NYTBR 44 | 3 martie 2009

Ediţia în limba română, nr. 44 – 16 martie 2009 Se distribuie numai împreună cu ziarul România liberă.

Preţ: 2,5 lei

Preţ: 17,9 lei

Pachet România liberă + Book Review

Pachet România liberă + Book Review + 100 de minuni ale lumii

Suferinţă în suburbii de Geoffrey Wolff

CHEEVER A Life. de Blake Bailey. Iustrată. 770 pag.

Alfred A. Knopf. 35 $

La moartea sa, în 1982, din cauza unui cancer, la capătul unei activităţi asidue de romancier şi povestitor, reputaţia lui John Cheever ca scriitor şi ca om era la apogeu, în ciuda problemelor lui cu alcoolul, pe care s-a străduit să le rezolve. Dar multe scrieri ale lui Cheever nu fuseseră încă publicate.

Corespondenţa sa a apărut în 1988, iar în 1990 şi 1991, fragmente din jurnalele lui au putut fi citite în foileton în revista New Yorker, care îi mai publicase 121 de povestiri, începând cu 1935.

Cheever era un scriitor apreciat pentru modul în care controla viaţa interioară a personajelor sale, un soţ şi un tată extrem de pretenţios în felul în care exprima simbolurile traiului în suburbii – puloverul cu guler rotund, din lână Shetland, pantalonii kaki, falsul accent de urmaş al familiilor cu tradiţie din New England, labradorul iubitor întins la picioarele sale, lemnele de foc depozitate în grămezi ordonate şi iarba perfect tunsă.

Raportate la această imagine, noile apariţii erau scandaloase, aruncând cu noroi în familia şi prietenii săi.

Nici măcar Susan Cheever – care dăduse detalii despre alcoolismul, ambivalenţa sexuală şi cruzimea emoţională a tatălui său, în cartea Home Before Dark (1984) Continuare în pagina 4 JOE CIARDIELLO

A LEXA N D RA J A C OBS : P RI ME L E ME N STRUA ŢII

PAGINA 5

|

MA RILYN STA S IO: S PION U L MORTAL A L LU I OLEN ST EI NH AU ER PAGINA 7

Editorial

16 martie 2009

4

9

Ficţiune 7

15

11

OUR MAGNIFICENT BASTARD TONGUE:

The Untold History of English de John McWhorter Recenzie de Ammon Shea

THE TOURIST

de Olen Steinhauer Recenzie de Marilyn Stasio 9

12

12

THE CRADLE

Cărţi pentru copii

de Patrick Somerville Recenzie de Dean Bakopoulos

14

BOOK OF CLOUDS

The Story of Dr. Greg and „Three Cups of Tea“ de Greg Mortenson şi Susan L Roth

de Chloe Aridjis Recenzie de Wendy Lesser

THREE CUPS OF TEA:

COVENTRY

Young Readers Edition de Greg Mortenson şi David Oliver Relin.

Adaptare de Sarah Thomson Recenzii de Krystyna Poray Goddu

de Helen Humphreys Recenzie de Adam Haslett 14

5

CHEEVER:

A Life de Blake Bailey Recenzie de Geoffrey Wolff

15

MY LITTLE RED BOOK

15

THE FIRES OF VESUVIUS:

Pompeii Lost and Found de Mary Beard Recenzie de Steve Coates 8

1848:

Year of Revolution de Mike Rapport Recenzie de Gary J. Bass 11

RAFTUL CU CĂRŢI

Recenzii de Julie Just

Eseu 20

1 Upper East Side – cea mai bogată şi mai scumpă zonă din Manhattan; Brooklyn – cartier new-yorkez care şi-a câştigat în ultimele decenii renumele de zonă boemă a metropolei, preferată de scriitori şi artişti. (n.tr.).

Online

Problema noastră – şi a mea – cu Steiner de Lee Siegel

A PINT OF PLAIN:

Tradition, Change, and the Fate of the Irish Pub de Bill Barich Recenzie de James Oliver Cury 10

THE OTHER SIDE OF THE ISLAND

de Allegra Goodman Recenzie de M. John Harrison

Editată de Rachel Kauder Nalebuff Recenzie de Alexandra Jacobs 6

MASTERPIECE

de Elise Broach Ilustrată de Kelly Murphy Recenzie de Barbara Feinberg

Nonficţiune 1

LISTEN TO THE WIND:

Săptămâna aceasta, Alexandra Jacobs recenzează My Little Red Book, antologia alcătuită de Rachel Kauder Nalebuff cu reflecţii ale unor femei despre, aţi ghicit, prima menstruaţie.

Deşi Jacobs, redactor la The New York Observer, este renumită pentru scrierile sale suculente şi condimentate despre viaţa urbană modernă, nu vă aşteptaţi ca ea să divulge prea curând secretele propriilor sale momente stânjenitoare ale maturizării. „Am un respect profund pentru contribuţia lui Nalebuff la studiile feministe, dar simt totodată o repulsie pentru frenezia actuală a dezvăluirilor exacerbate“, scria într-un e-mail.

Asta nu înseamnă însă că ea nu s-a făcut niciodată de râs într-un text tipărit. „Când eram în anul doi la colegiu, am scris pentru revista feministă Lighthouse un eseu plângăreţ despre un fost iubit. Era semnat «Anonim», dar prietenii lui m-au demascat imediat – atât de jenant că şi acum mă crispez când îmi amintesc“, spunea ea.

Jacobs, născută şi crescută în Upper East Side, locuieşte acum (da, şi ea) în Brooklyn1 şi lucrează actualmente la o antologie intitulată The Kingdom of New York: Knights, Knaves, Billionaires and Beauties in the City of Big Shots, care va fi publicată de Observer. Cum vor schimba oraşul actualele probleme economice şi cum îi vor afecta pe scriitorii adesea egocentrici care îl împânzesc? „Scriitorii s-ar putea să fie obligaţi să-şi caute slujbe sau să se mute în locuri unde vor fi forţaţi să interacţioneze cu oameni de alte profesii, nu doar cu scriitori şi editori“, spune Jacobs. „În cazul lui John Updike, schimbarea asta chiar a dat rezultate.“ Recenzia ei apare la pagina 5.

Editorii

LITTLE PINK HOUSE:

Articole & Bestseller-uri 17 17 17 18 18

Bestselleruri ediţii cartonate Selecţia editorilor TBR: Din culise Bestselleruri ediţii broşate Raftul cu ediţii broşate

A True Story of Defiance and Courage de Jeff Benedict Recenzie de Dahlia Lithwick

Conţine secţiune specială dedicată cărţilor apărute la editurile din România.

The New York Times Book Review, ediţia în limba română (ISSN 1937-920X) apare săptămânal, publicat de Universe Publishing House Inc. Copyright © 20082009 The New York Times. All Rights Reserved. Toate drepturile rezervate. Director editorial: Cristian Teodorescu; Redactor-şef: Virginia Costeschi; Traducători: Cristiana Vişan, Ioana Popa, Ştefan Bodea, Cătălin Pruteanu; Proofreading: Anda Ciurte, Monica Diacu; Advertising sales: virginia@nytbr.ro, tel 0745 773 764; www.nytbr.ro. PR: ARENA Communications, cecilia@arenacommunications.ro; Machetare şi pre-press: Antal Angyal, CMYK Pro, Budapesta; Tipar: GRASPO CZ. Abonamente: difuzare@romanialibera.ro.

PODCAST: Săptămâna aceasta vor apărea: Blake Bailey, pe tema biografiei lui John Cheever, Rachel Kauder Nalebuff, coordonatoarea antologiei „My Little Red Book“, Motoko Rich cu însemnări din teren şi Jennifer Schuessler cu veşti despre bestselleruri. Gazda va fi Sam Tanenhaus, editor la Book Review. Emisiunea este, de asemenea, transmisă şi în New York, vineri la ora 18:05, la postul de radio WQXR, 96,3 FM, sub titlul „Inside the New York Times Book Review“.

PAPER CUTS: Blogul Book Review prezintă cărţi şi alte materiale tipărite.

PRIME CAPITOLE: Fragmente din „Book of Clouds“, de Chloe Aridjis, „Sowing Crisis“, de Rashid Khalidi, şi din alte cărţi.

E-MAIL CU NOILE APARIŢII: Primiţi în fiecare vineri o trecere în revistă a recenziilor noilor cărţi şi apariţii. nytimes.com/books ILUSTRAŢII DE JOE CIARDIELLO (SUS) ŞI CHRISTOPH NIEMANN

Suferinţă în suburbii Continuare din pagina 1

– nu şi-ar fi putut imagina personajul pe care jurnalele lui Cheever îl dezvăluie (deşi biografia din 1988 scrisă de Scott Donaldson prezintă în amănunt chinurile psihologice şi erotice ale lui Cheever).

Cu o candoare auto-flagelantă, Cheever a scris zi după zi, începând cu 1939, povestea tristă a incestului cu fratele său îndrăgit, Fred; a durerii, înverşunării şi dispreţului faţă de soţia sa; a vânătorii sexuale neobosite. În Jurnalele sale, Cheever îşi calomnia prietenii, îşi dispreţuia părinţii, îşi bătea joc de editorii săi şi se dispreţuia pe sine, chiar şi atunci când reuşea, cu un efort eroic, să încurajeze arta pe care continua să o practice.

Noua biografie, uluitor de amănunţită, scrisă de Blake Bailey, explorează fiecare pas şovăitor făcut de Cheever pe drumul său, dezvăluind impulsurile obsesive şi autocompătimirea intensă („Ce am făcut să merit toate astea“) la care se supunea pe sine şi pe cei din propriul cămin.

După prolog, relatarea lui Bailey este una cronologică. Începe în secolul al XVII-lea, în Massachusetts Bay Colony. A fi urmaşul unor colonişti americani nu echivala cu a proveni dintr-o familie selectă, iar până la momentul naşterii lui Cheever, în 1912, în oraşul Quincy din regiunea South Shore de lângă Boston, familia sa acumulase, în „blestemata“ ei istorie, sărăcie, iresponsabilitate, alcoolism, singurătate, nebunie şi suicid. Tatălui lui John, un vânzător ambuGeoffrey Wolff scrie o biografie a lui Joshua Slocum.

4

lant de pantofi, îi plăcea să le spună fiilor săi să ţină minte „întotdeauna“ că a fost „un CHEEVAH“. Grandoarea literară era un răsfăţ familial: Hamlet, unchiul „desconsiderat“ al lui Cheevah, îşi datora prenumele faptului că bunicul Aaron aprecia opera lui Shakespeare, în care „majoritatea pasajelor despre ingratitudinea umană... erau subliniate“, după cum spune Cheever. Bunicul acestuia a murit „din cauza alcoolului şi a opiului“ care i-au provocat delirium tremens; era singur, „într-o locuinţă sordidă“ dintr-un cartier al Bostonului plin de adăposturi „sărăcăcioase ale imigranţilor“.

Spre ruşinea extravagantă a fiului ei, mama lui Cheever deţinea un magazin de cadouri în Quincy. Tot ceea ce ţinea de acesta – mileurile şi mănuşile de bucătărie, pisicile de porţelan şi cănile cu figuri umane, schimburile negustoreşti ale mamei lui cu clienţii, puterea pe care ea o avea asupra soţului şomer pentru că îşi câştiga singură pâinea – îl făcea pe John Cheever să se simtă ruşinat, iar, potrivit lui Bailey, acesta era convins că părinţii lui sunt „săraci şi proscrişi“ nu din cauza ghinionului sau a dezinteresului lor faţă de succesul material, ci „pentru că erau, de fapt, nişte oameni ciudaţi şi vulgari“. Mama lui Cheever a murit şi ea din cauza alcoolului, în ultimele ei zile dând gata câte o ladă de scotch, „deşi fusese avertizată... că băutura o va ucide“ (printre calităţile de biograf ale lui Bailey se numără şi bunul său simţ: într-o notă de subsol el ne previne că această legendă familială fabricată de Cheever „are iz de minciună“).

Jucând cu aceste cărţi, tânărul Cheever s-a îndreptat vertiginos spre eşec. A fost exmatriculat de la Thayer Academy din cauza manifestărilor flagrante de indolenţă şi obrăznicie, dar, în mod profetic, a sublimat această experienţă într-o proză scurtă, Expelled, publicată în The New Republic în 1930, pe când autorul avea 18 ani.

Tot în adolescenţă, relaţia lui cu fratele mai mare, Fred – o relaţie pe care Cheever însuşi o considera perversă – s-a aprofundat. Două dintre cele mai bune scrieri de ficţiune ale lui Cheever, romanul Falconer şi povestirea Goodbye, My Brother (preferata mea), abordează tema competiţiilor extreme între fraţi, ce degenerează în violenţă şi fratricid. Dacă arta lui John a reuşit să exploateze confuziile şi contradicţiile lui Fred şi să transforme propria sa atracţie şi repulsie faţă de fratele lui într-un mister uman profund şi acut resimţit, istoria lui Frederick Cheever pare neabătut de tristă. La puţin timp după ce a plecat din Dartmouth, Fred a ajuns împreună cu fratele său mai mic în Germania, în 1931, unde a devenit un susţinător al naţional-socialismului. Ulterior avea să sprijine fasciştii în Spania, să creadă că negrii sunt „inferiori albilor din cauza malnutriţiei“, să rămână fără loc de muncă din cauza alcoolismului şi să se afunde în săracie, bazânduse pe pomenile frecvente de la John pentru a supravieţui şi a-şi ţine în viaţă familia necăjită. Dragostea puternică a lui John Cheever faţă de acest bărbat – un sentiment reciproc – rămâne un mister nedesluşit, dar grăitor pentru căile întortocheate ale inimii.

Primul paragraf al povestirii Goodbye, My Brother pare plin de încredere, inteligent şi generos: „Suntem o familie care a avut dintotdeauna multe afinităţi. Tatăl nostru a murit înecat într-un accident nautic pe când eram mici, iar mama ne-a repetat tot timpul că relaţiile noastre familiale au un soi de permanenţă pe care nu o vom mai întâlni altundeva. Nu mă gândesc prea mult la familie, dar... mă bucur să-mi amintesc că sunt un Pommeroy – că am nasul, culoarea pielii şi promisiunea longevităţii specifice – şi că, deşi nu suntem o familie distinsă, ne amăgim că suntem unici. Nu spun asta pentru că aş fi interesat de istoria familiei ori pentru că acest sentiment al unicităţii ar fi adânc sau important pentru mine, ci pentru a sublinia că suntem loiali unul altuia, în ciuda diferenţelor dintre noi“.

CEASTA este o mostră de bravadă şi un exemplu calculat de naraţiune pe care nu te poţi baza. Vocea invariabilă minte cititorul şi se minte pe sine. În aceeaşi frază în care ne spune că tatăl său a murit înecat în urma unui accident nautic, naratorul se laudă cu permanenţa şi longevitatea. Deşi de la bun început face apel la povestea familiei Pommeroy, ne asigură că nu este interesat de istoria familială: „Nu mă gândesc prea mult la familie“.

Naratorul predă engleza la gimnaziu, unde „dă semnalul de pornire la probele de atletism“. E „trecut de vârsta la care m-aş putea aştepta să fiu numit director de şcoală“. Lucrează în biroul acestuia, dar „respectă munca“, ne asigură el. Ne mai spune că a „devenit prea bătrân pentru a mai crede“ că poate „judeca sentimentele celorlalţi“, însă Goodbye, My Brother îşi extrage energia şi pasiunea din presupunerea vorbitorului că ştie cât de sinistru este privit de fratele său dispreţuit, Lawrence.

Pe măsură ce acţiunea se desfăşoară, conflictele dintre fraţi şi mama lor minează echidistanţa calmă a vorbitorului. Mama din poveste are probleme cu alcoolul şi devine posacă, holbându-se încrâncenată la „aerul întunecat din faţa nasului ei, mişcându-şi puţin capul, ca un luptător. Ştiam că nu era loc pentru toate injuriile care i se îngrămădeau în minte. Copiii ei erau proşti, soţul – înecat, servitorii – nişte hoţi, iar scaunul pe care stătea – neconfortabil“.

Oricine a avut probleme cu alcoolul sau a trăit alături de un beţiv va recunoaşte tonalitatea persuasivă a următorului pasaj şi inevitabilitatea îngrozitoare a ceea ce urmează: „«Ştiu sigur un lucru», spuse ea cu glas răguşit. «Ştiu că dacă există viaţă de apoi, voi avea un alt tip de familie. Voi avea doar copii fabulos de bogaţi, spirituali şi încântători»“.

Blake Bailey abordează această povestire cu umor şi atenţie la schimbările sale de tonalitate. Într-adevăr, mi se pare că are cele mai bune interpretări ale povestirilor şi romanelor lui Cheever dintre toate interpretările pe care le-am citit. Nu este descurajat de varietatea îmbrăcată de proza lui Cheever, de la argoul de puşcărie din Falconer la retorica elevată a unor creaţii

A

FOTO: PAUL HOSEFROS/THE NEW YORK TIMES (1979)

Va curge sânge Mai multe femei îşi amintesc de primul ciclu menstrual. despre lumină, mare, nori, frunze căzânde şi stele din constelaţiile de care aparţin.

Proza sa preferată este The Swimmer, iar felul în care Bailey întreţese ficţiunea lui Cheever cu experienţele sale – obsesia lui mistică faţă de apă, anotimpurile schimbătoare şi cerul nocturn – constituie un tur de forţă, un caz rar în care ficţiunea capătă o mai mare profunzime în lumina contextului biografic.

Dar scopul acestei biografii este de a explora tipurile şi preţul neseriozităţii nu numai în expresia artei, ci şi în societatea familiei şi în închisoarea unui eu obsedat.

Datorită acestei misiuni, biografia scrisă de Bailey este deopotrivă captivantă şi tulburătoare, o tulburare a păcii, dacă vreţi.

Cititorii de biografii literare trebuie să fi scăpat de mult de iluzia că scriitorii învaţă sau vor să înveţe din cărţile lor cum să-şi trăiască viaţa. Dar în viaţa lui Cheever, discrepanţa dintre „părea“ şi „era“ devenise atât de mare, încât Bailey s-a străduit din greu să o înţeleagă. Este un paradox al celor mai bune biografii literare (iar această carte este mai elocventă şi mai plină de resurse decât apreciata biografie a lui Richard Yates scrisă de Bailey, A Tragic Honesty) faptul că acestea reuşesc să redea o formă inteligibilă unui conţinut amorf. Provocată de arta lui Cheever – şi de ce te-ai mai ocupa de restul? –, cartea dezasamblează o realizare sintetică precum The Wapshot Chronicles şi scoate la iveală părţile componente ale romanului în istoria personală a scriitorului. Îi las pe alţii să judece dacă acest proces este sănătos sau pervers, dar menţionez că el necesită un control de sine şi un calm specifice geniştilor care dezamorsează bombe.

AILEY crede că Cheever, în ciuda reflexului unei reticenţe înnăscute, şi-a dorit ca jurnalele sale – surprinzătoare prin strigătele lor de disperare, resentimente şi pasiune, exploziv de sincere – să fie citite. Dar de ce? Poate pentru că imaginile la microscop ale detaliilor, focalizările expresive, înceţoşările, decupajele şi juxtapunerile stranii atât de admirate în opera sa de ficţiune, asemuite cu un tip de realism magic, aveau un echivalent psihologic în percepţiile distorsionate şi judecăţile lipsite de limpezime ale unui alcoolic.

Cheever, care începuse să bea în tinereţe, a renunţat la alcool, în cele din urmă, în 1975, la pagina 518. Văzând cum se scurg anii în volumul Cheever al lui Bailey, când am ajuns la pagina 79, anul 1935, mi-am dat seama cu teamă că voi rămâne alături de un beţiv depresiv timp de încă 40 de ani. Minunat! Gândiţi-vă prin ce trebuie să fi trecut soţia, fiii şi fiica sa! Îi teroriza pe toţi, iar fiul său cel mic, Federico, încasează cele mai puţine insulte, dar cele mai împovorătoare responsabilităţi (de a ascunde şi dilua băutura, ca un puşti care face pe părintele pentru propriul tată). Conflictul dintre Cheever şi soţia

B

ILUSTRAŢIE DE JENNIFER LEW

sa, Mary, era homeric în cruzimea sa măreaţă şi neînduplecată. Susan a comparat cina în familie cu „acvariul unui rechin“, mama sa murmurând pentru sine sau ţinându-şi buzele strâns lipite, în timp ce tatăl mormăie imprecaţii incoerente.

Deşi deplânge măcelul lăsat în urmă de Cheever – câteva vieţi distruse, ale unor oameni pe care i-a exploatat –, Bailey reuşeşte ca în momentele cheie să aibă o atitudine de surpriză interogativă. Este îngrijorător să afli că Cheever se văicărea în 1973 în legătură cu poftele sale neostoite – „De ce n-ar răspunde oamenii la mângăierile mele? Nu voi şti niciodată“ – şi este la fel de uimitor să înţelegi că „nevoile sale erotice n-au fost domolite nici de cele mai crunte consecinţe ale cancerului şi alte tratamentului urmat“. Aceste nevoi ar putea să fie excesele comice ale priapismului (Cheever era „cel mai excitat bărbat întâlnit“, spune actriţa Hope Lange, cu care a avut o relaţie de durată), dar chiar şi sexul, la fel ca statutul social, îl chinuia.

Aşa cum se denigrează pe sine pentru că ar fi „un paria – un impostor mic şi jegos“, un spion infiltrat pe lângă alţi oameni care i-au „uitat misiunea“, o persoană care a adoptat gusturile şi valorile elitei pentru a-şi folosi „deghizările“, la fel mărturiseşte că şi-a urmat cu statornicie instinctele homosexuale şi că „îi detestă sincer pe homosexuali“ pentru că sunt „neserioşi, lipsiţi de umor şi revoltători“. „Sunt un fel de iconoclast care va lua peste picior fără încetare establishment-ul şi se va aştepta să fie aşezat în capul mesei. Uneori, (establishment-ul) protestează“, scrie el.

Pentru că volumul lui Bailey este atât de înţelept şi serios, atât de uman în desfăşurarea sa, poate părea nepoliticos să-ţi doreşti ca autorul să fi folosit mai puţin material reprezentativ pentru evenimentele şi senzaţiile unei vieţi marcate de ritmul său repetitiv. Până la urmă, situaţia hamsterului te izbeşte nu pentru că se învârte pe roată o dată sau de două ori. N-aş fi vrut să pierd ceva din arta narativă pe care Bailey o stăpâneşte foarte bine (atât Cheever, cât şi Yates au fost subiectele principale ale unor episoade necorelate din „Seinfeld“), din judecăţile sale morale sănătoase sau din sensibilitatea critică. Portretele pe care le face zecilor de personaje cu care Cheever a intrat în contact sunt ele însele nişte scurte povestiri, iar uneori el atinge esenţa unor relaţii complexe, dezvăluindu-le miezul într-o singură propoziţie – de pildă, atunci când explică reticenţa lui Cheever de a preda în perioada în care lucrează la un roman, pentru că îi displac „distragerile de orice fel şi în special talmeş-balmeşul din proza ucenicilor“.

Prin urmare, să luăm această carte aşa cum este şi să mulţumim pentru ea. Să luăm chinurile lui Cheever aşa cum au fost şi să citim cu toţii opera sa – Complete Novels şi Collected Stories and Other Writings, ambele volume fiind publicate de Library of America şi editate de Blake h Bailey.

