Noi şi Şcoala
Comunicare
Experimente Distractive
O altfel de educaţie...
Educaţia Financiară Septembrie este luna pe care o asociem întotdeauna cu începutul anului şcolar şi, dacă vorbim de şcoală, cu siguranţă vorbim despre educaţie. Dar nu orice fel de educaţie, ci aş spune, una mai specială, care atinge zi de zi, toate nivelele de vârstă: educaţia financiară. Că ne dorim, sau nu, permanent suntem în contact cu domeniul financiar, fie că ne preocupă gestionarea propriilor noştri bani, fie că gestionăm banii altora – şi, probabil, acest lucru este mult mai greu pentru că implică o responsabilitate mult mai mare – toate aceste noţiuni sunt prezente în viaţa noastră de zi cu zi, încă de la vârste foarte fragede. Pornind de la aceste considerente şi de la simpla observare a problemelor de natură financiară cu care se confruntă o bună parte a populaţiei şi amprenta pe care lipsa unor cunoştinţe de bază în domeniul financiar-bancar
o pune asupra stilului de viaţă şi, indirect, asupra întregii societăţi, este de la sine înţeles că cel mai eficient este ca această lipsă de educaţie să fie corectată şi acest demers să fie început chiar din primele clase. După doi ani de implementare a proiectului de educaţie financiară la nivel naţional, despre care v-am informat permanent în paginile revistei, avem suficiente argumente să susţinem că are deja „priză la public” şi că asigură o relaţionare perfectă între cei trei actori importanţi
C
olaboratori
Apostolache, Prahova: prof. Veronica Moraru; prof. Marcela Enache: Ploieşti: prof. Elena Trifan; Rădăuți, Suceava: prof. Silvica Mihaela Rusu
Supliment
Cutezãtorii 65
din educaţie: dascăli, copii şi părinţi. Efectele se vor vedea în timp. Deocamdată, constatăm entuziasmul şi bucuria cu care lucrează şi modul în care se antrenează în activităţile nonformale. Copiii au marea abilitate de a reţine cuvinte noi şi sunt mult mai receptivi faţă de acest domeniu decât am crede. Societatea a evoluat. Felul în care noi am învăţat la facultate, de exemplu, cum se calculează o dobândă, acum îi învăţăm pe copii la clasele primare. Le place să părăsească zidurile şcolii şi să meargă în lumea reală, să palpeze ei fenomenele, să le observe: cum se face economisirea, cum se face schimbul valutar, care este fluxul de producţie al banilor, cum funcţionează un bancomat etc. Scopul este clar: copiii trebuie să ştie că banul înseamnă multă muncă, munca părinţilor şi, din aceste considerente, trebuie să fie cheltuiţi cu prudenţă, cu multă înţelepciune,
manuale
mai exact, să nu mai dea banii pe toate nimicurile. Să înveţe să economisească în primul rând, să adopte un stil de viaţă chibzuit, poate chiar să investească şi, nu în ultimul rând, să fie generoşi, să înţeleagă nevoile celor din jur şi să ofere, atunci când au ocazia, copiilor care nu au aceleaşi posibilităţi. De asemenea, copilul va fi un utilizator mai bine informat în ceea ce priveşte deciziile cu unele consecinţe financiare şi, în acest sens, disciplina Educaţie Financiară urmăreşte modelarea unui comportament pe termen lung al populaţiei. Deci, dragi mame şi bunici, stimaţi dascăli, aveţi grijă de copiii voştri, arătaţi-le valoarea, modul în care se câștigă banii, căci bunul obicei al economisirii începe de la o vârstă fragedă!
Începând cu anul şcolar 2013 – 2014, Banca Naţională a României a demarat, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, proiectul de implementare la nivelul învăţământului primar (clasele a III-a şi/sau a IV-a) a disciplinei opţionale “Educaţie financiară” - curriculum la decizia şcolii. Evident, cu tot ceea Peste 100.000 de mii de copii şi cadre didactice au ce implică un proiect la nivel naţional: o programă şcolară beneficiat de materialele puse gratuit la dispoziţie pe aprobată, parteneriate încheiate, suport de studiu elaborat - manual, caiet al elevului, ghid al învăţătorului, CD cu parcursul celor trei ani de derulare. Anul şcolar 2015-2016 aduce cu el o noutate: proiectul exemple de bună practică, culegere de probleme - chiar şi o olimpiadă susţinută la nivel naţional. Proiectul are nu se extinde şi la primele clase ale învăţământului primar, numai o recunoaştere naţională, ci a devenit şi o realitate având un suport de curs adaptat vârstei: Educaţie Financiară prin Joc. internaţională. Informaţii detaliate puteţi obţine de la coordonatorul proiectului şi autorul setului de manuale, dna. Ligia Georgescu Goloşoiu, expert la Banca Naţională, dar şi de pe site-ul www.cutezatorii.ro/educaţie financiară.
