Educatie ¸ Modernã
Proiecte
Noi şi Şcoala
Cum se obţine o diplomă cu recunoaştere internaţională Tot mai mulţi tineri români aspiră să studieze în străinătate, în ţări unde învăţământul este axat pe nevoile şi dorinţele elevului/studentului, unde studenţii nu asimilează calupuri de cunoştinţe, ci sunt puşi în faţa unor situaţii concrete şi le este stimulată gândirea critică. Pentru a scurta drumul de acces la marile universităţi europene, unii tineri aleg să urmeze un liceu din afară imediat după finalizarea studiilor gimnaziale, în timp ce alţii se înscriu la programul „International Baccalaureate” - IB, „un program de înaltă ţinută academică, echilibrat din punctul de vedere al disciplinelor studiate, cu examene finale, care pregăteşte elevii între 16 şi 19 ani pentru succes la universitate şi în viaţa profesională”, potrivit prezentării de pe site-ul uneia din şcolile care oferă acest program. Programul IB este structurat pe trei niveluri de cunoaştere, care pot fi parcurse şi independent: „Primary Years Programme” - Programul anilor primari, cu un curriculum pentru intervalul 3-12 ani; „Middle years Programme” - Programul anilor „de mijloc” proiectat pentru elevii de 11-16 ani, precum şi Programul de diplomă (DP - „Diploma Programme”), oferit elevilor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 19 ani. Acesta din urmă se desfăşoară
pe durata a doi ani, iar diploma, echivalentă cu diploma de bacalaureat, este recunoscută de universităţile din ţările vest-europene (Franţa Marea Britanie, Elveţia etc.). Mai mult, unele instituţii de învăţământ superior îi scutesc pe studenţii cu IB de un număr de credite, iar cei cu punctaj mare pot obţine chiar şi burse de studiu sau alte beneficii, potrivit prezentării realizate pe site-ul Organizaţiei de Bacalaureat Internaţional - www.ibo.org, organizaţie care dezvoltă programul în peste trei mii de şcoli acreditate de pe toate continentele. În România, există trei şcoli private în Bucureşti care derulează programul IB - Şcoala Internaţională Americană din Bucureşti, Şcoala Internaţională Mark Twain şi Şcoala
C
olaboratori
Bacău: prof. Ioana Drăghici; Iaşi: prof. Alexandrina Jitariu; Rădăuți: prof. Cornelia Hatnean, prof. Liviu Hatnean; Ploiești: prof. Virginia Apostol; prof. Luminița Dumitrescu, prof. Alina Ciobanu
Supliment
Cutezãtorii 66
Europeană, iar Colegiul Naţional „Barbu Ştirbei~ din Călăraşi este prima şi singura şcoală publică din România acreditată IB. Pentru a primi acreditare IB, o instituţie de învăţământ trebuie să treacă printr-un amplu proces de restructurare, de schimbare, pornind de la programă şi până la pregătirea profesorilor, care trebuie să fie instruiţi să predea cursuri transdisciplinare într-o limbă străină. Diploma de bacalaureat internaţional se obţine după parcurgerea a doi ani de studiu a unui număr de şase materii alese din arii curriculare diferite. Trei dintre discipline se vor studia la un nivel avansat, pentru care sunt necesare 240 de ore studiu, iar celelalte trei vor fi aprofundate la un nivel standard, având doar 150 de ore incluse. „Diploma Programme” din cadrul IB începe în clasa a XI-a şi se încheie
la finalul clasei a XII-a cu examene scrise la cele şase materii studiate, plus încă alte câteva examene orale şi prezentare de eseuri, lucrări de cercetare şi/sau creaţii proprii artistice. Examenele se susţin în prezenţa profesorilor din alte şcoli acreditate astfel încât să fie înlăturată orice suspiciune în ceea ce priveşte fraudarea sau favorizarea unui candidat. Deşi atractiv atât din punctul de vedere al curriculei cât și al modului de abordare şi al beneficiilor care derivă din obţinerea unei astfel de diplome recunoscute la nivel internaţional, „Diploma Programme” este costisitor din punct de vedere financiar pentru elevii care doresc să-l parcurgă întrucât trebuie să achite o taxă de participare care variază în funcţie de liceul acreditat IB unde este înscris cursantul. material preluat din ziarul Lumina, nr. 248 www.ziarullumina.ro
Educaţia financiară, un opţional modern, interactiv şi foarte util în pregătirea elevilor pentru viitor Prin metode şi mijloace moderne, prin jocuri distractive, ghicitori, rebusuri sau exerciţii cât mai diverse, dublate de creativitate şi multă, multă imaginaţie, noţiunile de educaţie financiară pătrund mult mai uşor şi sigur în preocupările copiilor, dornici de noutate. Ne-o demonstrează acest lucru cadrele didactice înscrise în proiectul de implementarea educaţiei financiare la învăţământul primar din judeţele Iaşi (Şcoala „Juniori", Iaşi) şi Bacău (Şcoala Gimnazială „Miron Costin", Bacău), vizitate de curând de coordonatorul proCe este un ATM? iectului, dna. Ligia Georgescu - Goloşoiu, • Un ATM (Automated Teller Machine) este o maşină computerizată care poate să-i ofere clientului bani. expert principal BNR • El funcţioneză 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. şi de reprezentanţi ai sucursalelor BNR locale. Automated Teller Machine• Pentru a folosi un ATM este necesar sa aveţi un card.