DE ALEXANDRA JACOBS ESTEA că cineva a publicat amintirile unor femei despre primul lor ciclu menstrual nu poate decât să te facă să chicoteşti, dacă nu să rânjeşti ironic. De la succesul volumului The Bitch in the House (2002), o antologie a mărturisirilor unor soţii frustrate din upper-middleclass, editorii au tăiat cu entuziasm în felii din ce în ce mai mici tortul multistratificat

V

MY LITTLE RED BOOK

Editor Rachel Kauder Nalebuff 225 pag. Twelve. 14.99 $ reprezentat de experienţa unei femei moderne. V-aţi agitat din cauza banilor? Aţi trecut printr-o despărţire dureroasă? Aţi avut un prieten apropiat gay? Există câte o antologie pentru voi, dragele mele.

Dar... menstruaţiile? Chiar aşa? Ce urmează? O colecţie de eseuri meditative despre sistemul digestiv?

Totuşi, sunt multe lucruri ce se disting din My Little Red Book (Cărticica mea roşie) – un titlu inspirat de manifestul revoluţionar al preşedintelui Mao Zedong. În primul rând, volumul a fost alcătuit nu de un profesionist, ci de o anume Rachel Kauder Nalebuff, viitoare studentă la Yale şi monociclistă împătimită, care a cules anecdote despre alte femei „pe stop“ – iată un subiect de spart gheaţa pentru un boboc la facultate! Ea însăşi a avut prima menstruaţie la 12 ani, când şi-a îndesat şerveţele în costumul de baie în timpul unei sesiuni de ski nautic cu bunicii în Florida.

Alexandra Jacobs este editor la The New York Observer.

Deşi printre colaboratoare se numără Erica Jong, care a scris romanul de emancipare sexuală feminină Fear of Flying (se afla pe transatlanticul Île de France când i-a venit prima menstruaţie), şi Cecily von Ziegesar, creatoarea seriei populare de romane pentru tinere Gossip Girl (complet neaşteptat, ea purta o salopetă şi plimba caprele), cele mai multe contribuţii din volum sunt din surse obscure, care s-au ascuns în spatele mai puţinor pseudonime decât te-ai aştepta. Tânăra domnişoară Nalebuff merită o bilă albă pentru că a urmărit ca volumul să reflecte o diversitate socio-economică necaracteristică acestui gen, axat înt-o măsură covârşitoare pe problemele femeilor albe de 30 şi ceva de ani, care scriu în reviste şi locuiesc în Park Slope. Cartea cuprinde amintiri ale unor bunici şi ale unor adolescente care comunică prin instant-messaging; ale unor femei din Turcia, Ghana şi India; ale unor antreprenoare şi poete – printre acestea o femeie pe care ciclul fiicei o inspiră: „În seara asta mă încânţi ca un iubit, / muşchii mi se încordează“. Într-adevăr, My Little Red Book este nu numai o cronică a primelor menstruaţii, ci şi o antologie a obiceiurilor materne, dar detaliile devin neinteresante din cauza repetiţiei: surpriza celor dintâi pete, crampele, sentimentul că viaţa este profund nedreaptă. Când li se dă de veste, mamele râd, plâng sau le dau fetelor lor lucrurile necesare, fără a arăta vreo emoţie.

Umilesc (pentru că se apucă să transmită vestea mai departe), intimidează (pentru că încep să facă morală despre pericolele unei sarcini) sau sărbătoresc evenimentul, cu daruri florale şi ritualuri misterioase.

Ceea ce nu fac suficient, se pare, este să-şi instruiască fetele în această privinţă.

Ar fi de preferat înaintea marelui eveniment. Un număr uimitor din cele care povestesc credeau – precum Francie Nolan în A Tree Grows in Brooklyn, numai că la câţiva zeci de ani mai târziu – că sângele ce le iese din corp este un indicator al morţii, nu al maturizării (una dintre femeile care contribuie la volum îşi arde lenjeria pătată în încercarea de a-i cruţa pe cei dragi de vestea îngrozitoare) sau că nu pot folosi tampoane pentru că sunt virgine.

Golul lăsat de mamele neatente este acoperit de advertiseri, profesorii de educaţie pentru sănătate şi Judy Blume, un fel de zănă bună a adolescenţei americane.

Protagonista din Are You There God? It’s Me, Margaret de Judy Blume, un roman clasic pentru adolescenţi, aşteaptă cu nerăbdare prima menstruaţie, înzestrată cu tampoane, semănând „cu profeţii mereu pregătiţi pentru sfârşitul lumii“, după cum remarcă sec un fost fan citat în carte.

O eroină mai surprinzătoare este Jacquelyn Mitchard, autoarea romanului The Deep End of the Ocean, prima carte aleasă de Oprah pentru clubul ei de lectură. Mitchard, care are şapte copii, îi spune fiicei sale Francie, elevă în clasa a şasea: „Asta înseamnă că trupul tău se pregăteşte pentru a deveni femeie, nu că eşti deja femeie. Depinde doar de h tine când vei deveni femeie“.

5

antichitate. Dacă mulţi cărturari îşi clădesc carierele pe reconstrucţii din ce în în ce mai complicate ale lumii antice, Beard subliniază neîncetat limitele cunoaşterii, sărăcia imaginaţiei şi ambiguitatea sau contradicţiile inerente în multe dintre sursele noastre. „Nu există nici o urmă de dovadă pentru majoritatea acestor opinii“ e cumva lozinca ei – şi e una nobilă.

Ideea atotcuprinzătoare pe care o combate aici autoarea e că, atunci când Pompeiul a fost îngropat de cenuşa şi lava vulcanului Vezuviu în marea erupţie din 79 d.Hr., a devenit un „oraş împietrit în timp“, după cum susţin nenumărate ghiduri şi broşuri pentru turişti, un oraş roman vir-

Pompeiul nu e deloc un oraş „împietrit în timp“, scrie Beard. Cicatricile sale trădează o succesiune de istorii.

Sub vulcan Mary Beard destramă miturile populare despre Pompei.

DE STEVE COATES

Î

N popularul roman de secol XIX al lui Edward Bulwer-Lytton The Last Days of Pompeii, în casa superbă a protagonistului Glaucus se serveşte o cină îmbelşugată în stilul stereotipic al romanilor. Cu grădina sa cu peristil, cu mobilierul luxos, cu servitorii sprinteni şi atriumul plin de picturi care „i-ar face cinste chiar şi unui Rafael“, cuibul de holtei al lui Glaucus în Campania ar putea servi drept „model actual pentru casa unui celibatar din Mayfair“, scria Bulwer-Lytton. În cartea sa captivantă şi ştrengărească Fires of Vesuvius (Focurile Vezuviului), Mary Beard reconstituie scena cu plăcere, subliniind că această vilă din Pompei e de fapt creată după una adevărată, aşanumita Casă a Poetului Tragic. Însă, potrivit lui Beard, printre cele câteva informaţii neplăcute pe care Bulwer-Lytton „nu reuşeşte să le indice cititorilor săi“ se află şi aceea că bucătăria, prea mică pentru a fi

Steve Coates este editor la Book Review.

6

servit pregătirii unui ospăţ, era şi singura latrină din casă. Ba chiar mai rău: „După zidul din spate al grădinii... era un atelier de bătut pânza, treabă destul de dezagreabilă fiindcă principalul ingredient era urina umană... Munca era foarte zgomotoasă şi foarte urât mirositoare. Probabil că pe fun-

THE FIRES OF VESUVIUS

Pompeii Lost and Found de Mary Beard Ilustrată. 360 pag.

The Belknap Press/Harvard University Press. 26.95 $ dalul elegantului ospăţ al lui Glaucus se insinua un miros evident şi scârbos“.

Profesoară de limbi clasice la Universitatea Cambridge, Beard demolează cu o plăcere obraznică şi nedisimulată nenumăratele fantezii şi concepţii greşite care s-au format în jurul Pompeiului, urzite de-a lungul anilor de arheologii şi clasiciştii, precum şi de romancierii victorieni şi creatorii de filme despre

gin care aştepta să fie descoperit. De fapt, Beard subliniază că Pompeiul, „distrus şi răvăşit, evacuat şi jefuit... poartă amprenta (şi cicatricile) unor istorii diferite“.

Acele cicatrici nu încep cu erupţia – cu 17 ani înainte se produsese un cutremur devastator – şi nici nu se încheie odată cu ea. Hoţii din antichitate, jefuitorii din toate epocile şi „abordarea dură şi promptă“ a primelor excavări au deteriorat considerabil situl, făcând mult mai dificilă orice încercare de a reconstitui o istorie precisă a clădirilor. Pe deasupra, Pompeiul a fost bombardat masiv de aliaţi în Al Doilea Război Mondial; după cum consemnează Beard, majoritatea vizitatorilor nici nu-şi dau seama că multe dintre casele pe care le văd, de-acum restaurate de specialişti, au fost distruse deja de două ori.

Un aspect descurajant al cărţii e numărul mare de picturi şi semne pictate, menţionate în trecere de Beard, care au fost recuperate doar pentru a se decolora sau a dispărea cu desăvârşire şi care amintesc de scena săpăturilor la metrou din „Roma“ lui Fellini. Acestea au fost la fel de migăloase ca seria de picturi murale strălucitoare găsite pe peretele cortinei în amfiteatru, ulterior distruse de îngheţ în 1815, la un an după descoperire, sau la fel de plăcute ca semnul „Femei“ de pe intrarea separată într-una dintre termele oraşului.

Totuşi, chiar dacă Pompeiul nu e o capsulă a timpului, mai mult de-atât nici că ne-am putea apropia de original. Împreună cu urbeasoră Herculane, mai puţin cunoscută, e un loc crucial pentru înţelegerea artei romane, a arhitecturii casnice şi a vieţii cotidiene. Beard ne oferă un tur splendid şi îşi îndeplineşte promisiunea de a ne oferi surprize la fiecare colţ. Colindă pe străzile lipsite de canalizare ale oraşului („un amestec puturos de baligă..., legume putrede şi excremente umane – care, pentru a completa imaginea, erau fără îndoială năpădite de muşte“), aruncă o privire în case (acele atriumuri goale, cu o estetică modernistă amăgitoare, ar fi fost acoperite cu perdele ostentative şi umplute cu mobilier din lemn, dulapuri de magazie, gherghefuri şi câte şi mai câte), se plimbă prin terme (în ciuda reputaţiei lor igienice, erau murdare înainte de dezinfectarea cu clor), se îndreaptă către bar (borcanele mari din sticlă mată aşezate pe tejghea erau pen-

tru alimente uscate, nu pentru dozarea tocanelor fierbinţi din imaginaţia noastră) şi se aventurează în lupanar (bordelurile erau probabil mult mai puţine decât se crede adesea şi, drept dovadă, oricum ar fi fost în anul 79, astăzi e un loc înghesuit şi sinistru, spune Beard: o vizită turistică normală durează trei minute).

Una peste alta, Pompei a fost „un atac asupra simţurilor vizuale“, după cum zice Beard, nu în ultimul rând datorită gamei de artă publică şi privată pe care o conţine. În primul rând, o bună parte din această artă e extem de erotizată, dacă nu de-a dreptul pornografică. Mai tot restul i se poate părea cel mult bizar privitorului modern – ceva extras mai degrabă din Petronius sau Apuleius decât din Cicero sau Horaţiu – ca o frescă a Judecăţii lui Solomon montată cu pigmei. Şi în ambele cazuri dăm peste falusuri. S-ar zice că e plin peste tot de falusuri.

Enorme, micuţe, câte unul sau câte două; aparţinând unor bărbaţi, zei sau satiri în orice ambianţă sau în splendoarea desprinderii lor de trup; deasupra uşilor, cioplite pe pavaj, pe lanţuri şi pe tăvi, modelate în felinare, înaripate ca păsările sau ornate cu clopoţei. Câteva falusuri au chiar falusuri proprii. Dacă ar fi fost folosite pe post de talismane, după cum se crede uneori, e clar că n-au fost bune de nimic.

Pe lângă titlul melodramatic şi amăgitor de american (partea legată de vulcanologie sau de dramă a unui dezastru e minimă; în Marea Britanie, titlul e Pompei: viaţa unui oraş roman), cartea e minunată prin profunzimea impresionantă a informaţiei prezentate în tihnă, pentru erudiţia domoală şi, nu în ultimul rând, pentru stilul sfătos şi superb. Poate că nu-i de mirare că Beard, care sub nici o formă nu poate fi acuzată de lipsă de realism, scrie un blog captivant pentru publicaţia londoneză The Times – A Don’s Life. (Autoarea e totodată editor pe literatură clasică a suplimentului literar al The Times).

Dacă există ceva dezamăgitor în The Fires of Vesuvius e faptul că majoritatea fotografiilor alb-negru nu reuşeşte să redea atacul senzorial pe care îl evocă Beard cu atâta iscusinţă în text. Pentru asta putem recurge la o altă carte de interes general pe acest subiect, THE COMPLETE POMPEII de Joanne Berry (Thames & Hudson, 40 $).

Berry, care predă istorie antică şi arheologie la Universitatea Swansea din Ţara Galilor, îşi umple paginile realizate în stilul unei reviste cu fotografii color în format mare, care înfăţişează arta, artefactele şi clădirile oraşului, iar rezultatul e, pe măsură, năucitor.

Tonul domol, dar constant polemic al lui Beard – o altă trăsătură a bloggerului de succes? – e un mijloc dinamic de a-şi structura textul, dar are adesea un efect aparte, de parcă ar arunca o umbră à la Yeats peste mulţimea formată din colegii ei de breaslă: „Toţi tocesc covorul cu pantofii; / Toţi gândesc la fel“. Îţi vine să faci un salt şi să urli: „Ba nu toţi!“. Berry, de pildă, are un stil mai sec şi nu face nici un efort special ca să-şi proiecteze personalitatea în paginile cărţii. Însă nu pare să fie mai puţin critică decât Beard şi nu se sfieşte să discrediteze multe dintre aceleaşi „mituri“.

Ambele cărţi, care reprezintă două lecturi excelente, ne reamintesc că mai sunt multe de aflat: după 1930 de ani, un sfert h din Pompei n-a fost încă dezgropat.

FOTO: UNDERWOOD & UNDERWOOD

Odată un spion...

Un agent C.I.A. sub acoperire vrea să renunţe la spionaj, dar această opţiune se dovedeşte neviabilă.

DE MARILYN STASIO ŞADAR, Variety titrează că firma de producţie a lui George Clooney a cumpărat drepturile de ecranizare a romanului The Tourist (Turistul), un thriller de spionaj de Olen Steinhauer. Se spune că însuşi Clooney e nerăbdător să joace rolul principal al lui Milo Weaver, un agent secret dintr-o unitate clandestină C.I.A. care se referă la agenţii

A

THE TOURIST

de Olen Steinhauer 408 pag. Minotaur Books 24.95 $ săi ca fiind Turişti şi e specializată în acţiuni de Turism extrem. Ei bine, cine n-ar vrea să-l joace pe Milo? E un spion de toată isprava – un om cinstit, scârbit de munca murdară pe care o face şi disperat să iasă din joc, dar silit să participe într-o ultimă operaţiune în urma căreia şi-ar putea pierde iubita lui soţie şi fiica vitregă de 6 ani, la care ţine nebuneşte. Pentru a dramatiza buna credinţă a lui Milo ca familist devotat, Steinhauer realizează, cu îndrăzneală, câteva scene importante la Disney World. Într-o secvenţă tensionată de acţiune, Milo le prezintă pe „fetele lui“ unui agent rus retras din activitate care le însoţeşte în mod misterios în plimbarea cu trenuleţul pe schelele Space Mountain. La scurt timp după acceptarea misiunii, Milo duce la îndeplinire actul de sacrificiu suprem, lasându-le pe soţie şi fiică acolo şi părăsind parcul de distracţii cu câteva minute înainte ca agenţii Homeland Security1 să-i bată la uşă, intenţionând să-l aresteze pentru uciderea unui alt agent.

Chiar dacă n-ar arăta precum George Clooney, Milo ar fi genul de erou cu principii pe care ni l-am dori să existe măcar în literatura de ficţiune, dacă nu chiar în viaţa reală.

Singurul inconvenient al acestui prim-plan al protagonistului e că dezechilibrează ro-

Marilyn Stasio e autoarea rubricii de romane poliţiste în Book Review.

Agenţie guvernamentală americană de luptă împotriva terorismului 1

ILUSTRAŢIE DE RICH TU

manul, făcându-l mai mult un studiu caracterologic decât un roman solid de spionaj.

Există suficientă intrigă, dar aceasta e mai mult dezordonată decât complexă şi, în timp ce distribuţia romanului e populată de grei din Franţa, Rusia, China, Sudan şi componenţi ai fostei Iugoslavii, puţini dintre ei se dezvoltă în adversari adevăraţi, iar intenţiile lor sunt atât de vagi, încît nu ne stîrnesc dorinţă de răzbunare.

Un fir narativ promiţător este cel legat de planul de secătuire a resurselor de petrol ale Chinei prin destabilizarea anumitor guverne africane, mai ales pe cel din Sudan, care este furnizorul acesteia. Dar nici la Beijing, nici la Khartoum nu se întâmplă nimic, pentru că nu vizităm niciodată aceste locuri, nici nu facem cunoştinţă cu ţintele umane.

Mai dezamăgitor e că omul care a fost iniţial însărcinat să ducă la îndeplinire asasinatele (un strălucit tactician cunoscut sub numele de Tiger2, dar binecuvântat cu inteligenţa de a lua în zeflemea această poreclă stridentă: „Cred că, după Şacalul, aveau nevoie de un alt nume de animal“) moare undeva pe la pagina 60. Dar înainte de a se prăbuşi în neantul narativ, acest înspăimântător criminal îi transmite nişte secrete profesionale lui Milo, în schimbul răzbunării pe agentul secret al „jihadului islamic global“, care îl injectase cu virusul SIDA. După dispariţia lui Tiger, Milo trebuie să se mulţumească cu adversari sub nivelul său, cum ar fi oligarhul rus cu gusturi pedofile sau asasinul roşcat cu multe nume false şi nici o personalitate. Convulsiile intrigii ne ţin mintea ocupată atunci când chibzuim la însemnătatea laptopului colonelului chinez şi la întâlnirea ministrului de energie sudanez cu oligarhul rus, dar singurele întrebări cu adevărat presante îl privesc pe Milo. Îşi va pierde familia în favoarea muncii? Îşi va trăda un prieten sau un coleg?

Se va sinucide ca biata lui mamă? Va scăpa de pitbullul de agent de la Homeland Security?

TEINHAUER e sigur pe sine ori de câte ori se concentrează asupra lui Milo, al cărui sentiment de alienare faţă de ţara sa şi de cauzele ei aproape că i-a paralizat voinţa de a

S 2

Tigrul

acţiona – la un moment dat, chiar şi voinţa de a trăi. „Istoria ta nu are un centru“, îl tachinează Tiger, „nici o motivaţie care să coaguleze evenimentele trecutului tău“. Este genul de acuzaţie care poate deprima serios un erou existenţial.

Romanul susţine că 11 septembrie a schimbat toate regulile clasice de acţiune în jocul spionajului. „Putem pune bombe şi schilodi şi tortura după plăcerea inimii“, explică un vechi membru al agenţiei, „pentru că doar teroriştii sunt dispuşi să ne înfrunte, iar părerea lor nu contează“. Dar aşa cum Milo ştie prea bine, înşelăciunea şi trădarea prosperă într-un asemenea climat amoral. Nu mai poţi avea încredere în nimeni – cu excepţia, poate, a celui mai mare duşman, şi numai dacă e pe patul de moarte şi are nevoie de o favoare. „Era un principiu de bază al Turismului“, îşi reaminteşte Milo, „să nu te încrezi în nimeni. Însă, dacă trebuia să te încrezi în cineva, ar fi fost bine să nu fie un alt Turist“. Acesta e genul de gândire dură (şi scriitură puternică) ce iese la iveală ori de câte ori Steinhauer ajunge la ceea ce îl interesează de fapt – deziluzia traumantizantă şi paranoia obsedantă care a proliferat în culturile închise, în care încrederea e absentă şi intriga internă e în ascensiune. „Era o muncă mizerabilă“, îşi spune Milo. „Era o viaţă mizerabilă“.

Viaţa e încă şi mai mizerabilă în anonima ţară din spatele Cortinei de Fier pe care Steinhauer a descris-o într-o ingenioasă serie de romane care pornesc în 1948 şi continuă pe parcursul războiului rece, creând un portret de grup al paranoiei, cinismului şi disperării. În mediul nemilos al acestei serii, asupra oamenilor planează probleme politice mai vaste.

Steinhauer aplică aceeaşi matrice paranoiacinism-disperare în The Tourist, dar aceasta funcţinează aici într-un peisaj politic diferit. În afara atmosferei toxice a departamentului de Turism, Milo nu are asupra cui să-şi îndrepte furia morală – nu e niciun adevăr de apărat, nicio valoare de păstrat, nicio civilizaţie demnă de a fi salvată. În acest vid, el nu găseşte o comoară mai mare decât propria familie şi, în vreme ce Steinhauer face din Milo un bun samaritean al timpului său, se petrece ceva profund tulburător atunci când majoritatea scenelor palpitante dintr-un thiller internaţioh nal se desfăşoară în Regatul Magic.

7

Noroc!

Pe măsură ce Irlanda devine prosperă, puburile locale dispar.

DE JAMES OLIVER CURY ACĂ închizi ochii şi îţi imaginezi un pub irlandez de modă veche, te poţi gândi la podele tocite din lemn, antichităţi pe pereţi şi oameni cu şepci pe cap.

Potrivit lui Bill Barich, un scriitor american care locuieşte la Dublin, acest stereotip e perfect pentru turismul mondial, dar exercită o forţă de secătuire culturală, care distruge puburile în Irlanda. Miza e chiar identitatea naţională a ţării. Împins de nevoia de a trăi experienţa unei taverne atemporale precum cea din filmul din 1952 al lui John Ford, „The Quiet Man“ – un loc cu un puternic sentiment al comunităţii, unde arta conversaţiei este bogată – Barich călătoreşte prin Irlanda dar de fiecare dată rămâne dezamăgit.

Puburile pe care le găseşte sunt ori „piese de muzeu“ lipsite de viaţă, baruri sportive corporatiste cu televizoare sau imitaţii neruşinate care comercializează nostalgia. Vechile cutii de cereale şi anunţuri din tablă care fac publicitate pentru tutun la E. J. Morrissey sunt, se plânge Barich, „doar de faţadă“. Muzicanţii ce cântă la banjo şi la bodhran1 de la Brazen Head seamănă cu „o versiune călduţă“ a Fraţilor Clancy. În toată Irlanda, giganţi literari precum Joyce şi Yeats sunt cultivaţi în feluri care sugerează că erau clienţii obişnuiţi ai unor locuri al căror număr este ilar de improbabil.

Lipsa de autenticitate şi modernizarea, conchide Barich, au distrus distracţia de bar (sau „craic“, cum îi spun irlandezii). Interviurile cu cârciumarii în vârstă ca Dessie Hynes îl ajută pe Barich să înţeleagă de ce afacerile de modă veche sunt pe moarte: legi mai dure împotriva con-

D

James Oliver Cury este editor executiv la Epicurious.com.

1

8

Mică tobă irlandeză

dusului în stare de ebrietate îi ţin pe oameni departe de tavernele locale, iar membrii comunităţii nu se mai adună în localuri publice (iată încă un motiv pentru a detesta cafenelele Starbucks, mallurile şi internetul).

