Supliment electricitate

1

NUME DOMENIU

2

CUPRINS

3

CUPRINS

cuprins 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 17 18 20 22 24 30

APARATURĂ DE MĂSURĂ

Camerele de termoviziune Testo LEGISLAŢIE

Studiul EY - Mapping power and utilities regulation in Europe PREZENTARE COMPANIE

FIWA Group - O companie puternică în domeniul automatizărilor

PREZENTARE COMPANIE

NOARK Electric -Produse şi servicii de încredere la o investiţie corectă şi o calitate garantată EVENIMENT

CEEER 2013 - Cea mai amplă dezbatere pe tema eficienţei energetice ENERGIE DE SIGURANŢĂ

Caterpillar - Sursă unică de electricitate continuă şi de calitate NOUTĂŢI EDITORIALE

Noutăţi MatrixRom AUTOMATIZĂRI

Hoerburger SRL- Eficienţă energetică în locaţii situate la distanţă una de cealaltă cu ShopInsight® CONSIDERAŢII TEORETICE

Matematici aplicate în electrotehnică APARATURĂ DE MĂSURĂ

Camerele de termoviziune Testo EVENIMENT

Iluminând calea - viitorul industriei europene a iluminatului CONSIDERAŢII PRACTICE

Modernizarea comenzii acţionărilor electrice la excavatoarele cu roată port cupe

evenimente

CONSIDERAŢII PRACTICE

Compensarea curenţilor capacitivi LEGISLAŢIE

Regulamentul UE nr. 874/2012 privind etichetarea energetică a lămpilor electrice şi a corpurilor de iluminat EVENIMENT

IEAS 2013 - Listă expozanţi / Plan expo

REDACTOR ŞEF Viorel Maior redactorsef@tehnicainstalatiilor.ro EDITOR Carmen Stoica redactie@tehnicainstalatiilor.ro MARKETING Silviu Mureşan silviu.muresan@tehnicainstalatiilor.ro mobil: 0735-856.047 TEHNOREDACTARE Vasile Moldovan

EDITARE: S.C. MEDIAEXPERT S.R.L. 540390 Tg. Mureş, str. Budiului nr. 68 Tel./Fax: 0365-730.866, 0365-730.867 e-mail: office@tehnicainstalatiilor.ro redactorsef@tehnicainstalatiilor.ro www.tehnicainstalatiilor.ro

Revista de Electricitate este un supliment al revistei Tehnica Instalaţiilor

Redacţia nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul reclamelor şi a materialelor publicitare prezentate de societăţile comerciale în paginile revistei.

Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul redacţiei şi al autorului materialului.

Revista poate fi multiplicată şi distribuită doar sub formă gratuită, fără modificări aduse conţinutului acesteia.

4

aparatură de măsură

INTERVIU

Interviu cu D-na Onessa Csender, Director Executiv al DK Expo

energie de siguranţă

APARATURĂ DE MĂSURĂ

TESTAREA REȚELELOR DE ÎNALTĂ TENSIUNE

CAMERELE DE TERMOVIZIUNE TESTO

Utilizarea unei camere de termoviziune scade riscul întreruperii aprovizionării cu energie electrică a rețelelor de înaltă tensiune.

Defecțiunile rețelei de distribuție sau căderile de tensiune reprezintă riscuri semnificative pentru siguranța sistemelor de alimentare. Cauzele cele mai des întâlnite sunt componentele uzate, materialele îmbătrânite sau cablurile rupte. De obicei, acestea sunt precedate de o încălzire cauzată de creșterea rezistenței. Identificarea timpurie a acestor anomalii, prin utilizarea unei camere de termoviziune, permite evitarea deteriorării componentelor și întreruperea energiei electrice.

Prin utilizarea camerei de termoviziune testo 890, supraîncălzirea poate fi detectată ușor și sigur de la distanță, fără a pune în pericol utilizatorul și fără a fi nevoie de oprirea sistemului.

Lentilele cu unghi larg de vizualizare vă permit să aveți acces în cel mai scurt timp posibil la o imagine de ansamblu a întregii rețele.

Pentru a analiza corect obiectele aflate la distanță este recomandată utilizarea lentilelor telefoto și a tehnologiei pantentate Testo SuperResolution. De exemplu, de la o distanță de 15 m pot fi măsurate chiar și obiecte cu dimensiunea

de aproximativ 12 mm. În acest caz, anomaliile, așa numitele puncte fierbinți, pot fi identificate de la o dimensiune de 4 mm.

Chiar și cele mai mici fisuri sau supraîncălziri pot fi detectate de la o distanță sigură. Ecranul rabatabil și rotativ al camerei de termoviziune testo 890 vă permite să efectuați măsurători chiar și în locuri greu accesibile. Starea sistemului poate fi analizată și documentată în mod profesionist prin funcțiile de evaluare ale softului de analiză IRSoft.

testo 890 • Detector de 640 x 480 pixeli • Tehnologie SuperResolution (până la 1280 x 960 pixeli) • Sensibilitate termică < 40 mK • Obiective interschimbabile • Funcție de înregistrare a vocii - căști cu microfon • Funție de focalizare automată • Asistență pentru imagine panoramică • Indicator laser fără paralaxă

Pentru mai multe informații și cereri de ofertă accesați:

www.testo.ro/termografie5

LEGISLAŢIE

DIFERENŢELE DE REGLEMENTARE DIN DOMENIUL ENERGIEI ELECTRICE ŞI GAZELOR ÎN 15 ŢĂRI EUROPENE ŞI ROMÂNIA În Europa, nu există două ţări cu aceleaşi reglementări în sectorul energiei şi gazelor. În acelaşi timp, reglementările din acest domeniu sunt foarte complexe, făcând dificilă înţelegerea acestor pieţe. Diferenţelor de reglementare li se adaugă presiunea crescândă a autorităţilor pentru eficienţă mai mare şi scăderea costurilor, ca şi interferenţele politice, care pot conduce la lipsa de stabilitate a mediului de reglementare.

Având în vedere că jucătorii din aceste pieţe sunt în căutare de informaţii comparative legate de riscul de reglementare şi de idei noi pentru eficientizare sau de date care să îi ajute să ia decizii informate de investiţie/dezinvestiţie ori de intrare pe pieţe noi/ieşire de pe pieţe existente, studiul EY Mapping power and utilities regulation in Europe - oferă o imagine mai clară asupra reglementărilor din acest domeniu, ca instrument de benchmark pentru directorii financiari, managementul local şi autorităţile de reglementare din energie şi gaze.

“Companiile din sectorul energiei electrice și utilităţilor trebuie să monitorizeze constant riscurile care ţin de reglementare, pentru a anticipa consecinţele potenţial adverse ale schimbărilor legislative și ale neimplementării anumitor reglementări emise”, spune Lars Wiechen, director executiv şi lider al departamentului de Evaluare şi Modelare Financiară, EY România.

Studiul a analizat mediul de reglementare din distribuţia şi transportul de electricitate şi gaze din 16 ţări europene, printre

care şi România, pentru a identifica tendinţele cheie, similarităţile şi diferenţele existente, precum şi caracteristicile principale ale sistemelor de reglementare din fiecare ţară analizată. În afara complexităţii tipice mediului de reglementare de la nivel local, părţile interesate trebuie să ia în considerare şi indicatorii utilizaţi de reglementatori, ale căror definiţii pot de asemenea diferi. Chiar şi atunci când reglementatorii utilizează aceleaşi categorii de date, acestea pot diferi foarte mult, de la ţară la ţară, ca de exemplu componentele costului capitalului propriu, gradului de îndatorare şi ratei de impozitare. Acestea sunt strict legate prin natura lor de situaţia din fiecare ţară, oglindind condiţiile de finanţare locale şi reglementările fiscale stabilite de autorităţile respective.

Pe lângă diferenţe, studiul EY identifică şi două tendinţe comune la nivelul ţărilor analizate. Prima este presiunea asupra ratelor de rentabilitate, datorată în mare măsură crizei creditării şi a scăderii costurilor de finanţare. De asemenea, unii reglementatori de la nivel naţional consideră că rentabilităţile ar trebui reduse pentru că activităţile din industriile reglementate sunt mai puţin riscante.

A doua tendinţă comună se concentrează pe creşterea eficienţei şi calităţii. Instituţiile de reglementare de la nivelul ţărilor europene comunică între ele şi compară componentele sistemului de reglementare mult mai intens decât o făceau acum 5 sau

Modele naţionale de reglementare în domeniul energiei electrice şi gazelor Cost Belgia Stimulente pentru investiţii Cehia Franţa Germania Olanda Combinaţie de modele Finlanda Grecia Italia Spania Elveţia Marea Britanie Venit/preţ maxim România Polonia Slovacia Suedia Turcia

Sursa: Studiul EY - Mapping power and utilities regulation in Europe

6

10 ani, deoarece sunt interesate să înţeleagă metodele celorlalte părţi, precum şi deciziile acestora, cu scopul de a îmbunătăţi sistemul de reglementare local.

Abordarea dominantă în domeniul reglementării în aceste sectoare din Europa în acest moment pleacă de la baza de active reglementate a transportatorilor şi distribuitorilor de energie electrică şi gaze, pentru a asigura operatorilor o rentabilitate rezonabilă investiţiilor în sistem. Cu toate acestea, abordarea este foarte nuanţată de la ţară la ţară, de aceea studiul EY grupează ţările analizate în patru categorii, bazate pe parametri diferiţi:

Lars Wiechen, director executiv și lider al departamentului de Evaluare și Modelare Financiară, EY România

Cost: Belgia Stimulente pentru investiţii: Cehia, Franţa, Germania, Olanda Venit/preţ maxim: România, Polonia, Slovacia, Suedia, Turcia Combinaţie de modele: Finlanda, Grecia, Italia, Spania, Elveţia, Marea Britanie

reprezenta un câștig semnificativ pentru jucătorii din acest domeniu. Tocmai de aceea, studiul nostru își propune să ofere comparaţii în oglindă ale sistemelor de reglementare din 16 ţări europene, inclusiv România, pentru o imagine cât mai clară a acestora”, a concluzionat Lars Wiechen.

„Înţelegerea particularităţilor și a implicaţiilor reglementărilor complexe din domeniul energiei și gazelor din ţările europene va rămâne dificilă, în ciuda presiunii exercitate de Uniunea Europeană pentru o convergenţă în acest domeniu între sistemele naţionale de reglementare. În același timp, autorităţile de reglementare cer eficienţă mai mare, presând pentru preţuri mai mici. În acest context, înţelegerea mai profundă a specificităţilor fiecărei ţări în această industrie reglementată poate

Studiul EY poate fi consultat în întregime aici: http://www.ey.com/Publication/ vwLUAssets/Mapping_power_and_utilities_regulation_in_Europe/$FILE/Mapping_ power_and_utilities_regulation_in_Europe_ DX0181.pdf Despre EY România EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 167.000 de angajaţi în 700 de birouri din 140 de ţări şi venituri de aproximativ 24,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2012. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.

Pentru mai multe informaţii, vizitaţi: http://www.ey.com/

PREZENTARE COMPANIE

FIWA GROUP

O COMPANIE PUTERNICĂ ÎN DOMENIUL AUTOMATIZĂRILOR

ENGINEERING IS OUR PASSION

Î

nfiinţată in 2006, S.C. FIWA RO S.R.L. membră a grupului Finze & Wagner EMSR, este o companie specializată în automatizări industriale ce reuşeşte atât prin calitatea echipamentelor comercializate, cât şi prin profesionalismul specialiştilor să furnizeze servicii specializate de inginerie. Compania este axată cu precădere pe domeniile automatizarilor de proces, controlul sistemelor, ICA, soluţii în domeniul energetic, BMS şi nu în ultimul rând soluţii în domeniul IT.

Compania Finze & Wagner EMSR are diverse filiale în Germania, Austria şi China, cu un personal de 200 de angajaţi capabili să furnizeze suport şi asistenţă tehnică tuturor clienţilor noştri globali.

lungul anilor o relaţie de colaborare puternică.

Portofoliul nostru include diverşi beneficiari precum şi companii de inginerie din sectoarele industriale cu care am reuşit să păstrăm de-a

Aici dorim să amintim comercializarea robineţilor de reglare marca PREVENT® precum şi a sistemelor de automatizare marca Bernecker & Rainer,

Oferim componente şi sisteme de control prin intermediul firmei noastre adiţionale ICA SYSTEM S.R.L.

precum si plant engineering software COMOS. Cristian Lazăr Director General Bd. Victoriei Nr.58 550024 Sibiu tel +40 269 244446 fax +40 269 234455 cristian.lazar@fiwagroup.com http://www.fiwagroup.com

De mai bine de 40 de ani oferim servicii pentru industriile de proces şi producţie. Gama noastră de servicii înglobează suportul complet începând de la dezvoltarea pre-basic, detail design, cât şi optimizarea sistemelor tehnologice de producţie.

7

INTERVIU

„IEAS ADUCE ÎN PRIM PLAN DESCOPERIRILE ŞI NOILE TEHNOLOGII DIN INDUSTRIA DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI EVOLUŢIA SISTEMELOR AUTOMATIZATE DIN ROMÂNIA”

Stăm de vorbă cu d-na Onessa Csender, Director Executiv al DK Expo, organizatorul International Electric&Automation Show, IEAS. Înainte de toate vă invit să faceţi o scurtă prezentare a companiei și a evenimentului IEAS. • Grupul DK oferă servicii complete pentru expoziţii, evenimente business şi turism Cu o activitate de peste 15 ani în domeniu, cele 4 companii din grupul DK s-au specializat în oferirea de servicii complexe pentru organizarea de expoziţii, conferinţe, congrese, conceperea de campanii de comunicare, construcţii de standuri expoziţionale şi oferte de turism. DK EXPO, membră a grupului DK, s-a consacrat ca organizator de evenimente tehnice, specializate, business to business.

International Electric & Automation Show, IEAS, a luat naştere ca un eveniment dedicat exclusiv celor ce folosesc echipamente electrice şi automatizări fiind un eveniment destinat în special zonei industriale.

De la prima ediţie, din 2005, evenimentul a fost îmbunătăţit an de an. Am reuşit să creştem suprafaţa expoziţională şi numărul expozanţilor, am îmbunătăţit atât serviciile oferite expozanţilor cât şi vizitatorilor. Am reuşit să creăm un cadru excepţional pentru toţi cei prezenţi în cele patru zile de expunere, îmbinând conceptul de “eveniment specializat, tehnic, cu numeroase elemente de show”.

Evenimentul se desfăşoară în fiecare an la mijlocul lunii septembrie în locaţia Palatului Parlamentului din Bucureşti, iar în 2013 va avea loc ediţia a IX-a.

IEAS aduce în prim plan descoperirile şi noile tehnologii din industria de echipa-

8

mente electrice şi evoluţia sistemelor automatizate din România. Treptat, International Electric&Automation Show, IEAS, a devenit evenimentul de referinţă pentru industria din România, fiind prezente în cadrul târgului companiile de top din acest segment de piaţă.

De unde ideea de a organiza un eveniment de nișă? Și de ce „electrice”?

• În anul de lansare a IEAS, 2005, nu exista nici un eveniment dedicat exclusiv zonei de electrice din România, cum industria se afla în plină creştere şi dezvoltare ne-am propus să aducem în faţa publicului un eveniment tehnic şi inedit. Încă din anul 2000 compania DK Expo colabora cu importante companii din industria de electrice oferind servicii complete pentru participarea la evenimente în ţară. Urmare discuţiilor purtate cu acestea privind necesitatea unui eveniment dedicat exclusiv acestei industrii Dk Expo a demarat proiectul IEAS. Evenimentul IEAS s-a conturat bazându-se şi ţinând cont de cerinţele din piaţă ale companiilor.

IEAS a devenit relativ repede cunoscut în România. Care au fost metodele de promovare folosite?

• În primul rând IEAS a pornit ca un eveniment pentru industrie, un eveniment tehnic ce şi-a propus să prezinte anual cele mai noi tehnologii din domeniu.

Deoarece este un eveniment de nişă, accentul prioritar a fost către o promovare targetată. Încă de la prima ediţie am demarat parteneriate durabile cu reviste de specialitate şi portaluri tehnice. Acestora li s-au ală-

turat asociaţiile şi patronatele din domeniu împreună cu facultăţile şi instituţiile de cercetare. Periodic am îmbunătăţit baza de date de contacte din domeniu şi am actualizat informaţiile din piaţă. Invitaţiile şi informaţiile trimise reprezintă un punct principal în promovarea evenimentului.

Cu toate acestea, anual am încercat să promovăm evenimentul şi către o zonă mai largă, cuprinzând şi industriile apropiate IEAS-ului. În ultimii ani promovarea evenimentului s-a extins şi pe plan internaţional, IEAS fiind prezent la cele mai importante evenimente de profil din Europa – Light+Building, Frankfurt şi Hannover Messe. Acest lucru a marcat şi prezenţa tot mai numeroasă a companiilor din străinătate. Pentru fiecare ediţie a IEAS promovarea evenimentului este una dintre cele mai importante acţiuni pe care dorim o îmbunătăţim în permanenţă. În calitate de organizator de evenimente sunteţi în legătură directă cu expozanţii, sunteţi poate cel mai bun indice de măsurare al crizei financiare. Care sunt semnalele primite din partea partenerilor?

• Anul acesta am sesizat diferite schimbări în piaţă, diferite modificări de strategii ale companiilor din această industrie, unele pozitive însă altele negative.

Nu putem să ne poziţionăm clar într-o măsurare a crizei financiare însă putem spune că încă există o incertitudine în piaţă şi că nu s-a depăşit impasul financiar din 2009 însă piaţa este dinamică şi în permanentă căutare de soluţii. Suntem încrezători în deblocarea pieţei pentru următorii 2 ani.

Ne aflăm acum în 2013. Când priviţi în urmă, cum vedeţi ultimii 4-5 ani?

• Evenimentul IEAS a început într-o perioadă în plină ascensiune pentru industria românească şi s-a conturat în perioada 2007 – 2009, o perioadă stabilă şi în creştere pentru toate industriile. Dezvoltarea pieţei şi implicarea noastră ca şi organizatori a făcut ca IEAS să devină evenimentul de referinţă al industriei de electrice şi automatizări în România. Am conturat un eveniment puternic ce s-a adaptat anual la piaţă şi la situaţiile financiare existente. Credem că ultimii 4 ani au reprezentat o perioadă dificilă atât pentru noi cât şi pentru cei din industrie, am fost martori la schimbări de activităţi, insolvenţe şi diferite schimbări de strategii dar şi la apariţii de firme noi, de reprezentanţe ale concernelor internaţionale şi dezvoltări a companiilor locale. Cu bune şi cu rele ultimii 4 ani ne-au făcut să înţelegem dinamica pieţei şi să acceptăm situaţiile reale, să ne adaptăm continuu schimbărilor.

Cum vedeţi perspectivele?

• Industria echipamentelor electrice şi automatizărilor, indiferent de criza financiară prin care trece, a reuşit să se modernizeze şi să se dezvolte considerabil de la an la an. Suntem optimişti în dezvoltarea viitoare a industriei şi sperăm ca firmele româneşti să înveţe şi să urmeze modelul companiilor internaţionale. În încheiere vă invit să adresaţi un cuvânt pentru cititorii „Revistei de Electricitate”, aflată la prima ediţie.

