Revista de Energie Verde

NUME DOMENIU

2

NUME DOMENIU EXPO

ENREG ENERGIA REGENERABILĂ® • 06-08/03/2013

PV PLATFORM ROMANIA - O INIŢIATIVĂ PENTRU SUSŢINEREA DEZVOLTĂRII SECTORULUI FOTOVOLTAIC DIN ROMÂNIA REECO organizează între 06-08 martie 2013, la Expo Arad Internaţional, prima ediţie a PV Platform Romania, punctul de întâlnire nr. 1 pentru experţii din domeniul fotovoltaic. Evenimentul va avea loc în paralel cu târgul ENREG ENERGIA REGENERABILĂ®, cel mai mare târg de energie regenerabilă şi eficienţă energetică în construcţii şi renovări din euro regiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa.

Iniţiativa de a organiza un eveniment dedicat energiei solare se datorează importanţei pe care aceasta o are în momentul de faţă atât în România cât şi la nivel global. Datele oficiale arată că în 2012, sectorul fotovoltaic a produs module care au avut o capacitate cumulată de 11 GW, o cifră considerată record de către specialişti. România a devenit o ţară atractivă pentru implementarea de proiecte fotovoltaice datorită creşterii constante a nivelului de radiaţii solare din ultimii ani şi datorită caracterului constant de dezvoltare a acestui sector, fapt care a creat siguranţă şi a garantat succesul proiectelor implementate de către investitori, atât cei din România cât şi pentru cei străini.

O serie de proiecte de instalare a unor parcuri fotovoltaice au fost demarate la începutul acestui an, unul din ele fiind în judeţul Arad, în localitatea Sebiş.

Proiectul presupune realizarea unui parc fotovoltaic pe o suprafaţă de 200 de hectare, cu o investiţie de 100 de milioane de euro şi 317.000 de panouri montate cu o putere totală de 65 MW. Potrivit investitorilor acesta va fi cel mai mare parc fotovoltaic din România şi unul din cele mai mari din Europa şi va fi funcţi-

4

onal la capacitate maximă începând cu vara acestui an.

Anul acesta târgul va găzdui 100 de expozanţi din 10 ţări de pe 2 continente, care îşi vor expune produsele şi serviciile pe o suprafaţă expoziţională de 2500m².

Importanţa energiei fotovoltaice şi interesul investitorilor în acest sector este evidenţiat şi de numărul mare de expozanţi prezenţi în cadrul PV Platform Romania. Peste 60% din numărul total de expozanţi sunt din domeniul energiei fotovoltaice şi vor putea fi găsiţi mai uşor de către vizitatorii de specialitate, datorită amplasării standurilor în hala A şi C din cadrul Expo Arad Internaţional.

PV Platform Romania, punctul de întâlnire nr.1 pentru sectorul fotovoltaic din euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, va fi gazda conferinţei şi workshopului de 2 zile, 6-7 martie 2013: PV Platform Romania - Changes & Risks. În cadrul conferinţei vor susţine prezentări personalităţi importante din domeniu.

Printre referenţi la conferinţă se numără dl. Zoltan Nagy-Bege - director general, departamentul reglementare în domeniul eficienţei energetice, ANRE România, Silvia Vlăsceanu - director general Asociaţia Companiilor de Utilităţi în Domeniul Energetic ACUE, România şi reprezentanţi ai unor companii de prestigiu din 7 ţări europene: Ungaria, Serbia, Bulgaria, Italia, Austria, Republica Cehă şi România. Aceştia vor trata subiecte ca: piaţa de PV în Uniunea Europeană; tehnologia PV pentru viitor; situaţia pieţei în România; cadrul legal şi financiar pentru parcurile fotovoltaice din România şi inginerie, construcţii, probleme tehnice.

Până în prezent evenimentul este sponsorizat de 7 companii importante din sectorul energiei solare: ET Solar, Hategan Low Office, IDEEMASUN, Meca Solar - Proinso, Producţie Energie Verde, Rödl & Partner şi Solanna Investment.

PV Platform Romania va găzdui pe lângă conferinţa de 2 zile, workshop-ul Academia AREL/ Fotovoltaice - Sesiunea de primăvară ENREG 2013, organizat de Asociaţia Română a Electricienilor, pe data de 8 martie 2013 şi Forumul Specialiştilor PV. În cadrul workshop-ului organizat de AREL, vor avea loc discuţii despre: Mentenanţa instalaţiilor fotovoltaice; Sistemele fotovoltaice rezidenţiale. Hobby sau o nouă oportunitate?; EPC-urile: soluţie sau frână în calea investitorilor? Şi altele.

Pentru mai multe informaţii despre ENREG ENERGIA REGENERABILĂ®, puteţi

vizita website-ul târgului www.enregexpo.com Contact şi informaţii: REECO RO Expoziţii S.R.L. B-dul. Revoluţiei, Nr. 96, Ap. 4, 310025 Arad Phone: +40 (0) 257-23099 - 9 Fax: +40 (0) 257-23099 - 8 info@reeco.ro www.reeco.ro Despre Grupul REECO: Organizatorul, REECO RO Expoziţii, face parte din Grupul REECO cu firma mamă în Germania şi filiale în Salzburg, Austria, Varşovia, Polonia, Budapesta, Ungaria şi Arad, România. Din 1997, aproximativ 50,000 de experţi din 70 ţări participă la târgurile şi conferinţele organizate de REECO. Găsiţi mai multe detalii pe www.energy-server.com

EFICIENŢĂ NUME ENERGETICĂ DOMENIU

ENREG ENERGIA REGENERABILĂ® • 06-08/03/2013

AL V-LEA TÂRG INTERNAŢIONAL PENTRU ENERGIE ÎN TRIUNGHIUL DE FRONTIERĂ ROMÂNIA, UNGARIA ŞI SERBIA Program conferinţă 06 - 08/03/2013 Expo Arad Internaţional, Arad

Conferinţe & Workshopuri Biogaz Joi, 07 Martie 2013 Biogazul. Tehnologii de obţinere şi importanţa acestora pentru dezvoltarea durabilă În cadrul conferinţei susţinute de AEBIG, ARM, USAMVBT, Universitatea Politehnica din Timişoara se vor întâlni experţi şi persoane cheie a discuta teme precum: RESGAS 2011 – Proiect transfrontalier de succes, Tehnologii aplicate sau în curs de aplicare în România, piedicile întâmpinate de cei care încearcă să aplice tehnologia biogazului în domeniul agro-industrial, Posibilităţi de valorificare energetică a deşeurilor organice din industria de pielărie cât şi subiecte legate de tehnologii, producţie şi planificare.

Energie din lemn Vineri, 08 Martie 2013 A V-a Conferinţă Internaţională: Energia din lemn în România Ajunsă la a V-a ediţie organizată în vestul României, Conferinţa Internaţională Energia din Biomasă îşi propune anul acesta să se concentreze pe oferirea de exemple concrete şi soluţii viabile de implementare a unor proiecte de producere a energiei folosind biomasa, de către Unităţile Administrativ Teritoriale din România. În acest sens, vom prezenta experienţa concretă a unor comune din România în realizarea de astfel de proiecte, experienţă ce poate servi oricăror comune ce doresc să îşi crească independenţa energetică în viitorul apropiat.

Hidroenergie Vineri, 08 Martie 2013 A V-a Conferinţă Naţională: Microhidrocentrale - prezent şi viitor în România Informarea investitorilor despre statutul actual, reglementările şi posibilităţile de finanţare pentru microhidrocentralele din regiunea de sud-est a Europei a devenit o necesitate. Prin urmare, A V-a conferinţă internaţională: Microhidrocentrale - prezent şi viitor în România păstrează tradiţia din ultimii ani şi va aduce sub acelaşi acoperiş experţi şi persoane din domeniul microhidroenergiei din România şi Europa.

Academia AREL/Fotovoltaice – Sesiunea de primăvară ENREG 2013 Vineri, 08 martie 2013 REECO în colaborare cu AREL organizează pentru a treia oară workshop-ul: Integrarea energiilor regenerabile în soluţii inteligente, pe 8 martie 2013, pentru a crea un punct de întâlnire pentru producători şi experţi care să discute probleme legate de elaborarea studiului de fezabilitate pentru un parc fotovoltaic, testele de performanţă ale unui parc fotovoltaic, mentenanţa instalaţiilor fotovoltaice, sistemele fotovoltaice rezidenţiale şi multe altele.

Energie gratuita de la soare combinata cu energia obtinuta din biomasa.

Manifestări conexe IBEF - International Business Exchange Forum Miercuri, 06 martie 2013 Experţi din Serbia, Ungaria şi România se vor întâlni la acest eveniment şi vor discuta probleme legate de energii regenerabile şi posibilităţi în această euro regiune.

Dacă sunteţi interesat de energiile regenerabile în această euro regiune şi doriţi să aflaţi mai multe despre posibilităţile pieţei, înregistraţi-vă pe site-ul www.enregexpo. com sau prin acest pliant şi participaţi gratuit!

Business matching Miercuri-Vineri, 06-08 martie 2013 IPA SA şi RO 4Enterprise Europe vor adăuga o nouă dimensiune vizitei dumneavoastră la târg, şi aceasta prin organizarea unui eveniment de brokeraj în perioada 6-8 martie 2013, în cooperare cu REECO RO EXPOZIŢII S.R.L. Evenimentul se va concentra pe întreaga gamă a energiilor regenerabile şi a eficienţei energetice în construcţii şi renovări, oferindu-vă posibilitatea de a întâlni potenţiali parteneri de cooperare.

PV Platform Romania Miercuri şi Joi, 06 şi 07 martie 2013 Piaţa într-un singur loc!

Sectorul energetic fotovoltaic din România are un potenţial de creştere în Europa, datorită legislaţiei care oferă investitorilor în acest domeniu 6 certificate verzi pentru fiecare MWh instalat până pe 1 ianuarie 2014. Acesta este unul din sectoarele în care se investeşte din ce în ce mai mult, iar România este văzută astfel, ca următoarea ţintă pentru demararea de proiecte fotovoltaice.

Târg Între 6-8/03/2013 PV Platform România îi aşteaptă pe cei mai importanţi lideri de afaceri la un târg de înaltă calitate pe un spaţiu expoziţional mai mare de 2000m în cel de-al treilea ca mărime centru de afaceri al României. Oraşul Arad este un loc ideal pentru organizarea unui târg datorită poziţiei sale în România şi sud-estul Europei: 5 capitale se află în vecinătatea sa pe o rază de 500 de km: Belgrad, Budapesta, Viena, Bratislava şi Sarajevo, având o infrastructură puternică care dispune de autostrăzi. PV Platform România creează calea şi puntea de legătură între investitorii români şi cei internaţionali prin intermediul structurii complexe a evenimentului şi a posibilităţilor de networking.

Conferinţă În cadrul conferinţei internaţionale de 2 zile PV Platform România – Changes & Risks participanţii pot interacţiona şi discuta cu lideri din domeniu, cu privire la ultimele trenduri la nivel European, cu privire la noutăţile din legislaţia românească; pot primi exemple din practică despre dezvoltarea companiilor multinaţionale şi pot vedea o perspectivă compactă asupra pieţei fotovoltaice din România. Printre vorbitori se află Zoltan Nagy-Bege, Director ANRE, Silvia Vlăsceanu ACUE, reprezentanţi ET Solar, Ravanno, mecasolar, PROINSO, Solanna Investment, IDEEMASUN energy, PEV şi mulţi alţii.

50% DIREKT

50%

INDIREKT

Constructia patentata a colectorului CPC, poate exploata lumina , la unghi de incidenta mic , prin urmare panoul functioneaza la randament ridicat pe intreaga perioada a zilei , atat vara cat si primavara toamna si iarna

Tehnologie solara Tehnologie biomasa Tehnologie de acumulare Tehnologie preparare apa calda

info@solarfocus.eu www.solarfocus.ro 5

NUME DOMENIU LEGISLAŢIE

ADUNAREA UE A REPREZENTANŢILOR LOCALI ŞI REGIONALI - BRUXELLES, FEBRUARIE 2013

ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE – O PREZENŢĂ MAJORĂ DUPĂ 2020: PLANURILE ORAŞELOR ŞI REGIUNILOR EUROPEI

Comitetul Regiunilor (CoR) a invitat UE să înceapă să îşi stabilească obiective dincolo de orizontul anului 2020 şi să se angajeze să elaboreze o strategie pe termen lung prin care energia din surse regenerabile să devină cu adevărat competitivă şi o reală sursă de energie alternativă în anii viitori.

Autorităţile locale şi regionale europene au prezentat propuneri privind un program de sprijin pentru energia regenerabilă, susţinând că aceste obiective pot fi atinse numai prin adoptarea unei abordări coordonate la nivelul UE, corelate cu asigurarea unor investiţii solide. Aceste planuri au fost propuse în avizul „Energia din surse regenerabile: o prezenţă majoră pe piaţa energetică europeană”, prezentat de Witold Stępień (PPE-PL), reprezentantul regiunii Łódzkie, şi adoptat în timpul sesiunii plenare a CoR din 31 ianuarie.

