Supliment revista Cutezatorii 73 by asofie mihai

Aniversare

Puncte De Vedere

Noi Şi Şcoala

10 ANI DE CUTEZANŢĂ ! Aspiraţii către normalitate * OPINII * GÂNDURI * AMINTIRI * Nu știu dacă acum zece ani credeam în faptul că Dumnezeu ne aranjează în așa fel viața, încât primim, ceea ce ne face fericiți. Povestea mea și a cutezătorilor este un astfel de exemplu. Fiul meu de clasa I scria povești, pe care le-am trimis pentru publicare în paginile revistei. Cu spiritul meu curios de jurnalist ( lucrez la Radio România Actualități) le-am scris un mail celor din redacție, pentru a le mulțumi și a-i felicita, deoarece reușeau să promoveze valorile, într-o lume care și le pierdea încet-încet, mai ales în rândul tinerilor. Marea surpriză a fost să găsesc oameni cu care am multe în comun și care luptă ceas de ceas împotriva lipsei de cultură. Articolele mele au prezentat LUMEA ÎN CARE TRĂIM, o lume normală, cu oameni speciali, cu povești frumoase despre locuri de departe sau de aici, despre artă, școală, sport și tot ce îi interesează pe copiii isteți. Am cunoscut copii, mulți de la țară, pe care i-am văzut crescând, profesori, dedicați meseriei lor, manageri care sponsorizează educația și personalități care au susținut demersul revistei.

Supliment

Cutezãtorii 73 m

„

TÃ

Lumea are nevoie să-şi definească Realitatea

“Disciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea şi ea ănar transdisciplinaritatea sunt cele patru săgeţi ale unuia şi aceluiaşi arc: cel al cunoaşterii” re şi asem ipul calităţi ca t ep e Termenul de “transdisciplinaritate” este relativ des întâlnit în educaţie, inclusiv în noua lege a educaţiei, dar, pă ch um t. E dr toţi du t cudeancele ân tă mai multe ori, confuz şi inexact. De aceea am apelat la scrierile academicianului român Basarab Nicolescu pe m ul ra creat est pă ra mai m Manifest) înzest re (Transdisciplinaritatea, - părintele transdisciplinarităţii şi fondatorul Centrului Internaţional de Cercetări şi ne-a ne-a irea pe ac alto de sine sp nezeu viaţă şi ne, Transdisciplinare en Studii dinitParis - pentru a vă da definiţiile cât mai exact. Dum im m înţelepciu l dăruirii -a dăru ruit ru deplin tă ra le e-a dă s Sa. N ă să ne în t mai mul , altora ha ină, alto ele ut sine înţ -a da nt artistic tate depl Interdisciplinaritate ne aj de la elor. Cum - transferul metodelor dintr-o disciplină în nă ora le , este tale nt creea noi discipline (n.r. – de exemplu ecologia). piilor careeaseplapot alta,coprin că un e, unora , unora să rând s. de lum i ui ar Interdisciplinaritatea multiplică dv lucrur graniţele disciplinelor. primul ăr răbd aproapel ă, imele pil ia ăm în at pr ator acas (multidisciplinaritate) - studiul adres a legat co Pluridisciplinaritate binele învăţ i, or că ne

VIATÃ

ce şerpprin metode aparţinând mai multor m-a unei un labdiscipline obiectului Pentru mai întâi, j turale ane cu baga deja borc , torii: inţe na ă aveam Pluridisciplinaritatea în graniţele disciplinare, pe când Cuteză le spunem ? livii, ulasem un rirămâne şi de şti i, însdiscipline. să cu co entu re an transdisiplinaritatea drum ofesor buie ce se află între şi dincolo de ele. tanţe, 16 ani, acum rţicaută de avşi ceea că tre it pe acest l meu, pr are. La 14 e subs u ca şi că tă rn alt ito , e. La t, lucr Enciclopedism incursiune pe orizontală în toate cele 8000 de mele aţi po Bojor: Ta mici vieţu imice şi o nebuni ră Citeam am şi spor- o iile . a ch iu uiţ şi int a tuturor şcola d cu cunoştinţelor acumulate de acestea (un discipline actuale şti. Er . Făce şi o sumă Ovid te, roci cu soluţii de pe programa ecialitate i. Am avut e în acor fi în rii plan ă, plină va ce t a demers imposibil şi inutil). re sp or s, e, de ri, ac cu mul desp camer patru ntru min credincio Şi am cărţi a guşte Transdisciplinaritate într-o , cutii cu re depăţe e. Şi multe malaya de bin e pe mnă a fi mnezeu.- caută punţile de legătură dintre toate disciplieaposibilă ce e caree îns în Hi e Du broaşte rmaţie ca Jules Vern înţelegerea, într-un salt pe vericală, spre fundamentele bin fac fo ajung cât ceeanele, ă, care există ct de in de-ale lui târziu să mine, tră intim a cunoaşterii. deschise ru unităţii fac de proie că nu SF-uri tat mai trebuie să . Iar pent ea noas la un ? vaţă or, dacă ai aju ne în ză at mele nu lturală simţir m-a Bojor spirit cre ţa. �i cu se derulea e ca scop ţit că şi simţirile n noi, cu iu id că sim am ele �tiiţi�� ct �i cum ă care ar ra di Dl. Ov dacă ai un ne toată via ic şi credinţ d cu natu ii. viaţa tiv l, psih t bi proie neţe e din interac menta acor prieten acest bătrâ ă �i ai făcu arcant ai exact prelegere b aspect e m re nţ bin e di m o su an cre menta alege perso ce constă s”, şi este nătoasă a-mi elor ali turi de în �coli. În im sănăto de viaţă să ştiinţ har de i eniul t acest aţţii ală dom ica”. ut şi rticip desfă�ura văţăm să tră obiceiulu ală. în av Pa ri : ai to m torii ât norm te „În Viaţă” rcetă Roman oltarea nu at Cuteză al „Stil de se numeş ea şi dezv ru o viaţă biologi, ce i „Planta le, ta ar ion tulu ctul işti, men pent educaţ B.: Proie nitară, form arabile ici, farmac ul Patrona cităţile ep O. e capa graniţă. hide med te ins n cadr aţia sa ? de dezvolt educ ic, elemen iniţiat de inderi di ctului desc st pr proie cum să-şi re ştiinţelecare ne fiz ive. El a fo de între tivele vi 25 obiec ăm pe ele ni logice înt divină ilor pozit le nt ce su ur tră şi din Care l învăţ şi conexiu a noas rea gând nă iubirea torii: ne t va m menta Cuteză b aspect raţionamen cu origi ţie şi culti ce însea dragostea m m ita Su O.B.: are ci prin al, începe i prin med le explică înseamnă cipal spre prin emor ca spiritu evoluţie cercăm să eaţie, ce iectiv un sport prin m aspect ele ea, în de cr t ca ob ectiv Sub persp De asemen r şi faţă ea speciei i a deveni erilor. eato ucer ulte or ilor şi tin ru a fi prod de Cr de m nţ faţă entul) şi re tate care adolesce icul, pent mnă o chiar ea im sexuali în rândul iveşte fiz m ce îns Deoarece dieta, (sent de pr tă lă. ecial ebire prezen că tar cu ea ce deos altul în sp natura În ce nătoşi le cât mai ul alimen limba grea a re orica rată ai să regim ogic din ate aceste cât m ţie echilib nfundă etimol ţie, iar to ta co alimen triţionişti de dietă, alimenta ul �i nu unii im termen l de viaţă listică. sti fin ho nă re le de ) înseam aborda os (diet icăm într-o le expl

