II.5. Sinteză

II.5. Sinteză

Analizând modul în care spațiul public „ideal” se compune în cadrul celor trei subcapitole anterioare, putem determina o abordare generală a acestuia prin raportarea la diferitele scări ale orașului, principiile fiind asemănătoare ca direcție, dar orientate pe obiecte generic diferite (orașul, strada, piața). Astfel, studiul de față creionează modalitățile de intervenție și de planificare de la mare la mic.

În continuare se va încerca punerea în paralel a celor trei teorii, în legatura cu „obiectul” principal al studiului lor și cu scara aferentă.

ORAȘUL STRADA/CARTIERUL PIAȚA/GRĂDINA

-CCCB- -Ian Gehl- -William Whyte-

Direcții generale : Activități necesare Elemente de compoziție: 1.Periferia Activități opționale 1. Locuri de stat

2.Mixitatea

Activități sociale: 2. Elemente de cadru natural 3.Spațiile goale 1. Protecție (trafic, crimă, expe- 3. Spații pentru alimentație 4.Frontul la apă riențe senzoriale neplăcute 4. Relația cu strada 5.Mobilitatea 2. Confortul (a merge, a se opri 5. Relația cu spațiile interioare 6.Memoria a sta jos, a vedea/vorbi/asculta, 6. „Triangulații” 7.Democrația activitatea fizică) 7. Scara spațiului 8.Comerțul 3. Plăcerea (scara, clima, aspectul) 8. Supravegherea

Direcțiile CCCB de recuperare a spațiului public la nivelul orașului implică conversia spațiilor fără funcțiune sau cu o funcționalitate deficitară, profitarea de anumite oportunități ale locului și potențarea caracterului public prin proiectare.

Direcțiile de configurare în cazul rețelei de spații publice în interiorul orașului/ cartierului (Ian Gehl) trebuie să satisfacă trei condiții în vederea obținerii succesului și anume: sentimentul de

siguranță (protecția), confortul și potențarea activităților de orice tip (confortul) și experiența senzorială plăcută (plăcerea).

La nivelul spațiului public punctual (piața sau grădina) , William Whyte propune o serie de elemente de cadru urban și natural armonios relaționate atât între ele, cât și cu împrejurimile și care să satisfacă un număr cât mai mare de scenarii posibile de funcționare.

De asemenea, referitor la problematica inițial enunțată și anume eșecul spațiului public în contemporan, putem identifica răspunsurile punctuale specifice pentru această problemă, în cadrul principiilor celor trei teorii.

În primul rând, referitor la situația comercializării și a semi-privatizării piețelor, atât CCCB, cât și William Whyte propun procente exacte de ocupare a spațiilor publice (20% ocupat de spații pentru alimentație104, 50% spații comerciale și de interes general la parterul construcțiilor105), considerând că un dezechilibru al acestora ar anula atât funcția politică, cât și pe cea socială. De asemenea, se recomandă o încurajare a economiei autohtone, pentru ca spațiul comercial, în sens generic, să aibă calitatea autenticității locale.106

În ceea ce privește modul în care trebuie gestionată supra-aglomerarea, rezultată în urma turismului excesiv și, în lipsa unor măsuri ce țin de alte domenii de studiu, arhitectura și urbanismul, se pot limita la încercarea de a crea relații solide în cadrul comunităților prin calitatea spațiului public. Acest lucru presupune oferirea de spații destinate activităților diverse specifice locuitorilor mai degrabă decât turiștilor (spații de joacă, amfiteatre urbane, activități sportive),107 într-un mediu plăcut, sigur și confortabil, pe cât posibil.108 De asemenea, „triangulațiile” joacă un rol impotrant în crearea de noi legături, ele facilitând, în acest context, un schimb aproape forțat de replici. 109 Referitor la integrarea populațiilor imigrante și la recâștigarea spațiului public degradat moral prin neasimilarea acestor persoane de către

104 William H. Whyte, The Social Life of Small Urban Spaces, Project for Public Spaces, New York, 1980, p.115. 105 Idem, p.76. 106 Guy Standing, ,,Democracy is public space at its richest’’, interviu realizat în cadrul programului ,,Public Spaces’’ al CCCB (Centrul de Cultură Contemporană Barcelona), 2015. https://www.publicspace.org/en/multimedia/-/post/democracy-is-public-space-at-its-richest, accesat la 01.04.2021 107 Jan Gehl, Viața între Clădiri. Utilizările spațiului public, traducere de Silvia Gugu, editura Igloo Media, București, 2011, p.9. 108 Ibidem. 109 William H. Whyte, The Social Life of Small Urban Spaces, Project for Public Spaces, New York, 1980, p.94.

comunitățile locale, calitatea spațiilor publice joacă un rol important (din teoria lui Jan Gehl de observare și documentare înaintea oricărei intervenții) . 110 Astfel, se propune adaptarea acestora la situația socială specifică fiecărui caz, proiectându-se spații destinate ambelor „tabere” (cu posibilitatea de a întreprinde activități diferite, care să-i atragă pe cetățenii reticenți înapoi în piața sau grădina respectivă) și spații de mediere și interacțiune, de la caz la caz. De asemenea, sentimentul de siguranță reprezintă principalul abandon zonelor cu pricina, imigranții fiind deseori stigmatizați, astfel că supravegherea, buna iluminare și deschiderea spațiului către stradă pot reprezenta moduri de intervenție potrivite.

111

Referitor la problema traficului auto, ce parcă „invadează” spațiul public, atât Jan Gehl,112 cât și Whyte113 propun reconfigurări ale intersecțiilor, sau revendicări ale parcărilor, în vederea creării de noi zone pietonale, acestea din urmă „invadând”, de această dată spațiul destinat automobilelor. De asemenea, anularea completă a traficului auto pe anumite artere și crearea de trasee strict pietonale, sporește caracterul social al spațiilor publice ce se află în această rețea. Evident, pentru implementarea unei intervenții viabile, trebuie găsite soluții ce nu afectează alte zone, prin aglomerarea lor cu trafic auto.114

110 Jan Gehl și Birgitte Svarre, How to study public life, traducere de Karen Ann Steenhard, Island Press, Washington, 2013, pp. 2-7. 111 Ibidem. 112 Regizor Andreas Dalsgaard, The Human Scale, Final Cut for Real, 2012. 113 Regizor William H. Whyte, The Social Life of Small Urban Spaces, Municipal Art Society of New York, 1980. 114 https://www.publicspace.org/en/works/-/project/k056-skanderbeg-square, accesat la 02.04.2021.