• Suntem onoraţi să fim prezenţi cu informaţii complete despre evenimentul IEAS în prima ediţie a „Revistei de Electricitate”. Ne dorim ca astfel de iniţiative să fie tot mai frecvente în piaţa de echipamente electrice şi ca interesul cititorilor să sporească.

Vă mulţumim că ne urmăriţi şi vă aşteptăm la IEAS 2013 să descoperiţi cele mai recente tehnologii şi informaţii din piaţă, dar şi să vă bucuraţi de story-ul ediţiei din acest an: „Copiii azi. Ingineri mâine. Şcoala IEAS“ În premieră, anul acesta sunt aşteptaţi la IEAS şi copiii dornici să descopere lumea energiei şi a electricităţii. Vor fi numeroase surprize şi premii pentru cei mici.

Vă așteptăm la IEAS 2013!

PREZENTARE COMPANIE

NOARK ELECTRIC

MISIUNEA NOASTRĂ ESTE DE A OFERI PARTENERILOR NOŞTRI PRODUSE ŞI SERVICII DE ÎNCREDERE, LA O INVESTIŢIE CORECTĂ ŞI O CALITATE GARANTATĂ a fost dezvoltat, el este produs în fabrici moderne, echipate cu tehnologii de ultimă oră. Acest lucru asigură o calitate superioară şi o durabilitate a produselor noastre. NOARK Electric respectă de asemenea principiile de protecţie a mediului şi de politică de mediu.  Garantăm calitatea printr-o garanţie de 5 ani Rezistenţa superioară a produselor noastre este dovedită de numărul de cicluri de comutare care depăşeşte în mod semnificativ valorile impuse de standardele în vigoare. O altă dovadă a calităţii o reprezintă faptul că NOARK oferă o perioadă de garanţie de cinci ani la toate produsele sale. Pentru compania noastră calitatea nu este doar un cuvânt. Este un angajament.

• Întrerupătoare automate Întrerupătoare automate modulare/ Întrerupătoare automate compacte/ Întrerupătoare automate în aer • Dispozitive de curent rezidual (diferenţiale) Întrerupătoare diferenţiale/Întrerupătoare automate-diferenţiale combinate/Blocuri de întrerupătoare diferenţiale ataşabile • Separatoare de sarcină Întrerupătoare principale de sarcină (Izolatoare)/Separator de sarcină compact • Contactoare şi relee Contactoare/ Relee pentru instalaţii Contactoare pentru instalaţii • Relee de supracurent • Dispozitive de protecţie la supratensiuni de origine atmosferică • Componente pentru sistemul fotovoltaic • Sisteme de conectare şi cleme terminale • Cofrete de distribuţie

NOARK Electric este o companie internaţională cu activitate la nivel mondial care dezvoltă, produce şi distribuie echipamente şi componente electrice.

Compania noastră face parte dintrun grup de firme ce are peste 25.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri peste 6 mild. dolari. NOARK Electric a investit milioane de euro în dezvoltarea de produse proprii şi lucrează cu cele mai noi tehnologii şi mijloace de producţie. Oferim o oportunitate complet nouă pe piaţa mondială de electrotehnică, garanţie superioară pentru produsele noastre şi o atenţie deosebită pentru clienţii şi partenerii noştri de afaceri.

Scopul nostru este să construim o marcă de renume la nivel mondial. Centrele regionale din Praga, Chicago şi Shanghai controlează activităţile de pe toate continentele având în acelaşi timp în vedere particularităţile fiecărei pieţe şi ale fiecărei ţări în parte.

Noark oferă:  Tehnologii proprii de cercetare şi dezvoltare NOARK oferă un portofoliu vast de produse de înaltă calitate pentru instalaţii electrice. Produsele sunt fabricate în baza unor tehnologii proprii. NOARK investeşte anual un capital substanţial în cercetarea şi dezvoltarea produselor sale.  Cele mai moderne procese de fabricaţie Importanţa pe care o acordăm activităţii de cercetare şi dezvoltare se reflectă în zecile de brevete înregistrate pe care le deţinem. Imediat după ce un produs

S.C. NOARK Electric S.R.L. IRIDE Business Park B-dul Dimitrie Pompeiu Nr. 9-9A Clădirea 20, parter Sector 2, 020335 Bucureşti Telefon: +371 444 920 Fax:+372873307 Email: InfoRO@noark-electric.com www.noark-electric.ro

9

EVENIMENT

CEEER 2013

CEA MAI AMPLĂ DEZBATERE PE TEMA EFICIENŢEI ENERGETICE

Congresul de Energie si Echipamente Electrice din Romania (CEEER) 2013 are loc în perioada 10-11 Septembrie 2013, la Palatul Parlamentului, în Sălile Nicolae Bălcescu şi Drepturile Omului, în paralel cu cel mai amplu târg de automatizări şi echipamente electrice din Europa Centrală şi de Sud-Est, IEAS 2013 – International Electric and Automation Show.

CEEER este formulat şi organizat pe baza multiplelor cerinţe ale domeniului profesional, adresându-se

10

în aceeaşi măsură inginerilor, cercetătorilor, cât şi tinerilor profesionişti.

CEEER este un eveniment fundamentat pe Conferinţele de Echipamente Electrice şi Automatizări din România (CEEA), care timp de 5 ediţii (2006-2011), au deschis toamna evenimentelor de profil din România.

Ediţia din acest an a CEEER conţine o agendă variată şi cuprinzătoare a conferinţelor pe teme de interes major pentru piaţa energetică românească, precum: Politici pri-

vind promovarea eficienţei energetice: aplicarea Directivei europene din domeniile Industrie şi Transporturi; Funcţionarea ESCO; Eficienţa energetică şi mediul; Managementul eficienţei energetice: accesarea fondurilor europene pentru eficienţa energetică; Mecanisme financiare în eficienţa energetică; Stocarea energiei inteligente; Sisteme fotovoltaice; Energia solară - arhitectura solară; Clădiri solare; Standardul ISO 50 001; Evaluarea pieţelor de energie şi a investiţiilor în domeniul energiei; Legislaţia privind Smart Grid; Legislaţia privind domeniul energetic - schimbări şi perspective; Petrol şi gaze; Reabilitarea termică a clădirilor.

sunt iniţiate şi susţinute de: Emil Calotă – Vicepreşedinte ANRE | Dr. Ing. Corneliu Rădulescu – Director General ANRE | Dr. Ing. Alexandru Săndulescu – Director General Ministerul Economiei | Dr. Ing. Corneliu Rotaru – Director ANRE || Prof. Dr. Ing. Valentin Năvrăpescu – Decan Facultatea de Inginerie Electrică, UPB | Robert Cruceru – Director Executiv RPIA | Zoltan Nagy-Bege – ANRE | Steven Borncamp – Preşedinte RoGBC | Preşedinte Virgil Muşătescu – Asociaţia de Politici Energetice din România | Gheorghe Indre – Transelectrica | | Ion Lungu – CEO CEZ | Prof. Dr. Ing. Nicolae Anastasiu – Universitatea Bucureşti, M.C. Academia Română.

Pe lângă dezbaterile acestor teme, Asociaţia Română de Standardizare (ASRO) susţine seminarul pe tema proiectului STARGRID ce are loc în data de 11 septembrie, între orele 13:00 şi 18:00, în sala Drepturilor Omului din cadrul Palatului Parlamentului din Bucureşti.

Menit a deveni unul din cele mai importante evenimente autohtone în domeniul energiei şi echipamentelor electrice, dedicat specialiştilor energetici şi persoanelor implicate în sectoarele conexe, CEEER 2013 este singurul forum unde se poate forma o idee completă asupra situaţiei economice, forţei pieţei, noii tehnologii, dezvoltării permanente şi noilor tendinţe ale industriei. Evenimentul reprezintă un potenţial de noi relaţii, un schimb continuu de idei pentru piaţa energetică din România şi un generator al implementării de noi soluţii pentru buna dezvoltare a comunicării internaţionale.

Prezenţa în prezidiu atât a reprezentanţilor mediului academic, cât şi cea a membrilor asociaţiilor specializate sau a marilor companii energetice furnizează un bun cadru de comunicare asupra temelor actuale din domeniu, dar oferă şi o perspectivă practică prin ilustrarea de studii de caz şi prezentarea unor situaţii concrete de lucru. În acest an dezbaterile

ENERGIENUME DE SIGURANŢĂ DOMENIU

CATERPILLAR:

SURSĂ UNICĂ DE ELECTRICITATE CONTINUĂ ŞI DE CALITATE

Cu soluţiile de alimentare continuă Cat®, vă protejaţi operaţiunile dumneavoastră în caz de întrerupere a alimentării cu energie electrică din reţea.

Protecţia alimentării electrice Aplicaţiile care beneficiază de sistemele de protecţie Cat Power includ: • procesele de fabricaţie continue, cum ar fi materiale plastice, produse chimice şi farmaceutice • furnizori de tehnologia informaţiei, inclusiv centre de date, call-centere şi companii de telecomunicaţii • servicii critice, inclusiv spitale şi sisteme de intervenţie de urgenţă • entităţi guvernamentale, inclusiv şcoli şi universităţi, sisteme de transport public şi utilităţi publice • operaţiuni financiare şi de vânzare cu amănuntul, cum ar fi băncile, grupuri de asigurări şi super/hyper-marketurile • companiile care ar suferi operaţional, financiar sau legal ca urmare a vreunei tulburări de alimentare cu energie electrică pe orice perioadă de timp

Calitatea energiei electrice Continuitatea alimentării nu este singura problemă atunci când vine vorba de alimentarea cu energie electrică. Chiar şi atunci când reţeaua furnizează energie electrică, calitatea acesteia poate fi compromisă.

Căderile de tensiune sau dimpotrivă supratensiunile pot crea un flux instabil al energiei electrice, care poate fi la fel de dăunător ca şi o întrerupere completă - dacă nu chiar mai mult. Asigurarea unei energii de ca-

Aceste cauze pot crea o multitudine de probleme, inclusiv: • pierderea de date critice • scăderea vânzărilor sau apelurilor de serviciu • deteriorarea echipamentului de producţie • pierdere de produs sau a unui lot de materiale • riscurile de securitate, de mediu • datorii juridice rezultate din întreruperea serviciilor

fi microintreruperile sau variaţiile de tensiune şi/sau curent. Energia stocată este disponibilă imediat pentru livrare în timpul unei perturbări critice de alimentare. Acest sistem oferă timp suficient pentru ca generatorul să preia sarcina pe durata avariei. Cat UPS este construit modular, astfel încât permite expansiunea în vederea îndeplinirii uşoare a cerinţelor viitoare de energie calitate/putere de protecţie.

Cat UPS dinamic oferă costuri mai mici de operare, principalii factori fiind costurile reduse de întreţinere şi de înlocuire, economiile de spaţiu (75% mai mic decât un UPS clasic pe bază de baterii) şi o îmbunătăţire anuală a eficienţei energetice cu 4%.

Cu Cat UPS dinamic beneficiaţi de operare simplă şi întreţinere redusă, stocarea mecanică a energiei dovedindu-se în practică drept eficientă şi previzibilă, în condiţii de siguranţă, de durată de viaţă aproape nelimitată, cu performanţe constante şi un interval larg de temperaturi de operare. Această tehnologie este ecologică şi nu reprezintă un pericol pentru personalul dumneavoastră, nici pentru mediu.

Sistemele Cat UPS sunt disponibile de la 150KVA până la multiplii de MVA. litate devine astfel o prioritate la fel de critică. Cele mai frecvente surse de probleme de calitate a energiei electrice sunt cauzele naturale, cum ar fi vremea, problemele tehnologice care implică echipamente sau defecţiuni ale cablurilor şi erorile umane.

Cat UPS dinamic Cat UPS-ul dinamic este soluţia noastră pentru energie electrică de cea mai înaltă eficienţă (> 97%). Această tehnologie utilizează un volant integrat, care stochează energie suficientă pentru a depăşi perturbaţiile în alimentarea cu energie electrică cum ar

Eneria SRL - str. Morii, nr.7A, Mogoşoaia, jud. Ilfov Tel-fax: 031.8244.600/690, e-mail: office@eneria.ro, www.eneria.ro

11

NOUTĂŢI EDITORIALE

Energia solară termică Instalaţii

Programarea

I 7-2011 Normativ

şi fotovoltaică

în limbaj de

pentru proiectarea, execuţia

(traducere din

asamblare a

şi exploatarea instalaţiilor

lb. franceză Ed Dunod)

microcontrolerelor

electrice aferente clădirilor

electrice

Autori: Mohamed Amjahdi, Jean Lemale

Autor: Cristina Gabriela Saracin

Autori: Florin Dragomir, Otilia Elena Dragomir

ISBN 978-973-755-855-8 editura: MATRIX ROM Bucureşti

ISBN 978-973-755-391-1 editura: MATRIX ROM Bucureşti

ISBN 978-973-755-899-2 editura: MATRIX ROM Bucureşti

Cuprins: http://www.matrixrom.ro/romanian/editura/domenii/cuprins. php?cuprins=ES80 1. Înainte de a începe 1.1. Energia solară şi politica energetică 1.2. Originea energiei solare 1.3. Radiaţia solară 1.4. Depozitul solar în Franţa 1.5. Câteva sfaturi prealabile înainte de a realiza un proiect solar 2. Energia solară termică 2.1. Tehnologii de captatori solari 2.2. Producerea apei calde menajere 2.3. Alege şi instalează un sistem solar termic de încălzire a apei 2.4. Încălzire datorită energiei solare termice 3. Energia solară fotovoltaică 3.1. Producerea electricităţii fotovoltaice 3.2. Alege şi instalează propriile panouri fotovoltaice 3.3. Instalaţia electrică racordată la reţea

Cuprins: http://www.matrixrom.ro/romanian/editura/domenii/cuprins. php?cuprins=IE50

Cuprins: http://www.matrixrom.ro/romanian/editura/domenii/cuprins. php?cuprins=MCQ0

Capitolul 1: Instalaţii de producere, transport, distribuţie si utilizare a energiei electrice Capitolul 2: Instalaţii electrice Capitolul 3: Instalaţii de alimentare cu energie electrică a consumatorilor Capitolul 4: Sarcini electrice în reţele Capitolul 5: Elemente conductoare Capitolul 6: Aparate de comutaţie şi protecţie Capitolul 7: Corelarea caracteristicilor aparatelor în reţeaua de joasă tensiune Capitolul 8: Instalaţii pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice Capitolul 9: Pierderi de tensiune în reţele electrice de joasă tensiune Capitolul 10: Electrosecuritatea în instalaţiile electrice Capitolul 11: Utilizarea automatelor programabile în instalaţiile electrice industriale

1. Noţiuni introductive 2. Microcontrolerul PIC16F84A 3. Microcontrolerele PIC16F873/876/877 4. Aplicaţii cu microcontrolerul PIC16F84A

www.matrixrom.ro

12

editura: MATRIX ROM Bucureşti

AUTOMATIZĂRI

S.C. HOERBURGER S.R.L

EFICIENŢĂ ENERGETICĂ ÎN LOCAŢII SITUATE LA DISTANŢĂ UNA DE CEALALTĂ CU ShopInsight®

S.C. Hoerburger S.R.L. este reprezentată Hoerburger AG, una dintre principalele firme de automatizare din Germania. Înfiinţată în Romania în 2006, Hoerburger vine cu o importantă experienţă acumulată pe piaţa locală, cât şi cu transferul de know-how de la firma mamă.

Cu ajutorul know-how-ului de la firma mamă, Hoerburger SRL reuşeşte să ofere clienţilor săi Sistemul online de management pentru lanţuri de magazine, produs care ajută la obţinerea de: 1. Informaţii centralizate • Din toate filialele • Din toate sistemele • Tot timpul actuale

3. Scăderea costurilor de întreţinere • Mentenanţă anticipativă şi service • Recunoaşterea cauzelor şi defectelor/suport în diagnoză • Intervale de mentenanţă flexibile • Trasabilitatea operaţiilor de mentenanţă

Serviciile și produsele firmei constau în: » Proiectare, programare, execuţie, punere în funcţiune şi service sistem de BMS clădiri civile şi industriale.

De asemenea filialele se află sub valoarea ţintă în Benchmark-ul între filiale prin intermediul:  Reducerii consumurilor de energie pentru încălzire şi răcire ca urmare a strategiilor îmbunătăţite de reglaj  Recunoaşterea din timp a celor care nu se încadrează în limite, ceea ce înlesneşte o intervenţie în timp util  Descoperirea avariilor pe partea de climă Ne puteţi contacta prin email, fax, telefon ori la adresa:

» Automatizări în domeniul instalaţiilor de încălzire, ventilaţie şi climatizare » Tablouri electrice de automatizare şi distribuţie » Monitorizări de temperatură şi umiditate pentru spaţii de depozitare în domeniul farmaceutic » Monitorizare şi Benchmarking consumuri energie electrică pentru lanţuri de magazine

2. Recunoaşterea avariilor în timp real • Supraveghere inteligentă • Permanenta raportare a alarmelor • Management flexibil al alarmelor • Monitorizare consumuri • Supraveghere semnătură electronică • Benchmark

4. Optimizarea proceselor de construcţie • Echipare standard filiale • Siguranţa investiţiei • Managementul proiectului Sistemul este unul deschis şi flexibil, bazat pe tehnologie WEB, putând fi accesat pe bază de semnătură electronică de oriunde.

Hoerburger SRL str. Calea Şurii Mici, 39 550137 Sibiu tel: 0724-011 952 Persoana contact: Dragoş Daneş www.hoerburger.de dragos.danes@hoerburger.ro

13

CONSIDERAŢII TEHNICE

DETERMINANŢI. SISTEME LINIARE DE ECUAŢII. REGULA LUI CRAMER

MATEMATICI APLICATE ÎN ELECTROTEHNICĂ

De ce matematica? Într-un început de secol al marilor tehnici şi tehnologii, matematica ne ajută să desluşim tainele ştiinţei, creează logici pe termen lung, ordonează gândirea şi dezvoltă raţionamentul. De fapt, matematica ne arată că acea algoritmizare a rezolvării problemelor trebuie să existe în fiecare pas pe care îl facem, în “treptele” pe care le parcurgem în proiectarea sau cercetarea unui lucru. În fond ce este matematica? Saltul peste timp, de la gândirea empirică, ineficientă, la gândirea euristică (algoritmizata), cu o logică solidă făuritoare de creaţii noi.

Abstract In this paper we defined notions about determinants and systems of linear algebraic equations. We also present some particular cases (applications).

Introducere Teoria determinanţilor s-a introdus ca o necesitate practică la rezolvarea şi discutarea sistemelor liniare, impunându-se apoi, în alte probleme, din cauza simplicităţii scrisului şi prin scrierea expresivă a multor formule ca: arii, volume, coliniarităţi de puncte, etc. Începem studiul cu examinarea câtorva cazuri particulare, care ne vor ajuta la înţelegerea teoriei determinanţilor şi aplicarea acestora in electrotehnica.