În condiţiile în care statele membre s-au angajat să ia toate măsurile necesare pentru ca energia din surse regenerabile să reprezinte, până în 2020, 20% din mixul energetic, CoR a sprijinit Comisia Europeană în demersurile sale pentru lansarea dezbaterilor şi analizarea planurilor pentru perioada de după 2020. Comitetul a solicitat o revizuire deplină a strategiei UE privind energia din surse regenerabile pentru perioada de după 2020, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la faptul că planurile actuale au o viziune pe un termen prea scurt şi subliniind necesitatea tot mai stringentă de a se adopta o abordare mult mai consecventă în vederea asigurării unui sector energetic cu adevărat sustenabil. CoR susţine că este necesară o strategie europeană comună, în care să se recurgă cu prudenţă la subvenţii şi să se optimizeze utilizarea cooperării regionale pentru a încuraja statele membre şi autorităţile locale să rămână pe drumul cel bun. De asemenea, Comitetul propune ca UE să analizeze posibilitatea ca până în 2050 să se bazeze în proporţie de 100% pe energia din surse regenerabile.

99th Plenary Session of the Committee of the Regions © Committee of the Regions / Wim Daneels

6

Witold STĘPIEŃ, Marshal of the Łódź voivodship (PL/EPP) © Committee of the Regions / Wim Daneels Witold Stępień: „Întrucât în viitor sursele regenerabile de energie vor avea o pondere considerabilă în mixul energetic al consumatorilor din societatea europeană, este de o importanţă crucială să se asigure dezvoltarea lor coordonată. În plus, nu va fi posibilă o creştere însemnată a ponderii surselor regenerabile de energie, decât dacă se vor îmbunătăţi programele actuale de sprijin. Elementele-cheie ale evoluţiei viitoare a surselor regenerabile de energie vor presupune existenţa unor programe coordonate de subvenţionare

pentru a sprijini investiţii care să permită exploatarea pe o piaţă competitivă, creşterea rolului regiunilor în distribuirea fondurilor alocate pentru a sprijini energia din surse regenerabile şi crearea de centre de energie din surse regenerabile pentru a permite transferul de cunoştinţe de specialitate locale”.

Comitetul a prezentat propuneri pentru realizarea acestor obiective ambiţioase prin derularea unui program de sprijin paneuropean care ar necesita in-

LEGISLAŢIE ginea energiei din surse regenerabile. Graţie contribuţiei colegilor mei, sugestiilor pe care le-au făcut şi dezbaterilor constructive pe care le-am avut la şedinţele CoR, documentul cuprinde o perspectivă amplă şi prezintă nevoile şi aşteptările locuitorilor tuturor regiunilor europene şi, în acelaşi timp, reflectă strategia Regiunii Łódzkie, care consideră energia din surse regenerabile drept un element crucial al strategiei sale de dezvoltare”.

Dezbaterea este stimulată de obiective mai generale ale UE privind combaterea schimbărilor climatice, asigurarea securităţii energetice europene şi realizarea independenţei energetice de sursele externe.

99th Plenary Session of the Committee of the Regions © Committee of the Regions / Wim Daneels

vestiţii din partea UE şi reducerea subvenţiilor pentru combustibilii fosili. Sistemul de sprijin pentru energia din surse regenerabile ar trebui să includă: »» crearea unui fond paneuropean pentru a sprijini sursele de energie regenerabile; »» coordonarea la nivel european; »» creşterea rolului regiunilor; »» gestionarea pe mai multe niveluri a programelor; »» furnizarea de subvenţii; »» dezvoltarea infrastructurilor pentru îmbunătăţirea reţelelor de electricitate şi pentru reţelele inteligente; »» distribuţia echitabilă a cheltuielilor între statele membre ale UE. De asemenea, Comitetul atrage atenţia asupra faptului că nu ar trebui subestimată nici importanţa cooperării transfrontaliere şi interregionale. Pentru creşterea accesibilităţii energiei din surse regenerabile sunt necesare investiţii considerabile în infrastructură – în sensul îmbunătăţirii reţelelor de energie.

Deseori, sursele de energie regenerabile nu sunt situate în proximitatea consumatorilor finali, astfel că este necesar să se asigure de urgenţă investiţii pentru extinderea distribuţiei. În acelaşi timp,

CoR susţine că este important ca în regiuni să se combine diferite tehnologii de energie din surse regenerabile prin aplicarea tehnologiilor de reţea inteligentă, asigurându-se echilibrul dintre ne-

instalaţiile, fiind în acelaşi timp esenţial să se încurajeze apariţia „prosumatorilor” – consumatori care produc energie pentru uz propriu.

După adoptarea avizului, Witold

Informaţii suplimentare: »» Proiectul de aviz al lui Witold Stępień (PPE-PL) „Energia din surse regenerabile: o prezenţă majoră pe piaţa energetică europeană” pe www.cor.europa.eu

Joaquín Almunia, Vice-president of the European Commission and Mercedes BRESSO, 1st Vice-President of CoR © Committee of the Regions / Tim De Backer voile locale de electricitate şi producţie şi, astfel, crescând securitatea energetică a regiunilor şi reducând dependenţa de importurile de energie pe distanţă lungă. Totodată, ar trebui analizat rolul important pe care îl deţin micro-

Romeo STAVARACHE, Mayor of Bacau municipality © Committee of the Regions / Tim De Backer

Stępień a declarat: „în calitate de raportor, mă simt onorat că am avut ocazia de a colabora cu alţi reprezentanţi ai regiunilor europene din cadrul CoR pentru a crea un document care va exprima poziţia comună a regiunilor europene pe mar-

Comitetul Regiunilor Comitetul Regiunilor este Adunarea UE a reprezentanţilor locali şi regionali.

Misiunea celor 344 de membri din toate cele 27 de state membre ale UE este de a implica autorităţile locale şi regionale şi comunităţile pe care acestea le reprezintă în procesul decizional al UE şi de le informa cu privire la politicile UE. Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul au obligaţia de a consulta Comitetul în domeniile politice care privesc regiunile şi oraşele. Comitetul se poate adresa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, dacă drepturile sale nu sunt respectate sau dacă este de părere că o lege a UE încalcă principiul subsidiarităţii sau nu respectă competenţele regionale sau locale.

Vizitaţi site-ul CoR: www.cor.europa.eu

7

POMPE DE CĂLDURĂ

TEHNOLOGIE E.V.I. PENTRU SPAŢII REZIDENŢIALE ŞI INDUSTRIALE

SISTEME DE POMPE DE CĂLDURĂ

ITALIA

P

ompele de căldură sunt recunoscute ca făcând parte din categoria surselor de energie regenerabilă, aspect important luând în considerare protocolul de la Kyoto care are ca ţintă reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 până în 2020. Prin Directiva Europeană 2009/28, Parlamentul European a adoptat o nouă politică în ceea ce priveşte energia regenerabilă, fixând ca ţintă obţinerea a minim 20% din necesarul energetic al UE din surse regenerabile până în anul 2020. În Uniunea Europeană, ponderea semnificativă în consumul energetic o au încălzirea şi răcirea, cu 40% din totalul energetic.

Considerând toate aceste aspecte la un loc, avantajele pompelor de căldură pot fi sintetizate astfel: »» lucrează cu zero emisii, producând energie curată »» reprezintă cel mai modern sistem de încălzire / răcire, fiind o sursă regenerabilă »» absorb din natură energie gratuită: din aer, apă sau sol »» sistemele cu pompe de căldură pot asigura funcţii multiple: încălzire, răcire, ventilare, dezumidificare »» prin dimensionare corectă, reprezintă soluţia de încălzire cu cele mai reduse costuri de operare.

Pompele de căldură, prin sisteme de încălzire / răcire prin pardoseală sau pereţi, asigură un confort ridicat, căldura radiată având temperatură joasă, nu produce antrenarea curenţilor de aer sau al prafului.

Eficienţa pompelor de căldură HIDROS Avantajul principal al pompelor de căldură îl constituie faptul că sunt capabile să producă mai multă energie (termică) faţă de cantitatea de energie (electrică) necesară funcţionării lor. Eficienţa lor este măsurată prin COP, raportul dintre energia termală furnizată şi energia electrică absorbită necesară funcţionării. Coeficientul de performanţă variază în funcţie de tipul pompei şi condiţiile de lucru.

8

Vaporii reci reduc temperatura gazului comprimat, permiţând compresorului să atingă un nivel al presiunii mult mai ridicat comparativ cu un compresor tip scroll într-o singură treaptă. Răcirea suplimentară a lichidului produce o creştere a capacităţii de evaporare. Această tehnologie generează un raport mai mare de presiune între presiunile de condensare şi vaporizare, cu performanţe semnificativ crescute. Utilizând această tehnologie, pompele de căldură Hidros reuşesc să producă apă caldă menajeră la 65 °C în condiţii de temperatură exterioară de -20°C. Diagramele acestui proces sunt prezentate mai jos:

Tehnologia EVI (Enhanced Vapour Injection) Pompele de căldură LZT, WZT, WWZ şi LWZ Hidros folosesc compresoare EVI, o metodă versatilă de a îmbunătăţi capacitatea şi eficienţa sistemului.

Tehnologia EVI presupune injectarea agentului frigorific aflat în stare de gaz, în mijlocul procesului de compresiune, un proces ce măreşte considerabil capacitatea şi eficienţa. Fiecare compresor scroll utilizat în pompele de căldură lucrează similar cu un compresor în două trepte, răcirea realizându-se între cele două trepte. Procesul porneşte în momentul în care o parte din lichidul din condensator este extras şi expandat prin valva de expansiune.

Amestecul lichid / gaz aflat la o temperatură scăzută, astfel produs, este injectat în schimbătorul de căldură care are rol de prerăcire. Lichidul se evaporă, vaporii rezultaţi fiind supraîncălziţi.

Vaporii supraîncălziţi sunt injectaţi într-o treaptă intermediară de compresie.

P m+i Pi

i Pm

h

P (presiunea) h (energia)

POMPE DE CĂLDURĂ

Hidros Italia produce pompe de căldură pliate pe necesarul fiecărui proiect rezidenţial sau industrial, în gama de produse regăsindu-se trei categorii: 1. Pompe de căldură aer - apă: sursa este aerul, acestea au avantajul că pot fi utilizate în orice locaţie, însă şi dezavantajul că la temperaturi exterioare sub 0°C dezvoltă gheaţă pe schimbătorul de căldură, fiind necesară încorporarea unui sistem de degivrare. Pentru ţările europene, se poate estima energia absorbită de acest sistem de degivrare cu gaz cald ca fiind intre 5 şi 13% din totalul căldurii produse.

constant, capacitatea de încălzire nefiind afectată de variaţiile de temperatură ale mediului exterior.

Pompe de căldură de adâncime: modelele WZH, WHA.

+60°C

WHA

Tipuri de pompe de căldură Hidros:

C.O.P.≥5,1

Pompe de căldură aer - apă: modelele LZT, LZA, CZT, split: WZT.

LZT

-20°C +43°C +65°C

E.V.I. C.O.P.≥4,1

Pentru a realiza alegerea corecta a unei pompe de căldură, trebuie avute în vedere detalii legate de tipul construcţiei pe care o va deservi, utilizatori, zonă geografică, valori de temperatură apă/aer dorite.

Soldec vă pune la dispoziţie o varietate de soluţii pe sisteme cu pompe de căldură Hidros S.p.A Italia, adaptate cerinţelor oricărui beneficiar care doreşte o investiţie pe termen lung în tehnologii regenerabile de ultimă generaţie, atât în sectorul rezidenţial, cât şi industrial. Pompele de căldură Hidros au capacităţi de până la 660 kW, funcţionând în intervalul temperaturilor exterioare -20 ÷ + 40 °C, producând apă caldă menajeră de maxim 65°C. Pentru o funcţionare optimă, recomandăm sisteme complete cu pompe de căldură, având în componenţă accesorii precum: rezervoare de stocare a apei reci/calde, boilere, rezervoare tampon, schimbătoare de căldură, staţii pentru producerea apei calde instant, sisteme de control, dezumidificatoare pentru tavan şi alte componente, toate fiind dimensionate cu ajutorul soft-ului Hidros, lucrând eficient împreună şi formând un sistem complet, fiabil şi eficient.

Pompe de căldură WHA, cu capacităţi între 51,7 şi 170 kW încălzire.

3. Pompe de căldură hibrid: acestea sunt pompe tip aer - apă, însă încorporează în plus un schimbător de căldură suplimentar. Practic, îmbină cele două variante, oferind costul redus şi instalarea uşoară a pompelor aer - apă, reuşind eficienţele crescute tipice pompelor apă - apă. La temperaturi crescute, pompa lucrează ca şi o pompă aer - apă, la temperaturi scăzute, ca şi una tip apă - apă. Utilizând cele două sisteme, se poate obţine un raport excelent între costuri şi performanţă, cu un C.O.P. îmbunătăţit cu 12% în cazul temperaturilor scăzute (între 0 şi -10°C).

Pompe de căldură aer - apă: modelele LWZ, WWZ

WWZ

-20°C +43°C +65°C

E.V.I. C.O.P.≥4,1

Pompe de căldură LZT, cu capacităţi între 10 şi 213 kW încălzire.

2. Pompe de căldură de adâncime: »» apă - apă: sursa este apa, astfel performanţa sistemului nu va fi influenţată de condiţiile climatice externe. Dezavantajul acestui tip de pompe este faptul că apa nu este întotdeauna disponibilă.

»» geotermale: sursa este energia stocată în pământ, fiind absorbită prin tuburi ce conţin un amestec de apă şi glicol. Tuburile se pot amplasa fie orizontal (la adâncimi de 1÷1,5 m pentru a evita variaţiile de temperatură) sau vertical (adâncimea lor ajungând la 100 m pentru a obţine în medie, câte 5kW per tub).

