de energie ºi de apã.

• MobileConductor ExtenData este un software cuprinzãtor al lanþului de aprovizionare, cu aplicabilitate pe telefonia mobilã, care permite procesatorilor ºi comercianþilor de lactate sã urmãreascã laptele de la fermã, în magazin, pentru îmbunãtãþirea siguranþei pe tot parcursul transportului.

Secþiunea Ingrediente, Arome, condimente ºi Aditivi • NOVATION Endura 0100, un amidon nativ funcþional fabricat de Corn Products International, extrem de tolerant, cu valenþe excepþionale în aplicaþii de procesare a laptelui care necesitã condiþii de procesare extreme, în comparaþie cu amidonul nativ tradiþional, cum ar fi porumbul, care este lipsit de funcþionalitate.

• Aromele pentru blue cheese Treasure Pestera. În fapt, este vorba despre cele mai noi tendinþe, prin introducerea a patru noi arome îndrãzneþe pentru brânzã mãrunþitã: Buffalo Wing, Chipotle Pepper, Chipotle ºi Black Bean.

• Aditivi M & B pentru ciocolatã albã Inc cu lapte degresat, fabricaþi din extract natural de Stevia ºi extract de cacao, pentru aromã.

Secþiunea Ambalaje • Noul sistem de deschidere EZ Block-Tite, pentru brânzã vrac, sistem produs de Curwood Inc. Sistemul îmbunãtãþeºte semnificativ manipularea produsului, rãspunzând provocãrilor de barierã.

• Tehnologia EZ Peel Reseal Curwood, care oferã posibilitatea ambalãrii feliilor de brânzeturi cu folii 100 % flexibile, ºi cu grosimea mai micã de 3 mm.

• Polytainers seria "Wave" este noua gamã de produse de ambalare ºi etichetare în casolete, tehnologie dezvoltatã pentru clienþii care cautã ambalaje cu valoare adãugatã, pentru a-ºi diferenþia produsele la raft.

Secþiunea Inovaþie • MCS Afimilk, o soluþie de progres pentru creºterea valorii laptelui ºi îmbunãtãþirea semnificativã a randamentelor producþiei de lapte. Tehnologia clasificã laptele în timpul mulsului, în conformitate cu constituenþii sãi ºi alte caracteristici, cum ar fi proprietãþile de grãsime, proteine ºi de coagulare, precum ºi capacitatea sa de a realiza produsele lactate dorite.

• Instrumentul de optimizare Blend Junction Solutions, care automatizeazã dozarea, amestecarea ºi operaþiunile de amestecare, determinând cea mai bunã combinaþie de ingrediente, pentru utilizarea mai eficientã a resurselor materiale.

• Gama Sargento Ultra Thin, pentru brânzeturile naturale cu 45 de calorii sau mai putine, pentru fiecare felie, dar decupate din aceeaºi bucatã de

brânzã. Feliile Ultra Thin conþin doar jumatate din caloriile feliilor de brânzeturi tradiþionale.

Secþiunea Durabilitate • MAx: O tehnologie IT de ”joncþiune”, care oferã companiilor, în timp real, informaþii exacte ºi detaliate cu privire la istoricul comenzilor, inventar ºi produse. Totodatã, MAx oferã posibilitatea de a plasa noi, comenzi fãrã a fi conectat la o reþea fãrã fir.

• Quest Pro Pack: Celulã robotizatã, intuitivã, care produce ambalajul, alege produsul ºi în aºeazã în cutii. Celula compactã este personalizabilã pentru a se potrivi nevoilor oricãrei facilitãþii.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

43

afacere

tehnologii de procesare

Maria Demetriad

Deºi, în România, producþia de brânzeturi tari ºi semi-tari ºi, mai ales, a tipurilor de brânzeturi care se prezintã în blocuri de mare greutate, este micã, graþie unor contracte externe, cererea de astfel de produse creºte. Tocmai de aceea, propunem cititorilor revistei Fabrica de Lapte câteva repere tehnologice, mai precis, echipamente de presare a blocurilor de brânzã, produse de compania francezã Chalon Megard.

Utilaje de presare ºi transport a blocurilor de brânzã Linie de presare a brânzeturilor Linia de presare a brânzeturilor permite extragerea uniformã a lichidelor ºi a aerului din calupurile de brânzã. Cu ajutorul unei linii complet automatizate, alimentarea, presarea ºi evacuarea se pot efectua fãrã întreruperi de proces, permiþând în acelaºi timp presarea individualã a fiecãrui bloc de brânzã. În funcþie de cerinþe, pe linie se pot monta douã sisteme de presare care funcþioneazã concomitent, în timp ce alte douã sisteme automatizate pot efectua încãrcarea ºi descãrcarea cu produse.

Programul computerizat poate fi presetat, în funcþie de presiunea de presare doritã, pentru fiecare tip de brânzã care se aflã în fabricaþie.

Desigur, utilajul de presare este prevãzut cu un conveier automatizat, pentru deplasarea lejerã a calupurilor de brânzã.

Tunel de presare fãrã conveior Tunelul de presare este prevãzut cu porþi de intrare-ieºire, presele pentru brânzeturile bloc fiind dispuse, în funcþie de necesitãþi, pe unul sau douã niveluri. Alimentarea ºi extracþia tunelului de presare se efectueazã cu ajutorul unui sistem robotizat care aþioneazã atât prin deplasarea în partea anterioarã a presei, cât ºi în partea de evacuare.

Fiind fabricat din inox, asigurarea igienei tunelului este facilã.

44

mai 2016

Presã mobilã pe role Presa mobilã pe role este deosebit de versatilã, permiþând mutarea ei în apropierea calupurilor de brânzã care urmeazã a fi presate, deci, excluzând un efort suplimentar de transport al brânzeturilor de la raft, la utilaj ºi retur.

Echipamentul este adaptat pentru o funcþionare semi-automatizatã, având în componenþã un sistem electro-pneumatic programabil, în funcþie de necesitãþi.

Utilizând o astfel de presã mobilã, spaþiul poate fi optimizat la maximum, beneficiind de posibilitatea depozitãrii lui în perioadele de timp în care nu este folosit.

Tunel de acidifiere Tunelul de acidifiere este, de fapt, o combinaþie de echipamente care acoperã aceastã necesitate ºi varianta tunelului de presare.

Utilajul este dotat suplimentar cu un sistem robotizat de transfer al calupurilor de brânzã.

Asemãnãtor echipamentului prezentat mai sus, partea tunelului de presare este prevãzutã cu porþi de intrare-ieºire, presele pentru brânzeturile bloc fiind dispuse, în funcþie de necesitãþi, pe unul sau douã niveluri. Alimentarea ºi extracþia tunelului de presare se efectueazã cu ajutorul unui sistem robotizat care aþioneazã atât prin deplasarea în partea anterioarã a presei, cât ºi în partea de evacuare.

Fiind fabricat din inox, asigurarea igienei tunelului este facilã.

Robot de paletizare Soluþie de robotizare cu totul originalã, care permite deplasarea paletelor din zona de formare în zona de presare ºi cea de ambalare. Conceptul design-ului permite optimizarea la maxim a spaþiului, în zona conveierelor amplasate la sol. Conveiorul suspendat poate fi mecanizat.

(Sursa: www.chalonmegard.fr) revista specialiºtilor din industria lactatelor

45

afacere

tehnologii de ambalare

Maria Demetriad

Prezent la conferinþa ”Decizii Store Brands”, care s-a desfãºurat în cursul lunii martie 2016, expertul în tehnologii de ambalare, Robert Hogan, a detaliat celor prezenþi cinci tendinþe de inovare a ambalajelor pentru lactate, în special pentru brânzeturile tari ºi semi-tari ºi, mai ales, pentru produsele private label. Iatã un rezumat al foartei interesantei intervenþii, preluatã din publicaþia Dairy Industries.

Cinci tendinþe în ambalarea brânzeturilor Cei mai buni sunt japonezii În cazul în care doriþi sã vedeþi un ambalaj inovator de cea mai înaltã calitate, afirmã Hogan, studiaþi chiar ºi superficial piaþa Japoniei, acolo unde ambalajul este privit ca o piesã de artã plasticã, gânditã nu doar pentru uºurinþa în utilizare, ci ºi pentru plãcerea esteticã. De exemplu, un producãtor de brânzeturi din Tokyo oferã sfaturi ºi reþete, prin sistemul Q de codificare, dar ºi utilizând codul de bare marcate cu laser pe pachetul de plastic, pentru a ajuta facilita consumatorilor accesul pentru orice informaþie.

Un alt exemplu vine din America de Nord, acolo unde consumatorii s-au plâns cã pachetele în care este ambalatã brânza sunt dificil de a deschis ºi resigilat, având ca rezultat un eºec în utilizare, dar ºi modificarea accentuatã a proprietãþilor produsului, prin pãtrunderea continuã de aer. Rãspunsul în oferã sistemele de închidere Zip, în primul rând, pentru ambalajele flexibile, de preferat casoletelor ale cãror folii superioare nu se sigileazã prea bine, din cauza adezivilor.

