Ferma 15

ilie Stoian

editorial

Așadar, la începutul acestei ierni vom avea alegeri parlamentare. Asta va însemna că, la conducerea Ministerului Agriculturii vom avea pe altcineva. Dar, asta înseamnă că e și vremea unui bilanț.

Cei patru ani ai actualei legislaturi au fost marcați, din perspectiva politicilor agricole, de ministeriatul domnului Daniel Constantin și de cel al domnului Achim Irimescu. Fiecare a căutat să rezolve problemele după mintea și priceperea lui. Dar, dacă primul a avut susținerea echipei din MADR și, mai ales, susținerea guvernului, la instalarea în funcție, Achim Irimescu s-a lovit de un zid pe care pare că doar l-a fisurat.

Oricum, ajutată și de Dumnezeu, agricultura românească a progresat mult, față de anul 2012.

Nu putem trece peste recoltele mari, cum nu putem trece nici peste facilitățile fiscale de care se bucură acum și fermeirii, dar și procesatorii. Iar, lucrurile acestea au împins căruța agro-industriei românești pe un drum al profitului.

catalogul infoFERMA este un produs al

Bucure]ti, sector 1 - Bd. Nicolae Titulescu 143 tel/fax: 021-223.25.21 - e-mail: office@infogroup.ro

Dar, nu putem trece nici peste probleme. Zootehnia încă are probleme: sectorul laptelui e răvășit mai ceva ca oile, toamna, zona de creștere a porcilor a depășit criza de anul trecut, dar încă mai e mult până departe, păsărarii se văd concurați de importuri, iar problema subvențiilor pe pățune stă să explodeze.

De partea cealaltă, a agriculturii, au rămas de rezolvat probleme uriașe: infrastructura e încă la pământ; echiparea cu utilaje e mult sub media europeană; fermierii încă ezită să se asocieze; sistemul de irigații este, practic, inexistent; cadastrarea terenurilor agricole e în aer; regimul tranzacțiilor cu terenuri agricole nu e reglementată așa cum trebuie; APIA și AFIR bâjbâie, încă, atunci când e vorba despre plata subvențiilor; OIPA e un vis frumos pentru multe sectoare etc..

Toate acestea cad de acum în sarcina noii formule de conducere a Ministerului Agriculturii, aceea care se va instala odată cu formarea noului guvern. De pe acum, se prevede succesul detașat al duetului PSD-ALDE. Și, dacă așa va fi, cum ar fi ca, la conducerea MADR, să se întoarcă Daniel Constantin, chit că, acum, spune că vrea să se dedice programului politic. Acum, da. Dar din ianuarie încolo!?

Aceast` lucrare este marc` [nregistrat` la O.S.I.M. Toate drepturile rezervate.

Aceast` lucrare nu va fi reprodus` [n [ntregime sau par\ial f`r` acordul editorului.

All rights reserved. No part of this publication may be reproduced without written permission from the publisher.

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

3

CuPRinS EDiÞiA nR. 15

2

EDITORIAL

Necesarul moment de bilanț

40

88

PROTECTIA PLANTELOR

Protecția plantelor în perioada de iarnă

SERE, SOLARII

Alegerea semințelor, esențială pentru realizarea unei producții performante

98

46

CREȘTEREA ANIMALELOR

Protejarea animalelor în perioadele cu temperaturi foarte scăzute

SEMINȚE, MATERIAL SĂDITOR

Alegerea semințelor, esențială pentru realizarea unei producții performante

60 CULTURI DE CÂMP

112

Importanța arăturilor de toamnă şi ex- FURAJE ȘI NUTREȚURI COMBINATE Furaje şi nutreţuri recomandate ecutarea lor corectă vitelor în anotimpul rece 4

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

capitole

capitolul 01............................................................................................... 17 Ma[ini [i utilaje agricole, unelte, piese de schimb, laboratoare, echipamente [i aparatur` de laborator, echipamente de ghidare GPS pentru utilaje, instala]ii de ĂŽnsilozare

capitolul 02............................................................................................... 39 Sere, solarii, folii solar [i sisteme de iriga]ii

capitolul 03............................................................................................... 45 Semin]e, material s`ditor, pepiniere

capitolul 04............................................................................................... 59 Culturi de câmp, plante furajere, tehnice [i energetice, agricultur` ecologic` [i bio, prest`ri servicii În agricultur`, depozitare, ambalare

capitolul 05............................................................................................... 75 Pomicultur`, legumicultur`, floricultur`, viticultur`, plante medicinale, ambalare

capitolul 06............................................................................................... 87 Protec]ia [i nutri]ia plantelor, produse pentru culturi ecologice [i bio

capitolul 07...............................................................................................97 Cre[terea animalelor, avicultur`, apicultur`, piscicultur`, nutri]ie, ameliorare, reproduc]ie

capitolul 08............................................................................................ 111 Furaje [i nutre]uri combinate, subproduse, aditivi furajeri, premix-uri, sisteme de procesare [i preparare a furajelor

capitolul 09.............................................................................................119 Echipamente [i tehnologii pentru zootehnie, igiena sanitar-veterinar`, reciclare de[euri, medicamente de uz veterinar, dezinsec]ie, deratizare, deparazitare

capitolul 10............................................................................................. 133 Construc]ii agrozootehnice, transport specializat, sisteme de cântarire

capitolul 11............................................................................................. 139 Consultan]`, finan]are, inputuri, solu]ii informatice, asocia]ii profesionale infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

5

i nD E X C O MPAnii

A.P.A. TRANSILVANIA ................................ 142 ADIDANA AGRICULTURA ............................... 3 AGRICHIM .................................................... 70 AGRIDOR ...................................................... 72 AGRIMATCO.................................................. 94 AGRIPROM INTERNATIONAL..................... 123 AGRO BRAVA ................................................ 79 AGRO CHIRNOGI SA ..................................... 70 AGRO GHEORDUNESCU .............................. 70 AGRO INPUT DISTRIBUTION ....................... 96 AGRO PARTS ................................................ 22 AGRO RADU ................................................. 62 AGRO ZOO TRUETSCH ................................. 63 AGROCHIM ................................................... 58 AGROFARM EXPERT ................................... 86 AGROIL ......................................................... 71 AGROIND CAUACEU .................................... 90 AGROMAX MAN ............................................ 58 AGROMEC CHERESIG ................................. 80 AGROMEC VLAD TEPES ............................... 71 AGRORENT ................................................... 96 AGROSEL...................................................... 48 AGROSEM IMPEX ........................................ 56 AGROSEM SEED........................................... 56 AICBAC SA ................................................. 100 AKHERON SERV ........................................... 23 ALBATROS GOLD ............................... 109, 118 ANDAGRO..................................................... 49 ARDEALUL ........................................50, 64, 91 ASOCIATIA POMICOLA ITESTI...................... 81 AVI SUINTEH .............................................. 124 BANGKOK 84 IMPEX .................................... 65 BAZARUL VERDE .................................... 76,77 BENETI ....................................................... 118 BIOCHEM ANIMAL HEALTH ............... 101, 114 BIOTREND PLUS ........................................ 129 Brinkman Hungary Kft. ................................ 43 6

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

BRONI IMPEX ............................................. 132 C GEANGU CONSULTING............................. 35 CARINAG ...................................................... 66 CARTOF AGRICO .................................... 51, 82 CERES UNION .............................................. 57 CIMBRIA HEID.............................................. 32 CM METAL TRADING ................................... 24 COMBAVIPOR ............................................. 118 COMPPIL SA................................................. 96 DAIRY MAX INTERNATIONAL122, 125, 128, 130 DALETA ...................................................... 107 DEALER ITALIA ...................................... 25, 92 DENIS SAS ................................................... 67 DIAMANT ALFA ............................................ 35 DUO TRAC .................................................... 26 ECOINSPECT ................................................ 68 ECOTEC ...................................................... 132 ELSIT ............................................................ 71 EMY DISTRIB .............................................. 102 ENERIA......................................................... 36 EUROFENCE .............................................. 126 FC SERVIZI .............................................. 20,21 FERMA DE GUTUI PAUN MIHAIL ................. 86 FITOFARM VETO-PLANT .............................. 96 FLAMICOM GIURGIU .................................... 36 GERI TRADING ............................................. 32 GLOBAL GENETIC ...................................... 107 GOLDEN STAR.............................................. 89 GRAN ROM ................................................... 71 GREEN GARDEN .......................................... 42 GRUP INDUSTRY M & G PARTNER.............. 33 HOLLAND FARMING AGRO ...57, 94, COPERTA 3 IASEN GARDEN ........................................... 37 IMPACT ......................................................... 72 JPR PREFABRICATE ......................... 129, 131 LA ZIGRINATA ............................................ 103 LARA AGRICOM............................................ 72 LORGER........................................................ 28 LUNCA .......................................................... 73 MANOS AGRO......................................... 52, 83 MARACHIM................................................. 108

inDEXul FiRMElOR Din CAtAlOG

MARCOSER .................................................. 47 MASCHIO GASPARDO .......1,12,13,COPERTA 2 MBN TRADE CONSULTING ........................ 115 MELSPRING ROMANIA ........................ 95, 116 MINEAR LABORATOARE .............................. 72 NATURAL INVEST ........................................ 45 NATUREVO ................................................... 93 NUTRIENTUL ............................................. 104 NUTRISTAR ROMANIA ....................... 109, 116 NUTU ............................................................ 73 PALL-EX ROMANIA ...................... COPERTA 4 PEPINIERELE ROMAN ................................ 58 PREFABRICATE PARMA & PAVER ............. 127 PRIVE SA ...................................................... 69 PRO FEED .................................................. 117 RALCOM SERV ............................................. 37 ROMEXPO ..................................................... 38 ROMION AGRI & CO ..................................... 53 ROTA GUIDO ............................................... 131 ROTAKT ........................................................ 33 SALT COM................................................... 136 SARTOROM IMPEX ...................................... 34 SELENIT ....................................................... 95 SEMBRAZ SA................................................ 27 SEMTEST-BVN SA...................................... 105 SILOS CORDOBA .......................................... 74 SOLANA CARTOF ................................... 54, 84 SOLFARM ..................................................... 85 SSAB AG ..................................................... 137 TECHNOMILL ............................................... 37 TEREX .......................................................... 37 TOPO TRADE ................................................ 34 UNILIFT SERV .............................................. 29 UNIVERSAL SPEDITION............................. 138 VAEX GROUP .............................................. 106 VENTURELLI PROD ................................... 109 VILSCOM ...................................................... 30 VIRUS PROTECT ........................................... 31 VLASCA 2008 COOPERATIVA AGRICOLA .... 73 ZETOR TRACTOR ......................................... 35 ZKI SEMINTE ................................................ 55 infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

7

maªini, utilaje, UNELTE ªTIRI

Fermierii Europei se confruntă cu grave schimbări climatice Europa se confruntă și va continua să se confrunte cu un val de fenomene meteorologice extreme în următoarea perioadă, ca urmare a schimbărilor climatice globale. Rezultatele studiului ÒMulti-hazard assessment in Europe under climate changeÒ1 arată că frecvența valurilor de căldură va crește în toată Europa.

73% din suprafața continentului va fi afectată semnificativ de aceste fenomene, procentul urmând să se apropie de 100% până la sfârșitul acestui secol. Până atunci, circa 60% din sudul Europei ar putea fi expus, anual, la un val de căldură care în momentul de față se manifestă doar o dată la 100 de ani. Zonele din Europa de Vest, Est și Nord vor fi afectate de furtuni din ce în ce mai puternice. În România, numai în perioada mai - iunie 2016, aproape 64.000 de hectare din 16 judeţe au fost afectate de fenomene meteorologice nefavorabile (grindină, ploi torenţiale, inundaţii, vijelii, băltiri), conform datelor estimative centralizate de Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

MADR estimează că pierderile economice sunt de aproximativ 63.932.160 lei, adică circa 1.000 de lei pagubă pentru fiecare hectar. Cele mai multe hectare afectate au fost înregistrate în Teleorman, Dolj, Ialomiţa și Olt. Din datele existente, rezultă că grindina a fost fenomenul meteo care a provocat pagube în fiecare dintre aceste județe. În afară de aceasta, daune au produs și ploile torențiale și vijeliile. În acest context, atât proprietățile, cât și culturile agricole au de suferit.

Din datele înregistrate de Gothaer Asigurări Reasigurări în perioada 1 ianuarie 2016 - 1 august 2016 pe segmentul asigurărilor agricole, grindina este principala cauză a daunelor pro-

duse (65%), urmată de ploile torențiale (23%) și înghețul târziu de primăvară.

Toate acestea au dus la un număr de peste 75.000 hectare afectate de fenomene atmosferice, față de doar circa 15.000 hectare în anul agricol precedent. De altfel, până la 1 august 2016, numărul dosarelor de daună avizate se ridica la peste 600, comparativ cu cele 139 din anul agricol precedent. În ceea ce privește culturile afectate, pagubele produse suprafețelor cultivate cu grâu au deținut cea mai mare pondere, urmate de rapiță și floarea soarelui. Alte culturi afectate au fost și cele de orz, porumb, viță de vie și pomi fructiferi. ÒAgricultura este un domeniu strategic pentru România și economia ei, iar asigurările agricole trebuie să restabilească un echilibru atunci când fenomenele meteo severe pun în pericol munca și producția fermierilor. Încercăm continuu să ne adaptăm în mod echilibrat produsele și serviciile pentru a răspunde nevoilor acestei linii de asigurări, mai ales în contextul în care ne confruntăm cu o frecvență și o severitate din ce în ce mai agravante.

Am investit în tehnologie, eficiență, încercăm să prioritizăm activitățile și ne echilibrăm permanent subscrierile în funcție de resurse și capacități, astfel încât în momentul producerii unui eveniment să fim cât mai devreme alături de clienți. Doar anul acesta am achitat, de exemplu, o despăgubire de peste 400.000 lei în 7 zile de la primirea ultimului document necesar instrumentării dosarului de daună, constatând pagubele într-un termen record, respectiv în prima zi în care s-a putut intra în teren după evenimentÒ, declară Anca Băbăneață, CEO Gothaer Asigurări Reasigurări. România deține aproximativ 13,8 mil. hectare agricole din care, în anii trecuți, au fost cultivate cu preponderență 8,10 milioane hectare.

Producătorii de porumb, afectați de criza prețurilor mici Producătorii europeni de porumb au remarcat, în cadrul unei reuniuni a conducerii CEPM, faptul că instrumentele PAC nu-i protejează împotriva crizei care afectează sectorul lor. În plus, au observat că cele mai recente măsuri de siguranță nu au fost activate la timp. Aceştia au solicitat Comisiei Europene să reactiveze taxele vamale, cât mai curând posibil, precum și să asigure accesul acestora la toți factorii de producție și de competitivitate.

Conform celui mai recent raport JRC-Mars, randamentul mediu în UE-28 este estimat la 6,84 tone/ hectar . Aceasta este sub media de 5 ani de 6.9 și ascunde disparități enorme între țări si situații, uneori catastrofale, cum ar fi cele din Franța sau România. În plus, toți producătorii europeni se confruntă cu o criză gravă a prețurilor; aceste prețuri sunt ÒdictateÒ Uniunii Europene de livrările de import, se arată în comunicatul APPR. CEPM. reunește organizații profesionale și interprofesionale a căror misiune este, în țara lor, să reprezinte și să apere interesele tuturor sau a unei părți a filierei porumbului. În acest context CEPM efectuează acțiuni de supraveghere, lobby, comunicare și face propuneri la nivel european.

8

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

ªTIRI

A fost finalizatã neutralizarea deșeurilor de produse de protecþie a plantelor Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a finalizat procesul de colectare şi neutralizare a deșeurilor de produse de protecție a plantelor existente la nivelul oficiilor fitosanitare județene, la nivelul Laboratorului Național Fitosanitar, precum și în cadrul laboratoarelor regionale. În acest sens ANF a încheiat un contract de prestări servicii, conform legislatiei in vigoare, pentru colectarea și neutralizarea deșeurilor chimice rezultate în urma efectuării analizelor de laborator pentru determinare a calității produselor de protecție a plantelor.

Operațiunea a debutat în luna aprilie 2016 și s-a finalizat în luna septembrie 2016 iar valoarea contractului s-a ridicat la suma de 132.776 lei.

Deșeurile colectate și neutralizate erau compuse din soluții reziduuale (1.652 litri), reactivi chimici expirați (5086 litri), pesticide (2.400 litri și 3.087 kg) și ambalaje (1596 bucați). De-a lungul timpului, acestea au fost păstrate în magazii și fose speciale, fără a prezenta vreun risc asupra populației sau mediului.

ANF supraveghează ca această operațiune de colectare și neutralizare a deșeurilor de pesticide să se desfășoare la intervale regulate de timp , astfel încât populația și mediul să fie protejate iar agricultura să poată beneficia de cele mai recente progrese în domeniul ştiinţei.

MADR a interzis importurile de animale din R.Moldova si Ucraina Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat recent, la Timişoara, că, pentru a preveni pătrunderea în ţară a pestei porcine africane (PPA) va fi dispusă interzicerea importului de către consumatori a produselor de origine animală din Republica Moldova şi Ucraina. ÒVom dispune interzicerea importului a produselor de origine animală de către consumatori (din Republica Moldova şi Ucraina, n.r.). Am informat şi preşedintele şi premierul. În momentul în care ar intra în ţară (pesta porcină africană, n.r.), toţi porcii din zona respectivă ar trebui sacrificaţi. Ar fi pierderi incomensurabile, greu de estimat la ora actuală. Ştiu din experienţa statelor membre ale UE, Balticele şi Polonia, care au avut pierderi foarte mariÒ, a afirmat ministrul Agriculturii. El a subliniat, pentru presă, că PPA este o maladie extrem de periculoasă pentru care nu există vaccin, iar în momentul în care ar ajunge în ţară s-ar înregistra pagube foarte mari.

