Reporter junior cutezatorii 49

nr. 49

2013

PreĹŁ:

w

i

tori

eza /Cut

com ook.

eb

fac ww.

8 lei

p os t e r

L aL

a Band

Ioana-Maria Răuţă, cls. a VII-a, Şc. Centrală din Câmpina

O lume de basm, o lume străveche, Sighişoara este una dintre cele mai spectaculoase şi mai pline de mister cetăţi din inima Transilvaniei.

edievală Cetatea m te ne primeş braţele mereu cu fie iarnă, deschise, fie frig, fie vară, oricând fie cald, facem dorim să apoi în un pas în ceasta istorie. A e la şte d adăposte şcoli, turnuri la ere de de la cam biserici, tortură la tre ele multe din parcă rămânând timp. intacte în

deal Biserica din tre este unul din roase cele mai valo monumente e ale arhitectonic cea mai cetăţii, dar este importantă năstirii, Biserica Mă a biserică ce lugărilor aparţinut că străjuită dominicani, uia de umbra un ri. dintre turnu Scara şcolarilor este acea scară acoperită din cetate, concepută pentru a purta drumul elevilor către şcoala din deal.

Tot aici putem întâlni şi o cameră de tortură unde, în Evul Mediu, erau pedepsiţi nelegiuiţii.

Multe turnuri străjuiesc vestita Sighişoară (Turnul Fierarilor, Măcelarilor, Cojocarilor, Croitorilor, Tăbăcarilor, Cositorarilor, Cizmarilor etc), dar cel mai important paznic al său este Turnul cu Ceas.

8

Sighişoara este un oraş superb din judeţul Mureş care ascunde o istorie de sute de ani. Datorită arhitecturii sale remarcabile este considerată cea mai frumoasă cetate locuită din sud-estul Europei.

Rezervaţia floristică Fâneţele de la Calafindeşti se află în partea de nord-vest a satului Calafindeşti, judeţul Suceava în apropierea de E 85, pe malul pârâului Horaiţ, afluent al râului Suceava, în locul numit „La Stejărie”.

Fâneţele se întind mai mult în lungime decât în lăţime, cele două parcele având o orientare estică şi respectiv, nordică, la altitudine joasă (350-420 m).

Primele referiri la flora fâneţelor din regiunea pârâului Horaiţ au fost făcute în 1893, apoi alţi biologi, în lucrări mai recente, amintesc despre două plante ocrotite: varza iepurelui (Ligularia glauca) şi laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris).

Varza iepurelui este o plantă cu frunze late, cu înălţimea de 1,5 m. Este rară în flora României, teritoriul său continuu de creştere fiind în Siberia.

Laleaua pestriţă,

cunoscută şi cu numele de bibilică, dediţă sau căldăruşă, trăieşte în locuri umede, are o floare de culoare roz-violaceu sau roşie cu pete pătrate de culoare mai închisă aşezate în formă de tablă de şah (lat. fritillus = tablă de şah). Înfloreşte, în general, în lunile aprilie-mai.

Pe lângă valoarea lor ştiinţifică, frumuseţea acestor fâneţe este deosebită, indiferent de perioada în care sunt vizitate. Primăvara apar flori azurii de ceapa ciorii, ciuboţica cucului, laleaua pestriţă care înnobilează rezervaţia. Apar în această zonă şi stânjenelul siberian (Iris sibirica), crinul de pădure (Lilium martagon), bulbucul (Trollius europaeus), frăsinelul (Dictamnus albus), etc toate imprimând fâneţelor originalitatea bine cunoscută. Vă invităm s-o vizitaţi şi voi.

Iuliana Diana Diaconescu, cls. a V-a, Şc. Gimnazială Calafindeşti

9