Acest tip de pompe au avantajul unui C.O.P.

Director tehnic Dr. ing. Mădălina CIOTLĂUȘ

WWZ/SW6 4 PIPES VERSION.

Pompe de căldură LZT, cu capacităţi între 14 şi 106 kW încălzire.

SC SOLDEC SRL e-mal: info@soldec.ro www.soldec.ro 0264 588322 / 0212 258322 0740 775696 Cluj Napoca: Str. O. Goga nr. 29 Bucureşti: Str. Ghimpaţi nr. 19A

9

• Instalaţiile din domeniul energiei eoliene din UE efectuate în 2012 nu reflectă impactul negativ semnificativ asupra pieţei, incertitudinea politică şi a reglementărilor care au afectat întreaga Europă încă de la începutul lui 2011. Turbinele instalate în cursul anului 2012 au fost, în general, permise, finanţate şi comandate înainte de declanşarea crizei, alimentată de destabilizarea cadrelor legislative privind energia eoliană. Stresul resimţit pe multe pieţe Europene de-a lungul lanţului valoric al industriei eoliene va fi resimţit printro scădere a numărului de instalaţii în 2013, eventual continuând pozitiv în 2014; • Energia eoliană reprezintă 26,5% din capacitatea de energie totală instalată în 2012; • Instalaţiile pentru energie regenerabilă au reprezentat 70% din noile instalaţii efectuate în perioada 2012: 31,3 GW din totalul de 44.9 GW a noii capacităţi de energie, în scădere cu 4% în 2011.

Tendinţe şi instalaţii cumulative • Capacitatea energiei totale instalate în UE a crescut cu 29,9 GW net la 931,9 GW, energia eoliană înregistrând o creştere cu 11,7 GW, atingând un procent al capacită-

ţii totale instalate de producţie de 11,4%, o creştere de la 10,5% în anul precedent; • Capacitatea de energie eoliană instalată de 106 GW este cu 1.6 GW (1.5%) sub capacitatea instalată de 107.6 GW prevăzută de cele 27 Planuri Naţionale de Acţiune în domeniul Energiilor Regenerabile. Instalaţiile onshore însumează 101 GW din capacitatea instalată, în loc de 101,7 GW prevăzută de Planurile Naţionale de Acţiune în domeniul Energiilor Regenerabile (-1%). Offshore există o capacitate instalată de 4,993 MW în loc de 5,829 prevăzută de Planurile Naţionale de Acţiune în domeniul Energiilor Regenerabile (-14%); • Din 2007, 27,7% din capacitatea nou instalată o reprezintă energia eoliană, 51,2% energiile regenerabile iar 91,2% energie regenerabilă şi gaz în combinaţie; • Sectorul UE energetic continuă să se îndepărteze de combustibili precum petrolul, cărbunele, energia nucleară, cu fiecare tehnologie continuând mai mult să dezafecteze decât să instaleze.

Instalaţii energie eoliană • Instalaţiile anuale din domeniul energiei eoliene au crescut în mod constant în ultimii 12 ani, de la 3,2 GW în 2000 la 11,9

în 2012, o rată de creştere anuală de peste 11,6%; • În prezent, în Uniunea Europeană este instalat un total de 106 GW, o creştere a capacităţii cumulative instalate de 12,6% faţă de anul precedent; • Germania rămâne ţara din UE cu cea mai mare capacitate de energie eoliană instalată, urmată de Spania, Marea Britanie şi Italia. 15 State Membre au peste 1 GW capacitate instalată, inclusiv două noi state membre, Polonia şi România;

Obiectivele energiei eoliene • Per total, UE are un deficit de 1,6 GW (-1.5%) faţă de previziunile celor 27 Planuri Naţionale de Acţiune în domeniul Energiilor Regenerabile; • 18 State Membre au rămas în urma direcţiilor trasate în domeniul capacităţii energiei eoliene, aici situându-se Slovacia, Grecia, Republica Cehă, Ungaria, Franţa şi Portugalia; • 9 State Membre se situează deasupra traiectoriei trasate;

• S-a înregistrat o creştere generalizată în domeniul instalaţiilor eoliene din Europa, deşi este de aşteptat ca anumite pieţe, precum Italia şi Spania, sau anumite pieţe emergente cu creştere rapidă precum Bulgaria, să îşi reducă semnificativ ritmul în următorii ani; • Domeniul eolian offshore a înregistrat o creştere record în 2012, aşteptându-se ca acest trend să continue în 2013 şi 2014; • Capacitatea de energie eoliană instalată la finele lui 2012 produce, într-un an obişnuit, 231 TWh electricitate, suficient a acoperi necesarul de 7% din consumul de electricitate al statelor UE – o creştere faţă de 6,3%, procentul înregistrat anul anterior.

• Spre deosebire de previziunile EWEA 2009, instalaţiile onshore sunt cu 3 GW peste aşteptări (+3%). Instalaţiile offshore sunt sub aşteptările EWEA cu 307 MW (-6%).

Raportul integral îl puteţi citi aici: Wind In Power - Annual Statistics 2012 http://w w w.ewea.org/fileadmin/files/library/publications/statistics/Wind_in_power_annual_statistics_2012.pdf

EWEA, Asociaţia europeană pentru energie eoliană www.ewea.org

11

NUME DOMENIU

12

ENERGIE EOLIANĂ

14

EVENIMENT ENERGIE EOLIANĂ

ACUM VĂ PUTEŢI ÎNSCRIE PROIECTUL ÎN CONCURSUL

„LUMEA PE CARE O VREI”

a world you like with a climate you like

Aveţi un proiect care vizează reducerea emisiilor de CO2 şi doriţi să-l prezentaţi? Aveţi idei ecologice pe care vreţi să le transmiteţi europenilor? Connie Hedegaard, comisarul european pentru politici climatice, vă invită să trimiteţi date despre proiectul dumneavoastră.

Comisia Europeană în căutarea celor mai bune soluţii climatice în Europa Connie Hedegaard, comisarul UE pentru acţiuni climatice, a lansat un concurs pe tema reducerii emisiilor de carbon, invitând spiritele creatoare şi inovatoare din întreaga UE să-şi pună la încercare iniţiativele ecologice. Concursul„Lumea pe care o vrei” face parte din campania omonimă de combatere a schimbărilor climatice iniţiată de Comisia Europeană.

Comisarul Hedegaard a declarat: „Concursul reprezintă o foarte bună ocazie de a depăşi simplele discuţii despre schimbările

climatice. Trimiţându-ne proiectele dumneavoastră, ne ajutaţi să demonstrăm că este posibil atât din punct de vedere practic, cât şi financiar, să creăm lumea pe care o vrem, cu clima pe care o vrem fără ca viaţa noastră să devină astfel plicticoasă şi cenuşie.” Începând cu luna februarie, aveţi la dispoziţie trei luni pentru a vă înscrie la concursul „Lumea pe care o vrei” cu propriile dumneavoastră poveşti de succes legate de reducerea emisiilor de carbon. Vor fi examinate toate proiectele, mari sau mici, realizate de persoane fizice sau de organizaţii cu sediul într-un stat membru al UE, cu condiţia ca principalul lor obiectiv să fie reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Poate fi vorba despre o bicicletă electrică pentru transportat mărfuri, despre un proces de producţie inovator care determină scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a facturilor la energie, despre clădiri

sustenabile sau despre soluţii de încălzire.

Putem observa în întreaga Europă o mulţime de exemple practice de mod de viaţă cu emisii scăzute de carbon, care protejează clima, îmbunătăţindu-ne totodată calitatea vieţii. Concursul „Lumea pe care o vrei” are ca scop să ofere o platformă pentru prezentarea acestor proiecte şi pentru recompensarea celor mai creative, mai practice şi mai eficace.

Informaţii practice: În lunile mai şi iunie, vizitatorii site-ului internet al campaniei (http://world-you-like.europa.eu/ro/) vor putea să voteze, din lista publicată acolo, iniţiativa cea mai creativă şi mai vizionară. Dintre cele mai populare zece proiecte, un juriu prezidat de Connie Hedegaard va selecţiona trei câştigători care vor fi premiaţi la Copenhaga în octombrie 2013 în cadrul ceremoniei de decernare de premii Sustania, găzdu-

ită de un partener al campaniei noastre, Sustania, o iniţiativă internaţională în domeniul sustenabilităţii condusă de Arnold Schwarzenegger, a cărei activitate constă în identificarea şi promovarea unor soluţii uşor disponibile.

Campania se axează în special pe cinci ţări – Bulgaria, Italia, Lituania, Polonia şi Portugalia – în care proiectele locale câştigătoare vor figura pe afişele unei campanii naţionale în toamna anului 2013.

Contextul campaniei: Concursul face parte din campania „Lumea pe care o vrei. Cu clima care îţi place”.

De la lansarea acesteia în octombrie 2012, campania a atras peste 20 000 de adepţi în reţelele de socializare şi peste 130 de parteneri oficiali, inclusiv autorităţi publice, organizaţii neguvernamentale, universităţi şi întreprinderi. Scopul său este de a prezenta soluţiile rentabile existente în vederea atingerii obiectivului UE de a reduce cu 80 95% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050, precum şi de a încuraja soluţii noi.

Linkuri: Informaţii suplimentare cu privire la campanie şi la concurs, inclusiv criteriile de selecţie, pot fi găsite atât pe siteul internet al campaniei, cât şi pe Facebook şi Twitter:

Arnold Schwarzenegger în stânga şi Connie Hedegaard

http://world-you-like.europa.eu/ro/ https://www.facebook.com/EUClimateAction https://twitter.com/EUClimateAction #worldulike Pentru informaţii suplimentare cu privire la premiile Sustania, vizitaţi site-ul: http://www.sustainia.me/ Pentru mai multe informaţii privind foaia de parcurs a Comisiei, consultaţi site-ul internet al DG CLIMA http://ec.europa.eu/clima/policies/roadmap/index_en.htm. http://world-you-like.europa.eu/ro/povesti-de-succes/

15

ENERGIE SOLARĂ

ENERGIE SOLARĂ

NOUTĂŢI LA NIVEL PLANETAR ÎN DOMENIUL ENERGIEI SOLARE Soarele este o imensă centrală termică, aflată în centrul sistemului nostru solar. Energia provenită de la Soare (sub forma luminii, căldurii, radiaţiilor ultraviolete, curentului continuu de vânt solar etc.) face posibilă întreaga viaţă pe Pământ. Soarele străluceşte de cel puţin 4,6 miliarde de ani şi este cel mai important furnizor de energie pe Terra (cu 30% energie reflectată şi 70% energie absorbită). În interiorul Soarelui au loc reacţii de fuziune nucleară: hidrogenul se transformă în heliu eliberând 4 milioane de tone de energie-masa. Temperatura la suprafaţa Soarelui este atât de mare, încât pe el nu poate exista nimic sub formă solidă sau lichidă, materialele constituente sunt predominant atomi gazoşi, cu un număr foarte mic de molecule. Masa Soarelui, M, este de 743 de ori mai mare decât masa totală a tuturor planetelor şi de 330.000 ori mai mare decât cea a Pământului. Nucleele atomilor nu au electroni, iar la o asemenea temperatură intră în coliziune, producând reacţii nucleare care au rol în generarea energiei vitale pentru existenţa vieţii pe Pământ. Soarele trimite în spaţiu o cantitate enormă de energie, din care Pământul pri-

20

meşte anual circa 2,8x1021 K. Are un potenţial energetic uriaş, astfel încât dacă s-ar acoperi a mia parte din suprafaţa Terrei cu captatori de energie solară având un randament de 5%, s-ar obţine 60 de miliarde de MWh. Într-o singură oră Soarele furnizează Pământului o cantitate de energie superioară celei pe care întreaga planetă o consumă timp de un an. Este important de ştiut energia globală care ajunge pe Terra într-o zi singură zi, aproximativ 0,5 miliarde MWh, poate acoperi nevoile globale de energie pentru o perioadă de 180 de ani!

Conceptul de „energie solară” Sintagma energie solară se referă la energia care este produsă direct prin transferul energiei luminoase radiate de Soare. Aceasta poate fi folosită ca să genereze energia electrică şi termică necesară pentru diferite utilităţi, de regulă pentru climatizarea aerului din interiorul clădirilor.

Energia captată de sistemele solare este gratuită, regenerabilă, nepoluantă, practic inepuizabilă, dispersă şi uşor de produs.

Problema principală este că Soarele nu oferă energie constantă în nici un loc de

pe Terra. În plus, datorită rotaţiei Pământului în jurul axei sale şi deci a alternanţei zi-noapte, lumina solară nu este folosită la generarea electricităţii decât pentru un timp limitat în fiecare zi. O altă restrângere a utilizării acestui tip de energie verde o reprezintă zilele noroase, când potenţialul de captare al energiei scade sensibil datorită ecranării Soarelui, reducând aplicaţiile acestei forme de energie regenerabilă.

Energia solară nu prezintă nici un dezavantaj deoarece instalaţiile solare aduc beneficii din toate punctele de vedere. Energia solară este convertită în energie electrică şi termică prin intermediul panourilor solare termice şi panourilor solare fotovoltaice. Panourile solare montate în ţările europene captează, în medie, energia solară timp de 9 ore pe zi. În alte regiuni ale globului, cum sunt zonele deşertice din Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Asia şi America de Nord, durata este mult mai mare. În acest interval instalaţiile solare produc energie electrică şi în acelaşi timp o înmagazinează în sistemele de baterii electrice pentru a fi folosită când potenţialul de captare este scăzut.