Mai mult, comercianþii cu amãnuntul îºi pot permite cu uºurinþã adoptarea unei noi tehnologii,

din ce în ce mai preferatã de consumatori, cum ar fi sigilarea panoului frontal tip Inno-Lok, utilizat de Archer Farms. De fapt, tehnologia Zip se poate adapta unei linii de ambalare în cât mai puþin de ºase sãptãmâni ºi cu o investiþie minimã de capital, rezultând beneficii consistente.

Consumatorii preferã pachetele resigilabile Existã puþine întrebãri care furnizeazã confort consumatorilor, îmbunãtãþind concomitent imaginea mãrcii. O cercetare independentã de piaþã indicã faptul cã aproape toþi consumatorii recunosc instantaneu uºurinþa în utilizare a sistemelor Zip, atât companiile, cât ºi consumatorii fiind mai înclinaþi sã aleagã un astfel de pachet, indiferent de preþ.

Un exemplu în oferã ºi firma Pour & Lok, aceea care a fãcut tranziþia spre un ambalaj care oferã clientului o mai mare comoditate, prin pungile resigilabile prevãzute cu sisteme Zip. Spre deliciul consumatorului, produsul rãmâne protejat ºi în siguranþã, în interiorul ambalajului, în timp ce termenul de valabilitate se prelungeºte în mod semnificativ.

46

mai 2016

Zipbox, soluþia mixtã În plus, producãtorii de private label realizeazã creºterea încrederii consumatorilor în produs, precum ºi creºterea eficienþei în producþie, atunci când apeleazã la soluþii de ambalare care sunt distincte pe piaþã. Un exemplu foarte bun este tehnologia Zipbox, care combina ambalajul rigid cu ambalajul flexibil, într-un mod surprinzãtor. Nu numai cã Zipbox are un design nou, dar aceastã inovaþie determinã economii consistente, deoarece nu este necesarã nicio cãptuºealã interioarã.

La rândul sãu, Dash, un lanþ de vânzare cu amãnuntul din nordul statului New York, a introdus ”Plantation”, o specialitate de brânzã ambalatã în cutii de carton Zipbox, având ca rezultat o creºtere clarã a vânzãrilor. Potrivit datelor furnizate de magazin, mai mult de 85% dintre consumatorii intervievaþi au declarat cã le-a plãcut ambalajul dar, mai ales, comoditatea de a resigila produsul. Tocmai de aceea, Dash va extinde adoptarea acestui tip de ambalaje ºi pentru alte produse.

Cu toate acestea, s-a împãmântenit ideea cã, la transportul produselor ambalate în pungi flexibile costurile se reduc. Aºa e, iar trecerea de la un pachet rigid la o pungã flexibilã creeazã reduceri semnificative ale costurilor, fapt remarcat în special de marile lanþuri de magazine care, ambalând alimentele în pungi prevãzute cu sisteme de închidere cu ”fermoar”, au parte ºi de reducerea costurilor, dar ºi de satisfacþie furnizatã consumatorilor. Dar ºi ambalajele mixte reduc costurile de transport, inclusiv numãrul de camioane necesare pentru a distribui produsul.

O inovaþie ”rigidã” de la Coveris La rândul sãu, copmania Coveris a anunþat deja noua ofertã de soluþii de ambalare în folii rigide, ofertã care va putea fi studiatã de beneficiari la Innovations Packaging 2016.

Furnizorul global de soluþii de ambalare va prezenta o gamã largã de produse specifice de la lactate ºi pânã la alimente semipreparate sau ready meal. La eveniment, Coveris va expune ambalaje termoformate, tehnologii de ambalare prin injecþie ºi ambalaje turnate prin compresie, toate acestea fiind menite sã creascã siguranþa, calitatea ºi comoditatea produselor pe care consumatorii le folosesc în fiecare zi.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

47

afacere

tehnologii de ambalare

Maria Demetriad

Sisteme robotizate de paletizare Volumul mare de producþie care, din fericire, se înregistreazã în rândul multor companii de procesare a laptelui, impune adoptarea ultimelor tehnologii de paletizare. Nu puþine sunt firmele care au achziþionat roboþi de paletizare ºi, în ciuda problemelor perioadei actuale, nu puþine sunt companiile care doresc sã îºi modernizeze liniile finale de ambalare. Iatã, în ediþia de faþã, câteva propuneri tehnologice.

Turn de paletizare automat cu ax cartezian Echipamentul de paletizare SPA 1035 se bazeazã pe douã axe de miºcare cartezianã, combinatã cu miºcãri ascendente, fiind un sistem de paletizare pe o singurã coloanã. Axul vertical este format dintr-o coloanã verticalã durã, cu o grindã orizontalã care ruleazã pe ghidaje sferice recirculante. Miºcarea axului orizontal se face cu ajutorul unui fascicul cu ghidaje sferice, montate pe braþul de prindere purtãtoare.

Gripper-ul de prindere are menirea de a ridica paletul în zona doritã. Motoarele fãrã perii conduc miºcarea pe verticalã a fasciculului ºi miºcarea pe orizontalã braþul purtãtor. Acest lucru asigurã traiectorii precise pe parcursul întregului proces de paletizare.

Turn de paletizare articulat, automatizat ºi telescopic APS 1550 P Ergon este un sistem ”3 în 1” care se integreazã în interiorul structurii coloanei centrale de paletizare, alimentând printr-o singurã miºcare straturile de paleþi, pre deosebire de alte sisteme care executã trei operaþii, cu treid maºini separate, în interiorul spaþiu dedicat. Integrarea acestor trei funcþii în coloana centralã este posibilã printr-o serie de inovaþii tehnice concepute de designerii SMI. Mai exact, grinda orizontalã a fost echipatã cu un sistem de ghidaje telescopice, care permit fasciculului sã se miºte mai repede pe axa sa transversalã. În acest fel, partea coloanei care rãmâne limpede, atunci când pachetele sunt introduse în capul de încãrcare, este exploatatã de cãtre sistemul Smipal, pentru a adãposti unitatea care gestioneazã fluxul de paleþi ºi introducerea straturilor intermediare. Aceastã unitate constã în principal dintr-un braþ articulat orizontal, capãtul îndepãrtat fiind echipat cu un element de prindere pentru paleþi ºi o unitate de cupe de aspiraþie, pentru manipularea straturilor de carton. Braþul se miºcã atât pe verticalã, prin alunecarea pe coloana centralã, pentru a ridica ºi a elibera paleþii ºi straturile intermediare, cât ºi pe orizontalã, pentru a transfera paleþii din straturile intermediare.

48

mai 2016

Turn de paletizare, articulat, cartezian ºi automatizat APS 3090 P Ergon este un sistem asemãnãtor celui descris anterior, care se integreazã în interiorul structurii coloanei centrale, dar care are o capacitate de lucru superioarã.

Partea coloanei care rãmâne liberã, atunci când pachetele sunt introduse în capul de încãrcare, este exploatatã de sistemul Smipal, care gestioneazã fluxul de paleþi ºi introduce straturile intermediare.

Aceastã unitate constã în principal dintr-un braþ articulat orizontal, capãtul îndepãrtat fiind echipat cu un element de prindere a paleþilor ºi o unitate de cupe de aspiraþie, pentru manipularea straturilor de carton..

Sistem L de paletizare Sistemul L-APS 3100, pentru paletizare pe o singurã coloanã paletizare, dispune de o miºcare cartezianã completã, cu miºcãri direcþionale în sus. Axa orizontalã este montatã pe o grindã prevãzutã cu ghidaje sferice recirculante, pe care braþul de prindere completeazã setul miºcãrilor. Axa verticalã are o coloanã verticalã, hard-set, miºcarea efectuându-se longitudinal.

Capul Grip se miºcã rapid ºi precis, aºezând straturile de ambalaje ºi depozitându-le exact în zona aleasã a paletei. Miºcarea pe orizontalã ºi miºcare pe verticalã a fasciculului sunt conduse prin utilizarea de motoare care garanteazã plasarea exactã, în timpul procesului de paletizare.

Sistem de paletizare automatizatã a sacilor Fundamentul unei platforme inteligente, durabile destinatã sfârºitului de linie de ambalare, 3P ™, de la BEUMER Group, este o abordare bazatã pe procedee ºi tehnologii de paletizare ºi ambalare.

3P se concentreazã pe intrãrile potrivite ale sacilor, contribuind la o mai bunã aºezare la capãtul liniei de ambalare, asigurând inclusiv o protecþie superioarã a produselor, cu o precizie de neegalat în repetabilitate, calitate, control al costurilor ºi predictibilitate operaþionalã.

(Sursa: www.directindustry.com)

revista specialiºtilor din industria lactatelor

49

afacere

siguranþã

Ing. Tehn. Cristina Delia Gavriluþ

Atât din punct de vedere economic, cât ºi sub aspect nutriþional, respectiv senzorial, grãsimea din laptele-materie primã joacã un rol cheie în industria lactatelor ºi a produselor sale derivate. Odatã cu creºterea consumului, tendinþa de falsificare a grãsimii din lapte, prin substituirea sa în produsul finit, cu grãsimi de origine vegetalã, este din ce în ce mai extinsã, motiv pentru care cercetãtorii dezvoltã noi ºi noi metode de a demasca tentativele de fraudare a lactatelor, ºi, în special a brânzeturilor, care sunt cel mai frecvent supuse acestori tehnici frauduloase.