Achim Irimescu a punctat faptul că măsurile de prevenţie vizează, în primul rând, oprirea pătrunderii în ţară a produselor animale din cele două ţări, precum şi controlul asupra migraţiei porcilor mistreţi în zona de frontieră cu cele două state. ÒSperăm să nu se întâmple lucrul acesta şi am şi luat măsuri în acest sens. Marţea viitoare vom avea un Comitet Naţional de urgenţă, de criză. Măsurile trebuie să vizeze canalele de intrare în ţară, respectiv produsele introduse de consumatori - care sunt mai ieftine în Republica Moldova şi Ucraina - şi porcii mistreţi care trec peste frontieră. Pentru mistreţi se fac extrageri, împreună cu veterinarii şi cu vânătorii din zonă, mistreţii se vânează şi se iau probe. Trebuie observat în zona de frontieră orice porc mistreţ găsit mort, acesta trebuie testat şi se iau măsuri, iar în frontieră avem alertă. Şi Poliţia de Frontieră şi ANAF cu Vama şi medicii veterinari sunt prezenţi nonstop’Ò, a detaliat ministrul Agriculturii, care a participat recent la deschiderea noului an academic la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului.

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

9

ªTIRI

Mii de fermieri au participat la Parada taurilor 2016 Ca în fiecare toamnă, la finalul săptămânii trecute, Semtest-BVN Mureș a organizat Parada taurilor. Evenimentul a fost marcat de sărbătorirea a 40 de ani de activitate a companiei mureșene care, în timp, a devenit un adevărat centru de excelență al geneticii animale din România. Totodată, ediția din acest an a bifat a XV-a întâlnire cu cei mai buni specialiști din țară, în domeniul geneticii animale, precum și cu miile de fermieri sosiți la Sângeorgiu de Mureș din întreaga țară, dornici să afle ultimele noutăți din domeniul creșterii animalelor.

Simpozion de înaltă ținută științifică Evenimentul a debutat încă din după-amiaza zilei de 30 septembrie, când, Semtest-BVN Mureș a organizat un simpozion științific. Manifestarea a fost deschisă de domnul Valer Sician-Directorul General al companiei, acela care, după cuvântul de bun venit adresat participanților, a trasat coordonatele principale ale activității de la Semtest-BVN: Formarea profesională, Gestiunea datelor de reproducție și Programul genetic al Semtest BVN. De altfel, acestea au fost și titlurile comunicărilor științifice susținute de domnii Lucian Hârceagă-Coordonator, Ing. Peterfi Lajos-Coordonator, și Ing. Daniel Dănuț-Coordonator.

Deosebit de interesantă a fost și comunicarea cu titlul ÒPregătire profesională în Reproducție și I.A.Ò, susținută de unul dintre cei mai buni geneticieni din lume, Dr. Aumann Johannes, nu doar Director al BVN, ci și un mare prieten al fermierilor români, acela care, într-o intervenție ulterioară, determinată de excelenta comunicare cu titlul ÒTransferul de embrioni la SC Gordon ProdÒ, susținută de Dr. Lucian Hârceagă și Dr. Bogdan Mărieș (de la Semtest-BVN Mureș), a felicitat specialiștii pentru rata de succes obținută (50 %), dar a și detaliat programul de transfer embrionar din Germania.

O altă comunicare deosebit de interesantă a fost aceea a domnului Prof. Univ. Dr. Alin Bârțoiu (USAMV

10

București), acela care, sub titlul ÒPerioada de tranziție și importanța ei pentru reproducția vacilor de lapteÒ, a avertizat fermierii prezenți în sală de necesitatea conlucrării perfecte dintre medicul veterinar, nutriționist, managerul de fermă și proprietarul de fermă, cu scopul de a evita pierderile și, desigur, de a obține producții ridicate. În cadrul simpozionului au mai fost susținute următoarele comuncări științifice: Ò Programul de gestiune a datelor de reproducțieÓ (Dr. Ștefan Neuner) Ò Repetarea căldurilor la vacă prin exprimarea semnelor cliniceÒ (Prof.

Univ. Dr. Ioan Huțu-USAMV-Cluj Napoca) Ò Modalități de utilizare a datelor obținute prin Controlul Oficial al ProducțieiÒ (Prof.Univ. Dr. Ioan Huțu (USAMVB Timișoara) Ò Studiu comparativ privind însămânțarea intrauterină la scroafăÒ (Șef de Lucrări Dr. Ștefan Ciornei USAMV Iași) Desigur, în cadrul simpozionului nu au lipsit intervențiile invitaților. Cel mai solicitat, din partea asistenței, a fost domnul Claudiu Frânc-Președinte al FCBR, acela care, răspunzând unor opinii exprimate, a evidențiat programul de acordare a subvențiilor, prevederile noii Legi a etichetării lapteluimaterie primă și, desigur, prevederile Legii 150, care mdifică Legea 321, prin care comercianții vor fi nevoiți, de la 1 februarie 2017, să pună pe rafturi 51 % din alimente produse în România. Dar, a avertizat acesta, cu referire la produsele lactate, nu vor putea eticheta drept produs românesc, decât aceia care vor face dovada că produsul este făcut din lapte românesc, procesat în România.

Totodată, a făcut încă o dată apel la fermieri să se asocieze, pentru a putea face față mai bine marilor lanțuri de magazine, în momentul negocierilor de contracte. Dealtfel, toate aceste lucruri le-a reluat în a doua zi, la Parada în sine, în fața miilor de fermieri prezenți în arena Semtest-BVN Mureș.

Un alt oaspete de marcă, prezent la simpozion, a fost domnul Ioan Ladoși-

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

Președinte al APCPR, care și-a exprimat speranța ca, de această dată, din totalul fondurilor primite de la Uniunea Europeană, sectorul suinelor să primească un procent mult mai însemnat, în condițiile în care, în etapa trecută a împărțirii fondurilor, sectorul de lapte a primit 80 % din fonduri.

Parada, ca o sărbătoare A doua zi, începând de la ora 11, a avut loc Parada taurilor, tribunele arenei Semtest-BVN Mureș fiind, ca în fiecare an, arhiplină. Momentul a fost deschis de domnul Valer Sician, acela care și-a început cuvântul cu mulțumirile aduse celor care timp de 40 de ani, prin activitatea de fiecare zi, au ridicat genetica animală românească la un înalt nivel, recunoscut pe plan mondial.

Invitat în fața asistenței, domnul Aumann Johannes a afirmat că, în ciuda problemelor sectorului de lapte care se manifestă în întreaga Uniune Europeană, inclusiv cea a impunerii diminuării producției de lapte, materialul genetic și îmbunătățirea raselor au progresat substanțial.

Prezent în loja oficială, Președintele ANSVSA, domnul Radu Roatiș Chețan, a afirmat că, acum, fermierii români au o mare șansă pentru a ieși la export, datorită deschiderii mai multor piețe

ªTIRI

Refacerea sistemului de irigaţii, prioritarã pentru performanţa agricolă Refacerea sistemului de irigaţii din România este unul dintre principalii piloni care pot duce la creşterea performanţei agricole, au spus, astăzi, specialiştii în domeniu prezenţi la o conferinţă de specialitate. Agricultura este, la rândul ei, un factor important care influenţează creşterea economică.

Prezent la conferinţă, preşedintele Pro Agro, Emil Florian Dumitru, crede că guvernul ar trebui să găsească soluţii pentru crearea unui sistem integrat de irigaţii, în care să fie inclusă şi energia regenerabilă: Ò De 25 de ani, am cheltuit undeva la 2,8 miliarde de euro pe menţinerea sistemelor de irigaţii din România, dar niciodată nu am reuşit să creştem suprafaţa irigată, chiar dacă ni s-a spus că avem o suprafaţă potenţial irigabilă de 1,8 milioane de hectare. Primăvara plătim despăgubiri pe inundaţii şi vara plătim despăgubiri pe secetă. Trebuie să ne hotărâm dacă vrem cu adevărat să investim într-un sector strategicÒ, a spus acesta.

internaționale, în condițiile în care, din punct de vedere al sănătății animalelor și al siguranței alimetare, România se află în Top-ul țărilor din UE, dar și pe plan mondial.

Desigur, nu au lipsit premierile celor mai buni colaboratori, cum nu a lipsit nici momentul în care, personalități locale și vechi salariați ai Semtest-BVN Mureș au primit plachete omagiale, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de activitate.

Vedetele zilei au fost, însă, animalele din arenă, tauri de diverse rase de lapte și carne, exemplare cu ascendență de excepțională valoare genetică de la care se obține material seminal care este pus la dispoziția fermierilor români din întreaga țară. xxx Și în acest an, Parada taurilor s-a constituit într-o adevărată sărbătoare a fermierilor români, crescători de bovine de lapte și carne. Practic, evenimentul organizat de Semtest-BVN Mureș este punctul central care marchează activitatea celor care derulează afaceri în domeniul creșterii bovinelor, iar, pentru aceasta, merită să felicităm întregul colectiv al firmei mureșene, precum și, personal, pe domnul Valer Sician, acela care, prin directoriatul absolut profesionist pe care îl exercită, a făcut din această companie una de nivel mondial.

Tone de fructe şi legume se strică în depozite Tone de fructe şi legume se strică şi în această toamnă în depozite atrag atenţia producătorii din judeţul Sălaj. Ei spun că, în schimb, pe rafturile magazinelor sunt produse din import. Producătorii locali solicită statului să intervină.

Producătorii de fructe spun că nu pot face faţă importurilor de mere la preţuri şi cu 50% mai mici faţă de marfa românească, iar multe din livezile autohtone au ajuns în pragul falimentului. Dumitru Ardelean, producător, a declarat pentru RRA: ÒEste un paradox. Dacă vă duceţi dumneavoastră în magazinul din Zalău o să găsiţi mere, iar mai jos pe o etichetă scrie: Ţara de origină - Polonia sau Grecia sau nu ştiu ce, dar nu scrie România. 22 de ferme pomicole au fost aici şi alea n-au unde să-şi vândă marfa.

Deci este o chestiune... Parcă au avut un program lansat de distrugere a agriculturii româneştiÒ. Proprietarii de livezi sunt supăraţi şi spun că statul ar trebui să limiteze importurile de fructe şi legume.

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

11

PROFIL DE COMPANIE Conf. dr. ing. Sorin - Tiberiu BUNGESCU USAMVB - ÒRegele Mihai I al RomânieiÓ din Timiºoara

TEHNICA AGRICOLA PRODUSA LA MASCHIO GASPARDO ROMANIA A CONFIRMAT PRIN CALITATE INALTA IN 2016 PE PLAN INTERNATIONAL Fabrica Maschio Gaspardo Romania, cu sediul in vestul tarii, la Chisineu Cris langa Arad, “numarul 1” in proiectarea si constructia utilajelor agricole din Romania, realizeaza din acest an si o gama de masini de facut baloti, calitatea si fiabilitatea fiind punctele tari si de necontestat ale acestora.

Societate tanara si dinamica, care produce maşini pentru condiţii grele de lucru, de mare randament pentru agricultură la scară mare, fiind localizata strategic in Romania pentru a oferi acces catre pietele cheie din Europa centrala si de est. La Chisineu Cris se produc echipamente de prelucrare a solului pentru tractoare cuprinse intre 60 CP si 450 CP. Aici se construiesc scarificatoare cu latimea de lucru cuprinsa intre 1,3 si 7 m, grape cu discuri montate separat pe cadru cu latimea de lucru cuprinsa intre 2,5 si 6 m, cultivatoare cu dinti cu latimea cuprinsa intre 3 si 6 m, echipamente pentru pregatirea patului germinativ in vederea semanatului pana la 12 m latime de lucru si echipamente de cultivare pentru tractoare cuprinse intre 70 si 600 CP.

12

Luna martie 2016 a insemnat pentru fabrica Maschio Gaspardo din Romania un moment important in dezvoltarea acesteia, deoarece s-a dat in folosinta o linie noua de fabricatie pentru masini de facut baloti cilindroidali, de tip Òcu camera constantaÒ.

Pana in acest an aceste prese se faceau numai in Italia, la fabrica Feraboli din Cremona.

La Chisineu Cris se construiesc presele, Entry 120 si Entry 150. Linia tehnologica de constructie a acestora este de ultima generatie, implementarea acesteia la Chisineu Cris fiind o premiera in Romania in constructia de masini de facut baloti.

Masinile de facut baloti modelul ENTRY se caracterizeaza prin robustete si fiabilitate, usor de utilizat, avand performante excelente. Acestea au un cadru robust cu structura compusa, camera este fixa (1200×1200 la modelul Entry 120 si 1200×1500 la modelul Entry 1500), iar transmisiile sunt de tip Òcu lantÓ. Sistemul

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

de transmisie este robust.

Decuplarea, tensionarea si gresarea lanturilor se face automat. Latimea de lucru a pick-up-ului, care este dotat cu 2 roti in comparatie cu alte firme care au doar o roata, este de 1700 mm (optional 2000 mm). Alimentatorul este de top, identic ca cel de la modelul Extreme, avand 16 dinti la distanta de 69 mm. Acestea sunt dotate si cu un sistem de ridicare hidraulic de tip ÒPUÒ, iar sistemul de legare este de tip cu sfoara, cu plasa sau combinat sfoara si plasa. Turatia la priza de putere este de 540 rot./min. Puterea necesara la varianta Entry 120 este de 40 CP, iar la varianta Entry 150 de 50 CP. Acestea pot realiza pana la 50 de baloti pe ora.

In acest an la fabrica Maschio Gaspardo de la Chisineu Cris, in 15 aprilie, a fost organizata o actiune de amploare pentru dealerii din intreaga lume ai marelui grup italian, ÒField Day 2016Ò. Evenimentul international a fost organizat de către MASCHIO GASPARDO Romania pentru a prezenta excelenta sa gamă de produse

dealerilor europeni, implicand toate filialele europene ale acestuia. Aceasta este a doua editie organizata in Romania, la care au participat peste 100 de dealeri din Italia, România, Spania, Franţa, Ucraina, Rusia, Norvegia, Bulgaria, Ungaria, Belgia, Olanda şi Luxemburg. Numarul celor prezenti a depasit cifra de 200. In cadrul acesteia au avut loc demonstratii in camp cu utilaje agricole, vizitarea fabricii de la Chisineu Cris cu noile investitii in domeniul tehnologiilor de varf, vizitarea noii linii de productie pentru presele de facut baloti cilindroidali cu camera constanta, prezentarea statica a unor utilaje realizate pentru anumite tari si pentru anumite soluri (de ex. pentru Rusia si Ucraina), prezentarea intregii game de masini agricole proiectate si construite 100% la Chisineu Cris, toata gama de utilaje agricole produse in Italia si modelele cele mai vandute de catre Maschio Gaspardo. Au fost prezentate versiuni ÒîmbunătăţiteÒ ale celor mai bine vândute maşini, cum ar fi scarificatorul Attila, cultivatorul Terremoto si gra-

PROFIL DE COMPANIE

pele cu discuri UFO şi Presto, iar combinatoarele prezentate au facut senzatie la demonstratiile din câmp. S-a acordat o atentie deosebita masinilor pentru lucrarea de baza a solului si pregatirea patului germinativ. Au fost prezenti din partea grupului la aceasta actiune noul Presedinte al acestuia Ing. Mirco Maschio care ocupa si pozitia de Director de vanzari (CSO), Andrea Maschio - membru in Consiliul de administratie si Director tehnic (CTO), Giovanni Ferrari Director operational (COO) cu responsabilitati in a coordona si optimiza activitatile operationale in fiecare dintre filialele Grupului Maschio Gaspardo, Battista Laveroni - Director comercial pentru Europa a Grupului Maschio Gaspardo, iar din partea Maschio Gaspardo Romania toata echipa comerciala condusa de Paolo Rocchi, Director general si Horia Codrianu - Director comercial.

A fost prezentata static la Chisineu Cris pentru prima data

grapa cu discuri independende ADMIRAL, proiectata si construita pentru Rusia si Ucraina. Aceasta a fost realizata pentru fermierii care au suprafete mari si pentru tractoare de putere mare, cuprinsa intre 280 si 420 CP. Aceasta are latimea de lucru de 8,5 m, dispune de 68 de discuri crestate cu diametrul de 610 mm, iar plierea modulelor se face hidraulic. Au fost prezentate static noile prese de facut baloti cilindroidali ENTRY 120 si ENTRY 150 proiectate si construite 100% la fabrica din Chisineu Cris.

La aceasta actiune, premiul dat de cei prezenti pentru cea mai buna calitate a patului de seminte a fost atribuit cultivatorului TERREMOTO 3, proiectat si construit 100% la Chisineu Cris, care este dotat cu 3 randuri de organe active de tip ÒancoraÒ si un tavalug de tip cu ÒineleÒ care lasa o suprafata omogena si gata pentru semanat. Lucreaza solul pana la adancimi de 25 cm.

Adancimea de lucru a tavalugului posterior se regleaza mecanic.

lim de la Arad, care a avut loc in perioada 8 - 11 septembrie in Jud. Arad, iar la inceputul lui noiembrie va fi prezenta cu un stand impunator la expozitia Indagra de la Bucuresti, in perioada 02 - 06 noiembrie. In cadrul acestor expozitii firma a prezentat o paleta larga de produse, atat static cat si dinamic in camp, de la masinile de lucrat solul, intretinerea culturilor si semanat pana la masinile de tocat, stropit, imprastiat ingrasaminte chimice solide si cosit, intors si ravasit plante furajere, caracterizate prin calitate si fiabilitate ridicate.