Instalaţiile solare sunt de două tipuri: cu panouri solare fotovoltaice care transformă gratis şi direct energia luminoasă din razele solare în energie electrică şi panouri solare termice/colectoare solare care captează energia solară, o transformă cu un randament de până la 75% pe an în energie termică şi apoi în energie electrică. O casă care are la dispoziţie ambele instalaţii solare (cu panouri fotovoltaice şi panouri solare termice) este considerată fără facturi, adică cu bilanţ energetic pozitiv, deoarece energia acumulată ziua în bateriile electrice este trimisă în sistemul energetic la care este racordată instalaţia solară. Panourile solare fotovoltaice şi panourile solare termice funcţionează chiar şi atunci când cerul este înnorat. De asemenea, sunt robuste, rigide, rezistente la radiaţii şi intemperii, la umiditate, la atingeri ale elementelor componente conducătoare de electricitate şi oferă posibilitatea manipulării şi montării uşoare. Sistemele solare nu consumă nici un fel de combustibil fosil, nefiind influenţate de creşterile aberante de preţ a energiei convenţionale pentru continuitatea funcţionării indiferent de vreme. Au greutate redusă,

ENERGIE SOLARĂ

siguranţă în exploatare, nu prezintă pericol de foc sau de explozie, durata medie de viaţă de 25 de ani etc. Sunt total nepoluante, nu emit noxe, nu produc reziduuri. Pentru continuitatea funcţionării indiferent de starea vremii pot fi cuplate cu un sistem de încălzire ce foloseşte energie convenţională, avantaj care prelungeşte indirect viaţa produselor, echipamentelor şi instalaţiilor prin preluarea funcţiilor sistemului. Acest tip de energie curată, gratuită şi nepoluantă, poate fi folosită de către om pentru producerea de energie electrică, apă caldă menajeră de consum, încălzirea sau răcirea clădirilor mari, băncilor, hotelurilor, supermarketurilor, piscinelor şi spaţiilor de tip hale industriale etc.

Panouri solare fotovoltaice Spre deosebire de panourile solare termice, panourile solare fotovoltaice transformă energia luminoasă din razele solare direct în energie electrică. Componentele principale ale panoului fotovoltaic sunt celulele solare care convertesc lumina soarelui în direct în energie electrică. Prin anii `70, celulele solare erau adesea folosite pentru alimentarea minicalculatoarelor de buzunar şi ceasurilor digitale. Celulele solare sunt fabricate din materiale semiconductoare similare cu cele utilizate la microprocesoare. Când lumina este absorbită de semiconductoare, energia solară este descompusă în atomi, iar fluxul de electroni produce electricitate. Acest proces de conversie se numeşte efect fotovoltaic. O celulă solară convenţională, numită şi celulă fotovoltaică, constă din două sau mai multe straturi de material semiconductor, cel mai întâlnit fiind siliciul. Aceste straturi au o grosime cuprinsă între 0,001mm şi 0,2 mm şi sunt dopate cu anumite elemente chimice pentru a forma joncţiuni de tip „p” şi „n”. Structura este similară cu a unei diode.

Când stratul de siliciu este expus la lumină

se va produce o agitaţie a electronilor din material care va genera curent electric. În modulele şi sistemele fotovoltaice de ultimă generaţie, pe lângă celulele solare convenţionale au început să fie utilizate şi celule solare quantum well (gropi quantice), celule solare quantum dot (puncte quantice), celule solare organice (mici molecule organice depozitate pe straturi de poliester cu randament de 8%).

Celulele solare au, de regulă, o suprafaţă redusă, iar curentul generat de o singură celulă este mic, dar conectarea lor în serie şi în paralel pot produce curenţi suficienţi de mari pentru a fi utilizaţi în practică. Pentru aceasta celulele fotovoltaice sunt încapsulate în panouri care le oferă rezistenţă mecanică, rezistenţă la intemperii şi posibilitatea de montare şi întreţinere uşoară. Parametrii principali ai unui panou solar fotovoltaic sunt: tensiunea de mers în gol, curentul de scurtcicuit, puterea maximă şi randamentul. Performanţa unei celule fotovoltaice este măsurată de curentul electric produs. Primele panouri fotovoltaice aveau un randament modest, de cel mult 15%. Panourile solare de ultimă generaţie expuse giganţii tehnologici în panouri fotovoltaice monocristaline, policristaline şi amorfe la recentele târguri internaţionale (Inter Solar Award 2013 Riyadh CSA, Inter Solar North America 2012 de la San Francisco s.a.) au randamente de peste 30%! Pe piaţa fotovoltaică modelele cele mai solicitate cuprind: un geam de protecţie monostrat (de cele mai multe ori securizat pe faţa expusă la soare); un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat sau cauciuc siliconic) în care se fixează celulele solare; celulele solare mono şi policristaline, conectate între ele prin benzi de cositor; o folie stratificată din material plastic rezistentă la intemperii pentru caşerarea feţei posterioare – din florură de polivinilden (tedlar) şi poliester; priza de conectare prevăzută cu diodă de pro-

tecţie şi racord de legătură; o ramă de profil din aluminiu - pentru protejarea geamului la transport, manipulare şi montare şi pentru fixarea şi rigidizarea legăturilor.

Pe plan mondial se folosesc o multitudine de tipuri de panouri fotovoltaice de ultimă generaţie: panouri laminate sticlă-sticlă; panouri laminate sticlă-sticlă utilizând răşini aplicate prin turnare; panouri cu strat subţire (CdTe, CIGSSe, CIS, a-SI) pe suprafeţe de sticlă sau aplicate ca folie flexibilă; panouriconcentrator; colector cu fluorescentă etc.

Panourile şi instalaţiile fotovoltaice pot oferi multiple avantaje. De exemplu, pot fi folosite în alimentarea cu energie electrică a clădirilor civile, hotelurilor, supermarketurilor, spitalelor, şcolilor, campusurilor universitare, sălilor de sport, institutelelor de cercetare-dezvoltare-inovare R&D, în iluminatul zenital, la climatizarea de confort cu terminale de tip ventilo-convector, protejarea şi arhitectura faţadelor clădirilor importante), închiderea trapelor, chepengurilor şi luminatoarelor, alimentarea sistemelor de evacuare a noxelor, incinerarea resturilor menajere etc. De asemenea permit o largă autonomie pentru diverse device-uri mobile, cum ar fi smartphone-urile, tabletele şi ultrabook-urile sau aparatele de măsură şi control digitale. În zonele rurale lipsite de electricitate, panourile solare fotovoltaice alimentează pompele hidraulice - într-o manieră fiabilă şi ecologică -, instalaţiile de telecomunicaţii şi iluminat. De asemenea pot fi folosite la refrigerarea alimentelor şi medicamentelor.

Panouri solare termice Spre deosebire de panourile solare fotovoltaice, (cunoscute şi sub denumirile de captatoare solare şi colectoare solare) sunt instalaţii ce colectează energia din razele solare şi o transformă în energie termică. Deoarece aproape tot spectrul radiaţiei solare este utilizat pentru producerea de

energie termică, randamentul acestor panouri este mult mai ridicat în raport cu panourile fotovoltaice. Cam 60% - 70% , raportat la energia razelor solare incidente (200-1000 W/mp în Europa) şi funcţie latitudine, anotimp şi vreme.

Ideea utilizării efectului termic al radiaţiei solare este veche. Încă din antichitate, cel mai cunoscut matematician şi inventator al Greciei Antice a folosit un sistem ingenios de oglinzi pentru a incendia, prin procedeul concentrării razelor solare, corăbiile flotei romane ce asediau Siracuza. În secolul al XVII-lea naturalistul Horace-Benedict de Saussure a construit precursorul panoului solar de azi, o cutie simplă din lemn, cu interiorul vopsit în negru şi acoperită cu sticlă. Cu acest panou solar s-a atins o temperatură de 85 grade Celsius. La mijlocul secolului XIX-lea inginerul Augustin Mouchot din „ţara cocoşului galic” a perfecţionat panoul solar din lemn” inventat de Horace-Benedict de Saussure, mărindu-i suprafaţa la 20 mp şi adăugându-i oglinzi concave, iar în anul 1878 la Expoziţia universală de la Paris a expus o „maşină cu aburi acţionată de energie solară” şi a prezentat un „receptor solar” pentru generarea de electricitate.

Din punct de vedere funcţional, componenta principală a panoului solar termic este elementul absorbant (absorber) care transformă energia razelor solare în energie termică şi o cedează unui agent termic (apă, antigel, sare etc.). Cu ajutorul acestui absorbant, energia este preluată de la panou şi fie este stocată, fie este utilizată direct (de exemplu, sub formă de apă caldă menajeră).

Pentru a reduce pierderile inevitabile, este nevoie de o separare termică a elementului absorbant de mediul înconjurător. În funcţie de tehnologia utilizată în acest scop deosebim: panouri ce utilizează materiale izolatoare; panouri obişnuite; panouri în care izolarea se realizează cu ajuto-

21

ENERGIE SOLARĂ rul vidului - dar au o tehnologie de fabricaţie costisitoare; panouri ce se bazează pe sisteme de încălzire pentru piscine.

Panouri solare termice plane Panourile solare plane au o eficienţă deosebită asigurată prin suprafaţa de absorbţie selectivă, acoperită cu un strat special numit Sol-Titan, circuitul de conducte integrat şi izolaţia foarte performantă. Captatorul este prevăzut cu o carcasă foarte bine izolată termic care asigură o reducere la minimum a pierderilor de căldură. Carcasa colectorului este formată dintr-o ramă de aluminiu, în care este fixat etanş geamul de sticlă solară. Izolaţia termică de calitate superioară este rezistentă la temperatură şi foarte durabilă. Colectorul este acoperit cu un geam de sticlă solară, caracterizată printr-un conţinut redus de fier în scopul reducerii pierderilor prin reflexie. La panourile cu vacuum, aceasta este reţinută în interiorului panoului, echilibrul termic conducând la o temperatură mai înaltă decât în situaţia fără geam. Acest efect este cunoscut sub numele de efect de seră. La panourile solare moderne se utilizează o sticlă specială, cu conţinut cât mai mic posibil de fier şi cu rezistenţă mărită la grindină, furtuni de nisip şi încărcare cu zăpadă. Elementul absorbant, mai ales la panourile cu vid, poate prezenta o selectivitate faţă de lungimea de undă astfel încât, pe de o parte, să absoarbă o gamă cât mai largă de radiaţie solară, şi pe de altă parte, să aibă o emisie cât mai redusă în domeniul de infraroşu - pentru a diminua emisia de căldură. În regiunile cu pericol de mare de îngheţ se apelează la circuite separate. Circuitul primar al panoului solar conţine un lichid rezistent la îngheţ (antigel). Din circuitul primar căldura este transferată - prin intermediul unui schimbător de căldura al apei - din circuitul secundar în circuitul utilizatorului.

Panouri solare termice cu tuburi vidate Panourile cu tuburi vidate sunt formate din tuburi paralele în spatele cărora se află reflectoare pentru concentrarea radiaţiei solare. Tuburile vidate sunt constituite din două sticle concentrice între care este vid. Tubul din interior este înconjurat de o suprafaţă absorbantă de care este ataşat un tub de cupru prin care circulă un agent termic. Vidul dintre tuburi reduce la minimum pierderile de căldură prin convecţie şi conducţie, permiţând obţinerea de performanţe superioare (randament şi temperatură mai mari). Datorită temperaturilor ridicate instalaţia de încălzire poate necesita elemente speciale pentru eliminarea pericolului de supraîncălzire. Tehnologiile utilizate la fabricarea acestui tip de panou sunt asemănătoare celor de la centralele termice cu jgheaburi parabolice.

Elementul absorbant trebuie să capteze cât mai bine radiaţia solară, atât cea direc-

22

tă cât şi cea difuză şi să o transforme în căldură. Pentru a reduce la minimum pierderile de energie se acoperă partea absorbantă cu un strat selectiv. Una din primele acoperiri a fost cu crom. Actualmente cel mai extins procedeu este cel de depunere în gaz inert a unui strat de titan de culoare albastră (procedeul PDV). Stratul are un coeficient de absorbţie mai mic, prezintă o emisie mai slabă şi ca atare un randament mai ridicat. Primele acoperiri de acest gen au fost lansate pe piaţa industriei solare de Grupul Tinox Energy GmbH din Munchen - îmbunătăţite recent cu noile cercetări realizate de Fraunhofer Institute for Solar Energy Systems din Freiburg şi de Institute of Thermodynamic and Heat Technology din Stuttgart (varianta 1: aluminium substrate, infrared reflector layer, bonding layer, absorber layer, protective and antireflector layer şi varianta 2: copper substrate, bonding layer, absorber layer, protective and antireflector layer). Tehnologii de ultimă oră au fost lansate de liderii de piaţă Interpane Glas Industrie AG din Lauenforde Bergland, AGC Glass Europe, Flabeg Holding din Nurenberg. Giganţii tehnologici au prezentat la Târgul internaţional BAU 2013, organizat la Munchen în perioada 14-19 ianuarie 2013, noi modele de panouri solare V3 Solar cu design în plin proces de rafinare, bazate pe conceptul„Spin Cell”. Panourile sunt amplasate pe suprafeţe plate, concave/parabolice şi rotative (pentru creşterea randamentului). Cele mai multe produse de înaltă calitate au o structură de ceramică-titan ce străluceşte într-un ton negru-albastru. Pe lângă materialul de acoperire utilizat, giganţii tehnologici din industria solară sunt preocupaţi şi de forma de realizare a părţii absorbante. Frecvente sunt soluţiile ce utilizează o placă metalică ce acoperă suprafaţa interioară a panoului. În acest caz conducta este sudată în formă de harfă sau serpentină pe spatele plăcii. Pe lângă aceasta pe piaţa industriei solare au fost lansate modele pe bază de benzi de circa 10-15 cm lăţime, pe reversul cărora se află câte o conductă colectoare. O a treia formă este asemănătoare unei perne, pe spatele plăcii absorbante fiind sudată a doua placă – formată prin stanţare. Agentul termic circulă prin cele două plăci.