Salut, cutezători! Prima oară revista Cutezătorii a apărut în octombrie 1967. Am fost cititor al ei din 1970 până în 1978. În 2010, la Salonul Benzii Desenate de la Bucureşti, am aflat cu bucurie că, de 4 ani, apare noua revistă Cutezătorii şi am avut ocazia să citesc mai multe numere. Am revenit astfel în copilărie, însă în cea a copiilor de astăzi, cărora redacţia revistei Cutezătorii le propune un sumar nu doar foarte variat ci şi foarte modern, pe gustul lor. Am apreciat foarte mult şi dialogul permanent al redactorilor revistei cu cititorii lor, prin intermediul corespondenţelor, a concursurilor şi a taberelor „Cutezătorii”. Cel mai mult însă, m-am bucurat să regăsesc, în paginile revistei, poveştile desenate cu har de către maestrul Puiu Manu, artist care mi-a fermecat copilăria şi, iată, continuă să farmece copilăria unei noi generaţii de cititori. Felicit şi pe această cale editorii, redactorii şi colaboratorii revistei Cutezătorii, cu ocazia aniversării a 10 ani de apariţie neîntreruptă şi le adresez, atât dânşilor cât şi cititorilor revistei, îndemnul „Tot înainte”!

Raed Arafat

STI

palestinianul cu inimã de român Raed Arafat s-a născut în 1964 în Damasc, capitala Siriei, dar a copilărit în

oraşul Nablus, aflat în nordul Cisiordaniei. Pasiunea pentru medicina de urgenţă s-a manifestat încă din copilărie, când, împreună cu alţi colegi de clasă, a înfiinţat o echipă de prim-ajutor. La vârsta de 16 ani, a emigrat în România pentru a studia medicina. A studiat limba română la Piteşti, iar ulterior a urmat cursurile Universităţii de Medicină din Cluj şi s-a specializat la Târgu Mureş şi Cluj în anestezie şi terapie intensivă. În 1990, la vârsta de 26 de ani, Raed Arafat înfiinţează Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare.

SMURD , o pasiune sau arta de a salva vieţi Serviciul de prim-ajutor, înfiinţat de Raed Arafat cu sprijinul Clinicii de Anestezie Terapie Intensivă, a funcţionat iniţial sub numele de SMUR (Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare), deoarece la acea vreme nu se puteau face descarcerări. În prezent, SMURD există în 36 de judeţe, inclusiv în Bucureşti. Meritul lui Raed Arafat este faptul că a creat în România un serviciu de urgenţă performant, asemănător unităţilor de urgenţe din UE, stabilind conexiuni cu numeroase state europene precum Marea Britanie şi Norvegia. Rapiditatea şi profesionalismul echipajelor SMURD şi dotarea ambulanţelor cu aparatură absolut necesară pentru salvarea unor vieţi au câştigat de-a lungul timpului încrederea şi aprecierea oamenilor. Distincţii - În anul 2003 a primit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în gradul de Cavaler, iar în 2005 a obţinut Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Ofiţer pentru eforturile depuse în salvarea oamenilor la inundaţii şi pentru eforturile depuse zi de zi pentru salvarea vieţilor a numeroşi români. În 2010 a fost numit profesor invitat la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara. co tanţaInternaţional, Invitat în emisiunea „De Suflet”, de la ns ProTv com ănici în semn de preţuire pentru întreaga sa activitate, moderatoarea Dana Rogoz l-a prezentat astfel: “S-a născut în Palestina, dar este mai român decât mulţi dintre cei care locuiesc aici.” Iată câteva răspunsuri pe care Raed Arafat le-a oferit în cadrul emisiunii:

Dana Rogoz: Cum au fost începuturile SMURD?

Raed Arafat: Era o luptă de mentalităţi şi cu interesele pe care şi le apăra fiecare. A fost dificil, fonduri nu prea existau. Au fost lucruri pe care le primeam prin donaţii, erau second hand. Dar era un pas înainte. La inceput, chiar şi oamenii de pe stradă erau deranjaţi de ceva: de sirena maşinii de urgenţă.

dre i do an

robanţu

Dodo Niţă autorul Istoriei Benzii Desenate Româneşti

Veronica Moraru profesor

Und e MAT se ascu nd EMA TIC e A?

