I.3. Surse

sociale și nu numai, cu care s-a confruntat societatea în ultimii cincizeci de ani, schimbări care au modificat și alterat calitatea spațiilor publice urbane, acestea din urmă influențând la rândul lor calitatea vieții în general. Miza lucrării constă în găsirea unui răspuns potrivit pentru situația centrului orașului Madrid (Spania), unde spațiul public este intens supus unui proces de semiprivatizare ca urmare a turismului excesiv și de alterare a calității elementelor de cadru urban ce ar putea susține socializarea, subiectul în discuție reprezentând o actualitate dezbătută de către locuitorii din ce în ce mai puțini ai centrului.

Principala întrebare la care se va încerca găsirea unui răspuns este: ,,Care sunt metodele prin care spațiul public poate fi recăpătat și reapropiat față de comunitate în societatea contemporană?’’

Pentru a oferi un răspuns cât mai cuprinzător, studiul urmărește să evidențieze specificul centrului orașului occidental ,,turistic’’, în vederea căutării de răspunsuri la probleme punctuale. Lucrarea a fost structurată astfel încât, după o prezentare succintă a problematicii identificate, să se axeze pe revizitarea unor teorii de configurare a spațiului public (teorii din ultimii cincizeci de ani) și mai apoi pe identificarea principiilor care ar putea fi implementate în zilele noastre. Bazându-se pe această investigație teoretică, lucrarea abordează, în continuare, situația (specifică) a centrului Madridului și a modului în care se poate interveni într-un caz concret. Proiectul de diplomă3 , din care acest studiu face parte, are ca scop crearea unor spații publice de dimensiuni reduse și a unui centru comunitar pentru un cartier din zona centrală a Madridului, cartier care este supus unei depopulări masive.

I.3. Surse

Principalele surse ale acestui studiu sunt reprezentate de lucrările de specialitate aferente fiecărei teorii în parte și de o serie de articole ce determină contextul actual în care tema lucrării se încadrează. Acestea au fost alese în concordanță cu nevoile argumentative considerate necesare în vederea clarificării temei. Fiecare dintre acestea se axează pe rezolvarea problemelor spațiului public, de la scară mare, la scară mică, fiind reprezentative pentru practica de zi cu zi, prin proiectele și acțiunile întreprinse în prezent. Am ales aceste surse și implicit aceste teorii,

3 Proiect cu tilul Nucleu comunitar în „El Barrio de las Letras”, Madrid.

deoarece discută problematica spațiului public într-o manieră contemporană (chiar dacă două dintre acestea își au bazele în anii 1970, ele sunt readuse în actualitate de organizațiile ce le aplică principiile în prezent), la diferite scări ale orașului (de la mare la mic), acest lucru oferind o viziune de ansamblu asupra direcțiilor de acțiune, dar și a rezolvărilor punctuale și a modului de lucru la scară mică.

La baza capitolului II.1. stau o serie de conferințe și de articole de specialitate, pe teme ce abordează factorii ce influențează negativ calitatea spațiului public. Dintre acestea au fost extrase atât informații legate de problematică, cât și de posibile răspunsuri, acestea fiind oferite de către autorii lucrărilor în discuție.

La baza primei teorii descrise (Capitolul II.2) , stă lucrarea „Polis. 7 Lessons from the European Prize for Urban Public Space” realizată de către Centrul de Cultură Contemporană al Barcelonei (CCCB), al cărei autor principal este Judit Carrera. Lucrarea prezintă șapte lecții de urmat în vederea îmbunătățirii spațiilor publice la nivelul întregului oraș, alături de direcții și oportunități de urmărit. Această lucrare a fost aleasă, deoarece prezintă situații actuale cu care se confruntă orașele, și modalități de remediere și de îmbunătățire, având ca suport proiectele selectate pentru premiul bienal oferit de către organizație. De asemenea, sunt folosite și o serie de articole consultate pe site-ul CCCB, și care sunt menite a susține argumentele discutate.

Referitor la cea de-a doua teorie (Capitolul II.3), cartea lui Ian Gehl, Viața între clădiri. Utilizările spațiului public reprezintă sursa principală a informațiilor, aceasta prezentând bazele teoretice ale modului de abordare în ceea ce privește rețeaua stradală și sistemul de spații publice pe care le conține un cartier/oraș. Aceasta furnizează o metodologie de analiză a spațiului social prin cartarea și înregistrarea tipurilor de activități, precum și o descriere a mijloacelor de proiectare în vederea obținerii anumitor rezultate sociale căutate în prealabil. De asemenea, au mai fost utilizate și alte lucrări reprezentative ale lui Ian Gehl, care prezintă metoda de lucru a acestuia și anumite revizuiri contemporane la volumul inițial enunțat.

În ceea ce privește cel de-al treilea subcapitol teoretic (Capitolul II.4), principala lucrare de referință este The Social Life of Small Urban Spaces scrisă de către William H. Whyte, având ca subiect obținerea unui spațiu public de succes prin compunerea armonioasă a unei serii de elemente și a unei bune relaționării cu contextul (cu strada, cu funcțiunile adiacente). Aceasta