Determinanţi. Definiţie și reguli de calcul Fie

A ∈ M n ((C )), A = (aij )mxn , aij ∈ C ,1 ≤ i, j ≤ n

Definiţie: Numărul

( )

A ∈ M n ((C )), A = aij mxn , aij ∈ C ,1 ≤ i, j ≤ n A Σ σ ∈ S n ε (σ )a1σ (1) a 2σ (2 ) .....a nσ (n ) det=

det A = Σ σ ∈ S n ε (σ )a1σ (1) a 2σ (2 ) .....a nσ (n ) A Σ ∈ S ε (σ )a σ a σ .....a σ det=

a b c

d

= ad − bc

Determinanţi de ordinul 3 Regula triunghiului: a b d e g h

c f = aei + bfg + dhc − ceg − bdi − fha i

Regula lui Sarrus.

Fie determinantul de ordin 3, d = ai j nant se utilizează tabelul de mai jos.

i , j =1, 3

. Pentru a calcula un astfel de determi-

a11 a12 a13 a 21 a 22 a 23

(am scris sub determinant primele două linii)

a31 a32 a33 a11 a12 a13 a 21 a 22 a 23

Pentru calculul determinanţilor de ordin mai mare sau egal cu patru se dezvoltă determinantul după o linie sau o coloană (se alege acea linie sau coloană ce are mai multe valori nule) Proprietate: Valoarea unui determinant nu se modifică dacă la elementele unei linii (coloane) se adună elementele altei linii (coloane) înmulţite cu acelaşi număr

a b c

d +e f +g h+i

n n (n ) σ 1 (1) 2 ( 2 ) se numeşte matricei A sau mai simplu, determinant de ordin n şi a11 adeterminantul 12 ... a1n se notează:a 21 a 22 ... a 2 n

det( A) =

Determinanţi de ordinul 2

j Proprietate. a d jExemplu: a e j k =b f k +b g k a d +e j a d j a e j l b c f +hg lk = cb fi kl + b g k c

h+i

l

c

h

l

c

i

l

(sau |A| sau | aij | 1≤i , j ≤ n )

... ... ... ... a a ... a a n1 11 a n 212 ... a nn1n a 21 a 22 ... a 2 n det( A) = (sau |A| sau | aij | 1≤i , j ≤ n ) ... ... ... ... a n1 a n 2 ... a nn

Definiţia determinantului de ordin n

Voi defini în continuare determinantul de ordin n prin recurenta cu ajutorul determinanţilor de ordin n – 1. Pentru aceasta sunt necesare unele precizări.

Fie A aij ∈ M Fien (CA) = aij ∈ M n (C ) Produsul a1σ (1) a 2σ (2 ) .....a nσ (n ) se numeşte termen al determinantului de ordin n.=

( )

Observaţie: (1) - A se face distincţie între noţiunile de matrice şi determinant! O matrice este o funcţie un determinant este un număr. Matricele se notează între ( ), iar determinanţii, între | | .

(2) - Noţiunea de determinant are sens numai pentru matrice pătratice.

Se obişnuieşte să se spună despre elementele, liniile, coloanele şi diagonalele matricei A că sunt elementele, liniile, coloanele, respectiv diagonalele determinantului det A. Calculul determinanţilor În formula det A = Σ σ ∈ S n ε (σ )a1σ (1) a 2σ (2 ) .....a nσ (n ) , avem o suma de n! termeni, jumătate cu semnul” + “ şi jumătate cu semnul “-“ . În cazurile n=2,3 , această formulă se poate pune într-o formă mai uşor de folosit.

14

( )

Definiţie 1. Se numeşte minor asociat elementului ai j determinantul matricii pătratice Ai j de ordin n – 1 obţinut prin suprimarea liniei i şi coloanei j din matricea A. Se notează acest minor prin det (Ai j ) sau Di j .

Definiţie 2. Se numeşte complement algebric al elementului ai j numărul .(− 1)i + j det Ai j Exponentul i + j al lui (–1) este suma dintre numărul liniei i şi coloanei j pe care se află a. i j

( )

( )

Definţie. Determinantul matricii A= ai j de ordin n este suma produselor elementelor din prima linie cu complemenţii lor algebrici adică

det ( A) a11 D11 − a12 D12 + a13 D13 + ... + (− 1) =

n +1

a1n D1n .

∆ y si ∆ z

x=

∆y ∆x ∆ , y= , z= z ∆ ∆ ∆

CONSIDERAŢII TEHNICE ∆≠0

Observaţii 1) Elementelor, liniilor şi coloanelor matricii A le vom spune de asemenea elementele, liniile şi coloanele determinantului

a11 a12 ... a1n

a11 a12 a 21 a 22 ... a 2 n a 21 a 22 det( A) = . ... ... ... det( ... A) = ... ... a n1 a n 2 ... a nn a n1 a n 2

... ... ... a nn

0 −1

2

1

m

3

3

.

2) Formula din definitie spunem că reprezintă dezvoltarea determinantului de ordin n după elementele primei linii.

3) Definiţia determinantului de mai sus este încă puţin eficientă (o voi ilustra mai jos pentru n = 4). De aceea se impune stabilirea unor proprietăţi ale determinanţilor care să fie comode atât din punct de vedere al teoriei şi din punct de vedere al calculului. Aceste proprietati le prezint în paragraful următor.

4) Continuând cu explicitarea determinanţilor de ordin n – 1 din definiţie se obţine pentru det( A) o sumă de produse de elemente din determinant, fiecare produs conţinând elemente situate pe linii şi coloane diferite.

5) Determinantul este o funcţie .

1

−1

Teorema Kronecker-Capelli: Un sistem de ecuaţii este compatibil dacă şi numai dacă rangA = rang A

... a1n ... a 2 n

−1 − m

1 1− m Ex: ∆ x =

Un minor care dă rangul matricei A se numeşte minor principal şi se notează ∆ p Prin bordarea minorului principal cu coloana termenilor liberi şi cu elemente dintr-o linie rămasă (dacă există) se obţin minori caracteristici, notaţi ∆ c Teorema Rouche: Un sistem de ecuaţii este compatibil dacă şi numai dacă toţi minorii caracteristici sunt nuli.

Exemplu: a) ∆ = 3 1 − m 2 Pentru a ∈ R − {− 1,1} avem ∆ ≠ 0 şi sistemul este compatibil determinat.

Soluţiile se calculează cu regula lui Cramer. b) studiem cazul m = −1

(

)

 1 −1 1    A =  − 1 1 − 1 −1 3 3   

0 −1 2 0 0 1 −1 1 −1 . d= . = 2 ≠ 0 ⇒ ∆p = 0 1 1 −1 d = 1 −1 −1 3 −1 3 1 0 −1 0 2 1 1 −1 0 0 0 0 1 −2 0 1 0− 1 d= 1 −1 1 0 1 1 −1 ∆ = − 1 1 2 = −6 ≠ 0 ⇒ sistem incompatibil c −2 0 0 1 0 01 − 1 1 0 − 2 0 0 1 −2 0 −2 0 0 1 0 0 1 −2 0 1 − 2 −01 3 − 1 (− 1)−⋅ 00⋅ 0n 1= 14 −şi1dezvoltăm = d 1 ⋅ 1 1R. Aplicăm − 1 − 0defi ⋅ 0 1 dată− 1mai+ sus − 2⋅ 0 1 1 = d 1niţia ⋅ 1 1 − 1 pentru − 1 + (− 1)determinantul ⋅ 0 1 =− 1după − 2⋅ 0 1 1 = − 1 elementele 0 0 liniei1întâi.0Avem:0 1 −1 0 1 −1 0 −1 − 1studiem 0 0 1 0 0 1 −1 0 1 c) 0 cazul m = 1 = 0 − 0 − 1 + 2 =1 , − 2 0 0 1 −2 0 1 −2 0 = 0 − 0 − 1 + 2 1= 1 , 0 0  1 − 1 − 1   d = 1⋅ 1 1 − 1 − 0 ⋅ 0 1 − 1 + (− 1) ⋅ 0 1 − 1 − 2 ⋅ 0 1 1 A = 1 1 1  −1 0 0 1 0 0 1 −1 0 1 −1 0 1 3 3    1

1 − 2 determinantul 0 0 Exemplu Să se calculeze de1ordin − 24:

= 0 − 0 −1+ 2 = 1 unde determinanţii de ordin 3 i-am calculat prin una din metodele prezentate la determinanţii de ordin 3.

Sisteme de ecuaţii algebrice liniare

 x − y − mz =1 x − y − mz =1  11 −−m1 − m  11 −−m =  mx + y + mz  mx + y + mz Exemplu: Ex: A =  m  1  m  =1 − m mx +Ex: 3 yA+=3 z m = −11  m   mx + 3 y +  3 z = −1  m 3 m  33  3     1 −1 − m    1 −m1 − 1 1m m 1  matricea sistemului  1Ex: −A1 = − m  A= m  1 m 1 −m A =  m 1 mm 13− m 3    3 − 1   m 3 m 33 − 1   1   1 −1 − m   matricea extinsă m 1− m A = m 1 m 3  3 −1   ( A) ∆= det ∆= det ( A)

()

)

Ex: ∆= 3(2 1A− m2 Ex: ∆= ∆3 1=−det m ) determinantul matricei sistemului ∆= det ( A) 2 Ex: ∆ = 3 1 − m

(

(

(

Ex: ∆= 3 1 − m 2

)

)

Regula lui Cramer: ∆ x este determinantul matricei obţinute din A prin înlocuirea coloanei coeficienţilor lui x cu coloana termenilor liberi.

∆ si ∆ z Analog se definesc ∆ y ∆siy si∆∆zyz

x=

x=

, y= , z= z ∆ 1 ∆ −1 − ∆ m 1 −1 − m 1− m 1 m Ex: ∆ x = 1− m 1 m Ex: ∆ x = −1 3 3 −1 3 3

1 −1 1 ∆ c = 1 1 0 = 0 ⇒ sistem incompatibil nedeterminat 1 3 −1 În exemplul de faţă ∆ p conţine elementele situate la intersecţia liniilor 1 şi 2 cu coloanele 1 şi 2.

Ecuaţiile 1 şi 2 sunt ecuaţii principale iar necunoscutele x si y sunt necunoscute principale.

Păstrăm numai ecuaţiile principale iar necunoscutele secundare la notăm cu un parametru şi le trecem în membrul drept.

x − y = 1 + α   x + y = −α Determinantul matricei sistemului este tocmai ∆ p , deci este nenul şi se poate rezolva folosind regula lui Cramer Obţinem soluţia:

x=

1 1 , y = −α − , z = α , α ∈ R 2 2

În continuare vom prezenta un exemplu de aplicaţie din electrocinetică în care s-a folosit şi aplicat regula determinanţilor lui Cramer.

∆ ∆ ∆ ∆ xx = x ∆, yy = y ∆, zz = z , y∆ , z =∆ = ∆ ∆ ∆ ∆ y si ∆ z ∆ Obs: Regula lui Cramer ∆ y se aplică ∆ ∆ pentru ∆ ≠ 0

1 −1 1 −1 = 2 ≠ 0⇒ ∆ p = 1 1 1 1

∆≠0

În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată in figura 1.1, se cunosc tensiunile electromotoare E1=30V si E2=20V, rezistenţele interne ale surselor ri1= 2 Ω și ri2= 2 Ω și rezistenţa circuitului exterior R=10 Ω . Se cere să se determine:

x

∆≠0

15

CONSIDERAŢII TEHNICE a) rezistenţa internă echivalentă a grupării celor două surse; b) intensitatea curentului prin rezistenţa R c) intensitatea curentului prin sursa 1 d) căderea de tensiune pe rezistenţa R

Soluţie: a) rezistenţa internă echivalentă a grupării celor două surse

re =

r1 ⋅ r2 r1 + r2

b) intensitatea curentului prin rezistenţa R c) intensitatea curentului prin sursa 1 Aplicând Teoremele lui Kirchhoff se obţine sistemul: I – I1 – I2 = 0 R • I + ri1 • I1 + 0 • I2 = E1 R • I + 0 • I1 +ri2 • I2 = E1 Sistemul fiind compatibil determinat, adică numărul ecuaţiilor este egal cu numărul necunoscutelor , ne permite o rezolvare cu determinanţi prin metoda determinanţilor lui Cramer.

Aşadar, începem prin a scrie matricea sistemului nostru, pe care o vom nota cu A: A=

Calculăm determinat de A, det (A):

det |A| =

Scriem matricea B pentru a determina curentul I

0 −21 −01 = 100 ≠ 0 det |B| = 030 20 − 10 − 12 0 −21 −01 = 100 ≠ 0 det |B| = 030 20 det |B| = 30 −210 −012 = 100 ≠ 0 02 = a100 ≠0 det |B| = 30 20 202 C pentru Scriem determina curentul I1 30 det |B| = matricea 20 0 20 = 100 ≠ 0 Scriem matricea 20 0C pentru 2 a determina curentul I1 20 2 1 matricea 0 −0 1C pentru Scriem a determina curentul I1 Scriem1matricea a determina curentul I1 0 −0C1Cpentru E Scriem pentru a determina curentul I1 C = R matricea 1 Scriem matricea C pentru a determina curentul I1 0 −01 C =11RR 0E E12 − 1ri 2 1R E 0 − 1 0 C =1R E12 −0ri 12 C = R E0determinant Calculam de C, det(C): 1 0 CCalculam = R E 12determinant de C, det(C): R EE21 ri0ri2 2 C= R Calculam de C, det(C): R E 2determinant ri2 R E ri 1 2 0 − 1de C, det(C): Calculam2 determinant Calculam determinant C, det(C): 1 30 0 −01de Calculam determinant de=C,160 det(C): det |C| = 10 det |C| = ≠0 Calculam determinant de C, det(C): 1 0 − 1 det |C| = 110 10 030 20 − 102 = 160 ≠ 0 1 30 0 − 1 160 ≠ 0 det |C| = 110 10 020 −0102 ==160 30 det |C| = 10 ≠0 10 30 02 = a160 det |C| =matricea ≠0 20D pentru Scriem determina curentul 10 30 det |C| = ≠0 Scriem matricea a determina curentul I2I 10 20D pentru 20 = 160 Scriem matricea a determina curentul I2 2 10 20D pentru 2 10 20 2 1 matricea − 1 0D pentru a determina curentul I2 Scriem Scriem1matricea a determina curentul I2 −ri1 E 0DDpentru D = R matricea Scriem pentru a determina curentul I 1 Scriem1 matricea D1 pentru a determina curentul I2 2 − 1 0 D D==1 RR − ri 101 0E E1 1R − 1 E012 D =1R −ri 101 E0E 2 ri D= R 1 1 E DCalculam = R ri01determinant de D, det(D): R ri01 EE21 12 D= R Calculam determinant de D, det(D): R 0 E 2 Calculam de D, det(D): R 0determinant 1E 2 − 1 0de D, det(D): Calculam determinant Calculam determinant D, det(D): 1 −21 30 0de Calculam determinant de =D,−det(D): 10 det |D| = 60 ≠ 0 Calculam determinant det(D): 1 −21 30 0de D, det |D| = 110 10 − 10 020 = − 60 ≠ 0 1 −201 30 0 det det|D| |D|== 110 60 ≠ 0 10 −21 30 020 ==−−60 det |D| = 10 ≠0 10 02 folosind 30 = − 60 ≠ 0 relaţii: detSe|D| = curenţii 20 află 10 02 20 30 = următoarele det |D| = 10 − 60 ≠ 0 Se află curenţii folosind următoarele relaţii: 10 0 20 10 20 (Bcurenţii ) 0 folosind det Se află următoarele relaţii: I = SeSeaflaflă ă curenţii folosind curenţii folosindurmătoarele următoarele relaţii: relaţii: det A)) Sedet află((Bcurenţii folosind următoarele relaţii: ISe = află curenţii folosind următoarele relaţii: ( det BA) det I =det (B ) II == det 0 (B −) 1 − 1 BA I =det ( A 0 ( A)−)21 −01 I = det 30

) 1 −1 det 0 ( A− 20 − 120 − 102 030

I = 30 0 −201 −021 , deci I = 2.27 A 020 1 −21− 1 −01− 1, deci I = 2.27 A I =30 30 20 1 −021 −021 30 I =2010 02 2 20 0 , deci I = 2.27 A I = 2.27 A I = 20 1 −01 −21, deci 10 I =I =20 , deciI =I =2.27 2.27A A , deci 10 −0120 −2102, deci I = 2.27 A I = 110 1 −21 −01

110 −210 10 det (C02 ) 10 10 I1= 10det (02C ) 10det ( A 0) I1=10 0 det det((CA) I1=det (C ) I1= det (C A) I1=det (C A) II11= = det ( A) det ( A)

−012 02 20 2 2

1 0 1 0 1 30 0 10 10 30 10 30 10 20 I1I1== 10 20 I1 = 10 20 I1 = 11 −−11 1 −21 10 10 2 10 10 02 10 0 10 0 det (D ) I2= det (D ) II22== det (D A) I2= det ( A) det ( A) 1 −1 1 −1 1 −21 10 10 2 10 02 10 I2 = 10 0 I2 = 10 0 I2I2== 11 −−11 1 −21 10 10 2 10 02 10 10 0 10 0

−1 −1 −01 0 02 2 , deci , deciI1 I=1 = 3,63A A 3,63 I1 = 3,63 A −21,, deci − 1 deci I1 = 3,63 A −01 0 02 2 2

0 0 0 30 30 30 20 20 , deci I2 = -1,36 A 201, deci I2 = -1,36 A − , deciI2 I=2 = -1,36 -1,36 A A − 1 , deci −01 0 02 2 2

Ăn consecinţă curentul ce străbate rezistenţa R este I = 2,27A Ăn consecinţă curentul ce străbate rezistenţa R este I = 2,27A Ăn consecinţă curentul ce străbate rezistenţa R este I = 2,27A d) Căderea de tensiune pe rezistorul R În consecinţă curentul ce străbate rezistenţa d) Căderea de tensiune pe rezistorul R R este I = 2,27A d) Căderea de tensiune pe rezistorul R U=R·I U=R·I U =deR tensiune ·I d) Căderea pe rezistorul R U = 10 · 2,27, U = 22,7 V UU== R10• I · 2,27, U = 22,7 V U = 10 · 2,27, U = 22,7 V

UBibliografie = 10 • 2 ,27, U = 22,7 V

B=

Bibliografie Bibliografie

Calculam determinant de B, det(B): 00 −−11 −−11

det |B||B||B|===3030 22 00 ==100 100≠≠00 det det 20 00 20

22

Scriem matriceaCCCpentru pentruaaadetermina determinacurentul curentulI1II1 Scriem matricea pentru Scriem matricea determina curentul 1

11 00 −−11

[1] I.Stamate,V.Turcu, P.Boldescu, G.Vraciu – Matematici Superioare Editura Didactică şi Bibliografie [1] I.Stamate,V.Turcu, P.Boldescu, G.Vraciu – Matematici Superioare Editura Didactică şi [1] I.Stamate,V.Turcu, G.Vraciu – Matematici Superioare Editura Didactică şi Pedagogică, BucureştiP.Boldescu, 1967 [1] I. Stamate, V. Turcu, P. Boldescu, G. Vraciu Pedagogică, Bucureşti 1967 Pedagogică, Bucureşti 1967 – [2] Matematici Superioare DidacticăEditura și Pedagogică, București 1967 Bucureşti 1981 R.Radulet – Bazele Editura Electrotehnicii Didactică şi Pedagogică, [2] R.Radulet – Bazele Electrotehnicii Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1981 [2] R.Radulet – Bazele Electrotehnicii Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1981 [2] R. Radulet [3] G.Bogdan Dragoş –Teste,probleme pentru examene şi olimpiade (format electronic) –[3] Bazele Electrotehnicii Didactică șipentru Pedagogică, București 1981 (format electronic) G.Bogdan Dragoş Editura –Teste,probleme examene şi olimpiade [3] G.Bogdan Dragoş –Teste,probleme pentru examene şi olimpiade (format electronic) [3] G. Bogdan DragoşLefter – Matematica (Algebră şi Ecuaţii diferenţiale) Note de curs [4] A.Ioana [4] A.Ioana Lefter – Matematica (Algebră şi Ecuaţii diferenţiale) Note de curs A.Ioana Lefter – Matematica şi Ecuaţii – [4] Teste, probleme pentru examene și(Algebră olimpiade (formatdiferenţiale) electronic) Note de curs [4] A. Ioana Lefter – Matematica (Algebră și Ecuaţii diferenţiale) Note de curs

CC=C==RR EE1 1 00 RR EE2 2 riri2 2

16

Calculamdeterminant determinantde deC,C,det(C): det(C): Calculam

11 00 −−11 10 30 30 00 ==160 det|C| |C|==10 160≠≠00 det

Autor: Teh.Elth.Gheorghe Bogdan Dragoş

APARATURĂ NUME DEDOMENIU MĂSURĂ

ASIGURAREA EFICIENȚEI PARCURILOR FOTOVOLTAICE

CAMERELE DE TERMOVIZIUNE TESTO Pentru ca parcurile fotovoltaice să fie cât mai profitabile este important ca acestea să funcționeze cu cât mai puține defecțiuni și la un nivel de eficiență optim. Chiar și cele mai mici defecțiuni pot avea consecințe grave pe termen mediu și lung. Tocmai din acest motiv mentenanța acestor sisteme este esențială. Pentru a garanta funcționarea corespunzătoare, cei responsabili cu întreținerea trebuie să se poată baza pe instrumente de măsură adecvate.