Av mereu eam vreo ele de , mult înain şase ani şi clanş în după au un te de a le văţasem în m se în ur omentu joc foarte ţelege: ier nsul unor mă cu l în i, am cu de or 24 de care te afl uzant: azi, mâine vinte pe e, ac acest o vom nu ore, acee i. Scriu ac eeaşi zi . Mă impr care le au po aş ze es es jo dinain c a deve mi ieri. Pe i zi era nu te rândur ate fi ier iona fapt am ni i, m ul i începu te de ieri t şi mai no ăsură ce mită mâine azi 11 feb azi sau m că şi po ru în âi sti t , vă du am m ţam să imâine pă cu arie 2012 ne, . Învă altă zi eţeala. ţa m , , versu joacă rolu Până unde adică ziu sem şi cu citesc ceas , peste alt dar, l ril vin a ul cu to e emines lui azi, al lu putem co care urm tele alalt şi calen e 24 da at cie eză ăier ntin e aste ru părin ne: Cu i ieri, al ţi, lui m ua, în ce după mâi i, adică ziu l, mâine Acela a-n faţă/ fiecare fiecare di le do âine. ne. a zil De-a şi jo pururi, ele-ţi adao Din acea uă direcţ De aici a rândul dintre bu ntre părin c îl pute ii? M stă gi, ziu ţi ţi ni care lor... Până ci a avut a avut la urmări în a cea de / Cu ieri viamirare s-a ereu o se az , u nă ţa ta şi ei od amănă cu unde pute la rândul rândul său familia vo i. o scaz scut său, do aceea m co doi pă astră. Fie i/ Şi pe ca ată copii, nt ai din jo i părin rinţi, inua care ai re dintre după voi îi co căror pă cul cu ier ? Unde ne ţi, pe ca pe care vo rin vo re ns i, re i de m laţia socia ideraţi str ţi erau ce azi şi mâi putem op îi numim i îi numiţi are doi omen ne i tul în lă în care ăbunici. Ac pe care vo . Cei pe ca ri? Obser străbunici bunici, se afl vaţi care , ca i îi ee re Să fi ieri, privim cu este cons ă, după cu aşi persoan numiţi bu voi îi num şi aici o sit re, la ni az iţi ua m ac ă a perso i, maine atenţie sit iderată. eeaşi poate fi ci şi ai căro părinţi au ţie zi po sa ate fi copil, părin r bunici er fost îndepl anei la ca u orice uaţiile pr alt ez ier au te i, azi, Dar ch ini orice zi re o rapo ceva, dacă entate m sau m , bunic(ă) cei rtă ai su di alege âine, et acum iar în rapo n calenda m, dar, m co s. Pe de în func c, pe , rt cu ţie Terra cuvântul o dată r, pentru o de altă pa nvenabil o parte, o da az , oamen de exempl i, valabil fixă, să sp persoană rte, acela ta calenda aceeaşi zi pe ca un şi rol poate u, ristic revolu ii se află în nu este ntru min em, 11 feb re a trăit de ă ad va e, ruarie sau va tră azi îl poat ecvată rotaţie ţie în juru acest mom labil pent nu este 2012 e vir i în va l ru Astfe în jurul pr Soarelui, fa ent în ziu o perso labil pent , ora 18:00 ziua resp tual l, an ec ru a ţă foarte între cei opriei sale de care de 12 feb ă din No orice alt , la care m tivă. din trece ruar I ua Zeela ă perso axe, ă afl diferit. T 12 ană de u Puteţi California faţă de ca m prin ce ieS20 ndă, Alta . Pă de (SUA le pa stabi pe mântu re la oarece este străb tru li ca ) şi mer un sit l aflăm ic..., odat uaţia grad re-i diferen cei din Au idiane di anotimpu are o mişc acolo ferite , ri, şi o are de ă ţa de strali la care nici de da dobândit, elor de co rudeni fus orar a, regimul respund mişcare de ta nu m ne ra între or e. lui ier portă calendaris ai O m. Eş i, azi e diferite. tică la poate fi Atributul ele? între bservă ti - fiu? in şi mai Dar pr trecut m un num părinte al care ne sit fluenţat de fiu, ne ne e nici şi vii uă lu po ito in ce se de tor. Pute r comun i X, bunic m; dar se de locul t, părinte osebes al ţi sc ge al , c? În s-o descrie celor două lui Y, fiu al himbă în ografic în bunic, ra parte ca , am ţi? Ce e co situaţii co lui Z etc. port cu pe re ne răspun m ns rsoan s mai un între ier iderate, o a an sus, da ir vă pr azi - mâine umită sim etrie opun şi vouă bunic - ta , citito tă rilor, să Începutul secolului XXI ne oferă o provocare fără precedent: o avalanşă informaţională imprevizibilă, complexă, uneori chiar derutantă şi contradictorie. Încă din Antichitate s-a încercat o simplificare şi o „disciplinare” a cunoaşterii prin sistematizarea cunoştinţelor în câteva discipline fundamentale, studiate şi astăzi în şcoală, bazate pe legi proprii ce îşi au sursa în natura lucrurilor şi în modul de observare al Realităţii: în artă, în ştiinţă, în religie, în societate etc. Descoperirile ştiinţelor au condus de-a lungul timpului la o „parcelare a realităţii” din ce în ce mai minuţioasă şi la multiplicarea specializărilor. Secolul XX a adus un adevărat big-bang disciplinar, ajungându-se la incredibila cifra de 8000 de discipline, hiper-specializarea într-una dintre acestea, implicând inevitabil ignoranţa şi incompetenţa în celelalte 7999. Oare aceasta să fie calea de explorare a Realităţii din ce în ce mai complexe? Şcoala este pregătită să răspundă la o astfel de provocare? Înclinăm să credem că nu! Complex nu trebuie să însemne complicat. Un posibil răspuns şi o metodă de abordare ni le oferă domnul academician Basarab Nicolescu, iar soluţia dumnealui este întoarcerea la simplitate, o simplitate mai subtilă, dincolo de orice disciplină, prin dezvoltarea şi aprofundarea conceptului de Transdisciplinaritate. „Transdisciplinaritatea priveşte - aşa cum indică prefixul «trans» - ceea ce se află în acelaşi timp şi între şi înăuntrul diverselor discipline, şi dincolo de orice disciplină. Finalitatea ei este înţelegerea lumii prezente şi unitatea (Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea, Manifest) cunoaşterii”.

S i n g u r ă t a t e a m a t e m a t i c i a n u l u i

Marius Leștaru scenarist

Colaborarea cu echipa Cutezătorii a reprezentat pentru mine un privilegiu și o împlinire profesională. LA MULȚI ANI Cutezătorilor, pentru ”cutezanța” de a face de 10 ani o tradiție din profesionalism și educație de calitate.

A fost o vreme, demult, când pentru noi ultima pagină era de fapt prima pagină. Cu timpul, răsfoind și alte file, am învățat să dăm la o parte ceea ce era neplăcut și am descoperit și altceva: zborul entuziasmului, setea de a ne cunoaște mai bine țara și oamenii săi de valoare, istoria, natura în toată splendoarea ei. Astăzi, noua revistă Cutezătorii este în sărbătoare. Trăim o primăvară sufletească chiar dacă afară suflă vântul tăios al începutului de iarnă și ne întoarcem privirea cu admirație, respect și mândrie spre trecut. Admirație pentru marile personalități care au colaborat de-a lungul timpului cu această revistă; respect pentru imensa muncă depusă de către colectivul redacțional, conducerea sa și realizările obținute; mândrie că avem în țara noastră un astfel de model demn de a fi urmat. Tineri Cutezători, cel mai sfânt lucru pentru tinerețe este idealul! Legați-vă sufletul de aripile lui, căci numai astfel veți izbuti să vă ridicați peste monotonia mediocrității!