A PINT OF PLAIN

Tradition, Change, and the Fate of the Irish Pub de Bill Barich 242 pag. Walker & Company. 25 $ Şi lăcomia are partea ei de vină. „Puburile s-au aliniat industriei de divertisment“, explică Barich, descriind şmecheriile de atragere a publicului, precum nopţile de concursuri cu premii în bani, turneele de genul Texas Hold ’Em, bingo şi karaoke. La un moment dat, se trezeşte înconjurat de cinci zdrahoni băutori de bere Budweiser care se uită la un meci de fotbal, în timp ce barmanul timite smsuri de pe telefonul mobil. În altă parte, Barich întâlneşte un dispozitiv care le permite clienţilor obişnuiţi să-şi umple singuri halbele,“reducând, prin urmare, şi mai mult contactul dintre oameni“. Ar fi în stare să plângă cu berea în mână dacă ar găsi una bună. Chiar şi berea locală Guinness – „searbădă“, „vâscoasă“, stricată de gustul orzului ars – se găseşte greu.

Dar, pe măsură ce puburile rurale mor în propria lor patrie, conceptul a devenit o marcă puternică în lume.

Irish Pub Company, cu sediul în Dublin, a construit circa 500 de baruri în 45 de ţări. Sfatul lor: adăugaţi un „& Fiul“ pentru ca localul să pară cu tradiţie. Concernul multinaţional de băuturi Diageo-Guinness vinde planuri de afaceri Irish Pub Concept (I.P.C.). Iar statisticile sugerează că acum se vinde mai multă bere tare în Nigeria decât în Irlanda.

Aceste schimbări – înşelătoare efecte ale globalizării – apar ca mi-

nusuri, dar Barich ţese un nesfârşit val de referinţe istorice şi literare, bizare şi captivante, ori de câte ori ajunge într-un impas. Explicând de ce, până la sfârşitul anilor 1900, unii cârciumari deveniseră şi antreprenori de pompe funebre, el notează că „potrivit Coroners Act din 1846, orice medic legist avea dreptul de a trimite un cadavru la cel mai apropiat pub, iar proprietarul era obligat să-l păstreze, de obicei într-o pivniţă rece împreună cu butoaiele de bere, până se putea face o anchetă. Legea a rămas în vigoare până în 1962“.

Pentru a lămuri bărbăteasca artă a băutului (şi poate pentru a da credibilitate cercetărilor sale legate de bere), Barich invocă tot felul de personalităţi literare irlandeze, inclusiv pe Conor McPherson, William Carleton şi Flann O’Brien, al cărui poem The Workman’s Friend a inspirat titlul acestei cărţi. Ocazional, digresiunile sale par excesiv de tolerante – nu toţi cititorii vor fi interesaţi că o barmaniţă pe nume Helen McLean, din cătunul de răspântie Ballyscannel, a fost odată pasionată de dansul la baluri – dar pasiunea lui Barich pentru subiecte alcoolice este vastă şi de necontestat. Este la fel de natural când vorbeşte despre efectele mişcării de temperanţă, pe cât este atunci când foloseşte termeni din argoul irlandez care înseamnă „beat“.

Până la finalul jurnalului său de călătorie, Barich recunoaşte că „există o mulţime de manuscrise… despre ceea ce înseamnă cu adevărat să fii irlandez“ şi că mulţi dintre locuitori nu sunt deranjaţi, de fapt, de dispariţia vechilor puburi. Şi, deşi autorul descoperă şi câteva localuri autentice, nu analizează niciodată în profunzime paradoxul care le face să fie autentice. La urma urmei, el şi-a bazat noţiunea de autenticitate pe câteva piese şi poeme şi pe un film american – un stereotip romanţat de h la bun început.

FOTOGRAFIE DE JOHN COGILL/BLOOMBERG NEWS

Tulburări casnice Căutarea liniştii familiale dezvăluie probleme de abandon şi pierdere. părere despre război, despre fiul său sau, la o adică, nici măcar despre căsnicia lui.

Atitudinea antirăzboi a lui Renee pare să fie simplă: o mostră de grijă maternă şi de îndoială patriotică. Într-o scenă foarte bizară şi tulburătoare, care are loc într-un restaurant Dunkin’ Donuts dintr-o suburbie din Chicago, debreiajul de familie dă în clocot, căci Bill, Renee şi Adam îşi petrec ultimele ore împreună fără să producă nici măcar un strop de comunicare adevărată.

Adam pleacă în Orientul Mijlociu, iar Renee şi Bill îşi văd de vacanţa programată în Hawai.

Din moment ce nu-i place să călătorească cu avionul, Renee ia patru somnifere ca să reziste zborului lung. Sau cel puţin asta crede ea: de fapt, înghite patru pastile din rezerva de medicamente pentru tulburarea hiperchinetică a lui Adam – amfetamine – şi-şi petrece tot drumul spre Hawai scriind febril într-un jurnal, pagină după pagină, până la aterizare.

Ulterior, la hotel, Renee îi mărturiseşte lui Bill că a avut un copil, cu mulţi ani în urmă, pe care l-a dat spre adopţie după ce tatăl, soldat ca şi Adam, a murit în Vietnam.

DE DEAN BAKOPOULOS UI nu-i place o nuvelă? Lectura unei nuvele bune e ca folosirea acelor aparate de fitness pe care le vezi în reclame: te aşezi, te laşi în voia echipamentului şi a scripeţilor şi faci un antrenament complet în doar câteva minute. Citiţi câteva dintre cele mai bune mostre de gen – So Long, See You Tomorrow de William Maxwell, Wildlife de Richard Ford, Fat City de Leonard Gardner – şi veţi vedea că nu trebuie să vă cufundaţi în lumea Tolstoilor ca să aveţi o viaţă literară bogată. Citiţi nuvele şi folosiţi-vă timpul economisit ca să citiţi, de pildă, mai multe romane.

Chiar dacă sunt uşor de citit, nuvelele pot fi extrem de greu de scris. Am senzaţia că pe undeva pe lângă biroul lui Patrick Somerville zac aruncate pe podea sute de pagini nepublicate

C

THE CRADLE

de Patrick Somerville 203 pag. Little, Brown & Company. 21.99 $ din primul lui roman, The Cradle (Leagănul).

Amploarea poveştii lasă să se înţeleagă că autorul şi-a dedicat numeroase ore de transpiraţie creatoare pentru a produce această istorie emoţionantă. Din fericire, The Cradle se dovedeşte a fi rapidă şi cinematografică, o poveste epică spusă printr-o serie de scene excelent conduse şi foarte bine relatate.

Romanul începe în 1997, lângă Milwaukee, cu un grătar pregătit în curtea casei, unde Matt şi Marissa Bishop, proaspăt căsătoriţi, mănâncă hamburgeri cu Glen, tatăl Marissei. Pentru ambii tineri, Glen e singurul părinte nedezertor. Matt e orfan, e un produs al sistemului de adopţii temporare de stat, iar Caroline, mama Marissei, şi-a părăsit familia pe când fiica ei avea doar 15 ani.

Asemeni locuitorilor din Midwest pe care îi descrie, romanul nu trenează. Marissa îi dă o sarcină lui Matt în primele rânduri din carte: „Marissa nu se lăsa consolată şi nu voia să accepte altceva. Leagănul pentru copilul pe care-l aşteptau trebuia să fie neapărat leagănul în care dormise ea în copilărie“. Acel leagăn dispăruse aproape cu 10 ani în urmă, când mama Marissei îşi părăsise familia. Însă tânăra îl vrea înapoi acum şi vrea ca Matt să-l găsească.

Cititorul rămâne la fel de uluit ca Matt de toate astea – cererea Marissei n-are pic de sens, iar ea nu oferă o explicaţie convingătoare (deşi motivele i se mai clarifică la sfârşitul romanului), însă scena e desăvârşită: Matt, care munceşte în schimburi la o fabrică de chimicale din Milwaukee, habar n-are unde să caute leagănul şi nici de ce Marissa ţine morţiş să-l aibă. Aici, Somerville surprinde cu multă pricepere povara vieţii casnice deabia începute. Matt vrea să fie un om bun: din cenuşa familiilor lor fragmentate, vrea să construiască o relaţie stabilă şi idilică împreuDean Bakopoulos a scris romanul „Please Don’t Come Back From the Moon“. Noul său roman „My American Unhappiness“ va fi publicat la iarnă în Statele Unite.

ILUSTRAŢIE DE HEADS OF STATE

OCUITORII din Midwest ai lui Somerville (care seamănă destul de mult cu cei pe care i-am cunoscut în realitate) sunt adesea siliţi să se autoanalizeze, însă preferă să se îngroape în muncă şi în obligaţii ca să evite topirea straturilor îngheţate de memorie în prezent. În The Cradle, atât Matt cât şi Renee se dedau la un asemenea comportament până când nişte evenimente neaşteptate îi silesc să se confrunte cu propriul trecut.

Matt găseşte leagănul. De fapt, misiunea lui se dovedeşte mai simplă decât se aştepta el – sau cititorul – iar pistele false şi ocolurile pe care le face pe drum par inutile, chiar şi în acest roman frugal. Călătoria de întoarcere – şi ceea ce descoperă pe drum – va fi, de fapt, adevăratul voiaj năucitor. Între timp, Renee se întoarce din Hawai despovărată de secrete. („Când te gândeşti că ar fi dus-o aşa toată viaţa, fără să spună nimic... Luase amfetamine din greşeală şi-şi câştigase libertatea“). Însă, în timpul unei scene emoţionante, la un eveniment bizar dintr-o librărie pentru copii, Renee îşi dă seama că şi-a scris toate cărţile pentru copii ca pe un soi de scrisoare de dragoste pentru cel pe care nu l-a cunoscut niciodată.

Fireşte, povestea e mai complicată.

Această carte înaintează pe o traiectorie conflictuală sigură, iar Matt, aşa legat cum e de obligaţii, şi Renee, copleşită de vină, se vor intersecta într-o manieră dezamăgitoare adecvată.

The Cradle are o doză de dramatism suficientă pentru a umple 700 de pagini. Însă Somerville se concentrează doar pe catalizatorii vieţii – pe acele catastrofe imprevizibile, pe coincidenţele şi revelaţiile care ne readuc în atenţie, pe neaşteptate, propriul trecut, destabilizând prezentul şi făcând ca viitorul să pară aleatoriu şi haotic.

Ca scriitor, încă mă întreb cum a putut Somerville să creeze această poveste complexă şi desăvârşită pe o pânză atât de îngush tă. Ca cititor, mă bucur că a reuşit.

L

nă cu Marissa. Soţia sa însărcinată tocmai l-a trimis într-o misiune donchişotescă, fără nici o hartă călăuzitoare. Fireşte, el acceptă.

Glen cel bun la inimă, un exemplu minunat al stoicismului din Midwest, aude involuntar cererea fiicei sale, îl ia pe Matt deoparte şi-i dă un indiciu de unde să-şi înceapă căutarea (din casa fostei cumnate a lui Glen, în Door County, Wisconsin). După câteva zile, Matt îşi schimbă uleiul de la maşină şi porneşte spre nord, înarmat cu trei prăjiturele, un rezervor plin de benzină şi cu dorinţa de a fi soţul şi tatăl perfect.

Urmărindu-l pe Matt, ne dăm seama că nu vrea să fie genul de persoană care gândeşte prea mult. El preferă să facă. Ba chiar „face“, în parte, ca să nu gândească: „Era iunie 1997, era arşiţă, iar Matt se spetea muncind. Acceptase toate schimburile duble pe care i le propusese cineva din fabrică doar ca să strângă destui bani pentru copil. Habar n-avea ce însemna venirea pe lume a copilului şi nici cum o să fie lucrurile după aceea, deci singurul lucru care avea sens pentru el, din câte îşi dăduse seama, era să pună osul la treabă şi banii la ciorap, lăsând-o pe Marissa sau pe tatăl ei să înţeleagă

situaţia, din moment ce ei doi păreau să ştie destule despre acest subiect“.

Călătoria îl va obliga pe Matt să se lupte înverşunat cu dorinţa sa reprimată de a înţelege. De ce l-a părăsit mama lui? Ce i-au făcut toţi anii de instabilitate în care a trăit trecând dintr-o familie adoptivă dementă într-alta?

Oricât de importante ar fi aceste între-

Un personaj crede că ia somnifere înainte să urce în avion, dar de fapt ia amfetaminele fiului său. bări, însemnătatea lor pentru cititor scade ori de câte ori cartea îşi mută centrul de interes asupra altui personaj, zece ani mai târziu: o faimoasă autoare de cărţi pentru copii pe nume Renee Owen, care se uită la fiul său Adam, în timp ce acesta se pregăteşte să plece în misiune în Irak. Renee se opune războiului şi nu vrea să-şi vadă fiul implicat. Soţul ei, Bill, pare să n-aibă nici o

9

Primăvara de la Praga (Berlin, Paris, Milano) O privire de ansamblu asupra revoluţiilor pan-europene din 1848.

DE GARY J. BASS NU a fost un an al schimbării. 1848 a fost. O serie de revoluţii liberale a explodat de la un capăt la altul al Europei, răsturnând guverne din Franţa până în Ungaria, inclusiv în multe din micuţele state germane şi italiene. Revoltele nu sunt prea cunoscute în Statele Unite, dar ele figurează într-un clasament al însemnătăţii revoltelor populare pe poziţie de egalitate cu Revoluţia

2008 1848

Year of Revolution de Mike Rapport Ilustrată. 461 pag. Basic Books. 29.95 $ Americană din 1776, Revoluţia Franceză din 1789 şi sfârşitul regimurilor comuniste din Europa, în 1989 (chiar dacă aceasta din urmă a fost ceva mai puţin violentă). În 1848: Year of Revolution (1848: Anul revoluţiei), recenta sa carte de istorie, însufleţită şi cuprinzătoare, Mike Rapport descrie revoltele din acel an, evidenţiindu-le totodată semnificaţia modernă. Revoluţionarii, susţine el, erau surclasaţi de provocări aproape imposibil de învins, situaţie care sună remarcabil de familiar pentru un auditoriu al zilelor noastre. Ei au trebuit să se ia la trântă cu demonii naţionalismului, care ameninţau să târască revoluţiile liberale în noroiul conflictelor etnice. Au trebuit să făurească noi ordini constituţionale, care să poată struni radicalismele violente şi au fost nevoiţi să se confrunte cu neagra sărăcie şi mizerie socială a maselor ce dobândiseră recent o putere, care aveau aşteptări irealizabile privind creşterea economică şi egalitatea socială. Descrierile prezente în carte ale şerbilor săraci lipiţi pământului şi ale alienaţilor locuitori ai oraşelor s-ar putea la fel de bine aplica ţăranilor din zona rurală a Chinei sau muncitorilor dezrădăcinaţi din Beijingul şi Chongqingul contemporan.

Rapport, lector la catedra de istorie a Universităţii Stirling din Scoţia, începe prin a explica faptul că ordinea europeană era îngheţată de la sfârşitul războaielor napoleoniene, în 1815, respectând regulile conservatoare impuse de marile curţi imperiale. Cel mai mare susţinător al absolutismului era Klemens von Metternich, rigidul cancelar al Austriei, bântuit de amintiri ale cataclismicelor războaie ce au urmat Revoluţiei Franceze. „În vremuri de criză“, scria cu o paranoie plină de sine Metternich, monarhii trebuie să se prezinte ca nişte „părinţi învestiţi cu toată autoritatea care aparţine capului familiei“. Împăraţii în carne şi oase erau însă ceva mai puţin impresionanţi: ţarul Nicolae I a fost un pionier, creând brutala poliţie secretă din Rusia, în timp ce împăratul Ferdinand

Gary J. Bass, profesor la Princeton, este autorul volumelor „Freedom’s Battle: The Origins of Humanitarian Intervention“ şi „Stay the Hand of Vengeance: The Politics of War Crimes Tribunals“.

10

Revoluţionarii înfruntă armata prusacă în Alexanderplatz, Berlin, în martie 1848. al Austriei, „incapabil mental“, era numit de către supuşii săi „Ferdy lunaticul“. În timpul unei profunde crize economice din anii 1840, pauperitatea extremă a ţăranilor, meşteşugarilor şi a orăşenilor a întărâtat poporul împotriva regimului lui Metternich. În trecut, guvernele nervoase cenzurau presa din ţară, înăbuşeau mişcările sindicale şi blocau accesul la funcţii politice pentru clasa mijlocie şi lucrători. Când au avut loc revolte ale liberalilor, în locuri precum Napole şi Piemont, acestea au fost zdrobite de armata austriacă.

Naţionaliştii polonezi au fost striviţi sub cizmele austriecilor, prusacilor şi ruşilor; în 1830, o revoltă din Polonia s-a încheiat cu deportarea în lanţuri a 80.000 de oameni în Siberia.

Lucruri care păreau pretenţii necugetate în 1848 sunt paradigme ale democraţiei în zilele noastre: libertatea de exprimare, parlamente, libertate religioasă, procese cu juraţi. Dar, în ciuda unor astfel de ţeluri nobile, revoluţionarii cădeau uşor în capcana violenţei. Marele democrat italian Giuseppe Mazzini, pe care Metternich l-a numit cel mai periculos om din Europa, credea că „ideile se maturizează rapid dacă sunt hrănite cu sângele martirilor“.

Insurecţiile au avut o răspândire uimitoare, diferitele nemulţumiri locale explodând una după alta de-a latul continentului – o Uniune Europeană virtuală a rebeliunii. Scânteia declanşatoare a fost o revoltă în Milano, pe vremea aceea controlat de austrieci, urmată de o revoluţie în Sicilia. Apoi, protestatarii care mărşăluiau prin Paris au avut ciocniri cu gărzile municipale, declanşând revolta în tot oraşul. Guvernul francez nu a avut curajul unei intervenţii militare brutale pentru a zdrobi revolta, iar regele Louis-Philippe a fugit neajutorat împreună cu regina în Marea Britanie, cu ajutorul unui viceconsul britanic care a furnizat cuplului regal identităţile de „domnul şi doamna Smith“.

Apoi, liberalii şi muncitorii germani, entuziasmaţi de veştile din Paris, au ieşit pe stradă.

În Ungaria, Lajos Kossuth, un nobil transformat într-un contestatar vehement al dominaţiei austriece, a tunat cerând auto-guvernare liberă de „aerul pestilenţial“ al absolutismului lui Metternich. În capitala Viena, trupele au deschis focul asupra mulţimilor răsculate; guvernul bine zdruncinat al Austriei a permis adoptarea unei constituţii şi l-a constrâns pe Metternich să demisioneze. Chiar şi în reacţionara Prusie, unde soldaţii au tras cu tunul în mulţimea revoltată, pe străzile Berlinului, regele a trebuit să promulge o constituţie.

Lucruri care păreau pretenţii necugetate în 1848 sunt paradigme ale democraţiei în zilele noastre: libertatea de exprimare, parlamente, libertate religioasă.

Singurele mari puteri care au scăpat de haosul sângeros au fost Marea Britanie, unde guvernul constituţional şi sprijinul clasei mijlocii erau deja de mult puse în practică, şi Rusia, unde ţarul a sufocat orice tentativă de revoltă, radicalizând astfel generaţiile următoare de revoluţionari.

După descărcarea electrică a succesului, revoluţionarii au început să se clatine sub povara guvernării. Unul din aspectele cele mai sensibile era naţionalismul. Metternich se străduise să ţină laolaltă un imperiu compus din cel puţin 11 naţiuni, inclusiv pe turbulenţii unguri şi italieni. După încetarea regimului său, „primăvara naţiunilor“ a lăsat continentul pradă unui val de revendicări etnice conflictuale. În Frankfurt, radicalii au cerut un stat german unificat. Dar ce ar fi urmat să se întâmple cu locuitorii non-germani ai acelei viitoare Germanii, ca danezii şi polonezii, şi ce i-ar fi aşteptat pe germanii care locuiau în afara unei Germanii unificate? Un politician neamţ a dat declaraţia dătătoare de fiori că

„preponderenţa rasei germane faţă de majoritatea raselor slave... este un fapt evident“.

Mulţi monarhişti şi catolici austrieci, deşi etnici germani, nu vedeau cu ochi buni ideea unificării cu îngâmfatele lor rude.

Naţiunile mai mici nu erau nici ele mai rezonabile. Ungurii au cerut simultan o încetare a dominaţiei austriece, dar şi autoritate asupra Transilvaniei, spre nemulţumirea numeroşilor români care locuiau acolo. Perspectiva de a li se acorda evreilor drept de vot într-o Ungarie independentă a declanşat un val de revolte anti-evreieşti, convingând guvernul înspăimântat să amâne temporar emanciparea evreilor. Unii reprezentanţi ai minorităţilor din Ungaria, în special numeroşi croaţi, au decis că preferau dominaţia austriacă. Trupele croate au mărşăluit până la 30 de km de Budapesta, înainte de a fi oprite de forţele ungare. Atunci când ţăranii români şi sârbi s-au răsculat împotriva conducerii ungare, au fost măcelăriţi. În timp ce revoluţionarii se străduiau să realizeze progrese sociale şi economice, vechile regimuri au scos din nou capul la iveală.

Guvernul liberal din Ungaria a fost zdrobit de invaziile devastatoare ale Austriei şi aliatului ei, Rusia. În landurile germane, deziluzia de după 1848 a bătătorit drumul pentru viitoare experimente dictatoriale. Întrebat ce ar putea restaura autoritatea prusacă, Otto von Bismarck, aşezat la pian, a cântat marşul de atac al infanteriei prusace. Ulterior, a declarat: „Marilor întrebări ale epocii nu le răspund discursurile şi deciziile majorităţii – aceasta a fost marea greşeală a anilor 1848 şi 1849 –, ci sângele şi tăişul sabiei“. În Franţa, Louis-Napoleon Bonaparte, imaturul nepot al faimosului împărat, a pus la cale o lovitură de stat în 1851, i-a întemniţat pe toţi dizidenţii şi s-a instalat ca Împăratul Napoleon al IIIlea. Rapport vede în 1848 „mugurii fertili“ ai autoritarismului european.

Autorul este un bun povestitor, cu un ochi format pentru detaliile mărunte, precum „prăjiturile constituţionale“ produse de cofetarii vienezi care susţineau revoluţia. Totuşi, încercând să ajute cititorii să nu se piardă în hăţişul tot mai încurcat al numeroaselor revolte şi intervenţii, Rapport exagerează uneori de dragul artificiului scriitoricesc, ca atunci când îl numeşte pe Napoleon „incorigibilul Împărat“ – o descriere plină de preţiozitate a tiranului militar văzut de mulţi ruşi din acea perioadă ca încarnarea Anticristului. De asemenea, dă un rateu când spune că Metternich „nu a fost tulburat“ de revoluţia grecească împotriva stăpânirii otomane; de fapt, ministrul austriac a descris-o ca „şase ani de chinuri“.

E greu să citeşti această carte fără să simţi un respect crescând pentru oamenii care au reuşit să gestioneze cu succes perioada postrevoluţionară, precum Nelson Mandela şi Vaclav Havel, care mai întâi au făcut o revoluţie, iar apoi au consimţit la toate compromisurile lipsite de eroism care constituie fluidul vital al actualului sistem democratic de guvernare. Oamenii vor rezona mereu la căutările utopice ale perfecţiunii, de la Mazzini la Che. Dar ceea ce urmează după este de fapt ceea ce contează: monotonia cotidiană a guh vernării eficiente.

ILUSTRAŢIE DE AKG-IMAGES/FROM „1848“

Expulzarea Un oraş, o firmă uriaşă de farmaceutice şi o proprietară de casă de neclintit.