ATM
• Dupa ce maşina citeşte banda magnetică a cardului, sistemul
va solicita codul de acces al cardului, aşa numitul cod PIN. După introducerea corectă a codului pin, solicitantul poate extrage bani dacă aceştia există în contul său.
(Bancomatul)
Seamănă cu un du lap, Haine n-are, nici şo sete. Are bani mereu în el. Dacă ştii să-l folose şti, Poţi să te-mbogă ţeşti. Ioana Drăghici, Bacău Alexandrina Jitariu, Iaşi
¸ Modernã Educatie
Învaţă… să înveţi! Competenţa de a învăţa să înveţi - iată o denumire inedită care, la prima „vedere”, sună puţin cam bizar. Această competenţă intersectează absolut toate disciplinele, este transversală şi nu e specifică unui anumit domeniu. Este prevăzută de Legea Educaţiei şi este poate cea mai importantă dintre toate cele 8 competenţe cheie prevăzute de actul normativ amintit. Şi ştiţi de ce? Pentru că ajută la dobândirea celorlalte 7 competenţe: competenţa de comunicare în limba română, respectiv limba maternă, competenţa de comunicare în limbi străine, competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie, competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei, competenţe sociale şi civice, competenţe antreprenoriale, competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală. Aceste 8 competenţe-cheie sunt acceptate şi adoptate prin documente oficiale europene. Competenţa de „a învăţa să înveţi” este absolut necesară într-o societate a cunoaşterii, în care informaţiile se multiplică într-un ritm care depăşeşte în principiu posibilitatea omului de a ţine pasul. ”El nu mai poate învăţa cum se întâmpla, să zicem, acum două sute de ani: ceea ce învăţa în şcoală îi ajungea pentru toată viaţa şi nu mai trebuia să revină la nicio altă formă de învăţare; ori dacă un om crede că în momentul în care a terminat liceul sau facultatea, masteratul sau doctoratul a terminat să şi înveţe, este un om care nu înţelege ce se întâmplă în secolul 21”, a ţinut să adauge Liliana Preoteasa. Dragi copii, competenţa de a învăţa să înveţi este cea mai importantă dintre toate competenţele menţionate mai sus. Şi aceasta, întrucât îi dă elevului, dar şi absolventului
instrumentul cu care el va putea să înveţe singur din momentul în care a ieşit din orice formă de învăţământ, deci pentru toată viaţa. Şi, indiferent de disciplina studiată, există aspecte comune: elevul sau absolventul învaţă să caute informaţia. El trebuie mai întâi de toate să o cunoască (să afle de ea), apoi să o înţeleagă, să o aplice, analizeze, sintetizeze (să facă conexiuni) şi, în final, să o evalueze. Pe tot parcursul acestui traseu îl ajută tehnologia modernă, biblioteca virtuală având un rol important alături de cartea tradiţională; totodată elevul sau absolventul învaţă să asculte sau să înţeleagă ideile principale. Aşadar, există metode simple şi complexe prin care profesorul poate sprijini elevul tocmai pentru ca atunci când iese din şcoală să aibă nişte deprinderi şi mai mult, atitudini, respectiv o scară de valori la care să se raporteze. Şi în acest context, nu este exclus nici aspectul etic în formarea competenţei de a învăţa să înveţi: „Vorbim de tehnologia informaţiei, accesul la internet, e-mail s.a.; aici, pe lângă abilităţile de a utiliza şi de a folosi în mod creator aceste mijloace, trebuie să existe şi un demers etic: În ce mod folosesc? Ce tip de informaţie trimit, cum o folosesc? Chiar dacă înregistrez profituri financiare, de exemplu, trebuie să am licenţă pentru produsele pe care le folosesc? E un demers etic pe care nu-l putem ignora”, a ţinut să mai sublinieze Liliana Preoteasa. Şi, în final, poate că este bine să ştiţi, dragi copii, că angajatorii din ţările Uniunii Europene, în procesul de recrutare a forţei de muncă, în ultima perioadă au manifestat tendinţa de reducere a ponderii testelor de verificare a cunoştinţelor şi de creştere, în schimb, a ponderii testelor de verificare a competenţelor dobândite. Cristina Iliescu
Supliment
3
Cutezãtorii 66