I NoI S

Constanța Comănici jurnalist

Cutezătorii înseamnă copii, profesori, părinți și jurnaliști, care comunică unii cu alții. În scris, reușesc să fiu un fel de profesoară, lucru pe care nu l-am făcut, pentru că am ales radio. Cutezătorii reprezintă o parte frumoasă din viața mea.

fiz

Multe fenom dorob iar fizic ene din ju a este rul anţu nostru , director cea care nostru au le lă nevo ul în ie de înveţe lumea fiz revistei „Ş mureşte expl . Fi tii ic , consid nu pentru ii, o ştiinţă nţă şi tehn zicianul icaţii, andr note, ic eră că pe ca ci pe re co ă” va fi gh ei nt pred fizica es ă la cl te frum ru a şti. piii trebui idul Fi as e să o zi oa ă cian mare să ac drag eastă mat şi că prof ul român oste şi es er un m ie trebui orul care ar e să e resp „Fizic ect pe aibă o form a reprez ntru idabil intă ea. un in dispun de cuno strum ent e min aştere matem într-un tea omen de care ească, aticii, fel supe cupr rio pe orice, inzătoar ntru că r chiar este de la e, „Pe la interio acoperin mai Este di pâ din ur începutul d galaxi nă la cele rul pămân cam fante mă SF-ul. anilor 2000 stracţ m i tu zii ie De ex noastră le din St constr şi de la qu ai îndepă lui, empl ştiinţa a aju ar u, rt ar uiesc de şti . Diferenţa Trek sunt aproape ns proton cii din ca ate to de in re se riguroş ţă este că dintre au ja la disp ate ul şi to oz cei di i în to până neutronu n ur rii SF şi oa iţia t ce la lum l, care în construies mă trebu menii ea vi ie să c şi sc cazul e”. fie riu SF , nu ex istă.” o limită

Aniversare Pot spune cu mândrie că mă număr printre primii cititori și colaboratori ai revistei Cutezătorii, cea care mi-a oferit oportunități și amintiri grozave! Am avut ocazia să cresc frumos în această ,,familie", care a avut grija să îmi îmbogățească cultura generală, să mă învețe să scriu un articol, să iau un interviu și chiar să vorbesc în public, dar mai ales să fiu perseverentă. La mulți ani Cutezătorii!

Andreea Minea, elevă Experiența "Cutezătorii" a reprezentat pentru mine primul pas spre orientarea mea profesională. Deși eram în școala generală, am știut că înclinațiile mele mă îndrumă spre o carieră ce presupune creativitate. Am început să scriu și am evoluat de la poeziile inocente, la articole despre un stil de viață sănătos. În continuare cred că suntem o mare familie, unită prin spiritul cutezător și dorința de a realiza lucruri frumoase. Cu toată dragostea, îți urez dragă revistă "Cutezătorii" să prindem și ziua când vei împlini 20 de ani! La mulți ani!

Elena-Cristina Andriol, studentă Cutezătorii este un nume cu rezonanță, de care îmi voi aduce aminte cu mult drag mereu și care m-a făcut să înțeleg, de multe ori, că nu trebuie să am motive de neîncredere în propria persoană. Colaborarea mea cu revista a început încă din clasele gimnaziale, când am avut curajul să trimit primele articole și să particip, de-a lungul anilor, la edițiile concursului ,,Eco Fun”. O bucurie poate la fel de mare ca cea de a lucra cu un colectiv atât de primitor, am resimțit-o când am avut ocazia să particip la taberele organizate în cadrul concursului „Redescoperă România”. Experiențele trăite aici au fost unice și distractive și îmi doresc să aud și de acum încolo că încă există adevărați cutezători printre noi.

Adina-Teodora Mocanu, elevă

Cutezătorii reprezintă, pentru mine, atât o revistă minunată, cât și un grup de oameni GENIALI. Revista este o sursă de informație și totodată un mod de a te destinde. Pentru mine, atât colaborarea editorială, cât și participarea la trei tabere organizate de revista Cutezătorii, mi-au adus un plus de încredere în mine și un plus de prieteni. Dacă și voi doriți ca munca să fie apreciată și să fiţi integraţi într-un grup frumos, trimite-ți articolul, desenul sau poezia la revistă! De 10 ani fac o muncă grozavă. ,,Suceava” vă salută!

Mihaela Caciur, elevă Când spun “Cutezătorii” mă gândesc la una dintre cele mai frumoase perioade din viața mea de până acum: 7 ani petrecuți în colaborare cu cea mai deosebită revistă pentru elevi. Poezii, desene, articole pe diverse teme, toate acestea

reprezintă contribuția mea în paginile publicației ce a bucurat, ani de-a rândul, mii de copii, iar munca mi-a fost răsplătită în fiecare vară prin participarea la taberele obținute la concursul “Redescoperă România”. Cu ocazia împlinirii a 10 ani de la apariția revistei “Cutezătorii” vreau să urez tuturor celor ce se numesc cu mândrie “Cutezători” un sincer “La mulți ani” și îmi doresc ca peste ani să fim cu toții acolo unde ne este locul, între paginile publicației care ne învață să încercăm și să perseverăm. Cu dragoste, Cutezătoarea pe viață

Ioana Maria Răuță, elevă

Au trecut zece ani de când am deschis revista Cutezătorii pentru prima data. Am avut marea plăcere de a participă în prima tabără Cutezătorii și de a colabora pentru câțiva ani. Am creat atât de multe prietenii și am avut unele dintre cele mai frumoase amintiri în acei ani. Scriind pentru Cutezătorii, a fost primul meu contact cu jurnalismul și unul din motivele pentru care am devenit interesat de scrierea creativă, ajutându-mă foarte mult în viață. Aș vrea să pot merge înapoi în timp și să retrăiesc acele momente. Doresc tuturor de la redacția Cutezătorii succes în anii care vor veni și le mulțumesc tuturor celor care au făcut Cutezătorii posibil.

Octavian Ivaniuc, student Am luat contact cu revista "Cutezătorii" când aveam doar 8 ani, o citeam în clasă, discutam. Articolele interesante m-au determinat să nu pierd niciun număr. Am avut norocul de a participa la câteva tabere Cutezătorii, unde mi-am făcut mulţi prieteni, am văzut locuri noi, am învăţat multe lucruri alături de echipa "Cutezătorii". Am crescut odată cu revista şi acum, la ceas aniversar, îi urez din toată inima "La mulţi ani!".

Laura Liuşu, elevă Spre bucuria și entuziasmul meu, m-am numărat printre participanții celei de a doua ediții a taberei "Cutezătorii", unde am pornit spre aventură în Palić, Serbia, anul 2008. De ce spun aventură? Pentru că a fost prima dată când participam la o tabără și mai ales aveam să cunosc oameni noi. Din acel moment viața mea s-a schimbat. Această experiență mi-a lărgit orizontul și m-a ajutat să îmi depășesc anumite limite, contribuind la dezvoltarea mea personală și ajutându-mă să cresc frumos!

Dorina Matei, studentă Parcă a fost ieri prima oară când am cunoscut doar câțiva dintre colaboratorii și creatorii revistei Cutezătorii. August 2008 - așa îmi amintesc. Aveam ceva emoții (dintre cele de bun augur), căci mă pregăteam să particip la una dintre taberele câștigate la concursul anual al revistei. O săptămână mai târziu m-am întors acasă cu gânduri noi și oameni noi, oameni cu care m-am revăzut de atâtea ori în anii ce aveau să urmeze,

Supliment

Cutezãtorii 73

oameni ale căror nume urma să le citesc la finalul articolelor din "Cutezătorii" sau care poate, la rândul lor, urmau să citească cele câteva articole ale mele, oameni ale căror nume au devenit familiare, oameni de care îmi voi aminti mereu cu drag.