DE DAHLIA LITHWICK CEASTA e o relatare a unei dispute de expropriere care a dus la o decizie monumentală a Curţii Supreme, în cazul Kelo vs. City of New London, deşi, asemeni cazului juridic în sine, rolul curţii e de fapt un amănunt neesenţial. Asta deoarece, cu mult înainte ca tribunalul să decidă, în 2005, că un oraş din Connecticut putea folosi clauza de expropriere din al Cincilea Amendament pentru luarea în posesie a proprietăţilor private ca să transforme o comunitate de clasă muncitoare într-un centru urban elegant,

A

LITTLE PINK HOUSE

A True Story of Defiance and Courage de Jeff Benedict Ilustrată. 397 pag.

Grand Central Publishing. 26.99 $ acest caz a fost judecat şi s-a dat o decizie demnă de un film. Povestea unei căsuţe roz din New London şi a proprietarei ei hotărâte a stârnit un val uriaş de editoriale mânioase, a galvanizat o mişcare de confiscare a casei din New Hampshire a judecătorului de la Curtea Supremă David Souter şi a făcut ca, în cele din urmă, în 40 de state să se schimbe legislaţia pe tema exproprierii. De-a lungul acestui scandal, adevărata poziţie a Curţii a fost să susţină apărarea Constituţiei.

Little Pink House (Căsuţa roz) este povestea lui Susette Kelo, care a pus punct unei căsnicii nefericite în 1997 pentru a renova o căsuţă victoriană de la malul mării. Kelo s-a trezit pe neaşteptate că stă în calea unui plan ambiţios de transformare a cartierului său într-un uriaş teren corporativ de joacă pentru Pfizer Inc., care cuprindea şi un ho-

Susette Kelo a fost transformată dintr-o studentă anonimă la şcoala de asistente medicale într-o eroină a dreptului asupra proprietăţii. tel de lux, un spa şi blocuri cu apartamente elegante. Reporterul de investigaţii Jeff Benedict s-a hotărât s-o transforme pe Kelo într-un soi de Erin Brockovich jucată de Julia Roberts. Însă această abordare are şi un preţ jurnalistic: până ajunge să-şi prezinte pe larg protagonista (care „avea un corp ce sfida faptul că născuse cinci copii. Părul ei de un roşu aprins îi cădea în valuri până la mijloc“), autorul riscă să fi scris primul roman de dragoste pe subiectul exproprierii.

Totuşi, Benedict a alcătuit o poveste fascinantă, folosind mesaje de e-mail, proiecte, interviuri şi jurnale personale pentru a produce o relatare sordidă a comploturilor neomenoşilor politicieni locali care sunt mână în mână cu corporaţiile ca să-i alunge din case

Dahlia Lithwick este editor senior la Slate.

ILUSTRAŢIE DE SERIFCAN OZCAN

pe americanii care-şi câştigă traiul muncind din greu. Transformarea lui Susette Kelo dintr-o studentă timidă la şcoala de asistente medicale într-o eroină naţională a dreptului asupra proprietăţii contrastează frapant cu intrigile demne de Cruella de Vil ale lui Claire Gaudiani, aflată în fruntea New London Development Corporation. În relatarea lui Benedict, înclinaţia lui Gaudiani spre îmbrăcăminte seducătoare şi limbaj elevat ambiguu o transformă într-o antagonistă perfectă pentru naiva Susette. Bătând palma cu politicienii locali, cu directorii Pfizer şi cu biroul guvernatorului, Gaudiani e întruchiparea progresului cu orice preţ.

Benedict se străduieşte să-şi păstreze echilibrul, însă acest echilibru constă aici în alternări constante între povestea lui Kelo şi cea a uriaşelor interese care încearcă s-o strivească. Legea însăşi n-are parte de prea multă atenţie, iar poziţiei Curţii Supreme în acest caz i se acordă mai puţin de un paragraf. La o adică, Benedict consemnează că legea din Connecticut îi dezavantajează pe proprietari în asemenea dispute. Însă, amintind de poziţia Institute for Justice, firma de avocaţi din Washington care a reprezentat-o pe Kelo în media naţionale, autorul formulează constant problemele juridice ca pe nişte bătălii epice între bogaţi şi săraci, între oameni înflăcăraţi şi jurişti care au pierdut contactul cu realitatea. Acesta e un edificiu legal construit nu pe jurisprudenţă şi precedent legal, ci pe senzaţia vagă că tribunalele ar trebui să se pronunţe mereu de partea celor buni.

Ca poveste despre nedreptate, Little Pink House e un succes. Nimeni nu poate rămâne insensibil la roşcata curajoasă, la proprietarul caraghios al alimentarei sau la bătrânii îngroziţi din localitate, care se luptă să-şi ducă mai departe traiul în tihnă, în casele pe care le-au îndrăgit. Însă dacă e s-o privim ca pe o poveste despre sistemul judiciar, atunci cartea e construită pe prejudecăţi despre cruzimea glacială a legii. Fără a prea lua în considerare posibilitatea ca judecătorii să-şi bazeze deciziile pe cazuri şi legi statale, Benedict sugerează că tocmai un capriciu juridic sau o ideologie au demolat comunitatea lui Kelo şi că sistemul juridic a trădat-o pe femeie când nu s-a pronunţat în favoarea ei.

E un cadru avantajos pentru povestire s-o pui pe Susette Kelo, extrem de umană cum e, împotriva celor „cinci străini în robe negre“, nemiloşi cum sunt ei. E totodată o abordare periculoasă, după cum a aflat însăşi Kelo atunci când, în toiul atenţiei mediatice acordate deciziei, ea a început să primească telefoane de la civili înarmaţi care se ofereau să-i apere casa.

După aproape zece ani de luptă juridică, acea căsuţă roz a lui Kelo a fost demontată şi mutată pe un alt vârf de deal, cu o altă vedere la apă. Nu prea e un final de basm, dar, pe de altă parte, dintre cazurile care ajung la Curtea Supremă, prea puţine se pot lăuda cu aşa ceva. Poate că e mai bine pentru toată lumea că tribunalele încearcă, în general, să aplice legea statală, confruntându-se cu necesitatea de a alege între decizii demne de h un film şi aplicarea imparţială a legii.

Limba nepereche Un lingvist pune la îndoială originea limbii engleze.

DE AMMON SHEA NGLEZA e supusă la numeroşi descriptori în Our Magnificent Bastard Tongue (Minunata noastră limbă hibridă), de John McWhorter, o analiză scurtă şi captivantă a istoriei limbii engleze. E, printre altele, „foarte specială“, „deloc normală“, „hibridă“, „interesantă“, „neobişnuită“ şi, în cazul în care nu ne-am prins încă, „absolut ciudată“. McWhorter îşi propune să clarifice anumite subiecte pe care simte că le-au ocolit autorii tipicelor „istorii vechi şi măreţe“ ale limbii engleze, cu vocabularul lor „fetişist“ impus asupra gramaticii. McWhorter a fost profesor de ling-

E

OUR MAGNIFICENT BASTARD TONGUE

The Untold History of English de John McWhorter 230 pag. Gotham Books. 22.50 $

vistică la Universitatea din California, la Berkeley şi la Cornell, iar în prezent este membru al Manhattan Institute şi autor al multor cărţi despre limbă şi rasă.

Din fericire, cartea nu e o analiză seacă a unor detalii academice şi nici o istorie prea simplificată. Volumul lui McWhorter e un viraj binevenit de la genul de cărţi erudite în care baza unei idei pare să fie adesea clădită pe cadavrele duşmanilor autorului. Deşi nu e de acord cu părerile multor predecesori, autorul îşi exprimă opoziţia într-o manieră politicoasă, fie că nu le menţionează numele, fie că subliniază că le apreciază şi le respectă opera extrem de mult.

Our Magnificent Bastard Tongue nu e sub nici o formă o istorie completă a limbii engleze. După cum sugerează subtitlul, McWhorter e mai interesant de „istoria nespusă a limbii engleze“. Autorul arată că engleza are „noduri“ în gramatică şi anumite trăsături care nu se regăsesc în familia de limbi germanice, însă care există în câteva limbi celtice, şi Ammon Shea a scris cartea „Reading the OED: One Man, One Year, 21.730 Pages“.

se întreabă de ce au trecut neobservate aceste influenţe. Eu sunt adesea de părere că „istoria nespusă“ a rămas nespusă dintr-un bun motiv şi e o dovadă a puterii de convingere a lui McWhorter că m-am simţit jignit în numele graiurilor din Ţara Galilor şi din Cornwall.

McWhorter afirmă că are două lecţii pe care vrea să le disemineze. „Mai întâi, deschiderea limbii engleze la cuvinte din alte limbi nu e prin nimic specială“. Şi, „în al doilea rând, nu există o concepţie logică a gramaticii corecte, în opoziţie cu gramatica incorectă adoptată de oameni din ignoranţă sau lene“. („Micile reguli cumplite“ precum cea împotriva folosirii pronumelui „ei“ ca pronume singular neutru sunt lipsite de sens pentru McWhorter – totuşi, Shakespeare a făcut aşa ceva –, însă nespecialiştii se agaţă de ele ca „Linus de păturica lui“).

Nu e aşa de uimitor că „deschiderea“ limbii engleze faţă de cuvinte nu reuşeşte să-l copleşească pe McWhorter – un lingvist care, asemeni multor confraţi de-ai lui, e mai puţin impresionat de cuvintele care alcătuiesc vocabularul unei limbi decât de modul de împletire a acestor cuvinte.

Pe alocuri, autorul abordează şi subiectul împrumuturilor gramaticale făcute de vikingi din engleză, priveşte cu scepticism ipoteza Sapir-Whorf (care susţine că limbajul afectează modul de gândire) şi se întreabă dacă străvechii fenicieni ar fi avut o influenţă mai mare asupra limbii engleze decât se crede astăzi. În ceea ce priveşte vocabularul său, McWhorter adoptă pe alocuri un ton care e neplăcut de colocvial. Şi-a creat deja un stil relaxat şi totuşi informativ prin care să explice istoria limbii unui public larg – şi o face chiar foarte bine, însă nu câştigă nimic începându-şi propoziţiile, aşa cum îi stă în obicei cu „Aha“ sau „Dar fiţi atenţi“.

O istorie mai cuprinzătoare a limbii poate fi găsită în Cambridge Encyclopedia of the English Language de David Crystal, sau în The Story of English de Robert McCrum, Robert MacNeil şi William Cran. Însă McWhorter ne oferă o abordare discrepantă şi plăcută: o perspectivă care-şi poartă cu lejeritate h erudiţia.

11

Poveste din Berlin Într-un roman de debut, o tânără evreică mexicană trăieşte în Germania din transcrierea notiţelor unui istoric bătrân.

DE WENDY LESSER AI întâi de toate, romanele de debut scrise de autori tineri care văd lumea ca pe o viziune proaspătă şi originală şi scriu despre ea cu claritate şi moderaţie sunt destul de rare. Când la asta mai adaugi faptul că Book of Clouds (Cartea norilor) a lui Chloe Aridjis e totodată un portret uluitor de precis al Berlinului, precum şi o descriere serioasă a unei tine-

M

BOOK OF CLOUDS

de Chloe Aridjis 209 pag. Black Cat/Grove/Atlantic Ediţie broşată. 14 $

re evreice mexicane care se lasă în voia sorţii în străinătate, acest roman devine o lectură obligatorie şi foarte plăcută.

Naratoarea Tatiana e unul dintre cei cinci copii ai unui cuplu care are un magazin alimentar evreiesc în Ciudad de Mexico.

Această femeie de 20 şi ceva de ani trăieşte de câţiva ani buni în Berlin, păstrând o legătură minimă cu familia şi câştigânduşi traiul din slujbe prost plătite şi fără să Wendy Lesser editează The Threepenny Review. Cea mai recentă carte a sa, „Room for Doubt“, e, în parte, despre Berlin.

aibă prieteni. Pentru ea, duminicile sunt un pustiu de singurătate în care face plimbări lungi prin oraş; în timpul săptămânii, când nu îngheaţă în apartamentul ei neîncălzit, îşi petrece timpul transcriind notiţele care nu vor fi publicate niciodată ale unui istoric evreu german în vârstă.

Relaţia ei cea mai intimă, forma ei preferată de contact uman e vocea înregistrată care anunţă staţiile de metrou. „Pronunţia lui era arcuită, avea o voioşie densă şi livrată înainte de fiecare staţie, iar eu puneam deoparte cartea sau ziarul şi mă lăsam pe spate ca să ascult numele staţiilor pronunţate una după alta, în flux neîntrerupt – asta exceptând prezenţa celorlalţi, precum controlorii de bilete în civil sau muzicienii cerşetori, rugându-se să le acorzi atenţie ca nişte cheaguri de sânge întunecat în circulaţia oraşului“.

E limpede că Tatiana e cam sărită de pe fix. Totuşi, e complet demnă de încredere în ceea ce priveşte oraşul ademenitor şi neliniştitor pe care îl surprinde în observaţiile ei.

De la blocurile comuniste masive şi anonime din fostul Berlin de Est la „petrecerile“ nocturne şi adesea literalmente „underground“

Naratorul lui Chloe Aridjis insistă prea mult asupra fantomelor care nu sunt prezente, dar şi asupra străinilor care sunt de faţă. care se organizează în clădiri părăsite, până la Monumentul evreilor ucişi în Europa, aflat în centru (şi pe care ea-l percepe drept derutant şi sinistru într-o noapte, printre umbrele aruncate de lumina lunii), Berlinul Tatianei e exact cel pe care l-ai vedea la faţa locului. În anumite feluri, alienarea o transformă într-un observator mai precis decât ar fi o persoană „normală“, fiindcă fata se concen-

trează exagerat de mult asupra fantomelor care nu sunt prezente cât şi asupra străinilor aflaţi de faţă şi care fac şi ei parte din adevăratul Berlin.

Book of Clouds are o tramă aşa şi-aşa.

Prin şeful ei în vârstă, Tatiana cunoaşte un meteorolog neamţ, cu care începe să se întâlnească apoi, deşi „nu era genul meu“. (Însă, pe de altă parte, se pare că nimeni nu e genul ei). „Avea nasul borcănat, probabil spart de vreo două ori“, observă ea la prima întâlnire, „şi gura care nu se închidea complet, cu o mică despărţitură între buze care le făcea să pară că s-ar fi aflat într-o aşteptare neîncetată, gata să mănânce, să sărute sau să răspundă la o întrebare“. În relaţia lor nu se întâmplă mai nimic, aşa cum nimic nu se întâmplă nici la slujbă, însă spre sfârşitul cărţii intervine un episod violent cu nişte puştani neonazişti care îi grăbeşte plecarea din Berlin.

Trebuie să recunosc că mi-aş fi dorit ca trama să evolueze în altă direcţie: nu că acest gen anume de violenţă nu s-ar putea produce în viaţa reală (e limpede că s-ar putea, ba chiar se şi produce), ci, ca mecanism ficţional într-un roman despre o evreică în Germania, e ceva cam previzibil şi prea simplist. Totuşi, e o plângere neînsemnată în cazul unei cărţi care are atâtea elemente în favoarea sa, nu în ultimul rând capacitatea de a reda deopotrih vă realităţi adevărate şi denaturate.

Crimă în catedrală În acest roman britanic, flăcările unui bombardament german forjează o apropiere imediată şi o prietenie trainică.

DE ADAM HASLETT MPULSUL de a scrie elegii e una dintre marile surse literare. A inspirat scriitori de la Proust la Woolf şi la William Trevor şi a produs unele dintre cele mai ademenitoare mostre de proză din ficţiunea modernă. Totuşi, e un impuls periculos. Scăpat de sub control, ucide ceea ce încearcă să aducă la viaţă. Dacă e să folosesc o expresie aplicată de Russell Banks în alt context, scriitori pot aluneca într-o „ipostază elegiacă de afinitate, de parcă viaţa tuturor s-ar fi încheiat deja“. Destul de ciudat, dat fiind că e scrisă la prezent şi abordează în detaliu visceral un oraş asediat, noul roman al lui Helen Humphrey, Coventry, e afectat de această problemă. În noaptea de 14 noiembrie 1940, în timp ce Coventry era atacat cu bombe incendiare de Luftwaffe, două femei de vârstă mijlocie,

I

Adam Haslett a scris „You Are Not a Stranger Here“, o culegere de povestiri.

Romanul său „First Atlantic“ va fi publicat la începutul anului viitor în Statele Unite.

12

Harriet şi Maeve, s-au rătăcit separat pe străzile în flăcări. S-au mai văzut o singură dată înainte, în urmă cu 25 de ani, când Harriet i-a cerut îndrumări lui Maeve în faţa catedralei din Coventry; cele două au ajuns să petreacă împreună câteva ore plăcute, detaşându-se pentru scurtă vreme de existenţa lor încorsetată, de membre ale clasei muncitoare. Deşi n-au mai ştiut una de alta de atunci, ziua respectivă li s-a întipărit în memorie, ca aluzie

COVENTRY

de Helen Humphreys 179 pag. W. W. Norton & Company. 23.95 $ a vieţii mai libere pe care ar fi putut s-o aibă.

Cu toate că femeile nu ştiu la ce va duce noaptea aceea, cititorul înţelege de la bun început că ele se vor reîntâlni cumva. Aşadar, de la început acţiunea romanului e umbrită de o aură prevestitoare.

Harriet, rămasă văduvă după Primul Război Mondial, îşi începe noaptea ca pompier de serviciu în vârful catedralei unde s-a

întâlnit odinioară cu Maeve (Catedrala din Coventry a fost singura catedrală englezească distrusă de nazişti şi, prin urmare, a devenit un simbol naţional al loviturilor sorţii şi al suferinţei). Fără ca Harriet să ştie, tovarăşul ei de pe acoperiş e fiul lui Maeve, Jeremy, care-i aminteşte de soţul pierdut cu mulţi ani în urmă. Parţial din acest motiv, ea simte nevoia să-l ocrotească pe Jeremy şi scopul ei neabătut e să-l călăuzească acasă. Romanul alternează povestea lui Harriet cu cea a lui Maeve, a cărei misiune e să-şi găsească fiul în toiul haosului, şi oscilează totodată între evenimentele din acea noapte şi amintirile celor două femei despre episoade adesea cotidiene, care le îndeamnă să se gândească la alegerile pe care le-au făcut. În cele mai puternice pasaje, disonanţa radical cognitivă a războiul e adusă la viaţă cu intensitate. După ce un rănit pe care ea nu se îndura să-l ajute a tras-o de gleznă, Harriet se hotărăşte ca, în schimb, să-i aducă ceai unei infirmiere suprasolicitate.

Porneşte prin oraşul în flăcări în căutarea acelui leac universal al britanicilor, dar ca să facă ceai, trebuie să ia apă încălzită de

o bombă dintr-o casă pe jumătate năruită şi să scoată ceaiul din mâna încleştată a proprietarului mort.

Dacă Humphrey le-ar fi permis personajelor sale să se abată mai des de la drum – aceasta e una dintre puţinele scene cu Harriet care nu are legătură directă cu călătoria ei împreună cu Jeremy – alternările ei rapide între prezent şi trecutul amintit ar fi alcătuit un contrapunct mai revelator.

Dar aşa, înaintarea lor către ceea ce le-a fost hărăzită e întreruptă de amintiri, care alunecă pe panta elegiacă şi par bizare în mijlocul unui bombardament aerian.

Din moment ce relaţia dintre cele două femei constituie nucleul romanului, mare păcat că aflăm atât de puţine despre ea. Ni se oferă scurta scenă de la începutul cărţii, cu prima lor întâlnire, şi apoi scurta regăsire, dar asta-i tot. La final, le descoperim pe Harriet şi Maeve, după ani de zile, scriindu-şi despre acea noapte îngrozitoare. Una dintre ele s-a dedicat desenării de scene cu Coventry, iar cealaltă s-a apucat de poezie.

De parcă elegia ar fi fost miezul problemei h de la bun început.

FOTO: HARTWIG KLAPPERT

BIBLIOTECA DE SÃNÃTATE

Aflã secretele medicinei naturiste ºi vei trãi mai mult ºi mai bine.

Nu trebuie sã ratezi reþeta internaþionalã de succes Viaþa sãnãtoasã.

Poþi trãi mai bine.

Poþi "i mai #ãnãto#.

"u#$ãrã %iaru& ºi vei desco"eri #n fiecare volum ceva nou$ secretul "lantelor% diete% te&nici de rela'are% masa(% medicina alternativã% )o*a% la un "reþ s"ecial de

$%& 'ei( împreunã cu ziarul

* sãptãmânal, miercurea, începând cu 21 ianuarie 2009

Cărţi pentru copii

Ceaşca ce dă pe dinafară DE KRYSTYNA PORAY GODDU

P

ĂTRUNS de frig, înfometat şi rătăcit după ce nu reuşise să escaladeze vârful K2, Greg Mortenson a nimerit în satul Korphe din Pakistan, în septembrie 1993.

Greşeala lui a schimbat pentru totdeauna vieţile a mii de copii pakistanezi şi afgani. În semn de recunoştinţă faţă de sătenii care l-au ajutat, Mortenson a jurat să construiască o şcoală pentru copiii din localitate, care învăţau în aer liber, scrijelind cu beţe în noroi. Îndeplinirea acelei promisiuni l-a transformat pe Mortenson – un pierde-vară nonşalant, care era de profesie infirmier de urgenţe şi de vocaţie alpinist – într-un strângător de fonduri foarte motivat care a contribuit la întemeierea şi – de-acum – la conducerea organizaţiei nonprofit Central Asia Institute. Mortenson nu s-a mulţumit cu o singură şcoală: dându-şi seama cât de mult aveau nevoie de educaţie copiii din regiune, a călătorit până în cele mai îndepărtate colţuri din Pakistan şi Afganistan ca să construiască mai multe. Fundaţia sa a creat 78 de şcoli, în care au învăţat 28.000 de copii, inclusiv peste 18.000 de fete, care rareori aveau parte de educaţie înainte. Povestea e de-acum cunoscută de cei 1.2 milioane de adulţi care au

Krystyna Poray Goddu’s most recent book is “Dollmakers and Their Stories.”

ţinut pe lista de bestselleruri mai bine de doi ani cartea lui Mortenson Three Cups of Tea (Trei ceşti de ceai). Succesul cărţii a inspirat şi aceste două noi versiuni pentru copii.

Listen to the Wind (Ascultă vântul) spune povestea lui Mortenson prin vocile limpezi şi concise ale copiilor din Korphe. Lăsând deoparte contextul şi istoria, această carte ilus-

LISTEN TO THE WIND

The Story of Dr. Greg and „Three Cups of Tea“ de Greg Mortenson şi Susan L. Roth Ilustraţii de Susan L. Roth.

Pagini nenumerotate. Dial Books for Young Readers 16.99 $ (Vârsta: 6 – 8 ani) THREE CUPS OF TEA

Young Readers Edition de Greg Mortenson and David Oliver Relin Adaptarea: Sarah Thomson 209 pag. Dial Books for Young Readers 16.99 $ (Vârsta: de la 8 ani) trată e la fel de dedicată spiritului experienţei şi misiunii lui Mortenson. Textul minimal se completează de minune cu colajele texturale şi cafenii ale lui Susan L. Roth, care evocă asprimea pământului şi viaţa primitivă de acolo. Spiritul comunităţii este dominant:

aproape la orice pagină deschidem, pe ambele părţi vedem mulţimea de săteni (fete cu baticuri colorate şi băieţi cu părul negru) care au muncit cu Mortenson la construirea şcolii lor. „Mamele noastre au adus apa ca să facem cimentul... Cu degeţelele noastre am înfipt aşchii mici de piatră în ciment ca să întărim pereţii“. Calitatea naturală a artei e contrabalansată de un Album foto Korphe, cu poze color care alcătuiesc o imagine de documentar a locului şi a oamenilor, răspunzând întrebării unui copil: E de-adevăratelea?

