Nicolae grigorescu

nr.28 2010

6 lei : ţ e Pr

© 2009 Twentieth Century Fox Film Corporation and Dune Entertainment LLC. All Rights Reserved. © 2010 Twentieth Century Fox Home Entertainment LLC. All Rights Reserved.

TWENTIETH CENTURY FOX, FOX and associated logos are trademarks of Twentieth Century Fox Film Corporation and its related entities.

Pictorul s-a născut la 15 mai 1838, în familia administratorului moşiei Lenş, în satul Pitaru, la mică depărtare de Bucureşti (aproximativ 45 km). Moşierul Lens trăia într-un conac, construit după modelul palatului brâncovenesc de la Potlogi (judeţul Dâmboviţa) şi era un mare iubitor de artă. Picturile, obiectele de artă văzute în copilărie, cu siguranţă l-au impresionat pe copilul hăruit cu daruri artistice, cu atracţie pentru frumos.

O copilărie încercată

Moartea tatălui (Ion), o obligă pe mama (Ruxandra) şi pe cei şapte copii, dintre care Nicolae era al şaselea, să părăsească moşia Lenş şi să vină la Bucureşti, la o soră binevoitoare şi mărinimoasă. Greutăţile materiale l-au împiedicat să meargă la şcoală, dar mama l-a învăţat să scrie şi să citească. „Cu acul ne-a crescut biata mama şi odată n-am auzit-o plângându-se, ori blestemând, ori spunând o vorbă rea...” — spunea pictorul.

Ca toţi copiii săraci, la zece ani merge ucenic la pictorul Anton Chladek unde rămâne doi ani. Plecând de la bătrânul şi ursuzul său dascăl, face iconiţe pe care le vinde prin târguri.

„Meşterul Nicu”

Între anii 1853 – 1861 pictează cu mult succes subiecte religioase. „Meşterul Nicu” pictează icoanele mari şi praznicele pentru biserica din Băicoi şi cea din Căldăruşani. Împreună cu fratele său, Ghiţă, la 18 ani, zugrăveşte Mănăstirea de la Zamfira, judeţul Prahova. Zidirea mânăstirii a început în 1855. Tânărul pictor realizează ansamblul mural şi pictează icoanele din iconostasul lucrat în lemn de tei, în stil baroc. În 1857, o frumoasă şi benefică prietenie s-a legat între tânărul zugrav şi ieromonahul Mănăstirii Neamţ, Isaia Piersiceanu, un călugăr cultivat, care a călătorit mult la Sfântul Munte şi la Ierusalim, înzestrat cu darul oratoriei, care a apreciat talentul şi preocuparea zugravului pentru temele religioase. Isaia Piersiceanu l-a ajutat să obţină contractul pentru pictarea bisericii din Mănăstirea Agapia.

22

înv. Olguţa Marin.

Ne-a însoţit în pelerinajul nostru la Mănăstirea Zamfira - Prahova, maica Eufimia.

Între anii 1858 — 1861, pictează biserica Mănăstirii Agapia – o adevărată capodoperă. Aici găsim: monumentalitate, rafinament şi mai ales har divin. Pleci urmărit de privirea suavă şi blândă a Maicii Domnului şi te surprinzi rugându-te. Agapia l-a consacrat.

Viaţa artistică

Mihail Kogălniceanu, omul politic influent, mare iubitor de artă, colecţionar cunoscut îi oferă una dintre cele trei burse de studii în Franţa, pentru cinci ani. Pleacă în 1861, dar se întoarce în 1869, după şapte ani de studiu.

Talentat, înzestrat cu memorie artistică, dar mai ales disciplinat şi foarte muncitor, Grigorescu se face cunoscut între artiştii vremii, fiind primit în Salonul parizian cu pînzele sale. Împăratul Napoleon al III-lea şi împărăteasa Eugenia îi cumpără tabloul „Natură moartă cu ramură înflorită de cireş”. Reîntors în ţară se bucură de prieteni devotaţi, doctorul Dimitrie Grecescu, doctorul Aurel Bernath – Lendway, regina Elisabeta (Carmen Sylva) care-l ajută să-şi vândă la adevărata valoare lucrările. În Războiul de Independenţă din 1877 a însoţit armata română condusă de Carol I, ca reporter de război. Îşi avea atelierul într-o căruţă urmărind şi imortalizând operaţiunile militare. Trecerea Dunării la Corabia, pe un pod de vase, Plevna, Vidin, Muselim – Selo, Rahova (Bulgaria), Nicopole.

Desenele par că iau naştere sub ochii noştri fiind mascate de mişcare şi lumină. Atunci când artistul vede, simte, trăieşte evenimentul istoric, pictura transmite momentele de glorie ale neamului.

Mergeţi şi vedeţi tablourile executate la comanda statului: „Atacul de la Smârdan”, la care a lucrat aproape opt ani (1877 – 1885), expus în Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti şi vă veţi convinge că mişcarea şi lumina te fac participant la luptă. O luptă pe care o regăsim în fiecare dintre noi indiferent de sursa de inspiraţie a pictorului.

23