2
Noi
şi
Şcoala
Talent • Pasiune • Performanţă „Talent, pasiune, performanţă” – acesta e titlul proiectului pe care am ales să-l derulez, împreună cu elevii mei, începând din anul 2012, când aceştia erau în clasa I. În fiecare copil există nenumărate lucruri bune. Trebuie doar să le descoperi şi, când le-ai descoperit, să scoţi la iveală talentul, să stârneşti pasiunea şi să cultivi performanţa. Gala Galaction spunea că „Talentul este un subţirel izvor de munte. Trebuie să-i sapi calea în piatră şi să-l captezi cu înaltă osteneală.” De aceea am fost preocupată să identific modalităţi eficiente de promovare a valorilor latente care există în fiecare copil. Faptul că am iniţiat proiectul când eram la început de drum cu elevii mei şi nu ştiam prea multe despre ei a fost o adevărată provocare. Doar privind un copil, nu poţi afla de ceea ce este în stare să facă. Interacţionând cu el pe diferite planuri, copilul se deschide în faţa ta asemenea unei cărţi. E destul să citeşti, uneori chiar şi printre rânduri, şi vei afla ce ştie, ce poate să facă, ce îşi doreşte acel copil. Elevii din clasa mea au păşit pe drumul şcolii cu o puternică motivaţie pentru învăţătură, susţinuţi de familiile lor. Părinţii manifestă un interes permanent pentru copii. Astfel că, îndrumaţi de mine şi de părinţii
partea I
lor, cărora doresc să le mulţumesc încă o dată, copiii au obţinut rezultate deosebite atât la clasă, cât şi la concursurile şcolare la care au participat, fie că au fost concursuri de limba română, de matematică, sportive sau de artă plastică. E drept că nu le-a fost uşor, dar ambiţia şi voinţa, munca şi perseverenţa le-au fost tovarăşi de drum. Premiile obţinute chiar din clasa I i-au motivat să continue. Spiritul de competiţie s-a strecurat încet, încet, în sufletul şi mintea lor. Şi-au dorit să fie din ce în ce mai buni, să obţină tot mai multe rezultate şi, evident, au reuşit. Fiecare copil doreşte nu doar să-i întreacă pe alţii, ci să se întreacă şi pe sine însuşi. În timpul liber, elevii mei desfăşoară diverse activităţi în funcţie de pasiunile lor: muzică şi dans, înot, echitaţie, jocuri sportive. Rezultatele lor sunt remarcabile şi în cadrul competiţiilor de acest fel, dar despre acestea vă voi povesti într-un alt articol. Şi, pentru că perioada de derulare a proiectului se apropie de final, le doresc elevilor mei să fie din nou printre cei mai buni, să se bucure de nenumărate premii şi, bineînţeles, să nu uite că „Învingătorii citesc Cutezătorii!”. prof. înv. primar Mihaela Rusu Silvica, Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Rădăuţi, Suceava
Supliment
3
Cutezãtorii 65
Vorbe... Vorbe... de la
adunate... pentru voi azi comentate... şi apoi (re)corectate Mass-media reprezintă astăzi, fără îndoială, un veritabil formator de opinie. Dar atenţie, nu tot ceea ce vi se oferă spre „consum” sunt informaţii prezentate corect. Pe TV, radio şi, mai ales pe internet, avalanşa de comentarii ne face să trecem, de multe ori, cu vederea exprimări greşite care s-au „împământenit” pentru că toată lumea le foloseşte ca atare, fără să le mai treacă prin filtrul propriei gândiri sau să mai consulte DEX-ul. Iată câteva exemple...
Marile metropole europene sunt vizitate de turiştii arabi! ne sau Corect: Metropolele europe vizitate de turişti arabi.
marile oraşe europene sunt
Explicaţie: Conform DEX, metropola este un nume dat marilor oraşe ale lumii (de exemplu, capitale). Ca urmare, exprimarea subliniată este pleonasm. Asocierea adjectivului „marile” ar suna cam aşa: marile mari oraşe! În contextul social actual, puteţi găsi un sinonim la verbul a vizita?
