III.2. Mișcări locale și regionale de reconfigurare a spațiului public

III.2. Mișcări locale de apropiere a spațiului public față de comunitate

Madridul s-a remarcat de-a lungul timpului printr-o implicare activă a cetățenilor în viața publică și în problemele orașului, existând de-a lungul timpului grupări ce au militat pentru diferite cauze, printre care și modul de gestionare al spațiului public. În continuare, se va face o descriere a două dintre aceste grupări, care s-au implicat în ultimii ani în politicile de modelare și întreținere ale spațiului public, din zona centrală.

Asociațiile de vecini

Având o istorie de aproape 100 de ani, asociațiile de vecini au avut o dezvoltare afiliată mediului politic. Ele au fost reprezentate pentru o perioadă lungă de timp de partidele de stânga (în vremea conducerii lui Franco), aceștia militând în principal pentru creșterea nivelului de trai prin servicii, facilități, infrastructuri și transport, dar urmărindu-și și propriile interese, nu doar pe cele ale comunității. Între anii 1990 și 2000, a existat o scădere a activității acestor asociații, fapt care a permis înlocuirea liderilor puțini și avansați în vârstă cu lideri tineri și bine pregătiți, grupând sub aceeași „umbrelă” toate asociațiile de vecini din Madrid. Noii lideri, grupați în noua formulă, în Federacion Regional de Asociaciones Vecinales de Madrid (FRAVM) sunt mai pragmatici, iar edilii locali, influențați de așa-numita „europenizare” au devenit mai preocupați de implicarea comunității în deciziile ce țin de orașul lor. 123 Însă, rezultatele acestei pseudo-cooperări nu sunt pe măsura așteptărilor locuitorilor, având ca exemplu, intervențiile din 2007 (Plaza de la Luna), 2009 (Callao și Sol) neconforme cu așteptările și interesele comunității. Intervențiile asupra piețelor anterior menționate s-au realizat ca urmare a presiunii comunității pentru recuperarea spațiului public aflat în decădere ca urmare a acaparării acestuia de grupuri infracționale (trafic de droguri, lupte stradale, prostituție) în cazul Pieței de la Luna, rezultatul inițial al intervenției (2007) necesitând îmbunătățiri repetate, date fiind sesizările din partea populației (până în 2012). Celelalte două, Callao și Sol au fost realizate din propria inițiativă a autorităților. Tipul de abordare adoptat în cazul refacerii celor 3 piețe a fost similar, acestea fiind placate integral cu granit, fără amenajări specifice (locuri de oprit, de stat, elemente de cadru natural etc.), încurajându-se activitățile comerciale într-acestea (restaurante, terase, structuri publicitare de

123 Andres Walliser, New urban activism în Spain: reclaiming public space in the face of crises, în Policy & Politics, vol.43, nr.3, 2013, p. 7, DOI: 10.1332/030557313X670109

dimensiuni mari).124 Astfel se poate afirma faptul că nu a fost realizată cu adevărat introducerea instrumentelor participative de rutină la nivelului politcii în procesul de regenerare a cartierelor și în transformarea spațiului public. Totuși, campaniile FRAVM de „salvare” a comunității centrului continuă și în prezent prin „SOS Madrid Centru. Vecini în pericol de dispariție” , convocând dezbateri publice pe tema gestionării cartierelor centrale, pe care le consideră „sufletul orașului” fără de care Madridul istoric ar fi redus la o vitrină fără suflet.125

Noii activiști urbani (NUA)