Pentru fermierii din tara noastra, Maschio Gaspardo Romania a organizat o serie de demonstratii in camp direct la

clienti, fermierii din diferitele zone ale tarii putand sa vada utilajele Maschio Gaspardo produse in Romania direct la lucru, adica acestia au putut sa vada cum arata terenul lucrat dupa ce s-a trecut cu un scarificator, gruber, combinator, grapa etc, cum se efectueaza reglajele si cat de repede si care sunt performantele acestora. Dupa astfel de demonstratii multi fermieri au si achizitionat un utilaj produs 100% la fabrica din Romania, de la Chisineu - Cris.

Anul acesta Maschio Gaspardo Romania a venit in intampinare fermierilor si cu o serie de promotii, in special la masinile agricole produse in Romania, si anume: la scarificatoarele Attila de 3 m cu 7 ancore si Artiglio de 2,5 m cu 5 ancore si de 3 m cu 7 ancore de la 6500 Euro + TVA, cultivatorul Terremoto cu latimea de 3 m de la 5500 Euro + TVA (disponibil la pret promotional si in varianta de 4 m, cadru pliabil hidraulic, cu 13 ancore) si semanatoarea pneumatica pentru cereale paioase cu inchidere hidraulica PINTA 400, de la 15400 Euro + TVA, etc.

Maschio Gaspardo Romania a fost o prezenta de marca la marile expozitii de agricultura din Romania din acest an 2016, participand cu standuri impunatoare, cu un numar mare de utilaje expuse, in cadrul acestora. Dintre expozitii amintim: Agraria de la Cluj, care a avut loc in perioada 21 - 24 aprilie in Jud. Cluj, Agriplanta de la Fundulea, care a avut loc in perioada 19 - 22 mai in Jud. Calarasi, Agroma-

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

13

AnAlizA Maria Demetriad

Recoltă mare, prețuri mici

Din fericire, și în acest an, producția agricolă a României suprinde, prin recolta bogată care va fi contabilizată la finalul anului. Nu este de mirare, atâta vreme cât este cunoscută hărnicia fermierilor români dar, să recunoaștem, nu este de mirare, atât timp cât și bunul Dumnezeu ne-a ajutat cu o vreme nu tocmai bună, dar nici chiar atât de rea pe cât anunțau meteorologii la începutul lui 2016. La fel de drept este faptul că și MADR-ul a mai mișcat câte ceva, în sensul ajutorului dat agricultorilor români. Din păcate, însă, dacă recolta e bogată, prețurile sunt mici, în unele cazuri, chiar dramatic de mici, lucru care îi va afecta pe fermieri. Rămâne pentru fiecare în parte să își rezolve problemele, atunci când vor fi să vândă. Dar, iată cum se prefigurează recoltele pentru acest an, pentru fiecare cultură importantă.

Grâu

Floarea soarelui

Producția de grâu a României a crescut în acest an cu 7% față de 2015, până la 8,413 milioane de tone, înregistrând o medie de peste 4 tone la hectar, a declarat pentru infoFERMA domnul ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

Domnul Achim Irimescu a precizat că la cultura de floareasoarelui se estimează o producție totală de 1,7 milioane de tone pentru 2016, cu un randament de circa 1.730 kg/ha, deoarece cultura nu a fost atât de puternic afectată de secetă.

ÒCulturile recoltate până în prezent nu au fost afectate de secetă și dacă ne luăm după ce spun producătorii, sudul țării a avut în primăvară chiar un aport prea mare de ploi. Anul acesta s-au cultivat 2,075 milioane hectare cu grâu și secară și s-a obținut o producție medie de 4,054 kilograme la hectar, deci un total de 8,41 milioane de tone de grâu, față de 7,85 milioane de tone în 2015Ò, a precizat Achim Irimescu. Depășirea pragului de patru tone de grâu la hectar este o premieră pentru România ultimilor 10 ani, în condițiile în care cele mai mari producții medii au fost obținute anul trecut, respectiv 3,84 tone la hectar, în 2011: 3,68 tone la hectar, în 2014: 3,58 tone la hectar și în 2008: 3,40 tone la hectar, conform datelor publicate pe site-ul MADR.

ÒLa floarea soarelui estimăm o producție de 1,74 de milioane de tone. Floarea soarelui și porumbul sunt culturile cele mai afectate de secetă, deși la floare s-a mai ajuns la maturitate.

Am fost în Ardeal și porumbul arăta foarte bine, pentru că a plouat și mai mult acolo. Însă, sudul țării, Dobrogea și nordul Moldovei sunt puternic afectate de secetă, iar până la această oră datele indică o suprafață de 350.000 de hectare calamitate, în diferite grade, între 30% și 70%Ò, a spus ministrul Agriculturii.

Anul trecut, România a recoltat 7,851 milioane de tone de grâu, cu un randament de 3,84 tone la hectar, de pe o suprafață totală de 2,043 milioane hectare.

14

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

În 2015, producția de floarea soarelui a fost de 1,758 milioane de tone, cu o medie de 1,75 tone la hectar, iar suprafața recoltată s-a ridicat la un milion de hectare.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, România s-a clasat anul trecut pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui, atât din punct de vedere al producției, cât și al suprafeței, cu o cantitate de 1,75 milioane de tone obținută de pe un milion de hectare, deși față de anul 2014, producția de floarea soarelui a scăzut cu 19,7%, din cauza randamentului la hectar care a coborât cu 19,6%.

analiza ovăz: 314.000 tone, rapiță: 1,266 milioane tone, iar la mazăre boabe: 107.000 tone.

Producția obținută la rapiță, de 1,266 milioane de tone, este de departe cea mai bună din ultimii 10 ani, cu o medie de 2.781 kg/ha de pe 455.388 hectare. În 2015, s-au recoltat 383.000 de hectare cu rapiță, iar producția a fost de 959.000 tone, conform site-ului MADR, cu o medie de 2.530 kg/ha.

Sfeclă de zahăr O altă supriză plăcută a acestui an vine de la cultivatorii de sfeclă de zahăr. Potrivit estimărilor, aceştia vor raporta o creştere a randamentului de 14,7% raportat la media ultimilor ani şi cu 6,9% faţă de 2015. Vor obţine astfel, în medie, 42,1 tone de msfeclă de zahăr la fiecare hectar cultivat, mai puţin decât este media UE ce se ridică la 73.18 tone la hectar.

Anul trecut, fermierii au cultivat cu sfeclă de zahăr doar 26 de mii de hectare de teren.

Cartofi Până la finalul campaniei de recoltare se estimează că producția totală de cartofi de anul acesta va fi de peste 200.000 de tone, media producţiei la hectar fiind de circa 20 de tone. În ceea ce privește prețurile de anul acesta, directorul Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Covasna estimează că acestea nu vor depăși 0,70 lei/kilogram. În ceea ce privește cartofii care se spală și se ambalează, prețurile sunt prognozate undeva între 80-85 de bani, plus TVA.

Porumb În ceea ce priveşte porumbul, România rămâne cel mai mare producător european, randamentul la hectar crescând la 4,37 tone , cu 15,1% peste media ultimilor cinci ani şi cu 37,1% peste 2015- un an slab pentru fermierii care au mizat pe această cultură. La nivelul statelor membre, producţia medie la porumb este de 7,42 tone la hectar, cu 7,1% peste media ultimilor cinci ani. În 2015, România a cultivat porumb pe o suprafaţă de 2.5 milioane de hectare.

Triticale, orzoaică, rapiță și mazăre boabe Din datele furnizate de șeful MADR, producțiile recoltate până în prezent sunt de 308.000 tone la triticale (un hibrid de grâu și secară n.r.), 1,334 milioane tone la orz, 288.179 tone la orzoaica de toamnă și 334.000 de tone la cea de primăvară, la

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

15

analiza

Europa regresează Potrivit estimărilor Departamentului american al Agriculturii, Uniunea Europeană, care anul trecut a fost lider mondial la exporturile de grâu, își va pierde titlul, ca urmare a scăderii semnificative a producției de grâu a Franței, în timp ce poziția SUA pe piața mondială a continuat să se erodeze în ultimii ani.

Pe ansamblu, regiunea Mării Negre a devenit o forță pe piața internațională a grâului, grație randamentelor ridicate, monedelor slabe și scăderii costurilor cu transportul. În aceste condiții, livrările de cereale din Rusia ar urma să crească din nou în acest an, în condițiile în care producția de grâu ar urma să atingă un nou record de aproximativ 70 milioane tone, ceea ce i-ar permite să exporte o cantitate de 30 milioane tone de grâu, informează Financial Times.

Regiunea Mării Negre a fost întotdeauna cel mai important furnizor de grâu pentru Orientul Mijlociu și Nordul Africii, însă, în prezent, un număr din ce în ce mai mare de țări din zona Golfului Persic și Africa renunță la grâul din SUA și Australia pentru grâul din bazinul Mării Negre. În plus, scăderea costurilor cu transportul face ca piețe îndepărtate, precum Africa de Sud și Mexicul, care în mod tradițional au cumpărat grâu din SUA, să înceapă să cumpere grâu din Rusia.

Situația este complet diferită pentru producătorii francezi, afectați de ploile abundente de la începutul anului, care au diminuat atât randamentele cât și calitatea producției de grâu.

Franța este principalul producător de grâu din UE, iar în urma scăderii producției franceze, UE va trebui să se mulțumească în acest an cu poziția secundă în topul marilor exportatori mondiali.

Firma de consultanță Agritel estimează că, în acest an, producția de grâu a Franței va fi de 28,7 milioane tone, mai mică cu 30%, comparativ cu cea de anul trecut, în timp ce exporturile în afara UE vor scădea cu 60%, până la 5,1 milioane tone. Pe lângă producția scăzută, fermierii francezi suferă și de pe urma

16

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

prețurilor scăzute apărute pe piața internațională, ca urmare a unor recolte consistente în Australia, Canada, Kazahstan, Ucraina și SUA. Potrivit Bloomberg, principalul producător de grâu din Uniunea Europeană, Franța, a înregistrat în acest an cel mai redus nivel al producției din ultimii 30 de ani, ceea ce creează o oportunitate pentru exportatorii din regiunea Mării Negre.

România bate șapte recorduri România ar putea avea anul acesta producţii la hectar peste media ultimilor cinci ani la şapte dintre cele mai importante culturi agricole de iarnă, indică ultima prognoză a Comisiei Europene. Fermierii care au cultivat rapiţă, floarea soarelui şi orz vor avea cele mai mari câştiguri, producţia fiind cu până la 19% mai mare faţă de media ultimilor cinci ani.

Potrivit estimărilor experţilor europeni, România ar putea avea randamente mai mari faţă de media ultimilor cinci ani la şapte dintre cele mai importante culturi. Astfel, pentru rapiţă, experţii mizează pe o producţie medie de 2,73 de tone la hectar, cu 19,3% mai mare faţă de media ultimilor cinci ani şi cu 9% peste cea de anul trecut. La nivelul UE, producţia medie de rapiţă la hectar ajunge la 3,2 tone, cele mai mari randamente fiind obţinute de fermierii din Belgia (4,27 tone la hectar), Danemarca (4,15 tone la hectar) şi Germania (3,86 de tone la hectar). România a cultivat anul trecut 383.000 de hectare cu rapiţă.

Din păcate, în lipsa asocierii generalizate a fermierilor români, fapt care are drept consecință slaba dotare cu utilaje agricole, a absenței sistemelor de irigații și a tehnologiilor învechite, producția bună a României este datorată agriculturii extensive, și mai puțin, agriculturii intensive. Poate, cât mai curând posibil, mai ales că trebuie urgent rezolvată și problema cadastrului terenurilor agricole, situația se va îndrepta.

analiza Cu toate acestea... ...din punct de vedere al preþurilor de vânzare, anul 2013 n-a fost tocmai norocos, spun, pe bunã dreptate, unii agricultori. Considerentul vine în urma bilanþului fãcut la final de an. Dupã ce au tras linie, fermierii au vãzut cã profitul rãmas este cam ÒsubþirelÒ.

Viorel Vãrzaru, fermier din judeþul Giurgiu, declara pentru Agroinfo, cã dupã îndelungi socoteli, multe înmulþiri ºi împãrþiri, adunãri ºi mai ales scãderi, Òcomparativ cu anul trecut, am ieºit mai prost, în 2013. Financiar vorbind, pe plus, dar un plus mai micÒ, spune acesta.

Pentru 2014 agricultorul îºi doreºte stabilitate pe piaþa agricolã, consecvenþã în acordarea subvenþiilor ºi simplificarea birocraþiei. ÒInvestiþiile din viitor vor fi bazate pe credite, pânã la venirea subvenþiilor. Deja, pentru inputurile din aceastã toamnã am apelat la creditare. Sperãm ca în anul 2014 sã avem preþuri mai bune la cereale, mai aproape de realitate.

Nu ne aºteptãm sã fie ca ºi cele din 2012, dar o medie între ultimii doi ani ar fi perfectãÒ, a mai spus Viorel Vãrzaru.

La rândul sãu, Nicolae Bãdiþa, fermier din Ialomiþa, care lucreazã circa 200 hectare, s-a arãtat mulþumit de felul în care încheie anul 2013. ÒÎn 2013 pot sã spun cã am ieºit pe plus, m-au ajutat temperaturile, ploile ºi îngrãºãmintele folosite. În ceea ce priveºte tehnologia nu fac economii, folosesc ce e mai bun, pentru cã nu vreau sã risc. Cu privire la inputurile pentru primãvarã, încã nu mi-am fãcut un stoc, marea bãtaie se dã acum pe sãmânþa de porumb, iar la floarea-soarelui eu voi merge pe hibrizii Clearfield. Investesc din rulajul banilor, pur ºi simplu. Din puþinul profit obþinut nu ne luãm maºini sau altele, ci îi reinvestim în viitoarele culturi ºi poate mai reuºim sã achiziþionãm teren, pentru cã acum suntem mici fermieri, dar vrem sã ne extindemÒ, a declarat acesta pentru sursa citatã.

Iar, Traian Ghinoiu, preºedintele Asociaþiei Producãtorilor Agricoli Gorj, opina, la începutul acestui an: ÒSuntem, cum spune olteanul, «comsi-comsa». La producþii, 2013 a fost un an foarte bun, dar ne-au tras mult înapoi preþurile.

Dacã preþul grâului s-a mai reglat puþin ºi încã mai avem producþii de valorificat, preþul porumbului încã staþioneazã ºi e chiar pe o pantã descendentã. Încã stãm cu producþia pe stoc, sã vedem cum va evolua piaþa. Sperãm sã putem da drumul la valorificãri, astfel ca pânã la sfârºit de primãvarã sã ne putem autofinanþa.

Vom pierde însã la partea de dotãri, pentru cã în anii buni ar trebui sã mai facem ºi noi dotãri, dar anul acesta nu putemÒ.

pe tendinþã crescãtoare. Una peste alta, primãvara lui 2014 anunþã plusuri consistente pentru agro-zootehnia româneascã, pentru finalul de an.

Semnele lui 2014? Bune, spre foarte bune!

O informare a Academiei de ºtiinþe Agricole ºi Silvice (ASAS) realizatã la începutul primãverii, special pentru ministrul Agriculturii, Daniel Constantin ºi secretarul de stat, Daniel Botãnoiu, ºi intratã în posesia colegilor de la Agrointel, arãta cã toate culturile agricole realizate în toamna anului trecut aratã foarte bine ºi nu existã motive de îngrijorare.

Documentul susþinea cã Òîn toamna anului 2013, în majoritatea zonelor agricole ale þãrii, condiþiile climaterice au fost favorabile pentru pregãtirea terenului, înfiinþarea culturilor, rãsãrirea ºi consolidarea acestora pentru perioada de iarnã.Ò Raportul concluziona cã starea de vegetaþie a culturilor înfiinþate în toamna anului 2013 este bunã ºi foarte bunã.Ò La rândul ei, zootehnia are un foarte bun potenþial de creºtere, mai ales dacã se va decide reducerea TVA-ului la carne ºi produse din carne, fapt care va încuraja consumul ºi, prin consecinþã, producþia primarã. Alãturi de aceastã decizie mult aºteptatã de toþi, pot fi adãugate alte argumente care sã conducã spre speranþe justificate: Exportul de carne de porc spre China, cu siguranþã, va dinamiza activitatea fermelor, chiar ºi dacã acestea vor fi nevoite sã suplineascã golul lãsat de Smithfield care, aflat în proprietatea chinezilor, vor trimite mare parte din producþie în Þara Galbenã.

Reluarea exporturilor de ovine în Turcia, dar ºi acordul de tranzit al acestei þãri cu ovine vii, vor determina creºteri ºi în acest sector. Din fericire, fermele de bovine pentru carne prind consistenþã, iar sectorul avicol se menþine

infoFERMA | nr. 11 | aprilie - octombrie 2014

17

MAªini, utilAjE, unEltE Maria demetriad

Structura pieței de tractoare și utilaje

a agriculturii românești Deși are un mare potențial de creștere, pe piața tractoarelor din România se vând anual aproximativ 2.000 de bucăți. Subdimensionată, față de necesar, dotarea agriculturii românești cu tractoare nu acoperă decât un total de 165.000 de unităţi, din care peste 100.000 sunt vechile Universal 650, produse de Tractorul Braşov.

John Deere rămâne lider

Aplicații pe Măsura 411-121 Fermierii au ocazia achiziției de utilaje noi prin intermediul proiectelor finanțate cu fonduri europene prin PNDR. Proiectele trebuie depuse pe Măsura 411-121 ÒModernizarea exploatațiilor agricoleÒ.

Tema proiectelor trebuie să fie achiziția de utilaje agricole în vederea dotării fermelor, dar și pentru valorificarea superioară a producției obținute. Randamentul sporit al utilajelor achiziționate determină creșterea productivității, reducerea substanțială a pierderilor la recoltare, dar și executarea de lucrări de bună calitate și în timp util.