File de etnografie prahoveană – Meşteşuguri tradiţionale – În fiecare an, în luna septembrie, pe durata unui sfârșit de săptămână, 50 de state europene părţi la Convenţia culturală europeană participă la Zilele Europene ale Patrimoniului. Inițiativa comună a Consiliului Europei și Comisiei Europene oferă ocazia publicului de a avea acces liber la situri istorice, care în alte condiţii nu sunt accesibile publicului sau să participe la programele de activităţi propuse de muzee. Prin sloganul, „Europa, un patrimoniu comun”, Zilele Europene ale Patrimoniului îndeamnă la armonie într-un spațiu atât de diversificat din punct de vedere cultural și lingvistic. În acest an, Zilele Europene ale Patrimoniului (18-20 septembrie) au oferit ocazia Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova și secțiilor sale din Ploiești și județ să-și deschidă larg porțile și au propus publicului un program de activități sub egida temei: „De la meșteșug la industrie – patrimoniul tehnic și industrial din România” În debutul unei splendide zile văratice de toamnă, un grup de douăzeci de copii și tineri însoțiți de dascăli, părinți și bunici și-au ocupat rând pe rând locurile în grădina Casei Dobrescu. Clădirea este astăzi sediul Muzeului „I.L. Caragiale”, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova. Ea păstrează vie amintirea marelui scriitor, un admirator sincer al portului popular și al valorilor autentice. Când au început să doinească, să interpreteze cântece din patrimoniul muzical românesc, să danseze și să recite din versurile unor poeți români, mi-am amintit că pentru a păstra vie ideea unui patrimoniu european în conștiința colectivă, această perioadă din an trebuie să fie adresată în primul rând tinerilor. Grație unor oameni inimoși din județul Prahova precum prof. Marcela Enache sau prof. Petre Sorin, meșteșugurile, obiceiurile, portul, muzica și dansurile specific românești și în special muntenești nu se sting. Ei reușesc să-i atragă pe copii să le învețe, să le ducă mai departe și mai ales să le poarte în suflet. La acest program artistic au participat elevi din unităţi prahovene de învăţământ din Mireș, Sângeru, Chiojdeanca, Corlăteşti, Apostolache şi Ploiești. Ei studiază tradițiile, muzica și dansul popular atât în şcoală cât și la Palatul Copiilor, Palatul Culturii și Clubul Zonta din Ploiești. Activităţile „File de etnografie prahoveană – Meşteşuguri tradiţionale” au fost coordonate, din partea Muzeului „I.L. Caragiale”, de doamna Monica Bostan, conservator şi de doamna Georgiana Lazăr. Anca Spiridon
4
Proiecte
De la o poveste de succes la Asociația „Tinerii Voluntari – Valea Călugărească" Sunt tineri! Sunt voluntari! Împreună cu o foarte inimoasă profesoară, doamna lor profesoară, Virginia Apostol, formează: Asociația „Tinerii Voluntari – Valea Călugărească". Cel mai recent proiect al lor, proVEȘTI DIGITALE, îi apropie mai mult de performanță în domeniul în care acționează voluntar. Ei declară că „după fiecare activitate dusă la bun sfârșit se simt extraordinar de bucuroși și mândri că au putut ajuta pe cineva sau au realizat ceva pentru comunitatea și societatea în care trăiesc.”. Între mine și ei există un parcurs mental presărat cu momente speciale, adică mici depozite cu amintiri, puncte de alimentare pentru o călătorie în timp. Îi urmăresc de aproape șase ani. Dar am realizat acest lucru abia la evenimentul „Povești de succes” din cadrul proiectului. Dacă mă gândesc la ziua în care am făcut cunoștință revin la o emoție puternică, impulsionată de clipe deosebite. Aveam senzația la Valea Călugărească, acum vreo șase ani, că ceva important avea să se întâmple. Și, da, Asociația „Tinerii Voluntari – Valea Călugărească” era gata de a începe o poveste de succes. Ambițioși, acești tineri nu s-au oprit la o poveste, povestea lor, ci s-au implicat, au conștientizat că pot fi mai puternici în comunitățile lor doar dacă acestea vor fi mai puternice. Iar această conștientizare denotă maturizare, viziunea care îi va transforma într-o forță în viitor. Parcursul lor este pe deplin voluntar