NUA reprezintă o adunare de grupuri apărută în ultimii ani, cu o activitate virtuală, care le permite să funcționeze împreună, și care are ca scop transformarea spațiului public, având o vizibilitate crescândă în mass-media. Profilul membrilor implicați denotă profesionalism, aceștia fiind arhitecți, sociologi, geografi, designeri, avocați etc. Suplimentar, acesția nefiind legați de partide politice, împărtășesc un set de idealuri și valori ce depășesc politica de partid. Modul în care NUA ajută la îmbunătățirea situației spațiilor publice este prin încercarea colaborării la un tarif redus cu autoritățile locale. De-a lungul timpului aceștia au pus presiuni asupra modului de gestionare a spațiului public, fiind asociați chiar și cu mișcarea 15M126, când Puerta del Sol, piața centrală din Madrid a fost inundată de oameni care protestau pentru un regim democrat real, participativ.127 NUA se folosește de mediul online drept loc de dezbateri, mobilizări și căutări identitare, determinând forma noilor tipuri de mișcări sociale și a modului în care repercusiunile acestora se răsfrâng la nivelul peisajului urban și vice-versa.128 Prima intervenție reală propusă de aceștia a fost investirea mai multor resurse în domeniul culturii, artei și creativității, materializată prin două ansambluri culturale noi, unul dintre acestea devenind chiar un pol pentru comunitatea locală, pentru cartier, Matadero Madrid.129 Trebuie subliniat, de asemenea, că NUA are o organizare internă slabă, astfel că diferitele grupuri ce fac parte dintr-aceasta s-au ocupat

124 Álvaro Ardura Urquiaga, Madrid. Espacio público confiscado. La privatización y resignificación del espacio público en los procesos de transformación material de las plazas del centro de Madrid, Universitat de Barcelona, Barcelona, 2014, pp. 5-14. 125 https://asociacionvecinoscavas.wordpress.com/2019/05/10/campana-vecinos-en-peligro-de-extincion/, accesat la 06.04.2021. 126 Nume de 15M provine de la data la care a avut loc evenimentul respectiv și anume 15 mai 2011. 127 Andres Walliser, New urban activism în Spain: reclaiming public space in the face of crises, în Policy & Politics, vol.43, nr.3, 2013, pp. 9-10, DOI: 10.1332/030557313X670109 128 Ibidem. 129 Matadero Madrid este un centru cultural, comunitar cu activități diverse și spații exterioare publice, ce deservesc ca loc de întâlnire, joacă și petrecerea timpului în cadrul comunității. 50

de-a lungul timpului cu proiecte diverse, care nu au fost revendicate neapărat de întreaga organizație. Printre acestea merită menționate: V for Virgen de Begona, proiect de dezvoltare a cartierelor vulnerabile și deteriorate după război și Todo por la Praxis, care a vizat proiectarea și construirea împreună cu comunitatea, în mahalaua La Canada Real, a unor spații publice și facilități educaționale, folosind containere ca materie primă. De asemenea, un alt proiect imporatant al NUA este centrul cultural-comunitar La Tabacalera, care a presupus conversia unei foste fabrici de tutun părăsite, propunând spații pentru activități și evenimente destinate locuitorilor (ateliere, expoziții, cursuri etc.) având ca scop realizarea coeziunii comunității, a integrării imigranților în aceasta, a oferirii de spații accesibile și atractive pentru vârstnici și a deschiderii orizonturilor culturale ale clasei muncitoare, cu venituri mici, specifică respectivului cartier.130 NUA acoperă cu succes multe din deficiențele mișcărilor tradiționale urbane, dar rolul lor în administrația locală este încă de consolidat și incert pe termen lung, din cauza variabilelor contextuale și a naturii NUA în sine.131

Astfel, putem conchide că există mișcări și dorințe de rezolvare a problematicii identificate inițial, însă lipsa unei strategii și a unei planificări exacte la nivelul administrației nu poate aduce decât îmbunătățiri locale, care în mod evident, sunt binevenite și îmbrățișate de localnici, dar nu sunt suficiente pentru a opri procesul de depopulare deja existent.

130 Andres Walliser, New urban activism în Spain: reclaiming public space in the face of crises, în Policy & Politics, vol.43, nr.3, 2013, pp. 11-12, DOI: 10.1332/030557313X670109 131 Idem, p.15.

III.3. Aplicarea principiilor teoretice în cazul centrului Madridului

Teoriile studiate în cel de-al doilea capitol al lucrării de față, pot aduce noi perspective de dezvoltare și îmbunătățire a calității spațiului public în centrul Madridului, apropiindu-l de locuitorii zonei.