18

Piața este constantă Într-o analiză sumară, făcută de George Stanson, managerul pentru Balcani a firmei Case IH & Steyr, acesta declara: ÒPiaţa de tractoare din România este constantă de patru ani, fiind în jurul a 2.000 de unităţi anual, cu variaţii de cel mult 5-7% plus sau minus, fără scăderi sau creşteri masive. Analiza se raportează însă la acel sfert de piaţă în care preţurile ajung şi la 300.000 de euro, pentru un singur utilaj. Din păcate, bătrânul Universal 650, domină mai bine de jumătate din parcul auto naţional de utilaje, nepermițând o agricultură performantă, limitat fiind de

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

performanţele sale tehnice în raport cu marile utilaje și cu tehnologiile moderne care pot face diferenţa între o recoltă de 3-4 tone de grâu la hectar şi de până la 9-10 tone, cât obţin marii fermieri care investesc în utilaje.

Potrivit estimărilor, concernului italian CNH Industrial vinde anual pe piaţa locală circa 700 de unităţi, din care cele mai multe sunt New Holland, urmate de Case şi Steyr. ÒA defalca pe cele trei mărci este foarte greu, deoarece au existat câteva mişcări în piaţă, în condiţiile în care importatorul de New Holland a trecut acum la marca Deutz FahrÒ, a spus George Stanson.

Cele mai mari vânzări pe piaţa locală le au americanii de la John Deere, urmaţi de New Holland, care anul trecut aveau 25% din piaţă, cu 450 de tractoare livrate. După cum se știe, potrivit rezultatelor de anul trecut, agricultura României este al cincilea jucător pe piaţa europeană a cerealelor, dar ritmul de creştere a vânzărilor de utilaje noi este sub cel al creşterii volumelor fermierilor, având în vedere că piaţa este de 11 ori mai mică decât în Franţa, deşi suprafaţa agricolă locală este la jumătate, faţă de cea din Hexagon.

De exemplu, în Franţa se vinde anual un tractor nou la fiecare 260 de hectare, în timp ce în piaţa românească se vinde câte un utilaj nou la fiecare 3.000 de hectare. ÒTractorul românesc a arat timp de 50 de ani la cel mult 25 cm. Atunci când ari superficial, roata tractorului compactează solul în spate, iar la 25-30 de centrimetri s-a creat o suprafaţă dură. Iar, tractorul de 65CP nu a putut sparge acest strat care acum este dur precum betonul. Dezavantajul este că rădăcinile nu au cum să treacă şi nu intră în partea fertilă, extinzându-se doar în stânga și în dreaptaÒ, a detaliat domnul George Stanson, referindu-se la tehnologia agricolă.

maªini, utilaje, UNELTE Trei categorii de fermieri Structura pieței tractoarelor din România identifică trei categorii de clienţi, în momentul de faţă, care cumpără utilaje noi. Cea mai mare categorie este reprezentată de 20% din fermierii care cultivă de la 10.000 de hectare în sus.

Aceştia au ajuns la un standard bun de investiţii în parcul de utilaje şi ştiu ce au de făcut şi ce calcule trebuie să facă, dacă trec de la un tractor de 300 CP, la unul de 600 CP. Fermierii români utilizează tractoarele în regim american, adică le utilizează aproape nonstop în campanie, inclusiv noaptea, la lumina farurilor, motiv pentru care acestea trebuie înlocuite în cinci-şapte ani. ÒSpre deosebire de fermierii din Germania sau Austria, care utilizează tractoarele doar câteva sute de ore annual, fermierii români le folosesc extrem de intensiv, adică 2.500-3.000 de ore anual, echivalentul a 200.000 km pentru o maşină, motiv pentru care perioada de înlocuire este mai scurtă, în România, decât în vest, adică de 5-7 ani.

De asemenea, mai sunt cei

care le schimbă inclusiv la patru ani. În Europa de Vest ciclul este mai mareÒ, a adăugat Stanson. A treia categorie, însă, este cea a micilor fermieri, care nu dispun de fonduri și se orienteză, în special, spre tractoarele și utilajele agricole second-hand.

Vânzările se pot dubla La rândul său, Marcelo Pedrazzini, Business Manager al CNH Industrial Italia și responsabil regional pentru New Holand Agriculture, afirmă că ÒRomânia are potenţial să ajungă la 4-5.000 de utilaje

agricole vândute pe an, de la circa 1.800 în prezent, atunci când întregul teren arabil va fi utilizat.Ò Acesta, adaugă:

în România, având o cotă de piaţă de circa 18-21%, dintr-o piaţă estimată la 1.800-2.000 de unităţi anual.

ÒAşteptăm ca piaţa românească agricolă să iasă la suprafaţă, ca întreg terenul arabil de aici să fie utilizat. Încă sunt suprafeţe necultivate, iar acestea trebuie lucrate. România are potenţial să ajungă la 4-5 mii de unităţi anual în următorii zece ani, iar noi vrem cel puţin 25% cotă de piaţăÒ, a precizat el. Potrivit datelor companiei, New Holland a livrat anul trecut peste 400 de utilaje agricole

ÒPotenţialul în România este pentru 100 CP. Aici vor fi volumele. Dar, pe măsură ce fermele vor deveni tot mai mari, vom vedea o concentrare pe tractoare de mare putere.

Plugurile sunt mai mari, tractoarele sunt mai mari, timpul este tot mai scump. Dar vânzările mari vor fi pe cele de putere medieÒ, a subliniat Pedrazzini.

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2015

19

maÂŞini, utilaje, UNELTE

20

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

21

maÂŞini, utilaje, UNELTE

22

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

23

maÂŞini, utilaje, UNELTE

24

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

25

maÂŞini, utilaje, UNELTE

26

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

27

maÂŞini, utilaje, UNELTE

28

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

29

maÂŞini, utilaje, UNELTE

30

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

31

maÂŞini, utilaje, UNELTE

32

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

33

maÂŞini, utilaje, UNELTE

34

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

35

maÂŞini, utilaje, UNELTE

36

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

37

maªini, utilaje, UNELTE

COMUNICAT DE PRESĂ Peste 65.000 de vizitatori sunt aşteptaţi între 2 și 6 noiembrie la ROMEXPO INDAGRA 2016 reunește peste 500 de firme din domeniul agricol Centrul Expoziţional ROMEXPO găzduieşte între 2 și 6 noiembrie a.c., cea mai importantă manifestare cu profil agricol, organizată anual în România, INDAGRA - Târgul internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei (www. indagra.ro) Cea de-a 21-a ediție a evenimentului conceput şi organizat de ROMEXPO în parteneriat cu Camera de Comert și Industrie a României (CCIR) se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

INDAGRA 2016 reunește peste 500 de expozanți din toată lumea, dintre care peste 300 sunt din România.

La târg vor fi prezente ţări cu tradiţie în domeniul agricol, exportul şi importul de produse şi echipamente performante: Austria, Belgia, Bulgaria, China, Coreea de Sud, Croația, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Turcia, Ungaria.

moderne, menite să faciliteze progresul şi performaţa, în: cultura legumelor, fructelor şi seminţelor, creşterea animalelor, viticultura şi vinificaţia.

Noutăți, promoții și reduceri La INDAGRA 2016 sunt așteptate peste 65.000 de persoane, acest eveniment devenind locul unde se prezintă noutăţile din domeniul agricol şi unde se aplică o serie de discount-uri cuprinse între 10% și 50% la serviciile, produsele și echipamentele expuse.

Programul de vizitare - INDAGRA 2016: 2- 5 noiembrie, între orele 10.00 şi 18.00 6 noiembrie, între orele 10.00 şi 16.00 Bilet intrare: 15 lei/zi Copiii sub 7 ani, persoanele cu dizabilităţi şi persoanele instituţionalizate beneficiază de intrare gratuită.

Biletele pot fi achiziţionate şi online, accesând platforma de vânzare bilete, cu link-ul: http://romexpo.ro/bilete/ro/ home

Manifestarea ocupă întreaga suprafaţă expoziţională a Romexpo, de peste 33.000 de metri pătrați.

INDAGRA reprezintă emblema evenimentelor româneşti cu caracter agricol, mărimea târgului, exponatele şi evenimentele din cadrul lui demonstrând potenţialul în creştere şi capacităţile producătorilor şi distribuitorilor din domeniu, români şi străini, de a plasa pe piaţa de resort, produse şi echipamente

38

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

Locuri de desfăşurare, produse şi servicii: Interior - Pavilioanele C1, C2, C3, C4, C5, C6 Exterior (Platformele): P1, P2, P3, P4, P5, P6, P7, P8, P10, P11, P12, P13, B1, C1, V5 si V6 PAVILIONUL C1 va fi ocupat de: ranţa (participare oficială -F internaţională): 20 de companii expozante, ocupând 528 de metri pătrați; - firme de consultanţă şi investiţii în agricultură; - masini si echipamente agricole; - viticultura. În PAVILIONUL C2 se regăsesc: - tehnologii de crestere animală şi păsări; - furaje şi nutreţuri; - masini si echipamente de abatorizare. În PAVILIONUL C3 se expun: - tehnologii si echipamente pentru irigatii; - maşini şi echipamente agricole; - seminţe, material săditor si îngrăşăminte - furaje şi nutreţuri;

PAVILIOANELE C4-C5 găzduiesc: - tehnologii si echipamente pentru irigatii - seminţe, bulbi de flori, material săditor si îngrăşăminte - silozuri. În PAVILIONUL C6 se prezintă: - mașini agricole, - silozuri - tehnologii si echipamente pentru irigații; - seminţe, bulbi de flori, material săditor si îngrăşăminte Pe platformele exterioare vor fi amenajate corturi cu exponatele (păsări) aduse de Uniunea Crescătorilor de Păsări din România şi Asociaţia Crescătorilor de Porumbei Jucători de Galaţi.

INDAGRA 2016 beneficiază de participări de grup din partea următoarelor țări: GRECIA: - 9 companii expozante - 630 metri pătrați TURCIA: - 8 companii expozante - 337 metri pătrați

maÂŞini, utilaje, UNELTE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

39

SERE, SOLARII, FOLII SOLAR, SISTEME DE IRIGAþII Miruna Sorescu

pregatirea serelor pentru răsadurile de legume

În sere, succesiunea culturilor reprezintă soluţia principală de rentabilizare a activităţii şi impune necesitatea producerii şi utilizării răsadurilor. Astfel, se scurtează timpul de ocupare a terenului cu cultura neproductivă, cu 50-80 şi chiar 100 de zile, ceea ce permite cultivarea în succesiune a două sau trei culturi în cursul anului de producţie. De asemenea, prin înfiinţarea culturilor cu răsaduri în sere, se reduce consumul de energie, pentru că o anumită perioadă de timp suprafaţa încălzită este mai mică decât dacă s-ar înfiinţa prin semănat direct. sulfat de potasiu, iar la cele pentru confecţionarea ghivecelor nutritive pentru răsadurile de tomate, la fiecare 1 m3 de amestec se introduc: 1 kg azotat de amoniu, 4 kg superfosfat sau 1,5 kg complex II (20:20) şi 2 kg sulfat de potasiu.

Metode de producere a răsadurilor de legume

Două sisteme specifice Pentru culturile din sere, solarii şi pentru culturile timpurii din câmp, răsadurile se produc în sere încălzite sau în răsadniţe, pentru culturile de vară şi de toamnă în solarii încălzite parţial sau neîncălzite, în răsadniţe semicalde sau pe straturi, în câmp.

Potrivit Conf. dr. Rodica Sima, de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterninară din Cluj Napoca, cele mai folosite sisteme de producere a răsadurilor în legumicultură sunt: 1. Sistemul clasic - de producere a răsadurilor în răsadniţe, folosit actualmente

40

doar de către micii producători particulari; 2. Sistemul industrial - de producere a răsadurilor în complexe sau centre formate din sere înmulţitor şi solarii încălzite sau neîncălzite.

Pentru producerea răsadurilor de legume şi uneori pentru realizarea substraturilor de cultură se foloseşte un amestec de pământuri. Principalele componente din care se realizează amestecurile de pământ sunt pământul de ţelină, mraniţa, turba şi nisipul, la care se pot adăuga materiale sintetice (vermiculit, perlit, hygromul şi styromul), care pot fi amestecate până

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

la o proporţie de 30-50% cu turbă sau alte amestecuri de pământ.

Pentru producerea răsadurilor pot fi folosite şi substraturi standardizate (Klasmann TS 3), compuse din 20% turbă neagră, 80% turbă brună, fertilizanţi (1 kg/m3 ) şi alte ingrediente, care au un pH de 6. În reţetele de amestecuri folosite pentru straturile nutritive destinate semănatului, repicatului, confecţionării cuburilor sau pentru umplerea ghivecelor din materiale plastice, componentele intră în diferite proporţii. În amestecurile de pământuri pentru semănat şi repicat la 1 m3 de amestec se adaugă 0,5 kg superfosfat şi 0,1-0,2 kg

Răsadul nerepicat se obţine prin semănatul în sere, solarii sau răsadniţe şi creşterea plantelor pe acelaşi loc şi la aceeaşi desime până la plantarea la locul definitiv de cultură. Răsadul fiind mai des se produce mai ieftin, plantele sunt însă mai firave, cu rădăcini puţine, din care cauză dau producţii mai scăzute şi mai târzii. De asemenea, datorită desimii relativ mari, plantele adeseori sunt alungite şi etiolate. Dacă semănătura a răsărit prea des se poate rări, iar plantele rezultate, dacă este nevoie, se repică.

Răsadul repicat se obţine prin transplantarea răsadurilor la distanţe mai mari, pentru a le asigura un spaţiu de nutriţie mai mare şi a obţine răsaduri mai bine dezvoltate. Repicatul răsadului se justifică din punct de vedere economic prin aceea că în prima parte a perioadei de producere (înainte de repicat) se face o economie de spaţiu, şi deci o reducere a cheltuielilor de încălzire pe unitatea de produs,

sere, solarii, folii solar, sisteme de irigaþii

faţă de situaţia în care se obţine răsad nerepicat, semănat de la început la distanţe mai mari.

La repicat, plantele bolnave, slabe sau anormal dezvoltate pot fi înlăturate, iar ruperea vârfului rădăcinii (pivotante) determină o ramificare mai puternică. Repicatul răsadurilor prelungeşte perioada de producere a acestora, ceea ce impune semănatul mai devreme, cu 7-10 zile, decât la producerea răsadului nerepicat.

Această metodă se foşoseşte mai ales la: tomate, vinete, ardei, varză şi conopidă timpurii.

Răsadul produs în ghivece sau cuburi se obţine prin semănatul direct sau repicatul plantelor în ghivece sau în cuburi, în vederea plantării lor la locul definitiv cu pământ cu tot, astfel ca rădăcinile să fie cât mai puţin afectate. Astfel, şocul cauzat de plantare este micşorat, prinderea este mai rapidă şi plantele cresc în continuare fără să stagneze în vegetaţie, obţinându-se o producţie mai timpurie şi mai mare. În pământul din ghivece se realizează condiţii mai bune de nutriţie, rezerve de apă şi hrană, care asigură prinderea răsadului şi pe timp secetos. Sunt necesare cheltuieli suplimentare cu ghivecele sau confecţionarea cuburilor, pentru introducerea şi scoaterea din spaţiile de producere a răsadului, pentru transportul acestora şi la unele tipuri de ghivece pentru recuperarea, dezinfectarea şi

depozitarea lor, pentru a putea fi refolosite.

Pregătirea şi instalarea răsadniţelor Instalarea răsadniţelor calde începe în luna ianuarie, se continuă în februarie şi martie iar în aprilie se instalează numai răsadniţe reci. Materialele organice care urmează să fie folosite ca biocombustibil sunt gunoiul de grajd, gunoiul artificial, deşeurile de celuloză. Cel mai utilizat biocombustibil este gunoiul de grajd de cabaline şi de bovine şi într-o măsură mai mică gunoiul de ovine şi cel de porcine.

- Gunoiul de cabaline este cel mai potrivit pentru încălzirea răsadniţelor. Se încălzeşte rapid, în 7-10 ore ajunge la 65-70ûC, pentru ca apoi, în

decurs de câteva zile, temperatura să coboare brusc la 3035ûC, nivel la care se menţine timp de 40-50 de zile.

de 25-30 zile, însă este umed şi rece, din care cauză se foloseşte în amestec, în cantităţi mici, cu bălegarul de cal.

- Gunoiul de bovine produce o temperatură mai scăzută decât cel de cabaline. Se încălzeşte încet, în curs de 7-10 zile temperatura se ridică la 40-45°C, după care scade, în timp de circa 10 zile, până la 18-20ûC şi se menţine la acest nivel încă 30-40 de zile.

Gunoiul şi celelalte materiale trebuie să fie proaspete, nefermentate. Cu 7-10 zile înainte de instalarea răsadniţelor gunoiul se aşează în platformele de preîncălzire cu lăţimea de 2-3 m, înălţimea de 1,5-2 m şi lungimea după nevoie. La instalarea platformelor de preîncălzire gunoiul se omogenizează amestecându-l pe cel uscat cu cel umed, cel mai păios cu cel mai puţin păios, cel proaspăt cu cel mai vechi şi cel cald cu cel rece.

După 7-10 zile de fermentare, în platforma de preîncălzire temperatura se ridică la 50- 70ûC, gunoiul abureşte puternic şi se poate folosi la instalarea răsadniţelor.

- Gunoiul de ovine asigură o temperatură de 15-20ûC timp de 40-45 de zile. Este un gunoi prea uscat şi din această cauză nu se poate folosi singur ca biocombustibil, însă dă rezultate bune în amestec cu bălegarul de bovine.