Panoul solar termic este componenta de bază a unei instalaţii termice solare.

Cu decenii în urmă era utilizat în instalaţiile pentru prepararea apei calde menajere. În ultimii ani îşi găseşte aplicaţii numeroase - de la producerea energiei electrice în centrale solare termice de mare putere până la furnizarea energiei necesare încălzirii spaţiilor de locuit. O alegere corectă şi o montare corespunzătoare a panourilor şi rezervorului de apă caldă cu schimbător de căldură pot asigura apa necesară unei vile sau case de vacanţă pentru spălat şi baie pentru circa o jumătate de an (în sezonul de vară).

Furnizorii livrează panouri solare termice cu

durata de funcţionare de minimum 25 de ani. Pentru a dispune de apă caldă menajeră suficientă şi în zilele ploioase sau cu Soare acoperit de nori, panourilor solare termice li se ataşează un rezervor special de apă caldă cu schimbător de căldură, care în funcţie de numărul de membri de familie poate avea o capacitate de 300-1500 litri. Pentru cerinţe de ordin economic şi ecologic este raţional să se apeleze la un sistem hibrid care combină panourile solare termice cu sistemele de încălzire convenţionale (lemn, gaz, cărbune, peleţi).

Centrale solare Centralele solare sunt centrale electrice care funcţionează pe baza energiei termice rezultată din absorbţia radiaţiei solare în panourile solare termice sau în panourile solare fotovoltaice. Centralele solare termice exploatează energia solară în marile instalaţii pentru producerea energiei electrice. Principiul de bază comun tuturor centralelor solare termice este utilizarea sistemului de oglinzi parabolice cu concentrare în câmpuri solare de mare suprafaţă, care concentrează razele solare pe un receptor. În urma acestui proces energia solară se transformă în energie termică la temperaturi cuprinse între 200 şi peste 1000 de grade Celsius (în funcţie de sistem). Această energie termică poate fi transformată în energie electrică, ca la o centrală tradiţională, prin intermediul turbinelor cu abur sau turbine cu gaz, sau poate fi utilizată, după necesităţi, pentru diferite procese industriale, cum ar fi desanilizarea apei, refrigerarea produselor alimentare şi farmaceutice sau pentru producerea, în viitorul apropiat, de hidrogen. Centralele solare termice pot stoca căldura produsă relativ simplu şi avantajos din punct de vedere economic, pentru a putea fi utilizată în orele de seară şi în timpul nopţii. De asemenea pot contribui într-o manieră decisivă la producerea energiei electrice necesară dezvoltării altor surse de energie regenerabilă, în cadrul viitoarelor combinate industriale. Centralele solare termice în funcţie de modul de modul de construcţie pot atinge pot atinge randamente mai mari la cos-

turi de investiţii mai reduse decât centralele/parcurile cu panouri solare fotovoltaice. În schimb necesită cheltuieli de întreţinere mai mari şi sunt realizabile doar pentru puteri instalate care depăşeşte un anumit prag minim (de regulă de 30 MW). Totodată sunt exploatabile economic doar în zonele cu foarte multe zile însorite pe an. Ponderea cea mai mare o au în regiunile deşertice şi la periferia marilor oraşe ale globului. Datorită optimizării sistemului de încălzire, centralele solare termice oferă un randament maxim la preluarea energiei solare. Pentru utilizarea energiei obţinută în radiaţia solară în scopul producerii de energie electrică s-au conceput mai multe metode. Tehnologiile rezultate se împart în două mari grupe în funcţie de utilizarea energiei concentrate într-un spaţiu restrâns sau utilizarea fără concentrare.

La nivel mondial, de-a lungul ultimelor decenii s-au proiectat şi dat în exploatare sute de instalaţii grupate în trei tipuri principale de centrale solare termice cu concentrarea radiaţiei solare: centrale solare cu câmpuri de colectare, centrale cu turn solar şi centrale cu oglinzi parabolice.

Centralele solare termice fără concentrarea radiaţiei solare pot fi: centrale cu iaz solar, centrale termice solare cu vânt ascensional şi centrale termice cu vânt descendent. Un tip aparte de instalaţie solară o constituie centralele/parcurile solare pe baza de panouri solare fotovoltaice: »» 1. Centrale solare termice cu concentrarea radiaţiei solare directe »» 1.1. Centrale solare cu câmpuri colectoare »» 1.1.1. Centrale solare cu jgheaburi parabolice »» 1.1.2. Instalaţii solare de tip Fresnel »» 1.2. Centrale cu turn solar »» 1.3. Centrale cu oglinzi parabolice »» 2. Centrale solare termice fără concentrarea radiaţiei solare »» 2.1. Centrale cu iaz solar »» 2.2. Centrale cu vânt ascensional »» 2.3. Centrale cu vânt descendent »» 3. Centrale/parcuri solare pe bază de panouri solare fotovoltaice

ENERGIE SOLARĂ Tabelul 1 - Centrale solare termice funcţionale la nivel mondial sau în curs de finalizare Capacitatea instalată (MW)

Centrală solară termică

Ţara

Localitatea

Finalizare, tehnologie, numărul de locuinţe etc.

1

2

3

4

19,9

Gemasolar Power Plant

Spania

Fuentes de Andaluzia

5 Prima instalaţie din lume, dată în funcţiune la 05.10.2011, care poate funcţiona în continuare 14 ore în timpul nopţii, turn de 140 m, 2650 panouri solare (heliostate) distribuite circular pe 185 ha, 25.000 locuinţe, 260 mil. lire sterline, 110 GWh/an. Producător Torresol Energie

150 100 100 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 100 250 20 10 100 50 50 50 50 50 31,4 50 50 50 50 50 100 100 100 50 0,08 354 550 290 64 280 500 500 340 300 250 500

Solnova Solar Power Station 1,2,3 Palma del Rio Solar Power 1,2 Manchasol Power Station 1,2 Ibersol Ciudad Real Power Station La Flonda Solar Power Station Majadas de Tietar Solar Power Station La Dehesa Solar Power Station Lebrija 1 Solar Power Station Moron Solar Power Station Olivenza Solar Power Station Andasol 1 Solar Power Station Andasol 2 Solar Power Station Plataforma Solar Castilla-La Mancha Solaben Solar Power Station Andasol 3,4,5,6,7 Solar Power Station Almadeu Plant Gotasol Extresol 1 Solar Park Ibersol Badajoz Solar Park Ibersol Valdecaballeros 1-2 Solar Park Ibersol Sevilla Solar Park Ibersol Almeria Solar Park Ibersol Albacete Solar Park Murcia Puerto Errado 1,2 Ibersol Zamora Solar Park Aste 3,4 Solar Park Astexolsol 1 Solar Park AZ 20 Solar Park Alcazar Solar Thermal Power Plant Project Palma del Rio Power Station Mancasol Power Station Valle Solar Power Station Alvarado 1 Solar Planta Thermosolar Aznacollar Solar Energy Generating Systems San Luis Obispo Solar Park Agua Caliente Solar Park Nevada Solar One Solana Generation Station Rio Mesa Solar Project Palen Solar Power Project Hualapai Valley Solar Project Beacon Solar Energy Project Harper Lake Solar Energy Generating Systems (SEGS) Plataforma Solar Tabernas-Almeria

Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania SUA SUA SUA SUA SUA SUA SUA SUA SUA SUA SUA

Sanlucar la Mayor Palma del Rio Alcazar de San Juan Puertollano Alvarado, Badajoz Caceres La Garrovilla, Badajoz Lebrija Moron de la Frontiera Olivenza Guadix, Granada Guadix, Granada Arenas de San Juan Logrosan Guadiz, Granada Albacete Gotarrendura Torre de Miguel, Sesmero Fuente de Cantos Valdecaballeros Aznadcollar Tabernas Almansa Murcia Cubillos Alcazar de San Juan (Ciudad Real) Extramadura Sevila Alcazar de San Jose Palma del Rio Alcazar de San Jose San Jose del Valle Alvarado Sevilla Mojave Desert, California Obispo County, California Arizona Mojave Desert, Boulder City, Nevada Phoenix, Arizona Riversale County, California Riversale County, California Mojave Desert County Kern County, California

500 392 48 392

Fort Irwin Solarn Power Project Western Watersheds Project Cooper Mountain Solar Facility Ivanpah Solar Electric Generating System

SUA SUA SUA SUA

72 100

Mashhad Solar Thermal Power Station SunEdison Atacama Plant Solar Thermal Marstal

Iran Chile Danemarca

Solar Thermal Riyadh

Arabia Saudita

60 25 120 2.000

Mashaver Sadde Solar-Thermal Power Station Solar Power Carmen Avdat Shneur Solar Power Station Solar Energy Project

Israel Israel Israel Maroc

2010, Parabolic Trough (PT) 2010. PT, Palma del Rio Solar Power 1, 2011-Palma del Rio Solar Power 2, 2010, PT, Manchasol Power Station 1, 2011-Manchasol Power Station 1 2009, PT 2010, PT 2010, PT 2010, PT 2011, PT 2012, PT 2012, PT 2008, PT, 310 mil.euro, 50.000 locuinţe STPT 2012, CSP, 63.000 tone CO2 2012 2011, Linear Fresenel (LF) 2010, PT PT PT PT PT PT Murcia 1 (2009), Murcia 2 (2012), LF, 75 ha, 51 GWh/an PT PT PT PT PT PT PT PT 2009, STPT Dish Sterling (DS) În 1991 s-au dat în funcţiune 9 centrale solare de tip SEGS

2007, STPT, cu posibilitate de extensie la 200 MW

STPT STPT Desertul Tabernas, Almeria Centrală STPT realizată cu concursul a 9 ţări (SUA, Germania, Spania, Austria, Belgia, Grecia, Italia, Elvetia şi Spania) şi dată în exploatare în 1984.

Fort Irwin, Mojave Desert, California 2013,PT, 125.000 MWh/an, constructor Acciona Solar Power Boise, Idaho, Nevada PT, 140.000 locuinţe Mojave Desert, Cooper Mountain PT Mojave Desert, California 2013, PT, 3 turnuri, 170.000 panouri solare distribuite pe 1.600 ha, 140.000 locuinţe, 2,2 mld. $, constructor BrightSource Energie Bechtel Mashhad 2011 Desert Atacama, Chile 2012 Marstal Instalaţie pilot dată în funcţiune în 2008, montată de GREENone TEC Solarindustrie GmbH pe acoperişul Universităţii din Marstal pe o suprafaţă de 19.875 mp Desert Arabia Saudita Instalaţie pilot dată în funcţiune în 2010, montată pe acoperişul campusului universitar din Riyadh, 3.630 panouri colectoare distribuite pe 36.305 mp.

Mashave Sadde (Negev) CPS Avdat PT Tze’elim STPT Quarzazate, Ain Beni Mathaz, Foum Al Quad, 2020. Centrale solare ce urmează să se construiască la Quarzazate, Ain Beni Mathaz, Boujdour, Sebkhat Tah-Maroc AlQuad, Boujdour, Sebkahai Tah-Ma. Passo Martino, Sicilia Parabolic Trough With Heat Storage (PTWHS) Biomass Integration And Cogenerating Desalination Agua Prieta (Sonora) ISSC Groblershoop 2015, PT Upington Northeim Cape 2011 Pofar Northeim Cape 2011 Charnaka 2010 2020, Grup de centrale solare ce urmează să se construiască în Deşertul Saharei, 350 mld.$ Deşertul Saharei Orenburg 2011, PT Hassi R’mel 2011, ISSC Ain BNI Mathar 2011, ISSC Yazd 2010, ISSC, foloseşte ciclu combinat: 17 MW energie solară, 2x159 MW gaze, 132 MW abur, 696 mld.riali (1 euro = 32.060 IRR) Huaykrachao 2011, PT Sidney, New South Wales Instalaţie pilot de 2 MW de pe lângă centrala Liddel Power Station, cu 12 oglinzi Fresnel distribuite pe 1.350 mp, dată în funcţiune în 2004 de Universitatea din Sidney, New South Wales. Poate produce 15MWh Julich Instalaţie pilot de 1,5 MW, cu turn solar şi 18.000 PA mp, experimentată de Institutul solar din Julich şi construită în 2008 de Kraftanlagen din Munchen.