La scară mare, din lecțiile CCCB se pot extrage șase oportunități de intervenție, unele dintre acestea fiind deja implementate punctual:

1. Memoria. Centrul orașului are o istorie vastă și deci, memoria colectivă este bogată în ceea ce privește potențialul de intervenție. Multe din spațiile publice și-au pierdut caracterul trecut, caracter ce ar putea fi însă readus în actualitate, în anumite situații. De exemplu, în cazul Pieței de Santa Ana, aceasta în prezent nu mai reprezintă un reper pentru comunitate, fiind în proporție de peste 70% privatizată de comercianții locali, spațiile rămase fiind în principal reziduale sau de trecere.

Fig.11 - Plaza de Santa Ana - 1980 Fig.12 - Plaza de Santa Ana – prezent 2. Democrația. Evenimentul 15M, amintit anterior în subcapitolul precedent este menționat în cadrul acestei secțiuni în broșura CCCB, considerându-se că acest eveniment surprinde practica democratică în cel mai real sens al cuvântului.132 Spațiile publice ar trebui create astfel încât să încurajeze comunicarea, schimbul de idei, dezbaterea, prin amenajări specifice, prin dimensiuni etc. 3. Comerțul. În primul rând proporția benefică a comerțului în spațiul public și mai precis în modul de ocupare al piețelor ar trebui normată, în prezent multe dintre piețele centrului

132 Judit Carrera, POLIS. 7 Lessons from the European Prize for Urban Public Space [2000-2012], Centrul Contemporan de Cultură al Barcelonei (CCCB), Barcelona, 2012, p.80.

fiind acaparate de această practică. În același timp, ar trebui încurajat comerțul autohton, pentru păstrarea autenticității locale, fapt care este îndeplinit în bună măsură deja, prin târgurile stradale de weekend, magazinele de obiecte de artă și mobilier, anumite zone încă amintitind de moștenirea arabă și de bazarele lor. 4. Mobilitatea. Odată cu limitarea accesului automobilelor în centru133, situația mobilității pietonale s-a îmbunătățit, însă infrastructura nu este încă adaptată tuturor categoriilor de persoane, atât traseelor pietonale (sau semipietonale) cât și mijloacelor de transport în comun lipsindu-le această facilitate. 5. Spațiile goale. Patrimoniul industrial reprezintă o resursă importantă de exploatat în vederea realizării de spații publice noi. În Madrid, acest proces a fost deja început, prin proiectele de la La Tabacalera și de la Matadero, ambele fiind situri industriale părăsite și convertite în centre cultural-comunitare.134

6. Frontul la apă. Deși râul Manzanares nu are o amploare și un debit ce ar putea să permită navigația, autoritățile madrilene au realizat un proiect de amploare de-a lungul acestuia, un parc continuu de-a stânga și de-a dreapta râului, pe întreaga lungime parcursă de acesta la periferia centrului (2007-2015).135 Proiectul a fost îmbrățișat de comunitate, fiind dotat cu diferite facilități sportive, spații de întâlnire majore, de plimbare, recreație si joacă, creându-se într-adevăr comunități solide, aduse împreună de existența acestei intervenții.

Putem afirma, că la nivelul direcțiilor generale de intervenție în spațiul public, centrul orașului beneficiază de proiecte noi adecvate și corect intenționate, lipsurile găsindu-se doar în cazul neconformării și neglijenței din spațiile publice istorice, ce nu beneficiază de aceeași atenție și posibil interes. Cu toate acestea, mare parte din spațiul public al centrului este reprezentat tocmai de piețele și străzile ce intră în această categorie, categorie ce urmează a fi discutată amănunțit din perspectivele teoretice ale lui Ian Gehl și William Whyte.

133 Acuerdo de 29 de octubre de 2018 de la Junta de Gobierno de la Ciudad de Madrid por el que se desarrolla el régimen de gestión y funcionamiento de la Zona de Bajas Emisiones “Madrid Central” https://www.madrid.es/UnidadesDescentralizadas/UDCMovilidadTransportes/AreaCentral/01InfGral/acuerdoMC.p df , accesat la 06.04.2021. 134 Andres Walliser, New urban activism în Spain: reclaiming public space in the face of crises, în Policy & Politics, vol.43, nr.3, 2013, pp. 11-12. 135 https://use.metropolis.org/case-studies/the-madrid-rio-project , accesat la 08.04.2021.