pentru că ei nu doar acționează de bună voie pentru un obiectiv comunitar, ci se exprimă cu voință, tenacitate, cu dorința de a înfăptui și de a reuși. Nu doar povestea lor este de succes, există multe astfel de povești pe care au dorit să le cunoască și să le facă cunoscute. Pentru că ei consideră că „toți tinerii implicați în activitatea de voluntariat au aceeași dorință: de a lăsa ceva în urma lor”. Tocmai de aceea doamna Virginia Apostol, președinta Asociației, a subliniat în cadrul evenimentului: „În catalogul societății civile există 56 de ONG-uri în Prahova, eu sunt convinsă că sunt peste o sută. Asociația mea este înființată din 2010 și vreau să vă spun că nu am cunoștință despre activitatea multora dintre aceste ONG-uri. Proiectul proVEȘTI DIGITALE s-a dorit a fi o întâlnire a tinerilor din mai multe ONG-uri cu scopul de a ne cunoaște și a deveni o forță. […] Am dorit să crească vizibilitatea sectorului nonguvernamental, să devină o forță implicată în diversele proiecte ale comunității.” Anca Spiridon
Supliment
5
Cutezãtorii 66
Un proiect finanțat de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Prahova proVEȘTI DIGITALE este un proiect inițiat în acest an de Asociația „Tinerii Voluntari – Valea Călugărească" și implementat în perioada 14 iulie ‒ 16 octombrie 2015. Pentru a crește vizibilitatea ONG-urilor de tineret prahovene, proiectul a avut 16 beneficiari direcți, tineri reprezentanți ai acestor organizații, având competenţe de dezvoltate în utilizarea programelor digitale. Ei au fost formați pentru a folosi în mod creativ resursele mediului online, în scopul promovării activităților asociaților din care fac parte. Au rezultat scurte filme de prezentare proiectate în cadrul evenimentului „Povești de succes”.
„Cantonament” digital la Sibiu
Până la eveniment tinerii au participat la două ateliere de lucru, unul care a urmărit dezvoltarea competenţelor de comunicare media (organizat în Ploieşti), iar celălalt, dezvoltarea competenţelor digitale (organizat în Sibiu). Au fost utilizate metode de învățare nonformale, iar călătoria la Sibiu le-a adus material de lucru cu grămada: fotografii, întâmplări și obiective turistice care i-au ajutat la povestit. Au combinat cunoștințele de comunicare în mediul online dobândite la primul atelier cu posibilitățile oferite de aplicația Movie Maker. Personalitatea, pasiunile și aspirațiile tinerilor voluntari au „transpirat” original în „cantonamentul” digital de la Sibiu. Le puteți viziona accesând youtube/proVești Digitale.
Povești de succes
La sfârșitul lunii septembrie, Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga”, partener principal în proiect, a găzduit, la Ploiești, evenimentul „Povești de succes”. Aici s-au întâlnit beneficiarii proiectului cu reprezentanții instituților participante în proiect. Poveștile de succes ale organizaților tinerilor voluntari s-au derulat rând pe rând. Au informat și emoționat și au fost întrerupte doar de ropotele de aplauze ale auditoriului și de câteva momente artistice susținute de
6
tineri muzicieni și poeți ploieșteni. Fundația Progress, București, care a sprijinit realizarea evenimentului, a fost reprezentată prin domnul Ovidiu Ana. Acesta a dorit să puncteze: „de ce proVEȘTI DIGITALE, de ce la Biblioteca Publică și de ce în parteneriat cu ONG-uri, de ce pentru comunitate". „Poveștile sunt cele care vor rămâne. Adică dacă ne uităm în istorie, în trecutul nostru personal vedem și știm doar despre anumite întâmplări. Nu mai știm exact ce am făcut acum 10-15 ani, dar știm o întâmplare care a avut un impact asupra noastră. Acesta este rolul pe care îl au aceste poveștiri digitale. Eroii proVEȘTILOR DIGITALE nu sunt feți-frumoși, nu sunt persoane importante, ci eroii acestor provești sunt autorii lor, cei care le-au creat. Ei sunt eroii acestor poveștiri, ele sunt cele care vor rămâne pentru viitor. Iar ceea ce contează în această colaborare cu biblioteca este că aceste proVEȘTI vor rămâne prin intermediul bibliotecii și altor persoane.”