Three Cups of Tea: Young Readers Edition îşi propune să rămână fidelă poveştii lui Mortenson şi să reprezinte un model pentru cititori. E plină-ochi de bonusuri, printre care şi o prefaţă semnată de Jane Goodall, un calendar al evenimentelor, un glosar, un indice

biografic şi un interviu lung şi tulburător cu Amira, fiica de 12 ani a lui Mortenson. Totuşi, încadrată între atâtea elemente, povestea în sine are un impact mai slab. Cuvintele de vocabular, scrise cu aldine, îi trimit pe cititori la glosar, dar distrag totodată atenţia şi dau cărţii o aură descurajatoare de manual. În versiunea ei scurtă, Sarah Thomson a păstrat intacte ritmul şi personajele, însă relatările anoste ale unor evenimente precum răpirea sub ameninţare cu arme a lui Mortenson, cu câteva săptămâni înainte de naşterea fiicei sale, nu reuşeşc să atingă puterea versiunii originale. Totuşi, această ediţie e valoroasă: copiii au contribuit în moduri practice la succesul misiunii lui Mortenson şi nu trebuie să ne sfiim să-i imh plicăm în asemenea acţiuni.

facă mişcări bruşte“ şi că s-a abţinut să-l strivească pe Marvin atunci când s-au întâlnit, din întâmplare, în bucătărie.

Totuşi, Marvin simte nevoie să reducă distanţa dintre om şi insectă, aşa că, în seara dezamăgitoarei petreceri aniversare a lui James, se aventurează în dormitorul băiatului ca să-i lase un cadou. Ajuns acolo, dă cu ochii de hârtie şi de o sticluţă de cerneală (primite de James de la tatăl său artist, un cadou care băiatului i s-a părut plictisitor) şi, în timp ce băiatul doarme, Marvin se apucă să-şi bage picioruşele din faţă în cerneală şi creează o copie miniaturală perfectă a scenei hibernale de afară. Desenul elegant şi complicat e descoperit a doua zi dimineaţă, mai întâi de James şi apoi de adulţi, care-şi revarsă cu efuziune părerile despre genialitatea băiatului şi vor să vândă imediat desenul: reacţii care în viaţa reală prezintă riscul de a distruge bucuria sinceră de a picta a unui copil, făcându-l să fie mult prea atent la prezenţa criticilor.

Când James merge cu tatăl său (şi cu Marvin ascuns în buzunar) la Metropolitan Museum of Art, un curator vede din întâmplare desenul şi-l asemuieşte cu opera lui Albrecht Dürer, după care se concepe un plan care catapultează Masterpiece în lumea furtu-

lui de obiecte de artă, a falsurilor şi a investigaţiilor poliţieneşti.

Dacă trama e antrenantă pe alocuri, ţi se şterge orice impresie că această carte ar putea fi despre dezvăluirea unui talent sau a unui impuls creator şi, în schimb, te alegi cu mai multe efuziuni rapsodice din partea adulţilor, laolaltă cu nenumărate discuţii despre cât de minunată e celebritatea şi despre alte aspecte ale industriei artei, în defavoarea actului creator în sine.

Apariţia curatorului mai aduce câteva probleme. Dacă până în acest punct Broach şi-a conturat personajele într-un stil fermecător şi aparte, respectând convenţiile unei lumi în care băieţii şi gândacii trăiesc împreună, tonul visător al cărţii se întrerupe odată cu discuţia abstractă a curatorului despre Dürer, melancolie, Nietzsche, frumuseţe, virtute şi aşa mai departe. Astfel se năruie şi atmosfera fantastică.

Povestea ar fi fost redată mult mai bine dacă lumea de la Metropolitan şi adulţii, cu toate opiniile şi planurile lor, ar fi fost prezentaţi prin filtrul perspectivei lui Marvin sau a lui James. În afară de rarele prilejuri când se izolează ca să deseneze, băiatul şi gândacul îşi petrec timpul nefăcând nimic, în timp ce adul-

Şmecher priceput DE BARBARA FEINBERG

Î

MI închipui că toţi copiii care cresc în apartamente, la oraş, au uneori reverii legate de existenţa micuţelor vieţuitoare care trăiesc sub chiuvetă sau dincolo de un perete. La zărirea unui şoricel sau a unui gândac care ţâşnesc în viteză pe podeaua din bucătărie pentru a se face nevăzuţi printr-un portal altminteri invizibil, copiii îşi pot imagina că există stiluri de viaţă ample şi secrete care prosperă ascunse vederii. Şi, mai ales într-o clipă de singurătate, ei ar putea simţi o afinitate aparte faţă de aceste creaturi ascunse, pricepând că şi ele au vieţi detaşate de freamătul serios al adulţilor din jur.

Romanul Masterpiece (Capodoperă) al Elisei Broach începe prin prezentarea unei asemenea lumi secrete. În spatele unui perete pătruns de igrasie din bucătăria elegantă a familiei Pompaday, care locuieşte în luxosul Upper East Side, trăieşte o familie guralivă şi voioasă de gândăcei. Mama şi Tata îl răsfaţă pe iubitul lor fiu Marvin;

Barbara Feinberg a scris cartea „Welcome to Lizard Motel: Protecting the Imaginative Lives of Children“.

14

la cină se desfată cu gunoaie delicioase.

Familia iese din ascunzătoare marţea, când vin menajerele, mergând cu aspiratorul până în solariu, unde gândacii se bucură de o zi în mijlocul naturii, printre „frunzeMASTERPIECE

de Elise Broach Ilustraţii de Kelly Murphy 292 pag. Christy Ottaviano Books/Henry Holt & Company. 16.95 $ (Vârsta: 8 –13 ani) le pufoase ale violetelor“. Despre ei nu ştie nimeni din familia Pompaday, în nici un caz mama, implicată în vânzări imobiliare şi dotată cu o intensă conştiinţă de clasă, şi nici morocănosul care e soţul ei de-al doilea.

Doamna Pompaday e nepăsătoare faţă de singuraticul James, fiul său de 11 ani, căruia îi e dor de tatăl său şi-şi doreşte ca părinţii lui să nu fi divorţat. Observându-l pe James în secret, Marvin îşi doreşte să se împrietenească cu băiatul, deşi, în afară de simpatia generică pe care ai putea s-o simţi faţă de un străin, Broach nu explică mai deloc ce i se pare atât de atrăgător gândăcelului la acest copil inexpresiv, pe lângă faptul că „nu pare înclinat să

ILUSTRAŢIE DE „LISTEN TO THE WIND“

ţii trăncăne mai departe. Ce cred ei despre discuţiile adulţilor? Le trec oare prin minte dileme morale legate de dezamăgirile lor?

Masterpiece e mai satisfăcătoare, probabil, când suntem poftiţi în lumea de dincolo de peretele bucătăriei şi ni se dă voie să o urmărim fără întreruperi. Asemeni lui

Marvin, ai cărui părinţi îl dădăcesc pentru o cufundare riscantă în chiuveta din baie, ca să umple „un capac de sticlă cu apă caldă şi să adauge un singur grăunte de detergent de spălat vasele de culoarea peruzelei“, cititorul îşi doreşte şi el să se cufunde „în bule“ h şi să plutească pe placul inimii.

Raftul cu cărţi ERIKA-SAN

Text şi ilustraţii Allen Say Houghton Mifflin Harcourt. 17 $ (Vârsta: 4 – 8 ani)

Viaţa cu mama DE M. JOHN HARRISON

H

ONOR a ajuns de curând pe Island 365. A venit din nord, cu părinţii ei. Ţărmul e marcat de bariere şi semne de avertizare, dar şi de hoteluri vechi care răsar din apă. Oceanul e înfiorător de aproape de noua casă a lui Honor, însă ferestrele sunt zăbrelite şi totul e ferit.

Părinţii lui Honor nu dau dovadă de aceeaşi grijă în ceea ce-i priveşte. Poartă culori nepotrivite. Nu par s-o fi iniţiat prea bine în tainele crezului corporatist. Şi, fireşte, Honor n-a fost opţiunea de nume cea mai înţeleaptă pentru fiica lor, din moment ce „H“-ul e mut. Alţi copii ar putea crede că numele ei începe cu „O“. Drept urmare, s-ar putea produce o confuzie. Fetiţa nu s-ar adapta.

Toate predicţiile îngrozitoare despre epoca noastră s-au adeverit. Stratul de ozon a dispărut. Încălzirea globală a ridicat nivelul mărilor atât de brusc, încât cea mai mare parte a populaţiei mondiale a fost nimicită.

După aceea, corporaţia Mama Natură a pre-

THE OTHER SIDE OF THE ISLAND

de Allegra Goodman 280 pag. Razorbill/ Penguin Young Readers Group. 16.99 $ (Vârsta: de la 12 ani) luat controlul, printr-un plan de a-i proteja pe veci pe supravieţuitori. De-acum toată lumea face aşa cum zice Mama Natură. Toţi merg acolo unde li se spune. Tuturor le e frică de „mormântul acvatic“. Însă, dincolo de asta, adevărata lor frică e cea de schimbare şi, ca urmare a acelei schimbări, frica de moarte. Mama Natură profită din plin de neliniştile omeneşti fireşti pentru a pune la punct o societate formală, controlată şi îngrădită. În The Other Side of the Island (Dincolo de Insulă), Honor cea sinceră, deşteaptă şi nerăbdătoare descoperă cum e ascuns adevărul sub cultura siguranţei.

Allegra Goodman îşi creează lumea cu tuşe iscusite, reunind tradiţiile lingvistice ale distopiilor literare cu cele ale poveştilor clasice post-dezastru precum Riddley Walker de Russell Hoban sau Canticle for Leibowitz de Walter M. Miller Jr., în care limbajul e folosit

M. John Harrison a scris romanele „The Course of the Heart“ şi „Light“.

pentru a înfăţişa schimbarea catastrofală. De pildă, planeta e pe cale de a fi acoperită cu un „tavan“. Partea bună e că a fost şi „izolată“: în încercarea de a fabrica un mediu protejat, Mama Natură a anulat multe tipuri de comportament. Noua Vreme produsă de imensul ei proiect ingineresc e pe atât de ideologică şi de emoţională pe cât e climaterică. Aceste jocuri de cuvinte îi permit lui Goodman să-şi expună eficient background-ul, însă mai oferă şi nenumărate enigme pentru desfătarea cititorului. În această lume, Meteorologul e un bau-bau, iar prognoza meteo e un concept interzis, fiindcă implică imprevizibilul.

Ca toate distopiile, The Other Side of the Island e o poveste a răzvrătirii. La zece ani, Honor nu prea poate suporta lipsa de conformism a părinţilor săi. Nu le poate înţelege refuzul de a purta hainele potrivite sau de a face ce trebuie atunci când trebuie.

Goodman scrie cu un umor atât de inteligent şi de compătimitor încât, cel puţin o vreme, Honor pare să fie personajul matur, mai ales fiindcă îşi dă seama ce vor şi de ce au nevoie oamenii pentru a se adapta în structurile sociale. Fireşte, Honor descoperă repede că dacă nu-ţi găseşti locul în structura Mamei Natură vei avea de suferit, mai întâi emoţional şi social, prin excludere, şi apoi, dacă ai devenit imun la asta, vei suferi fizic – pedeapsa pentru nerespectarea structurii e de „24 de ore de raţionament persuasiv şi de consolidare pozitivă“, timp în care ai putea rămâne fără câţiva dinţi.

The Other Side of the Island nu are însă un ton destul de imperativ. La urma urmei, lumea noastră, lumea dinaintea celei a lui Honor, s-a distrus complet. Nu ne putem închipui – şi Goodman nu ne ajută deloc – cât de înfiorătoare a fost perioada Potopului, cât de imposibilă s-ar fi zis că e construirea unei lumi pe ruinele celei vechi, cât de binevenită ar fi părut corporaţia. Discursul sforăitor despre libertate al lui Goodman se ascunde în spatele acestei sperietori care e Mama Natură. Drept urmare, trama, care se desfăşoară printr-o serie de dezvăluiri distopice, se sfârşeşte mai puţin interesant decât s-ar fi întâmplat într-o scenă cu împuşcături dintr-un film hollywoodian. Argumentul ideologic – siguranţă versus libertate – lasă eroismul pe primul loc. În încercarea de a o transforma pe Honor dintr-o fetiţă confuză şi tulburată într-un personaj cu forţe proprii, Goodman produce un punct culminant care apelează prea mult la narcisismul cititorului, pierzându-şi pe drum umorul tihnit h şi ambiguu.

DIN „ERIKA-SAN“

STOP ME IF YOU’VE HEARD THIS ONE BEFORE

de David Yoo Hyperion. 16.99 $ (Vârsta: de la 13 ani) S-ar zice că nu e posibil să-i faci pe sportivi, pe fetele populare şi pe sfrijiţii din liceu să pară proaspeţi şi amuzanţi, însă Yoo reuşeşte. Povestea sa de tip Romeo şi Julieta e încântătoare (un paria ca Albert Kim cu o fată populară ca Mia? Da’ de unde!), însă devine deosebită prin modul sec în care Albert îşi relatează necazurile. De la părinţii lui coreeni, aşa nasoi cum sunt ei, cu „copilăriile lor legitim tragice“, la copiii mânioşi din cartier („o ploaie de bulgări de gheaţă arcuindu-se deasupra ca nişte grenade“), Albert priveşte procesul maturizării cu toată drăgălăşenia comică şi cu lipsa de sentimentalism meritată.

Cartea lui Say e o argumentaţie în favoarea propriilor visuri, oricât de incipiente şi fantastice ar fi ele. Erica, o fată din America, rămâne fascinată de o imagine veche dintr-o casă de la ţară, din Japonia. Erica învaţă japoneză la şcoală şi, după facultate, se duce în Japonia ca să predea. La început, Tokio o dezamăgeşte, nu e „vechea Japonie“ şi nimic nu i se pare potrivit. Dar apoi descoperă un oraş pe o insulă şi un prieten care-i arată împrejurimile pe bicicletă.

La sfârşit, cei doi se căsătoresc şi se mută într-o fermă micuţă, „în sfârşit acasă“.

DINOTHESAURUS

Prehistoric Poems and Paintings Text şi ilustraţii Douglas Florian Atheneum. 17.99 $ (Vârsta: de la 6 ani) Textul excentric şi rimat al lui Florian conţine lecţii utile: de pildă, cum să pronunţi „micropachycephalosaurus“ – „şopârlă mică, cu capul îndesat“ – sau „plesiozaur“. Urmează multe informaţii despre dinozauri: „Ce i-a ţinut de cald spinozaurului/ când s-a făcut tot mai frig? / Spinii au fost ca un panou solar/ (Ca o lenjerie de corp din flanel“). Poate că explicaţia cu lenjeria intimă ar putea induce în eroare, însă talentul lui Florian – la guaşe, colaje, creioane colorate, stenciluri – e superb şi amuzant.

POSY

de Linda Newbery Ilustraţii: Catherine Rayner Atheneum. 16.99 $ (Vârsta: 2 – 5 ani) Pisicuţa din această superbă carte face manevrele demne de o felină (se joacă cu aţe, înhaţă cu ghearele, îşi bagă nasul în rufele spălate) care i-ar putea atrage pe iubitorii de pisici de orice vârstă.

Posy e, fără nici o îndoială, drăgălaşă foc, cu dungile ei ca nişte vârtejuri, cu mustăţile şi privirea ei uimită. Totuşi, cartea semnată de Newbery şi Rayner ar fi fost mai bună dacă ar fi avut vreun fir narativ; poate că, după ce s-au delectat cu imaginile fermecătoare, micuţii cititori nu vor mai avea nici o motivaţie să o mai deschidă a doua sau a treia oară.

DE LA „POSY“

WE CAN’T ALL BE RATTLESNAKES

OPEN THE DOOR TO LIBERTY

de Patrick Jennings HarperCollins. 15.99 $ (Vârsta: 8 – 12 ani)

A Biography of Toussaint L’Ouverture de Anne Rockwell Ilustraţii de R. Gregory Christie Houghton Mifflin Harcourt. 18 $ (Vârsta: 9 – 12 ani)

Naratorul glumeţ şi aparent irascibil din această carte e cu siguranţă special: „Sunt şarpe... un şarpe constrictor“. Gunnar, copilul care a prins-o pe „Crusher“ („Crede că sunt mascul.

Se înşală“), o aruncă în acvariul său, alături de celelalte animale de companie: „o tarantulă, o ţestoasă de deşert şi o şopârlă“. Celelalte vieţuitoare se arată neprietenoase la început, refuzând comunicarea telepatică, dar apoi îşi unesc forţele, iar Crusher îşi plănuieşte metodic evadarea.

Vocea ei de făptură experimentată şi întorsăturile tramei lui Jennings oferă o poveste captivantă şi foarte amuzantă.

Povestea lui L’Ouverture, care a condus cu succes o răzmeriţă în colonia franceză de sclavi din St. Domingue – acum, Haiti – e plină de cumplite răsturnări de situaţie. Lider elocvent (John Adams îl admira), L’Ouverture s-a opus violenţei inutile, însă nu a reuşit să-şi capitalizeze victoria şi a murit într-o închisoare franceză. Rockwell reuşeşte de minune să explice o viaţă complicată, excelent completată prin desenele realizate în stilul primitiv american. Însă povestea acestui erou tragic nu are nici o morală simplă sau înălţătoare. JULIE JUST 15

Bestselleruri The New York Times Book Review Săpt. aceasta

CĂRŢI ILUSTRATE

Săpt. în top

Cărţi pentru copii Săpt. aceasta

16 martie 2009

LECTURI UŞOARE

Săpt. în top

1

LISTEN TO THE WIND: THE STORY OF DR. GREG AND „THREE CUPS OF TEA“ de Greg Mortenson şi Susan L. Roth. (Dial, 16.99 $) O şcoală se dezvoltă în Pakistan. (Vârsta: 4 – 8 ani)

6

1

THE GRAVEYARD BOOK de Neil Gaiman, ilustrată 22 de Dave McKean (HarperCollins, 17.99 $) Pentru a evita un asasin, un băiat locuieşte în cimitir. (Vârsta: de la 10 ani)

2

GALLOP! scrisă şi ilustrată de Rufus Butler Seder (Workman, 12.95 $) Animalele par să se mişte la răsfoirea paginilor. (Vârsta: 4 – 8 ani)

68

2

SCAT de Carl Hiaasen (Random House, 16.99 $) Un eco-mister, cu o mlaştină scârboasă şi personaje care nu sunt întotdeauna ceea ce par. (Vârsta: 9 – 12 ani)

3

SWING! scrisă şi ilustrată de Rufus Butler Seder 20 (Workman, 12.95 $) Copiii atletici par să se mişte la răsfoirea paginilor. (Vârsta: 4 – 8 ani)

3

THIRTEEN REASONS WHY de Jay Asher (Razorbill, 19 16.99 $) Înainte de a se sinucide, o fată trimite mesaje audio explicative către 13 persoane. (Vârsta: de la 14 ani)

4

NAKED MOLE RAT GETS DRESSED scrisă şi ilus8 trată de Mo Willems (Hyperion, 16.99 $) Acest rozător ca individualist. (Vârsta: de la 3 ani)

4

5

CAT scrisă de Matthew Van Fleet cu fotografii de Brian 3 Stanton (Simon & Schuster, 16.99 $) Tot soiul de pisici, în mişcare şi pe versuri. (Vârsta: de la 3 ani)

THE HUNGER GAMES de Suzanne Collins (Scholastic, 17.99 $) Într-un viitor distopic, o fată luptă pentru supravieţuire în direct la TV. (Vârsta: de la 12 ani)

5

6

WABI SABI de Mark Reibstein, ilustrată de Ed Young (Little, Brown Young Readers, 16.99$) Pisica Wabi Sabi caută semnificaţia numelui său. (Vârsta: 4 – 8 ani)

SEEKERS: GREAT BEAR LAKE de Erin Hunter (HarperCollins, 16.99 $) Ursuleţi într-o călătorie spre un loc mitic al păcii şi vindecării. (Vârsta: de la 10 ani)

6

7

TEN LITTLE FINGERS AND TEN LITTLE TOES de 15 Mem Fox, ilustrată de Helen Oxenbury (Harcourt, 16 $) O celebrare a degeţelelor şi a iubirii. (Vârsta: 4 – 8 ani)

12 THE 39 CLUES: ONE FALSE NOTE de Gordon Korman (Scholastic, 12.99 $) Continuarea la The Maze of Bones. (Vârsta: 8 – 12 ani)

7

3

8

FADE de Lisa McMann (Simon Pulse/Simon & Schuster, 15.99 $) Coşmarurile o bântuie pe Janie cea visătoare. (Vârsta: de la 14 ani)

BARACK OBAMA: SON OF PROMISE, CHILD 20 OF HOPE de Nikki Grimes, ilustrată de Bryan Collier (Simon & Schuster, 16.99 $) Da, se poate; biografia pentru copii a preşedintelui. (Vârsta: 5 – 10 ani)

8

3 WILLOWS de Ann Brashares (Delacorte, 18.99 $) O nouă frăţie le primeşte pe Polly, Jo şi Ama, în timpul verii dinaintea începerii liceului. (Vârsta: de la 12 ani)

7

9

BIG WORDS FOR LITTLE PEOPLE de Jamie Lee 23 Curtis, ilustrată de Laura Cornell (Joanna Cotler/ HarperCollins, 16.99 $) O familie de mitocani îşi îmbunătăţeşte vocabularul şi relaţiile. (Vârsta: 4 – 8 ani)

9

THE UNDERNEATH de Kathi Appelt, ilustrată de David Small (Atheneum, 16.99 $) Un câine şi o pisică singuratică, care urmează să nască pui, devin o familie într-un cartier înţesat de pericole. (Vârsta: 9 – 12 ani)

4

10

HIP HOP SPEAKS TO CHILDREN editată de 5 Nikki Giovanni, mai mulţi ilustratori (Jabberwocky / Sourcebooks, 19.99 $) Celebrarea poeziei cu ritm, include un CD. (Vârsta: 9 – 12 ani)

10

THE 39 CLUES: THE MAZE OF BONES de Rick 24 Riordan (Scholastic, 12.99 $) Un frate şi o soră caută sursa puterii familiei lor. (Vârsta: 8 – 12 ani)

25

3

11

CĂRŢI BROŞATE

SERII

1

EVERMORE de Alyson Noël (St. Martin’s Griffin, 9.95 $) Nemuritori la şcoală. (Vârsta: de la 12 ani)

2

THE BOOK THIEF de Markus Zusak (Knopf, 11.99 $) 77 O fată salvează nişte cărţi de la o incendiere nazistă şi le împarte cu un bărbat evreu. (Vârsta: de la 14 ani)

3

5

4

1

THE TWILIGHT SAGA de Stephenie Meyer (Megan 82 Tingley/Little Brown, ed. cart. şi broş.) Vampiri, vârcolaci şi întâmplările lor din liceu.

(Vârsta: de la 12 ani)

2

DIARY OF A WIMPY KID scrisă şi ilustrată de Jeff Kinney (Amulet/Abrams, doar ed. broşată) Un băiat povesteşte pericolele vieţii de adolescent.

(Vârsta: 9 – 12 ani)

3

HOUSE OF NIGHT de P. C. şi Kristin Cast (St. Martin’s 27 Press, ed. broş.) Vampiri la şcoală. (Vârsta: de la 14 ani)

4

THE CLIQUE de Lisi Harrison (Poppy/Little, Brown, doar ed. broş.) Vieţile şi iubirile copiilor populari dintr-o şcoală de elită. (Vârsta: de la 12 ani)

6

5

PRIVATE de Kate Brian. (Simon Pulse, doar ed. broş.)