Detectarea adaosului de ulei vegetal din brânzeturi Practici frauduloase

Criterii de detecþie

Adaosul exogen de grãsimi de origine vegetalã în procesul de fabricare a brânzeturilor a devenit în ultimii ani o realã problemã pe piaþã, motivele pentru care se practicã aceasta fiind variate.

Principalul motiv este cel economic. Grãsimea din lapte este extrem de valoroasã sub aspect nutritiv ºi, implicit economic, datoritã conþinutului ridicat de vitamine liposolubile. Or, acestea pot fi valorificate sub alte forme ºi vândute mult mai scump, motiv pentru care unii procesatori aleg sã o substitie cu diverse grãsimi de origine vegetalã, mult mai ieftine. Cel mai adesea, grãsimea non-animalã din lapte se subtituie fradudulos cu uleiuri de palmier, cocos, floarea soarelui ori bumbac.

Tocmai din acest motiv, a devenit un lucru absolut necesar ca oamenii de ºtiinþã sã gãseascã metode de detectare a acestor produse frauduloase din piaþã. Criteriul de detectare a falsificãrilor îl reprezintã compoziþia chimicã a acizilor graºi din brânza supusã analizei. Astfel, în cazul unui produs autentic, grãsimea acestuia va conþine acizi graºi saturaþi cu catenã scurtã, în vreme ce un produs falsificat va avea în compoziþie acizi graºi nesaturaþi, cu catenã medie, spre lungã. Detectarea structurii chimice exacte a acizilor graºi se poate face prin mai multe metode, însã, marea lor majoritatea sunt laborioase ºi costisitoare, motiv pentru care nu se folosesc pe scarã largã.

Deºi aceste produse nu sunt neaparat dãunãtoare sãnãtãþii noastre, sub aspect nutriþional ele sunt net inferioare brânzeturilor obþinute din lapte: nu conþin calciu ºi, de cele mai multe ori, sunt pline de arome ºi coloranþi artificiali. Or, acest lucru nu ar fi neaparat o problemã, dacã etichetele produselor ar conþine toate informaþiile referitoare la compoziþia REALÃ a produselor respective. Însã, de cele mai mult ori, acest lucru nu se întâmplã, cel înºelat fiind cumpãrãtorul de bunã credinþã.

50

mai 2016

În vederea stabilirii autenticitãþii brânzeturilor ºi detectãrii nivelului de falsificare pe baza principiului mai sus enunþat, au fost propuse mai multe metode de analizã. Printre acestea amintim: -tehnicile bazate pe PCR (descoperite în 1997), -electroforeza capilarã (1999 -2013), -HPLC (2004), -metodele imunochimice -spectroscopia de fluorescenþã (2013)

Cauze, cicã, etice!

Un alt motiv pentru care unii procesatori aleg sã înlocuiascã grãsimea animalã cu cea vegetalã este cel al considerentelor etice ale consumatorilor, vis-a-vis de laptele de vacã ori intoleranþele alimentare ale acestora. În acest caz, de cele mai multe ori, nu doar grãsimea se substituie, ci ºi proteina de origine lactatã, rezultând brânzeturi care aratã aproape identic cu cele naturale, dar care au în compoziþie uleiuri, soia, amidon sau alþi înlocuitori de origine vegetalã.

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

51

afacere

siguranþã

În genere, metodele spectroscopice sunt cele care se folosesc cel mai adesea, deoarece informaþiile obþinute sunt foarte precise ºi pot detecta toate componentele unui amestec, ceea ce permite identificarea cu uºurinþã a eventualelor falsificãri. Ca definiþie, spectroscopia reprezintã studiul interacþiunilor dintre materialul supus analizei ºi radiaþia luminoasã, rezultatul fiind exprimat în funcþie de lungimea de undã sau frecvenþa la care un compus chimic este identificat. În funcþie de tipul de radiaþie utilizatã pentru analiza probei, avem mai multe tipuri de spectroscopie. În cazul detecþiei falsificãrii brânzeturilor cu uleiuri de origine vegetalã, spectroscopia de fluorescenþã este o metodã care a dat cele mai bune rezultate. Aplicându-se diverse lungimi de undã, s-a constatat faptul cã, în intervalul cuprins între 60 ºi 80 de nanometri, se pot detecta pânã ºi falsificãrile de 3-4,4 % adaos exogen de uleiuri vegetale, erorile situându-se sub 1,5 %. Ba, mai mult, pe baza observaþiilor fãcute de oamenii de ºtiinþã, s-au putut determina algroritmi matematici de calcul al falsificãrilor din brânzeturile tari ºi pentru lungimi de undã între 10 ºi 30 de nanometri, ceea ce înseamnã cã se pot identifica pânã ºi cele mai mici falsificãri ale brânzeturilor.

Avantajele spectroscopiei Avantajele metodei constã în faptul cã este mai rapidã decât alte metode enunþate mai sus, proba supusã analizei nefiind supusã unei pregãtiri îndelungate. Singura etapã, necesarã pregãtirii probei, în vederea determinãrii eventualelor falsificãri, o reprezintã diluþia.

Drept urmare, costurile analizei sunt diminuate semnificativ, iar rezultatul final se obþine mult mai repede. Sincronizând excitaþia, cu emisia, în timpul analizei, monocromatorii sunt scanaþi simultan, cu menþinerea constantã a unui interval de lungimi de undã între nivelurile de excitare ºi emisie.

Spre deosebire de metodele convenþionale bazate pe fluorescenþã, spectroscopia simplicã spectrul în sine, reducând suprapunerile spectrale ºi obþinând o mai mare selectivitate.

52

mai 2016

Tehnici cromatografice O altã categorie de metode populare de detecþie a falsurilor din brânzeturi este cea a tehnicilor cromatografice. Aceste metode se bazeazã pe volatilitatea componentelor din proba supusã analizei. De exemplu, folosind cromatografia cu gaz, combinatã cu spectrometria de masã ºi cromatografia HPL s-au obþinut informaþii precise ºi variate cu privire la profilurile diverselor tipuri de brânzeturi analizate.

Dezavantajul metodei constã în faptul cã proba trebuie pregãtitã în prelabil prin diverse metode de extracþie înainte de a fi supusã analizei propriu zise, motiv pentru care, în ciuda preciziei excepþionale, metoda este una costisitoare, laborioasã ºi îndelungatã. În ciuda faptului cã unele dintre aceste metode sunt costisitoare ºi obþinerea rezultatului final poate dura, este absolut necesar ca ele sã se aplice în vederea detectãrii falsificãrilor din domeniul brânzeturilor. Evoluþia ºtiinþei va permite, însã, în scurt timp ca agest gen de analize sã devinã uzuale, permiþând astfel detectarea rapidã ºi precisã a impostorilor din domeniu ce pun în pericol sãnãtatea ºi securitatea consumatorilor.

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

53

repere

management

Ilie Stoian

Jim Bagnola, trainer în leadership: ”Managerii români nu ºtiu care le e locul ºi rostul” La finalul lunii martie, unul dintre cel mai bine cotaþi speakeri din lume în domeniul leadershipului, Jim Bagnola, trainer în management pentru NASA, NATO, Siemens, Motorola, Shell, CIA, Mariott etc., a organizat în Cluj-Napoca un workshop dedicat instruirii managerilor.

Verdictul sãu, afirmat încã din debutul discuþiilor, a fost categoric: ”În peste 90 % din cazuri, oamenii din companii pleacã din cauza managerilor!” Dar, cum sã fii un bun manager?

Câteva rãspunsuri le puteþi afla din extrasele comunicãrii fãcutã în faþa cursanþilor din România, la evenimentul anunþat mai sus. Mai mult decât atât, celebrul trainer a afirmat cã ”oamenii nu pleacã din companii, ci îºi pãrãsesc ºefii, iar un manager prost îl poate poate bãga pe angajat în spital!” ºi, delimitând foarte bine domeniile, Jim Bagnola a întãrit: ”Un lider conduce oameni ºi manageriazã lucruri - bugete, programe. Repet: manageriazã lucruri“. Considerãm cã sfaturile acestui specialist de prim-rang al leadership-ului mondial vor fi foarte utile managerilor români sau proprietarilor români de afaceri, mai ales cã, în workshop-ul de la Cluj a fãcut numeroase referiri la situaþia din România, þarã ºi realitãþi pe care le cunoaºte foarte bine.

Salariatul, cel mai important factor pentru succesul afacerii Iatã, în continuare, principalele idei ale cursului susþinut de Jim Bagnola: ”Un manager ar fi bine sã considere cã fiecare angajat e important pentru succesul afacerii sale. Orice atenþie pozitivã creºte nivelul de energie a persoanei care o primeºte, furnizând o întãrire pozitivã.

Un feedback apreciativ al managerului creºte nivelul energiei salariatului ºi al echipei. Iar un manager deºtept, ca orice coach al unei echipe, dacã cineva face o muncã bunã, îi spune: „bravo, ai lucrat bine!“ Felicitându-l, anagajatul va ºti cã se îndreaptã în direcþia bunã. Astfel, creºte energia angajatului, fapt care duce la creºterea productivitãþii lui.