Shiraz 2011, PT Kuraymat 2010, ISCC Instalaţie pilot cu turn solar construită în 1994, 1.926 heliostate desfăşurate pe 82.750 mp., agent Barstow, Desertul Mojave

Mojave Desert, San Bernardino County, California

30

Archetype SW 550 Solar Power Plant

Italia

14 50 50 100 214 100.000 25 25 20 467

Agua Prieta II Integrated Solar Combined Cycle Power Station Bokpoort Khu Solar One KaXu Solar One Charnaka Solar Park Solar Park Solar Power Plant Orenburg Hassi R’mel Solar Integrate Beni Mathar Plant Shiraz Solar Energy Power Plant

Mexic Africa de Sud Africa de Sud Africa de Sud India Senegal Rusia Algeria Maroc Iran

2 2

Energy Solar Thailand Solar Energy (EST)1 Liddel Power Station

Thailanda Australia

1,5

Julich Solar Plant

Germania

10 20 10

Shiraz Solar Plant Kuraymat Solar Plant Solar One

Iran Egipt SUA

1 1 200 30 100 870 2.000

Yanquing Station Solar Plant Beijing Badaling Solar Plant Golmad Solar Park Necunoscut Necunoscut Necunoscut Necunoscut

China China China China China China China

Yanging County Beijing Golmad, Quinghai Necunoscut Necunoscut Necunoscut Mongolian Desert

200 200 200 50

BrightSource Plant PPA5 BrightSource Plant PPA6 BrightSource Plant PPA7 Victorville

SUA SUA SUA SUA

Mojave County, California Mojave County, California Mojave County, California Victorville, California

de răcire: 60% nitrat de sodiu, 40% nitrat de potasiu, 7.500 locuinţe. Ulterior s-au construit în 1995 Solar Two, Solar Thres 2.403 heliostate şi instalaţia de la Andalusia Spania

Instalaţie pilot cu turn solar construită în 2010 2012 2012 2010, CSA, 2012, CSA 2014, CSA 2020, CSA, 3 mil.locuinţe, <6 mld.&, 15-25 centi/kWh, Constructor: First Solar Inc. Tempe Arizona 2010, PT 2011, PT 2011, PT 2011,PT

23

ENERGIE SOLARĂ

Centrale solare termice cu concentrarea radiaţiei directe Centralele solare termice cu concentrarea radiaţiei directe [Concentrating Solar Power (CSP)] utilizează oglinzi concave pentru a focaliza razele Soarelui pe componenta absorbantă. Suprafaţa absorbantă îşi modifică orientarea în funcţie de poziţia Soarelui. Centralele solare cu jgheaburi parabolice colectează energia cu oglinzi distribuite pe suprafeţe mari ce concentrează radiaţia de pe componentele absorbante situate în centrul focal al fiecărei oglinzi, pe când la cele cu turn solar toate oglinzile au acelaşi punct focal situat în turn. Sistemele de generare de abur se pot compatibiliza cu cele solare pentru compensare reciprocă şi economisire în acest mod a combustibililor convenţionali din termocentrale. În centralele solare independente, oscilaţiile datorate condiţiilor atmosferice pot fi compensate cu ajutorul unor rezervoare de înmagazinare a căldurii sau utilizând purtători de energie alternativă. În diverse studii realizate de Deutsches Zentrum fur Luft-und Raumfahart (DLR), Trans-Mediterranean Renewable Energy Cooperation (TREC), Sandia din Albuquerque (Mexic), Sunlab (SUA) s.a. se previzionează un potenţial însemnat în aceste modalităţi de obţinere economică a energiei electrice în zonele deşertice din Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Asia şi America de Nord, precum şi transportul energiei electrice cu pierderi reduse (HVDC) spre Europa.

Centrale solare cu câmpuri colectoare Câmpul de colectoare este compus din mai multe jgheaburi parabolice sau colectoare Fresnel, legate în paralel, numite concentratoare lineare. Construirea de câmpuri colectoare paraboloide este de asemenea posibilă, dar foarte costisitoare. În ceea ce priveşte instalaţiile cu jgheaburi parabolice acestea sunt în exploatare comercială. În câmpul de colectare se produce încălzirea unui agent termic care poate fi ulei mineral sau abur supraîncălzit.

La instalaţiile cu ulei se poate atinge o temperatură de până la 300 grade

24

Celsius care într-un schimbător de căldură (superheater) va genera aburi. Dacă agentul termic este abur [instalaţii de tip DSS (Direct Solar Steam)] atunci nu e nevoie de schimbător de căldură, aburul fiind generat direct în conductele de absorbţie. În acest caz este posibilă atingerea temperaturii de 500 grade Celsius. Aburul astfel generat este colectat şi alimentează o turbină cu aburi la care este cuplat un generator de energie electrică. Avantajul acestui tip de centrală constă în faptul că utilizează în parte tehnologia convenţională disponibilă.

Centrale solare cu jgheaburi parabolice Colectoarele cu jgheaburi parabolice sunt construite din oglinzi lungi curbate transversal pe un profil de parabola şi care concentrează fluxul radiaţiei solare pe un tub absorbant situat în linia focală. Lungimea acestui tip de colectoare este cuprinsă între 20 şi 150 m. Tubul absorbant este constituit dintr-o ţeavă de metal acoperită în exterior cu un strat absorbant prin care curge agentul termic şi care este în interiorul unui alt tub din sticlă de borosilicat, rezistent la acţiuni mecanice şi chimice prin acoperire cu un strat reflectorizant. Între cele două tuburi este creat un vid pentru a reduce pierderile prin convecţie. Energia radiaţiei solare este transformată în energie calorică şi cedată agentului termic. Oglinzile parabolice sunt aşezate, de regulă, în rânduri una după alta pe direcţia N-S. Are un singur grad de libertate, rotaţia în jurul axei focale. În 1984 a fost pusă în funcţiune la capacitatea maximă prima instalaţie pilot de acest tip cu puterea de 500 MW – Plataforma Solar Almeria de la Almeria situată la marginea deşertului Tabernas. Instalaţia a fost proiectată şi realizată cu concursul a 9 ţări (SUA, Germania, Spania, Italia, Belgia, Austria, Elveţia, Suedia şi Grecia). În 1991 s-au dat în funcţiune alte 9 centrale SEGS (Solar Electricity Generating Systems) cu o putere instalată de 354 MW. În 2007 s-a dat în funcţiune prima instalaţie de tip STPT (Solar Thermal Parabolic Trough) - centrala Nevada Solar One de lângă Bo-

ulder City (Nevada) - cu o putere instalată de 64 MW, cu posibilitate de extensie la 200 MW. Energia termică este produsă de 19.300 oglinzi de câte 4 m lungime, dotate cu conducte absorbante (PTR70 receiver) livrate de firma Scott AG. Cele mai multe instalaţii de acest tip, de putere între 50-300 MW, sunt în exploatare în Spania şi SUA: centralele solare din San Jose de Valle (100 MW), Alvarado-Badajoz (Alvarado 1,2,3 de cate 50 MW), Guadix (Andasol 1-7 de cate 50 MW), Kern County (300 MW), San Bernadino County (250 MW) s.a. Instalaţiile au fost proiectate şi construite de giganţii tehnologici Solar Millenium AG din Erlangen (Germania), Duro Felguera SA din Oviedo Asturias (Spania), Acciona Solar Power SA Madrid, Flabeg Holding AG Nuremberg, First Solar Inc. Tempe Arizona s.a.

Instalaţii solare de tip Fresnel Instalaţiile de tip Fresnel sunt o dezvoltare a tehnologiei cu jgheaburi parabolice, în care în locul oglinzilor se folosesc mai multe fâşii de oglinzi plane, toate situate la nivelul solului şi care se pot roti în jurul axei longitudinale pentru a putea fi orientate câte una, astfel încât să reflecte radiaţia solară în direcţia tubului absorbant. Instalaţia este uşor de construit şi necesită investiţii reduse. Din 2004 o asemenea instalaţie pilot a fost testată pe lângă o centrală termică pe bază de cărbune din Australia de Universitatea New South Wales din Sidney. Are puterea instalată de 2MW şi produce 15MWh, energie necesară pen-

tru încălzirea apei de alimentare a centralei Lidell Power Station din Sidney, statul New South Wales. Are o unitate formată din 12 oglinzi distribuite pe o suprafaţă de 1.350 mp şi concentrează radiaţia solară pe o conductă absorbantă aflată la distanţă de 10 m deasupra oglinzilor. Produce abur în mod direct la 285 grade Celsius.

Cu bune rezultate funcţionează instalaţiile de tip Fresnel din SUA (Bakersfield-California (5 MW), din Spania de Gotarrendura (10 MW) şi Murcia-Puerto Erado 1, 2, 3 (31,4 MW).

Centrale cu turn solar Centralele cu turn solar sunt centrale pe bază de aburi, generaţi cu ajutorul energiei solare. Focarul (camera de combustie), încălzit tradiţional cu păcură, gaz natural sau cărbune, este înlocuit de un focar solar aşezat în vârful unui turn. Datorită concentrării ridicate de radiaţie solară, în turn apar temperaturi de ordinul miilor de grade. Temperatura exploatabilă este în jur de 1.300 grade Celsius. Agentul termic: nitraţi fluizi de sodiu şi potasiu, abur sau aer cald. Instalaţii solare de acest tip s-au construit la Julich-Germania (1,5 MW), la Yanging CountyChina (1MW), Torresol-Spania (15 MW), Solar Two-SUA (10 MW), Sierra Sun Tower din Lancaster(5 MW), Furnalul solar (solar furnace) din Odeillo în Pyreness Franţa care realizează temperatura de 3.000 de grade Celsius, folosit la incinerarea deşeurilor s.a.

Instalaţia Gemasolar Power Plant din Fuentes de Andalusia (19,9 MW), dată în funcţiu-

ENERGIE SOLARĂ ne pe 5 noiembrie 2011, este prima centrală din lume cu turn solar care poate furniza energie electrică şi noaptea, datorită acumulării de căldură în receiverul turnului, alimentat cu 60% nitrat de sodiu şi 40% nitrat de potasiu. O centrală cu turn de ultimă generaţie este şi instalaţia Ivanpah Solar Electric Generating System Power Facility (392 MW) cu 170.000 panouri solare şi trei turnuri solare, construită în 2012 lângă IvanPah-San Bernardino din Mojave Desert, California de gigantul strategic BrightSource Energie Bechtel pentru suma de 2,18 mld.$.

Centrale cu oglinzi parabolice Centralele cu oglinzi parabolice sunt construite cu două grade de libertate, putând urmări poziţia soarelui pe cer. Oglinzile sunt montate pe un stativ şi concentrează razele solare intr-un punct focal propriu fiecărei oglinzi unde este montat un receptor de energie termică. Oglinzile sunt fabricate cu diametru cuprins între 3 şi 24 m, rezultând o putere instalată de până la 50 MW pe modul. Instalaţiile de acest tip sunt conectate la un motor Stirling, care transformă energia termică direct în energie mecanică, putând acţiona un generator electric. Instalaţiile ating un randament de peste 30%. Se pot monta în locuri izolate sau independente. O soluţie mai rară o constituie parcurile (fermele) de oglinzi parabolice. În punctul focal comun tuturor oglinzilor se află o suprafaţă absorbantă cu ajutorul căreia este încălzit un agent termic utilizat pentru generare de aburi. O asemenea centrală DishStirling-Anlage de 10 kW se află în Spania.

Centrale solare cu iaz solar Centrala cu iaz solar, cunoscută în literatură sub sintagma Salinity Gradient Solar Ponds/Lakes (SGSP), face parte din categoria centralelor solare termice fără concentrarea radiaţiei solare. La acest tip de cen-

şi o lăţime de 10 m, rezultând o putere de 50 kW. Actualmente se află în studiu un proiect pentru o asemenea instalaţie în Windhoek (Namibia). Suprafaţa acoperită este de 38 kmp, iar turnul are 1.500 m. Puterea instalată ajunge la 400 MW. Pentru a mări eficienţa economică, instalaţia ar fi utilizată în parte şi pentru desalinizarea apei şi pentru irigaţii. Eficienţa instalaţiei poate creşte prin crearea de vârtejuri de aer artificial alimentată din energia reziduală a unor centrale convenţionale.

trală în iazuri de apă sărată puţin adânci se creează în mod natural o combinaţie de colector solar şi acumulator de energie. Fenomenul a fost observat pentru prima dată în lacurile sărate din Transilvania. Apa de la bază este mult mai sărată şi astfel mai densă decât cea de la suprafaţă. Prin absorbţia energiei conţinute în razele solare de către stratul mai sărat de la bază, aceasta se încălzeşte până la o temperatură de 85-90 de grade Celsius. Căldura înmagazinată poate fi utilizată printre altele la pentru acţionarea unei turbine cuplată cu un generator de energie electrică. Transformarea energiei calorice în energie electrică se realizează cu ajutorul aşa numitelor centrale Organic Rankine Cycle (ORC) care funcţionează pe bază de amoniac sau un compus asemănător feonului. Randamentul acestor centrale este mic. Prezintă interes mai ales pentru ţările în curs de dezvoltare, unde cu investiţii mici se pot utiliza resursele naturale. La El Paso-Texas din SUA funcţionează o centrală cu iaz solar proiectată de cadrele didactice de la University of Texas. Cea mai mare instalaţie de acest gen foloseşte presiunea osmotică dintre apa dulce şi apa sărată, separate printr-o membrană. Diferenţa de presiune dintre apa dulce şi apa sărată ge-

nerează căderi de apă care poate fi utilizată pentru punerea în funcţiune a unor turbine hidraulice. Instalaţia a fost proiectată şi pusă în funcţiune de firma Statkaft.