Agatha Georgescu, studentă ,,Cea mai bună parte a vieții cuiva constă din prieteniile lui." În taberele din cadrul revistei "Cutezătorii" am învățat cum să comunic și cât de ușor este să-ți faci prieteni noi. Pentru mine, experiența "Cutezătorii" a adus doar beneficii. Mă exprim mai ușor în fața unui public, mi-am făcut prieteni, am acumulat dorință în activități care sunt legate de comunicare și mi-am făcut amintiri de neuitat în drumețiile pe care le-am parcurs cu această echipă și din timpul petrecut împreună.

Alina Ghezuroiu, elevă Înainte să încep să scriu aceste rânduri, am vrut să îmi reîmprospătez memoria - pe parcursul a 8 ani de colaborare cu Familia Cutezătorii au loc multe evenimente. Așa că, am deschis revista care relatează prima mea tabără Cutezătorii - Serbia 2008. Apoi, următoarea revistă, a următoarei tabere – Horezu 2009, si am tot continuat, pentru că m-am trezit deodată copleșit de cumulul de amintiri deosebite ce mi-au îndulcit copilăria, şi au contribuit la dezvoltarea mea personală. Chiar și vara aceasta, 2016, nu am putut sta departe de Cutezătorii, mergând pentru o zi la Bran, unde a avut loc tabăra din acest an. Acolo, m-am reîntâlnit cu câțiva dintre “veterani”, cei care împărtășim aceeași dragoste și recunoștință

27 ani pe i 80 de deceni plinit șase ente a îm ne de enim ții ra ai bi Piersic te ev orin arcat m dar și al ul. Gene ele, Fl l ic m m ru Acto 2016. A mânesc, loc publ ăresc fil urm imul ul ro arie ianu l și film nd pe pr de azi îi ru punâ tinerii teat rale, iv cultu i, inclus întreg veni tea de aș pu e, preot. ă că iodat i înțeles bin și adânci s nic i aț Dar, i vech , da, it serio dăcin Pașcanu. s-a gând preot. Da -am are ră lui nu m eu, sau… religie își a preotu menirea lor tor m ență l și fiic de sc „doc tată pierea ole c, era ntru mine actor, un re leîn ad ar, ca ca Piersi apro aș um pe ofesia de țile pe c: Până ic veterin astre, , Vera Piersi tut fi media familiei nomama mea rât un alt dr d, prin pr la toate vie re: DA. Dacăă pe in nin pu tă or ve mă, easc reba Fl r. Aș fi ho istor Chiar că în iei mele. oarele au curii, eu de acum în ur icat la înt aja să porn colo de acto ănici: ăr ur pentru uit și bu ursit r, din d răsp Com de la Asta, vina copil basme, facții Dacă mă spun eri i-aș înc a fi acto tate mareă ţa tanța co vă ră rie -n i satis Cons că aţi lua viatru şi film în Bu rbim ca -mi mar spiritului”. rsonaje, , iar pe tin că, pentru etezi o va rezistenț Da na t tea să vo ucându reot al erpr ocare de ea pe și lucru început to ât em ca int t, at ad „p și la acela capă puteţi înd eastă nit, ită să prov împli te” sau un nd atâtea ță aș face înțelege de îți perm evărată e? Îi ă ac fle ad ipâ să aţi fac eri să fac eserie? stă nt o de su it întruch cu siguran în care ar re care m ișa ri acea t, a luri su pe tin am tră la capă în măsur ai o înfăț unele ro cere uneo de să ru că iile ce le lua-o um, doar ai talent, dr – pent crific acest , trebuie să sănătos toate sa credință. fii ru și nt să diu ne pe je, stu pasiu rsona egătit de pe și să fii pr e cu mare – fac fizică ie, care se este profes esc ac se ce cit celor (așa cum ” dar și mei, o poveste care le-am tul ților te inuna c: Nepocă „Viața es oase piese pe de m si er ine e m Pi m orin i, le-aș spuncele mai frupus pentru Fl i ur m nt az rând te una din umul co ile su i nu eș Valor num etat pe alb Iagnov): C.C.: e, iar tineri eţi interpr ieten Dan . Av rnat pr răstu au modele creşte , meu poveste vor mai e. e prea i nepoţi şi este o știut, stă lum Viața din noi est t sau ne do în acea cititorii re i ar cunoscu pe Fieca m eroul dar şi orii, ce îi Chiar Pe ei, e tezăt viaţa noi ar are ei Cu revist învăţa din oasă? care din foarte m început, i Fie m a puteţ stră fru pitol Un ca abia acum avoa duri, dumne uri-rân Și al tău a ta, ie rând nduri, poveste vei vrea, m scr gâ , u, m ii și tu Toți vo nțe, vise, , amăgiri s al tă Să scr m știi și cu era ne ice pa Cu sp ste, zile bu Așa cu uita că or ! ea iună, , Zile tri Dar nu rând din inc i… un sau m bună Va fi ăruri u vorba și împlinir ev Ad sa nveți a rea Vorb i din careșel Și gre

pentru modul în care experiențele Cutezatorii ne-au format. Iar pentru ca toate aminitirile pe care le am, să fie posibile, a existat dintotdeauna echipa din spatele Cutezătorii, care pune suflet în fiecare pagină tipărită, speranță în fiecare copil, şi dragoste în fiecare relaţie formată. Sunt recunoscător pentru tot ceea ce mi-aţi oferit, şi vă urez La cât mai mulţi ani, Cutezatorii!

Iulian Bold, student Cutezătorii, ce cuvânt minunat, atâtea amintiri, atâtea emoții, atâția prieteni și momente frumoase petrecute alături de ei, o întreagă poveste într-un singur cuvânt. Fără să îți poți imagina, 10 ani trec foarte rapid și îți dai seama de acest lucru când întâlnești câțiva dintre veteranii revistei și începi să rememorezi toate taberele, toate concursurile, toate prieteniile legate și toate clipele frumoase în care am fost alături. Cu toate acestea, îți dai seama că timpul a trecut, când te întorci în aceeași tabără, de unde ai pornit, în calitate de coordonator, pentru a le vorbi tuturor de oportunitatea de a se afla acolo. Prin această colaborare am învățat să redactez un articol, să vorbesc în față unui public, să coordonez o echipă, am învățată să leg prietenii care străbat bariera timpului, dar mai ales am învățat că împreună putem fi cutezători. Amintirile sunt greu de povestit, așa că va lăsăm pe voi, cititorii, să colaborați alături de o echipă de excepție, pentru a vă crea și voi momente unice de povestit peste 10 ani . La mulți ani, Cutezătorii, și mulțumim frumos pentru ceea ce ați făcut pentru noi!