Pentru mine, un management prost este echivalent cu malpraxisul din medicinã. Acest malpraxis creeazã o situaþie în care angajatul nu este eficient, nu se descurcã bine. Pentru manager, asta este auto-sabotaj, iar când un director sau proprietar de afacere se auto-saboteazã, angajaþii sãi nu funcþioneazã la adevãratul lor potenþial din cauza modului în care sunt trataþi. În schimb, un bun manager e, de fapt, un lider. Un lider conduce oameni ºi manageriazã lucruri - bugete, programe. Repet: manageriazã lucruri. Un bun manager îi conduce pe oameni, îi inspirã, îi motiveazã, îi energizeazã.

Energizeazã e un cuvânt care-mi place sã-l folosesc pentru cã îi energizezi pe oameni prin comportament potrivit, prin crearea unui mediu în care ei pot avea succes.

54

mai 2016

Manager rãu, manager bun În acest sens, existã câteva tehnici simple. Dacã aº fi managerul unei echipe noi sau managerul unei echipe mai vechi ºi nu obþin rezultatele pe care le vreau, le-aº dau un formular pe care sunt scrise douã întrebãri: 1-Cum v-au ajutat foºtii dumneavoastrã manageri?, ºi, 2- Ce v-au fãcut ca sã rezistaþi? Salariaþii vor face o listã: cu asta ne-au ajutat ºi cu asta ne-au rãnit. Iar, dacã i-aº întreba direct: ”Cum vrei sã fii condus?”, ei nu vor ºti sã-þi rãspundã. Dar, dacã-i întrebi despre experienþele lor din trecut cu ºefii, atunci încep sã spunã cã au fost rãi, au ridicat vocea, au þipat la ei, iar lucrurile astea i-au deranjat, i-au rãnit.

Pentru a înceþelege mai bine relaþia dintre manageri ºi salariaþi, am folosit trei statistici: una din Anglia, alta din Suedia, iar a treia din SUA. Statistica din Anglia a relevat cã, din cauza managerilor rãi, care au creat situþii tensionate, de conflict ºi stres maxim, oamenii lipseau cu zilele, pentru cã se îmbolnãveau ºi le creºtea tensiunea. Statistica din din Suedia a evidenþiat nu doar cã salariaþii lipsesc cu zilele de la muncã, fiind bolnavi, dar ºi pot face atac de cord. Iar statistica din SUA, fãcutã de organizaþia Gallup, a arãtat cã, atunci când cineva pleacã din companie, pleacã, de cele mai multe ori, din pricina managerului sau a proprietarului de afacere, iar asta duce la tensiune ridicatã ºi la posibilitatea unui atac cerebral.

De aceea, un lider ar fi bine sã ºtie sã asculte.

E bine ca managerul sã pãstreze un echilibru între întãrirea propriei poziþii (33%), interesânduse despre angajaþi, atât sub aspect profesional (inclusiv al atmosferei de lucru), cât al nevoilor personale (33%), iar restul de 33%, ascultându-ºi salariaþii.

Românii au frica în ADN Aºadar, ce ar trebui sã facã un manager pentru ca angajaþii sã îi arate respect, dar ºi sã munceascã cu entuziasm ºi plãcere? În acest sens, organizaþia Gallup a fãcut cercetãri aproape 25 de ani, la peste 100.000 de manageri ºi peste 6 milioane de angajaþi din 66 de þãri ºi a ajuns la 12 lucruri despre care angajaþii au zis cã dacã se va þine cont de ele, ei pot avea succes. Cele 12 sunt: 1-Concentreazã-te asupra mea; 2-Echipeazã-mã; 3- Dã-mi dotãrile de care am nevoie sã-mi fac slujba; 4-Cunoaºte-mã; 5Creeazã o relaþie cu mine, ajutã-mã sã caut valoare, sã-þi pese de mine, sã mã ajuþi sã cresc, sã mã dezvolt; 6-Ascultã-mã; 7-Lasã-mã sã-mi spun pãrerea; 8-Spune-mi de ce nu vei folosi pãrerea mea; 9-Ajutã-mã sã vãd importanþa slujbei mele în cadrul firmei, fã-mã sã mã simt apreciat; 10-Ajutã-mã sã mã simt mândru cã sunt parte din aceastã echipã; 11-Ajutã-mã sã construiesc o relaþie bazatã pe încredere reciprocã; 12-Ajutãmã sã-mi revãd regulat propriile contribuþii ºi motiveazã-mã sã fac mai mult.

Managerilor care le pasã cu adevãrat, îºi întreabã angajaþii cum se descurcã în privinþa celor 12 lucruri, îi ajutã, când e cazul, sã îºi îmbunãtãþeascã munca. Un manager îºi întreabã mereu angajaþii de ce au nevoie ºi o face discret, pentru cã oa-

Managerii români nu ºtiu sã fie lideri

menii au tendinþa sã nu spunã adevãrul când sunt faþã în faþã cu managerul, deoarece le e fricã sã nu-ºi piardã locul de muncã sau sã fie pedepsiþi.

Frica angajaþilor o întâlnim peste tot în lume, dar aici în România, þarã pe care o vizitez pentru a 16-a oarã, se adaugã ºi frica întipãritã în ADN din vremea comunismului. Românilor le este fricã de oamenii care sunt în poziþii de putere. Acea fricã se pierde, cu siguranþã, încetul cu încetul.

Salariatul român vede în ºef un mic tiran Aceste lucruri se întâmplã ºi în alte þãri, dar, în România, oamenilor le este fricã sã spunã adevãrul. Motivele sunt douã: dacã eu îi dau managerului un feedback negativ, mi-e teamã cã îmi voi pierde slujba sau cã mã va pedepsi, sau va fi supãrat pe mine. Dar dacã eu sunt managerul, vreau sã ai o relaþie bunã cu mine, vreau sã mã placi, dar nu-þi spun. Deci nu comunicãm. Cu alte cuvinte, românii vãd în ºeful lor un mic tiran. Frica asta comunistã, frica de autoritate e problema.

Iar, în categoria de "management malpraxis" aº mai adãuga, spre exemplu, favoritismul, care este o greºealã. Dacã favorizez o persoanã, iar pe ceilalþi nu, ceilalþi îºi vor pierde energia ºi doar o persoanã va câºtiga energie. Deci favoritismul nu merge. Orice manager prost reduce energia echipei ºi a indivizilor. Orice face împotriva celor 12 reguli amintite mai sus, e o greºealã. Deci, dacã nu clarificã aºteptãrile cu salariatul, el va pierde energie.

Dar, dacã respecþi cele 12 reguli de mai sus, oamenii te vor urma. Dacã oamenii te vor urma înseamnã cã eºti un lider. Dacã ai ”followeri”, efectul secundar e cã devii un lider. Apoi, dacã eu sunt managerul, trebuie sã le arãt angajaþilor cã ceea ce fac ei, mulþumeºte clientul. Câteodatã, clientul e în altã parte. ºi vrem sã conectãm mulþumirea clientului cu ceea ce facem.”

Douã tipuri de feedback Un alt lucru este urmãtorul: Dacã întrebi oamenii de ce au plecat de la slujbele lor, ei vor rãspunde cã din cauza ºefului ºi a faptului cã nu s-au simþit apreciaþi. Deci, managerul trebuie sã-ºi echilibreze propriul feedback. Sunt douã tipuri de feedback: Apreciere ºi Aprobare. Iar asta trebuie sã o facã des, sã spunã: „Uite, apreciez ce faci”, ºi ”Uite, asta cred cã ar fi bine sã îmbunãtãþim“. ºi sã obiºnuiascã oamenii cu asta! Însã trebuie sã fie atenþi la alegerea cuvintelor. Dacã te focusezi pe viitor ºi pe soluþii, atunci oamenii sunt mult mai creativi. Dacã învinovãþeºti oamenii ºi îi faci sã se gândeascã la trecut, le blochezi creativitatea. În privinþa românilor, aceºtia sunt isteþi, însã au un mare defect: vorbesc mult ºi nu ºtiu sã asculte.

Mai ales managerii români nu ºtiu sã asculte, acþionând în cele mai dese cazuri dupã sloganul ”Pentru cã aºa vreau eu!”, sau, ”Pentru cã este afacerea mea!”, caz ºi mai eronat, pentru cã, în subtext, induce desconsiderarea salariatului. Este pãcat, pentru cã românii sunt orientaþi pe relaþii, pun mare preþ pe ele, sunt foarte empatici dar neavând lideri performanþi, se pierde energie, se pierd bani.

Nedând feedback, managerii români nici nu primesc feedback de la salariaþi, plecând de la regulile de bazã de mai sus, ºi nu ºtiu care le e locul ºi rostul! La rândul lor, angajaþii nu ºtiu dacã munca lor este una bunã sau rea, pânã când se întâmplã ceva ºi atunci e prea târziu. Deci nu se comunicã cum ar trebui. Noi îi spunem coaching, iar managerii români nu ºtiu prea bine cum sã facã coaching. Deci nu ºtiu cum sã fie lideri.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

55

afacere

depozitare, frig, transport

mai 2016

repere

internaþional

Cine face jocurile

pe piaþa mondialã a laptelui?