Ce părere aveţi despre... ...un mare hit al anilor '90... ? ... proiectele noastre de viitor sunt... ... cel mai mare colos descoperit... ... declanşarea începerii urmăririi penale... ... aşteaptă acum un verdict final... ... şi multe altele pe care le găsiţi pe www.cna.ro/Calitatea limbii române la TV/radio
(verbul)
4
Stă lângă un verb, E loc şi timp şi fel, E inflexibil ca un fier, n. Nu are număr şi nici ge
(adverbul)
E mişcare, e şi stare, E cântare, e urare, Este orice acţiune Făcută de om în lume. ă, N-are gen, are persoan vă. lna Fără el gramatica e bo
E cu soţ sau fără soţ, nează, Numerotează sau ordo adjectivizează, u sa ă Se substantivizeaz , Multiplică sau împarte Repetă sau desparte. (numeralul)
e c i t c a d i d i r o t i c i Gh
ieşti
Doamna”, Plo ala Gimnazială “Elena prof. dr. Elena Trifan, Şco
Comunicare
Limba noastră-i o comoară Un poet basarabean, Alexei Mateevici, ne-a transmis cândva că „Limba noastră-i o comoară”. Oare vorbele lui sunt aproape de sufletele noastre și astăzi? Poate că da, poate că nu. O limbă de suflet sau pur și simplu limba noastră maternă, limba română a fost sărbătorită, prin manifestări cultural-artistice de autoritățile publice din România și de reprezentanțele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutul Cultural al României sau alte instituții românești din străinătate, pe 31 august. Ziua Limbii Române a fost declarată ca zi festivă a României în anul 2013. La aceeași dată, începând din anul 1990, este celebrată în Republica Moldova o sărbătoare similară, Limba noastră. Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi secţiile sale din Ploieşti şi din judeţ au organizat luni, 31 august 2015, un bogat program de activități, dedicat celei de-a treia ediții a Zilei Limbii Române: Muzeul „I.L. Caragiale” din Ploiești, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, are privilegiul de a fi unul din așezămintele de cultură din România care stă mărturie, iar și iar, pentru fericita întâlnire dintre posibilitățile la cel mai înalt nivel de exprimare artistică a limbii noastre cu geniul unui mare dramaturg al literaturii naționale și nu numai. Aici am făcut cunoștință cu unii dintre cei mai simpatici și talentați vorbitori ai
limbii române. Ansamblul „Mugurașii” format din elevi de la Școlile Gimnaziale Apostolache și Chiojdeanca şi-au unit forţele cu grupul folcloric „Floricica” de la Zonta Club format din elevi din Ploiești, foşti elevi ai Şcolii Gimnaziale Corlătești. Cu toţii, copii şi tineri, au încântat privirile, dar mai ales auzul cu un colaj de cântece și versuri din poemele lui Alexei Mateevici, Nichita Stănescu și alții. Evoluția celor două grupuri folclorice a fost evidențiată și de implicarea micilor artiști de la mai multe unități de învățământ ploieștene: solista Teodora Gheorghe, cls. a IV-a, Școala „George Coșbuc”, Alexandru Mihai Potecă, cls. a IV-a, C.N. „Jean Monnet”, mezinii Alexandru Manea, grupa mare, Grădinița nr. 8, Teodora Ana Maria Ionescu, clasa pregătitoare, Școala „H.M. Berthelot”, Diana Maria Pelmuș, cls. a II-a, Școala „Sf. Vasile” și Iulia Ștefania Mihăilescu, cls. a III-a, Școala „N. Simache”, Ploiești. Copiii și tinerii au fost îndrumați de prof. Marcela Enache cu sprijinul conducerii școlilor gimnaziale din Apostolache și Chiojdeanca, reprezentate prin domnul director prof. Simion Pelmuș respectiv prin doamna directoare prof. Luminița Ilie precum și cu implicarea doamnei educatoare Georgeta Manea. Spectacolul „Limba noastră-i o comoară” a fost coordonat de doamna Georgiana Lazăr și doamna Monica Bostan, conservator al Muzeului „I.L. Caragiale”. Toți participanții au primit diplome. Anca Spiridon
Supliment
5
Cutezãtorii 65
Chimia, dincolo de laborator
Cerneala invizibilă
Pentru că tot am vorbit despre lămâie la rubrica „Voioși și Sănătoși, vă propunem să puneți în valoare proprietățile ei chimice și fizice și să vă distrați, utilizând lămâia pentru a scrie un mesaj secret!
Materiale necesare: o coală albă; o pensulă; o lămâie; un chibrit; o lumânare.
Mod de lucru? Se stoarce lămâia; în sucul rezultat se înmoaie pensula şi se scrie pe coala de hârtie un mesaj. După uscare, scrisul va rămâne invizibil. Dacă se apropie coala din hârtie de un bec aprins sau altă sursă de încălzire, scrisul apare, având o culoare portocaliu - maronie.
