nr. 37
2011
7.5 PreĹŁ:
lei
TÃ
I
IN
ST
On-orbit Operations Orbit Insertion
Deorbit
ET Separation Main Engine Cut Off Re-entry SRB Separation SRB Splashdown Liftoff
Landing
Oamenii au studiat din cele mai vechi timpuri cerul şi au încercat în funcţie de poziţia soarelui, a stelelor şi a planetelor să măsoare timpul, să se orienteze în călătoriile lor şi să afle care erau cele mai bune perioade pentru semănat şi cules. Dar în acelaşi timp şi-au dorit să ajungă cât mai aproape de lună şi de stele. În secolul trecut, acest vis s-a împlinit şi anul acesta sărbătorim 50 de ani de când primul pământean (Iuri Gagarin) a reuşit să vadă din spaţiu planeta pe care locuim. De atunci şi pănă astăzi s-au construit mai multe tipuri de rachete, capabile să-i ducă pe oameni în spaţiul cosmic. Dar astăzi vorbim
12
Space.. The final frontier… despre navetă deja la timpul trecut pentru că misiunea ei s-a încheiat. Programul acesta a durat 30 de ani, timp în care cele cinci navete americane: Atlantis, Discovery, Endeavour, Columbia şi Challenger au ajutat la construirea celui mai mare laborator care se află în spaţiul cosmic: Staţia Spaţială Internaţională, la lansarea şi întreţinerea sateliţilor spaţiali şi a telescoapelor spaţiale. Această muncă a fost făcută cu pasiune dar şi cu foarte mult efort şi chiar cu sacrificii umane. Cele 5 navete spaţiale au avut de-a lungul timpului 135 de misiuni. Prima lansare a fost cea a navetei Columbia, pe 12 aprilie 1981, misiunea ei fiind de trei zile, iar ultima, a navetei Atlantis, pe 8 iulie 2011, cu o misiune de aproape 13 zile. În afară de aceste cinci navete, s-au mai construit două, înaintea lor. Acestea sunt : Pathfinder, care a fost folosită numai pentru teste la sol şi Enterprise, utilizată numai pentru teste şi zboruri suborbitale.
Naveta spaţială este un sistem complex, reutilizabil, pilotat de oameni şi alcătuit din orbiter, două boostere şi un tanc cu combustibil lichefiat. 1. Orbiterul are culoare albă şi este sub formă de avion spaţial. Aici se află bordul navetei, spaţiile destinate astronauţilor şi zona cargo cu braţul telescopic canadian.. 2. Cele două boostere, SRB- Solid Rocket Booster, sunt două rezervoare de culoare albă care furnizează 83% din energia necesară decolării. Ele se desprind simetric de orbiter la altitudinea de 46 km, după 2 minute de la lansare, timp în care tot combustibilul din ele s-a consumat şi cad în Oceanul Atlantic de unde sunt apoi recuperate şi reutilizate. Fiecare booster cântăreşte 590.000 kg la lansare şi 91.000 kg fără combustibil. 3. Tancul exterior de combustibil – ET- External Tank, de culoare roşcatportocalie, este cea mai mare parte a navetei şi cântăreşte cel mai mult. Are lungimea de 46,9 m şi diametrul de 8,4 m. Cântăreşte în jur de 756.000 kg plin. În interior se află două rezervoare separate umplute cu hidrogen şi oxigen în stare lichidă. Întregul sistem : orbiter, boostere şi tanc are la lansare lungimea de 56 m şi masa de 2.000.000 kg. După desprinderea boosterelor, hidrogenul din tanc produce energie în prezenţa oxigenului şi naveta urcă în continuare numai cu tancul până la 113 km altitudine. Viteza ei creşte foarte mult şi după 8,5 minute de la lansare atinge valoarea de 28.000 km/h. În acel moment, tancul este gol, se desprinde şi după un timp foarte scurt explodează, împărţindu-se în bucăţi foarte mici. Orbiterul se deplasează mai departe până se înscrie pe orbita circumterestră. La întoarcerea pe Pământ, după încheierea misiunii spaţiale, echipajul care pilotează orbiterul pune motoarele în funcţiune pentru a ieşi de pe orbită şi pentru a pregăti coborârea. La intrarea în atmosfera terestră, frecarea dintre orbiter şi aer este extraordinar de mare. Timp de un sfert de oră legăturile radio cu echipa coordonatoare de la sol nu mai pot funcţiona pentru că de jur împrejurul navetei sunt limbi de foc. Aerul se încălzeşte foarte puternic şi se transformă din gaz în plasmă. Orbiterul este protejat de scutul termic, alcătuit din sute de mii de plăcuţe aflate în partea de jos a navetei, în partea inferioară a aripilor şi în jurul nasului. Temperatura la care se ajunge este în jur de 1.500 de grade Celsius. Viteza scade de la valori hipersonice, 25 mach, treptat până când orbiterul ajunge pe pistă. Pentru frânare se deschide o paraşută cînd trenul de aterizare atinge solul şi nasul navetei este orizontal. Ideal este ca aterizarea să aibă loc la Kennedy Space Center în Florida, dacă vremea este bună. În caz contrar, în SUA mai sunt două piste unde poate avea loc aterizarea în siguranţă: Baza Edwards din California şi White Sands din New Mexico. De aici naveta este adusă în Florida cu ajutorul unui avion Boeing. De acum încolo nu vom mai vedea nicio lansare de navetă spaţială. După 135 de lansări, navetele vor putea fi admirate în muzeele de ştiinţă din SUA. - Enterprise va putea fi văzută la “Intrepid Sea, Air & Space Museum” din New York; - Discovery va fi la Washington D.C., la “Smithsonian Museum”; - Endeavour va merge în Los Angeles; - Atlantis va fi expusă la Kennedy Space Center în Florida; - Pathfinder va rămâne în continuare la U.S. Space & Rocket Center, Huntsville, Alabama. Dacă veţi avea vreodată ocazia să ajungeţi în SUA, într-unul din oraşele specificate mai sus, nu ezitaţi să vă duceţi să vedeţi cu ochii voştri aceste aparate de zbor extraordinare. Veţi putea povesti, la rândul vostru, copiilor: A fost odată o navetă spaţială... Până atunci vă propun câteva link-uri utile pentru a intra mai adânc în tainele explorării universului.
Engage!
prof. Ma U.S. Space riana Osman în vizit & Rocket C ă enter, Huntsla ville
proviza r se poate im ...în laborato ză de lansare... o miniba
Puntea de mijloc - spaţiu destinat astronauţilor în naveta spațială. Încercaţi să vă simţiţi ca un comandant de navetă spaţială, utilizând jocul interactiv de la următoarea adresă: http://www.gieson.com/Library/projects/ games/shuttle/
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Space_ shuttle_mission_profile.jpg http://en.wikipedia.org/wiki/File:Atlantis_ on_Shuttle_Carrier_Aircraft.jpg http://w w w.nasa .gov/mission_pages/ shuttle/shuttlemissions/sts134/multimedia/ gallery/2011-05-29.html http://en.wikipedia.org/wiki/File:Space_ Shuttle_Endeavour_landing.jpg
prof. Mariana Osman Space Academy for Educators
13