Denisa Moraru, studentă

În dialog cu domnul Octavian Bellu, preºedintele Agenþiei Naþionale pentru Sport Ju inven stin Virgi tat în jud or româ lius Ca pr n. realiz eţul Prah S-a nă ă este sc ări ani, Ju persona ova. Prod ut în 19 un 33 la cunosc ut sale stin Capr le încă uctiv şi Măg de la ap ureni, ă zborulu licaţii a contribu la vârst precoce, cu tehnic it prin a de autom i aerona 5 e uti uti lizate invenţii obili smulu c, cosm Da ic sau în indus le i. tri rucsac că nu în ind aţi ustria a ce fo ul zburăto aflat pâ loseş r nă ac şi nic te, cu o carose dacă nic i nu aveţi um de ceva i lacun rie fluidă despre au idee la inven e în tomob nu şti ţii şi cu Copilăria lui Octavian Bellu inven ltura vo ţi nimic, ilul In tat astră su cum ventatorul ori. legată nt A fost unul dintre elevii liceului “Al. Ioan Cuza” din Ploieşti, iar sportul a ocupat mărtu de este nemu cel un loc aparte. lţumi riseşte Ju optim ca t, sti izarea a căru n Capr re, aşa Povestea carierei sale a început cu un părinte – fost sportiv în atletism şi ă, es şi alt i cre . Cu te fel, dinţă alte cu un se poate motociclism – şi cu un extraordinar profesor de sport, d-l Mătuşa, despre care şi ma poate şi vinte se po este leg i simplu ma ate ile ne-a mărturisit „de ce să nu spun, plecam de la alte ore şi mă duceam să fac sport . El nu i bine, intim ştiinţelor, se co idat de chiar şi la ora altei clase - nu spun că făceam noi sport şi în plus”. Profesorul l-a da ntr le apro impo r nici nu azice motivat pentru gimnastică, deşi era prea înalt şi l-a pregătit polisportiv. Totuşi, obse fundează rtanţa lor se lasă rv şi le rel , ci din via aţiile şi prin 1970 era cât pe-aci să ne despărţim de el, ca antrenor, vorbind. Şi l-am fi aţion doar pr reuşe ţa de fieca incipiile ează cu cunoscut astăzi, eventual, ca medic. Nu a fost să fie sau a fost să fie…După liceu şte să pr re le îm zi, le ve actice Vo şi-ar fi dorit să aleagă medicina, dar… „am fost deturnat în 1970 de nişte colegi faţă, i, copiii, bunătăţea rifică şi scă. în mo cu care eu făceam gimnastică”. tehno sunteţi mentu be log întreg ii pe neficiarii l de i de oa ca un inven meni re gene ei De ce a ales să fie antrenor? tat de şti raţii utiliz ori vi atorii le-au inţă, cerce Poate pentru că: “în facultate eram atât de absorbit de sport încât plecam telev cei tător tra izo de la sala de gimnastică şi mergeam cu fratele meu să joc baschet afară în zona de sp rul sau mai ferici nsmis. Su i, ţi. ăla nte Gării de Sud din Ploieşti , după care jucam a doua zi volei în campionatul blocurilor, obişnuite. t sau aspircalculatorul,Pentru vo ţi i au ato mă duceam acolo şi jucam volei peste bătătorul de covoare. Erau meciuri pe care nu ni rep fost invLa un mo rul sunt maşina me en luc rez le organiza nimeni, dar cu scheme pe tablă, cu lume la balcoane, cu tot felul de nebunii. îmbu entat atuţii. Ce a nt dat, ac ruri es nătăţ tea În perioada asta eu mă uitam ce face antrenorul ăla, ce face antrenorul ăla şi aşa ameste ac ire a nci o um la vieţii vo îndem astră “furat” meserie, fiind atent la ce-i spune, cum dirijează jucătorul.” âna ca utiliz simpli atori.

Cum este Octavian Bellu?

O persoană exigentă, dar deschisă mai ales dacă aduci în discuţie copiii, educaţia şi sportul. Pentru dânsul reprezintă o ecuaţie de succes. Antrenor al lotului Olimpic de gimnastică feminină aproape 25 ani (1981 – 2005), a avut o carieră marcată de succes şi mai ales o carieră care a înscris pe 1 decembrie 2007 un nou record mondial: „Cel mai de succes antrenor”, consemnat de World Record Academy.

foto Pascal Panfil - Paco

vinde produsul, Se spune adesea că ambalajul se impune este egală cu iar şansa unei reguli de a Despre esenţa ei... posibilitatea multiplicării ei. chiar nu mai contează. un om care a Deunăzi ne-am întâlnit cu Noi căutam răsturnat în noi “ceea ce se spune”. secretele un “model.” Doream să-i cunoaştem reuşit în cele din urmă pentru a vi le transmite. Am noastră un om care toată să înţelegem că avem în faţa spre regulile simple şi viaţa lui a căutat doar calea existenţei. ale plenare Jocul ar trebui să nu lipsea zilnică. Şi să scă din activit nu vă părăse atea voastră ască nici atunci fi copii. Se pare când nu că pentru Justin şi esenţa invenţ Capră este raţiun veţi mai iilor sale. Iar ea de a fi inventivitatea păzitor şi un a fost ca un înger prieten ce interv ine în situaţi sau imposibile. i foarte În copilărie avea l-au ajutat să vise urâte: invenţ critice lupte cu aceste iile sale încrederea în a şi să-şi găseas sine; în armată îşi dorea să părăse că liniştea şi şi în loc să evade ze a conceput ască cazarma „aparatul portat rucsacul zburăt or sau mai exact iv pentru Cum funcţioneaz zbor individual”. ă şi cum l-a atât “din fel construit, ne-a de fel de table, spus doar de ţevi”. Nu el prea mult, ne-a vorbit despre dar inventat în 1956, povestea lui este arhicu noscu a fost despăr ţit la puţin timp tă. Deşi său. Vremurile de autorul şi oamenii erau atunci în Româ judecători catego nia. Nimic din rici pe ceea ce ieşea putea fi tolerat din tipar nu . Aşa că invenţ ia a rătăcit un lume pentru a-şi găsi un timp prin părinte adopti Wendell Moore v, americanul . S-au reîntâl nit mai apoi majoritatea cazuri dar ca lor de aband on, pentru “copil în părăsit, nu mai conta părintele ul” biologic. Fatalit dar şi noroc, maestrul şi-a ate sacrificat orgoli favoarea progre ul în sului şi aceast ă invenţie este utilizată astăzi în expediţiile cosmice şi a făcut posibile specta concertele celebr culoasele evoluţii din ului Michael artistul folosin Jackson, d un astfel de aparat şi în concertul susţin ut la Bucureşti în 1992. O altă invenţ ie brevetată automobilul este cu caroseria fluidă: “o platformă cu două compresor banal scaune şi un care ejecte ază aer într-o fantă şi îl absoarbe prin cealaltă fantă.” Pelicula de aer astfel formată reprezintă caroseria fluidă. Invenţia a rămas la stadiu de mache tă, deşi şi-a găsit o oarecare aplicabilitate.