Romulus Cristea

Desfiinþarea cotelor de lapte în statele Uniunii Europene a constituit practic un debuºeu care a accelerat creºterea ritmului ofertei de pe piaþa laptelui, în special în perioada ultimelor luni de zile. În general, la nivel global, producþia de lactate a crescut mai rapid decât cererea, situaþie care a generat anumite tulburãri pe piaþa specializatã ºi a creat nemulþumiri în rândurile crescãtorilor de animale de pretutindeni. În aproape toate regiunile lumii, producþia produselor lactate a continuat sã creascã, se menþioneazã într-un raport al bãncii olandeze Rabobank. ªi dacã scoatem din ecuaþie Noua Zeelandã, preþul laptelui nu a atins nicidecum un nivel atât de jos, încât sã devinã o frânã la creºterea producþiei, susþin analiºtii.

58

mai 2016

Cifrã de afaceri cumulatã de 196 miliarde de euro Clasamentul Rabobank Global Dairy se raporteazã tradiþional la valoarea cifrei de afaceri anuale a companiilor, indicativul fiind unul de referinþã în stabilirea top-urilor globale. La o piaþã în care laptele de vacã, acela care reprezintã mai bine de 83% din producþia totalã a industriei de profil, vânzãrile realizate de primele 20 de companii din clasament au însumat, la rata actualã a schimbului valutar dolar/euro, 196,2 de miliarde de euro (223 miliarde de dolari SUA). În valori nominale, cifrele de afaceri, publicate de Rabobank Global Dairy, în cursul anului trecut, ºi care fãceau referire la indicatorii obþinuþi în 2014, reprezentau o creºtere de ansamblu a pieþei de aproximativ 5%. Însã, analiºtii au avertizat cã dacã luãm în calcul ºi o scãdere înregistratã pe pieþelecheie, în 2014, de 4-5%, a preþurilor cu amãnuntul, ca urmare a erodãrii provocate de inflaþie, cifrele nominale nu mai sunt la fel de semnificative pentru evaluarea pieþei globale.

Erodarea cu pânã la 5% a preþurilor de retail pe principalele pieþe de desfacere a determinat, la modul real, doar o creºtere nesemnificativã ºi care ar putea fi asimilatã stagnãrii (creºterea nominalã a fost practic anulatã de inflaþie). Clasamentul cu primele 20 de mari companii din industria laptelui realizat de Rabobank Global Dairy ºi publicat la sfârºitul anului trecut nu a evidenþiat actori noi apãruþi în industrie, toate brandurile din listã fiind arhicunoscute din anii trecuþi. Singurele elemente de schimbare au constat într-o redistribuire a locurilor secundare din top.

Creºterea economicã lentã ºi cifra de afaceri Cifrele de afaceri mai scãzute ale unor companii din clasamentul Rabobank Global Dairy, dar ºi redistribuirea unor locuri între companii tradiþionale, sunt explicate de specialiºti printr-o serie de factori care s-au manifestat în ansamblul tulburãrilor economice ale mediului global. În primul rând, au fost invocate cursul valutar nefavorabil dar ºi deteriorarea perspectivelor de creºtere economicã pe termen scurt, în special pe pieþele emergente.

Danone, campionul valorificãrii superioare Dacã ne raportãm la volumul laptelui prelucrat anual de companii, clasamentul este diferit faþã de cel care ia în calcul cifra de afaceri. Iar, dacã raportãm cifra de afaceri la cantitatea de lapte prelucrat, putem compara indicele de valorificare. O cifrã mai mare de afaceri obþinutã la o cantitatea mai micã de lapte procesat înseamnã o valorizare superioarã a materiei prime. Cotele de valorificare mai ridicatã a laptelui prelucrat þin însã de politica de marketing a companiilor. Însã, avertizeazã specialiºtii, valorizarea superioarã a laptelui asigurã pentru companii o protecþie mult mai mare la fluctuaþiile pieþei (preþ de retail, inflaþie etc.).

Potrivit clasamentelor, dacã vom compara indicele dolar SUA/kg de lapte, grupul Danone este campionul valorificãrii superioare a materiei prime (a laptelui). Astfel, Danone i-a devansat pe chinezii de la Yili ºi Mengniu, iar conaþionalii francezi de la Lactalis sunt ceva mai în faþã decât elveþienii de la Nestle. Dar, comparaþiile de mai sus nu vizeazã decât un segment exlusivist al primilor 20 de giganþi ai industriei laptelui din clasamentul global. Pentru o analizã mai riguroasã ar trebui luate în calcul întreprinderile mai mici, mult mai specializate pe segmente importante, cum sunt cele ale laptelui destinat copiilor. Este foarte probabil, apreciazã analiºtii, ca o companie chinezã precum Synutra, care se aprovizioneazã cu materie primã din Franþa tocmai pentru a garanta calitatea ridicatã a produselor, sã realizeze o valorizare superioarã, care sã o plaseze fãrã probleme în fruntea clasamentului.

Chinezii le suflã americanilor în ceafã

În schimb, intrarea unei noi companii companii americane (Land O'Lakes), în clasament, ºi repoziþionarea favorabilã a grupului chinez Mengniu (care a evoluat de la locul 14 pe locul 11), sunt explicate prin creºterea puterii de cumpãrare în SUA ºi a întãririi capitalului companiilor chinezeºti.

Mai trebuie însã menþionat faptul cã vânzãrile de produse lactate pe anumite pieþe emergente, în special Turcia ºi Brazilia, au fost afectate de deprecierea monedelor naþionale în raport cu euro ºi dolarul american.

De asemenea, nu în ultimul rând, creºterea nesemnificativã din perioada 2014-2015 de pe piaþa lactatelor poate fi ºi o urmare a unor achiziþii ºi fuziuni mult mai puþin numeroase decât în anii precedenþi.

În 2017, piaþa chinezã a laptelui o va depãºi pe cea americanã. Dacã în perioada 2013-2014, piaþa de profil a produselor lactate a progresat cu mai bine de 7%, iar, în intervalul 2014-2015, creºterea a fost nesemnificativã în valori reale, pentru perioada imediat urmãtoare, analiºtii mizeazã pe o revenire în creºtere semnificativã. Astfel, piaþa laptelui din Brazilia va depãºi în volum pieþele tradiþionale din Franþa ºi Germania ºi va atinge, în cinci ani, 11,44 miliarde de euro (aproximativ 13 miliarde de dolari SUA), estimeazã Lianne van den Bos, analist la Euromonitor. Interesant este faptul cã ºi în acest context global al schimbãrilor accelerate ºi neaºteptate, Australia va rãmâne, în continuare, principala þarã consumatoare, cu cel mai ridicat raport cantitate de lapte consumat pe cap de locuitor.

Din punct de vedere al creºterii care va fi înregistratã pe principalele pieþe de produse lactate, piaþa chinezã îºi va dubla capacitatea (cifrã de afaceri), pânã în 2019, când va atinge aproape 62 de miliarde de euro, ºi o va depãºi pe cea americanã în 2017, ceea ce va constitui un atu important pentru operatorii chinezi confruntaþi de ani buni cu o cerere foarte ridicatã pe plan intern, noteazã Euromonitor International. În clasamentul global actual, douã companii chineze (Yili ºi Mengniu) sunt cotate cu 9,5 milioane de tone de lapte prelucrat anual ºi o cifrã de afaceri de cumulatã deloc de neglijat, de 14,7 miliarde de euro (16,7 miliarde de dolari SUA, la nivelul anului trecut). Cifrele de afaceri ale celor douã companii le plaseazã la mijlocul top-ului, devansând companii precum Unilever sau Sodiaal.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

59

repere

internaþional

Lactalis ºi Dairy Farmers of America au urcat în top 5 Compania francezã Lactalis, cu o cifrã de afaceri de 17,2 miliarde de euro ºi o cantitatea de lapte procesat de 15 milioane de tone, a preluat locul doi în ultimul clasament Rabobank Global Dairy, devansând tot o societate francezã, Danone, care a trecut pe locul trei. Danone este cotatã cu o cifrã de afaceri de 17,2 miliarde de euro (aproximativ 19,5 miliarde de dolari SUA), însã cu o cantitate de lapte prelucratã anual estimatã la 8 – 9 milioane de tone.

Nestlé a continuat sã-ºi menþinã locul unu în clasament, cu o cifrã de afaceri care a depãºit pragul de 20 de miliarde de dolari (18,4 miliarde de euro), ºi o cantitate de lapte prelucrat de aproape 15 milioane de tone (cantitatea apropiatã de cea estimate pentru Lactalis).