Camera de termoviziune este un instrument de măsurare non-contact, ideal pentru testarea modulelor solare. Dacă o celulă dintr-un modul solar încetează să funcționeze, aceasta nu mai poate converti energia solară în curent electric și, prin urmare, se încălzește disproporționat din cauza radiației solare. Camera de termoviziune identifică ușor și rapid anomaliile datorită așa numitelor puncte fierbinți și permite remedierea defecțiunii în cel mai scurt timp posibil.

Identificarea anomaliilor Monitorizarea panourilor fotovoltaice poate fi un proces care consumă foarte mult timp deoarece parcurile solare se întind adesea pe suprafețe de sute de metri pătrați. Măsurătorile termografice de la distanță vă ajută să identificați anomaliile într-un timp foarte scurt. Datorită rezoluției de înaltă calitate a detectorului camerelor de termoviziune Testo puteți analiza chiar și celule individuale de la distanță.

SuperResolution - de patru ori mai multe valori măsurate Cu tehnologia SuperResolution îmbunătățiți cu o clasă rezoluția camerei de termoviziune Testo. Inovația în curs de patentare de la Testo utilizează mișcarea naturală a mâinii pentru a înregistra mai multe imagini consecutive care, pe baza unui algoritm, sunt transformate apoi într-o singură imagine termică ce conține de patru ori mai multe valori măsurate.

Mod solar - compararea ușoară a imaginilor termice În cadrul verificărilor periodice sau în momentul comparării mai multor imagini termice ale aceluiași obiect măsurat este important ca imaginile termice să fie comparabile. De exemplu, există o diferență considerabilă între măsurarea unui modul fotovoltaic la 500 W/m² sau la 700 W/m². Modul solar integrat în camera de termoviziune vă permite înregistrarea directă a valorii împreună cu imaginea termică și integrarea în analiza acesteia, cu ajutorul softului. Astfel, eliminați adnotările pe hârtie și aveți certitudinea că valorile nu sunt încurcate sau pierdute.

IRsoft - analiza imaginilor termice Fiecare cameră de termoviziune Testo se livrează împreună cu software-ul pentru analiză IRsoft. Acesta facilitează analiza și procesarea rapidă și ușoară a imaginilor termice, dar și crearea rapoartelor termografice. Rapoartele sunt utile atât pentru propria documentare cât și pentru clienții dumneavoastră.

Pentru mai multe informații și cereri de ofertă accesați:

www.testo.ro/termografie17

EVENIMENT

ILUMINÂND CALEA – VIITORUL INDUSTRIEI EUROPENE A ILUMINATULUI Observaţii introductive La mai mult de 100 de ani de la inventarea luminii electrice, industria de iluminat din Europa este în curs de schimbare fără precedent. Trecerea la tehnologia cu LED-uri oferă nu numai o tehnologie de iluminat eficientă energetic dar, de asemenea, îmbunătăţeşte şi posibilităţile pe care iluminatul le oferă consumatorilor, proiectanţilor şi mediului.

Industria europeană de iluminat a fost întotdeauna în fruntea inovaţiei. Chiar şi astăzi Europa este regiunea lider atunci când vine vorba de dezvoltarea tehnologică şi de cercetare ştiinţifică în domeniul luminii şi diferitelor sale aplicaţii. De exemplu, industria iluminatului conduce în domeniul lucrărilor de renovare în sectorul european al construcţiilor, necesitând forţă de muncă de înaltă calificare pentru această creştere.

LightingEurope reprezintă 17 asociaţii naţionale şi 14 companii din domeniul iluminatului. Sectorul este propulsat de un potenţial ridicat de inovare, cu o cifră de afaceri estimată de 20 miliarde euro şi reprezentând peste 100,000 locuri de muncă din Europa. Industria de iluminat din Europa este şi a fost întotdeauna condusă de IMM-uri atunci când vine vorba de producţia de corpuri de iluminat şi produse cu valoare ridicată. Această cultură a IMMurilor în cadrul industriei este o precondiţie crucială pentru a oferi pe piaţă produse decorative, inovatoare şi durabile.

Un colaborator ferm pentru a obţine eficienţă energetică în Europa Iluminatul reprezintă 14% din consumul de energie electrică la nivelul UE şi 19% din consumul mondial. Au fost realizate îmbunătăţiri semnificative ale performanţei energetice a iluminatului, sursele de lumină fiind acum pe deplin reglementate de legislaţia europeană Ecodesign privind proiectarea ecologică, care stabileşte cerinţele minime de performanţă pentru toate categoriile de produse. Industria de iluminat

18

din Europa a însoţit activ şi cu încredere iniţiativele legislative respective, propuse de Comisia Europeană şi adoptate de către Statele Membre, recunoscând pe deplin impactul lor pozitiv asupra acţiunii de a face statele membre ale Comunităţii Europene neutre în carbon.

Politica europeană de eliminare treptată a produselor de iluminat ineficiente s-a dovedit a fi una de succes. În 2011, industria europeană din domeniul iluminatului a vândut pentru prima dată mai multe produse eficiente energetic decât cele mai puţin eficiente – un exemplu clar al succesului legislaţiei europene privind proiectarea ecologică şi un model pentru alte sectoare, în sensul că trecerea la produse mai eficiente energetic este posibilă.

Alături de astfel de măsuri legislative, este necesară creşterea numărului de iniţiative care vizează stimularea pieţei în privinţa produselor eficiente energetic, a sistemelor şi serviciilor. Aşa cum s-a arătat într-un raport din 2011, (Iluminând calea – Perspective asupra pieţei mondiale a iluminatului, McKinsey&Company report), investiţiile în eficienţa energetică sunt mult mai eficiente şi eficace decât investiţiile în energii regenerabile, industria de iluminat din Europeană este convinsă că achiziţiile publice predominant ecologice şi stimulentele financiare adecvate pentru renovarea clădirilor au un rol-cheie în punerea concretă în aplicare a eficienţei energetice în Europa. Comisia Europeană s-a angajat deja la o serie de iniţiative şi trebuie să se asigure că astfel de iniţiative precum Renovate Europe conduc spre politici concrete şi măsuri legislative. Este evident faptul că într-un astfel de context, Comisia Europeană este chemată să asigure punerea în aplicare

Foto: Dietmar Zembrot, Președintele LightingEurope, a înmânat documentul privind orientarea viitoare a pieţei europene de iluminat domnului José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene corespunzătoare a Directivei privind eficienţa energetică şi performanţa energetică a clădirilor, în toate statele membre ale UE. Este important de subliniat fără îndoială că industria europeană din domeniul iluminatului este hotărâtă să rămână un aliat puternic al eforturilor Comisiei Europene de a spori şi mai mult eficienţa energetică. Abordarea dezvoltării de strategii pe termen mediu şi lung, în acest context, îşi găseşte sprijinul nostru deplin. Recent publicata Carte Verde care stabileşte cadrul pentru politicile privind climatul şi politicile energetice până în 2030, este un pas important în această direcţie. LightingEurope studiază foarte atent Cartea verde, fiind implicată în procesul de consultare. Ce se poate afirma în acest stadiu este că obiectivele obligatorii privind eficienţa trebuie urmate iar industria de iluminat va sprijini această politică.

Planuri de viitor – noi abordări ale luminii Ar fi insuficientă abordarea extrem de inovatoare a luminii dacă ne-am limita la considerarea luminii doar din perspectiva eficienţei energetice.

Având în vedere mai ales provocările socioeconomice cu care se con-

fruntă Europa şi cu care se va confrunta tot mai des în viitor, factorii de decizie europeni sunt chemaţi să promoveze o politică de eliminare treptată în favoarea produselor, sistemelor şi serviciilor noi şi inovatoare pentru piaţa europeană din domeniul iluminatului.

Europa se confruntă cu o provocare în ceea ce priveşte viitorul evoluţiei sale demografice, confruntându-se cu o populaţie îmbătrânită. Impactul acestei dezvoltări este vizibil astăzi şi necesită măsuri politice curajoase, tangibile şi care pot fi implementate atât în Uniunea Europeană cât şi la nivel de stat membru. Deşi probabil nu vizibil la prima vedere, industria de iluminat europeană are potenţialul şi expertiza necesară de a face faţă acestor provocări şi a le transforma în oportunităţi.

Studii recente au demonstrat că spectrul non-vizual de lumină artificială are un impact pozitiv asupra sănătăţii umane şi a bunăstării în general, putând influenţa ritmul biologic. De exemplu, datele curente arată îmbunătăţiri pozitive a persoanelor în vârstă care suferă de demenţă şi care beneficiază de soluţii personalizate de iluminat în locuinţe, impactul potenţial al acestuia nefiind de neglijat. Este necesară mai multă cercetare în domeniu pentru a înţelege acest subiect şi a construi o bază ştiinţifică pentru a permite indus-

EVENIMENT

triei europene să-şi consolideze rolul de lider tehnic în acest domeniu, într-un mediu global.

Avem încredere că Comisia Europeană va include în mod adecvat sectorul de iluminat ca un factor biologic în agenda sa de cercetare în cadrul programului HORIZON 2020 şi va continua să sprijine punerea în aplicare a concluziilor din Cartea verde UE Iluminând viitorul. Trebuie subliniat în mod special faptul că IMM-urile joacă un rol esenţial în implementarea documentului iar LightingEurope este încrezătoare că politica Comisiei „thinking SME first” va fi, de asemenea, parte integrantă în dezvoltarea iniţiativelor de îmbunătăţire a competitivităţii industriei europene de iluminat.

De la produse la sisteme – Iluminat inteligent pentru societatea noastră Aşa cum s-a arătat mai sus, noua tehnologie LED va schimba nu doar percepţia asupra luminii însă va schimba fundamental industria iluminatului. Simpla producţie de produse de iluminat nu va spori competitivitatea industriei. Industria europeană de iluminat face faţă acestei provocări şi oferă pieţei sisteme şi servicii integrate.

Sistemele de iluminat inteligente nu vor



reduce doar consumul energetic cu încă 40% însă vor permite şi integrarea iluminatului în clădirile inteligente. Sistemele inteligente necesită, de asemenea, o forţă de muncă cu experienţă, care poate contribui la creşterea numărului de locuri de muncă la nivel european.

Este important că activitatea legislativă a UE ia în considerare această schimbare de tehnologie şi dezvoltă în paralel faţă de o abordare bazată pe performanţa produsului, o abordare bazată pe sistem.

Pe lângă măsurile legislative care stabilesc criterii minime de performanţă pentru sistemele de iluminat, este importantă stimularea cercetării suplimentarea legate de sistemele de iluminare inteligente. Acest lucru va asigura că industria europeană din domeniul iluminatului îşi va menţine rolul de lider în următoarea fază a iluminatului cu LED-uri: digitalizarea luminii.

Mai mult, este necesară promovarea informaţiilor de piaţă şi supravegherea pieţei, pentru a permite clienţilor să facă o alegere în cunoştinţă de cauză şi de a accelera adoptarea de produse, sisteme şi servicii de înaltă calitate pe piaţa europeană.

RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE, cel mai mare și important târg pentru energie regenerabilă și eficienţă energetică din România, își prezintă cea de-a VI-a ediţie, între 20-22 noiembrie 2013 în noua sa locaţie, cel mai modern centru expoziţional din România: EXPOROM, București. Din 2008, RENEXPO® oferă platforma ideală pentru afaceri de succes în ceea ce privește târgul, conferinţele și evenimentele conexe. În acest an, RENEXPO® reinventează perspectiva pentru târguri și conferinţe pentru energie regenerabilă în România și prezintă noi sub-branduri, precum: RENEXPO® SOLAR, RENEXPO® WIND, RENEXPO® HYDROPOWER și RENEXPO Bio& Co. În 2013 ne aşteptăm la o creştere de 15% a numărului de expozanţi şi participanţi. Târgul îşi propune să atingă un număr de 160 de expozanţi, pe o suprafaţă de 6000 de m² şi 4500 de vizitatori specializaţi. Până în prezent târgul găzduieşte expozanţi din 9 ţări, de pe 2 continente printre care: CINK Hydro-Energy k.s., Egnatia Rom SRL, ENERCON GmbH, Energobit Group SA, ENERGOVOLTAIC GROUP SRL,













Calea de urmat Industria de iluminat din Europa se află în fruntea inovaţiilor şi aşteaptă cu nerăbdare să continue cooperarea de succes cu toate părţile interesate pentru a menţine standardele atunci când vine vorba de iluminat eficient energetic şi de calitate înaltă în toate aplicaţiile.

Industria europeană de iluminat este privilegiată a oferi sprijinul Comisiei Europene în vederea realizării următoarelor obiective necesare unei mai bune lumini în Europa: • Menţinerea preferinţelor consumatorilor pentru alegerea de produse de iluminat eficiente energetic • Elaborarea legislaţiei aferente produselor în legislaţia aferentă sistemului pentru a spori soluţiile eficiente energetic • Permite IMM-urilor să fie o parte integrantă şi valoroasă a noului lanţ valoric din domeniul iluminatului • Acoperă lacunele din cercetare spre a oferi o bază pentru includerea sporită a spectrului non-vizual al luminii în aplicaţi-

ile viitoare pentru a îmbunătăţi confortul, eficienţa muncii, şi sănătatea • Promovarea rolul de lider al industriei europene în următoarea fază de digitalizare a luminii • Adoptarea obiectivelor obligatorii de eficienţă energetică pentru UE. Preşedintele Comisiei Barroso informat cu privire la orientarea viitoare a industriei europene de iluminat Preşedintele LightingEurope Dietmar Zembrot a prezentat o informare preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, cu privire la orientarea viitoare a pieţei europene de iluminat. În răspunsul său adresat d-lui Zembrot, Preşdintele Barroso a subliniat importanţa şi rolul de lider al industriei europene de iluminat, fiind o ramură a industriei extrem de inovatoare.

Conţinutul integral al documentului de informare este disponibil la:

www.lightingeurope.org

Espe RO, Inversolar Energy SRL, Global Hydro Energy, Hydro Engineering SA, Turboden srl, Voith Hydro SRL, Wartsila Hungary Kft. Expozanţii provin din următoarele sectoare: energie solară, fotovoltaică, energie eoliană, hidroenergie, bioenergie, cogenerare şi altele. În paralel cu târgul vor fi organizate conferinţe de specialitate şi evenimente conexe. Principalele tematici de conferinţă care vor avea loc sunt: energie solară, energie eoliană, hidroenergie, bioenergie, biogaz şi cogenerare. Alte teme sunt planificate şi vor fi organizate. Evenimentele conexe includ: workshop-uri, forumuri şi business matching.

Pentru mai multe informaţii despre RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE nu ezitaţi să ne contactaţi pe e-mail la info@reeco.ro, la numărul de telefon pe care îl găsiţi mai jos sau pur şi simplu vizitaţi pagina web a evenimentului: www.renexpo-bucharest.ro.













Revista de specialitate Tehnica Instalaţiilor

19



CONSIDERAŢII PRACTICE

MODERNIZAREA COMENZII ACŢIONĂRILOR ELECTRICE LA EXCAVATOARELE CU ROATĂ PORT CUPE

Sumar Lucrarea prezintă pe scurt etapa finală de modernizare a acţionărilor electrice prin folosirea convertizoarelor statice de frecvenţă și a automatelor programabile, aplicate la excavatoare cu roată port cupe din carierele de lignit ale bazinului minier Oltenia.

1. Excavatorul cu roată port cupe Factorul principal care determină productivitatea unei cariere de lignit şi preţul de cost pe tonă de material extras este procesul de excavare.

Tehnologia de excavare practicată în carierele din România este prin avans având ca principal utilaj excavatorul cu roată port cupe.

Excavatorul cu roată port cupe este un utilaj complex cu acţiune continuă care excavează cu ajutorul cupelor montate pe roată şi în acelaşi timp depune materialul extras pe utilajele de transport din aval până la depozit sau haldă.

Organul de lucru – roata cu cupe – execută o mişcare de rotaţie în plan vertical şi una de pivotare, împreună cu braţul de susţinere al acesteia, în plan orizontal, deci o cupă se deplasează după o traiectorie elicoidală.

Părţile principale ale unui excavator sunt următoarele: 1. mecanism de deplasare pe şenile 2. infrastructura 3. suprastructura rotitoare 4. turnul suprastructurii 5. braţul roţii cu cupe 6. rotorul port cupe 7. troliul de ridicare-coborâre al braţului roţii port cupe 8. braţul de deversare

20

Forma şaibei de excavare atât în plan orizontal cât şi vertical, are formă de seceră.

Productivitatea teoretică a unui excavator cu rotor se determină cu relaţia: Qt = f . H . t . V . 60 [m³/h] în care: f – coeficient de afânare al rocii excavate; H – înălţimea treptei de excavare [m ]; t – adâncimea (grosimea) şaibei de excavare [m]; V – viteza de pivotare [m/min]; Pentru a menţine o productivitate constantă într-o şaibă de înălţime uniformă, viteza de pivotare trebuie reglată în conformitate cu grosimea descrescătoare a şaibei când unghiul de pivotare α creşte, în acest caz ea trebuind să crească.