Altfel despre bibliotecile publice din județul Prahova
Tinerii se pare că i-au contaminat cu entuziasmul lor pe bibliotecarii prahoveni. A doua parte a evenimentului a fost dedicată reprezentanților bibliotecilor publice din județul Prahova, care au urmat cursuri organizate la biblioteca județeană pentru a putea „scrie” și ei proVEȘTI DIGITALE. Doamna Mihaela Radu, directorul Bibliotecii Judeţene „Nicolae Iorga”, Ploieşti a vorbit despre conținutul acestora: „Aceste filme ne ajută să cunoaștem activitatea de bibliotecar într-o comunitate mică, tot ceea ce înseamnă să fii om, să ai în jur alți oameni și instituții care contribuie la educația și cultura noastră națională”. Doamna directoare a dorit să remarce că acest proiect în care biblioteca județeană s-a implicat ca partener prin formatorii săi „este un pas important în demararea și a altor proiecte pe care le vom organiza împreună cu asociații și fundații din Prahova și nu numai.”.
Proiecte
Ce spun voluntarii din ONG-urile prahovene participante în proiectul proVEȘTI DIGITALE: Personal, această experiență a reprezentat un punct de start în dorința mea de a cunoaște cât mai multe lucruri frumoase ce se întâmplă în orașul meu. Am rămas surprins de cât de multe organizații de tineret activează în Ploiești, iar chiar dacă eu credeam că le știu pe toate, se pare că nu este adevărat. Am cunoscut niște oameni minunați cu care sunt sigur că voi colabora și pe viitor. Organizațiile de tineret din Ploiești trebuie să se cunoască între ele. Trebuie să se facă auzite. Și eu cred că trebuie să înceteze să fie într-o continuă „vânătoare” de voluntari și competiție după activități. Trebuie să-și unească forțele și să se recunoască între ele. Numai așa pot aduce cu adevărat un plus valoare comunității noastre, și nu doar președinților. Iar exact asta cred că a reușit să facă acest proiect. Nu în ultimul rând, m-am distrat și am aprofundat cunoștințele de prezentare multimedia, învățând astfel și conceptul de digital storytelling, concept ce mi-a fost străin până la acest proiect. Iar pe viitor sunt sigur că vor mai exista și alte proiecte minunate realizate de Asociația ”Tinerii voluntari – Valea Călugărească"! Mihai Alin Eparu ‒ Asociația pentru Educație Non-formală din Ploiești
Cu ajutorul informațiilor primite în cadrul atelierelor de lucru am reușit să fac o poveste digitală a asociației mele. Astfel am putut sa creez o punte de legătură între asociația în care activez și alte asociații din Prahova. Totodată, cu ajutorul poveștii digitale am făcut mai cunoscute activitățile asociației în rândul comunității. Voluntariatul schimbă omul! Voluntariatul îi ajută pe oameni să simtă că fac o diferenţă – că au puterea să schimbe lucrurile în bine. Când sunt oameni care depind de tine, felul în care te priveşti se schimbă. Implicarea în activităţile comunitare înseamnă asumarea unei responsabilitități privind îmbunătățirea vieții de zi cu zi a comunităţii în care trăim. De aceea nu ezitați să vă implicați prin intermediul voluntariatului în viața acesteia. Magda Cîlțaru ‒ Asociația „Tinerii Voluntari – Valea Călugărească"
Cred că este important că am realizat ceea ce a însemnat implicarea într-o organizație nonguvernamentală și că ceea ce leagă oamenii este prietenia. Astfel, cred că ceea ce a adus în plus organizației „Spirala cunoașterii” este o adâncire a unor valori precum prietenia și încrederea în membrii asociației. Cred că este important să te dezvolți personal și să îți lărgești sfera de cunoaștere. Am învățat mai bine ce reprezintă o poveste digitală și ce etape sunt implicate. Astfel, sunt încredințat că am ajuns să mă cunosc mai bine și să îmi dezvolt creativitatea în ceea ce privește realizarea unei „povești digitale” despre asociație. prof. Marian Dragomir ‒ Asociația „Spirala Cunoașterii” prof. Virginia Apostol