Land O' Lakes, din SUA, este practic singura nouã companie apãrutã în peisajul clasamentului cu primii 20 de mari jucãtori la nivel global, poziþionându-se pe penultimul loc. Land O' Lakes a avut în 2014 o cifrã de afaceri estimatã la 4,48 miliarde de euro (5,1 miliarde dolari) În top 5 mai apare tot o companie din SUA: Dairy Farmers of America ºi-a fãcut intrarea devansând de aceastã data pe olandezii de la FrieslandCampina. Dairy Farmers of America a avut o cantitate de lapte prelucratã anual de 28,8 milioane de tone, la o cifrã de afaceri de 15,75 miliarde de euro (17,9 miliarde dolari SUA). În ansamblul general al clasamentului Rabobank Global Dairy, Dairy Farmers of America a fost cotatã cu cea mai mare cantitate de lapte prelucrat anual (28,8 milioane de tone), iar Schreiber Foods (locul 18), tot din SUA, s-a plasat la polul

opus, în ceea ce priveºte cantitatea de lapte (3,3 milioane de tone).

Producþie insuficientã în Asia ºi Africa Volumul producþiei de lapte continua sã fie insuficient, raportat la cererea de consum, în numeroase þãri din Asia, Africa ºi America Centralã deºi, de la an la an, este în creºtere constantã.

O astfel de situaþie determinã exporturi masive de produse lactate, în special lapte praf, cãtre aceste regiuni. Singurele regiuni unde existã un echilbru între cantitãþile de lapte consumat de populaþie ºi cel produs, sunt America de Nord ºi America de Sud. În Europa, raportul dintre cantitatea de lapte produs ºi cel consumat de populaþie este uºor supra-unitar, în timp ce în zona Oceania (Polinezia, inclusiv Noua Zeelandã), acest raport este net superior (în condiþiile în care mai bine de douã treimi din cantitatea de 26 de milioane de lapte produs este exportatã cãtre alte continente).

Europa exportã de asemenea cantitãþi de lapte cãtre alte continente, însã volumele sunt mult mai mici. În condiþiile în care populaþia va ajunge la 9 miliarde de locuitori în 2050 (de la circa 7 miliarde în prezent), estimãrile Organizaþiei pentru Alimentaþie ºi Agriculturã a Naþiunilor Unite (FAO), indicã o creºtere a cererii anuale cu 1%, pentru perioada urmãtoarelor decenii. La orizontul anului 2050, þãrile emergente vor avea un consum de 65% din totalul global, reprezentând 680 de milioane de tone. Þãrile dezvoltate vor avea un consum de produse lactate estimate la doar 35% din total (370 de milioane de tone), estimeazã FAO. Se înþelege, România nu apare în niciun astfel de clasament.

60

mai 2016

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

61

repere

legislaþie

Miruna Sorescu

Principii legislative

privind importul de lapte ºi lactate loturi de produse lactate derivate din lapte crud de vacã, oaie, caprã sau bivoliþã din þãri terþe, care au fost ameninþate de febra aftoasã, doar în condiþiile în care aceste produse lactate au fost supuse urmãtorului tratament termic, tratament careimplicã obligatoriu, urmãtoarele condiþii: Un proces de sterilizare, pentru a permite atingerea unei valori F, mai mari sau egale cu trei; Un tratament la o temperaturã foarte înaltã(UHT) de cel puþin 135 grade Celsius, pe o perioadã de timp adecvatã.

Derogãri

Uniunea Europeanã prevede reglementãri foarte exacte care protejeazã sãnãtatea animalã, asigurându-se în acelaºi timp cã laptele ºi produsele lactate importate îndeplinesc anumite criterii de sãnãtate animalã de bazã.

ªi pasteurizarea ultrarapidã! În cazul laptelui al cãrui pH este mai mare sau egal cu 7,0, este obligatorie o pasteurizare ultrarapidã, la o temperaturã foarte înaltã (HTST), de 72 grade Celsius, timp de 15 secunde, efectuatã în douã reprize, ceea ce garanteazã, dupã caz, o reacþie negativã la testul fosfatazei alkaline, realizat imediat dupã tratamentul termic.

Pasteurizare ºi sterilizare Potrivit articolului 3, din Regulamentul din 2 iulie 2010, statele membre autorizeazã importul de loturi de produse lactate derivate din lapte crud de vacã, de oaie, de caprã ºi de bivoliþã din þãri terþe sau din pãrþi ale acestora, neameninþate de febrã aftoasã, cu condiþia ca aceste produse lactate sã fi fost supuse, sau sã fi fost produse din lapte crud, supus unei pasteurizãri care implicã un singur tratament termic: al cãrui efect termic este cel puþin echivalent cu cel al unui proces de pasteurizare, la o temperaturã de minimum 72 grade Celsius, timp de 15 secunde.

Aceastã etapã este suficientã pentru a garanta o reacþie negativã la testul fosfatazei alcaline, realizat imediat dupã tratamentul termic. Cu toate acestea, laptele sau produsele lactate trebuie supuse tratamentului termic, dacã acestea provin dintr-o þarã în care a existat un focar de febrã aftoasã ori în care s-au efectuat vaccinãri în ultimele 12 luni. În plus, toate importurile trebuie sã fie însoþite de un certificat sanitar, semnat de un veterinar practician.

Astfel, potrivit articolului 4 din acest Regulament al UE, statele membre autorizeazã importul de

62

mai 2016

Totuºi, Regulamentul UE prevede anumite derogãri cu privire la condiþiile de tranzit ºi depozitare. Astfel, tranzitul rutier sau feroviar prin Uniunea Europeanã, între punctele de control la frontier din Letonia, Lituania ºi Polonia, pentru loturile care au ca provenienþã ºi ca destinaþie Rusia, se pot face doar în urmãtoarele condiþii: lotul este sigilat cu o ºtampilã purtând un numãr de ordine, la punctul de control frontier de intrare în Uniunea Europeanã, pusã de cãtre serviciile veterinare ale autoritãþilor competente.

Documentele care însoþesc aceste loturi trebuie sã cuprindã pe fiecare paginã o ºtampilã aplicatã de medicul veterinar al autoritãþii competente responsabile pentru punctul de control frontier de intrare în Uniunea Europeanã, purtând menþiunea ”Exclusiv pentru transit prin UE, cu destinaþia Rusia”. E drept, acum nu prea e cazul, în condiþiile embargoului.

Potrivit prevederilor Uniunii Europene, autoritatea competentã este obligatã sã efectueze periodic audituri, pentru a verifica dacã numãrul de loturi ºi cantitãþile de produse care pãrãsesc spaþiul UE corespund numãrului ºi cantitãþilor care au fost introduce în UE, pentru ca aceste produse sã nu poatã fi comercializate pe piaþa comunitarã.

Precizãm cã acest regulament este obligatoriu de respectat în toate elementele sale ºi se aplicã direct în toate statele membre UE.

util

certificare

Miruna Sorescu

Certificarea ISO 9001,

pusã sub semnul întrebãrii ISO 9000 pentru sistemele de management al calitãþii a fost elaborat cu speranþa cã se va ajunge la o standardizare globalã, oferind în acelaºi timp o calitate constantã în bunuri ºi servicii. Din pãcate, deºi standardul a devenit global, cu siguranþã, nu a reuºit sã asigure o calitate constantã. În aceste condiþii, se pune întrebarea dacã ISO 9001 va reuºi sã se înalþe, sau nu, la aºteptãrile mult dorite!

Inflaþie de organizaþii de certificare La nivel mondial, ISO 9001 a prins teren. Numai în Marea Britanie, stat care este puþin mai mare decât California, s-au înregistrat 70.000 de organizaþii, comparativ cu doar 50.000 organizaþii, înscrise în SUA. Pe de altã parte, India ºi China au, fiecare, câte 10.000 de organizaþii înregistrate la ISO 9001. Deºi s-a înregistrat o creºtere semnificativã a exporturilor, o mare parte a acestora a fost atribuitã politicilor non-standard sau a altor evoluþii, întrucât aceste þãri nu au câºtigat în mod necesar rentabilitatea corespunzãtoare a investiþiilor, de la adoptarea ISO 9001.

Faptul cã acest standard continuã sã se rãspândeascã, deºi într-un ritm mult mai lent, se datoreazã în mare parte, presiunii pieþei. Cu toate acestea, în momentul de faþã, dupã o jumãtate de milion de înregistrãri, supravieþuirea standardului depinde de evoluþia în cadrul unui fenomen cultural, condus de nevoile interne, mai degrabã, decât de presiunea externã. Din pãcate, exemple în acest sens sunt puþine ºi rare. Presupunând cã aceastã tendinþã actualã va continua, înregistrãrile confirmã însã o creºtere negativã.

Standardul ISO 9001 este însã un exerciþiu strategic. Acesta este proiectat pentru a efectua o schimbare culturalã într-o organizaþie, astfel încât toatã lumea cã fie convinsã de calitatea fiecãrui

proces al afacerii. Dar, pentru acest lucru, este obligatoriu ca fiecare consultant sã înþeleagã standardul, elementele de bazã ale diverselor procese ale afacerii ºi relaþia dintre ele. Aceasta, pentru cã un sistem marginal produce rezultate marginale ºi pierde credibilitatea în ochii directorilor, al cãror angajament este sã se implice ºi sã asigure resurse de succes. Sistemele care nu reuºesc sã impresioneze directorii, sunt delegate la nivelurile inferioare de gestionare, mai ales în cazul în care ele devin poveri birocratice, mai degrabã, decât instrumente strategice ale afacerii.

Ce ar trebui fãcut?