Centrale solare cu vânt ascensional Centralele termice solare utilizează aşa numitul efect de coş, la care aerul cald datorită densităţii mici se ridică. Din punct de vedere constructiv, rolul colectorului solar îl are o suprafaţă de ordinul hectarelor prevăzută cu acoperiş transparent, sub care aerul şi solul se încălzesc sub efectul de seră. Aerul cald se mişcă spre centrul construcţiei unde se află un coş prin care se ridică în sus. Vântul ascensional astfel creat acţionează mai multe turbine cuplate cu generatoare de energie electrică. Cu toate că din punct de vedere tehnic realizarea este destul de simplă, dezavantajul constă în randamentul scăzut de cca. 1% în cel mai bun caz. Pentru a putea obţine o putere comparabilă cu cea a unei centrale pe bază de cărbune este nevoie ca întreaga construcţie să acopere o suprafaţă de mai mult de 100 kmp şi să se construiască un coş cu înălţimea de 1000 m sau mai mult.

O instalaţie pilot a fost construită în anii `80 în Manzanares (Spania) având un diametru de 244 m şi un turn înalt de 194 m

Centrale solare cu vânt descendent Acest tip de centrală există doar în stare de concept. O asemenea instalaţie este compusă dintr-un turn înalt (de minimum 1000 m) din vârful căruia se extrage energia termică din aerul înconjurător prin pulverizarea apei. Datorită răcirii în urma evaporării şi a greutăţii apei, aerul se va mişca în jos, acţionând turbinele situate la baza turnului.

Acest tip de centrală este concepută pentru zonele cu climă caldă şi uscată şi cu mari rezerve de apă.

Parcuri solare cu panouri fotovoltaice În ultimul deceniu centralele/parcurile de producere a energiei electrice cu panouri fotovoltaice s-au dezvoltat într-un ritm mult mai dinamic în comparaţie cu centralele solare termice. Potrivit unui raport al Centrului Comun de Cercetare din cadrul Comisiei Europene – JRC- Joint Research Centre, în Europa s-au instalat peste 2/3 din instalaţiile fotovoltaice la nivel mondial. Cu o capacitate cumulativă instalată de peste 29 GW, Uniunea Europeană este lider în sectorul instalaţiilor fotovoltaice cu puţin peste 70% din totalul de 39 GW la nivel mondial al capacităţii de generare a electricităţii din instalaţii la sfârşitul anului 2010. Energiile regenerabile sunt un domeniu foarte dinamic. Cel mai mare parc

25

ENERGIE SOLARĂ

fotovoltaic din lume Solar Energy Generating Systems (SEGS) cu o putere instalată de 354 MW s-a construit în deşertul californian Mojave şi asigură energia electrică necesară pentru 230.000 de locuinţe. *Vezi si http://en.wikipedia.org/wiki/List_ of_photovoltaic_power_stations.

Mari jucători strategici şi tehnologici de echipamente solare performante, care îmbină tehnologia de ultimă generaţie cu eficienţa Pe mapamond sunt mii de firme care proiectează şi realizează panouri solare fotovoltaice, panouri solare termice şi centrale solare prin tehnologii de ultimă generaţie.

Din lipsa de spaţiu editorial vom menţiona doar o parte din marii giganţi strategici şi tehnologici producători de echipamente solare de vârf apreciate de experţii şi cercetătorii de talie mondială prezenţi la recentele târguri şi conferinţe de interes planetar (Inter Solar North America 2012 care a avut loc San Francisco, Inter Solar Award 2013 de la Riyadh, Inter Solar Beijing din 20.12.

2012 etc): Acciona Solar Power S.A, Abengoa Solar Power S.A., BrightSource Energy Bechtel, Suntech Power Holdings Co.Ltd Wuxi Jiangsu China, SunEdison Meanwhile, Solim Pecks GmbH Munchen, Fomco Solar Systems, JA Solar Holdings Shangai China, Swiss Avelar Energy Group, Arava Power Company(Negev), Isofton Malaga, Ningbo Jinshi Electrical Science & Technology Co Ltd, Torresol Energy, Soleil Boughtby Siemens Energie GmbH, First Solar Inc. Tempe Arizona, Kyocera Corpration Kyoto, Trina Solar Ltd Changzhou , Scott Solar GmbH Alzenau, Sun Power Corporation San Jose, Cobra Solar Energy, Torresol Energy, SolarWorld AG Bonn, Arubedo AB Stocholm, Zheijiang Micher Solar Energy Industry Co.Ltd Jiaxing, Hanwha SolarOne Ltd Qidon , ErSol Energy AG Erfurt, IdeemaSun energy GmbH Munchen, Grupo Solar S.L. Albacete, Photowatt International S.A.S. Bourgoir-Jallieu, Mega Sun St.Louis-Missouri, General Electric, Solar Fabrik AG Freiburg, MSK CorporationTokio, BP Solar International Inc. London, Interpane Glas Industrie AG Lauenforde Bergland, AGC Gla Europe, Flaberg Holding Nurenberg, Promocion Inversolar 65.

26

Strategii la nivel mondial privind dezvoltarea resurselor de energii regenerabile Pe plan mondial preocupările pentru dezvoltarea resurselor de energii verzi sunt realizate de Agenţia Internaţională pentru Energii Regenerabile IRENA (International Renevable Energy Agency).

Acest organism de inovare şi tehnologie de ultimă ora asistă guvernele, la cerere, în planificarea de resurse de energii verzi prin tehnologii de vârf mai eficiente şi care facilitează reducerea costurilor. IRENA propune periodic noi foi de parcurs la diferite summit-uri World Future Energy Summit (WEFS) de interes planetar (Abu Dhabi, New Delhi, Nairobi, Rio de Janeiro, Copenhaga etc.). La ultimul summit care a avut loc la Abu Dhabi între 13-14 ianuarie 2013 şi la care au participat peste 150 de ţări membre IRENA - s-a hotărât o nouă foaie de parcurs pentru decada 2014-2024. Documentul vizează dublarea resurselor de energie regenerabilă până în 2030. Prioritate au pieţele emergente în frunte cu China, India, Brazilia şi Rusia care garantează pentru cel puţin 25 de ani creşterea cererii de energie din surse regenerabile. Direcţiile strategice de dezvoltare au la bază studiile şi recomandările făcute de National Renevable Energy Laboratory (NREL) de pe lângă US Department of Energy, German Aerospace Centre (DAC), Spanish Renevable Energy Center (SREC), Danish National Laboratory for Sustainable Energy (DNLSE) şi NASA, în colaborare cu World Meteorological Organisation (WMO).

Din economie de spaţiu, cităm numai câteva obiective şi programe de investiţii care vizează dezvoltarea industriei solare în Africa, Asia-Pacific, America Latină şi Caraibe: China îşi va mări puterea instalată în industria solară cu 21 GW până în 2015; Senegalul îşi propune să construiască până în 2020 noi centrale solare cu puterea totală instalată de 100 GW; Chile se pregăteşte să dezvolte puterea instalată cu 2,2 GW în următorii 15ani; Arabia Saudită mizează pe creşterea puterii instalate în noile centrale solare cu 41 GW până în 2032; Nambia intenţio-

nează să dezvolte industria solară pentru iluminatul stradal şi electrificarea cabanelor din zonele rurale; în următorii ani se vor da în funcţiune noi staţii solare de pompare în Senegal, Mali, Volta Superioară şi Niger şi staţii solare de desanilizarea apei în Sudan şi Orientul Mijlociu; Se vor construi noi sateliţi de tip Stardust, staţii spaţiale internaţionale, avioane fără pilot de tip Helios şi Pathfinder,vor creşte performanţele automobilului solar, vaselor de pasageri de tip Solifleur şi Alstersonne etc. Sub patronaj ONU a început transpunerea în practică a unor proiecte în valoare 2.425.000 lire sterline de realizare a unei reţele de microcentrale solare pentru 2.260 de comunităţi indigene din Jujuy-Argentina de Nord, Apurimac Peru de Sud, Potosi –Santiago de Chili şi Otavalo-Ecuador (la o oră şi jumătate de capitala Quito), în scopul reducerii poluării şi dependenţei de consumul de lemne, cărbune şi gaz ş.a.m.d.

România pe locul 24 într-un top 40 al celor mai atractive state pentru investiţii în energia solară În ţara noastră preocupările în domeniul investiţiilor în energia solară au demarat în 1979, prin implementarea unor sisteme de preparare a apei calde de consum pentru clădiri de locuit. Casele de locuit din cartierul timişorean Zona Soarelui şi câteva hoteluri de pe litoralul Mării Negre au fost primele spaţii de locuit prevăzute cu sisteme de instalaţii pentru producerea de apă caldă menajeră. Datorită tehnologiilor depăşite şi costurilor de investiţii mari a urmat un declin de decenii. După anul 2000 s-au mai dat în funcţiune câteva sisteme pentru prepararea apei calde de consum în clădiri de locuit şi hoteluri: Beta şi Gama la Costineşti; o minicentrală de tip mixt la Plesi-Alba funcţionează de câţiva ani pentru utilităţi casnice, alimentată cu energie eoliană de 1.000 W şi 8 celule fotovoltaice de câte 53 W(!) fiecare; la Surducel-Bihor funcţionează de câţiva ani o minicentrală de tip mixt pentru utilităţi casnice, alimentată cu o turbină eoliană de 3.000 W şi 8 celule fotovoltaice de câte 53 W. După ani de aşteptare, de abia anul trecut investitorii străini au primit avizele necesare pentru construirea unor parcuri fotovoltaice. Pe fondul incerti-

tudinii, proiectele realizate în domeniul solar nu sunt semnificative. Suma alocată până prezent de circa 65-75 milioane de euro, chiar dacă România propune o schemă foarte generoasă, este infimă faţă de cele 3 mld. atrase de proiectele eoliene. Interes există însă în mod evident, companii precum IKEA, Selgros, Enel sau compania iberică Energias de Portugal SA fiind interesate de acest domeniu sau au deja investiţii în sector. La rândul lor chinezii au fost atraşi de domeniul energiei solare, potrivit celor mai recente informaţii un grup industrial urmând să realizeze o investiţie de 100 de milioane de euro la Arad. Motivul pentru acest interes este simplu. Acum, fiecare MWh de energie produs într-un parc solar este recompensat cu şase certificate verzi, fiecare astfel de instrument potrivit legii având o valoare cuprinsă între 27 şi 55 de euro. În prezent certificatele se tranzacţionează la nivelul maxim.

Mai departe aceste certificate sunt cumpărate de furnizorii de energie care sunt obligaţi ca în coşul livrat consumatorilor să aibă un anumit procent de energie verde. Eficienţa investiţiei scade, în contextul în care costul echipamentelor a scăzut drastic în ultimii ani: de la 4 milioane de euro/MW instalat, la circa 1,3-1,5 milioane de euro/MW instalat în prezent.

Acesta este principalul motiv pentru care punerea în practică a proiectelor de instalaţii solare au demarat în ţara noastră cu mare întârziere. De abia în 2012 a început construirea unor instalaţii fotovoltaice la Sebiş-Arad (65 MW), Buziaş-Timişoara (25 MW), Isaccea-Tulcea (9MW), Chirileu-Mureş (3,2 MW), Pufeşti-Vrancea (1,5MW), Lechinţa-Bistriţa-Năsăud (1,7 MW), VladimirescuArad (2,5 MW), Tg.Frumos-Iaşi (1MW), Cujmir-Mehedinti (12 MW), Giuvaz-Timiş (8 MW) etc. Parcul solar de la SebişArad se va întinde în final pe 200 ha şi va cuprinde 317.000 de panouri fotovoltaice. Valoarea investiţiei: 100 de milioane de euro pentru 3 proiecte energetice. În final parcul din Sebiş va avea puterea instalată de 65 MW şi va asigura necesarul de energie electrică pentru 100.000 de locuitori din zona de vest a Aradului. Investiţia aparţine firmei spaniole Promocion Inversolar 65. Potrivit directorului economic al companiei spa-

ENERGIE SOLARĂ Tabelul 2 - Parcuri solare fotovoltaice funcţionale la nivel mondial sau în curs de finalizare Capacitatea instalată (MW)

Parc solar fotovoltaic

Ţara

Localitate

1

2

3

4

5

354 392

Yates Road Solar Energy Generating Systems Ivanpah Solar Energy GeneratiSystems

SUA SUA

Yates Road, Desertul Mojave San Bernadino County, California

290 71,8 84,2 21 70 97 73,6 11 20 11 20,16 500 200 5 45,78 4,95 50 10 10 11 24 83,6 52 78 60,4 24,3

Agua Caliente Solar Power Poroject Lieberose PV Park Montalto di Castro PV Plant Blythe Solar PV Plant Rovigo PV Plant Sarnia PV Plant Lopburn Solar Farm P10 PV Plant P20 PV Plant Serpa Solar PV Plant Qinghai Golmud Solar Park 1 Qinghai Goldmud Solar park 2 Kozani PV Plant Shimshain PV Solar Power Planta Solar PV de Amareleja Ketura PV Plant Carmen PV Plant Solar Frontier’s Al Hidra Solar PV Plant The Mohammed bin Al Maktoum Hamburg Solar PV Plant Lepzig Solar PV Plant Eggebek PV Solar Park Waldpolenz Solar Park Senftenberg Solar PV Solar Park Finow Solar Park Julich Solar Tower 1

SUA Germania Italia SUA Italia Canada Thailanda Spania Spania Portugalia China China Grecia India Portugalia Israel Israel Egipt Dubai Germania Germania Germania Germania Germania Germania Germania

Turson, Arizona Lieberose Montalto di Castro Blyte, Riverside County Rovigo Sarnia, Ontario Lopburn Sevilla Sevilla Serpa Goldmud, Qinghai Goldmud, Quinghai Kozani Shimshain Mania, Karnataka Amareleja Moura Avdat, Desert Negev Avdat, Desert Negev Saudi Aramco Mohammed bin Al Maktoum Hamburg-Wilhelmsburg Leipzig Schleswig-Holstein Muldentalkreis, Brands şi Bennewitz Senftenberg