Qt = constant; când V . t = constant Adâncimea şaibei de excavare „t” variază conform unei funcţii cosinus astfel: t = to . cos α, unde to – este adâncimea maximă a şaibei pe direcţia frontului de excavare Deoarece „t” descreşte conform unei funcţii cosinus, „V” trebuie să crească ţinând cont de aceeaşi funcţie.

Pentru orice unghi α<90º, viteza de pivotare este deci: V = Vo/cos α Vo – viteza de pivotare pentru α=0º

Variaţia vitezei de pivotare, a adâncimii şaibei de excavare precum şi a productivităţii orare este redată în figura 1.

Menţinerea unei productivităţi constante pentru excavatoarele proiectate în România având scheme de comandă

V0 V=

cos α

Qt= constant

Vmax

Vmax V0 0o

Qt

Qt

t0

α<0

α max

α>0

α max

0 0

Fig. 1 Productivitatea poate fi menţinută constantă până la un unghi α max<90º Acest unghi corespunde unei viteze de pivotare maxime Vmax, viteză care măsurată în centrul roţii cu cupe este de aproximativ 30-40m/min pentru excavatorul cu rotor. Limitarea vitezei de pivotare la această valoare are la bază factori operaţionali, tehnici şi de securitate.

Dincolo de acest unghi α = 90 º ea se apropie de zero.

şi acţionare clasice este practic imposibil de realizat.

Excavatorul execută manevra de marş până în faţa frontului de lucru, unghiul de pivotare fiind ales aleatoriu ţinând cont de lăţimea acestui front.

Braţul roţii cu cupe este fixat în poziţia de excavare după care are loc pornirea utilajului având loc mişcarea de rotaţie a roţii port cupe în plan vertical, concomitent cu mişcarea de pivotare a braţului roţii cu cupe, producându-se astfel excavarea.

După excavarea unei lăţimi a frontului utilajul este oprit, după care are loc manevra de marş în direcţia de excavare pe o distanţă egală cu grosimea maximă a şaibei to. Excavatorul este pornit din nou având de data aceasta sens invers de pivotare după care ciclul este reluat.

Toate aceste operaţii erau efectuate de excavatorist cu ajutorul controloarelor amplasate pe pupitrul de comandă.

Excavatorul nu putea menţine corelaţia V . t = constant, deci productivitatea constantă, deoarece viteza de pivotare era constantă, grosimea şaibei de excavare era variabilă iar el nu putea alege un unghi de pivotare optim.

Pe lângă acest impediment major schemele de comandă şi acţionare clasice mai prezintă o serie de dezavantaje:

CONSIDERAŢII PRACTICE 1. Costuri ridicate ale echipamentelor electrice necesare funcţionării utilajului (cabluri electrice, celule electrice de 6 Kv, dulapuri, cutii electrice de comandă şi forţă) şi implicit costuri ridicate cu lucrările montaj şi exploatare ale acestora; 2. Fiabilitate redusă a acestor echipamente dovedită de-a lungul timpului prin numeroase întreruperi accidentale. În concluzie sistemul de comandă şi acţionare al acestor utilaje prezintă costuri ridicate şi o productivitate redusă, fiind necesară modernizarea acestora.

Fig. 2

2. Modernizarea excavatoarelor cu roată port cupe Modernizarea acţionărilor electrice la excavatoarele cu roată port cupe a impus simultan înlocuirea Grupurilor Ward-Leonard de la marşul şi rotirea acestora cu motoare asincrone cu rotorul în scurtcircuit la care variaţia vitezei se face prin convertizoare statice de frecvenţă (CSF), precum şi aplicaţia unei structuri cu automat programabil (PLC) pentru comanda tuturor acţionărilor.

Prima astfel de modernizare completă a avut loc la un excavator SRs 2000, cel mai mare şi mai complex utilaj din cadrul SNLO Tg-Jiu, de către SC M.A.R.S.A.T. SA Tg-Jiu folosindu-se un automat programabil OMRON tip C200HX. Schema logică a unui astfel de proces de modernizare este redat în fig.2.

marș excavator

Automatul programabil denumit şi PLC (Programmable Logic Controller) este un echipament de calcul dotat cu intrări şi ieşiri, destinat conducerii proceselor industriale prin algoritmi programabili.

Aplicarea unei structuri cu PLC la excavatoarele cu roată port cupe se bazează tocmai pe studiul acestor scheme electrice de comandă şi acţionare clasice.

Mărimile de intrare şi ieşire ale unei astfel de structuri PLC sunt de tipul: 1. Semnale digitale (tip ON/OFF) 2. Semnale analogice: » 1÷5V;0÷10V;-10+10V; » 0-20mA;4÷20mA; Mărimile iniţiale convertite în semnale analogice întâlnite la acest utilaj sunt de tipul: » Mărimi electrice: tensiune, curent, putere; » Mărimi mecanice: lungime, viteză, unghi, forţă, presiune; » Mărimi fizico-chimice: temperatură; Mişcările principale ale subansamblelor excavatorului care trebuie controlate şi corelate de către PLC sunt: » Rotaţia cupelor în plan vertical;

m1

m2

mn

PLC

6 x CSF 1

3 x CSF 2 n1

n2

nm

M 3~

M 3~

6 x 90 KW 3 x 55 KW rotire excavator

- n1,n2,......., nm- mărimile de intrare în PLC; - m1,m2,......., mn- mărimile de ieșire din PLC;

» Pivotarea braţului roţii port cupe în plan orizontal faţă de direcţia de avans; » Ridicarea /coborârea braţului roţii port cupe faţă de orizontală; » Avans/retragere excavator (marş); Elaborarea documentaţiei necesare pentru aplicarea unei structuri cu automat programabil la un astfel de utilaj va trebui să cuprindă în mod obligatoriu următorul algoritm de lucru: 1. Studiul schemelor electrice de comandă şi acţionare clasice ale excavatorului; 2. Schema bloc şi distribuţia părţilor componente ale PLC amplasate pe utilaj; 3. Schema transmisiilor seriale; 4. Alegerea tipului de PLC, al modulelor componente ale acestuia, în funcţie de condiţiile tehnice de amplasare pe utilaj; 5. Schema de alimentare a componentelor automatului programabil care va trebui să cuprindă în mod obligatoriu: - alegerea tensiunilor şi a surselor de alimentare;

- proiectarea circuitelor corespunzătoare schemei de alimentare; - dimensionarea aparatelor de protecţie ale acestor circuite; 6. Elaborarea programelor principale de comandă ale PLC, care sunt următoarele:  programele de comenzi în regim automat şi în regim manual de funcţionare ale subansamblelor;  programele panourilor de afişaj din cabinele de comandă ale excavatorului;  programele de comenzi pentru mecanismul de rotire al braţului roţii port cupe a excavatorului;  programul general de comandă pentru funcţionarea automată a utilajului în funcţie de grosimea, lăţimea şaibei şi de unghiul de pivotare; După modernizarea acestor utilaje, prin folosirea convertizoarelor statice şi a automatelor pro-

gramabile, menţinerea unei productivităţi constante devine posibilă prin alegerea unui unghi de pivotare α optim iar în funcţie de valoarea acestui unghi are loc variaţia vitezei de pivotare în patru trepte de valori.

Mărimea unghiului de pivotare α este ales în funcţie de mărimea frontului de lucru prin folosirea unui dispozitiv de proximitate care vizualizează coroana dinţată a mecanismului de rotire (360º), acesta transmiţând la PLC un semnal digital în funcţie de numărul de dinţi ai coroanei folosiţi la manevra de rotire. În funcţie de mărimea acestui unghi ales are loc pornirea automată, viteza de pivotare variază în patru trepte care cresc respectiv scad corelate de valoarea unghiului α şi zonele din frontul de excavare în care şaiba de excavare este mai mare sau mai mică conform fig. 1. În acest mod productivitatea este menţinută constantă.

După încheierea unei rotaţii a braţului acesta se opreşte timp în care are loc deplasarea utilajului pe direcţia frontului de excavare pe lungimea grosimii maxime a şaibei de excavare, după care ciclul de excavare este reluat automat în sens invers.

Un alt mare avantaj al utilizării automatului programabil este acela că printr-un program special, folosind un modem radio, se pot transmite informaţii necesare în timp util la dispeceratul carierei: consumul de energie, putere, cantitatea de material excavat, etc.

Autor: ing. Roşianu Gabi Cristinel

21

1

-

Pc = puterea activa a cablului

-

PL = puterea activa a bobinei

CONSIDERAŢII PRACTICE

C, RC

L, RL

-

Cablu

Q = QL - QC

-

cos1 = existent

-

cos1 = factorul de putere impus

-

Pc = puterea activa a cablului

-

PL = putereaBobina activa a bobinei

COMPENSAREA CURENŢILOR

C, RC

CAPACITIVI

Y

QL



QC

Q = QL - QC x Cablu

PC

L, RL

Bobina

PL QC

Datorită caracteristicilor tehnice ale cablurilor electrice de medie sau înaltă tensiune, apare o circulaţie de putere reactivă capacitivă însemnată determinată de aportul capacitiv al cablului.

Date tehnice cablu (date de firma producătoare): - Rezistenţa/unitatea de lungime: R0 [Ω/km] - Reactanţa inductivă/unitatea de lungime, X0 [Ω /km] - Capacitatea de serviciu/unitatea de lungime, C0 [μF/km] - Curentul capacitiv/unitatea de lungime, - Curentul capacitiv, - Lungimea cablului,

Din diagrama fazorială rezultă:

Y

QL

QC

Din diagrama fazorială rezultă:

tg 



Q , unde unde P =+P PC + PL ΔP=P C L P

Q = QL - QC x

PC

PL QC

Cunoscând:

QC [KVAR], PC [KW], impunand pierderile in bobina monofazata la PL [KW] şi Cunoscând: putere 0,93, rezultă puterea reactivă a bobinei,laQPL [KVARî: IC0= ϖ .C0.Un/ 3 . [A/km] factorulQCde[KVAR], PCcos [KW],=impunând pierderile în bobina monofazată [KW] şi L Din diagrama fazorială rezultă: Q tgputere + QC cosφ [KVAR] L = P de IC = L . IC0 [A] factorul = 0,93, rezultă puterea reactivă a bobinei, QL [KVAR]: Reactanţa monofazată: + QC [KVAR] L [km] QL = ΔP tgφinductivă

Pentru compensarea aportului capacitiv al cablului, vă propunem montarea unor reactanţe inductive monofazate, cuplate la cablul de medie tensiune, astfel dimensionate încât reactanţa lor inductivă să determine un curent inductiv capabil să anuleze curentul capacitiv iar factorul de putere să fie în jurul valorii neutrale de cos φ1 = 0,93.

tg 

Reactanţa inductivă monofazată:

XL =

U 2f QL

[kΩ]

Q , P

unde P = PC + PL

Cunoscând:

QC [KVAR], PC [KW], impunand pierderile in bobina monofazata

factorul de putere cos = 0,93, rezultă puterea reactivă a bobinei, QL [K

Compensarea curenţilor capacitivi prin montarea reactanţelor inductive Dimensionarea reactanţelor inductive La dimensionarea reactanţelor se va ţine seama de datele tehnice al cablului furnizate de producător cât şi de măsurătorile efectuate cu cablul în gol.

Curentul inductiv, IL

IL =

Q. [A] Uf

QL = P tg + QC [KVAR] Reactanţa inductivă monofazată:

Inductivitatea, L

Reactanţa capacitivă a cablului

Xc =

Uf I

[Ω]

Aportul capacitiv al cablului pentru o fază:

Având aceste date se poate predimensiona reactanţa inductivă, care să producă o putere reactivă inductivă capabilă să compenseze aportul capacitiv al cablului.

Se introduc notaţiile: IL = curentul inductiv absorbit de reactaţa inductivă XL = reactanţa inductivă - Q = QL - QC QL = puterea reactivă inductivă - cos1 = existent ΔQ = QL - QC - - cos cosφ1 == factorul existent de putere impus activa a cablului c = puterea - - Pcosφ = factorul de putere impus P = puterea activa bobinei L Pc = puterea activă aacablului PL = puterea activă a bobinei C, RC

Cablu

22

L, RL

Bobina

Rezultă trei bobine monofazate cu următoarele caracteristici: - Puterea reactivă inductivă/bobină: QL/bob [KVAR] - Puterea reactivă totală: QL [KVAR] - Inductivitate: L [mH] - Curent: I [A] - Dimensiuni: Diametrul exterior: Фext [mm], Înălţimea: Hbob [mm] Masa: m [kg/buc] Caracteristici tehnice.

Bobinele se realizează în construcţie monofazată şi pot fi de tip interior sau exterior, uscate, fără miez magnetic, cu înfăşurări din cupru clasa F de izolaţie, cu răcire naturală în aer.

Caracteristicile tehnice corespund prevederilor CEI 60076-6:1007 Bobinele trebuie supuse următoarelor încercări şi trebuie să fie însoţite de certificate de calitate care să ateste efectuarea lor. » încercarea nivelului de izolaţie; » verificarea izolaţiei între spire; » încercarea de încălzire la sarcină nominală; » măsurarea pierderilor de putere la sarcină nominală; » măsurarea puterii reactive; » măsurarea reactanţei nominale; » măsurarea rezistenţei ohmice la 10 grade Celsius.

Dimensiuni de gabarit şi distanţe de montaj:

protecţia contra electrocutării datorită tensiunii de atingere sau

-

tensiunii de pas

-

CONSIDERAŢII PRACTICE

-

legături de exploatare a unor circuite normale de lucru

-

protecţie contra supratensiunilor atmosferice

Pentru a elimina influenta câmpurilor magnetice, la montajul bobinelor, trebuie respectate următoarele distanţe de gabarit:

Distanţa minimă de montaj dintre axele a doua bobine monofazate adiacente, montate in plan orizontal D  1,1 .  ext

-

Distanţa minimă dintre axele bobinelor monofazate şi pereţi (in plan » Distanţa minimăde demontaj montaj dintre axele a doua bobine monofazate adiacente,

montated în plan orizontal) 1,1orizontal .  ext D ≥ 1,1 . Фext -

-

-

» Distanţa minimă de montaj dintre axele bobinelor monofazate şi pereţi (în plan orizontal) d ≥ 1,1 . Фext tavan (in plan vertical) d  0,5 ext superioară a bobinelor monofazate şi » Distanţa minimă de montaj dintre.  partea tavanminimă (în plan vertical) d ≥ 0,5 dintre . Фext partea inferioară a bobinelor monofazate şi Distanţa de montaj » Distanţafinită minimă montaj dintre partea a bobinelor monofazate şi 0,5 .  ext pardoseala (indeplan vertical) d’  inferioară pardoseala finită (în plan vertical) d’ ≥ 0,5 . Фext Fig. 2. Bobine de exterior, montate în linie dreaptă Distanţa minimă de montaj dintre partea inferioară a bobinelor monofazate şi » Distanţa minimă de montaj dintre partea inferioară a bobinelor monofazate şi ’  0,5 .  ext pardoseala finită (in(înplan vertical) pardoseala finită plan vertical) d’ ≥d0,5 . Фext Distanţa minimă de montaj dintre partea superioară a bobinelor monofazate şi

Date montaj Date de de montaj

Fig. 1 Bobine de interior, montate in vârfurile unui tri

Pentru economie de spaţiu, bobinele pot fi montate în vârfurile unui triunghi Pentru economie de spaţiu, bobinele pot fi montate în vârfurile unui triunghi echilateral sau in linie dreaptă.

echilateral sau in linie dreaptă.

L1

L1

Time W VAR DPF Tan Time W VAR DPF Tan Fig. 2. Bobine de exterior, montate in linie dreapta 13:01:00 18.2800 2847.2622 0.0083 32.767 14:20:00 18.4210 0 0,98 0,20 13:01:01 18.4743 2844.8940 0.0087 32.767 14:20:01 18.560 0 0,98 0,20 L3 L2 L2 13:01:02 18.4923 2850.0150 0.0080 32.767 14:20:02 18.1414 0 0,98 0,20 13:01:03 18.3360 2847.3857 0.0083 32.767 14:20:03 18.2395 0 0,98 0,20 Fig.13:01:04 1 Bobine de interior, in vârfurile unui triunghi 18.3152 2846.8310 montate 0.0083 32.767 14:20:04 18.2150 echilateral 0 0,98 0,20 L3 13:01:05 18.3175 2840.1549 0.0080 32.767 14:20:05 18.3623 0,2 0,93 0,39 13:01:06 18.5032 2844.8560 0.0083 32.767 14:20:06 18.1900 0,6 0,92 0,42 13:01:07 18.3745 2840.7922 0.0080 32.767 14:20:07 18.3215 0,2 0,93 0,39 13:01:08 18.1118 2846.4777 0.0083 32.767 14:20:08 18.4045 0 0,98 0,20 Priza de pământ şi instalaţia de paratrăsnet 13:01:09 18.0927 2845.4968 0.0080 32.767 14:20:09 18.1023 0 0,98 0,20 13:01:10 18.2323 2836.1259 0.0080 32.767 14:20:10 18.2045 0 0,98 0,20 Priza instalaţia de paratrăsnet La prizade de pământ pământ seşivor conecta piesele metalice care în mod normal nu sunt 13:01:11 20.9817 2847.0009 0.0083 32.767 14:20:11 20.1955 0 0,98 0,20 sub tensiune dar care accidental pot fi puse sub tensiune cât şi instalaţia de paratrăs13:01:12 18.0718 14:20:12 18.1025 0 0,98 0,20 priza de pământ se vor conecta piesele metalice care în mod normal nu 2850.4531 0.0083 32.767 netLa Ea are şi rolul de a realiza o echipotenţiere a platformei.

13:01:13 18.2300 2841.8430 0.0080 32.767 14:20:13 18.2561 0 0,98 0,20 sunt sub tensiune dar care accidental pot fi lor puse sub tensiune şi instalaţia de La finalizarea prizelor de pământ şi conectarea la piesele de separaţiecât se va Fig. 2. Bobine de exterior, montate in linie dreapta 14:20:14 13:01:14 18.2306 2824.5074 0.0083 32.767 18.2100 0 0,98 0,20

măsura rezistenţa valoareaoprizei este sub valoarea normată se va paratrăsnet Ea arede şidispersie. rolul deDacă a realiza echipotenţiere a platformei.

Tabel 1. Măsurători efectuate înainmăriLanumărul de electrozi până ladeobţinerea valorii. finalizarea prizelor pământ şi conectarea lor la pisele de separaţie se tea cuplării reactanţelor inductive Instalaţia de legare la pământ îndeplineşte următoarele funcţiuni: va măsura rezistenţa de dispersie. Dacă valoarea prizei este sub valoarea normată - protecţia contra electrocutării datorită tensiunii de atingere sau tensiunii de pas se va mări numărul de electrozi pânănormale la obţinerea - legături de exploatare a unor circuite de lucruvalorii.