De exemplu, Ashok M. Thakkar, preºedinte ºi CEO al firmei de consultanþã Roswell, LLC ITTI., considerã cã, în primul rând, Societatea pentru Calitate ºi ANSI-RAB ar trebui sã promoveze ISO 9001 ca un instrument strategic de afacere, demn de a fi discutat ºi dezbãtut în consilii, la cel mai înalt nivel. Pe de altã parte, ASQ trebuie sã dezvolte criterii de certificare pentru consultanþi, astfel încât sã fie eliminaþi consilierii marginali.

Cursurile de specializare ar trebui sã fie þinute de directorii de companii care sã explice foarte clar ce înseamnã ISO 9001, importanþa lui strategicã ºi strategiile de implementare. Aceste cursuri ar trebui sã specifice care sunt rolurile managerilor de top.

În plus, specialiºtii de formare profesionalã ar trebui sã posede anumite calificãri de bazã, inclusiv experienþã practicã, înainte de a-i învãþa pe alþii.

Totodatã, ar trebui sã fie stabilit un program de certificare pentru toþi reprezentanþii de management, dar ºi sã fie elaborate orientãri mai stricte, în ceea ce priveºte autoritatea reprezentanþilor conducerii, în cadrul organizaþiilor, cât ºi criterii clare pentru verificarea faptului cã managementul de top este un element calificativ al reprezentanþilor conducerii companiilor. Iar, cele de mai sus nu sunt valabile doar pentru Statele Unite, principiile putând fi aplicate, ºi chiar este necesar sã se întâmple aºa, în toate zoonele geografice.

Dar, de la vorbe pânã la punerea acestora în practicã, mai este cale lungã!

revista specialiºtilor din industria lactatelor

63

afacere

idei de afaceri

Miruna Sorescu

Lactobarul,

sau reinventarea profitului zilnic Lactobarul, pentru mulþi din generaþia tânãrã, nu semnificã mai nimic, poate doar amintirea unei sigle uitatã pe o clãdire dãrãpãnatã, din perioada comunistã. Aflat în mare vogã în anii 1960-1970, ideea lactobarului s-a nãscut dintr-o încercare planificatã a statului de a creºte consumul de produse lactate în România.

Ideea aceasta de afacere nu era nouã, ci doar reluatã de la britanici, care o lansaserã cu mult timp înainte.

Paºi nu foarte complicaþi Cconceptul de Lactobar (eng. Milk Bar), a fost folosit pentru prima datã de fraþii Burt, în anul 1934, care au oferit aceastã afacere în francizã, astfel încât dupã circa 2 ani, în Anglia existau peste 1.000 de Milk-bar-uri. Însã, cât de vandabilã ar putea fi astãzi aceastã idee de afacere? Dacã o mare parte dintre pãrinþii ºi bunicii noºtri se opreau cu plãcere în lactobarul din centru pentru a savura o canã cu lapte bãtut, sana, alãturi de un corn proaspãt, lucrurile ar putea sta la fel ºi astãzi. În condiþiile în care fumatul este interzis în locurile publice, lege proaspãt intratã în vigoare, în condiþiile în care tot mai mulþi români aleg sã mãnânce sãnãtos, ideea de a deschide un lactobar s-ar putea sã aibã mult mai multe ºanse de reuºitã, decât în urmã cu 10 sau chiar 20 de ani!

64

mai 2016

Pentru deschiderea unui lactobar, specialiºtii spun cã este nevoie de câþiva paºi, nu foarte complicaþi: - Închirierea unui spaþiu într-o zonã urbanã cât mai centralã, de minim 40 mp, cu vad comercial. Spaþiul trebuie sã fie suficient pentru 6-8 mese pentru clienþi.

- Obþinerea autorizaþiilor necesare pentru desfãºurarea activitãþii.

- Amenajarea spaþiului, în funcþie de imaginaþia fiecãruia, tema aleasã (se poate merge pe un stil “oldies”) ºi bugetul alocat.

- Achiziþionarea echipamentelor, printre care nu trebuie sã lipseascã o vitrinã frigorificã ºi un espressor. Se pot servi ºi bãuturi alcoolice sau pe bazã de cafea, preparate de patiserie, ciocolatã, îngheþatã sau produse de cofetãrie.

- Creearea de parteneriate cu producãtori locali de produse.

- Reclamã în ziarele locale, pe panouri publicitare ºi prin distribuirea de flyere.

- Crearea uni site de prezentare.

La ce sumã se ridicã investiþia?

Riscuri de luat în calcul

Investiþia în acest business pleacã de la 1520.000 de euro, bani care se vor cheltui pe închirierea ºi amenajarea spaþiului,cumpãrarea echipamentelor necesare ºi pe publicitate.

Amortizarea investiþiei are loc în maxim 24 de luni. Avantajele acestui business? În primul rând, oferã posibilitatea de a vinde produse lactate de la producãtorii locali care nu au piaþã de desfacere pentru produsele lor. ªi în acest caz se poate negocia cu aceºtia un preþ foarte bun de achiziþie, ceea ce duce la un profit ridicat. În plus, se pot comercializa orice tipuri de produse lactate, dar ºi amestecuri preparate pe loc, de iaurt cu fructe proaspete. Concurenþa este foarte micã în acest sector de business, întrucât în momentul de faþã nu existã mai mult de 3-4 lactobaruri, ºi aceste rasãndite prin þarã. Clientela ar fi garantatã, mai ales din perspectiva ”nostalgicilor” carear dori sã consume produse lactate 100% naturale, într-un lacto-bar, decât sã cumpere lapte de soia, de la supermarket-uri. În plus, se poate promova conceptul de produse ecologice, în situaþia în care sunt folosiþi producãtorii locali care au un certificat de producãtor ECO!

Evident cã orice business are ºi dezavantajele lui, care trebuie luate în calcul de la bun început. Unul dintre cele mai mari dezavantaje este acela cã investiþia nu se amoritzeazã în timp scurt, ci în maxim 24 de luni! Mai sunt cheltuielile legate cu plata chiriei locaþiei, întrucât aceasta ar trebui sã fie cât mai centralã ºi sã aibã o suprafaþã care sã permitã instalarea a cel puþin 6-8 mese pentru clienþi. Dar se poate alege ºi varianta de bar, ºi în acest caz se economiseºte spaþiul pentru mese. Oricum, trebuie luat în calcul ºi consumul ridicat de energie electricã pentru menþinerea temperaturii de pãstrare a produselor lactate (între 2 ºi 8 grade Celsius). În momentul în care vânzãrile încep sã creascã, trebuie investit obligatoriu într-o autoutilitarã prevãzutã cu instalaþie de rãcire, pentru aprovizionare.

Fiind unul din planurile de afaceri care aproape nu are concurenþã, deschiderea unui lactobar este oportunã datoritã avantajelor enumerate mai sus. Necesitând o investiþie de circa 15.000 – 20.000 euro, amortizabilã în maxim 24 de luni, aceastã activitate este un business de succes. Totul depinde de abilitãþile antreprenoriale ºi gãsirea unui echilibru perfect între calitate ºi preþ, pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor.

Ideea este cã (re)deschiderea unui lactobar va fi o noutate, astfel cã nu vor exista piedici la intrarea pe piaþã. Chiar dacã piaþa cafenelelor/brutãriilor este într-o continuã dezvoltare, mai ales în mediul urban, revitalizarea acestui vechi concept reprezintã o niºã încã neexploatatã în România. Practic, concurenþa este foarte redusã, ba chiar inexistentã!

Contractele vor fi încheiate cu producãtorii locali de produse, cel mai bine ar fi de cumpãrat produsele de la poarta fermei, unde un litru de lapte proaspãt nu costã mai mult de 0,8 bani! De asemenea, la începutul afacerii s-ar putea colabora cu o patiserie localã, pânã în momentul în care lactobarul ºi-ar putea permite el însuºi o astfel de investiþie! Un alt avantaj îl reprezintã faptul cã un astfel de business are nevoie de foarte puþin personal, pentru început fiind suficienþi 2-3 angajaþi care se vor ocupa de prepararea produselor ºi de servirea clienþilor. În rest, ne revedem la Lactobar!

revista specialiºtilor din industria lactatelor

65

util

infoweb

Miruna Sorescu

http://www.ahdb.org.uk/ AHDB este un site dedicat care deserveºte fermierul ”plãtitor de taxe” din Marea Britanie. AHDB reprezintã Consiliul pentru Agriculturã ºi Dezvoltare în Horticulturã, având un Consiliu de Taxã legal, finanþat de cãtre fermieri, producãtori ºi alþii jucãtori din lanþul de aprovizionare ºi gestionare, acþionând ca o organizaþie independentã de industria comercialã ºi de guvern.