Cel mai mare parc fotovoltaic funcţional din lume, 230.000 locuinţe Parc fotovoltaic cu Ivanpah - 1 cu 3 turnuri şi panouri PV pe 1.420 ha, finalizare în 2013, construit de BrightSource Bechtel 2013, 307 MW capacitate instalată finală 2011 2009

1 5 24,3 60,4 7,4 15 40

Furth Solar PV Plant Station Largest Solar Park Station Solar Park Finow Tower 1 Solar Park Finow Tower 2 Gottelborn Solar PV Plant Station Kutch Solar PV Plant Charanka Solar PV Plant

Germania Germania Germania Germania Germania Coreea de Sud India India

Atznhof, Furth Passau, Bavaria Finowfurt Finowfurt Quierschied, Gottelborn

Mithapur Solar PV Plant Shiv Lakhashin PV Plant Porbander PV Plant Dheduki PV Plant Chadiyana PV Plant Radhanpur PV Plant Vastan PV Plant Mervadar PV Plant Bhuj PV Plant Khadoda Templin Solar Park Finisterwalde Solar Park Buziaş Solar PV Plant Sebis Solar Plant 1,2,3

India India India India India India India India India India Germania Germania România România

Mithapur, Jamnagar Shiv Lakhashin Kachchh Porbander Surendranagar Patan

Pufeşti Solar PV Plant Leboniţa Solar PV Plant Chirileu Solar PV Plant Cernat Solar PV Plant Giuvaz Solar Plant Vladimirescu Solar Plant Tg.Frumos Solar PV Park Cujmir Solar PV Park Ohtonykovo Solar Olmedilla Solar PV Park Fuente Alamo PV Power Plant Carnarvon Solar PV Park Cooper Mountain Solar Facility(El Dorado) PV Power Plant DeSoto Next Generation Solar Alpine Lancaster Solar PV Nellis Solar PV Plant Kagoshima Solar PV Park Amaraleja Centrale Solar Park Centrale Solaire de Toul-Rosiers Perovo Solar PV Park San Bellino PV Meuro Solar Park Wittstock PV Solar Park Losse PV Solar Park Massangis PV Solar Park Wulan PV Solar Park Canaro PV Solar Park Zerbst Solar Park Alfonsine Solar Park San Luis Valley Ranch Solar Park Yangbajing Solar Park Antelope Valley Solar Ranch One Olmedilla PV Park Okhotnykova Solar Park Cimarron Rekahn Litten Raisko

România România România România România România România România

Pufeşti, Brasov Leboniţa, Bistriţa-Năsăud Chirileu, Mureş Cernat, Doborogea Giuvaz-Timiş Vladimirescu Arad Tg.Frumos Iaşi Cujmir-Mehedinţi

Spania Spania Australia SUA SUA SUA SUA Japonia Portugalia Franta Ucraina Italia Germania Germania Franţa Franţa China Italia Germania Italia SUA China SUA Spania Ucraina SUA Germania Germania Cehia

O Olmedilla de Alarcon Murcia Carnarvon,Vest Australia Boulder City, Nevada Desoto, Florida Lancaster, California Air Force Base Clark County,Nevada Kagoshima City Amaraleja Moura Toul-Rosiers Perovo San Bellino Meuro Wittstock Lose Massangis Wulan San Bellino Zerbst Alfosine San Luis Valle Yangbajing San Luis Valley Olmedilla de Alarcon

25 25 5 10 25 15 5 5 10 1 10 128,48 80,7 1 65 1,5 1,7 3,2 17,5 8 2,5 1 12 80 60 34 15,84 150 25 10 14 70 46,41 115 105,56 70,5 70 70 67,2 54 50 48 46 36,2 35 55 60 80 37 37,7 38,3 38,3

Julich

Kutch Charanka, Patan

Patan

Surat Rajket Kutch Sabarkantha Templin Finisterwalde Buzias, Timisoara Sebis, Arad

Cimaron Rekahn Litten Raisko

Finalizare, tipul instalaţiei etc.

2010 2009-2010 2011

2009 2011 2012

2008, 262.080 PV, 250 ha, 93 GWh/an, 261 mil.euro, 89.383 tone CO2

2011 2008, CSP, instalaţie pilot, turn 60 m, 2000 heliostate,cu cisterne izolate de otel pentru stocarea energiei termice 1,5 h.

2008 2009 2011 2011 2009 2012 2010 2011 2012 2011 2010 2013 2011 2011 2012 2012 2010 2012 2012 2009 Instalaţie lansată în august 2012 , 3.800 PV, 2 ha, 2 mil.euro, constructor Constructim 2013, 317.000 PV desfăsurate pe 200 ha., 100 mil. euro, constructor Promocion Inversolar 65 2012 2012 2013, constructor Fomco Solar Systems 2012 2013 2013 2013 2013, constructor Efacec 2011 2008 188.500 PV 2008

2010 2009 2007 2007 2010, Flat-panel PV,316 GWh/an, capacitate max.418 MW 2009 2008 2012 2012

2011 2008 2012 2011 2011 2010 2008 2011 2010 2013 2008 2011 2010 2011 2012 2010

27

ENERGIE SOLARĂ Capacitatea instalată (MW)

Parc solar fotovoltaic

Ţara

Localitate

1

2

3

4

5

38,4 39,5 40 40 40 40 40,5 40,5 42,7 42,95 46 47,6 48 50 50 50 50 50,6 52

Long Island Furstenwalde Dahe Jiayuguan Pompogne Bitta Solar Dhirubbai Jannersdorf Cellino San Marco Starokozache Moura Power Station Fotovoltaica Puertollano Serenissima Huaneng Geermu Huaneng Hongsilbao Quinghai Goldmud Pobeda Waldpolenz

SUA Germania China China Franţa India India Germania Italia Ucraina Portugalia Spania Italia China China China China Bulgaria Germania

Long Island Furstenwalde Dahe Jiayuguan Pompogne Bitta Dhirubbai Jannersdorf Cellino San Marco Starokozache Moura Puertollano Serenissima Huaneng Geermu Huanen Hongsilbao Quinghai Goldmud Pobeda Waldpolenz

2011 2011 2012 2012, suplimentar 12 MW 2012 2012 Urmează să fie extins la 300 MW 2012 2010 2012 2008 Deschis 2008, 231.653 module cristaline de siliciu 2011 2012, 20 MW faza 1, 30 MW faza 2 2012 ,20 MW şi 30 MW 2011 şi 2012 2011, în două etape 2012 2011

niole, Jose Maria Abuli, primele două proiecte vizează o suprafaţă totală de 44 de ha pe care au fost instalate 72.000 de panouri fotovoltaice, cu o putere totală de 15 MW. Se estimează că parcul va începe să producă la sfârşitul lunii aprilie 2013, când vor începe lucrările celorlalte două proiecte energetice pe alte 150 de ha pe care vor fi montate 245.000 panouri fotovoltaice, cu puterea totală de 50 MW. Parcul solar de la ChirileuMureş (3,2 MW) va fi montat de firma de Fomco Solar Systems din panouri fotovoltaice furnizate de JA Solar. Valoarea investiţiei se va ridica la suma de 4,5 milioane euro. Un alt proiect a fost realizat la Cujmir-Mehedinţi (12 MW) de grupul portughez Efacec la o valoare a investiţiei de 1,5 mil. Euro, se întinde pe 36 ha, are 52.000 panouri fotovoltaice şi asigură energia electrică necesară pentru 5.000 de utilizatori casnici. A fost dat în funcţiune la începutul anului 2013. Un alt parc solar, în valoare de 13 milioane euro, cu panouri solare distribuite pe 113 ha urmează să fie dat în exploatare la ParauBraşov. Alte investiţii din bani europeni în domeniul energiei solare urmează a fi realizate în diverse localităţi (PiatraNeamţ, Călăraşi, Cluj-Napoca, GiurgeniIalomiţa, Feteşti ş.a.).

Prin comparaţie cu ritmul investiţiilor în domeniul energiei eoliene, sectorul solar din România este incredibil de mult rămas în urmă. În ultimii ani, litoralul românesc a devenit un nou „El Dorado” pentru energia eoliană. Potrivit es-

timărilor experţilor din EWEA, România ar trebui să ajungă la o capacitate eoliană de 3.500 MW, în realitate, ţara noastră are un potenţial eolian uriaş, localizat cu prioritate pe litoralul românesc. Pe baza unor evaluări recente şi interpretării datelor studiate de-a lungul anilor această capacitate eoliană a fost subestimată.

Este posibil ca până în 2020 energia eoliană să ajungă la 14.000 MW, ceea ce ar însemna un aport de energie eoliană de 23.000 GWh/an. De necrezut, dar acest potenţial uriaş de energie eoliană a fost descoperit târziu, după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007!, şi nu de români, ci de investitorii străini!

Primele proiecte ni le-au „oferit” pe tavă CZN Group România şi Monsson Group.

Dacă la finele anului 2009 aveam instalaţii în parcuri eoliene numai 14 MW, în iunie 2012 existau 15 parcuri eoliene operaţionale cu o capacitate instalată de 1.166 MW! Astfel se explică faptul că suntem pe locul 14, adică mai sus - în faţa unor ţări ca Spania sau din America Latină! România s-a angajat în faţa Comisiei Europene că va folosi până în anul 2020 energie din surse verzi în proporţie de 24%, adică peste media de dezvoltare europeană! Pe litoralul românesc, unde sărăcia sare în ochi, singura certitudine este vântul pe care companii energetice străine l-au valorificat la Fântanele-Cogealac, Corugea, Moldova Nouă, Sălbateca, Agighiol, Măcin, Valea Nucărilor, Topolog, Hârşova, Cireşiu, Ulmu, Sireţel şi altele.

Finalizare, tipul instalaţiei etc.

Factorii de decizie probabil au uitat că România este o „ţară cu 210 zile însorite pe an” şi că oferă oportunităţi foarte mari de dezvoltare a industriei solare. De abia la ultimul trimestru din 2012, toată ţara s-a trezit „din somn”, cuprinsă de „febra parcurilor solare”! Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică, a publicat pe propriul site harta proiectelor solare aflate în diferite etape de avizare. Dacă în ceea ce priveşte energia eoliană, zonele Dobrogei şi Moldovei au fost cele care au acaparat interesul investitorilor, pentru energia solară mai toată suprafaţa României a devenit interesantă!

Firmele occidentale de profil preconizează multe investiţii în următorii ani.

Din păcate, încă nu sunt pe deplin clarificate reglementările la nivel naţional privind schemele de susţinere prin certificate verzi care ar putea transforma just în time România într-o adevărată ţintă pentru giganţii strategici şi tehnologici interesaţi de centrale solare şi parcuri fotovoltaice. Potenţialul solar al României este superior celui din Germania, Austria, Belgia şi Olanda, însă diferenţele dintre investiţiile realizate în aceste state şi cele de la noi sunt enorme. Producători români care realizează echipamente şi instalaţii de ultimă generaţie pentru centrale solare termice şi parcuri fotovoltaice sunt o rara avis.

Toţi jucătorii din domeniul energiei solare care investesc în energii regenerabile beneficiază de şase certificate verzi

pentru 1 MWh livrat în sistemul energetic naţional. Practic pentru aceeaşi cantitate de energie electrică din surse solare, o companie încasează de trei ori mai mulţi bani decât una care produce în sistem convenţional. Zonele optime pentru instalarea unor centrale solare şi parcuri fotovoltaice sunt Dobrogea şi Câmpia de Sud. Bulgarii mizează mult mai mult decât noi pe energia solară. În 2012 s-a dat în funcţiune parcul fotovoltaic Pobeda (50,8 MW). Lângă Sofia este în curs de finalizare cea mai mare instalaţie de energie fotovoltaică din Europa de Est. Parcul care se întinde pe 4,5 ha şi conţine 13.000 de panouri fotovoltaice care vor produce 1.250 MWh/an!

Bibliografie: http://www.tehnicainstalatiilor.ro/articole/nr_60/ nr60_art.asp?artnr=05 http://en.wikipedia.org/wiki/Serpa_solar_power_ plant http://en.wikipedia.org/wiki/New_Energy_and_Industrial_Technology_Development_Organzation http://en.wikipedia.org/wiki/National_Renewable_ Energy_Laboratory http://ise.fraunhofer.de/en http://en.wikipedia.org/wiki/Fraunhofer_Institute_ for_Solar_Energy_Systems_ISE http://blythesolarpower.com http://en.wikipedia.org/wiki/Solar_power_plants_ in_the_Mojawe_Desert www.facebook.com/pages/Revista-Tehnica-Instala tiilor/518673058144004?ref=stream http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_phoyovoltaic_companies#China_and_Taiwan_production_ capacity http:commons.wikipedia.org/wiki/Solar_Panel h t t p : / / w w w. i re n a . o rg / h o m e / i n d e x . aspx?PrinMenuID=12&mnu=Pri www.worldfutureenerggysummit.com http://en.wikipedia.org/wiki/Gujarat_Solar_ Park_#Project_list http://www.pvresource.com/PVPowerPlants/Top50 http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_photovoltaic_ power_stations

Eugen-Constantin Râpă profesor asociat la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi E-mail: ecrapa@gmail.com

28

NUME DOMENIU

29

NUME DOMENIU

32