Lumea tensionată a unui liceu de elită.

(Vârsta: de la 14 ani)

3

6

PERCY JACKSON & THE OLYMPIANS de Rick Riordan (Disney-Hyperion, ed. cart. şi broş.) Bătălia monştrilor mitologici. (Vârsta: 9 – 12 ani)

7

THREE CUPS OF TEA: YOUNG READERS EDITION de Greg Mortenson şi David Oliver Relin (Puffin, 8.99 $) Un fost alpinist ridică şcoli în satele din Pakistan şi Afganistan. (Vârsta: 9 – 12 ani)

6

4

CORALINE de Neil Gaiman şi Dave McKean (HarperFestival, 6.99 $) Legat de film. (Vârsta: 9 – 12 ani)

7

5

THE TALE OF DESPEREAUX de Kate DiCamillo, ilustrată de Timothy Basil Ering (Candlewick, 7.99 $) Un şoarece, un şobolan şi o fată într-o călătorie magică.

(Vârsta: de la 10 ani)

57

6

WICKED: WITCH AND CURSE de Nancy Holder şi Debbie Viguié (Simon Pulse, 7.99 $) O orfană intră într-o familie supranaturală. (Vârsta: de la 12 ani)

5

7

THE BOY IN THE STRIPED PAJAMAS de John 17 Boyne (David Fickling/ Random House, 8.99 $) Un băiat îşi pierde inocenţa în vremuri grele. (Vârsta: de la 12 ani)

7

8

TWEAK de Nic Sheff (Atheneum, 9.99 $) Memoriile despre dependenţă ale protagonistului din Beautiful Boy. (Vârsta: de la 14 ani)

HARRY POTTER de J. K. Rowling (Arthur A. Levine/ 213 Scholastic, ed. cart. şi broş.) Un tânăr vrăjitor îşi creşte puterile luptând cu răul. (Vârsta: de la 10 ani)

6

8

9

INKHEART de Cornelia Funke (Chicken House/ 23 Scholastic, ed. cart. şi broş.) Personajele unei cărţi prind viaţă şi înrobesc cititorii. (Vârsta: de la 10 ani)

BARACK OBAMA: UNITED STATES PRESIDENT de Roberta Edwards, ilustrată de Ken Call (Grosset & Dunlap, 4.99 $) Călătoria politică a „copilului slăbănog“ continuă. (Vârsta: 6 – 8 ani)

8

9

VAMPIRE DIARIES de L. J. Smith (HarperTeen, ed. cart. şi broş.) Vampiri la şcoală, într-un triunghi amoros.

(Vârsta: de la 14 ani)

10

THE MYSTERIOUS BENEDICT SOCIETY de Trenton 28 Lee Stewart, ilustrată de Carson Ellis (Megan Tingley/Little, Brown, 6.99 $) Copii cu har într-o misiune. (Vârsta: 9 – 12 ani)

10

NIGHT WORLD de L. J. Smith (Simon Pulse, ed. broş.) 13 Rase supranaturale formează societăţi secrete.

(Vârsta: de la 14 ani)

88

5

Topul reflectă vânzările pentru săptămâna care s-a încheiat pe 28 februarie, în mai multe mii de puncte de vânzare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, ale cărţilor de interes general din mai multe categorii. Este vorba de sute de librării (statistic evaluate pentru a fi reprezentative pentru toate librăriile); de lanţurile de magazine naţionale, regionale şi locale; de magazine online de multimedia şi cărţi; de magazine din cadrul universităţilor, magazine de cadouri, supermarketuri, magazine cu discounturi şi puncte de difuzare a presei. Un asterisc (*) arată că vânzările unui titlu sunt foarte apropiate de cele ale titlului imediat precedent. Semnul (†) indică faptul că unele magazine declară comenzi pentru mai multe exemplare din acelaşi titlu. Cărţile care se vând constant nu sunt urmărite în mod activ. Topuri detaliate sunt disponibile pe site-ul nytimes. com/books. Toate cele patru liste de cărţi pentru copii apar în fiecare săptămână pe site-ul Book Review. Editorii au furnizat categoriile de vârstă pentru titlurile respective.

16

TBR: Din culise VIAŢA LUI TED: Last Lion: The Fall and Rise of Ted Kennedy, semnat de o echipă de la Boston Globe şi editat de Peter S. Canellos, intră pe lista de cărţi cartonate de nonficţiune din această săptămână la nr. 7. În 400 de pagini alerte dar pline de detalii, cartea reînvie vechile scandaluri de la Chappaquiddick şi Palm Beach şi schiţează un portret caustic al bărbatului devotat familiei, care a luat un sac de dormit pentru a se culca sub coşciugul tatălui său. De asemenea, pătrunde şi în adâncimea carierei legislative, veche de aproape cinci decenii, a senatorului Kennedy. „Fără îndoială, e cel mai mare membru al legislativului din istoria Americii“, a declarat prin e-mail Canellos, şeful biroului din Washington al ziarului Globe. „Poate părea o apreciere superlativă facilă. Dar atunci când te documentezi exhaustiv – şi noi am făcut-o – chiar nu e altă concluzie“. Aparent, Kennedy e de acord.

Când bunul său prieten şi socru, Edmund Reggie, i-a spus recent că mulţi îl consideră pe el şi pe Daniel Webster cei mai mari doi senatori din toate timpurile, el i-a răspuns în glumă:“Dar Webster ce-a făcut?“.

TÂRGUL DE PRĂJITURI SÂNGEROS:

Cream Puff Murder, cel de-al 11-lea roman poliţist de Joanne Fluke, în prim-planul căruia se află Hannah Swenson, provinciala detectivă-patiser din Minnesota, intră pe lista cărţilor cartonate de ficţiune la nr. 12 în această săptămână. Nu sunteţi familiarizaţi cu acest exemplar de frunte al genului“policier culinar“? Gândiţi-vă la el ca la Tăcerea mieilor pentru cadrul de cremă arsă, cu multe reţete la grămadă. În Key Lime Pie Murder, Hannah îl urmăreşte pe ucigaşul unui arbitru într-un concurs local de făcut prăjituri. În Carrot Cake Murder, ea descoperă un cadavru la o reunine familială, cu firimituri din prăjitura din titlu năpădite de furnici şi răspândite în jur. Pentru a verifica probele, am decis să strâng la repezeală o serie de prăjituri Viking ale Hannei şi să văd dacă vreunul dintre colegii mei va îndrăzni să guste. Reacţiile au fost în mare parte pozitive. „După ce aroma iniţială a prăjiturilor Tollhouse se risipeşte, rămâne un gust persistent de melasă şi coctail de cereale cu fructe. Iar nucile – macadamia? – asigură un fond suficient de neutru (aproape untos) pentru a scoate în evidenţă echilibrul complex dintre gustul picant şi cel dulce“ (atenţie, nu conţine nuci: sunt doar cu ciocolată albă). Un degustător a lăudat „fiorul dentiţiei“ furnizat de „ronţăitul viguros“, cu toate că altul a mărturisit că preferă „prăjiturele mai moi, mai consistente“. Dar această reacţie a fost cireaşa de pe tort: „Tare, dură şi voinică, aşa cum ar trebui să fie un Viking!

Cu ovăz, cu o aromă puternică de duritate exterioară şi interioară. Încă una şi o să jefuiesc Canterbury până la apusul soarelui!“. Potrivit site-ului ei, MurderSheBaked. com, în prezent, Fluke testează reţete pentru Plum Pudding Murder, care va apărea în octombrie. Avertisment: conţine şi un elf mort! Cartea, adică, nu budinca.

DISPĂRUŢI: E o săptămână foarte bună pentru cărţi despre junglă. Lost City of Z: A Tale of Deadly Obsession in the Amazon a lui David Grann, despre exploratorul Percy Fawcett condamnat la pieire, intră pe listă la nr. 4, în timp ce Out of Captivity: Surviving 1,967 Days in the Colombian Jungle, o relatare despre anii nedoriţi de călătorii aventuroase a trei constructori civili americani printre gherilele FARC, debutează la nr. 5. JENNIFER SCHUESSLER

Ediţii cartonate

Bestselleruri The New York Times Book Review Săpt. aceasta

FICŢIUNE

Săpt. trecută

Săpt. în top

1

PROMISES IN DEATH de J. D. Robb (Putnam, 26.95 $) Lt. Eve Dallas investighează asasinatul unui coleg; de Nora Roberts, scris sub pseudonim.

2

THE ASSOCIATE de John Grisham (Doubleday, 27.95 $) Un absolvent de drept idealist e nevoit să se angajeze la o firmă de avocatură prestigioasă, dar traumatizantă.

3

WHITE WITCH, BLACK CURSE de Kim Harrison (Eos/ William Morrow, 25.99 $) O vrăjitoare care e şi vânătoare de recompense răzbună moartea iubitului ei; cartea 7 din seria Hollows.

1

4

ONE DAY AT A TIME de Danielle Steel (Delacorte, 27 $) O mamă şi cele două fiice dintr-o familie hollywoodiană găsesc feluri diferite de iubire.

5

RUN FOR YOUR LIFE de James Patterson şi Michael Ledwidge (Little, Brown, 27.99 $) O femeie detectiv care creşte singură 10 copii trebuie să oprească un asasin care are ca ţintă magnaţii din New York.

6

NIGHT AND DAY de Robert B. Parker (Putnam, 25.95 $) Jesse Stone, şeful poliţiei din Paradise, Mass., trebuie să prindă un voyeur care forţează femeile să se dezbrace sub ameninţarea cu arma.

1

2

Săpt. aceasta

16 martie 2009

NONFICŢIUNE

Săpt. trecută

Săpt. în top

1

1

THE YANKEE YEARS de Joe Torre şi Tom Verducci (Doubleday, 26.95 $) Fostul manager al echipei Yankee (1996-2007) despre anii petrecuţi la club.

5

2

OUTLIERS de Malcolm Gladwell (Little, Brown, 27.99 $) De ce unii oameni au succes, de la autorul volumului Blink.

2

15

3

DEWEY de Vicki Myron şi Bret Witter (Grand Central, 19.99 $) Despre pisoiul lăsat să îngheţe între cărţile returnate ale bibliotecii publice din Iowa şi despre cum acesta devine faimos.

4

24

1

4

THE LOST CITY OF Z de David Grann (Doubleday, 27.50 $) Un redactor de la New Yorker caută un explorator britanic dispărut cu 80 de ani în urmă, în Amazon.

1

4

5

OUT OF CAPTIVITY de Marc Gonsalves, Keith Stansell, Tom Howes şi Gary Brozek (William Morrow, 26.99 $) Trei antreprenori scapă de gherila columbiană.

1

1

6

MULTIPLE BLESSINGS de Jon Gosselin, Kate Gosselin şi Beth Carson (Zondervan, 19 $) Un cuplu are sextupleţi.

7

LAST LION editată de Peter S. Canellos (Simon & Schuster, 28 $) Cariera lui Ted Kennedy, scrisă de şase reporteri de la Boston Globe.

8*

OBAMA cu introducere de Bill Keller şi text biografic de Jill Abramson (New York Times/Callaway, 40 $) Drumul către Casa Albă. Cu comentarii, imagini şi desene ale echipei de la New York Times.

9

A BOLD FRESH PIECE OF HUMANITY de Bill O’Reilly (Broadway, $26) Comentatorul de la Fox News dspre educaţia şi cariera sa.

4

7

19

1

7

HEART AND SOUL de Maeve Binchy (Knopf, 26.95 $) Un medic înfiinţează o clinică de boli cardiace într-un cartier din Dublin.

3

8

THE HOST de Stephenie Meyer (Little, Brown, 25.99 $) Extratereştrii au preluat controlul asupra minţilor şi trupurilor celor mai mulţi dintre pământeni, dar o femeie nu va capitula.

4

9

TERMINAL FREEZE de Lincoln Child (Doubleday, 24.95 $) Oamenii de ştiinţă descoperă o creatură preistorică îngheţată într-o peşteră arctică şi o scot la suprafaţă, contrar avertismentelor localnicilor.

THE GUERNSEY LITERARY AND POTATO PEEL PIE SOCIETY de Mary Ann Shaffer şi Annie Barrows (Dial, 22 $) Un jurnalist călătoreşte în insula Guernsey pentru a-i întâlni pe localnicii bătrâni, foşti membri ai rezistenţei naziste.

24

THE INAUGURAL ADDRESS 2009 de Barack Obama (Penguin, 12 $) Discursul de învestire al lui Obama, două discursuri ale lui Lincoln, Declaraţia de la Gettysburg şi un eseu de Emerson

4

6

10

6

10 11*

FOOL de Christopher Moore (Morrow, 26.99 $) În această versiune comică şi vulgară, bufonul regelui Lear încearcă să pună lucrurile la punct.

THE GAMBLE de Thomas E. Ricks (Penguin Press, 27.95 $) Autorul cărţii Fiasco scrie acum despre războiul din Irak 2006 – 2008, pe baza interviurilor cu ofiţeri superiori.

3

3

11

5

5

CREAM PUFF MURDER de Joanne Fluke (Kensington, 24 $) Hannah Swenson caută asasinul unei antrenoare seducătoare de fitness. Cu reţete incluse.

THE NEXT 100 YEARS de George Friedman (Doubleday, 25.95 $) O prognoză a războaielor şi schimbărilor în puterea politică şi economică a naţiunilor. (†)

4

1

12

8

12

THE STORY OF EDGAR SAWTELLE de David Wroblewski (Ecco, 25.95 $) După moartea tatălui său, un tânăr mut se refugiază, alături de 3 câini, în pădurile din Wisconsin.

A SLOBBERING LOVE AFFAIR de Bernard Goldberg (Regnery, 25.95 $) Susţinerea mediatică de masă pentru Obama, de la analistul media Fox News. (†)

5

38

13

9

13 14

TEMPTATION AND SURRENDER de Stephanie Laurens (William Morrow, 25.99 $) În Anglia regală, o femeie care caută averea familiei se îndrăgosteşte de un domn retras la ţară, în Devon; un roman Cynster.

1

14

ARE YOU THERE, VODKA? IT’S ME, CHELSEA de Chelsea Handler (Simon Spotlight Entertainment, 24.95 $) Eseuri umoristice personale ale actriţei de stand-up comedy.

15

11

3

BONE CROSSED de Patricia Briggs (Ace, 24.95 $) Un perso- 12 naj care îşi poate schimba înfăţişarea şi care lucrează ca mecanic auto în statul Washington State e ameninţat de un vampir.

MELTDOWN de Thomas E. Woods Jr. (Regnery, 27.95 $) O privire liberală asupra colapsului bursei. (†)

4

16*

WHY WE SUCK de Denis Leary (Viking, 26.95 $) Eseuri sarcastice ale actorului şi comediantului.

13

15

15*

2

42

1

8

3

2

20

30

Topul reflectă vânzările pentru săptămâna încheiată pe 28 februarie în mai multe mii de puncte de vânzare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, ale cărţilor de interes general din mai multe categorii. Este vorba de sute de librării (statistic evaluate pentru a fi reprezentative pentru toate librăriile de gen); de lanţurile de magazine naţionale, regionale şi locale; de magazine online de multimedia şi cărţi; de magazine din cadrul universităţilor, magazine de cadouri, supermarketuri, magazine cu discounturi şi puncte de difuzare a presei.

Un asterisc (*) arată că vânzările unui titlu sunt foarte apropiate de cele ale titlului imediat precedent. Semnul (†) indică faptul că unele magazine declară comenzi pentru mai multe exemplare din acelaşi titlu. Cărţile care se vând constant nu sunt urmărite în mod activ. Topuri detaliate sunt disponibile pe site-ul nytimes.com/books.

Selecţia editorilor Cărţi recente care ne-au stârnit interesul THE VAGRANTS de Yiyun Li (Random House, 25 $) Centrat pe urmările execuţiei unei tinere într-o zonă pustie a Chinei în 1979, tristul şi perseverentul prim roman al lui Li analizează sacrificiile şi consecinţele unei societăţi care a luat-o razna.

ABLUTIONS: Notes for a Novel de Patrick deWitt

(Houghton Mifflin Harcourt, 23 $) Protagonistul lui DeWitt, un barman, cade victimă propriei meserii şi se îndreaptă grăbit spre ultima etapă a existenţei sale mizerabile.

FLYING de Eric Kraft (Picador, broşat, 18 $) Una

dintre nuvelele picareşti de aici, avându-l ca protagonist pe Peter Leroy, alter egoul cvasiautobiografic al lui Kraft, oferă genul de literatură americană trăznită; celelalte două sunt metaficţiuni enigmatice.

MORE THAN JUST RACE: Being Black and Poor in the Inner City de William Julius Wilson (Norton, 24.95 $) Un sociolog de la Harvard argumentează convingător că atât impedimentele sistemice, cât şi deficienţele culturale îi împiedică pe negrii săraci să părăsească ghetourile.

THE BELIEVERS de Zoë Heller (Harper/

POSTCARDS FROM TOMORROW SQUARE: Reports

(New Directions, broşat, 12.95 $) Fantomele din titlu sălăşluiesc în clădiri de apartamente pe jumătate terminate.

From China de James Fallows (Vintage, broşat, 14.95 $) O colecţie inteligentă de douăsprezece reportaje edificatoare, 11 dintre ele publicate anterior în The Atlantic.

A JURY OF HER PEERS: American Women Writers From Anne Bradstreet to Annie Proulx de Elaine Showalter (Knopf, 30 $) Vasta lucrare de istorie tratează contemporane cunoscute şi personaje de mult uitate.

HarperCollins, 25.99 $) Romanul lui Heller analizează traumele unei familii stilate din Greenwich Village după 11 septembrie 2001, pe măsură ce viaţa dinamicului cap de familie se stinge încet.

GHOSTS de César Aira. Traducere de Chris Andrews

PICTURES AT AN EXHIBITION de Sara Houghteling (Knopf, 24.95 $) În acest prim roman, fiul unui proprietar de galerie din Paris dă de urma obiectelor de artă furate de nazişti.

Recenziile complete ale acestor cărţi şi ale altora recent apărute sunt pe web: nytimes.com/books.

17

Raftul cu ediţii broşate AMERICAN WIFE de Curtis Sittenfeld (Random House, 15 $) Eroina lui

Sittenfeld, o fostă bibliotecară născută în Wisconsin, măritată cu fiul risipitor al unei bogate familii din lumea politică care devine pe neaşteptate preşedinte – seamănă izbitor cu Laura Bush, pe care, spunea Sittenfeld, o admiră sincer.

Viaţa lui Alice Blackwell se aseamănă cu cea a lui Bush în mai multe privinţe, Sittenfeld imaginându-şi ce se află în spatele exteriorului voit calm (portretul autosuficientului, gălăgiosului soţ al lui Alice e mai caricatural). Dar protagonista lui Sittenfeld, în apogeul războiului din Irak, recunoaşte că şi-a trădat idealurile din tinereţe: „Am dus o viaţă în opoziţie cu mine însămi“.

THE GOOD RAT: A True Story de Jimmy Breslin (Ecco/Harper Perennial, 14.99 $) Această abilă evocare despre contactele lui Breslin cu mafia se concentrează pe povestea celor doi poliţişti din Brooklyn care au fost acuzaţi ca asasini ai mafiei acum câţiva ani. Breslin „a făcut o artă din a conserva curajul, vitalitatea şi spiritul nonconformist al zilelor cabinelor telefonice şi pălăriilor fedora“, scria Alan Feuer în Times. „Nici unul dintre aceşti şmecheri“ nu şi-a făcut griji în privinţa lui Breslin, i-a spus lui Feuer un fost asociat al lui Gambino. „Am crezut întotdeauna că era unul dintre noi, ştii?“.

Bestselleruri The New York Times Book Review Săpt. aceasta

FICŢIUNE FORMAT CLASIC

Săpt. în top

Ediţii broşate Săpt. aceasta

1

THE SHACK de William P. Young (Windblown Media, 41 14.99 $) Un bărbat a cărui fiică a fost răpită este invitat, în aparenţă de către Dumnezeu, într-o cabană izolată. (†)

2

THE READER de Bernhard Schlink (Vintage, 13.95 $) Un licean german se îndrăgosteşte de o fostă angajată la Auschwitz.

13

3

SUNDAYS AT TIFFANY’S de James Patterson şi Gabrielle Charbonnet (Grand Central, 13.99 $) O femeie descoperă o neaşteptată iubire.

8

4

FIREFLY LANE de Kristin Hannah (St. Martin’s 8 Griffin, 14.95 $) O prietenie între două femei în nord-vestul Pacificului se întinde pe mai mult de trei decenii şi peste multe alegeri de viaţă.

16 martie 2009

FICŢIUNE FORMAT DE BUZUNAR

Săpt. în top

1

THE GRAND FINALE de Janet Evanovich (Harper/ 1 HarperCollins, 7.99 $) În această reeditare a unui roman din 1988, o femeie atrage atenţia unui bărbat arătos când cade din copac pe pizza lui.

2

THE WHOLE TRUTH de David Baldacci (Vision, 9.99 $) Un agent de contraspionaj şi un ziarist se asociază împotriva unui contractor.

1

3

MONTANA CREEDS: LOGAN de Linda Lael Miller (HQN, 7.99 $) În acest al doilea volum al unei trilogii,“băiatul rău al rodeo-ului“ se întoarce acasă şi pune inimi pe jar.

1

4*

SECRETS de Jude Deveraux (Pocket, 7.99 $) O femeie care tânjeşte la o iubire imposibilă este atrasă într-o lume înşelătoare în Williamsburg, Va.

2

5

FIRST COMES MARRIAGE de Mary Balogh (Dell, 6.99 $) În acest roman Regency, un viconte irezistibil este adorat de femeile unui sat.

1

6

BONES de Jonathan Kellerman (Ballantine, 9.99 $) Detectivul psiholog Alex Delaware este chemat când apar cadavre de femei într-o mlaştină din Los Angeles.

1

7

PLAGUE SHIP de Clive Cussler cu Jack Du Brul (Berkley, 1 9.99 $) Juan Cabrillo şi echipajul de pe Oregon trebuie să afle ce s-a întâmplat pe un vas de croazieră plin de cadavre.

8

LOST SOULS de Lisa Jackson (Zebra, 7.99 $) O scriitoare aspirantă de literatură poliţistă cercetează dispariţia a patru fete de la colegiul All Saints şi realizează că este şi ea urmărită.

1

5

sectează la un moment dat în acest complex roman – despre Rolling Stones, de la începutul lor până la Altamont; despre educaţia strictă a regizorului Kenneth Anger, care a făcut „Scorpio Rising“; şi despre Bobby Beausoleil, uneori dealer şi muzician în devenire din grupul social al familiei Manson. „Lazar a luat un deceniu despre care se spune că a fost a mişcărilor şi grupurilor şi triburilor şi le-a dat autoritate celor izolaţi şi solitari“, spunea cronicarul nostru Charles Taylor.

REVOLUTIONARY ROAD de Richard Yates (Vintage, 13 14.95 $) Frank şi April Wheeler, un cuplu tânăr şi frumos din America anilor 1950, îşi văd presupusa viaţă idilică destrămată.

6

AMERICAN WIFE de Curtis Sittenfeld (Random House, 15 $) O bibliotecară drăguţă se mărită cu fiul alcoolic al unei familii bogate de politicieni, care ajunge preşedinte.

WHAT THE GOSPELS MEANT de Garry Wills (Penguin, 15 $) Această carte in-

7

A THOUSAND SPLENDID SUNS de Khaled 14 Hosseini (Riverhead, 16 $) O prietenie între două femei afgane pe fundalul a 30 de ani de război.