-Instalaţie protecţie contra supratensiunilor atmosferice de legare la pământ îndeplineşte următoarele funcţiuni: Fig. 1 Bobine de interior, montate în vârfurile unui triunghi echilateral Cabluri tensiune medie

Tabel 2. Măsurători efectuate după cuplarea reactanţelor inductive Ing. Sorin MORANCEA SC MELIOR ELECTROINSTAL SRL

Date pentru cabluri cu izolaţie XLPE, tensiune nominală 18/30 kV – conductor aluminiu

6...30 kV Secţiunea transversală nominală a conductorului [mm2]

70

95

120

150

185

240

300

400

Suprafaţa secţiunii transversale nominale ecran [mm2]

16

16

16

25

25

25

25

35

35

Forţa de tracţiune [N]

2100

2850

3600

4500

5550

7200

9000

12000

15000

d.c. res/lungime unitate la 90°C [Ω/km]

0.568

0.410

0.324

0.264

0.210

0.160

0.128

0.0997

0.0776

d.c. res/ lungime unitate la 20°C [Ω/km]

0.443

0.320

0.253

0.206

0.164

0.125

0.100

0.0778

0.0605

Capacitanţă funcţionare/ lungime unitate [μF/km]

0.151

0.165

0.178

0.191

0.205

0.227

0.244

0.271

0.295

Curent de încărcare [A/km]

0.820

0.900

0.970

1.040

1.120

1.240

1.330

1.470

1.610

Defect de împământare [A/km]

2.46

2.70

2.91

3.12

3.36

3.72

3.99

4.41

7.83

500

Instalare în pământ, zone plate Capacitate electrică [A]

192

229

260

288

324

373

419

466

-

Putere transmisie admisibilă [MVA]

12.4

14.7

16.7

18.4

20.7

23.9

26.7

29.7

33.4

Rezistenţă a.c. efectivă/ lungime unitate la 90°C [Ω/km]

0.582

0.423

0.337

0.283

0.229

0.178

0.146

0.122

0.0997

Rezistenţă a.c. efectivă/ lungime unitate la 20°C [Ω/km]

0.457

0.333

0.266

0.225

0.182

0.143

0.117

0.100

0.0826

Pierderi ohmice per cablu [kW/km]

32.9

33.9

34.7

35.7

36.4

37.7

38.5

40.0

41.2

Inductanţa/ lungime unitate per [mH/km]

0.705

0.678

0.656

0.632

0.615

0.591

0.575

0.545

0.529

Rezistenţa/ lungime unitate în sistem continuu de fază [Ω/km]

1.253

1.129

1.061

0.830

0.788

0.748

0.722

0.559

0.541

Reactanţa/ lungime unitate în sistem continuu de fază [Ω/km]

0.581

0.576

0.571

0.320

0.317

0.313

0.310

0.195

0.192

Factor de reducere [-]

0.603

0.605

0.606

0.456

0.457

0.459

0.460

0.362

0.364

Fig. 3. Date tehnice cablu tensiune medie

23

LEGISLAŢIE

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR. 874/2012 AL COMISIEI DIN 12 IULIE 2012 DE COMPLETARE A DIRECTIVEI 2010/30/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ETICHETAREA ENERGETICĂ A LĂMPILOR ELECTRICE ŞI A CORPURILOR DE ILUMINAT • (TEXT CU RELEVANŢĂ PENTRU SEE) Regulamentul a fost publicat în 26.09.2012 şi se aplică începând cu 01.09.2013

COMISIA EUROPEANĂ, • având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, • având în vedere Directiva 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare și informaţii standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic [JO L 153, 18.6.2010, p. 1.], în special articolul 10, • întrucât: (1) Directiva 2010/30/UE prevede adoptarea de către Comisie a unor acte delegate privind etichetarea produselor cu impact energetic care prezintă un potenţial semnificativ de economisire a energiei şi o mare disparitate în ceea ce priveşte nivelurile de performanţă cu funcţionalităţi echivalente.

(2) Dispoziţiile privind etichetarea energetică a lămpilor de uz casnic au fost stabilite prin Directiva 98/11/CE a Comisiei [JO L 71, 10.3.1998, p. 1.].

(3) Energia electrică utilizată de lămpile electrice reprezintă o pondere semnificativă din totalul cererii de energie electrică din Uniune. Pe lângă îmbunătăţirile deja realizate în domeniul eficienţei energetice, potenţialul de reducere în continuare a consumului de energie al lămpilor electrice este substanţial.

(4) Directiva 98/11/CE trebuie abrogată şi trebuie prevăzute noi dispoziţii în prezentul regulament în vederea asigurării faptului că eticheta energetică oferă furnizorilor stimulente dinamice pentru a continua îmbunătăţirea eficienţei energetice a lămpilor electrice şi pentru a accelera tranziţia pieţei către tehnologiile eficiente din punct de vedere energetic. Domeniul de aplicare al Directivei 98/11/CE se limitează la anumite tehnologii din categoria lămpilor de uz casnic. Pentru a folosi eticheta în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice a altor tehnologii din domeniul lămpilor, inclusiv al tehnologiilor din iluminatul profesional, prezentul regulament trebuie să se aplice, de asemenea, lămpilor direcţionale, lămpilor de foarte joasă tensiune, di-

24

odelor electroluminiscente şi lămpilor utilizate în principal în iluminatul profesional, cum ar fi lămpile cu descărcare de intensitate ridicată.

(5) Corpurile de iluminat sunt comercializate adesea cu lămpi încorporate sau incluse în ambalaj. Prezentul regulament trebuie să asigure faptul că toţi consumatorii sunt informaţi cu privire la compatibilitatea corpului de iluminat cu lămpile de economisire a energiei, precum şi în legătură cu eficienţa energetică a lămpilor incluse în ambalajul respectivului corp de iluminat. În acelaşi timp, prezentul regulament nu trebuie să impună o sarcină administrativă disproporţionată asupra producătorilor de corpuri de iluminat şi asupra distribuitorilor, şi nici nu trebuie să facă discriminări între corpurile de iluminat în ceea ce priveşte obligaţia de a pune la dispoziţia consumatorilor informaţii cu privire la eficienţa energetică.

(6) Informaţiile furnizate pe etichetă trebuie obţinute prin metode de măsurare fiabile, exacte şi reproductibile, care să ia în considerare metodele de măsurare general recunoscute de ultimă generaţie, inclusiv, în cazul în care sunt disponibile, standardele armonizate adoptate de organismele europene de standardizare enumerate în anexa I la Directiva 98/34/ CE a Parlamentului European şi a Consiliului [JO L 204, 21.7.1998, p. 37.].

(7) Prezentul regulament trebuie să prevadă un conţinut şi un design uniforme ale etichetei pentru lămpi electrice şi corpuri de iluminat.

(8) În plus, prezentul regulament trebuie să specifice cerinţe privind documentaţia tehnică a lămpilor electrice şi a corpurilor de iluminat şi fişa produsului pentru lămpile electrice.

(9) Mai mult, prezentul regulament trebuie să specifice cerinţe privind informaţiile care trebuie furnizate pentru orice tip de vânzare la distanţă, reclame şi materiale promoţionale tehnice privind lămpile electrice şi corpurile de iluminat.

(10) Este oportun să se prevadă revizuirea dispoziţiilor prezentului regulament în lumina progreselor tehnologice.

(11) În vederea facilitării tranziţiei de la Directiva 98/11/CE la prezentul regulament, lămpile de uz casnic etichetate în conformitate cu prezentul regulament trebuie considerate conforme cu Directiva 98/11/CE. (12) Prin urmare, Directiva 98/11/CE trebuie abrogată, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 Obiect și domeniu de aplicare (1) Prezentul regulament stabileşte cerinţe privind etichetarea şi furnizarea de informaţii suplimentare despre produs pentru lămpile electrice precum: (a) lămpi cu filament; (b) lămpi fluorescente; (c) lămpi cu descărcare de intensitate ridicată; (d) lămpi cu LED-uri şi module cu LED-uri.

Prezentul regulament stabileşte şi cerinţe privind etichetarea corpurilor de iluminat proiectate pentru a funcţiona cu astfel de lămpi şi care sunt comercializate către utilizatorii finali, inclusiv în cazurile în care acestea sunt integrate în alte produse care nu au nevoie de consum de energie pentru a-şi îndeplini scopul principal în timpul utilizării (cum ar fi mobilierul).

(2) Sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament următoarele produse:

(a) lămpi şi module cu LED-uri cu un flux luminos de mai puţin de 30 de lumeni; (b) lămpi şi module cu LED-uri comercializate pentru a funcţiona cu baterii; (c) lămpi şi module cu LED-uri comercializate pentru a fi folosite în aplicaţii unde scopul lor principal nu este iluminatul, cum ar fi: (i) emiterea de lumină ca agent în procesele chimice sau biologice (cum ar fi polimerizarea, terapia fotodinamică, horticultura, îngrijirea animalelor, produse anti-insecte); (ii) captură de imagini şi proiecţie de imagini (cum ar fi bliţurile aparatelor de fotografiat, fotocopiatoare, videoproiectoare); (iii) încălzire (cum ar fi lămpile cu infraroşu); (iv) semnalizare (cum ar fi lămpile pentru aerodromuri).

Aceste lămpi şi module cu LED-uri nu sunt excluse atunci când sunt comercializate pentru a fi folosite la iluminat; (d) lămpi şi module cu LED-uri comercializate ca făcând parte dintr-un corp de iluminat şi care nu sunt destinate să fie înlocuite de utilizatorul final, cu excepţia cazurilor când sunt scoase la vânzare, închiriere sau cumpărare cu plata în rate sau expuse separat pentru utilizatorul final, de exemplu pe post de piese de schimb; (e) lămpi şi module cu LED-uri comercializate ca parte a unui produs al cărui scop principal nu este iluminatul. Cu toate acestea, în cazul în care lămpile sunt ofe-

LEGISLAŢIE rite spre vânzare, închiriere sau cumpărare cu plata în rate sau expuse separat, de exemplu ca piese de schimb, acestea trebuie incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament; (f) lămpi şi module cu LED-uri care nu sunt în conformitate cu cerinţele care se aplică începând cu 2013 şi 2014 conform regulamentelor de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului [JO L 285, 31.10.2009, p. 10.]; (g) corpuri de iluminat care au fost proiectate să funcţioneze exclusiv cu lămpile şi modulele cu LED-uri enumerate la punctele (a)-(c).

Articolul 2 Definiţii Pe lângă definiţiile prevăzute la articolul 2 din Directiva 2010/30/UE, în sensul prezentului regulament se aplică şi următoarele definiţii: 1. “sursă de lumină” înseamnă o suprafaţă sau un obiect destinat să emită în principal radiaţii optice vizibile produse printr-o transformare a energiei. Termenul “vizibil” se referă la o lungime de undă de 380-780 nm; 2. “iluminat” înseamnă direcţionarea unei lumini asupra unei suprafeţe, a unui obiect sau a spaţiului din jurul acestora astfel încât acestea să poată fi văzute de oameni; 3. “iluminat de accentuare” înseamnă un tip de iluminat care presupune că lumina este direcţionată astfel încât să evidenţieze un obiect sau o parte dintr-un spaţiu; 4. “lampă” înseamnă o unitate a cărei performanţă poate fi evaluată separat şi care este compusă din una sau mai multe surse de lumină. Aceasta mai poate conţine componente suplimentare necesare pornirii, alimentării cu energie sau funcţionării stabile a unităţii sau pentru distribuirea, filtrarea sau transformarea radiaţiilor optice, în cazul în care aceste componente nu pot fi îndepărtate fără a deteriora iremediabil unitatea; 5. “soclul lămpii” înseamnă acea parte a lămpii care asigură conectarea la alimentarea cu energie electrică prin intermediul unui fasung al lămpii sau al unei dulii şi care poate servi şi la fixarea lămpii în dulie; 6. “fasungul lămpii” sau “dulie” înseamnă un dispozitiv pentru fixarea lămpii întro anumită poziţie, de obicei cu ajutorul unui soclu aflat în interiorul acestuia, caz în care acesta asigură totodată alimentarea cu energie electrică a lămpii; 7. “lampă direcţională” înseamnă o lampă în cazul căreia cel puţin 80 % din fluxul luminos este emis într-un unghi solid de π sr (corespunzător unui con cu un unghi la vârf de 120°); 8. “lampă nondirecţională” înseamnă o lampă care nu este direcţională;

9. “lampă cu filament” înseamnă o lampă în care lumina este produsă cu ajutorul unui conductor filiform încălzit până la incandescenţă la trecerea unui curent electric. Lampa poate să conţină gaze care să influenţeze procesul de incandescenţă; 10. “lampă cu incandescenţă” înseamnă o lampă cu filament în care filamentul funcţionează într-un bec vid sau este înconjurat de un gaz inert; 11. “lampă cu halogen (tungsten)” înseamnă o lampă al cărei filament este din tungsten şi este înconjurat de un gaz care conţine halogeni sau compuşi halogenaţi.

Aceste lămpi pot fi furnizate cu o sursă de alimentare integrată; 12. “lampă cu descărcare” înseamnă o lampă în care lumina este produsă, direct sau indirect, cu ajut o rul unei descărcări electrice prin intermediul unui gaz, vapor de metal sau a unui amestec de mai multe gaze şi vapori; 13. “lampă fluorescentă” înseamnă o lampă cu descărcare de tipul celor cu vapori de mercur de joasă presiune, în care cea mai mare parte a luminii este emisă de unul sau mai multe straturi de substanţe luminiscente excitate de radiaţiile ultraviolete cauzate de descărcare. Lămpile fluorescente pot fi furnizate cu un balast încorporat; 14. “lampă fluorescentă fără balast încorporat” înseamnă o lampă fluorescentă cu un singur soclu sau cu socluri la ambele capete fără balast încorporat; 15. “lampă cu descărcare de intensitate ridicată” înseamnă o lampă cu descărcare electrică în care arcul generator de lumină este stabilizat cu ajutorul temperaturii pereţilor tubului, iar arcul dispune de o încărcare a pereţilor tubului de descărcare mai mare de 3 waţi per centimetru pătrat; 16. “diodă electroluminiscentă (LED)” înseamnă o sursă luminoasă care este compusă dintr-un dispozitiv în stare solidă prevăzut cu o joncţiune p-n. Joncţiunea emite o radiaţie optică în cazul excitării de către un curent electric; 17. “pachet LED” înseamnă un ansamblu care are unul sau mai multe LED-uri.

Ansamblul poate include un element optic şi interfeţe termice, mecanice şi electrice.

18. “modul cu LED-uri” înseamnă un ansamblu care nu are niciun soclu şi care conţine unul sau mai multe pachete LED pe o placă de circuit imprimat. Ansamblul poate conţine componente electrice, optice, mecanice şi termice, precum şi dispozitive de comandă; 19. “lampă cu LED-uri” înseamnă o lampă care conţine una sau mai multe module cu LED-uri. Lampa poate fi prevăzută cu un soclu; 20. “dispozitiv de comandă pentru lămpi” înseamnă un dispozitiv situat între alimentarea cu energie electrică şi una sau mai multe lămpi, care oferă o funcţionalitate legată de funcţionarea lămpii (lămpilor), cum ar fi

transformarea tensiunii de alimentare, limitarea curentului lămpii (lămpilor) la valoarea cerută, furnizarea tensiunii de pornire şi a curentului de preîncălzire, împiedicarea demarării la rece, corectarea factorului de putere sau reducerea interferenţelor radio. Dispozitivul poate fi conceput pentru a fi conectat la alte dispozitive de comandă pentru lămpi cu scopul de a îndeplini aceste funcţii. Termenul nu include: - dispozitive de control; - surse de energie care transformă tensiunea de reţea într-o altă tensiune şi care sunt proiectate pentru a alimenta cu energie, în cadrul aceleiaşi instalaţii, atât produsele de iluminat cât şi pe cele al căror scop principal nu este iluminatul; 21. “dispozitiv de control” înseamnă un dispozitiv electronic sau mecanic care controlează sau monitorizează fluxul luminos al lămpii prin alte mijloace decât conversia energiei pentru lampă, cum ar fi comutatoarele temporizate, senzorii de ocupare, senzorii de lumină şi dispozitivele de reglare în funcţie de lumina naturală. În plus, variatoarele de tensiune trebuie considerate şi ele dispozitive de control; 22. “dispozitiv extern de comandă pentru lămpi” înseamnă un dispozitiv de comandă pentru lămpi neintegrat destinat

să fie instalat în exteriorul carcasei unei lămpi sau a corpului de iluminat sau să fie scos din carcasă, fără a deteriora iremediabil lampa sau corpul de iluminat; 23. “balast” înseamnă un dispozitiv de comandă pentru lămpi poziţionat între sursa de alimentare şi una sau mai multe lămpi cu descărcare care, prin mijloace de inductanţă, capacitate sau o combinaţie de inductanţă şi capacitate electrică, serveşte în principal la limitarea curentului lămpii (lămpilor) la valoarea cerută; 24. “dispozitiv de comandă pentru lămpi cu halogen” înseamnă un dispozitiv de comandă a lămpii care transformă o tensiune ridicată într-una foarte joasă în cazul lămpilor cu halogen; 25. “lampă fluorescentă compactă” înseamnă o lampă fluorescentă care include toate componentele necesare pornirii şi funcţionării lămpii în condiţii de stabilitate; 26. “corp de iluminat” înseamnă un aparat care distribuie, filtrează sau transformă lumina transmisă de la una sau mai multe lămpi şi care include toate componentele necesare pentru susţinerea, fixarea şi protejarea lămpilor şi, în cazul în care este necesar, circuitele auxiliare împreună cu mijloacele pentru conectarea acestora la sursa de energie; 27. “punct de vânzare” înseamnă un loc în care produsul este expus sau oferit utilizatorului final spre vânzare, închiriere sau cumpărare cu plata în rate; 28. “utilizator final” înseamnă o persoană fizică care cumpără sau urmează să cumpere un produs în scopuri care nu sunt legate de activităţile sale comerciale, de afaceri, artizanale sau profesionale; 29. “proprietar final” înseamnă persoana sau entitatea care deţine un produs în faza de utilizare din ciclul de viaţă al acestuia, sau orice persoană, o entitate sau un organism care acţionează în numele unei astfel de persoane sau entităţi.

Articolul 3 Responsabilităţile furnizorilor (1) Furnizorii de lămpi electrice introduse pe piaţă drept produse individuale se asigură că: (a) se pune la dispoziţie o fişă a produsului, astfel cum este stabilit în anexa II; (b) documentaţia tehnică prevăzută în anexa III este pusă la dispoziţia autorităţilor statelor membre şi a Comisiei, la cerere; (c) toate reclamele publicitare, cotările oficiale de preţ sau ofertele de licitaţie care oferă informaţii legate de impactul energetic sau de preţ pentru o anumită lampă indică clasa de eficienţă energetică a lămpii; (d) toate materialele promoţionale tehnice referitoare la o anumită lampă care descriu parametrii tehnici specifici acesteia indică clasa de eficienţă energetică a lămpii respective;

25

LEGISLAŢIE (e) în cazul în care lampa este destinată pentru a fi comercializată printr-un punct de vânzare, se aplică, imprimă sau ataşează pe exteriorul ambalajului individual o etichetă elaborată în formatul indicat în anexa I şi care conţine informaţiile indicate în anexa I punctul 1, iar ambalajul afişează puterea nominală a lămpii în afara etichetei.

