NYTBR 68 | 7 septembrie 2009

Preþ: 2,5 lei

Ediþia în limba românã, nr. 68 – 7 septembrie 2009

Pachet România liberã + Book Review

Se distribuie numai împreunã cu ziarul România liberã.

Stare criticã de Robert B. Reich

THE HEART OF POWER: Health and Politics in the Oval Office de David Blumenthal ºi James A. Morone. Ediþie ilustratã. 484 pag. University of California Press. 26,95 $.

Aceastã carte actualã ºi bine documentatã pune în context eforturile lui Barack Obama de a extinde asigurãrile de sãnãtate ºi dã un nou înþeles curajului de a spera. Problema asigurãrilor de sãnãtate generalizate i-a chinuit, le-a scãpat înþelegerii sau i-a învins pe toþi preºedinþii americani din ultimii 75 de ani. Franklin Roosevelt nu a inclus aceastã chestiune în legea protecþiei sociale pentru cã se temea cã va fi prea complicatã ºi va genera o opoziþie puternicã. Harry Truman a luptat cu înverºunare pentru aceastã cauzã, dar a pierdut bãtãlia. Dwight Eisenhower a remodelat dezbaterea publicã pe subiect. John Kennedy þinea foarte mult la aceastã idee. Lyndon Johnson a marcat prima ºi singura victorie majorã pe drumul spre atingerea obiectivului. Richard Nixon a conceput elementele esenþiale pentru orice demers viitor în aceastã direcþie. Jimmy Carter a încercat în zadar sã replãnuiascã totul. Primul George Bush s-a jucat cu aceastã chestiune. Bill Clinton a pierdut lupta ºi apoi n-a mai ridicat niciodatã problema. George W. a fãcut câþiva paºi înainte, dar doar în ceea ce-i priveºte pe pensionari.

continuare în pagina 7 ILUSTRAÞII DE JOHN HERSEY

„ANTOLOGISTUL“ LUI NICHOLSON BAKER PAGINA 10

|

„PARADISUL CONSTRUIT ÎN IAD“ DE REBECCA SOLNIT PAGINA 1 6

7 septembrie 2009

6

10

Ficþiune 6

9

12

ANNA IN-BETWEEN

CRONICA DE FICÞIUNE SWIMMING

THE AGE OF REAGAN:

The Conservative Counterrevolution, 1980-1989 de Steven F. Hayward Recenzie de Ross Douthat A PARADISE BUILT IN HELL:

The Extraordinary Communities That Arise in Disaster de Rebecca Solnit Recenzie de Tom Vanderbilt

de Elizabeth Nunez Recenzie de Amy Finnerty 15

THE SECRET WIFE OF LOUIS XIV:

Françoise d’Aubigné, Madame de Maintenon de Veronica Buckley Recenzie de Caroline Weber

THE ANTHOLOGIST

de Nicholson Baker Recenzie de David Orr 11

8

AN EXPENSIVE EDUCATION

de Nick McDonell Recenzie de Blake Wilson 10

24

13

THE SISTERS OF SINAI:

How Two Lady Adventurers Discovered the Hidden Gospels de Janet Soskice Recenzie de Caroline Alexander

de Nicola Keegan A PROPER EDUCATION FOR GIRLS

de Elaine diRollo THE BADLANDS SALOON

text ºi ilustraþii de Jonathan Twingley JERICHO’S FALL

de Stephen L. Carter

Eseu 24

LIME TREE CAN’T BEAR ORANGE

Criza de finalitate a universitãþilor de Drew Gilpin Faust

de Amanda Smyth Recenzie de Jan Stuart 18

ROMAN POLIÞIST

Recenzie de Marilyn Stasio

Articole & Bestselleruri 4

Editorial

Nonficþiune

21

Alegerea editorilor

21

TBR: Din culise

1

22

Bestselleruri ediþii broºate

THE HEART OF POWER:

Health and Politics in the Oval Office de David Blumenthal ºi James A. Morone Recenzie de Robert B. Reich

22

Raftul cu cãrþi broºate

23

Bestselleruri ediþii cartonate

Conþine o secþiune specialã dedicatã ºtirilor ºi cãrþilor apãrute la editurile din România. www.nytbr.ro.