Scopul AHDB este acela de a oferi informaþii ºi instrumente fermierilor, pentru a se dezvolta ºi a deveni mai competitivi, prin livrarea de ample programe de cercetare ºi dezvoltare. AHDB oferã informaþii imparþiale de piaþã, de înaltã calitate, care ajutã la procesul de luare a deciziilor în afaceri ºi îmbunãtãþeºte transparenþa lanþului de aprovizionare. De asemenea, AHDB se asigurã cã se þine seama în mod corespunzãtor de prioritãþile Guvernului pentru agriculturã ºi industria agroalimentarã, acolo unde este cazul.

http://www.dairynz.co.nz DairyNZ este un site al specialiºtilor, prin excelenþã. Acesta se defineºte prin faptul cã investeºte banii fermelor de lapte într-o gamã largã de programe, inclusiv în cercetarea ºi dezvoltarea industriei, promovarea carierelor în producþia de lapte ºi pledeazã pentru agricultori, disputele cu administraþia centralã ºi regionalã.

DairyNZ se concentreazã pe cercetare ºi dezvoltare ºi îºi desfãºoarã activitatea în trei ferme de cercetare din Waikato ºi Taranaki, investind, de asemenea, în ferma de lapte Lincoln University Research si Hub Dairy de Sud din Southland. În plus, susþine noi programe de cercetare de fermã, pentru acum ºi pentru viitor, folosind bani de taxe ºi finanþare guvernamentalã, a cercetãrii agricultorilor pentru proiecte specifice.

Membrii personalului includ specialiºti în domeniul calitãþii apei, sisteme de alimentare a fermelor, sãnãtatea ºi bunãstarea animalelor, biosecuritate ºi gestionare a pãºunilor.

DairyNZ ruleazã o serie de programe pentru a ajuta fermierii sã deprindã noi abilitãþi, sã împãrtãºeascã experienþe cu alþi agricultori, oferind sprijin pentru inovare. DairyNZ reprezintã, aºa cum o ºi afirmã, interesele fermierilor. http://www.dairyherd.com/ Dairy Herd Management este un site care public o revistã lunarã de afaceri, în care îi consiliazã pe producãtorii de lactate. Scopul asumat al publicaþiei americane este acela de a ajuta proprietarii, managerii, angajaþii ºi consultanþii lor sã lucreze împreunã pentru a îmbunãtãþi nutriþia, sãnãtatea turmei, calitatea laptelui, genetica, performanþa de reproducere ºi de management financiar, pentru a rula o afacere competitivã ºi profitabilã a unei ferme de lapte.

Devizul publicaþiei este acela cã ”Este mai bine sã anticipezi, sã identifici, sã înþelegi ºi sã rãspunzi la ameninþãrile ºi oportunitãþile din afaceri, astfel încât ele sã creascã ºi sã se dezvolte.” În calitate de lider de afaceri, Dairy Herd pune la dispozitie informatii de ultimã orã din domeniul industriei lactate.

66

mai 2016

siesta

poveºtile bãtrânului lãptar

Ilie Stoian

Povestea ciobanului din lunã A fost odatã, în vremurile de demult, un boier bogat. Avea un palat cu ziduri numai de aur, cu trepte de nestemate, de fãceau noaptea zi, cale de trei poºte. Avea fâneþe întinse ºi moºii de nu le cuprindea gîndul ºi pe ele pãºteau turme nenumãrate. ºi era bun la suflet boierul, cãci miluia pe tot sãracul.

La acest boier, veni într-o zi un românaº sã-i cearã vreun loc de slujit. Boierul, cum l-a vãzut, i-a plãcut de el ºi i-a dãruit cu prisosinþã. I-a dat un petec de pãmînt pe un deal ºi o turmã de mioare, ca sã aibã cu ce-ºi îndulci traiul. Flãcãul i-a mulþumit ºi-a luat turma ºi doi cîni ºi plecã spre moºioara sa. Aci, îºi clãdi o colibã, ca sã aibã unde sã se adãposteascã de vînt ºi de ploi ºi închise un ocol, pentru noptatul mioarelor.

Peste zi, era tot trist, iar seara îºi vãrsa focul inimii, doinind din fluierul sãu de os. Cînd începea sã cînte, mioarele toate se adunau ºi ascultau duse. Dar cântul lui atât era de adimenitor, încât ºi oile din vecini se adunau la stîna lui. De aceea, începurã ceilalþi ciobani sã se uite chior⺠la el. Bietul cioban vedea cã-i vinovat, dar nu se putea þine sã nu doineascã. Atunci, ciobanii din vecini merserã la boier ºi dãdurã jalbã cã le

furã oile. Boierul sã amãrî în suflet, cînd auzi cã ciobanul îi rãsplãteºte astfel fapta lui miloasã ºi îl chemã la conac. Când sosi românul, boierul încruntã sprâncenele ºi îi grãi astfel:

ºi acum mãria-ta, iatã-mã pârât cã ademenesc oile vecinilor, care vin cârduri, cînd doinesc cu el. Dacã mã crezi vinovat, goneºte-mã, lipseºtemã de orice ajutor, lasã-mi însã acest fluier.

- Ei bine, omule, nu þi-e pãcat sã lãcomeºti la averea altora? Ciobanul îi zise: - Aºa e mãria-ta, am greºit dar nu cu voie, cãci nu eu fur oile, ci ele vin la mine ! E un blãstãm pe capul meu, de care nu mã pot dezlega.

Auzind boierul aste cuvinte, i se fãcu milã ºi îi zise în dreptatea lui nemãrginitã: - Eu vãd bine cã aicea e ceva la mijloc, povesteºte-mi tot din fir în pãr. Atunci ciobanul zvîntîndu-ºi lacrimile, zise:

Boierul simþi cã îl podidesc lacrãmile ºi, muiat, zise: - Lasã, Stane, cã oi face eu dreptate. ºi porunci sã îngrãdeascã moºia ciobanului cu zid înalt, pentru ca sã nu mai poatã intra oile vecinilor pe moºia lui. Apoi chemând pe ciobanii ceilalþi, îi dojeni pentru clevetirile lor. Aceºtia, mîniaþi, se hotãrârã sã punã cap vieþii românului. Pe la miezul nopþii, cînd ciobanul aþipise biniºor, se strecurarã cîþiva dintre vecini, voind sã-i rãpuie viaþa.

- Cînd am venit în þara asta, n-am venit de flori de mãr. Am avut ºi eu odatã parte sã cunosc fericirea pe pãmânt, îndrãgostindu-mã de-o fatã cum n-a mai fost pe lume, dar Dumnezeu a trimis din senin o boalã pe iubita mea, care, în trei zile, a stins-o. Cînd era pe patul de moarte, ea-mi zise: „þine, Stane, fluierul acesta ca sã te mângâi în chinul tãu ºi roagã-te la Dumnezeu sã ne ierte pãcatele”. ºi atunci a murit, lãsînduºi numai ist fluieraº mãiestru. Singura mea mîngãiere e acest cobuz din care cîntã glasul ei.

Cînd însã era p-aci sã-l loveascã, un câine începu sã latre ºi ciobanul se trezi din somn. În mînia ºi amãrãciunea sa, fugi. Atunci sã puse pe un plâns amar ºi îl rugã pe Dumnezeu sã-l ia de pe acest pãmînt urgisit. Domnului i se fãcu milã ºi îl ridicã prin vãzduh, aºezându-l în lunã. ºi, de vã veþi uita bine la ea, veþi zãri un om uscându-ºi obielele de un par ce îl þine pe umeri. E el, ciobanul fugit de pe pãmânt.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

67

AVANPREMIERÃ / EDIÞIA 19, OCTOMBRIE 2016 afacere interviu EDITOR

B-dul Nicolae Titulescu nr.143, sector 1, Bucureºti Tel/Fax: +4 021 223 25 21 Email: office@infogroup.ro

REDACÞIA Director general: Mirela VASILE mirela@infogroup.ro

COVER

Ce mai fac ”tradiþionalii” noºtri?

Director proiect: Ilie STOIAN stoian@infogroup.ro Redactori: Miruna Sorescu Maria Demetriad, Romulus Cristea Cristina Delia Gavriluþ Inginer Tehnolog Corecturã: infoGROUP Marketing&Publicitate: infoGROUP

SIGURANȚA ALIMENTARĂ

ANCHETÃ

Protecþia consumatorului Cine sunt furnizorii faþã de microorganismele externi de lactate patogene din lapte

private label?

Difuzare ºi abonamente office@infogroup.ro IT: Tiberiu Voicu / tibi@infogroup.ro Tipar: INFOGROUP MEDIA INVEST Tel/Fax: +4 021 222 40 48

Toate drepturile de autor aparþin editorului. Nici o parte din aceastã publicaþie nu poate fi reprodusã, arhivatã sau transmisã prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare video, fãrã acordul prealabil scris al editorului.

Drepturile asupra numelui ºi siglei Fabrica de Lapte aparþin Societãþii Comerciale INFOGROUP MEDIA INVEST SRL.

INOVAȚIE

Efectul inhibitor al triptofanului asupra biofilmelor produse de bacteriile de alterare 68

Layout & DTP Viorel Rucãreanu viorel@infogroup.ro

mai 2016

Distribuþie Fabrica de Lapte este o revistã business to business care apare la patru luni, destinatã specialiºtilor din industria lactatelor. Editorul îºi rezervã dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit. Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusã sau transmisã în orice formã sau pe orice dispozitiv electronic sau mecanic, inclusiv fotografiere, înregistrare sau informaþie înmagazinatã sau prin sistemul de redare, fãrã acordul scris al editorului.