8

SLUMDOG MILLIONAIRE de Vikas Swarup (Scribner, 15 $) Un orfan sărac din India este arestat şi pus să dea socoteală după ce câştigă marele premiu la un concurs TV.

3

9

STILL ALICE de Lisa Genova (Pocket, 15 $) Un profesor de 50 de ani de la Harvard este diagnosticat în faza incipientă a bolii Alzheimer.

8

9*

TEMPTATION RIDGE de Robyn Carr (Mira, 6.99 $) O femeie de 25 de ani şi un burlac blazat de 38 de ani sunt complet nepotriviţi unul pentru celălalt – sau cel puţin aşa cred.

1

10

PEOPLE OF THE BOOK de Geraldine Brooks 9 (Penguin, 15 $) Un expert descifrează secretele unui manuscris rar.

10

THE MACKADE BROTHERS: RAFE AND JARED de Nora Roberts (Silhouette, 7.99 $) Reeditare a două povestiri despre o pereche de rebeli din Antietam, Md.

1

11

THE ALCHEMIST de Paulo Coelho (HarperOne, 76 13.95 $) Un cioban spaniol călătoreşte în Egipt în căutarea unei comori.

11

THE VAMPIRE’S BRIDE de Gena Showalter (HQN, 6.99 $) Un rege vampir şi o amazoană frumoasă sunt captivi în această poveste din Atlantis.

1

12

WATER FOR ELEPHANTS de Sara Gruen (Algonquin, 13.95 $) Un tânăr şi un elefant salvează un circ în perioada Marii Crize.

78

12*

TEMPTED ALL NIGHT de Liz Carlyle (Pocket, 7.99 $) O doamnă britanică, atrasă într-o lume dubioasă cu bordeluri şi spioni, găseşte pasiunea alături de un golan fermecător.

2

13

THE WHITE TIGER de Aravind Adiga (Free Press, 14 $) Un şofer indian relatează transformarea sa din servitor în afacerist şi apoi în asasin; câştigătorul Premiului Man Booker 2008.

20

13

SUNSET BAY de Susan Mallery (Pocket Star, 6.99 $) Reapariţia unui amor din liceu aprinde imaginaţia unei femei a cărei viaţă s-a destrămat recent.

1

14*

15

14*

MONTANA CREEDS: LOGAN de Linda Lael Miller (HQN, 7.99 $) În acest prim volum al unei trilogii, un avocat-cowboy se întoarce acasă în Montana pentru a reclădi ferma familiei şi a găsi iubirea.

5

THE APPEAL de John Grisham (Dell, 7.99 $) Uneltiri politice şi legale apar în urma deciziei unui juriu din Mississippi împotriva unei companii acuzate că deversează deşeuri toxice.

THE BRIEF WONDROUS LIFE OF OSCAR WAO 26 de Junot Díaz (Riverhead, 14 $) Un tocilar dominicanoamerican se luptă să scape de un blestem de familie.

15

TO ROMANCE A CHARMING ROGUE de Nicole Jordan (Ballantine, 6.99 $) Un joc de seducţie şi renunţare; parte a seriei Courtship Wars.

1

15 16

THE ELEGANCE OF THE HEDGEHOG de Muriel Barbery (Europa, 15 $) O fată şi o portăreasă văduvă, cu afinităţi intelectuale, devin prietene.

9

16

THE APPEAL de John Grisham (Delta, 14 $) Uneltiri poli- 15 tice şi legale după decizia unui juriu din Mississippi contra unei companii acuzate că deversează deşeuri toxice.

17

LOVING FRANK de Nancy Horan (Ballantine, 14 $) Povestea de dragoste dintre Frank Lloyd Wright şi Mamah Borthwick Cheney.

43

17

REVOLUTIONARY ROAD de Richard Yates (Vintage, 7.99 $) Frank şi April Wheeler, un cuplu tânăr şi frumos din America anilor 1950, îşi văd presupusa viaţă idilică destrămată.

18

THE SECRET LIFE OF BEES de Sue Monk Kidd 29 (Penguin, 15 $ şi 14 $) În Carolina de Sud, în anul 1964, o adolescentă încearcă să afle secretele din trecutul mamei.

18

KITTY RAISES HELL de Carrie Vaughn (Grand 1 Central, 6.99 $) Kitty Norville, afectată de un blestem, trebuie să întindă o cursă pentru a opri fiinţa supranaturală care l-a creat.

19

THE KITE RUNNER de Khaled Hosseini (Riverhead, 15.95 $ 75 şi 14 $) Un afgan-american se întoarce la Kabul ca să afle cum s-a descurcat un amic din copilărie sub regimul taliban.

19

ANGELS AND DEMONS de Dan Brown (Pocket, 9.99 $) Un savant încearcă să salveze Vaticanul de uneltirile unei societăţi oculte.

4

20

OUT STEALING HORSES de Per Petterson (Picador, 25 14 $) Într-o cabană îndepărtată, un norvegian se înconjoară de amintiri.

20

BRIDE OF A WICKED SCOTSMAN de Samantha James (Avon/HarperCollins, 7.99 $) O doamnă care ar face orice ca să recapete relicva fermecată a clanului ei celtic.

1

SWAY de Zachary Lazar (Back Bay/Little, Brown, 13.99 $) Trei poveşti se inter-

teresantă şi captivantă despre Marcu, Matei, Luca şi Ioan face parte dintr-o serie a lui Wills ce furnizează o privire de ansamblu asupra rădăcinilor creştinismului.

E documentată de cea mai bună erudiţie biblică şi de propria credinţă a lui Wills.

THE LEARNERS: The Book After „The Cheese Monkeys“ de Chip Kidd (Harper Perennial, 13.99 $) Desenator de coperţi de carte devenit romancier, Kidd foloseşte arta grafică pentru a scoate la iveală emoţiile în acest inteligent roman. Happy, protagonistul student la arte din The Cheese Monkeys (2001), îşi ia o slujbă la o mică agenţie de publicitate din New Haven şi învaţă mecanismul meseriei sale, aflând ce vrea de la viaţă. „Atracţiile cărţii stau, la propriu şi la figurat, în detaliile acesteia“, scria James Poniewozik în Book Review. Happy „oferă în pagini exemple despre toate modalităţile în care se pot tipări cuvintele «Iartă-mă», dar recunoaşte că tipografia «îşi are şi ea limitele ei»“.

DREAMS AND SHADOWS: The Future of the Middle East de Robin Wright (Penguin, 17 $) Wright, corespondentă cu trei decenii de experienţă în Orientul Mijlociu, descrie mişcările de reformă sau de înlocuire a regimurilor existente din ţări precum Maroc la Iran. Din nefericire, curajoşii reformatori despre care scrie au avut foarte puţină influenţă.

SHARP TEETH de Toby Barlow (Harper Perennial, 14.99 $) În acest elegant şi atent construit prim roman, ce se desfăşoară într-un Los Angeles noir, haite de licantropi (se transformă din oameni în câini, chiar şi în absenţa lunii pline) se luptă pentru a deţine controlul drogurilor, banilor şi a puterii. Şi, ah!, cartea e relatată în vers liber.

RETRIBUTION: The Battle for Japan, 1944-1945 de Max Hastings (Vintage, 17.95 $) „Războiul e în mod natural inuman“, scrie Hastings, istoric militar, „dar japonezii au ajuns pe culmi extraordinare ale lipsei de umanitate“.

Brutalitatea instituţionalizată japoneză, susţine el în această carte cuprinzătoare, a provocat, ca răspuns, cruzimea americană.

THE OPEN ROAD: The Global Journey of the Fourteenth Dalai Lama de Pico Iyer (Vintage Departures, 14.95 $) Tenzin Gyatso, cel de-al 14-lea Dalai Lama, este şef de stat, doctor în metafizică, divinitate a poporului tibetan şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace (este şi vechi prieten al tatălui lui Iyer). Aici, Iyer oferă „o perspectivă tranşantă, pasionată asupra unei vieţi unice“, scria recenzentul nostru, Holly Morris.

A GRAVE IN GAZA de Matt Beynon Rees (Mariner/Houghton Mifflin Harcourt, 13.95 $) Omar Yussef, un învăţător palestinian în etate, este eroul unei serii de cărţi poliţiste care îl are ca autor pe Rees, fost şef al biroului din Ierusalim al revistei Time. În această carte, el se confruntă cu corupţia şi violenţa atunci când încearcă să elibereze un învăţător al uneia dintre şcolile Naţiunilor Unite, care a fost închis sub acuzaţia de spionaj. „Plasarea unui policier în epicentrul zonei de război e o provocare a convenţiilor genului“, scria Marilyn Stasio în Book Review despre prima carte a seriei, The Collaborator of Bethlehem, dar „clarifică rolul detectivului ca voce a raţiunii“. Un alt război se desfăşoară în THE ONE FROM THE OTHER DE PHILIP KERR (PENGUIN, 15 $). Bernie Gunther, eroul detectiv din trilogia Berlin Noir de Kerr, e obligat să-şi analizeze critic apartenenţa la S.S. pe timpul războiului, în acest complex roman ce se petrece în 1949. „Intriga politică devine atât de densă, că te aştepţi să-l vezi pe Orson Welles stând în prag“, spunea Stasio.

ELSA DIXLER

18

3

9

Topul reflectă vânzările pentru săptămâna încheiată pe 28 februarie, în mai multe mii de puncte de vânzare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, ale cărţilor de interes general din mai multe categorii. Este vorba de sute de librării (statistic evaluate pentru a fi reprezentative pentru toate librăriile); de lanţurile de magazine naţionale, regionale şi locale; de magazine online de multimedia şi cărţi; de magazine din cadrul universităţilor, magazine de cadouri, supermarketuri, magazine cu discounturi şi puncte de difuzare a presei. Un asterisc (*) arată că vânzările unui titlu sunt foarte apropiate de cele ale titlului imediat precedent. Semnul (†) indică faptul că unele magazine declară comenzi pentru mai multe exemplare din acelaşi titlu. Cărţile care se vând constant nu sunt urmărite în mod activ. Topuri detaliate sunt disponibile pe nytimes.com/books.

Bestselleruri The New York Times Book Review Săpt. aceasta

NONFICŢIUNE

Săpt. în top

1

THREE CUPS OF TEA de Greg Mortenson şi David 109 Oliver Relin (Penguin, 15 $) Un fost alpinist clădeşte şcoli în Pakistan şi Afganistan.

2

DREAMS FROM MY FATHER de Barack Obama 137 (Three Rivers, 13.95 $) Obama povesteşte despre viaţa sa ca fiu al unui bărbat african şi al unei americance albe.

3

TEAM OF RIVALS de Doris Kearns Goodwin (Simon 31 & Schuster, 21$) Geniul politic al lui Abraham Lincoln.

4

THE MIDDLE PLACE de Kelly Corrigan (Voice, 14.95 $) Lupta unei femei cu cancerul – al ei şi al tatălui ei – o ajută să dobândească o nouă înţelepciune.

10

5

I HOPE THEY SERVE BEER IN HELL de Tucker Max (Citadel/Kensington, 15.95 $) Viaţa unui afemeiat alcoolic şi egoist.

74

6

THE TIPPING POINT de Malcolm Gladwell (Back 230 Bay/Little, Brown, 14.95 $) Un studiu despre epidemiile sociale, cunoscute ca şi curente pasagere.

7

THE AUDACITY OF HOPE de Barack Obama (Three 62 Rivers, 14.95 $) Noul preşedinte ales propune ca americanii să depăşească divizarea politică.

8*

EAT, PRAY, LOVE de Elizabeth Gilbert (Penguin, 15 $) Călătoria de un an a unei scriitoare în căutarea propriei identităţi.

Ediţii broşate

90 MINUTES IN HEAVEN de Don Piper cu Cecil 123 Murphey (Revell, 12.99 $) Un preot povesteşte experienţa lumii de dincolo pe care a avut-o după un accident.

10

MY HORIZONTAL LIFE de Chelsea Handler 20 (Bloomsbury, 14.95 $) Amintirile aventurilor de-o noapte.

Săpt. în top

Săpt. aceasta

11

SAME KIND OF DIFFERENT AS ME de Ron Hall şi 20 Denver Moore cu Lynn Vincent (Nelson, 14.99 $) Prietenia neobişnuită dintre un vagabond şi un dealer de artă de succes, care s-au cunoscut într-un adăpost din Texas.

12

THE ZOOKEEPER’S WIFE de Diane Ackerman (Norton, 14.95 $) Cum a găzduit un cuplu din Varşovia evrei şi membri ai Rezistenţei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

13

BLINK de Malcolm Gladwell (Back Bay/Little, Brown, 72 15.99) Importanţa instinctului în funcţionarea gândirii.

14

MARLEY & ME de John Grogan. (Harper, 13.95 $ şi 7.99 $) Lecţii de la un câine nevrotic.

21

51

THE FORGOTTEN MAN de Amity Shlaes (Harper 17 15 * Perennial, 15.95 $) O reinterpretare a Noii Ordini şi a Marii Crize.

16

THE OMNIVORE’S DILEMMA de Michael Pollan 76 (Penguin, 16 $) Urmărind mâncarea din pământ până în farfurie.

17

INFIDEL de Ayaan Hirsi Ali (Free Press, 15 $) Amintirile 16 unei avocate pentru femeile musulmane imigrante.

18*

THE SOLOIST de Steve Lopez (Berkley, 15 $) Un ziarist pentru Los Angeles Times cunoaşte un muzician vagabond într-un cartier mizer şi vrea sa îi schimbe viaţa.

19

ANIMAL, VEGETABLE, MIRACLE de Barbara 38 Kingsolver cu Steven L. Hopp şi Camille Kingsolver (Harper Perennial, 14.95 $) Romanciera şi familia ei au petrecut un an mâncând alimente indigene sau cultivate de ei.

20

LONE SURVIVOR de Marcus Luttrell cu Patrick 21 Robinson (Back Bay/Little, Brown, 15 $) Povestea unei operaţiuni a marinei în Afganistan.

110

9

16 martie 2009

2

Sfaturi, Cărţi practice şi Diverse Săpt. aceasta

EDIŢII CARTONATE

Săpt. în top

Săpt. aceasta

EDIŢII BROŞATE

Săpt. în top

1

ACT LIKE A LADY, THINK LIKE A MAN de Steve 5 Harvey (Amistad/HarperCollins, 23.99 $) Sfaturi pentru relaţii de la comediantul gazdă al emisiunii The Steve Harvey Morning Show.

1

THE LOVE DARE de Stephen şi Alex Kendrick cu Lawrence Kimbrough (B&H, 14.99 $) O provocare pentru soţi ca 40 de zile să se iubească necondiţionat. (†)

23

2

THE LAST LECTURE de Randy Pausch cu Jeffrey Zaslow 47 (Hyperion, 21.95 $) Gânduri despre importanţa „profitării de fiecare clipă“ ale lui Pausch, profesor la Carnegie Mellon, care a murit de cancer pancreatic la 47 de ani.

2

SUZE ORMAN’S 2009 ACTION PLAN de Suze Orman (Spiegel & Grau, 9.99 $) Cum să-ţi administrezi banii în vremuri grele.

9

3

THE SECRET de Rhonda Byrne (Atria/Beyond 112 Words, 23.95 $) Legea atracţiei ca o cheie pentru a obţine ceea ce vrei.

3

WHAT TO EXPECT WHEN YOU’RE EXPECTING 400 de Heidi Murkoff şi Sharon Mazel (Workman, 14.95 $) Sfaturi pentru viitorii părinţi. (†)

4

FLAT BELLY DIET! de Liz Vaccariello cu Cynthia Sass 15 (Rodale, 25.95 $) Sfaturi de nutriţie şi de exerciţii fizice de la redactorii revistei Prevention.

4

HE’S JUST NOT THAT INTO YOU de Greg Behrendt 8 şi Liz Tuccillo (Simon Spotlight Entertainment, 15 $) Cum poate şti o femeie că o relaţie nu are viitor.

5

THE BIGGEST LOSER FAMILY COOKBOOK de Devin Alexander cu Melissa Roberson (Rodale, 21.95 $) Experţii şi concurenţii emisiunii TV The Biggest Loser împărtăşesc sfaturi şi motivaţii pentru a pierde din greutate şi a fi sănătos.

*

1

5

THE SURVIVORS CLUB de Ben Sherwood (Grand Central, 25.99 $) Poveşti adevărate despre cum credinţa, norocul, genele şi alţi factori au intervenit în capacitatea oamenilor de a face faţă problemelor.

5

6

UNCOMMON de Tony Dungy cu Nathan Whitaker (Tyndale, 24.99 $) Discursurile fostului antrenor de la Indianapolis Colts despre a trăi „viaţa cu însemnătate“.

5

6

THE FIVE LOVE LANGUAGES de Gary Chapman 83 (Northfield, 13.99 $) Cum să-ţi comunici dragostea astfel ca partenerul să înţeleagă.

7

THE ENGINE 2 DIET de Rip Esselstyn (Wellness Central, 24.99 $) Programul unui pompier fost triatlet pentru scăderea colesterolului şi pierderea în greutate.

1

7

SKINNY BITCH de Rory Freedman şi Kim Barnouin 86 (Running Press, 13.95 $) Sfaturi din lumea modelingului pentru o dietă vegan.

8

THE 4 DAY DIET de Ian K. Smith (St. Martin’s, 24.95 $) Un program alimentar şi de exerciţii pentru a slăbi, de la autorul The Fat Smash Diet.

3

8*

A NEW EARTH de Eckhart Tolle (Plume, 14 $) Un guru spiritual prescrie renunţarea la egoism pentru a pue capăt conflictelor şi suferinţelor.

9

THE GREAT DEPRESSION AHEAD de Harry S. Dent Jr. (Free Press, 27 $) Un analist financiar anticipează prăbuşiri de pieţe şi criză, dar vede o cale pentru ca investitorii isteţi să prospere.

7

9

THE POWER OF NOW de Eckhart Tolle (New World 60 Library, 14 $) Un ghid pentru dezvoltare personală şi iluminare spirituală.

10

BAREFOOT CONTESSA BACK TO BASICS de Ina 17 Garten (Clarkson Potter, $35.) Tehnici de gătit şi aproape 100 de reţete noi pentru mese elegante.

10

TWILIGHT de Mark Cotta Vaz (Little, Brown, 16.99 $) O privire în culisele filmului bazat pe cartea romance cu vampiri pentru adolescenţi, a lui Stephenie Meyer.

51

20

19

Eseu

Lee Siegel

Problema noastră – şi a mea – cu Steiner Citind eseurile din George Steiner at The New Yorker, îţi dai seama că, prin atracţia lui polimorfă, polimatică şi poliglotă (a predat în patru limbi, deşi cunoştea mai multe) faţă de tot ce mişcă sub soare, Steiner seamănă cu celălalt mare analist al culturii în faţa mulţimilor de studenţi – Susan Sontag. Amândoi au criticat şcoala cu orizonturi largi, fiind cu precădere generoşi în judecăţile lor şi generalizând din belşug chestiunile legate de viaţa de dincolo de subiectul ales. Însă, într-un sens mai profund, Steiner a fost tot ceea ce nu era Sontag, şi viceversa. A fost un soi de anti-Sontag.

Ambii criticii şi-au construit cariera prezentând şi explicându-le americanilor tendinţele importante din cultura europeană, însă contrastele ironice dintre ei sunt ample.

Deşi Sontag a publicat texte în periodice pretenţioase pre-

redeţi sau nu, a existat odinioară o „problemă George Steiner“. Înainte ca prăbuşirea economică, ciclul mediatic măsurat în nanosecunde şi viaţa publică plină de surprize să înlocuiască reflecţia cu necesitatea de a ţine pasul, oamenii dezbăteau meritele acestui fabulos critic literar, eseist, lingvist amator şi filosof amator, de parcă ar fi dezbătut soarta culturii în viaţa modernă.

De fapt, exact asta făceau.

Steiner, care va împlini 80 de ani luna viitoare, a scris patru milioane de cuvinte despre soarta artei şi a literaturii în epoca modernă. Obsesia sa principală e Holocaustul şi mai ales faptul tulburător că cenuşa Holocaustului s-a răspândit din focul prometeic al înaltei culturi: civilizaţia care l-a produs pe Bach a produs şi ororile de la Buchenwald. În cărţi precum Language and Silence, In Bluebeard’s Castle, After Babel şi Real Presences şi în nenumărate eseuri publicate în reviste – recent a fost publicat volumul GEORGE STEINER AT THE NEW YORKER

C

Steiner, care va împlini 80 de ani luna viitoare, a scris patru milioane de cuvinte despre soarta artei în prezent.

(George Steiner la The New Yorker – New Directions, ediţie broşată, 17.95 $), care adună 28 din cele 134 de articole

apărute în această publicaţie între 1966 şi 1997 – Steiner a elogiat supravieţuirea culturii şi i-a contestat totodată valoarea într-o epocă a neîncrederii şi a atrocităţilor. Însă provocatoarea sa cercetare de o viaţă întreagă în domeniul surselor cruzimii şi creaţiei omului nu i-a asigurat de una singură autorului statutul controversat.

Născut în Franţa, într-o familie de evrei austrieci fugiţi din Viena, Steiner a crescut la Paris şi New York, şi-a urmat studiile la Universitatea din Chicago şi la Harvard, iar apoi la Oxford. A predat câţiva ani la Cambridge, după care a acceptat o catedră la Universitatea din Geneva, în Elveţia.

Ulterior, s-a plimbat pe la diferite universităţi de prestigiu de aici şi din Anglia, înainte să renunţe să mai predea. În toată această vreme, a publicat zeci de monografii critice, câteva romane şi sute de eseuri, articole şi recenzii.

Steiner i-a scandalizat pe mulţi prin aversiunea sa împătimită faţă de sionism şi mai ales prin romanul său din 1981 The Portage to San Cristobal of A.H., unde Hitler era descris într-un mod ciudat de compătimitor din punctul de vedere al unor cititori. Însă, dincolo de aceste scurte scandaluri, Steiner a devenit un personaj atât de controversat prin modul în care a sprijinit şi contestat înalta cultură. Elogiat ca bastion uman al înaltei culturi occidentale şi admirat de unii pentru subtilitatea sa morală, Steiner a fost criticat de alţii, care l-au considerat încrezut, pretenţios şi inexact în anumite chestiuni academice. Marea sa virtute a fost capacitatea de a trece de la Pitagora, prin Aristotel şi Dante, la Nietzsche şi Tolstoi, într-un singur paragraf. Viciul său enervant a fost abilitatea de a putea trece de la Pitagora, prin Aristotel şi Dante, la Nietzsche şi Tolstoi într-un singur paragraf. A produs nenumărate comparaţii absurd sau gratuit pedante: „Mai mult, poate, decât oricine de la Nietzsche şi Tolstoi“, „Asemeni lui Pascal, Kierkegaard şi Nietzsche“, „Într-un mod şi pe o scală de neimaginat pentru occidentali, de la Erasmus la Woodrow Wilson, să zicem“, asta pentru a oferi doar câteva exemple din George Steiner at the New Yorker. Avea un talent înnăscut pentru afirmarea extraordinară a lucrurilor evidente: „Masacrele au punctat mileniile cu o monotonie stridentă“. Avea totodată un talent înnăscut pentru afirmarea extraordinară Cea mai recentă carte a lui Lee Siegel, „Against the Machine: How the Web Is Reshaping Culture and Commerce – and Why It Matters“, va fi publicată luna aceasta în ediţie broşată, în Statele Unite.