The New York Times Book Review, ediþia în limba românã (ISSN 1937-920X) apare sãptãmânal, publicat de Universe Publishing House Inc. Copyright © 2008-2009 The New York Times. All Rights Reserved. Toate drepturile rezervate.

Director editorial: Cristian Teodorescu; Redactor-ºef: Virginia Costeschi; Editor: Anda Ciurte; Traducãtori: Ioana Popa, ªtefan Bodea, Cristiana Viºan, Cãtãlin Pruteanu, Irina Adrian, Cãtãlina Sevastre; Advertising sales: virginia@nytbr.ro, tel. 0745 773 764; PR: ARENA Communications, cecilia@arenacommunications.ro; Machetare ºi pre-press: Cãtãlin Niþã; Tipar: G. CANALE, Bucureºti; Abonamente: difuzare@romanialibera.ro

2

Editorial Drew Gilpin Faust era un istoric foarte apreciat înainte de a deveni, în 2007, cel de-al 28-lea preºedinte al Universitãþii Harvard, iar istoria a fãcut dintotdeauna parte din viaþa ei. A crescut în Virginia ruralã în deceniile ’50 ºi ’60, înconjuratã de monumente din perioada rãzboiului de secesiune închinate cauzei pierdute a Confederaþiei ºi de sudiºti nereformaþi. Bunica ei obiºnuia sã-i cânte: „Sunt un rebel de modã veche / Asta e ceea ce sunt / De minunata þarã-a libertãþii / Nici cã vreau s-aud“. Faust a mers la o ºcoalã exclusiv pentru albi ºi la o bisericã exclusiv pentru albi; senatorul Harry Byrd, unul dintre conducãtorii opoziþiei în celebrul caz Brown versus Board of Education, provenea chiar din comitatul ei. ªi totuºi, încã din copilãrie, ea a înþeles cã ceva nu e în regulã cu modul de viaþã al adulþilor, iar în 1957, la vârsta de 9 ani, i-a scris preºedintelui o scrisoare în care îºi exprima sentimentele: „Vã rog, domnule Eisenhower, vã rog sã încercaþi sã faceþi ca ºcolile ºi alte lucruri sã accepte oamenii de culoare“.

Acum, ca preºedinte al uneia din marile universitãþi ale Americii, Faust nu priveºte doar cãtre trecut, ci ºi cãtre viitor. „Universitãþile creeazã viitorul“, observa odatã filosoful Alfred North Whitehead, iar Faust e de acord, spunând într-un e-mail recent cã ele fac asta „în douã moduri fundamentale: educându-i pe cei cãrora le aparþine viitorul ºi generând ideile ºi descoperirile care pot transforma prezentul ºi construi o lume mai bunã“. Eseul lui Faust, The University’s Crisis of Purpose, apare în pagina 19 a revistei.

Editorii

Online

Sãptãmâna aceasta vor apãrea: Nick McDonell, autorul cãrþii „An Expensive Education“, Dwight Garner, despre o aniversare literarã, Motoko Rich cu însemnãri din teren ºi Jennifer Schuessler cu veºti despre bestselleruri. Gazda va fi Sam Tanenhaus, redactorul-ºef al Book Review. Emisiunea este, de asemenea, transmisã ºi în New York, vineri la ora 18:05, la postul de radio WQXR, 96,3 FM, sub titlul „Inside the New York Times Book Review“.

PODCAST:

PAPER CUTS:

Blogul Book Review prezintã cãrþi ºi alte materiale

tipãrite.

