nr. 59
2014
PreĹŁ:
8 lei
Al doilea cel mai frumos castel din lume potrivit site-ului de călătorii Hopper, Cetatea Făgăraş este devansată doar de Castelul Neuschwanstein din Germania. „Reprezintă una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi feudale din Europa de Est”. „În trecut, castelul a fost pivotul puterii regionale. În timpul secolului al XVII-lea, cetatea a fost extinsă, reflectând bogăţia locului”, susţin cei de la publicaţia Huffington Post, care a publicat clasamentul realizat de Hopper.
6
Şi anul acesta Tabăra Cutezătorii a fost pentru mine oportunitatea de a cunoaşte frumuseţile României. Într-una din zile am avut ocazia de a vizita Cetatea Făgăraş, un loc unde atmosfera medievală te duce cu gândul la vremurile de altădată. Încă din secolul al XII-lea, exista o veche fortificaţie din lemn cu val de pământ. Scopul pentru care cetatea a fost construită nu a fost atins, iar tătarii au reuşit să o incendieze în timpul invaziei din 1241. Începând din 1310, o cetate din piatră va fi ridicată pe locul vechii fortificaţii. În 1455, Iancu de Hunedoara numeşte două persoane să reconstruiască fosta cetate de lemn din
cărămidă şi piatră. Tot din acest an datează şi prima atestare documentară a noii construcţii. Aceasta va avea mai târziu un rol semnificativ în apărarea sud-estului Transilvaniei.
O veritabilă capitală a Transilvaniei medievale Începând cu voievodatul lui Ştefan Mailat – secolul XVI – cetatea devine o construcţie complexă cu ziduri de apărare dublate şi săli boltite. Locuinţa
voievodală – castelul – este separată de construcţia militară propriu-zisă – cetatea. Aceasta din urmă este înconjurată cu zid de apărare, prevăzut cu fante pentru artilerie şi coronament crenelat. După o perioadă în care chiar Mihai Viteazul a ocupat acest spaţiu, în secolul al XVII-lea, Cetatea Făgăraşului dobândeşte forma arhitecturală pe care o cunoaştem astăzi. A fost pe rând o înfloritoare şi elegantă capitală a Transilvaniei, închisoare pentru şerbii răsculaţi, pivniţele fiindu-i reamenajate în temniţe, garnizoană şi închisoare militară în perioada stăpânirii habsburgice.
Garnizoană militară şi închisoare comunistă În prima jumătate a secolului XX, între 1918 şi 1948, fortăreaţa îşi continuă rolul militar, de această dată în slujba armatei române. Este lagăr pentru curuţii albi (1918-1923) şi loc de refugiu pentru polonezi, în 1939. După 1948, aici au fost închişi opozanţii regimului comunist. Între aceştia - aproximativ 800 – s-a numărat şi Părintele Arsenie Boca. Grupul nostru a vizitat fostele spaţii de nedreaptă detenţie şi a resimţit, ca un fior rece, apăsător, umbra acelor ani terifianţi.
datorită grinzilor de lemn ars din fosta cetate. Cetatea face parte din Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat” a cărui denumire aminteşte de numele profesorului care a contribuit la înfiinţarea sa. Aici este prezentată istoria locuitorilor vremii, începând de la tradiţii şi obiceiuri până la adevărate acte de curaj. De fapt muzeul este un mixt cultural (istorie, artă, etnografie), mândrindu-se cu un patrimoniu constituit din 20 de colecţii cum ar fi cele de arheologie, arme, numismatică, cahle, carte veche, documente, lapidarium, glăjărie (sticlărie), artă decorativă şi plastică, ceramică populară, port popular, ţesături, obiceiuri, icoane pe sticlă, arta lemnului, meşteşuguri etc. La intrarea în acest spaţiu lebedele plutesc lin pe apa cristalină aflată în apropierea unui loc umbrit de arbori. Printre aceştia, pe băncuţele care străjuiesc o frumoasă alee am servit prânzul înainte de a intra în muzeu, a ne desfăta privirea şi a ne îmbogăţi mintea cu lucruri interesante. Tot ce putem spera este faptul că fortificaţia va rămâne peste veacuri un simbol al culturii româneşti şi o mărturie a tuturor personalităţilor care i-au trecut pragul. Dacă sunteţi în trecere prin Făgăraş, merită să vă faceţi timp să vizitaţi această cetate măreaţă.
Centru cultural După acţiuni de restaurare şi conservare, cetatea este astăzi un adevărat centru cultural românesc, adăpostind mărturii puternice a ceea ce a fost mai valoros în acest colţ de ţară; un spaţiu unde atmosfera de odinioară se mai păstrează
Adina-Teodora Mocanu, clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială Salcea, judeţul Suceava
7