entă să afle a propus în ediţia preced Revista “Cutezătorii” şiînsemnătate are rcepută ora de religie, ce pe e est sionale, dar m cu i vo la de direct religiei are valenţe confe l diu Stu ră. ast vo a aţi uc şi ed noastre aceasta pentru formarea e o componentă a vieţii est ia lig Re ce. cti pra ă din urm estă sau de puterea şi culturale şi nu în cele pe care oamenii le manif se oa igi rel le eri ing nv co fi ignorat. sociale indiferent de adevăr se pare că nu poate est Ac . nu sau ă rim exp o de copii credinţei pe care aceştia la care au participat 769 lui aru ion est ch le ate ult nstanţa şi Tulcea – 7 Să urmărim care sunt rez li, Muntenia, Oltenia, Co şco 4 va ldo Mo : din ii - 2 şcoli. din toate zonele ţăr – 7 şcoli şi din Bucureşti r ho Bi şi şcoli, Banat, Ardeal Iată ce spun specialiştii care au de la ICSU Craiova, cei evaluat chestionarele.
Opinii Religia este disciplina de studiu care formează pe individ ca OM, îl ajută să-şi găsească menirea în viaţă. Religia este cea care ne apropie unii de alţii, ne mângâie în orice clipă grea, ne oferă sprijin moral, ne ajută să ne înţelegem, ne determină să fim solidari şi ne deschide ochii spre a ne cunoaşte mai bine identitatea spirituală. Ce fel de oameni, ce fel de viitor al ţării vom avea fără religie în şcoală? Napoleon I întreba retoric: „Fără religie, adică fără teama şi fără respectul de Dumnezeu, unde ar ajunge omenirea?” prof. Daniela Friciu, Gimnaziul „Ceuşianu”, Reghin
24
Într-o investigaţie care şi-a propus obţinerea de informaţii referitoare la evaluarea orelor de religie de către elevi, s-a constatat că cei mai mulţi le apreciază ca „apropiate de sufletul lor” (35,1%), „interesante” (30,2%), „folositoare” (30,6%), şi numai puţini dintre ei le consideră „plictisitoare” (3,2%), „inutile” (0,8%) - dintr-un eşantion care a cuprins 769 copii (440 fete şi 307 băieţi). În ceea ce priveşte opinia copiilor referitoare la importanţa orelor de religie pentru înţelegerea altor discipline, cam trei sferturi dintre cei cuprinşi în eşantion au răspuns că „îi ajută la istorie” (41,4%), „la educaţie civică sau dirigenţie” (23,1%), chiar „la literatură” (9,9%) şi numai aproximativ un sfert dintre ei consideră ora de religie lipsită de importanţă pentru oricare materie (25,7%). Întrebarea numărul trei a chestionarului a vizat percepţia elevilor asupra obiectivelor propuse prin introducerea studiului religiei în şcoală. În acest caz, conţinutul răspunsurilor a fost următorul: „pentru acumularea de cunoştinţe despre istoria cultului religios de care aparţin şi despre învăţăturile acestuia” (31,6%), „ca modalitate de a înţelege viaţa” (29,2%), „pentru acumularea de cunoştinţe despre istoria religiilor şi a ideilor religioase” (19,1%), „drept însuşire a unor reguli de conduită morală prin care vor reuşi să fie în armonie cu ceilalţi oameni” (13,3%), „o condiţie pentru întărirea credinţei în Dumnezeu” (6,8%). La întrebarea numărul patru a chestionarului li s-a cerut elevilor să opineze asupra modului în care cred ei că vor fi influenţaţi de studierea religiei. Cei mai mulţi dintre aceştia au răspuns că „îi face mai buni” (62,5%), un procent destul de mare (30,7%) consideră că studiul religiei „îi determină să meargă mai des la biserică” şi numai pe (6,8%) „îi lasă indiferenţi”. În ceea ce priveşte manualele de religie, acestea sunt: apreciate ca „atractive” de cea mai mare parte dintre respondenţi(70,5%), „încărcate” de 18,7% dintre ei şi „nepotrivite” de 10,8%. Cerându-li-se copiilor să-şi exprime părerea în legătură cu continuarea studierii religiei în liceu, se constată că majoritatea îşi doreşte păstrarea orelor de religie (80,9%). Fără comentarii.
Concluzii:
Deşi avem doar date parţiale din această investigaţie în rândul elevilor, doar simpla parcurgere a lor demonstrează că studierea religiei în şcoală este apreciată de elevi şi ei îşi doresc în continuare păstrarea acestor ore. Mulţi dintre copii consideră că vor fi ajutaţi de cunoştinţele obţinute şi la înţelegerea celorlalte obiecte. De asemenea, ei percep studiul religiei nu numai ca “furnizor “ de informaţii, ci ca modelator al comportamentului şi personalităţiii lor. Rezultatele finale ale chestionarelor precum şi studiul răspunsurilor individuale şi a motivaţiilor lor, vor fi publicate pe site-ul www.cutezatorii.ro după data de 10 mai. cercetător ştiinţific Rodica Ţugui, Institutul de Cercetări Socio - Umane „C.N. Nicolăescu - Plopşor”, Craiova lector universitar doctor Daniela Ţigmeanu - Facultatea de Teologie, Craiova
Opinii
Oricât ar fi de contrariantă pentru unii, părerea mea – formată la capătul unei experienţe didactice de 14 ani, dintre care 10 într-un Colegiu Naţional – este că principalul handicap în calea predării eficiente a religiei, mai ales în licee, îl constituie înseşi suporturile de predare actuale, adică programele analitice şi manualele, vădit inadecvate învăţământului
laic. Un studiu laic şi permisiv intelectual al religiei (ceea ce nu înseamnă ateu, critic şi neimplicat), în acelaşi timp inter-religios şi interdisciplinar – studiu care să depăşească, prin conţinuturi şi metodă, maniera strict confesionalizată, aproape fundamentalistă practicată în prezent, prea puţin deschisă interogării şi dezbaterii de idei – are considerabil mai multe şanse de a obţine feedback-ul elevilor. Abia după dotarea acestora cu asemenea achiziţii care furnizează un instrumentar valid pentru acceptarea şi înţelegerea specificităţii ireductibile a fenomenului religios în general, se va putea trece la studiul particular al unei religii, în speţă al celei creştine. Rolul profesorului este de a descifra şi comunica elevilor un limbaj universal, acela al religiei ca experienţă umană posibilă, atestată istoric din cele mai vechi straturi ale culturii şi civilizaţiei. În consecinţă, un principiu metodologic al activităţii profesorului ar trebui să fie distincţia dintre religia ca experienţă existenţială, pe care elevul poate decide liber dacă o asumă sau nu, şi religia ca disciplină de predare în şcoli. prof. dr. Gabriel Memelis, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Ploieşti
25