Mulţumim mult tuturor celor care au scris. Mulţumim de asemenea tuturor colaboratorilor, celor ce ne-au susţinut şi ne susţin în continuare. Emoţionant şi pentru noi! Nu ne-am dat seama când au trecut cei 10 ani. Cu voi alături, am putut continua şi înţelege că munca noastră are sens şi că dă roade. Ceea ce aţi devenit voi astăzi, dragi cutezători, este bucuria noastră şi speranţa pentru viitorul generaţiei voastre, speranţa pentru normalitate. Vă dorim în continuare aproape, ca modele pentru cei ce sunt astăzi în formare. Să gândiţi frumos, să trăiţi frumos, aproape de natură şi de Dumnezeu şi să iubiţi VIAŢA, cu tot ce înseamnă ea! Cu drag, Redacţia Cutezătorii

Puncte

Vedere

Educația modernă prin... „Leagă şcoala de viaţă şi toate studiile vor fi cu necesitate corelate.” John Dewey,1900

[

interdisciplinaritate, transdisciplinaritate şi multidisciplinaritate

În ştiinţa educaţiei contemporane se impune cu tot mai multă insistenţă concepţia interdisciplinară în cercetarea şi interpretarea fenomenului educaţional. Fără a fi o simplă fuziune a rezultatelor obţinute în cadrul diverselor discipline care se ocupă de educaţie, această viziune interdisciplinară impune depăşirea unor graniţe, eliminarea unor cadre rigide ca domenii exclusiv ale unei discipline, transferul de rezultate de la o disciplină la alta, în vederea unei explicări mai profunde a fenomenelor, realizându-se astfel o coordonare a diverselor unghiuri de vedere, în locul predominării unuia dintre ele, situaţie care poate duce la o imagine unilaterală asupra educaţiei implicit la restrângerea rolului său în societate. Însăşi meseria de învăţător solicită achiziţionarea cunoştinţelor din toate domeniile care au tangenţă cu şcoala; limbă şi comunicare, ştiinţe, arte, societate, sport. Iată, prin urmare, de ce predareaînvăţarea, dar mai ales evaluarea nu mai pot fi unidisciplinare, ci interdisciplinare, complexe, asemenea Educația financiară, un exempu de opțional interdiciplinar, transcurricular

vieţii ştiinţei şi naturii. Oare numai pentru a fi la modă? Nicidecum, deoarece este şi trebuie să devină mai profund mobilul dascălului, unul dintre obiectivele sale prioritare în evaluare. Orice legătură virtuală cu una, două sau mai multe discipline pe parcursul evaluării, lărgeşte aportul acestora la aprofundarea noţiunilor şi fenomenelor şi îmbogăţeşte conţinutului formelor de organizare a activităţii. Predarea şi învăţarea sunt văzute într-o perspectiva holistă, reflectând lumea reală, care este interactivă. Activităţile transdisciplinare, completează activităţile monodisciplinare, facilitând o abordare eficientă a conţinuturilor, contribuind la atingerea unor finalităţi formativ educative din arii curriculare diferite. Acţiunea educaţională, unică prin esenţa şi finalitatea ei, constituită dintr-o multitudine de componente şi având implicaţii profunde asupra omului şi societăţii, se pretează la o cercetare interdisciplinară şi transdiciplinară, cu condiţia ca valorificarea rezultatelor obţinute în interiorul diverselor discipline să se facă prin prisma finalităţii ei. Basarab Nicolescu arată că „disciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea sunt patru săgeţi ale unuia şi aceluiaşi arc: al cunoaşterii”.

Interdisciplinaritate – transferul metodelor dintr-o disciplină în alta, prin care se pot

creea noi discipline (n.r. – de exemplu ecologia). Interdisciplinaritatea multiplică granițele disciplinelor.

Pluridisciplinaritate (multidisciplinaritate) – studiul obiectului unei discipline prin metode aparținând mai multor discipline. Pluridisciplinaritatea rămâne în granițele disciplinare, pe când transdisciplinaritatea caută şi ceea ce se află între şi dincolo de ele. Enciclopedism – o incursiune pe orizontală în toate cele 8000 de discipline actuale şi o sumă a tuturor cunoştințelor acumulate de acestea (un demers imposibil şi inutil). Transdisciplinaritate – caută punțile de legătură dintre toate disciplinele, care fac posibilă înțelegerea, întrun salt pe verticală, spre fundamentele unității deschise a cunoaşterii. prof. Ivan Daniela Şc. Gimnazială „George Poboran”, Slatina, Olt Supliment

Cutezãtorii 73

youth

work

Proiectul Youth Employability Training and Self - Development Framework (YOUTHYES) prezintă jocul Youth@Work (Job Fantasyland). Alegerea unei cariere este una dintre cele mai importante decizii pe care o poate lua un tânăr iar jocul Fantasyland este gândit ca o modalitate distractivă de a-i ajuta pe tineri să progreseze pe drumul către cariera potrivită. În prezent, este testată prima versiune a jocului, urmând ca pe baza observațiilor consilierilor pentru alegerea carierei și a psihologilor, jocul să fie îmbunătățit, astfel încât să poată fi pusă la punct versiunea finală.

Job FantasyLand Pentru a realiza un astfel de joc pe calculator, distractiv dar și serios, destinat copiilor și tinerilor cu vârste între 13 și 19 ani, a fost necesară o cooperare intensă, plăcută dar și provocatoare, din partea unei echipe multidisciplinare de experți în educație, experți în orientarea pentru alegerea carierei, psihologie și informaticieni. Scenariul de joc se desfășoară pe o insulă, Job FantasyLand. În cursul călătoriei pe insulă, jucătorul trebuie să parcurgă patru zone, sau orașe diferite, cu scopul de a ajunge la destinația finală: Crown Castle. Ținta călătoriei: vârful muntelui. De-a lungul drumului, jucătorul trebuie să rezolve diferite sarcini, sub formă de jocuri, să exploreze mediul și, eventual, să ajute diferiții locuitori ai insulei.

material realizat de: Liz Boyle, (coordonator); The University of the West of Scotland (UWS), Marea Britanie; Atta Badii, UNIVERSITY OF READING, Marea Britanie Sif Einarsdóttir, HASKOLI ISLANDS, Islanda Hans Hummel, Open Universiteit, (OUNL), Olanda Aurel Graur, Fundatia Centrul European de Resurse pentru Dezvoltare (CERD), Romania

Figura 1. Job Fantasyland

Fig 2. Scenă din Circus Cove. Una dintre sarcini cere participantului să indice care sunt pasiunile sale, legate de petrecerea timpului liber, prin intermediul unor baloane atașate unei roți Ferris (cunoscută și ca Roata Mare).