-Gunoiul de porcine asigură o temperatură de 15-20ûC timp

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

41

sere, solarii, folii solar, sisteme de irigaĂžii

42

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

sere, solarii, folii solar, sisteme de irigaĂžii

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

43

sere, solarii, folii solar, sisteme de irigaĂžii

44

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

sere, solarii, folii solar, sisteme de irigaĂžii

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

45

SEMINþE, MATERIAL SãDITOR, PEPINIERE nora Marin

Alegerea semințelor,

esențială pentru realizarea unei producții performante Omul gospodar se îngrijește încă din toamnă să-și facă planurile pentru anul agricol care urmează.

De aceea, semințele pe care le vor alege pentru exploatațiile lor, varietățile și tehnologiile trebuie să fie cele optime. Iată câteva sfaturi utile, oferite de doamna Antonia Ivașcu, specialist al Alianei Industriei Semințelor din România (AISR).

Nu luați decizii la întâmplare Semănatul reprezintă o verigă deosebit de importantă, în lanțul tehnologic agricol.

Acțiunea în sine și modul corect de pregătire a solului, pregătirea și reglarea semănătorilor, indicii de calitate ai lucrării de semănat, dar, nu în ultimul rând, semințele folosite, duc la reușita lucrării. De toate cele menționate depind răsărirea și creșterea uniformă a plantelor, cu parcurgerea fazelor de vegetație și dezvoltarea bună a sistemului radicular. În perioada de iarnă, toate companiile de semințe propun fermierilor portofoliile

46

de produse și inputuri agricole și, mai ales, noutățile în materie de semințe. Alegerea celor mai potriviți hibrizi/soiuri și soluții tehnologice este cu atât mai grea, cu cât, de la an la an, apar noi varietăți.

Fermierii tind să meargă pe speciile și hibrizii care le-au asigurat producții bune în anii anteriori. Totodată, trebuie să mizeze și pe noutățile care lear putea aduce recolte bogate în diferite condiții tehnologice sau climatice. Sfătuim fermierii să nu ia aceste decizii la întâmplare. Dacă au posibilitatea, să facă loturi experimentale, pe o perioadă de doi-trei ani, ca să se poată pronunța singuri, dacă un hibrid este bun sau nu.

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

principalele criterii de selecție Productivitatea și adaptabilitatea la condițiile pedoclimatice sunt principalele criterii de alegere ale speciilor și hibrizilor. În acest sens, AISR dorește să furnizeze informații utile despre calitatea semințelor certificate.

Prin utilizarea semințelor certificate din soiuri noi, cu potențial genetic superior, fermierii beneficiază rapid de avantajele noiilor tehnologii, precum și de utilizarea mai eficientă a celorlalte inputuri din agricultură: îngrășăminte, produse de protecția plantelor, erbicide. Denumirea de Òsămânță certificatăÒ se re-

feră la categoria de sămânță standard care se supune unui control oficial în postcontrol, pentru verificarea identității și purității varietale. Iar, fermierii trebuie să fie conștienți că, prin utilizarea semințelor certificate, își asigură calitatea seminței și producția scontată, folosind mult mai bine suprafețele arabile disponibile.

Prin utilizarea semințelor certificate cu indici ridicați de puritate varietală, valoare culturală și stare sanitară, sporește producția și, implicit, crește calitatea producției.

seminþe, material sãditor, pepiniere

Evitați semințele contrafăcute!

Din păcate, sunt cazuri de contrafacere a semintelor. AISR atrage atenția că sămânța certificată trebuie să fie vândută în saci originali, sigilați și etichetați. O atenție deosebită trebuie acordată furnizorului de sămânță, deoarece au fost situații când s-au livrat saci cu sămânță contrafacută. Recomandarea AISR este să se achiziționeze sămânța de la furnizori cunoscuți, din zona agricolă a fermierului și să se evite cumpărarea de la furnizori ambulanți. Fermierii trebuie să se uite cu atenție, atunci când cumpără semințele, deoarece pot observa că acelea contrafăcute sunt netratate, neuniforme, conțin spărturi și semințe din alte specii.

Ce este puritatea/identitatea varietală?

Aceasta ne asigură că hibridul ameliorat și testat în condiții regulamentate prin procesul de trasabilitate specific certificării, se regăsește în fiecare din sacii cumpărați de fermieri. Pentru evitarea folosirii unor semințe depreciate, din punct de vedere al valorii biologice și culturale și, implicit, al capacității reduse de producție, AISR recomandă fermierilor reînnoirea anuală cu sământă din categoriile biologice care asigură producții ridicate și de calitate.

Sămânța certificată trebuie să fie însoțită de un certificat de calitate care indică valori exacte ale germinatiei, puritatii și MMB. În cazul seminței certificate, germinația boabelor este la nivel optim, putând fi asigurată o densitate optimă. Sămânța certificată dă siguranța obținerii unor producții stabile, din punct de vedere calitativ și cantitativ, și permite utilizarea mai eficientă a îngrășămintelor și produselor fitosanitare, precum și utilizarea tehnologiilor moderne de înființare și întreținere a culturilor.

Nu folosiți sămânța din pătul!

Semințele contrafăcute se vând în general prin târguri, acolo unde organele abilitate acționează mai greu. Se pot vinde din camioane, sau chiar din portbagajul autoturismului. Este adevărat că pretul de vânzare este foarte atractiv, favorabil clientului, cu mult sub pretul real de vânzare al unei semințe provenind din sămânța certificată, dar paguba este pe măsură.

AISR sfătuiește fermierii să nu folosească Òsămânța din pătulÒ, deoarece, se vor înregistra scăderi de producție de până la 40-50%. Din păcate, peste 50% din sămânța folosită la semănat nu este certificată. Dacă se seamănă suprafețe mai mari cu porumb, este recomandată utilizarea la semănat a doitrei hibrizi cu perioade diferite de vegetație (timpuriu, semitimpuriu, semitardiv, tardiv), pentru a se asigura o mai bună polenizare și o mai bună eșalonare a hibrizilor, la recoltare. Acest lucru va proteja cultura și împotriva unor condiții climatice extreme, iar faptul că vor exista hibrizi diferiți, nu va fi afectată toată suprafața, deoarece hibrizii vor înflori eșalonat.

Catalogul Oficial al Plantelor din România În prezent, pe piața românească sunt foarte mulți hibrizi testați și înregistrați în Catalogul Oficial al Plantelor din România, cu perioade di-

ferite de vegetație. Sfatul AISR este să folosiți la semănat hibrizi pe care-i cunoasteți, pe care i-ați văzut în loturile demonstrative sau la alți fermieri. Totodată, este bine ca, în fiecare an, să încercați pe suprafețe mici încă unu-doi hibrizi, pentru a-i putea lua în cultură în anii viitori, dacă vă asigură performanțe superioare celor folosiți acum.

Companii de renume internațional, membre ale AISR (Bayer, Biocrop, Caussade Semences, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, Procera, Syngenta), cu activitate și experiență îndelungată în domeniul cercetării, ameliorării, producerii și comercializării semințelor cu genetică superioară, vor promova și vor susține permanent utilizarea semințelor certificate, în scopul creșterii producției agricole din România.

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

47

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

48

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

49

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

50

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

51

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

52

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

53

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

54

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

55

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

56

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

57

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

58

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

seminĂže, material sĂŁditor, pepiniere

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

59

CultuRi dE CâMp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhniCE Miruna Sorescu

Importanța arăturilor de toamnă şi executarea lor corectă Pregătirea solului pentru perioada de iarnă şi asigurarea tuturor condiţiilor pentru că plantele cultivate să beneficieze de căldură, apă, aer şi hrană vor facilita nu numai semănăturile de primavera, ci vor creşte şi productivitatea, optimizând timpul de lucru. Astfel, după încheierea recoltării tuturor culturilor, terenul trebuie eliberat şi efectuate arăturile de toamna, care sunt cu atât mai eficiente cu cât sunt efectuate mai repede.

Aratul și refacerea solului Trebuie luat în calcul şi faptul că arăturile de toamnă sunt recomandate indiferent dacă terenul de cultivat este destinat însămânţărilor de primăvară sau de toamnă.

Beneficiile pe care le au arăturile de toamnă asupra creşterii producţiei lasă în plan secund acest aspect. Aratul de toamnă favorizează refacerea structurii solului, distrugerea buruienilor prin aducerea acestora la suprafaţă şi supunerea lor acţiunii îngheţului, dar şi acumularea unei cantităţi mai mari de apă necesară.

60

Solul este afânat prin arat şi se creează astfel raportul optim între spaţiul lacunar capilar şi necapilar. În sol se încorporează, pe lângă mirişte, şi resturi vegetale şi îngrăşăminte. Solul este astfel îmbogăţit cu material organic, dar este ameliorată şi calitatea humusului. Într-un sol arat corect, apa se acumulează mult mai bine, iar în cazul în care aceasta este în exces, prin arătura executată corect, surplusul este îndepărtat. Structura solului este şi ea îmbunătăţită prin arat şi, totodată, regimul termic, pen-

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

tru că este favorizată circulaţia aerului mai cald, de suprafaţă.

Lucrările din primăvară sunt mult uşurate prin efectuarea acestei operaţiuni toamna, cât mai devreme. Prin aratul de toamnă, se elimină obligativitatea executării acestei operaţiuni primăvara, când este şi mult mai dificil. În ceea ce priveşte arăturile de toamnă destinate însămânţărilor de primăvară, după ce terenul este eliberat se va folosi grapa cu discuri, cu ajutorul căreia vor fi mărunţite resturile vegetale. Terenul va fi apoi fertilizat cu gunoi de grajd şi eventual,

cu fosfor şi potasiu. Se va realiza apoi arătura, prin intermediul căreia sunt încorporate în sol atât resturile vegetale, cât şi îngrăşămintele aplicate.

Cât de benefic este aratul în adâncime Pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, rădăcinoase, sfeclă de zahăr, soia sau cartof sunt indicate arături foarte adânci, de 28-30 cm, în timp ce pentru mazăre, cânepă, in şi cerealele de primăvară pot fi realizate arături de suprafaţă, de 22-25 cm.

CultuRi dE CâMp, plAntE FuRAjERE, plAntE tEhniCE Aratul în adâncime (proporţional însă cu necesităţile plantelor cultivate), are multe avantaje. O arătură de până în 20 de cm reduce cu peste 60% numărul larvelor unor dăunători, precum viespea paiului, musca suedeză, musca de Hessa, sfredelitorul porumbului şi altele, iar, în acelaşi timp, ajută la distrugerea cuiburilor rozătoarelor. O arătură sub 15 cm nu este eficientă din acest punct de vedere, pentru că nici cuiburile şi nici rezervele de hrană ale şoarecilor de câmp nu sunt distruse.

De asemenea, de adâncimea arăturii depinde şi neutralizarea sporilor bacteriilor şi ciupercilor care produc bolile plantelor cultivate. În cazul în care este realizată o arătură superficială, sporii acestora nu numai că nu sunt distruşi, ci sunt aduşi mai aproape de rădăcinile plantelor. În afară de tipurile de plante cultivate, trebuie să se ţină cont şi de faptul că adâncimea arăturii depinde de grosimea stratului de sol fertil, de textura sa şi gradul de tasare pe profil. Astfel, pe solurile profunde, se ară la adâncimea de 30-35 cm, iar pe solurile cu stratul fertil subţire, la adâncimea de 20-25 cm. Pe solurile pietroase adâncimea se reglează în aşa fel încât să nu se aducă la suprafaţă materialul pietros. Pe majoritatea solurilor, dar mai ales pe cele tasate şi impermeabile este benefică executarea arăturii

de baza cu subsolier, la adâncimea de 30-32 + 15 cm sau arătură + afânare adâncă la 40-60 cm. Însă realizarea arăturii cu subsolier, deşi este eficientă, este foarte costisitoare şi este preferabil să se realizeze doar dacă profitul depăşeşte cu mult investiţia presupusă de această operaţiune.

De asemenea, adâncimea arăturii poate alterna de la un an la altul şi în funcţie de rotaţia culturilor, iar aceasta este o măsură agrotehnică foarte favorabilă.

Câteva reguli Terenurile destinate aşa-numitelor culturi de urgenţă, în special sfeclă de zahăr, trebuie să se bucure de o atenţie specială, pentru că acestea sunt totodată şi culturi de toamnă, aşadar este necesar ca pregătirea terenului să fie încheiată în această perioadă.

Este recomandat ca arăturile de toamnă să se încheie înainte de începerea vremii reci şi a timpului nefavorabil, pentru că aceasta va duce la lucrări mai scumpe şi de slabă calitate. Perioada ideală este cea cu trei săptămâni înainte de îngheţul solului şi căderea zăpezii, aceasta pentru că toate procesele microbiene de mineralizare şi de transformare a materiei organice şi a îngrăşămintelor încorporate trebuie să aibă timpul nece-

Stabilirea adâncimii arăturii În momentul în care se stabileşte adâncimea arăturii de toamnă, trebuie avuți în vedere mai mulţi factori, printre care: conţinutul de apă existent în sol în momentul ales pentru efectuarea acestei operaţiuni, soiurile plantelor care urmează să fie cultivate, categoria solului de arat, dar şi de adâncimea la care a fost realizată arătura în anul anterior.

sar de acţionare, iar pentru aceasta este nevoie de o temperatură a solului de 8 până la 10 grade.

Pentru o arătură de toamnă corect realizată, mai trebuie însă respectate câteva reguli.

Este recomandat ca arătura să fie uniformă în adâncime, astfel încât să nu se cunoască trecerea de la o brazdă la alta şi se realizează când solul este suficient de umed. De asemenea, este bine ca direcţia arăturii să fie alternate în fiecare an.

Calitatea arăturii este asigurată nu numai de timpul când se execută (cel mai bine este cât mai devreme), ci şi de

modul cum a fost pregătit şi reglat agregatul de arat. Prin reglajele effectuate, trebuie să rezulte o arătură mărunţită şi nivelată, cu brazdele bine întoarse şi cu o corectă încorporare a resturilor vegetale.

Conform opiniei specialiştilor, anul agricol începe toamna, când se fac lucrările necesare pentru protejarea plantației pe durata iernii şi se încheie tot toamna, după campania de recoltare. Arăturile de toamnă sunt o etapă importantă din acest calendar agricol pentru că, pe lângă faptul că ajută la ÒînsănătoşireaÒ solului, asigură şi un profit mai ridicat.

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

61

culturi de câmp, plante furajere, plante tehnice

62

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

culturi de câmp, plante furajere, plante tehnice

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

63

culturi de câmp, plante furajere, plante tehnice

64

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

culturi de câmp, plante furajere, plante tehnice

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

65

culturi de câmp, plante furajere, plante tehnice

66

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

culturi de câmp, plante furajere, plante tehnice

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

67

culturi de câmp, plante furajere, plante tehnice

68

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

culturi de câmp, plante furajere, plante tehnice

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

69

culturi de câmp, plante furajere, plante tehnice

70

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

culturi de câmp, plante furajere, plante tehnice

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

71

culturi de câmp, plante furajere, plante tehnice

72

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

culturi de câmp, plante furajere, plante tehnice

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

73

culturi de câmp, plante furajere, plante tehnice

74

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

culturi de câmp, plante furajere, plante tehnice

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

75

INTERVIU

Bazarul Verde,

brandul celei mai înalte calități!

Interviul cu domnul Ioan Horga, Directorul Tehnic Bazarul Verde La Seluș, în județul Arad, funcționează firma Rural Peisagistica, sinonimul celei mai înalte calități în domeniul horticulturii și pomiculturii, firmă care, sub marca Bazarul Verde, furnizează material săditor dar și numeroase servicii, tuturor celor care vor să realizeze o producție de performanță. Despre activitatea acestei companii, care, pe lângă activitatea curentă, a integrat și pe cea a cercetării aplicate, ne-am adresat domnului Ioan Horga, Directorul Tehnic, acela care ne-a acordat următorul interviu.

Bazarul Verde, brandul care promovează produsele românești de calitate InfoFERMA: Stimate Domnule Ioan Horga ce este și, mai ales, cine este Bazarul Verde?

Ioan Horga: Bazarul Verde este o marcă înregistrată, concepută cu scopul de a promova produsele românești de calitate. La rândul ei, Rural Peisagistica, societatea comercială care promovează brand-ul Bazarul Verde, este producatoare de material săditor de calitate.

Aceasta produce răsaduri pentru legume, portaltoi pentru pomi fructiferi, pomi fructiferi, arbuști fructiferi, alun și Paulownia. iF: Unde își desfăsoară activitatea Bazarul Verde?

IH: Sediul nostru este în județul Arad, ne găsiți, deci, în vestul țării, iar activitatea ne-o desfășurăm în serele de la Seleuș, în laboratorul de micropropagare vegetativă in-vitro și în pepinierele pe care le-am dezvoltat. Serele noastre ocupă o suprafață de un hectar și pot adăposti aproximativ un milion de plante, pe ciclu de producție.

76

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

La rândul său, laboratorul de micropropagare vegetativă in-vitro poate produce între 500.000 și 1.000.000 de plante pe an, în funcție de specia care este multiplicată. Iar, pepinierele se întind pe aproximativ zece hectare. Aici, creștem și dezvoltăm pomi fructiferi, nuci, aluni, portaltoi pentru pomi fructiferi.

Cercetare de vârf, producție de cel mai înalt nivel iF: Vă rugăm să ne vorbiți mai mult despre laboratorul de micropropagare vegetativă in-vitro. Care sunt particularitățile și avantajele acestei tehnologii ?