Ce se întâmplă: Sucul de lămâie conţine compuşi de carbon care sunt incolori. Prin încălzire aceştia se descompun şi produc carbon, care este negru.
ATENŢIE!
Trebuie să aveţi la îndemână un pahar cu apă pentru a preveni situaţia în care foaia va lua foc.
Andreea Pelmuş, Andreea Cînjau prof. coordonator Moraru Veronica
6
Experimente
Baterie din... zeamă de lămâie Materiale necesare: lămâie, un vas mic, prosop de hârtie (fâşii de 2,5 cm), 5 monede de cupru, 5 monede din alt metal. Mod de lucru: Se stoarce lămâia într-un vas mic. Se înmoaie fâşiile de hârtie în sucul de lămâie. Se face un teanc de monede, unele peste altele, alternând una de cupru cu bucăţi de hârtie şi monede din alt metal. Ţineţi teancul între degetele arătătoare ale mâinilor. Explicaţie: Veţi simţ un uşor şoc sau o furnicătură. S-a creat o celulă umedă, predecesoarea bateriei. Sucul de lămâie, o soluţie acidă, conduce curentul electric creat de metalele celor două tipuri de monede.
Să aprindem becul! Materiale necesare: 4 lămâi, 4 bare din cupru, 4 bare din fier sau zinc, led, conductori electrici, suport din lemn. Mod de lucru: Se montează pe suportul din lemn un circuit electric alternând barele de cupru cu cele de fier sau zinc. Se înfig în fiecare lămâie o câte o bară de cupru şi una din fier realizându-se o legare în serie a celor patru lămâi, puse în legătură cu ledul.
Explicaţie: Ledul se aprinde când circuitul este terminat şi lămâile sunt legate toate în serie cu acesta. Între bara de cupru şi cea de fier se realizează în interiorul lămâiei (mediu acid) un curent electric.
Supliment
7
Experimente
Cutezãtorii 65
Știați că Zeama de lămâie obținută prin stoarcere conține: acid citric (de aceea are gust acru), săruri minerale de calciu, potasiu, magneziu, cupru, fosfor, mangan şi siliciu, aminoacizi şi unele zaharuri, precum şi vitaminele C (în cantitate mare), A și B. Zeama de lămâie stimulează funcţionarea ficatului; previne formarea ridurilor; întreţine pielea mâinilor, cărora le redă culoarea şi supleţea; albeşte dinţii; măreşte forţa de apărare a organismului în bolile infecţioase; este utilă în tratarea unor erupţii. În bucătărie, se utilizează zeama de lămâie pentru a stropi feliile de măr pentru a nu-şi schimba aspectul (bucăţile de măr care nu au fost tratate cu lămâie devin maronii). De ce? Când sunt expuşi la aer, anumiţi compuşi chimici din măr reacţionează distrugând celulele, iar acestea devin maro. Dar vitamina C (acidul ascorbic) din lămâie încetineşte reacţile dintre substanţele chimice din fructe şi oxigenul din aer. Zeama de lămâie face ca monedele oxidate din cupru să devină strălucitoare dacă sunt ţinute timp 5 minute în aceasta. Sucul de lămâie devine roz dacă se toarna o lingură de suc de varza roşie obţinut prin fierberea câtorva frunze. Culoarea roz indică prezenţa acidului, pentru că lămâia este un acid uşor. Mai demult, în cazurile de ingerare a unor otrăvuri, se recomanda ca antidot sucul de lămâie. Sucul de lămâie îndepărtează rugina, cerneala şi petele de mucegai. Uleiul din coaja de lămâie este folosit pentru extracte aromatice, parfumuri, cosmetice şi loţiuni de lustruit mobila. Sucul de lămâie este cea mai împortantă sursă de acid citric, folosit la imprimarea textilelor pentru a păstra materialele curate, fără pete de rugină de la maşinării. Sucul de lămâie conduce electricitatea, astfel sucul rezultat de la o lămâie poate fi folosit pentru a înmuia fâşii de hârtie care se alternează cu nişte monede din cupru şi din alt metal. Se sprijină teancul astfel rezultat între degetele arătătoare ale mâinilor. Se va simţi un uşor şoc sau o furnicătură. (acest experiment a fost realizat prima dată de către fizicianul italian Alessandro Volta în urmă cu peste 200 de ani)
Succes Bibliografie: Om - Sănătate - Protecția consumatorului, Nastasia Tomescu, Nicoleta Drăgan, Emilia Meiroșu, Editura LVS Crepuscul, Ploiești
8