Supliment
7
Noi
Cutezãtorii 66
şi
Şcoala
Şcoala Reciclării – prezent și viitor verde Elevii Şcolilor „Profesor Nicolae Simache” şi „Ienăchiţă Văcărescu”(structură) din Ploieşti au contribuit, în anul şcolar trecut, la colectarea selectivă a deşeurilor, prin participarea la concursul interşcolar „Şcoala Reciclării – prezent şi viitor verde”. Acesta a fost organizat de Primăria Municipiului Ploieşti prin Regia Autonomă de Servicii Publice cu scopul de a antrena elevii în acţiuni care au ca scop protejarea mediului de viaţă urban şi de a forma cetăţeni responsabili şi preocupaţi de mediul înconjurător. În perioada 2 februarie – 1 iunie 2015, elevii noştri, coordonaţi de prof. Alina Ciobanu şi prof. Luminiţa Dumitrescu,
s-au implicat în colectarea săptămânală a deşeurilor de hârtiecarton, plastic, PET, aluminiu şi sticlă la unităţile şcolare, acestea fiind ulterior predate operatorului de salubritate ROSAL. De asemenea, au participat, în cadrul manifestărilor ocazionate de „Zilele Oraşului Ploieşti”, la acţiunea educaţională „Elevii ploieşteni – lecţia de implicare”, prin care şi-au dovedit comportamentul ecocivic, exemplificând în centrul oraşului modul de sortare şi debarasare a deşeurilor. Elevii noștri din ambele şcoli au reuşit împreună să colecteze 9648 kg şi obţinând, în clasamentul final, locurile I (Şcoala Gimnazială „Ienăchiţă Văcărescu”) şi III (Şcoala Gimnazială „Profesor Nicolae Simache”). În cadrul Festivităţii de premiere desfăşurate în data de 5 iunie 2015, cu ocazia Zilei Internaţionale a Mediului, au fost înmânate premiile de 3000 lei (premiul I) şi 1000 lei (premiul III).
prof. Luminiţa Dumitrescu, prof. Alina Ciobanu
După faptă și răsplată Preșcolarii, elevii de gimnaziu și liceu, cadrele didactice din două unități de învățământ prestigioase din Rădăuți au dovedit interes pentru natură, pentru educația ecologică, iar în activitățile lor i-au atras pe părinți, membrii familiei, dar și alți parteneri/ sponsori din rândul comunității locale. Festivitatea de premiere a școlilor implicate în programele internaționale de educație pentru mediu, precum „Ecoșcoala”, YRE ‒ „Tineri reporteri pentru mediu”, LeAF ‒ „Să învățăm despre pădure” și în proiectele educaționale „Litter Less”, „Patrula eco” și „Eco-fotografia anului”, a avut loc pe 10 octombrie 2015, la Seminarul Național „Parteneriat în educația pentru mediul înconjurător”, ediția a XVII-a, organizat de Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie (CCDG) România, la Sala de conferințe a Hotelului Novotel, din București. Pentru preocuparea constantă privind educația pentru mediu a copiilor şi tinerilor, Şcoala Gimnazială „Bogdan Vodă”
8
și Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, din Rădăuţi, au primit premii importante la concursurile pe teme de mediu, atât la nivel național, cât și internațional. Noi câștigătorii, nominalizați pe site-ul revistei Cutezătorii, și profesorii noștri coordonatori, vă vom împărtăși din experiențele noastre ecologiste în edițiile viitoare ale revistei. Pentru că adevăratele premii și beneficii ale participării noastre în toate aceste proiecte și competiții sunt reprezentate de fapt din toate faptele noastre bune pentru mediul înconjurător. Ele ne-au schimbat pe noi în primul rând. Dacă dăruiești mediului care te înconjoară atenție el va fi atent să îți ofere cele mai neașteptate beneficii. Iată mesajul nostru pentru toți cititorii revistei Cutezătorii și promisiunea că vom reveni asupra acestui subiect, cu mărturiile noastre. coordonatori zonali CCDG pentru programele LeAF, județul Suceava: prof. Cornelia Hatnean, Şcoala Gimnazială „Bogdan Vodă” și prof. Liviu Hatnean, Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, Rădăuţi