IH: Plantele obținute prin multiplicare vegetativă in-vitro cresc uniform, au un sistem radicular și folicular armonios și bine dezvoltat, și poate, nu cel din urmă avantaj, este acela că ele sunt certificate Virus-Free. Certificarea virus-free atestă faptul că materialul săditor achiziționat este liber de viruși și agenți patogeni care ar putea afecta plantele respective. Pentru reușita procesului de multiplicare sunt respectate protocoale de calitate specifice fiecarei plante în parte, iar mediul de lucru este unul steril.

INTERVIU odată calitățile plantei din care a fost recoltată sămânța, creând variabilități genetice.

Laboratorul de micropropagare vegetativă in-vitro a fost înființat beneficiind de consultanță externă, plecând de la dorința inițială de a asigura aici, în România, portaltoi de calitate superioară pentru viitorii pomi fructiferi. Așadar, la momentul 2013, când a luat ființă acest laborator, am produs mai întâi portaltoi pentru pomi fructiferi. Portaltoii cu care am început, și pe care îi putem produce și în prezent sunt 29C - portaltoi, pentru prun, Colt - portaltoi, pentru cireș, și GF677 - portaltoi, pentru piersic. Ulterior, ne-am îmbogățit gama produselor pe care le putem obține prin multiplicare microvegetativă in-vitro, astfel că, în prezent, pentru clienții care doresc, producem la comandă, pe lângă portaltoii pentru pomii fructiferi pe care i-am menționat mai sus, și Paulownia (Elongata, Shag Tong, Fortunei, Tomentosa), mur, zmeur, goji și alun.

Comparând obținerea portaltoilor de pomi fructiferi din semințe cu multiplicarea vegetativă in-vitro, garantăm faptul că a doua metodă oferă o uniformitate genetică în dezvoltare, în procent de 99%.

Materialul săditor produs din semințe pentru portaltoi, pentru specialiștii care cunosc acest domeniu, nu atinge nici-

Avantajul nostru este garanția calității! iF: Care este avantajul dumneavoastră competitiv, în comparație cu restul pepinierelor din România ?

IH: Avantajul sau beneficiul de care se pot bucura toți cei care se ocupă cu obținerea pomilor fructiferi, și nu numai, este laboratorul de micropropagare vegetativă in-vitro. Mai sunt în țară, din câte știm noi, două laboratoare, unul la Cluj și unul la București, care aparțin stațiunilor de cercetare pomicolă și care se ocupă, în principal, de cercetare și dezvoltarea de noi soiuri. iF: Care sunt serviciile și produsele pe care le oferiți potențialilor beneficiari?

IH: Produsele noastre le puteți analiza cel mai bine pe site. Producem portaltoi pentru pomi fructiferi, pomi fructiferi cu varietăți de piersic, prun, cais, nectarin, arbuști fructiferi cu varietăți de mur, zmeur, goji, aronia, Paulownia, alun și răsaduri pentru legume. În ceea ce privește serviciile, acestea sunt de regulă oferite la pachet cu plantele noastre. Putem oferi consultanță pentru alegerea terenului destinat unui anumit tip de plantație, putem înființa

plantații de pomi fructiferi, de arbuști fructiferi, de alun, de paulownia, putem efectua lucrări de pregătire a ternului, de întreținere a plantațiilor înființate. iF: Unde pot fi găsite produsele dumneavoastră?

IH: De produsele noastre poate beneficia orice client. Ele pot fi trimise prin curier sau transporturi speciale la adresa clientului. Avem un site (www.bazarulverde. ro), și suntem prezenți și pe câteva rețele de socializare, pe care clienții pot citi și se pot documenta despre noi, despre produse, și despre laboratorul în care ne obținem o parte din produse. Mijloacele de mediatizare și promovare on-line, telefoanele smart, tabletele, calculatoarele au redus distanța geografică la un click de o secundă. Toate acestea ne fac să ne gândim că suntem foarte aproape de fiecare client sau investitor care își dorește produsele noastre. Ne gândim și la rețelele de bricolaj și magazine de specialitate, dar este un proiect de viitor care mai durează, credem noi, cel puțin un an.

Vrem să fim parte a dezvoltării României iF: Care sunt proiectele de viitor ale societății?

IH: Ne dorim să fim o parte importantă în dezvoltarea economică a României, iar proiectele noastre se adresează companiilor specializate care vor să dezvolte în condiții tehnologice adecvate culturi de pomi fructiferi, arbuști fructiferi și arbori pentru biomasă.

Totodată, lucrăm la proiecte de implementare a unor plantații de alun, pentru companii de talie multinațională, asigurandu-se posibilitatea de preluare a producției prin contracte ferme pe zece ani, și cu preț stabilit, raportat la bursă.

Pentru susținerea acestor proiecte avem capacitatea de a asigura asistență tehnică și material săditor de calitate.

Ioan Horga Sepcialist de prestigiu în domeniu, domnul Ioan Horga este Director tehnic al companiei Rural Peisagistica, beneficiind de o experiență de peste 20 de ani, timp în care a activat în domeniul domeniul horticol, înființând și exploatând plantații de legume, căpșuni, arbuști fructiferi și livezi.

În viitorul imediat vrem să susținem dezvoltarea brand-ului nu doar pentru plantele produse în serele de la Seleuș, ci și pentru fructele care vor fi recoltate din plantațiile înființate cu material săditor obținut în Bazarul Verde. În acest sens, dezvoltăm un parteneriat cu Agro Fruct Partners, o companie tânără, dar cu potențial, în sensul dezvoltării acestui domeniu.

IF: Vă mulțumim și vă urăm succes, în continuare!

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

77

POMICULTURã, LEGUMICULTURã, VITICULTURã Maria demetriad

Eurostat: România, pe locul 5 în

UE, la producția de legume și fructe Potrivit statisticilor date publicității de Eurostat, la jumătatea acestui an, România ocupă locul V din Uniunea Europeană, privind producția de legume și fructe. Din păcate, la fel ca în cazul culturilor de câmp, locul fruntaș este datorat în primul rând suprafețelor cultivate și mai puțin legumiculturii sau pomiculturii intensive.

Spania, lider la fructe, italia, la legume Cu o suprafaţă de 636.000 de hectare (sau 27,1% din totalul UE), alocată producţiei de fructe, Spania se situează pe primul loc în rândul statelor membre, în timp ce Italia este lider la capitolul legume (cu o suprafaţă cultivată de 420.000 de hectare sau 20,2% din totalul UE). Merele ocupă prima poziţie în rândul fructelor, cu o producţie de 12,7 milioane tone recoltată în 2015 (aproape 25 de kilograme pe cap de locuitor din UE), iar tomatele cu 17,7 milioane tone (sau 35 de kilograme pe cap de locuitor din UE) ocupă prima poziţie în rândul legumelor. În rândul statelor membre, Polonia a fost responsabilă

78

în 2015 pentru 25% din producţia de mere recoltată în UE, urmată de Italia (19,2%) şi Franţa (15,5%). La piersici, Spania (34,4% din totalul UE), Italia (32,9%) şi Grecia (23,2%) au fost responsabile pentru 90% din întreaga producţie recoltată a UE. Spania a fost de asemenea în 2015 principalul producător de căpşuni din UE (29% din producţia totală), urmată de Polonia (15,6%), Germania (12,5%) şi Italia (10,4%). Pentru cireşe, Polonia fost principalul producător din UE (25,8%), urmată de Italia (12,6%), Spania (10,7%) şi Grecia (10%). În ceea ce priveşte tomatele, Italia (36,3% din producţia totală a UE) şi Spania (27,4%) au furnizat în 2015 două treimi din tomatele produse în UE, urmate de Portugalia

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

(8%), Grecia (6,2%), Olanda (5%), Franţa şi Polonia (ambele cu 4,5%). De asemenea, trei state membre au fost responsabile pentru două treimi din castraveţii recoltaţi în UE în 2015: Spania (29,1%), Polonia (17,7%) şi Olanda (17,1%).

Producţia de morcovi în UE a fost mai dispersată în rândul statelor membre, principalii producători în 2015 fiind Marea Britanie (14,2%), Polonia (13,1%), Olanda (10,9%), Franţa(10,8%), Italia (10,3%) şi Germania (10,2%). Pentru dovlecei, aceştia au fost recoltaţi în principal din două state membre: Spania (37,6%) şi Italia (37,1%).

România: Suprafețe mari, producții... În cazul României, deşi suprafaţa de teren cultivată cu fructe şi legume este mai mare decât în alte state membre, de exemplu Germania, cantitatea recoltată în România este mai mică. În 2015, în România a fost cultivată cu fructe o suprafaţă de 144.900 hectare de teren sau 6,2% din totalul UE, dar cantitatea de mere recoltată a reprezentat 3,6% din totalul UE, în timp ce la piersici România a fost responsabilă pentru 0,7% din producţia UE, 1,6% în cazul căpşunilor.

Singura categorie de fructe la care România are rezultate mai bune sunt cireşele, ţara noastră fiind responsabilă pentru 7,7% din producţia UE,

fiind devansată doar de Polonia, Italia, Spania, Grecia şi Ungaria.

Situaţia este similară la legume, unde în România a fost cultivată o suprafaţă de 151.600 de hectare, sau 7,3% din suprafaţa totală de teren din UE. Cu toate acestea, România a fost responsabilă în 2015 pentru doar 2,6% din producţia totală de tomate, 5,4% din producţia de castraveţi, 2,3% din producţia de morcovi şi doar 0,1% din producţia de dovlecei. Din păcate, România este de departe deficitară la capitolul valorificare, fie prin vânzarea directă, fie prin livrarea spre procesare a legumelor și fructelor produse.

Legea 150/321, o șansă pentru pomicultori și legumicultori Adoptarea unei legislații care să favorizeze vânzarea legumelor și fructelor autohtone în marile lanțuri de magazine, mai precis, Legea 150, care modifică Legea 321, e o oportunitate. Din păcate, în spatele acestei inițiative nu se află și datele statistice prezentate de Eurostat privind poziția României la principalele sortimente, importante nu doar pentru producători dar și, prin calitatelor lor superioară, pentru starea de sănătate a populației.

pomiculturã, legumiculturã, VITIculturã

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

79

pomiculturã, legumiculturã, VITIculturã

80

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

pomiculturã, legumiculturã, VITIculturã

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

81

pomiculturã, legumiculturã, VITIculturã

82

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

pomiculturã, legumiculturã, VITIculturã

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

83

pomiculturã, legumiculturã, VITIculturã

84

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

pomiculturã, legumiculturã, VITIculturã

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

85

pomiculturã, legumiculturã, VITIculturã

86

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

pomiculturã, legumiculturã, VITIculturã

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

87

PROTECþIA ªI NUTRIþIA PLANTELOR Miruna Sorescu

Protecția plantelor în perioada de iarnă

Perioada de iernare sau de repaus hibernal, care durează între 140 şi 180 de zile, este caracteristică tuturor speciilor agricole care se seamănă toamna cât şi a celor perene. Trecerea plantelor prin această perioadă este evidenţiată prin două particularităţi distincte: rezistenţa la iernare, dată de capacitatea plantelor de a rezista la totalitatea factorilor nefavorabili din timpul iernii (inclusiv la ger); rezistenţa la ger, dată de capacitatea plantelor de a supravieţui temperaturilor mai scăzute din timpul iernii, afirmă domnul Neculai Dragomir, Doctor în Agronomie, Profesor Universitar la USAMV Timișoara.

88

Transformări de natură fiziologică Potrivit domnului Profesor Dragomir, rezistenţa la ger în timpul iernii se realizează în urma trecerii plantelor printr-o perioadă de acomodare la temperaturile mai scăzute, care durează între 4 şi 6 săptămâni, până la sosirea iernii.

Această perioadă, denumită şi faza de călire a plantelor, se desfăşoară când temperatura aerului este între 5º şi 1ºC. În această fază, în plante au loc o serie de transformări de natură fiziologică şi biochimică, în urma cărora se formează şi se acumulează substanţe protectoare, de natură energetică (cum sunt glucidele solubile), care favorizează rezistenţa la ger.

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

Pe măsură ce temperatura scade sub 0ûC, plantele se deshidratează, adică pierd o parte din apa din celule, evitându-se, astfel, îngheţarea intracelulară a acestora.

Aceste substanţe protectoare, numite şi de rezervă, pe care plantele le folosesc în perioada de iernare pentru propria nutriţie, se acumulează în nodurile de bază sau de înfrăţire (porţiunea dintre rădăcină şi tulpină), numite şi colet.

Plantele veșnic verzi trebuie udate regulat, chiar și pe timpul iernii, mai ales în perioadele uscate, fără precipitații.

Indiferent cât de frig este afară, trebuie știut că plantele transpiră și pierd apă. În cazul în care procesul de călire nu se desfăşoară în bune condiţii, plantele nu acumulează

suficiente substanţe de rezervă, ceea ce duce la scăderea rezistenţei la ger.

Factori de condiționare De modul în care plantele au traversat prima etapă de iniţiere sau de călire, în care şi-au acumulat suficiente substanţe energetice de rezervă, depinde, în continuare, etapa următoare, de repaus hibernal, care cuprinde practic toată perioada de iernare. Aşa se explică rezistenţa deosebită la ger a unor culturi cerealiere sau de plante furajere care, în condiţiile realizării unei perioade de călire optimă, pot rezista la temperaturi de până la -27ûC, în timp ce plantele necălite pot fi distruse chiar şi la temperaturi de -10ûC.

protecþia ªi nutriþia plantelor În timpul perioadei de iernare, rezistenţa la ger a plantelor este condiţionată de o serie de factori naturali, cum ar fi: pe terenurile neacoperite cu zăpadă, temperatura din sol scade mai puternic, afectând nodurile bazale sau de înfrăţire ale plantelor. De asemenea, pe solurile îngheţate numai la suprafaţă, rădăcinile plantelor transportă apa şi sărurile minerale din adâncimea solului neîngheţat, spre organele aeriene, favorizând astfel vegetaţia acestora şi scăderea rezistenţei la ger (această situaţie este favorizată când semănatul de toamnă se face mai devreme faţă de perioada optimă recomandată). În general, stratul de zăpadă are un efect termo-izolator pentru plante, datorită conductibilităţii termice scăzute, mai ales în cazul zăpezii proaspăt căzută şi afânată. În cazul în care stratul de zăpadă este mai gros şi persistă o perioadă lungă de timp, plantele pot suferi datorită lipsei aerului, a insuficienţei luminii şi a creşterii concentraţiei de CO2. În aceste condiţii, de multe ori plantele sunt atacate de numeroase ciuperci, bacterii şi mucegaiuri, cel mai frecvent fiind mucegaiul de zăpadă (Fusarium nivale), care afectează cerealele păioase şi gramineele perene furajere. În cazul terenurilor

mai joase, unde apa bălteşte şi în timpul iernii (ca urmare a topirii zăpezilor sau a ploilor), în urma scăderii bruşte a temperaturii se formează o crustă de gheaţă care dăunează puternic plantelor. Pe aceste suprafeţe se recomandă drenarea apei prin brazde sau şanţuri.

Creșterea capacității plantelor de rezistență la ger În practica agricolă, creşterea capacităţii rezistenţei la ger a plantelor şi diminuarea efectelor negative a condiţiilor climatice nefavorabile care apar în perioada de repaus hibernal din timpul iernii, se pot realiza şi prin aplicarea întregului sistem de măsuri tehnologice, specifice fiecărei culture. Astfel, sunt recomandate: alegerea unor soiuri cu rezistenţă ridicată la temperaturi scăzute, bine adaptate condiţiilor pedoclimatice ale zonei de cultivare; respectarea perioadelor optime de semănat (semănatul prea devreme duce la o creştere vegetativă puternică şi o călire superficială a plantelor, iar la semănatul foarte târziu, plantele intră în iarnă slab dezvoltate şi nu acumulează suficiente substanţe de rezervă).

optimă de semănat există o relaţie directă: soiurile mai rezistente formează, în cazul cerealelor păioase, nodurile de înfrăţire la adâncime mai mare.Totodată, la culturile agricole slab aprovizionate în elemente fertilizante, scade puternic rezistenţa la ger; această scădere se înregistrează şi la plantele fertilizate, unilateral, numai cu îngrăşăminte cu azot. Fertilizarea completă (cu îngrăşăminte pe

bază de N, P, K) contribuie la creşterea rezistenţei plantelor la iernare, prin favorizarea procesului de călire şi de intrare în repausul hibernal.

Rezistenţa la ger este o însuşire complexă a plantelor, care poate fi potenţată de către fermier prin cunoaşterea factorilor naturali ce influenţează acest proces dar şi prin aplicarea unui sistem optim de tehnologie agricolă.

Trebuie știut că, între rezistenţa la ger şi adâncimea

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

89

protecþia ªi nutriþia plantelor

90

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

protecþia ªi nutriþia plantelor

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

91

protecþia ªi nutriþia plantelor

92

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

protecþia ªi nutriþia plantelor

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

93

protecþia ªi nutriþia plantelor

94

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

protecþia ªi nutriþia plantelor

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

95

protecþia ªi nutriþia plantelor

96

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

97

cREªtEREA AniMAlEloR, nUtRiþiE nora Marin

Protejarea animalelor

în perioadele cu temperaturi foarte scăzute Cum, anotimpul rece este aproape și pe fondul avertizarilor meteorologice care, cu siguranță că vor vorbi despre fenomene severe (temperaturi deosebit de scăzute, căderi masive de zapadă etc.), ANSVSA recomandă crescătorilor de animale, transportatorilor de animale și organizatorilor de târguri în care se comercializează animale vii, următoarele măsuri:

Pentru crescătorii de animale: - Asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecție față de acțiunea directă a frigului și zăpezii.

- Asigurarea unor cantități suficiente de apă și furaje corespunzătoare cantitativ (în funcție de specie, talie și stare fiziologică), și calitativ (prospețime, raport energetic, etc.).