(2) Furnizorii de corpuri de iluminat destinate comercializării către utilizatorii finali se asigură că: (a) documentaţia tehnică prevăzută în anexa III este pusă la dispoziţia autorităţilor statelor membre şi a Comisiei, la cerere; (b) informaţiile aflate pe etichetă în conformitate cu anexa I punctul 2 sunt furnizate în următoarele situaţii: (i) în toate reclamele publicitare, cotaţiile oficiale de preţ sau ofertele de licitaţie care oferă informaţii legate de impactul energetic sau de preţ pentru un anumit corp de iluminat; (ii) în toate materialele promoţionale tehnice referitoare la o anumită lampă care descriu parametrii tehnici specifici acesteia. În aceste cazuri, informaţiile respective pot fi furnizate în alte formate decât cel prevăzut în anexa I punctul 2, cum ar fi doar sub formă de text; (c) în cazul în care corpul de iluminat este destinat să fie comercializat printrun punct de vânzare, se pune în mod gratuit la dispoziţia distribuitorilor, în format electronic sau pe hârtie, o etichetă elaborată în formatul indicat în anexa I şi care conţine informaţiile indicate în anexa respectivă. În cazul în care furnizorul alege un sistem de livrare în care etichetele se furnizează numai la solicitarea distribuitorilor, furnizorul livrează prompt etichetele, la cerere; (d) în cazul în care corpul de iluminat este introdus pe piaţă într-un ambalaj pentru utilizatorii finali care include lămpile electrice pe care utilizatorul final le poate înlocui în corpul de iluminat, ambalajul de origine al acestor lămpi se include în ambalajul corpului de iluminat. În caz contrar, partea exterioară sau interioară a ambalajului corpului de iluminat trebuie să prezinte, într-o altă formă, informaţiile prezente pe ambalajul original al lămpii şi prevăzute de prezentul regulament şi de regulamentele Comisiei de stabilire a unor cerinţe de proiectare ecologică pentru lămpi, în conformitate cu Directiva 2009/125/CE. Se consideră că furnizorii de corpuri de iluminat destinate a fi comercializate printr-un punct de vânzare care furnizează informaţii în temeiul prezentului regulament şi-au îndeplinit responsabilităţile în calitate de distribuitori cu privire la cerinţele privind informaţiile despre produs pentru lămpi prevăzute de regulamentele Comisiei de stabilire a unor cerinţe de

26

proiectare ecologică pentru lămpi, în conformitate cu Directiva 2009/125/CE. Articolul 4 Responsabilităţile distribuitorilor (1) Comercianţii de lămpi electrice se asigură că: (a) fiecare model oferit spre vânzare, închiriere sau cumpărare cu plata în rate pe care proprietarul final nu îl poate vedea expus este comercializat cu informaţiile care trebuie puse la dispoziţie de furnizori în conformitate cu anexa IV; (b) toate reclamele publicitare, cotaţiile oficiale de preţ sau ofertele de licitaţie care oferă informaţii legate de impactul energetic sau de preţ pentru un anumit model indică clasa de eficienţă energetică; (c) toate materialele promoţionale tehnice referitoare la un anumit model care descriu parametrii tehnici specifici acestuia indică clasa de eficienţă energetică a modelului respectiv.

(2) Comercianţii de corpuri de iluminat comercializate către utilizatorii finali se asigură că: (a) informaţiile aflate pe etichetă în conformitate cu anexa I punctul 2 sunt furnizate în următoarele situaţii: (i) în toate reclamele, cotaţiile oficiale de preţ sau ofertele de licitaţie care oferă informaţii legate de impactul energetic sau de preţ pentru un anumit corp de iluminat; (ii) în toate materialele promoţionale tehnice referitoare la un anumit corp de iluminat care descriu parametrii tehnici specifici acestuia. În aceste cazuri, informaţiile respective pot fi furnizate în alte formate decât cel prevăzut în anexa I punctul 2, cum ar fi doar sub formă de text; (b) fiecare model prezentat la un punct de vânzare este însoţit de etichetă, astfel cum este stabilit în anexa I punctul 2. Eticheta este afişată în unul sau ambele dintre următoarele moduri: (i) în apropierea corpului de iluminat expus, astfel încât să fie vizibilă şi identificabilă în mod clar ca aparţinând modelului, fără a trebui să se citească denumirea comercială şi numărul modelului de pe etichetă; (ii) însoţind în mod clar informaţia cel mai direct vizibilă cu privire la corpul de iluminat expus (cum ar fi preţul sau informaţiile tehnice) la punctul de vânzare; (c) în cazul în care corpul de iluminat este comercializat într-un ambalaj destinat utilizatorilor finali care include lămpile electrice pe care utilizatorul final le poate înlocui în corpul de iluminat, ambalajul de origine al acestor lămpi se include în ambalajul corpului de iluminat. În caz contrar, partea exterioară sau interioară a ambalajului corpului de iluminat trebuie să prezinte, într-o altă formă, informaţi-

ile prezente pe ambalajul original al lămpii şi prevăzute de prezentul regulament şi de regulamentele Comisiei de stabilire a unor cerinţe de proiectare ecologică pentru lămpi, în conformitate cu Directiva 2009/125/CE. Articolul 5 Metode de măsurare Informaţiile care urmează să fie furnizate în temeiul articolelor 3 şi 4 trebuie obţinute prin proceduri de măsurare fiabile, exacte şi reproductibile, care iau în considerare metodele de măsurare de ultimă generaţie general recunoscute, după cum se indică în anexa V. Articolul 6 Procedura de verificare în scopul supravegherii pieţei La evaluarea conformităţii clasei de eficienţă energetică şi a consumului de energie declarat, statele membre aplică procedura prevăzută în anexa V. Articolul 7 Revizuire Comisia revizuieşte prezentul regulament în lumina progreselor tehnologice, în termen de maximum trei ani de la intrarea în vigoare a acestuia. Revizuirea vizează în special toleranţele de verificare stabilite în anexa V.

Articolul 10 Intrare în vigoare și aplicare (1) Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2) Se aplică de la 1 septembrie 2013, cu excepţia cazurilor enumerate la articolul 9.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 12 iulie 2012.

Pentru Comisie Preşedintele José Manuel Barroso ANEXA I Eticheta 1. ETICHETA PENTRU LĂMPILE ELECTRICE EXPUSE LA UN PUNCT DE VÂNZARE 1. Eticheta trebuie să fie în conformitate cu ilustraţia de mai jos, în cazul în care nu este imprimată pe ambalaj:

Articolul 8 Abrogare Directiva 98/11/CE se abrogă de la 1 septembrie 2013.

Trimiterile la Directiva 98/11/CEE se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament. Trimiterile la anexa IV la Directiva 98/11/CE se interpretează ca trimiteri la anexa VI la prezentul regulament.

Articolul 9 Dispoziţii tranzitorii (1) Articolul 3 alineatul (2) şi articolul 4 alineatul (2) nu se aplică corpurilor de iluminat înainte de 1 martie 2014.

(2) Articolul 3 alineatul (1) literele (c)(d) şi articolul 4 alineatul (1) literele (a)-(c) nu se aplică reclamelor imprimate şi materialelor promoţionale tehnice imprimate publicate înainte de 1 martie 2014.

(3) Lămpile menţionate la articolul 1 alineatele (1) şi (2) din Directiva 98/11/CE introduse pe piaţă înainte de 1 septembrie 2013 trebuie să fie conforme cu dispoziţiile stabilite în Directiva 98/11/CE. (4) Lămpile menţionate la articolul 1 alineatele (1) şi (2) din Directiva 98/11/CE care sunt conforme cu dispoziţiile prezentului regulament şi care sunt introduse pe piaţă sau oferite spre vânzare, închiriere sau cumpărare cu plata în rate înainte de 1 septembrie 2013 sunt considerate ca fiind în conformitate cu cerinţele din Directiva 98/11/CE.

2. Eticheta trebuie să conţină următoarele informaţii: I. denumirea furnizorului sau marca înregistrată; II. identificatorul de model al furnizorului (codul, de obicei alfanumeric, prin care se distinge un anumit model de lampă de alte modele cu aceeaşi marcă înregistrată sau cu aceeaşi denumire a furnizorului); III. clasa de eficienţă energetică, determinată în conformitate cu anexa VI; vârful săgeţii care indică clasa de eficienţă energetică a lămpii este plasat la aceeaşi înălţime cu vârful săgeţii pe care figurează clasa de eficienţă energetică corespunzătoare; IV. consumul anual ponderat de energie (Ec) în kWh/1000 de ore, rotunjit la cel mai apropiat număr întreg şi calculat în conformitate cu anexa VII. 3. În cazul în care eticheta este imprimată pe ambalaj, iar informaţiile menţionate la punctul 2 subpunctele I, II şi IV sunt incluse în altă parte pe ambalaj,

LEGISLAŢIE aceste informaţii pot fi omise de pe etichetă. În această situaţie, eticheta este aleasă dintre ilustraţiile următoare:

4. Designul etichetei trebuie să fie următorul:

unde: (a) specificaţiile referitoare la dimensiuni din figura de mai sus şi de la litera (d) se aplică unei etichete de lămpi de 36 mm lăţime şi 75 mm înălţime. În cazul în care eticheta este imprimată într-un format diferit, conţinutul său trebuie să fie proporţional cu specificaţiile de mai sus.

Versiunea etichetei menţionată la punctele 1 şi 2 trebuie să fie de cel puţin 36 mm lăţime şi 75 mm înălţime, iar versiunile specificate la punctul 3 trebuie să fie de cel puţin 36 mm lăţime şi 68 mm înălţime şi, respectiv, de cel puţin 36 mm lăţime şi 62 mm înălţime. Dacă nicio latură a ambalajului nu este suficient de mare ca să poată conţine eticheta şi marginea goală a acesteia sau dacă aceasta ar acoperi mai mult de 50 % din suprafaţa laturii celei mai mari, eticheta şi marginea goală pot fi micşorate, dar nu mai mult decât este necesar pentru îndeplinirea ambelor condiţii. Totuşi, eticheta nu poate fi în ni-

ciun caz micşorată la mai puţin de 40 % (pe înălţime) din dimensiunea standard.

Dacă ambalajul este prea mic pentru a permite aplicarea unei etichete micşorate în acest fel, pe lampă sau pe ambalaj trebuie ataşată o etichetă cu lăţimea de 36 mm şi înălţimea de 75 mm; (b) fundalul trebuie să fie alb atât pentru versiunea în mai multe culori a etichetei, cât şi pentru cea monocromă; (c) pentru versiunea în mai multe culori a etichetei, culorile sunt CMYK – cyan, magenta, galben şi negru, după exemplul următor: 00-70-X-00: 0 % cyan, 70 % magenta, 100 % galben, 0 % negru; (d) eticheta trebuie să îndeplinească toate cerinţele următoare (cifrele se referă la figura de mai sus); specificaţiile referitoare la culoare se aplică doar versiunii în mai multe culori a etichetei): 1. Chenarul: 2 pt – culoare: cyan 100 % – colţuri rotunjite: 1 mm.

2. Logo UE – culori: X-80-00-00 şi 0000-X-00.

3. Logo energie: culoare: X-00-00-00.

Pictograma, aşa cum este reprezentată: logo UE şi logo energie (combinate): lăţime: 30 mm, înălţime: 9 mm.

4. Marginea de sub logouri: 1 pt – culoare: cyan 100 % – lungime: 30 mm.

5. Scara A++ - E - Săgeată: înălţime: 5 mm, spaţiu liber: 0,8 mm – culori: Clasa superioară: X-00-X-00, Clasa a doua: 70-00-X-00, Clasa a treia: 30-00-X-00, Clasa a patra: 00-00-X-00, Clasa a cincea: 00-30-X-00, Clasa a şasea: 00-70-X-00, Ultima clasă: 00-X-X-00.

- Text: Calibri bold 15 pt, majuscule de culoare albă; simbolurile “+”: Calibri bold 15 pt, exponent (superscript), alb, aliniate pe un singur rând.

6. Clasa de eficienţă energetică - Săgeată: lăţime: 11,2 mm, înălţime: 7 mm, 100 % negru; - Text: Calibri bold 20 pt, majuscule de culoare albă; simbolurile “+”: Calibri bold 20 pt, exponent (superscript), alb, aliniate pe un singur rând.

7. Consumul ponderat de energie Valoare: Calibri bold 16 pt, 100 % negru; şi Calibri regular 9 pt, 100 % negru.

8. Denumirea furnizorului sau marca înregistrată 9. Identificatorul de model pus la dispoziţie de furnizor Denumirea furnizorului sau marca înregistrată şi identificatorul de model pus la dispoziţie de furnizor trebuie să se încadreze într-un spaţiu de 30 × 7 mm.

Niciun alt element aplicat, imprimat sau ataşat pe exteriorul ambalajului nu trebuie să acopere eticheta sau să reducă vizibilitatea acesteia.

Prin derogare, atunci când unui model i s-a acordat o “etichetă ecologică UE” în temeiul Regulamentului (CE) nr.

66/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului [JO L 27, 30.1.2010, p. 1], se poate adăuga o copie a acestei etichete.

2. ETICHETĂ PENTRU CORPURILE DE ILUMINAT PREZENTATE LA UN PUNCT DE VÂNZARE 1. Eticheta trebuie să fie în versiunea lingvistică corespunzătoare şi în conformitate cu ilustraţia de mai jos sau ca în variantele definite la punctele (2) şi (3).

2. Eticheta trebuie să conţină următoarele informaţii: I. denumirea furnizorului sau marca înregistrată; II. identificatorul de model pus la dispoziţie de furnizor (codul, de obicei alfanumeric, prin care se distinge un anumit model de lampă de alte modele cu aceeaşi marcă înregistrată sau cu aceeaşi denumire a furnizorului); III. formularea din exemplul de la punctul 1 sau una dintre variantele din exemplele de la punctul 3 de mai jos, după caz. În loc de termenul “corp de iluminat”, se poate folosi un termen mai precis pentru descrierea unui anumit corp de iluminat tip sau a produsului în care este integrat corpul de iluminat (cum ar fi mobilierul), cu condiţia să se înţeleagă în mod clar că termenul se referă la produsul oferit spre vânzare care exploatează sursele de lumină; IV. gama claselor de eficienţă energetică în conformitate cu partea 1 din prezenta anexă, însoţite de următoarele elemente, după caz: (a) o pictogramă reprezentând un bec, care să indice clasele de lămpi care pot fi înlocuite de utilizator şi cu care este compatibil corpul de iluminat în conformitate cu cerinţele de ultimă generaţie privind compatibilitatea; (b) o cruce cu ajutorul căreia să se bareze categoriile de lămpi cu care corpul de iluminat nu este compatibil în conformitate cu cerinţele de ultimă generaţie privind compatibilitatea;

(c) literele “LED” dispuse vertical de-a lungul claselor A la A++, în cazul în care corpul de iluminat conţine module cu LED-uri care nu sunt destinate să fie îndepărtate de utilizatorul final. În cazul în care un astfel de corp de iluminat nu conţine prize de curent pentru lămpile care pot fi înlocuite de utilizator, clasele de la B la E trebuie barate cu o cruce; V. una dintre următoarele opţiuni, după caz: (a) în cazul în care corpul de iluminat funcţionează cu lămpi care pot fi înlocuite de utilizatorul final, iar lămpile respective sunt incluse în ambalajul corpului de iluminat, formularea din exemplul de la punctul 1, conţinând clasele de energie corespunzătoare. Dacă este necesar, formularea poate fi ajustată pentru a face referire la o lampă sau la mai multe lămpi şi pot fi enumerate mai multe clase de energie; (b) în cazul în care corpul de iluminat conţine doar module cu LED-uri care nu sunt destinate să fie îndepărtate de utilizatorul final, formularea din exemplul de la punctul 3 litera (b); (c) în cazul în care corpul de iluminat conţine atât module cu LED-uri care nu sunt destinate să fie îndepărtate de utilizatorul final, cât şi prize pentru lămpi care pot fi înlocuite, însă lămpile respective nu sunt incluse în ambalajul corpului de iluminat, formularea din exemplul de la punctul 3 litera (d); (d) în cazul în care corpul de iluminat funcţionează doar cu lămpi care pot fi înlocuite de utilizatorul final, însă lămpile respective nu sunt incluse în ambalajul corpului de iluminat, spaţiul trebuie lăsat necompletat, după cum se arată în exemplul de la punctul 3 litera (a).

3. Următoarele ilustraţii oferă exemple de etichete tipice pentru corpuri de iluminat, în plus faţă de ilustraţia de la punctul 1, fără să prezinte toate combinaţiile posibile. (a) Corp de iluminat care funcţionează cu lămpi care pot fi înlocuite de utilizator şi care sunt compatibile cu lămpi din toate clasele cu energie, fără lămpi incluse:

27

LEGISLAŢIE (b) Corp de iluminat care conţine numai module cu LED-uri care nu pot fi schimbate:

(c) Corp de iluminat care conţine atât module cu LED-uri care nu se înlocuiesc, cât şi prize pentru lămpi care pot fi înlocuite, cu lămpi incluse:

(d) Corp de iluminat care conţine atât module cu LED-uri care nu se înlocuiesc, cât şi prize pentru lămpi care pot fi înlocuite, fără lămpi incluse:

4. Pe etichetă trebuie să fie afişat desenul din figura de mai jos:

28

(a) Eticheta are o lăţime de cel puţin 50 mm şi o înălţime de cel puţin 100 mm. (b) Fundalul trebuie să fie alb sau transparent, însă literele care desemnează clasele energetice trebuie să fie întotdeauna albe. Dacă fundalul este transparent, comerciantul trebuie să se asigure că eticheta este aplicată pe o suprafaţă care este albă sau de un gri deschis, asigurând astfel lizibilitatea tuturor elementelor de pe etichetă. (c) Culorile sunt CMYK – cyan, magenta, galben şi negru, după exemplul următor: 00-70-X-00: 0 % cyan, 70 % magenta, 100 % galben, 0 % negru. (d) Eticheta trebuie să îndeplinească toate cerinţele următoare (cifrele se referă la figura de mai sus): 1. Chenarul: 2 pt – culoare: cyan 100 % – colţuri rotunjite: 1 mm.

2. Linia de sub logouri: 1 pt – culoare: cyan 100 % – lungime: 43 mm.

3. Logoul corpului de iluminat: chenar: 1 pt – culoare: cyan 100 % – dimensiuni: 13 mm x 13 mm – colţuri rotunjite: 1 mm. Pictograma conform descrierii sau pictograma sau fotografia alese de furnizor, dacă acestea descriu mai bine corpul de iluminat căruia îi aparţine eticheta.

4. Text: Calibri regular 9 pt sau mai mare, 100 % negru.

5. Scara A++ - E - Săgeată: înălţime: 5 mm, spaţiu liber: 0,8 mm – culori: Clasa superioară: X-00-X-00, Clasa a doua: 70-00-X-00, Clasa a treia: 30-00-X-00, Clasa a patra: 00-00-X-00, Clasa a cincea: 00-30-X-00, Clasa a şasea: 00-70-X-00, Ultima clasă: 00-X-X-00.

- Text: Calibri bold 14 pt, majuscule de culoare albă; simbolurile “+”: Calibri bold 14 pt, exponent (superscript), alb, aliniate pe un singur rând.

