nr. 35
2011
7.5 PreĹŁ:
lei
Ã
NT
I ST
prof. Valerian Tomescu
I
Culorile soarelui
ma
În fiecare zi, un disc orbitor şi familiar, Soarele, străbate bolta cerească dăruindu-ne lumină, căldură şi viaţă. Simbol al regenerării naturii, promotor al veşnicei reîntoarceri, ceasornic primordial prin alternanţa zilelor şi a nopţilor, Soarele a fost divinizat în cele mai multe din culturile lumii. În mitologia Orientului Mijlociu, Şamaş este zeul lumină. Lumina lui Şamaş străluceşte pe bolta cerească, pe Pământ şi în Infern; zeul vede totul, aude totul, Dispersia înţelege totul. El impune legile şi împarte dreptatea. În India îl luminii în atmosfera terestră întâlnim pe Agni, zeul focului. Agni este focul sub toate formele sale: în cer, unde apare în toată splendoarea sa, Soarele, în cămine, unde ... la răsărit încălzeşte, în oameni, unde se manifestă în căldura corpului uman. Orice flacără este Agni. Pentru japonezi, Amaterasu este zeiţa Soarelui şi a luminii. Numele ei înseamnă „cea care străluceşte în Paradis”. Când se ascunde într-o grotă, lumea este cufundată în întuneric, fapt care facilitează acţiunea zeilor malefici; când se arată din nou, lumina inundă totul, zeiţa devenirii, zeiţa fertilităţii se întoarce în lume. În mitologia egipteană, drumul zeului Soare presupune o permanentă metamorfoză: Atum-Khepir-Ra. Ziua, zeul călătoreşte de-a lungul cerului într-o barcă, iar noaptea, călătoreşte prin lumea de dincolo. ... la amiază După ce în numărul precedent al revistei noastre am vorbit despre culoarea cerului, este timpul să spunem câte ceva despre culorile Soarelui. Aflat la aproximativ 150 de milioane de kilometri de planeta noastră, astrul zilei apare pe cer ca un disc luminos. Lumina lui acoperă lumina celorlalţi aştri, ajungând la noi în aproximativ opt minute. Temperatura extrem de ridicată înregistrată la suprafaţa Soarelui (peste 5000°C) face ca lumina emisă de acesta să fie practic albă. Pentru a ajunge la suprafaţa Pământului în miezul zilei, lumina ... la apus Soarelui străbate aproximativ 30 de kilometri de atmosferă. Dispersia Rayleigh, despre care am discutat în ultimul articol, joacă şi aici un rol determinant. Lungimile de undă mici corespunzătoare culorilor violet şi albastru sunt împrăştiate. Radiaţia incidentă devine mai săracă în aceste culori, motiv pentru care culoarea discului solar devine galben-auriu. Când Soarele se găseşte la orizont, Şa adică la răsărit şi apus, distanţa Agni străbă-tută de razele de lumină în atmosfera terestră creşte considerabil. Ca urmare, dis-persia radiaţiilor luminoase corespunzătoare culorilor violet şi albastru creşte, ceea ce conduce la deplasarea spectrului spre roşu şi modificarea culorii discului solar, care devine roşu - portocaliu. ş
10
Asteroizi
prof. Mariana Osman
Imagini
aoidului Id ale aster
SA
credit NA
Asteroidul 9
51 Gaspra
433 Eros
Asteroizii sunt corpuri cereşti mai mici decât planetele şi mai mari decât meteoriţii. Spre deosebire de comete, asteroizii nu au „coamă”. Ei variază foarte mult ca mărime, de la numai câţiva zeci de metri lungime până la câteva sute de kilometri în diametru şi au forme diferite. Mulţi dintre ei se aseamănă cu un cartof, alţii par nişte planete în miniatură, fiind sferici. Mişcându-se mai ales între orbitele lui Marte şi a lui Jupiter, sunt obiecte cosmice rămase în urma formării planetelor sistemului nostru solar. Sunt câteva milioane de asteroizi şi, până în prezent, se cunosc câteva sute de mii. În fiecare zi se descoperă noi asteroizi. Unul dintre ei poartă numele unui astronom român, Mirel Bîrlan, care lucrează la Observatorul Astronomic Meudon din Paris. Cei mai mari asteroizi sunt Ceres şi Vesta şi sunt aproape sferici. Vesta se poate vedea şi cu ochiul liber. Toţi asteroizii au cratere de suprafaţă. Este posibil ca în jurul unui asteroid să se rotească un alt asteroid. Eros, care arată ca un cartof cosmic, este primul asteroid în jurul căruia a orbitat o staţie spaţială şi totodată a şi asolizat în martie 2000. Gravitaţia lui Eros este de 2000 de ori mai mică decât cea a Pământului. Din staţia spaţială, au fost înregistrate peste 160.000 de imagini. Elevii colegiului „Le Monteil” Monistrol din Franţa au descoperit de curând un asteroid. Nu şi-au putut imagina că Agenţia Spaţială Europeană va fotografia acest asteroid cu ajutorul staţiei spaţiale Rosseta. Este un exemplu extraordinar al legăturii dintre educaţie şi cercetare.
Asteroizi... la cuptor Mirel Bîrlan
Aveţi nevoie de: - Cartofi; - O cantitate foarte mică de caşcaval sau brânză ; - Apă, unt, sare, piper; - O tavă, o oală, un strivitor de cartofi sau o furculiţă, un cuţit, un fund, hârtie pentru copt (opţional).
Cum procedaţi? 1. Curăţaţi cartofii, tăiaţi-i în cubuleţe şi puneţi-i la fiert în apă clocotită cu puţină sare; 2. Când sunt fierţi, îi strecuraţi şi apoi îi pisaţi până devin o pastă; 3. Amestecaţi cartofii cu puţină brânză telemea sau caşcaval ras pentru ca asteroizii să fie mai delicioşi. Puteţi adăuga şi piper după gust; 4. Luaţi o cantitate mică de amestec şi modelaţi-o sub formă de asteroid;
5. Faceţi găuri de forma unor cratere cu ajutorul degetelor; 6. Ungeţi asteroizii cu puţin unt; 7. În tava unsă puneţi hârtie de copt dacă aveţi şi apoi introduceţi ...asteroizii; 8. Introduceţi tava în cuptorul încălzit; 9. După o jumătate de oră sunt gata; 10. Bucuraţi-vă de asteroidul din... farfurie.
11