- Asigurarea bunei funcționări a echipamentelor de adăpare și de furajare; se va acorda o deosebită atenție, în mod special, instalației de adăpare, având în vedere riscul de îngheț al acesteia.

- Verificarea disponibilității echipamentelor de rezervă, în principal, a generatoarelor de energie electrică.

98

La orice modificare a stării de sănătate sau de bunăstare a animalelor, precum și la apariția unor modificări comportamentale, deținătorul are obligația ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunțe urgent medicul veterinar, responsabil de supravegherea statusului de sănătate a animalelor din localitatea respectivă.

Pentru transportatorii de animale vii: - Să nu efectueze transporturi de animale în condiții meteo cu temperaturi foarte scăzute, vânt puternic și căderi masive de zăpadă, decât dacă este neapărat necesar.

- Transportatorii sunt obligați prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferințe inutile.

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

- Înainte de a pleca la drum, se verifică dacă există condiții adecvate de microclimat în mijlocul de transport și dacă acestea sunt asigurate pe întreaga durată a transportului.

- Transportatorii trebuie să verifice traseul și alte aspecte legate de călătorie, înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se facă repede, pentru a micșora durata călătoriei.

- La temperaturi scăzute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu cel puțin 25% din capacitatea maximă de încărcare autorizată, în funcție de specie, talie, vârstă și stare fiziologică.

- În cazul în care călătoria nu începe

creªterea animalelor, NUTRIþIE în cel mai scurt timp de la îmbarcare, șoferii trebuie să aibă planuri de urgență pentru a îngriji animalele, în funcție de necesități.

- Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilație din vehicul trebuie să fie capabile să mențină temperatura de confort termic în compartimentul animalelor.

Precizam că, porcinele sunt foarte sensibile la temperaturile scăzute. În cazul în care, în timpul călătoriei, temperatura ambientală coboară sub 0° C, este obligatoriu ca mijlocul de transport să fie dotat cu un mecanism de reglare a temperaturii.

Bovinele sunt rezistente la temperaturi scăzute, cu condiția ca, în mijlocul de transport să nu existe curenți de aer rece. Ovinele și caprinele tunse recent nu trebuie expuse la temperaturi scăzute.

- Dacă numai o sursă limitată de apă potabilă este disponibilă, trebuie avute în vedere nevoile zilnice ale unui animal în funcție de specie, talie, rasă și stare fiziologică.

- Toți deținătorii de animale au obligația legală de a lua toate măsurile necesare, astfel încât să evite orice suferință inutilă animalelor și să asigure cel puțin standarde minime, privitoare la bunăstarea animalelor deținute.

Conducerea Autorității dispune anual DSVSA județene, să întreprindă demersurile necesare pentru informarea: fermierilor, unităților administrative locale, transportatorilor și altor deținători de animale, cu privire la măsurile specifice pentru asigurarea bunăstării animalelor

în perioadele de iarnă în care se înregistrează condiții meteorologice severe și la responsabilitățile legale care le revin.

Prevederi aplicabile administrațiilor locale -C onsiliile locale trebuie să se asigure că există posibilități de colectare și neutralizare a deșeurilor animaliere.

-C onform prevederilor legale, Consiliile locale au obligația ca, în adăposturile animalelor, să asigure respectarea normelor de protecție a acestora, respectiv: cazarea, transportul și îngrijirea corespunzătoare a acestora.

Ecvinele pot fi transportate și în situația în care temperatura ambientală coboară sub -20û C, cu condiția ca mijloacele de transport să fie dotate cu un mecanism de reglare a temperaturii. O atenție deosebită se acordă și vitezei de transport, numărului de opriri, precum și vârstei animalelor transportate.

Sistemul de ventilație trebuie să asigure distribuția uniformă a aerului, iar autonomia lui trebuie să fie de cel puțin 4 ore, independent de funcționarea motorului autovehiculului. Din cauza condițiilor meteorologice, există riscul apariției stresului termic prin frig, motiv pentru care se impune inspectarea animalelor la intervale regulate în timpul călătoriei și, totodată, identificarea simptomelor acestuia. Simptomele stresului de frig sunt: frisoane, horipilatie (se ridică părul/blana), îngrămădire (pentru a conserva căldura), letargie și somnolență și colaps.

Pentru organizatorii târgurilor în care se comercializează animale vii - Padocurile unde sunt ținute animalele în vederea comercializării trebuie să fie suficient de spațioase, pentru a asigura libertatea de mișcare minimă, necesară animalelor cazate și trebuie să fi prevăzute cu zone de adăpostire.

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

99

creªterea animalelor, NUTRIþIE

100

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

creªterea animalelor, NUTRIþIE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016 101

creªterea animalelor, NUTRIþIE

102

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

creªterea animalelor, NUTRIþIE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016 103

creªterea animalelor, NUTRIþIE

104

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

creªterea animalelor, NUTRIþIE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016 105

creªterea animalelor, NUTRIþIE

106

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

creªterea animalelor, NUTRIþIE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016 107

creªterea animalelor, NUTRIþIE

108

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

creªterea animalelor, NUTRIþIE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016 109

creªterea animalelor, NUTRIþIE

110

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

creªterea animalelor, NUTRIþIE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

111

FURAJE ªi nUtREþURi coMBinAtE Miruna Sorescu

Furaje şi nutreţuri

recomandate vitelor în anotimpul rece Nutriţia animalelor, mai ales în sezonul rece, este un factor cu influenţe asupra stării de sănătate a acestora, a nivelului de producţie, dar şi reproducţie şi, nu în ultimul rând, pune bazele unei reale eficiențe economice, astfel încât pentru atingerea indicatorilor optimi este indicat să fie luat în calcul.

obiectivul: menținerea producției la nivelul verii În ceea ce priveşte alimentaţia vacilor în timpul sezonului rece, obiectivul principal trebuie să fie menţinerea unui nivel de producţie similar cu cel din timpul verii. Însă pentru realizarea acestui obiectiv trebuie acordată o atenţie deosebită adaptării animalelor la schimbările de hrană presupuse de venirea iernii, de trecerea de la regimul de păşunat la cel de stabulație.

Perioada de stabulație (procedeu de întreţinere şi hrănire a animalelor prin menţinerea lor în grajd pe perioada de iarnă) durează de la 15 octombrie până la 15 aprilie, cu oscilaţii de două săptămâni în plus ori în minus, în funcţie de zonă.

Este indicat ca această perioadă de adaptare să fie realizată lent, prin prelungirea hrănirii, într-o prima etapă, cu furaje verzi şi adăugarea treptată a alimentelor specifice perioadei de stabulație, rădăcinoase, fânuri sau furaje murate. Până la sfârşitul lunii noiembrie, cantităţile de sfeclă şi furaje murate din alimentaţia vacilor trebuie să fie preponderente, astfel că, la debutul primei luni de iarnă, să se poată trece la regimul alimentar specific acestui anotimp. În timpul iernii, baza alimentaţiei vacilor sunt rădăcinoasele, fânurile

112

şi nutreţurile însilozate, care asigură 80- 85% din hrană, completarea fiind reprezentată de concentrate şi fibroase de calitate.

treţuri grosiere, 20-40% concentrate.

Se consideră că o cantitate care să satisfacă necesarul de nutrienţi constă în 3 kilograme de fân de leguminoase sau fân obişnuit, care poate fi, la nevoie, înlocuit cu grâu şi coceni, paie de orz sau ovăz. În sezonul rece, este bine ca vacile să fie hrănite cu nutreţuri de volum conservat (fibroase, suculente) şi supliment de concentrate, în funcţie de producţia de lapte. Se recomandă ca raţia de hrană să cuprindă 40-50% nutreţuri suculente, 30-35% fân şi nu-

Dieta vacilor cu o producţie bună de lapte trebuie adaptată pentru a fi susţinute toate necesităţile de nutrienţi.

Acestea vor primi în raţia zilnică concentrate sub formă de siloz de ştiuleţi de porumb cu 10-15% celuloză, dar şi suplimente proteino-vitamino-minerale. Cu o raţie alcătuită din fibroase şi suculente, necesarul zilnic de întreţinere şi producţie va fi satisfăcut, asigurându-se astfel o producţie de 5 până la 10 litri de lapte pe zi.

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

caracteristicile unei diete perfecte!

În cazul în care se doreşte un supliment de producţie, poate fi introdus în hrana vacilor ştiuleţi de porumb cu pănuşi, la care se adaugă un amestec proteino-vitamino-mineral. Acest supliment va fi însă inclus doar în raţia zilnică a acelor vaci cu performanţe de producţie. Raţia stabilită trebuie împărţită în trei tainuri zilnice, care se dau la ore fixe pentru creearea unui reflex. Concentratele trebuie să constituie raţia unei singure porţii de hrană, cea de dimineaţă sau cea de prânz, însă va fi împărţită în două sau chiar trei porţii, pe măsură ce cantitatea creşte de la 2 la 6 kilograme.

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE Pentru vacile care au o producţie scăzută de lapte, iniţial raţia zilnică va consta în coceni şi paie tocate, apoi fân sau suculente şi, în cele din urmă, concentratele. În cazul vacilor cu o producţie mare de lapte, prima raţie va consta în fan, urmat de concentrate şi apoi suculentele. Cantitatea de fân administrată unei vaci este de 10-12 kg. Se calculează circa 2 kg de fân/100 kg greutate vie. Pe toată perioada de stabulație, care durează în jur de 6 luni, trebuie să se asigure un necesar de circa 2-2,3 tone de fân/vacă.

Indiferent de condiţii, trebuie administrat un minim de 3 kg fân pentru fiecare vacă pe zi, restul putând fi completat cu paie de ovăz, orz, grâu, coceni de porumb.

O atenţie deosebită trebuie acordată adăpării pe timpul iernii, această pentru că pe timpul sezonului rece, vitele consumă multă substanţă uscată. Este recomandat ca, la un kilogram de substanţă uscată din furaje, să fie adăugate până la 6 litri de apă. ÒVaca este o uzină vie!Ò Este ştiut faptul că vitele care intră în iarnă cu rezerve scăzute de grăsime corporală au nevoie de o suplimentare a raţiei de furaj, pentru a se încălzi, cu până la 70%. Cel mai bine ar fi să ne asigurăm că acestea intră în iarnă într-o formă corporală optimă. Dacă acest lucru nu a fost posibil din diverse motive, vitele slabe trebuie hrănite suplimentar cu cereale şi fân. În timpul perioadei de iarnă, vacile pot pierde şi până la 55 de kilograme.

După ce acestea fată, raţia zilnică trebuie suplimentată pentru ca necesarul de nutrienţi din perioada aceasta să fie satisfăcut, vitele să poată alăpta coresponzator şi să intre în

programul de creştere. Dacă vitele pierd mai mult în greutate decât media admisă, acest fapt poate periclita grav sănătatea şi funcţia de reproducere. De alfel, vacile care alăptează, cele cu producţie mare de lapte şi tineretul trebuie să beneficieze de furajele de cea mai bună calitate şi suplimente nutritive.

Pentru vacile care alăptează, necesarul minim de hrană înseamnă de două ori necesarul de energie şi proteine. Dacă pleava şi paiele sunt tratate cu ammoniac, acest fapt va creşte conţinutul de proteină brută şi energie. Vitele vor consuma o cantitate mai mare din acest amestec, cu până la 20%, în timp ce consumul de cereale va scădea cu o treime.

O soluţie pentru a suplimenta lipsa de nutrienţi din furajele recoltate pe timp secetos este introducerea în alimentaţie a suplimetelor nutritive, cum sunt blocurile minerale şi premixurile vitamino-minerale. “Vaca este o uzină vie și trebuie respectat orarul biologic 24 de ore din 24, privind furajarea cantitativă și calitativă. Deci, vorba românească ÒVaca îți dă după cât îi daiÒ este cât se poate de adevărată. Pentru ca producția de lapte să se realizeze relativ uniform pe tot parcursul

anului, pentru fiecare femelă trebuie acordată atenția cuvenită, în special hrănirii vacilor în perioada de iarnăÒ, spune dr. ing. Ioan Mihalca, șeful Serviciului Tehnic Zonal Maramureș. În sezonul rece, alimentaţia este unul dintre factorii determinanți pentru producţia de lapte, iar modul în care vacile sunt hrănite în această perioadă va influenţa şi eficiența economică a exploatării lor, drept pentru care trebuie să i se acorde toată atenţia cuvenită.

Suplimentele alimentare trebuie acordate tuturor vitelor pe vreme de iarnă, atât celor care alăptează şi celor producătoare de lapte, dar şi celor care se află într-o stare fizică sub optimă. Indicat este să se crească cantitatea de cereale la fiecare scădere semnificativă a temperaturii cu câte două kilograme, pentru a-şi putea menţine temperatura corpului.

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

113

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

114

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

115

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

116

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

117

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

118

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

FURAJE ªI NUTREþURI COMBINATE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

119

EchiPamEntE și tEhnologii PEntru zootEhniE nora Marin

impactul markerilor genetici

asupra producției de lapte Schimbările majore în evaluarea genetică a vacilor de lapte nu se produc zilnic, specialiștii observând modificări ale bazei genetice la fiecare cinci ani. Un foarte nou tip de informații cu privire la valoarea genetică a vacilor de lapte a devenit disponibil, fiind integrate în evaluările genetice periodice.

Informațiile provin prin utilizarea tehnologiei ÒMatrice SNP DenseÒ (SNP = nucleotid polimorf unic). Cu această tehnologie se dezvăluie modificarea genetică în aproximativ 50.000 de locații a ADN-ului animalelor individuale, dintr-un total de aproximativ 3 milioane, posibile. Noua metodă de predicție este descrisă în studiul ÒGenetic marker technology and its impact on the dairy industryÒ, realizat de Bennet Cassell ExtensionDairy Scientist, Genetics and Management Virginia Polytechnic and State University, din care vă prezentăm câteva fragmente. tehnologia Matrice SnP Dense Tehnologia Matrice SNP Dense folosește ca mostre, pentru determinarea corectă a datelor, sânge, țesut, păr, sau material seminal. Pentru măsurători este nevoie doar de o singură probă în viața unui animal. Tehnologia a fost perfecționată prin utilizarea grupurilor de tauri AI-exemplare istorice, masculi activi AI și viței aflați în programe de eșantionare AI. După cum se cunoaște, masculii pentru fermele de lapte au fost declarați ca ÒgenotipÒ numai dacă erau desemnați de o organizație importantă. Acest exclusivitate a fost în vigoare până în anul 2013. În cadrul studiului pentru determinarea valorii genetice, testele au fost efectuate și pe un număr mare de femele cu potențial de elită, din rasele Holstein, Jersey, și Brown elvețiană. Multe dintre aceste animale, desigur, au fost Holstein, iar cel mai mare număr de animale a reprezentat genotipuri din perioada 2005-2008.

120

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

Este greu de a discuta despre date genomice, fără o înțelegere a structurii moleculei de ADN. Forma moleculei de ADN este asemănătoare unei scări răsucite, fiind alcătuită din două secvențe de patru acizi nucleici: adenină (A), timină (T), citozină (C), și guanină (G). La bovine există aproximativ trei miliarde de site-uri repartizate pe 30 de cromozomi, legate în perechi pentru a forma ÒtrepteleÒ scării. Bovinele sunt ÒdiploideÒ, ceea ce înseamnă că doi cromozomi de ADN transportă codul genetic necesar. Cele 50.000 de SNP-uri (site-uri de acid nucleic) apar într-o secvență liniară, pe fiecare dintre cei 30 de cromozomi. Astfel, există de fapt patru axe de acizi nucleici care fac pereche cu treptele descrise mai sus. Procesul de asociere înseamnă că două catene există într-o relație unică.

Echipamente și tehnologii pentru zootehnie

Ca urmare, Testul de Matrice SNP măsoară un mic segment al secvenței de nucleotide, folosind o construcție chimică ADN numită ÒPrimerÒ. Astfel, o secvență este utilă pentru cartografierea genomică doar dacă o singură nucleotidă din secvență este variabilă sau Òpolimorfă.Ò Astfel, o secvență care va fi recunoscută drept ÒPrimerÒ ar putea, de exemplu, să fie o secvență GGGAGGG. Dacă o astfel de secvență a existat pe componenta ADN-ului, iar testul va înregistra un rezultat pozitiv, componenta paralelă a ADN-ului ar citi întotdeauna CCCTCCC, dar Primer-ul nu ar recunoaște secvența ca atare.

Cum ajută SNP-ul predicția valorii genetice?

Site-urile care sunt măsurate sunt distribuite mai mult sau mai puțin uniform în ADN-ul vacilor de lapte, aceasta fiind o caracteristică importantă a cipului SNP50. Deoarece nu-

mai 50.000 sunt măsurate, aproximativ 60.000 de site-uri de acid nucleic sunt omise pentru fiecare dintre cele înregistrate. Astfel, aproape toate unitățile funcționale ale ADN-ului unui animal nu sunt măsurate. Cu toate acestea, site-urile de SNP care sunt înregistrate sunt încorporate în fragmente de ADN funcționale. Secvența de acizi nucleici măsurată permite oamenilor de știință mișcarea fragmentelor semnificative ale ADN-ului, din generație în generație.

Aceasta este o explicație simplistă, dar este baza relației dintre datele matricei SNP și valoarea genetică.