6. Text LED: Verdana Regular 15 pt, 100 % negru.

7. Cruce: culoare: 13-X-X-04, chenar: 3 pt.

8. Logo bec: pictograma, aşa cum este reprezentată.

9. Text: Calibri Regular 10 pt sau mai mare, 100 % negru.

10. Numărul regulamentului: Calibri bold 10 pt, 100 % negru.

11. Sigla UE: culori: X-80-00-00 şi 0000-X-00.

12. Denumirea furnizorului sau marca înregistrată.

13. Identificatorul de model pus la dispoziţie de furnizor: Denumirea furnizorului sau marca înregistrată şi identificatorul de model pus la dispoziţie de furnizor trebuie să se încadreze într-un spaţiu de 43 × 10 mm.

14. Săgeata care indică clasa energetică - Săgeată: înălţime: 3,9 mm, lăţime: aşa cum se arată în figura de la punctul 4, însă redus proporţional cu înălţimea, culoare: culoarea definită la punctul 5, după caz.

- Text: Calibri bold 10,5 pt, majuscule de culoare albă; simbolurile “+”: Calibri bold 10,5 pt, exponent (superscript) alb, aliniate pe un singur rând.

Dacă pe suprafaţa destinată pentru afişarea formulării indicate la punctul 2 subpunctul V litera (a) nu este suficient spaţiu pentru afişarea săgeţilor care indică clasele energetice, se poate folosi în acest scop suprafaţa dintre numărul regulamentului şi sigla UE. (e) Eticheta mai poate fi dispusă şi orizontal, caz în care trebuie să fie lată de cel puţin 100 mm şi înaltă de cel puţin 50 mm. Componentele etichetei trebuie să fie conform descrierilor de la literele (b)-(d) şi trebuie dispuse în conformitate cu următoarele exemple, după caz. Dacă nu este suficient spaţiu în căsuţa de text din stânga scării A++ -E pentru a afişa săgeţile care indică clasele energetice, respectiva căsuţă poate fi mărită pe verticală, dacă este necesar.

--------------------------------------------------ANEXA II Fișa produsului pentru lămpile electrice Fişa trebuie să conţină informaţiile specificate pentru etichetă. În cazurile în care nu se furnizează broşuri referitoare la produs, eticheta produsului poate fi considerată drept fişă.

--------------------------------------------------ANEXA III Documentaţia tehnică Documentaţia tehnică menţionată la articolul 3 alineatul (1) litera (b) şi alineatul (2) litera (a) trebuie să includă: (a) denumirea şi adresa furnizorului; (b) o descriere generală a modelului, care să permită identificarea cu uşurinţă şi fără echivoc a acestuia;

(c) trimiterile la standardele armonizate aplicate, dacă este cazul; (d) celelalte standarde şi specificaţii tehnice folosite, dacă este cazul; (e) datele de identificare şi semnătura persoanei împuternicite să angajeze răspunderea furnizorului; (f ) parametrii tehnici pentru a determina consumul de energie şi eficienţa energetică în cazul lămpilor electrice şi compatibilitatea cu lămpile în cazul corpurilor de iluminat, precizând cel puţin o combinaţie realistă de setări ale produsului şi condiţiile în care se poate testa produsul; (g) pentru lămpile electrice, rezultatele calculelor efectuate în conformitate cu anexa VII. Informaţiile conţinute în această documentaţie tehnică pot fi comasate cu documentaţia tehnică furnizată în conformitate cu măsurile luate în temeiul Directivei 2009/125/CE. --------------------------------------------------ANEXA IV Informaţii care trebuie furnizate în cazul în care proprietarii finali nu au posibilitatea să vadă produsele expuse 1. Informaţiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) sunt prezentate în următoarea ordine: (a) clasa de eficienţă energetică, conform definiţiei din anexa VI; (b) atunci când se prevede astfel în anexa I, consumul ponderat de energie exprimat în kWh per 1000 de ore, rotunjit la cel mai apropiat număr întreg şi calculat în conformitate cu partea 2 din anexa VII. 2. În cazul în care se furnizează şi alte informaţii cuprinse în fişa produsului, acestea trebuie să respecte forma şi ordinea indicate în anexa II. 3. Dimensiunea şi caracterele folosite pentru imprimarea sau pentru afişarea tuturor informaţiilor menţionate în prezenta anexă trebuie să asigure lizibilitatea acestor informaţii.

--------------------------------------------------ANEXA V Procedura de verificare în scopul supravegherii pieţei La efectuarea controalelor de supraveghere a pieţei, autorităţile de supraveghere a pieţei informează celelalte state membre şi Comisia cu privire la rezultatele acestor controale.

Autorităţile statelor membre trebuie să utilizeze proceduri de măsurare fiabile, exacte şi reproductibile, care să ia în considerare metodele de măsurare de ultimă generaţie general recunoscute, inclusiv metodele prevăzute în documente ale căror numere de referinţă au fost publicate în acest scop în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

LEGISLAŢIE Model

Fluxul luminos util (Φutil) |

Lămpile nondirecţionale

Flux luminos total specificat (Φ)

Lămpi direcţionale cu un unghi ≥ 90°, altele decât lămpile cu filament, pe al căror ambalaj este afişat un avertisment grafic sau textual conform căruia nu sunt eligibile pentru iluminatul de accentuare

Fluxul luminos definit de un con cu unghiul de 120° (Φ120°)

Alte lămpi direcţionale

Fluxul luminos definit de un con cu unghiul de 90° (Φ90°)

Tabelul 3 Definiţia fluxului luminos util ANEXA VII Metoda de calculare a indicelui de eficienţă energetică şi a consumului de energie

1. PROCEDURA DE VERIFICARE PENTRU LĂMPILE ELECTRICE ȘI MODULELE CU LED-URI COMERCIALIZATE CA PRODUSE INDIVIDUALE În scopul verificării conformităţii cu cerinţele stabilite la articolele 3 şi 4, autorităţile statelor membre trebuie să testeze un lot eşantion de minimum 20 de lămpi din acelaşi model şi care provin de la acelaşi producător, obţinute, pe cât posibil, în proporţii egale din surse selectate aleatoriu, ţinând în acelaşi timp seama de parametrii tehnici stabiliţi în documentaţia tehnică în conformitate cu litera (f ) din anexa III. Modelul este considerat ca fiind conform cu cerinţele stabilite la articolele 3 şi 4 dacă indicele de eficienţă energetică al modelului corespunde clasei de eficienţă energetică declarate a acestuia şi dacă media rezultatelor obţinute în urma testării lotului nu diferă cu mai mult de 10 % faţă de limita, pragul sau valorile declarate (inclusiv faţă de indicele de eficienţă energetică). În caz contrar, se consideră că modelul nu respectă cerinţele stabilite la articolele 3 şi 4.

Toleranţele pentru variaţie indicate mai sus se referă numai la verificarea parametrilor măsuraţi de către autorităţile statelor membre şi nu pot fi utilizate de către furnizor ca toleranţă permisă pentru valorile din documentaţia tehnică pentru a obţine o clasă energetică mai eficientă.

Valorile declarate nu trebuie să fie mai avantajoase pentru furnizor decât valorile raportate în documentaţia tehnică.

2. PROCEDURA DE VERIFICARE PENTRU CORPURILE DE ILUMINAT DESTINATE A FI PLASATE PE PIAȚĂ SAU COMERCIALIZATE CĂTRE UTILIZATORUL FINAL

Corpul de iluminat este considerat conform cu cerinţele stabilite la articolele 3 şi 4 dacă este însoţit de informaţiile despre produs cerute şi dacă se constată că este compatibil cu toate lămpile cu care declară că este compatibil conform punctului 2.2 subpunctul IV literele (a) şi (b) din anexa I, în urma aplicării metodelor şi criteriilor de ultimă generaţie privind evaluarea compatibilităţii.

--------------------------------------------------ANEXA VI Clase de eficienţă energetică Clasa de eficienţă energetică a lămpilor se determină în funcţie de indicele de eficienţă energetică (EEI) al acestora, după cum se indică în tabelul 1.

EEI al lămpilor se determină în conformitate cu anexa VII.

1. CALCULAREA INDICELUI DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ Pentru calcularea indicelui de eficienţă energetică (EEI) al unui model, puterea sa, corectată în funcţie de toate pierderile înregistrate de dispozitivele de comandă, este comparată cu puterea sa de referinţă. Puterea de referinţă se obţine din fluxul luminos util, care reprezintă pentru lămpile nondirecţionale fluxul total şi, pentru lămpile direcţionale, fluxul definit de un con cu unghiul de 90° sau 120° con.

EEI se calculează cu ajutorul formulei următoare şi se rotunjeşte la două zecimale: EEI = Pcor/Pref unde: Pcor este puterea specificată (Pspecifica) pentru modelele fără dispozitive de tă comandă externe şi puterea specificată (Pspecificată) corectată în conformitate

Clasa de eficienţă energetică

Indicele de eficienţă energetică (EEI) pentru lămpile nondirecţionale

Indicele de eficienţă energetică (EEI) pentru lămpile direcţionale

A++ (eficienţă maximă)

EEI ≤ 0,11

EEI ≤ 0,13

A+

0,11 < EEI ≤ 0,17

0,13 < EEI ≤ 0,18

A

0,17 < EEI ≤ 0,24

0,18 < EEI ≤ 0,40

B

0,24 < EEI ≤ 0,60

0,40 < EEI ≤ 0,95

C

0,60 < EEI ≤ 0,80

0,95 < EEI ≤ 1,20

D

0,80 < EEI ≤ 0,95

1,20 < EEI ≤ 1,75

E (cea mai puţin eficientă) EEI > 0,95

cu tabelul 2 pentru modelele cu dispozitive de comandă externe. Puterea specificată a lămpilor este măsurată la tensiunea nominală de intrare a acestora.

Pref este puterea de referinţă obţinută din fluxul luminos util al modelului (Φutil) cu ajutorul următoarelor formule: Pentru modele cu Φutil < 1300 de lumeni: Pref = 0,88 √ Φutil + 0,049Φutil Pentru modele cu Φutil ≥ 1300 de lumeni: Pref = 0,07341Φutil Fluxul luminos util (Φutil) este definit în conformitate cu tabelul 3.

2. CALCULUL CONSUMULUI DE ENERGIE Consumul ponderat de energie (Ec) se calculează în kWh/1000 h cu ajutorul formulei următoare şi se rotunjeşte la două zecimale: Ec =

P cor ×1000h 1000

unde Pcor este puterea corectată pentru toate pierderile înregistrate de dispozitivele de comandă în conformitate cu partea 1 de mai sus.

EEI > 1,75

Tabelul 1 Clasele de eficienţă energetică a lămpilor

Domeniu de aplicare al corecţiei

Puterea corectată pentru pierderile (Pcor) înregistrate de dispozitivele de comandă

Lămpi care funcţionează cu ajutorul dispozitivelor de comandă externe pentru lămpi cu halogen

Pspecificată × 1,06

Lămpi care funcţionează cu ajutorul dispozitivelor de comandă externe pentru lămpi cu LED-uri Pspecificată × 1,10 Lămpi fluorescente cu un diametru de 16 mm (lămpi T5) şi lămpi fluorescente cu un singur soclu care funcţionează cu ajutorul dispozitivelor de comandă externe pentru lămpi fluorescente

Pspecificată × 1,10

Alte lămpi care funcţionează cu ajutorul dispozitivelor de comandă externe pentru lămpi fluorescente Lămpi care funcţionează cu ajutorul dispozitivelor de comandă externe pentru lămpi cu descărcare de intensitate ridicată

Pspecificată × 1,10

Lămpi care funcţionează cu ajutorul dispozitivelor de comandă externe pentru lămpi cu vapori de sodiu la joasă presiune

Pspecificată × 1,15

Tabelul 2 • Corecţia puterii, în cazul în care modelul necesită un dispozitiv extern de comandă

29

IEAS - LISTĂ EXPOZANŢI

Evenimentul IEAS se va desfăşura între 10 şi 13 Septembrie a.c. în locaţia Palatului Parlamentului din Bucureşti.

IEAS are accesul liber, iar programul de vizitare este următorul: Marţi – Joi, 10 – 11 Septembrie a.c. între orele 10:00 – 18:00 Vineri, 13 Septembrie – 10:00 – 16:00 Pentru a ajunge la IEAS, accesul în Palatul Parlamentului se face dinspre Calea 13 Septembrie, intrarea E1 / B3. Pe site-ul evenimentului puteţi găsi harta de acces pentru detalii suplimentare.

Vă aşteptăm la IEAS 2013! www.ieas.ro Cu stimă, Organizatorii DK EXPO. FIRMA DK EXPO 100% CONSTRUCT AE&T TRADING INTERNATIONAL AGIR AQUA CARPATICA ALFA ENERG APATOR POLONIA AREL ARTECNO ASRO AUTODESK AUTOMATICA BAKS BAROQUE BOOKS & ARTS BOLKAN TG- REALUX CONSOLIGHT CNR-CME CSATARI PLAST DACPOL EASY ENGINEERING EATON ELECTRIC EFDEN ELECTROGLOBAL ELECTROMAGNETICA ELECTROMATIC-SYSTEMS ELNESS ELVAN ELECTRIC EMKA Beschlagteile EPLAN SOFTWARE SERVICE ETI ROMANIA EXCLUSIV IMPORT-EXPORT FEMAN FINDER ECHIPAMENTE FLUENTIS GAS ALARM GBE S.p.A. GERKON ELECTRO GE TECH AUTOMATION GREEN ELECTRIC CITY HARTING HAUFF TECHNIK HERMI IBC FOCUS ICEMENERG ICPE ACTEL IKEDOO INSTITUTE INIMM

30

SALA UNIRII I.C.BRATIANU UNIRII I.C.BRATIANU TAKE IONESCU I.C.BRATIANU I.C.BRATIANU I.C.BRATIANU I.C.BRATIANU I.C.BRATIANU UNIRII I.C.BRATIANU UNIRII TAKE IONESCU TAKE IONESCU UNIRII I.C.BRATIANU UNIRII I.C.BRATIANU I.C.BRATIANU UNIRII UNIRII TAKE IONESCU I.C.BRATIANU TAKE IONESCU I.C.BRATIANU UNIRII TAKE IONESCU UNIRII TAKE IONESCU UNIRII TAKE IONESCU TAKE IONESCU I.C.BRATIANU I.C.BRATIANU I.C.BRATIANU TAKE IONESCU UNIRII UNIRII UNIRII I.C.BRATIANU I.C.BRATIANU UNIRII I.C.BRATIANU UNIRII I.C.BRATIANU UNIRII

STAND A20 C45 A26 C40 B9 C20 C15 C35 C6 C47 A23 C21 A28 B9 B19 A3 C9 A22 C32 C44 A2 A7 B5 C10 B14 C4 A13 B1 A8 B13 A10 B4 B7 C43 C24 C25 B2 A6 A16 A27 C8 C37 A29 C36 A32 C3 A34

FIRMA ISYSTEMS AUTOMATION KLEMSAN ROMANIA KOBOLD KREATRON AUTOMATION KTN POWER – Messan LAPP KABEL Romania MICRODIS ELECTRONICS GmBh MULTI-CONTACT MULTIPROJEKT MY BUCHAREST GUIDE NATIONAL INSTRUMENTS NECOM NNLC LTD NIVELCO TEHNICA MASURARII ODDO LIGHTING OBO BETTERMANN OSE PEPPERL+FUCHS PETROLEUM REVIEW PHOENIX CONTACT PLAMEN RO POLYGON TRADING PSC RELEE SA RITTAL SISTEME RONEXPRIM ROMINTERFACE Impex ROXTEC RTS ELECTRO SAKS - POL SCANDO TRADING SCHLEMMER ROMANIA SCHNEIDER ELECTRIC SCHRACK TECHNIK SEBA KMT SIMEN START ENERGY SVT ELECTRONICS TECHNOMARKET TEHNICA INSTALATIILOR TEHNO WORLD TOYOTA MATERIAL HANDLING ROMANIA T&T VDR & SERVICII WAGO ROMANIA WEIDMULLER ZYRAXES

SALA UNIRII UNIRII I.C.BRATIANU UNIRII UNIRII UNIRII TAKE IONESCU TAKE IONESCU I.C.BRATIANU I.C.BRATIANU TAKE IONESCU I.C.BRATIANU I.C.BRATIANU TAKE IONESCU UNIRII UNIRII I.C.BRATIANU I.C.BRATIANU I.C.BRATIANU UNIRII I.C.BRATIANU UNIRII I.C.BRATIANU I.C.BRATIANU UNIRII UNIRII TAKE IONESCU TAKE IONESCU UNIRII I.C.BRATIANU UNIRII I.C.BRATIANU UNIRII TAKE IONESCU I.C.BRATIANU I.C.BRATIANU I.C.BRATIANU I.C.BRATIANU I.C.BRATIANU I.C.BRATIANU TAKE IONESCU I.C.BRATIANU I.C.BRATIANU TAKE IONESCU EXTERIORE EXTERIORE UNIRII

STAND A19 A12 C5 A24 A25 A1 B8 B3 C12 C41 B12 C13 C19 B17 A11 A18 C46 C23 C27 A21 C16 A31 C22 C30 A5 A17 B15 B11 A9 C11 A15 C1 A4 B10 C7 C14 C26 C42 C39 C38 B16 C18 C17 B6 1 2 A32

IEAS - PLAN EXPO

PLAN SALA UNIRII / UNIRII HALL

31

IEAS - PLAN EXPO

PLAN SALA TAKE IONESCU / TAKE IONESCU HALL

32

IEAS - PLAN EXPO

PLAN SALA I.C. BRĂTIANU / I.C. BRĂTIANU HALL

33

WIND

Parteneri Media (selecţie)

BIO & CO

Energy efficiency

900 de vizitatori• 30 de expozanţi pe o suprafaţă expoziţională de 750 m²• 120 participanţi la conferinţă & workshop•

- A VI-a Conferinţă Conferinţă Internaţională Internaţională - Biomasa în România; ţional - Cogenerare & District Heating; - Al II-lea Workshop Interna Internaţional ţional: Produc ţia și utilizarea biogazului în România - Forum Interna Internaţional: Producţia

• 850 de vizitatori • 20 de expozanţi pe o suprafaţă expoziţională de 1.200 m² • 150 de participanţi la conferinţe

34

A VI-a Conferinţă Internaţională - Energia Eoliană în România;

SOUTH-EAST EUROPE

Sponsori:

...for a powerful future

Contact Tel: +40-257-230999 info@reeco.ro www.renexpo-bucharest.com

HYDROPOWER

A VI-a Conferinţă Conferinţă Interna Internaţională ţională - Microhidrocentrale în România

2200 de vizitatori• 80 de expozanţi expozan pe o suprafaţă expoziţională de 3000 m²• 200 de participanţi la conferinţe•

SOLAR

A V-a Conferin ţă Interna ţională - Energia Solară în România Conferinţă Internaţională

•550 de vizitatori •20 de expozanţi pe o suprafaţă expoziţională de 750m² •80 de participanţi la conferinţă

BMS - condiţii pentru eficientizarea energetică a clădirilor

500 de vizitatori• 150 de participanţi la conferinţă• 10 expozanţi pe o suprafaţă expoziţională de 300 m²•

20-22.11.2013 EXPOROM, București NUME DOMENIU

NUME DOMENIU

35