20

a lucrurilor mai puţin cunoscute: „Umbra unei umbre“, „Dezideratul politico-social“. Marca stridentă a prozei sale e erudiţia sa aproape autoparodică: face aluzii fără să explice referinţele şi trimite la evenimente fără să descrie ce s-a întâmplat. Uneori s-ar zice că, în ciuda erudiţiei cu care se laudă, Steiner e atât de ambiţios la nivel intelectual încât se simte nesigur în privinţa controlului asupra materialului analizat, aşa că ajunge să compenseze excesiv printr-un şuvoi tulbure de menţiuni culturale. Editorii săi probabil că se simţeau prea nesiguri în preajma lui Steiner ca să intervină asupra textului.

Totodată, opera lui Steiner e însufleţită de o energie spirituală ce-i atrage pe cititorii care au cedat în faţa reflecţiilor lui dezmăţate. Steiner i-a atribuit această calitate lui Arthur Koestler, care, spune el, „părea să întruchipeze perspectiva nazistă că oamenii au o motivaţie mai puternică decât dragostea, ura sau frica. E vorba de interesul faţă de cunoaştere, faţă de o problemă, faţă de un hobby sau chiar faţă de ziarul de mâine“. Intensitatea atenţiei externe – interesul, curiozitatea, obsesiile sănătoase – au fost versiunea de har divin a lui Steiner. Iar această perspectivă e deopotrivă exaltată şi nemaipomenit de lumească.

Dacă e s-o spunem pe faţă: a fost oare o plăcere sau o pedeapsă să-l citim pe Steiner? A prezentat el arta şi ideile ca nişte chestiuni imperioase şi antrenante, aşa cum sunt, sau oare cultura a devenit pentru el – aşa cum se întâmplă cu anumiţi oameni – doar o extensie a egoului, un regat al unui singur om, care flutură cheile acestui tărâm în faţa cititorului în vreme ce-o face pe grozavul încoace şi încolo, recitând numele unor morţi iluştri de parcă ar fi pseudonime proprii? Din moment ce vocea erudită a lui Steiner a devenit tot mai autoritară pe măsură ce publica mai mult, problema George Steiner a ajuns să cuprindă chestiunea mai vastă a transmiterii culturii.

cum Partisan Review şi The New York Review of Books, ea a înfăţişat ideile radical democratice ale plăcerii şi puterii. Pe de altă parte, Steiner s-a folosit de The New Yorker, o publicaţie de nivel intelectual mediu (sau de paginile la fel de burgheze ale Times Literary Supplement din Marea Britanie) ca să analizeze şi, în cele din urmă, să sprijine inviolabilitatea aceeaşi culturi înalte pe care Sontag încerca s-o dezumfle. Conştient sau nu, amândoi au apelat la vanitatea publicului lor: Sontag le-a permis cititorilor săi din aristocraţia intelectuală să-şi cultive dispreţul faţă de cultura clasei medii, în vreme ce Steiner le-a oferit cititorilor săi de clasă medie posibilitatea să se simtă întăriţi de ideile aristocratice de adevăr şi frumuseţe.

Totodată, iarăşi şi iarăşi, în eseuri despre Brecht, Bertrand Russell, Soljeniţîn, Céline, Anthony Blunt, Simone Weil – şi în cam toate eseurile din noua selecţie –, Steiner preferă să abordeze personalităţi complexe, genii-monştri cu două chipuri. „Unde sunt punţile din labirintul acelui suflet?“, întreabă el despre Céline, genialul romancier şi antisemit împătimit. Despre xenofobul Soljeniţîn: „Acest om colosal, atât de străin de oamenii de rând“. Despre insensibilitatea aproape ucigătoare a pacifistului Bertrand Russell: „E un om căruia îi plac mai mult adevărul sau afirmarea lucidă a unui adevăr posibil decât oamenii în sine“.

Declamarea unor asemenea enigme morale elegante a reprezentat modul lui Steiner de a-l pofti pe cititorul din publicul larg pe tărâmul culturii şi apoi afară din el. Din focul prometeic se naşte distrugerea: dacă ai timp să te concentrezi asupra comorilor culturii occidentale, foarte bine; dacă nu, fii recunoscător pentru ce ai. În centrul groazei lui Steiner că instrumentele civilizaţiei – limbajul şi chiar şi raţionalitatea – sunt totodată arme ale barbariei se află un paliativ pentru conştiinţa chinuită a cititorului.

N-ai terminat romanul lui Proust? E mai bine să fii bun sau cel puţin nu monstruos. Steiner o fi încă o problemă pentru unii oameni, însă în calitate de critic ne-a oferit o soluţie de dublă factură la problema menţinerii ataşamentului faţă de cultură după lunga relaxare din facultate. A păstrat interesul oamenilor faţă de lumea literaturii şi a ideilor şi i-a eliberat de povara vinovăţiei atunci când le-a h scăzut interesul.

FOTO: MICHAEL PROBST/ASSOCIATED PRESS (2003)

Apariţii editoriale în luna martie DE VIRGINIA COSTESCHI Clişeistic, martie e luna femeilor, prilej bun pentru lansarea multor volume romance. Realist, e luna în care apar mai puţine cărţi decât anul trecut în aceeaşi perioadă. Însă nu înseamnă că nu sunt titluri valoroase.

Cumva, cantitatea este onorabil suplinită de calitate.

EDITURA ALL Vine cu o carte dedicată perioadei pline de turbulenţe şi incertitudini prin care trecem. Descrierea unui sistem deosebit de management, care îi va captiva mai cu seamă pe cei interesaţi de afaceri şi economie.

SIX SIGMA

de Peter S. Pande, Robert P. Neuman, Roland R. Cavanagh 416 pag. Editura All 49.90 lei SIX SIGMA este unul dintre cele mai moderne sisteme de management, fiind implementat cu rezultate impresionante în organizaţii din toată lumea, de la celebrele General Electric, Boeing, Samsung, DHL, Motorola şi diviziile armatei Statelor Unite la companii mici. Six Sigma a fost iniţial dezvoltat ca un set de practici menite să îmbunătăţească procesul de producţie şi să elimine defectele, dar ulterior s-a extins şi asupra strategiilor de afaceri. Six Sigma defineşte defectul ca orice poate duce la insatisfacţia consumatorului final.

Metodologia a fost elaborată de Bill Smith, de la Motorola, în 1986, însă de atunci a mai fost rafinată, în funcţie de extinderea aplicării sale mai multor domenii de activitate. Six Sigma împrumută din terminologia artelor marţiale termeni pentru a defini ierarhia (şi evoluţia profesională). Deşi sute de firme din România folosesc efectiv Six Sigma, totuşi aceasta este prima carte de la noi dedicată acestui subiect. Instrumentele avansate folosite de Six Sigma sunt tratate într-o manieră accesibilă, fiind exemplificate cu zeci de exemple din existenţa unor companii.

EDITURA POLIROM Continuă să lanseze titluri interesante şi chiar o colecţie nouă, Psihologia copilului & Parenting, prima de acest gen din România.

Vor apărea în curând: Rant de Chuck Palahniuk, Disperare de Vladimir Nabokov, Măreţele maimuţe de Will Self, Palmagii de Sarah Waters, Povestiri.

Integrala prozei scurte de John

Cheever, Harta iubirii de Ahdaf Saneif, Mort de surd de David Lodge şi Cartea lui Manuel de Julio Cortazar. Recomandările mele: CUM AM DEVENIT DOAMNA MAO

de Anchee Min 336 pag. Editura Polirom 26.95 lei (preţ valabil până la 31 martie)

După 27 de ani petrecuţi în China comunistă, Anchee Min (autoarea bestsellerurilor Împărăteasa Orhidee şi Ultima împărăteasă) îşi asumă, prin intermediul romanului Cum am devenit doamna Mao (2001), rolul refuzat de Nah, fiica perechii dictatoriale, şi anume acela de biograf al doamnei Mao, femeia care timp de 38 de ani a fost prima doamnă a Chinei, promotoare a Revoluţiei Culturale şi purtătoare a „stindardului culturii proletare“. Prin inteligenţa diabolică de care a dat dovadă în timpul mariajului cu Mao Zedong şi cruzimea cu care a ordonat moartea a mii de oameni, dar şi prin frumuseţea sa incontestabilă, voinţa de fier şi notorietatea ca star de cinema, doamna Mao a scris o pagină marcantă în istoria comunismului, reînviată de romanul lui Anchee Min. FIRMIN

de Sam Savage 256 pag. Editura Polirom 22.95 lei Firmin s-a născut într-un cartier sărac din Bostonul anilor ’60, la subsolul unei librării.

Acolo învaţă să citească, drept urmare a îngurgitării paginilor rupte din Veghea lui Finnegan, cu care mama lui a căptuşit culcuşul numeroasei sale familii. Înstrăinându-se tot mai mult de ai săi din pricina talentelor lui excepţionale, dar incapabil să comunice cu oamenii după a

căror companie tânjeşte, Firmin îşi dă seama că îi e sortit să ducă o viaţă singuratică, deşi foarte bogată la nivel imaginativ. După un şir de peripeţii şi cu un dram de noroc, reuşeşte să se bucure de afecţiunea unui scriitor excentric pe fundalul schimbării peisajului cu care a crescut.

Clădirile din cartierul lui sunt demolate pentru a fi înlocuite de locuinţe moderne, dar asta îi deranjează deopotrivă pe oameni şi rozătoare.

GRUPUL EDITORIAL CORINT Şi-a construit de o bună bucată de vreme o reputaţie solidă ca furnizor al celor mai interesante lecturi pentru copii. În ultimii ani însă, a avut grijă să asigure notorietatea editurii Leda, care publică romane contemporane şi maeştrii literaturii internaţionale. Din şirul ultimelor apariţii de la GEC vă recomand: PROSCRISUL

de Sadie Jones 368 pag. Editura Leda 38.90 lei Premiul Costa pentru debut, 2008 Finalist la Premiul Orange în 2008 1957: Lewis Aldridge revine acasă la Waterford, un orăşel din sudul Angliei. Are 19 ani şi experienţă cât 40, pentru că de-abia a ieşit din închisoare. Întoarcerea sa provoacă o implozie nu numai în familie, ci în întreaga comunitate. O carte dură şi frumoasă în acelaşi timp, pe care o veţi citi cu nesaţ în două zile.

Proscrisul portretizează foarte realist ipocrizia oamenilor din comunităţile sociale mici şi disecă ritmul unei vieţi meschine, compromisurile, constrângerile sociale, susceptibilitatea, refularea sentimentelor din anii ’50, precum şi impactul acestora asupra unui tânăr. Ideea cărţii a fost aceea

de a arăta un om rănit, de care toată lumea se îndepărtează instinctiv, aşa cum şi în natură, animalele fug de cei slabi şi răniţi: pe oameni îi sperie durerea profundă, de care au o teamă ancestrală. Critica o vede pe Sadie Jones ca pe o voce nouă, profundă, a literaturii britanice. „În tradiţia romanelor Ispăşire de Ian McEwan şi Rămăşiţele zilei de Kazuo Ishiguro, dar cu o voce narativă proprie şi mai mult decât captivantă, Sadie Jones evocă acea clasă de mijloc britanică a anilor 1950 – puritană, bigotă, dar în secret abuzivă... Proscrisul este un roman plin de pasiune şi de suspans despre cei care încalcă regulile şi cei care le respectă. Un minunat roman de debut“ – Margot Livesey.

EXPEDIŢIA

Cartea a patra din seria SEPTIMUS HEAP de Angie Sage 608 pag. Editura Corint Junior 44.90 lei Seria Septimus Heap rămâne unul dintre cele mai spectaculoase efecte ale entuziasmului pentru tinerii vrăjitori stârnit de Harry Potter, spun cei de la ALA Booklist. Într-adevăr, e încă un succes al literaturii cu protagonişti temerari, aflaţi la graniţa dintre copilărie şi adolescenţă. La Castel sunt din nou probleme, şi asta pentru că Merrin Meredith s-a întors cu gânduri rele legate de Septimus.

Mai mult, Septimus şi Jenna se confruntă cu o adevărată pacoste – Tertius Fumigante, fantoma primului Scrib Ermetic Şef, hotărât să îl trimită pe Septimus într-o Expediţie fără întoarcere.

Dar Septimus şi Jenna au alte planuri – ei se îndreaptă către misterioasa Casă a Foricşilor, un loc în care Toate Timpurile Se Întâlnesc şi unde speră din tot sufletul să îi găsească pe Nicko şi Snorri, rămaşi captivi într-un alt Timp, în LEACURI. Expediţia este cel de-al patrulea volum

din seria Septimus Heap, după Magie, Zborul şi Leacuri.

RENDEZ-VOUS

de Christine Angot Traducere de Marieva Ionescu 352 pag. Editura Leda 39.90 lei Prix de Flore 2006 „Rendez-vous este o carte în care ni se oferă totul, deşi protagoniştii ei par a pierde, în acelaşi timp, totul: Christine (scriitoare) şi Éric (actor-personaj în textul unei scriitoare) trăiesc un lung re n d e z - v o u s ratat, dar cu atât mai fascinant. O carte atât pentru cei pasionaţi de poveşti de dragoste disecate până în cele mai mici detalii, cât şi pentru iubitorii de rafinamente textuale şi intertextuale“, spune traducătoarea volumului Marieva Ionescu. Rendez-vous este cu siguranţă o carte controversată, care a împărţit, la apariţia sa, criticii francezi în două tabere: a admiratorilor şi a celor care i-au desfiinţat romanul şi stilul scriitoricesc. Lectura acestei cărţi îţi dă senzaţia că asculţi o prietenă ale cărei necazuri nu se mai sfârşesc, pentru că nu ştie să îl vadă ori să îl simtă pe cel de alături, nu ştie şi pare că acceptă cu greu că trebuie să înveţe să iubească.

EDITURA VELLANT O editură tânără, dar care a publicat până acum câteva cărţieveniment. Iată cele mai interesante apariţii recente: DOCTRINA ŞOCULUI

Naşterea capitalismului dezastrelor de Naomi Klein 526 pag. Editura Vellant 46.90 lei Lucrarea celebrei jurnaliste canadiene este o reexaminare polemică a economiei de piaţă excesiv liberalizate din ultimii 30 de ani, pornind de la Milton Friedman şi Şcoala de la Chicago 21

şi ajungând la politica militară a lui George W. Bush. Naomi Klein foloseşte exemple din istoria recentă (războiul din Irak, uraganul Katrina), pe care le integrează într-un context mult mai larg, pentru a prezenta o istorie alternativă a liberalismului. Autoarea No Logo propune şi de această dată o teză îndrăzneaţă: dezastrele naturale sau turbulenţele politice permit guvernelor şi multinaţionalelor să profite de şocul în care se află populaţia ca să implementeze politici avantajoase pentru marile corporaţii.

familii aristocratice englezeşti.

Tatăl său este fondatorul Uniunii Fasciste Britanice şi a fost cunoscut drept unul dintre cei mai aprigi susţinători ai lui Hitler şi Mussolini, atât de celebru în epocă încât a devenit personaj în mai multe romane, printre care Punct contrapunct al lui Aldous Huxley.

CURTEA VECHE PUBLISHING Este editura care a pariat pe literatura motivaţională. Acum aduce o carte de top New York Times: ULTIMA PRELEGERE

MONŞTRI PLINI DE SPERANŢĂ

de Nicholas Mosley 687 pag. Editura Vellant 46.90 lei Premiul Whitbread în 1990

Un adevărat tur de forţă – în care Albert Einstein ironizează cu nonşalanţă un amfiteatru plin cu nazişti, iar Wittgenstein este un oaspete excentric al unei petreceri tipic englezeşti. O sensibilă poveste de dragoste între Max, un tânăr student englez, specializat în fizică şi biologie, şi Eleanor, antropolog german cu origini evreieşti. Destinul lor tumultuos se intersectează cu evenimente majore ale secolului al XX-lea (al Doilea Război Mondial, dictatura lui Stalin, războiul civil din Spania etc.) şi cu descoperirea unora dintre cele mai răsunătoare teorii ştiinţifice (teoria psihanalitică, teoria relativităţii, inventarea bombei atomice).

Autorul cărţii, Nicholas Mosley, este descendentul unei vechi

22

de Randy Pausch cu Jeffrey Zaslow 208 pag. Curtea Veche 22 lei Dr. Randy Pausch (1960 – 25 iulie 2008) a fost profesor de informatică şi inteligenţă artificială la Universitatea Carnegie Mellon şi doctor în informatică al aceleiaşi universităţi. Profesor şi cercetător ştiinţific apreciat, a colaborat la diverse proiecte ale Adobe, Google, Electronic Art şi Walt Disney Imagineering.

Când a fost invitat de către Carnegie Mellon să conferenţieze în cadrul Seriilor Ultima Prelegere, practică obişnuită în sistemul universitar american, a fost diagnosticat cu cancer pancreatic în fază terminală. A susţinut conferinţa pe 18 septembrie 2007, iar la 25 iulie 2008 a încetat din viaţă.

Ultima prelegere, carte inspirată din acea conferinţă, a ajuns în scurt timp pe primul loc în lista de bestselleruri a New York

Times. Jeffrey Zaslow este editorialist la Wall Street Journal. A asistat la prelegerea profesorului Pausch şi a contribuit la scrierea acestei cărţi.,,A-ţi lua rămas-bun de la cineva. O facem aproape zilnic, uneori cu nonşalanţă, alteori cu emoţie. Dar, inevitabil, vine timpul pentru a rosti un ultim rămas-bun. Când moartea e aproape, cum îţi alegi cuvintele?

Cum îţi arăţi dragostea faţă de cei pe care îi iubeşti?“ – Wall Street Journal

EDITURA HUMANITAS FICTION Colecţia Raftul Denisei este deja un brand. Nu cred că există iubitor de literatură care să nu aibă în bibliotecă măcar o carte din această colecţie. Iată recomandările mele de martie: MORŢII INCOMOZI

Subcomandante Marcos şi Paco Ignacio Taibo II 232 pag. Humanitas Fiction Colecţia Raftul Denisei. 27 lei Un insolit roman „pe două voci“ semnat de Subcomandante Marcos, purtător de cuvânt al gherilei zapatiste mexicane, şi Paco Ignacio Taibo II, scriitor publicat în 30 de ţări, Morţii incomozi este o naraţiune postmodernă, în care trama poliţistă este punctată de un umor irezistibil. Este cartea a două personaje: Elías Contreras şi Héctor Belascoarán Shayne. Primul este un hâtru comisar de investigaţii zapatist, limbut şi aparent naiv, în timp ce „domnul de la oraş“ se dovedeşte un detectiv à l’anglaise autoironic, mare amator de cârnăciori spanioli, ţigări Delicados cu filtru şi băuturi răcoritoare. Motivul investigaţiilor lor, la început paralele, apoi convergente, este ipoteza „revenirii din morţi“ a unui deţinut politic, despre care se credea că a fost asasinat la ieşirea din închisoare. Acesta lasă mesaje pe robotul telefonic al prietenilor, alertându-i şi dezvăluind o fantezistă teorie a conspiraţiei universale (să fie oare Bin Laden un vânzător de tacos ale cãrui comunicate sunt filmate în studiouri XXX din California?) ce se împleteşte însă cu orori reale din istoria Mexicului – „războiul murdar“, masacrele ordonate de putere, secătuirea unei ţări care pare încă să funcţioneze după modelul colonial. „Plin de originalitate, de sinceritate şi de ironie muşcătoare, romanul Morţii

incomozi este un Huckleberry Finn scris de Thomas Pynchon“ – Tim McLoughlin.

VIAŢA AMOROASĂ

de Zeruya Shalev 280 pag. Humanitas Fiction Colecţia Raftul Denisei. 39 lei Premiul Asociaţiei Editorilor (Israel, 1997) Premiul ACUM (Israel, 1997) Inclus în lista Der Spiegel a celor mai bune romane din ultimii 40 de ani Din prima clipă în care Yaarah îl întâlneşte pe Arie, vechi prieten al tatălui ei, se declanşează o obsesie sexuală devastatoare. Ruptura interioară se adânceşte zi de zi, sub acţiunea corozivă a minciunii şi vinovăţiei, până când Yaarah pierde contactul cu realitatea. Este complet subjugată voinţei lui Arie, obsesiei sexuale care îi bruiază gândurile, dar şi trecutului – căci acest bărbat are acces la secretele tragice ale familiei ei. În viaţa tinerei, adulter începe să rimeze cu autodistrugere, căci toate reperele vechii sale existenţe îi scapă printre degete. Până ce descoperă, într-o cutie cu fotografii erotice, că bărbatul care o fascinează ar putea urmări o răzbunare peste timp. Treptat, nuanţând dezvăluirile lui şocante prin propriile descoperiri, ea reface un scenariu de familie marcat de pasiuni distructive.,,Un succes total! Personaje cu care te identifici visceral, scene erotice îndrăzneţe şi picturale, psihologie fină, emoţii delirante“ – New York Times

LITERA INTERNAŢIONAL Nu pot să mă abţin şi vă recomand trei lucrări enciclopedice. Chiar dacă nu vă atrag acum, când poate vă petreceţi puţinul timp liber cu vreun titlu de ficţiune sau nonficţiune, luaţi-le ca pe investiţii de viitor. Copiii vor fi încântaţi să le răsfoiască, iar informaţiile din cuprins sunt extrem de interesante. ŞTIINŢĂ ŞI ISTORIE

640 pag. Litera Internaţional 84.90 lei Este o carte dinamică, plină de pasaje care explică modul în care funcţionează lucrurile în viaţa noastră de zi cu zi şi cum trăiau oamenii cu secole în urmă. Într-un singur volum găsiţi informaţii detaliate despre subiecte diverse cum ar fi zborul, computerele, înregistrarea sunetului, cele mai importante clădiri din lume, minuni medicale şi jocurile şi sporturile noastre favorite. Există descrieri şi imagini cu primele automobile şi echivalentele lor sofisticate de astăzi; cu ceasuri, computere şi aparate de fotografiat; şi o multitudine de alte invenţii ingenioase din fiecare perioadă istorică. Ştiinţă şi istorie va fi urmat de un volum în acelaşi stil, Natura. Este o enciclopedie tematică într-un format dinamic, cu 640 de pagini pline de

subiecte fascinante, peste 1.500 de ilustraţii şi fotografii color.

DICŢIONAR ENCICLOPEDIC BRITANNICA

2100 pag. Litera Internaţional 350.00 lei (în curs de apariţie) Enciclopedia Britannica a devenit, în timp, sursa supremă de referinţă pentru toate domeniile de informare, la orice vârstă, oriunde. Conţine peste 28.000 de articole, ordonate alfabetic.

Fiecare articol are între 50 şi 1.000 de cuvinte, întreg textul conţinând peste 2,6 milioane de cuvinte. Informaţiile sunt completate şi exemplificate cu peste 2.000 de imagini, respectiv, 1.800 de fotografii, 190 de cărţi, 150 de schiţe şi 30 de tabele iar 5% din volumul lucrării reprezintă articole despre realităţi româneşti, concepute de autori din România. Sunt prezentate într-un singur volum, printr-o selecţie riguroasă, informaţii despre fiecare domeniu al cunoaşterii: artă, afaceri, IT (informatică), geografie, istorie, literatură, medicină, ştiinţe politice, filozofie, ştiinţă, sport.

Ultima ediţie este actualizată cu cele mai noi descoperiri din tehnologie, lumea afacerilor, îmbinând tematicile clasice cu cele contemporane, respectiv, muzica rock, globalizarea, tehnologia digitală sau sportul. Conţine, de asemenea, cele mai recente hărţi geografice şi ale densităţii populaţiei, ale răspândirii religiilor în lume sau ale fusului orar.

23

24