Procedurile statistice asociază date de la fiecare site cu fenotipuri ale animalului de reproducție, cu fenotipurile descendenților. Astfel, vacile de lapte cu fenotipuri sunt extrem de importante, în descoperirea a ce înseamnă secvențele SNP la taurii AI, sau la vacile de elită. Când

secvențele SNP ale animalelor fără înregistrări, cumulate cu acelea ale descendenților similari strămoșilor, dar care au date ale descendenței, previziunile genetice presupun că relațiile dintre SNP și fenotip sunt menținute. Astfel, previziunile genomice pe un exemplar masculin tânăr AI, se bazează pe relația dintre informațiile genomice și fenotipice ale rudelor. Deoarece secvențele SNP ale unui animal tânăr reflectă, de fapt, genele de fapt moștenite de la părinți, previziunile genomice reflectă mai degrabă un eșantion mediu de la fiecare parinte.

care au fost în mod curent la dispoziția fermierilor. Testul cel mai recent a stabilit validitatea evaluărilor genomice utilizate, scanând SNPul, relațiile genealogice și înregistrările descendenților dintr-un grup ÒpredictorÒ de 4422 tauri Holstein- AI, născuți înainte de anul 2000.

Un alt grup, de 2035 de tauri tineri, cu înregistrări disponibile și născuți după anul 2000, a servit ca grup de testare a animalelor care urmează să le fie prezisă descendența.

Finalmente, niciunul dintre grupurile de testare nu a contribuit la realizarea predicțiilor pentru descendenți.

Evaluări combinate

Două alte rase au fost implicate în aceste studii. În rasa Jersey, ecuațiile de predicție au venit de la 1149 tauri născuți înainte de anul 2000, împreună cu date de la un efectiv de 212 de vaci cu lapte.

Grupul de testare a constat din 388 de tauri născuți după anul 2000. La Brown elvețiană, previziunile au fost efectuate colectând date de la 472 tauri născuți înainte de anul 2000, iar grupul de testare a fost de 150 de tauri născuți după anul 2000. Rezultatele arată că datele genomului trebuie să fie disponibile pe un număr mare de animale, pentru a anticipa corect meritul genetic al generației următoare. Prin urmare, impactul evaluărilor genomice la rasa Holstein a depășit în corectitudine predicțiile pentru rasele Jersey și Brown elvețiană. Precizia previziunilor a fost afectată de modul în care funcționează genele, mecanismele nefiind aceleași, la toate rasele.

Predictiile genomice combină metoda tradițională, PA, cu rezultatul măsurătorilor și evaluării datelor genomice.

Cele două evaluări sunt combinate, folosind teoria indicelui de selecție. Cercetările arată că această combinație este mai utilă decât oricare alt tip de informații. Cu toate acestea, una dintre problemele estimărilor tradiționale PA este aceea că multe dintre rezultatele programelor de eșantionare AI au arătat că sunt exagerate, în special pentru taurii de reproducție. Însă, nu există niciun răspuns simplu, la modul în care se poate dovedi că datele mamei taurului au fost estimate excesiv, în timp ce fiicele tinerilor masculi nu prezintă aceleași caracteristici de care a beneficiat bunica lor paternă.

Studii de eficacitate a predicțiilor genomice au fost efectuate de Laboratorul de Programe pentru Îmbunătățirea animală ARSBeltsville, Maryland. Oamenii de știință au conceput metode pentru a prezice meritele genetice din datele SNP și au testat previziunile genomice împotriva evaluărilor genetice

(Traducere și adaptare cf. ÒGenetic marker technology and its impact on the dairy industryÒ –Bennet Cassell Extension Dairy Scientist, Genetics and Management Virginia Polytechnic and State University)

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

121

Echipamente și tehnologii pentru zootehnie

122

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

Echipamente și tehnologii pentru zootehnie

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016 123

Echipamente și tehnologii pentru zootehnie

124

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

Echipamente și tehnologii pentru zootehnie

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016 125

Echipamente și tehnologii pentru zootehnie

126

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

Echipamente și tehnologii pentru zootehnie

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016 127

Echipamente și tehnologii pentru zootehnie

128

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

Echipamente și tehnologii pentru zootehnie

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016 129

Echipamente și tehnologii pentru zootehnie

130

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

Echipamente și tehnologii pentru zootehnie

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

131

Echipamente și tehnologii pentru zootehnie

132

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

Echipamente și tehnologii pentru zootehnie

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016 133

conStrucþii agrozootEhnicE, tranSPort SPEcializat Miruna Sorescu

Pregătirea adăposturilor de animale pentru iarnă

Odată cu apropierea anotimpului de iarnă, proprietarii de animale și păsări trebuie să întreprindă o serie de acțiuni prin care să protejeze starea fiziologică și de sănătate a efectivelor care sunt crescute în exploatații. De aceea, Dr. Pențea Ioan, Secretar Executiv al Colegiului Medicilor Veterinari din judetul Sibiu, face câteva recomandări deosebit de utile, fermierilor crescători de animale.

remediați elementele de construcție deteriorate Se recomandă crescătorilor să remedieze, în cazul în care este nevoie, elementele de construcție exterioare și interioare deteriorate ale exploatației.

Pentru a oferi condiții de creștere favorabile animalelor pe perioada iernii, crescătorii trebuie să se asigure că ușile și ferestrele exploatației sunt etanșe, păstrând astfel o temperatură constantă în adăposturi.

134

asigurați spații pe specii și categorii de vârstă În general, perioada de stabulație a animalelor, în principal pentru ovine și bovine, poate dura între 150 de zile și 200 de zile. Pentru a oferi cele mai bune condiții de creștere a animalelor, chiar și în perioada de iarnă, fermierii trebuie să se asigure de integritatea adăposturilor, a utilajelor, precum și a necesarului de furaje. Astfel, specialiștii recomandă crescătorilor ca adăpostirea animalelor și a păsărilor să fie făcută în spații corespunzătoare speciei și categoriei de vârstă. Este importantă asigurarea densității, a volumului de aer, a umidității, precum și a luminozității, la parametrii normali.

Mai mult decât atât, igienizarea adăposturilor prin curățire mecanică, dezinfecții, deratizare, precum și verificarea și remedierea elementelor tehnologice (de muls, de furajare, evacuare dejecții, adăpare, ventilație) sunt deosebit de importante. Totodată, în perioada fătărilor, crescatorii trebuie să se asigure că animalele, mai ales din speciile bovină și ovină, au un spațiu confortabil. Crescătorii trebuie să acorde un interes major și verificării și protejării surselor de apă și furaje, pentru a remedia anumite defecțiuni și pentru a nu fi supuse înghețului. Este absolute interzis să se acorde animalelor furaje înghețate. De asemenea, se recomandă efectuarea unui inventar al stocului de furaje, pe sortimente, în funcție de speciile și animalele crescute.

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

conStrucþii agrozootEhnicE, tranSPort SPEcializat importanța realizării unui adăpost corect

3- Igienizări de spații (curățat păianjeni, văruit, spălat suprafețe vitrate);

Adăpostul reprezintă un mediu artificial, creat de om, în calea efectelor dăunătoare ale unor factori naturali asupra sănătății și producției animalelor. Un adăpost corect realizat reduce în sezonul rece pierderile de căldură ale animalelor și în sezonul cald împiedică fluxul de căldură spre animale, menținându-se o bună stare de sănătate a acestora, cât și o producție corelată cu potențialul lor genetic.

4- Control și remedieri, la toate verigile tehnologice (muls, furajare, evacuare dejecții, adăpare, ventilație);

Fermierul este interesat să aibă în fermă un adăpost care să realizeze un confort tehnologic optim pentru activitățile comportamentele specifice animalelor cazate, pentru realizarea de performanțe productive și, în final, performanțe economice. În fermele familiale, adăpostul de animale este locul de stabulație laolaltă al animalelor, indiferent de categoria de vârstă și de starea fiziologică. Producția eficientă, pe care o dorește fiecare fermier, este rezultatul îmbinării corecte a calității mediului dintr-un adăpost cu cerințele fiziologice ale animalelor cazate. Complexul de factori fizici (temperatura, umiditatea, luminozitatea, curenții de aer), chimici și biochimici, în relație cu existența animalelor în adăpostul încălzit numai biologic (prin cedare de către animal a căldurii metabolice libere) pe timp de iarnă, formeaza microclimatul din adăpost.

cum se încălzește corect un adăpost

Factori de asigurare Problema pregătirii adăpostului pentru iarnă se pune eficient numai atunci când adăpostul este corect proiectat și realizat. Într-un adăpost bine realizat nu trebuie să se întâlnească laolaltă, pe timp rece, umiditate, curenți reci de aer și temperatură scăzută, cu încărcătură peste limite, de gaze nocive, pulberi, microorganisme etc.

Pregătirea unui astfel de adăpost pentru iarnă este reprezentată de următorii factori:

5- Curățarea și remedierea pardoselilor din padocurile adiacente adăposturilor pentru a putea fi folosite iarna, în zilele însorite, cu temperaturi pozitive, când se recomandă scoaterea animalelor în aer liber, pentru menținerea sănătății și capacității de reproducție.

Adăposturile pot fi încălzite prin utilizarea unor sisteme variate. Încălzirea poate fi locală sau la nivelul camerei. Încălzirea locală prezintă avantajul de a putea fi orientată către zonele unde se impune cu necesitate. Încălzirea locală prezintă avantajul de a putea fi orientată către zonele unde se impune cu necesitate.

Sistemele aplicate sunt următoarele: podele echipate cu elemente de încălzire, unde elementele de încălzire se găsesc deasupra locurilor de şedere a porcilor, radiind căldură spre animale dar şi către suprafaţa podelei. Ventilaţia camerei se realizează prin 2 metode: 1- Prin preîncălzire: aerul intrat este preîncălzit prin orientarea fluxului spre un coridor central în scopul încălzirii acestuia la o temperatură minimă, pentru reducerea fluctuaţiilor de temperatură şi îmbunătăţirea circulaţiei aerului în interiorul adăpostului.

2- Prin încălzirea ulterioară: încălzirea aerului se va realiza abia după ce acesta intră în adăpost, pentru a se reduce fluctuaţiile de temperatură dar şi costul necesar încălzirii. Încălzirea poate fi directă sau indirectă. Încălzirea directă se obţine prin folosirea unor instalaţii de tipul: radiatori pe bază de gaz: infra-roşii, convectori alimentaţi cu gaz; radiatori electrici: bulbi luminoşi speciali sau radiatori din ceramică; încălzirea electrică a podelei : fie prin acoperirea podelelor cu materiale speciale ori prin introducerea în podea a unor dispozitive electrice de încălzire; radiatoare sau aeroterme . Încălzirea indirectă poate fi comparată cu încălzirea centrală din locuinţe. Pot fi utilizate următoarele instalaţiile: boilere standard (eficienţă: 50-65%); boilere cu eficienţă imbunătăţită (eficienţă îmbunătăţită: 75%); boilere cu eficienţă sporită (eficienţă sporită: 90%). Boilerele pot fi deschise ori închise. Cele deschise folosesc aerul din exterior pentru procesul de ardere. Cele închise atrag aerul din afara clădirii şi sunt adecvate zonelor prăfuite.

De asemenea, crescătorilor li se recomandă să comunice medicului veterinar orice modificare în starea de sănătate a animalelor din exploatație și să colaboreze cu serviciile veterinare de specialitate, pentru efectuarea acțiunilor de prevenire împotriva îmbolnăvirii animalelor.

1- Remedierea, după caz, a elementelor de construcție exterioară și interioară deteriorate (trotuare, alei de acces, ziduri, geamuri, tâmplării, învelitori, tavane, jgheaburi, burlane, tencuieli, pardoseli); 2- Împrospătări de finisare (chituri, vopsitorii);

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016 135

CONSTRUCþII AGROZOOTEHNICE, TRANSPORT SPECIALIZAT

136

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

CONSTRUCþII AGROZOOTEHNICE, TRANSPORT SPECIALIZAT

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016 137

CONSTRUCþII AGROZOOTEHNICE, TRANSPORT SPECIALIZAT

138

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

CONSTRUCþII AGROZOOTEHNICE, TRANSPORT SPECIALIZAT

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016 139

CONSULTANþã, FINANþARE Nora Marin

Finanțarea prin Sub-Măsura 4.1 Investiții în exploatații agricole Sub-Măsura 4.1 “Investiții în exploatații agricole” contribuie la domeniile de intervenție DI 2A “Îmbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor și facilitarea restructurării și modernizării fermelor, în special, în vederea creșterii participării și orientării către piață, cât și a diversificării agricole” și 5D “Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură”, urmărindu-se creșterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei și comercializarea directă a acestora, în vederea creării și promovării lanțurilor alimentare integrate.

Valori ale Finanțării Nerambursabile Cine sunt solicitanții eligibili?

Solicitanții eligibili pentru sprijinul acordat prin Sub-Măsura 4.1 sunt fermierii persoane fizice sau juridice sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic pe care un astfel de grup și membrii săi îl dețin, în temeiul legislației nationale, ale căror exploatații se situează pe teritoriul României și care desfășoară o activitate agricolă.

Dintre acestea, punctaj superior primesc societățile cooperative agricole, cooperativele agricole și grupurile de producători care deservesn intereselor membrilor care au calitatea de fermieri.

140

pentru fermele mici;

Pentru fermele cu dimensiunea economică de până la 500.000 SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși:

Pentru fermele cu dimensiunea economică de peste 500.000 SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 30% și nu va depăși:

- Î n cazul proiectelor de achiziții simple: maximum 500.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru fermele mici ( 8.00011.999SO),

- Î n cazul proiectelor care prevăd achizitii simple: maximum 500.000 euro;

- Î n cazul proiectelor care prevăd construcții – montaj: maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv 200.000 euro pentru fermele mici din sectorul vegetal și maximum 1.500.000 euro pentru legume în spații protejate (sere) și sectorul zootehnic, respectiv 300.000 euro pentru fermele mici din sectorul zootehnic; - Î n cazul proiectelor care prevăd crearea de lanțuri alimentare integrate la nivelul exploatației agricole: maximum 2.000.000 euro, respectiv 400.000 euro

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

- Î n cazul proiectelor care prevăd construcții- montaj: maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv, maximum 1.500.000 euro pentru legume în spații protejate (sere) și sectorul zootehnic; - Î n cazul proiectelor care prevăd crearea de lanțuri alimentare integrate la nivel de exploatație agricolă: maximum 2.000.000 euro; În cazul cooperativelor și grupurilor de producători: 50% intensitate a sprijinului, fără a depăși maximum 2.000.000 euro, indiferent de tipul investiției.

CONSULTANþã, FINANþARE Nu se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili fermierii care dețin exploatații agricole cu o dimensiune economică mai mică de 8.000 SO. Condiții de eligibilitate Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili. Investiția trebuie să se realizeze în cadrul unei ferme cu o dimensiune economică de minim 8.999 SO (valoarea producției standard) și trebuie să se încadreze în cel puțin una din acțiunile eligibile prevăzute prin SubMăsură: - Investiții în înființarea, extinderea și/ sau modernizarea fermelor zootehnice, inclusiv tehnologii eficiente de reducere a poluării și respectarea standardelor Uniunii Europene, care vor deveni obligatorii pentru exploatații în viitorul apropiat, și cele pentru depozitarea/ gestionarea adecvată a gunoiului de grajd, în zonele unde această cerință este în curs de aplicare.

- Investiții în înființarea, extinderea și/sau modernizarea fermelor vegetale, inclusiv capacități de stocare, condiționare, sortare, ambalare a producției vegetale pentru creșterea valorii adăugate a produselor.

- Investiții în înființarea/înlocuirea plantațiilor pentru strugurii de masă și alte culturi perene.

- Investiții în scopul îndeplinirii standardelor comunitare în cazul tinerilor fermieri în care sprijinul poate fi acordat pe o perioadă maximă de 24 luni, de la momentul instalării și investiții de conformare cu noi standarde, în cazul modernizării exploatațiilor agricole.

excepția biomasei (solară, eoliană, cea produsă cu ajutorul pompelor de căldură, geotermală), în cadrul fermei, ca și componentă secundară în cadrul unui proiect de investiții, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriuț

- Înfiintarea și/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei, inclusiv utilități și racordări.

- Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu la art 45 (2) (d) din Reg. 1305/ 2013.

- Investiții în procesarea produselor agricole la nivel de fermă, precum și investiții în vederea comercializării (precum magazinele la poarta fermei sau rulotele alimentare, inclusiv autorulotele alimentare prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole). Investițiile de procesare la nivelul fermei vor fi realizate doar împreună cu investițiile în modernizarea/ dezvoltarea fermei (considerate ca fiind proiecte care vizează un lanț alimentar integrat și adăugarea de plus-valoare la nivel de fermă).

- Investiții în înființarea și/sau modernizarea instalațiilor pentru irigații în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, cu condiția ca acestea să reprezinte o componentă secundară într-un proiect de investiții la nivel de fermă, - Investiții în producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile, cu

Solicitantul trebuie să demonstreze asigurarea cofinanțării investitiei. Viabilitatea economică a investiției trebuie să fie demonstrate în baza documentației tehnico-economice. Investiția va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului, dacă aceasta poate avea efecte negative asupra mediului. În toate cazurile în care proiectul de investiții prevede și investiții în sisteme și echipamente de irigații la nivelul fermei, acestea sunt eligibile doar dacă sunt respectate conditiile specifice.

Documente Necesare - Documente care dovedesc capacitatea și sursa de cofinanțare: extras de cont și/ sau contract de credit; - Certificate care să ateste lipsa datoriilor restante fiscale și sociale; - Document emis de DSVSA; - Document emis de DSP județeană conform protocolului de colaborare privind constatarea conformității proiectului, cu condițiile de igienă și sănătate publică; - Acord de mediu fără studiu de impact, în cazul proiectelor care nu necesită evaluarea impactului asupra mediului (dacă tipul proiectului impune); - Proiect tehnic; - Acordul de mediu; - Cazierul judiciar al responsabilului legal.

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

141

CONSULTANþã, FINANþARE

142

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016

CONSULTANþã, FINANþARE

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016 143

CONSULTANþã, FINANþARE

144

infoFERMA | nr. 15 | octombrie 2016