Un pic de teorie Numărul orașelor din joc, patru, nu este întâmplător. Este dat de cele patru tipuri de competențe necesare într-o ocupație: Autocunoașterea, Valorizarea punctelor tari, Comunicarea și Deschiderea. De exemplu, Roata Mare din Circus Cove prezintă prima etapă în a sprijini tânărul să devină conștient de propriile pasiuni și interese. Treptat, informațiile menționate anterior sunt folosite pentru a da naștere unor trasee alternative prin joc. Pe baza acestor trasee, în Crown

Figura 3. Bibliotecara din Intercity. În Intercity, jucătorul ajută o bibliotecară în reordonarea informațiilor legate de locuri de muncă, aflate în mai multe cărți amestecate.

altfel NŞ oicoala Şi Şcoala Figura 4. Biblioteca: numele unei ocupații, descrierea și calitățile necesare acesteia

Castle, atât profilul personal al jucătorului cât și informațiile legate de diferitele joburi, sunt integrate într-un proces de selecție al unei ocupații, prezentat în ultimul joc. Acesta are rolul de a-l ajuta pe jucător să înțeleagă cum diferitele ocupații necesită multiple și diferite competențe individuale și cum diferite persoane pot aprecia și stăpâni joburi diferite.

Ce urmează? Pentru a veni în sprijinul profesorilor și consilierilor, partenerii lucrează în prezent la un curs de formare online, aplicabil în diferite țări și contexte educaționale. Materialele necesare precum și platforma de formare vor fi disponibile prin intermediul site-ului proiectului, în cele patru limbi ale țărilor de proveniență a partenerilor: www.youth-at-work.eu.

Ziua Ștafetei O campanie - eveniment pentru tinerii care doresc să experimenteze meseria mult visată Ziua Ștafetei este o campanie eveniment ce promovează dreptul tuturor copiilor și tinerilor de a participa în societate și care se desfășoară în fiecare an în luna Noiembrie, în preajmă Zilei Internaționale a Drepturilor Copiilor. Prima ediție a campaniei a avut loc în 2012, fiind inspirată de modelul “Take Over Day” din UK.

Inițiativa, ajunsă în prezent la a V-a ediție, este coordonată la nivel național de către Fundația Terre des hommes Elveția (www.tdh.ro), alături de partenerii săi din sectorul public și privat, care cunosc potențialul deosebit al tinerilor. În 2016, predarea și preluarea de ștafete a avut loc în perioada 15-25 Noiembrie. Cei 45 de elevi din școala noastră au

prof. Nicoleta Andone fost sprijiniți să preia meseria mult visată pentru o zi: medic, bucătar, jurnalist, polițist, avocat, arhitect, actor, ghid turistic, make-up artist, medic veterinar. Elevii au fost însoțiți de coordonatori (prof. Becheanu Alexandra, Androne Nicoleta și Oțelea Corina) sau părinți la locul de muncă al mentorilor, unde s-au bucurat de experiența acestora, având șansa de a participa activ la practicarea sarcinilor de lucru ale acestora. Le muțumim pe această cale mentorilor, ce au avut un rol deosebit, fiind adevărate modele pentru elevi. Ramânem cu amintiri plăcute, cu informații despre profesiile alese, cu gândurile bune și utile ale mentorilor: ,,Să vă ridicați ca o rachetă, propulsia vine din voi!’’ Vrei să afli de la mentorii lor mai multe despre acest proiect? Accesează www.ziuastafetei.ro.

Foto: elevii Școlii Gimnaziale ,,Nicolae Simache,, Ploiești, preluând ștafeta

Supliment

Noi

Cutezãtorii 73 Cutezãtorii 73

şi

şcoala

Jucării muzicale Şcoala Gimnazială „Bogdan Vodă”, Rădăuţi Jocul este drumul copiilor spre cunoașterea lumii în care trăiesc și pe care o transpun în diverse situații, pe măsura posibilităților lor. Jucăriile educative sunt printre puținele activități în care ființa psihologică a copilului poate să respire și, în consecință, poate să acționeze. Tipul, conținutul și chiar forma jucăriilor sunt determinate de sarcinile educative concrete, raportate la vârsta copiilor și la nivelul de dezvoltare al acestora.

La Şcoala Gimnazială „Bogdan Vodă” din municipiul Rădăuţi s-a desfășurat un alt proiect care a avut un succes deosebit în rândul elevilor. Proiectul „Jucării muzicale”, coordonat de profesorii Petru Nicuţă, Radu Munteanu, Anca Irinciuc şi Carina Botezat, a avut ca obiectiv recunoaşterea de către copii a unor instrumente muzicale, confecţionarea unor jucării muzicale din materiale reciclabile, cât şi mimarea ori interpretarea unor fragmente muzicale utilizând jucării muzicale. Prezentarea a avut ca support materiale digitale din care elevii au recunoscut unele instrumente muzicale şi au descoperit altele. Totodată, au învățat cum să procure materiale necesare confecţionării acestor jucării musicale, pe care le-au și confecționat. Parteneri au fost clasa pregătitoare. Lăsăm imaginile să vă încânte. prof. Cristina Nichitean prof. Camelia Şerban prof. Ramona Roteliuc

Școala Gimnazială nr. 2 Titu Târg - Dâmbovița În anul 1989 Organizația Națiunilor Unite a adoptat Convenția ONU privind „Drepturile Copilului”, care a fost ratificată de toate țările mai puțin de Statele Unite ale Americii și Somaliei. În baza acestui document, statul este obligat să acorde copiilor cele mai bune condiții de dezvoltare și să le respecte drepturile, aplicate tuturor, fără discriminare.

În luna octombrie 2016, cu entuziasm, Caravana a pornit într-o călătorie a Drepturilor Copiilor, având drept protagoniști elevii de la Școala Gimnazială Nr.2 Titu, învățând împreună despre cât de importante și benefice sunt aceste drepturi în viața lor. În urma acestei activități coordonate de către doamna învățătoare Manuela Dumitrescu, a fost realizat un montaj educativ în colaborare cu Biblioteca Orășenească Titu – punct de informare europeană. Filmul a ocupat Locul I la Secținea „Cel mai bun eveniment pentru copii/tineri pe teme europene” în cadrul concursului cu premii ,,Activ, informal și nonformal în...Europa de acasă”, concurs organizat de Biblioteca Judeţeană „Ion Heliade Rădulescu” Dâmboviţa prin Centrul EUROPE DIRECT Târgoviște.

CARAVANA „Drepturile Copiilor” 8

director Gabriela Chițu