SELECÞIUNI: Fragmente din „The Anthologist“, de Nicholson Baker, „Anna In-Between“, de Elizabeth Nunez, ºi din alte cãrþi.

E-MAIL CU NOILE APARIÞII: Primiþi în fiecare vineri o trecere în revistã a recenziilor noilor cãrþi ºi apariþii. nytimes.com/books

4

ILUSTRAÞII DE JOE CIARDIELLO (SUS) ªI CHRISTOPH NIEMANN

Un elev de onoare Thrillerul de spionaj al lui Nick McDonell e un James Bond transpus la Harvard Yard.

DE BLAKE WILSON În primele pagini ale celui de-al treilea roman de Nick McDonell, un tânãr spion american se întâlneºte cu o figurã cunoscutã de la Colegiul Harvard printre ruinele unui mic sat somalez. Coincidenþa bate tare la ochi: spionul, Michael Teak, este el însuºi absolvent de Harvard. Dar trebuie sã facã faþã focurilor de armã adevãrate ºi el se gândeºte la supravieþuire, nu la depãnat de amintiri. Cumva, misiunea lui a ieºit foarte prost.

Ordinele lui Teak erau de a livra un pachet cu bani unui lider rebel pe nume Hatashil.

AN EXPENSIVE EDUCATION

de Nick McDonell 294 pag. Atlantic Monthly Press. 24$

La câteva clipe dupã ce a fãcut-o, bombele au distrus locul de întâlnire. Acum, oameni înarmaþi au sosit pentru a lichida satul.

Iar apoi ne aflãm în Harvard Square, mâncând ouã Benedict cu somon împreunã cu doi studenþi gata sã fie amestecaþi în vasta intrigã a cãrþii. David e un bursier somalez având legãturi chiar cu satul care a fost distrus. Jane, prietena lui din înalta societate din Boston, este reporter la Harvard Crimson. Iar coordonatoarea lui de proiect, Susan Lowell, tocmai a câºtigat un premiu Pulitzer pentru o carte care îl laudã pe Hatashil ca luptãtor pentru libertate. Sãrim repede la Africa, unde niºte paramilitari violenþi împuºcã doi puºti neînarmaþi, iar Teak e eliberat de comandantul lor american. Înapoi la Harvard. Presa ºi Departamentul de Blake Wilson realizeazã secþiunile Books ºi Week in Review ale NYTimes.com.

6

Stat au pus mãcelul pe seama oamenilor lui Hatashil, iar Jane are sarcina de a scrie un articol pentru Crimson care-o pune pe profesoara Lowell într-o situaþie dificilã.

Pe jumãtate roman studenþesc, pe jumãtate thriller geopolitic, An Expensive Education (O educaþie costisitoare) continuã în acest ritm pe parcursul a 300 de pagini aproape impecabil de antrenante. McDonell sare de la Washington la Nairobi la fel de uºor cum trece râul dintre Cambridge ºi Boston, de obicei prin intermediul capitolelor scurte ºi a montajelor abile, uneori alãturându-se personajelor sale în confortabilele cabine business-class ale zborurilor transcontinentale ale acestora. Adicã, în ciuda minunatelor detalii reportericeºti despre dialectele africane ºi cea mai bunã modalitate de a negocia cu miliþiile de bandiþi, adevãratele subiecte ale lui McDonell sunt indicatori ai statutului ºi obsesia pentru statut a minunatei sale tinere distribuþii. Acest lucru creeazã un decor excelent. Când superiorii lui Teak vor ca el sã se ascundã, îl trimit cu avionul într-o micã insulã turisticã din Oceanul Indian. El e tipul omului de 25 de ani care are asupra lui un pistol SIG P220, poate negocia în arabã, swahili ºi amharicã ºi are un hotel preferat pe malul stâng al Senei. „Luxul a fost întotdeauna o acoperire bunã“, scrie McDonell. ªi cui îi pasã dacã sunã credibil: e foarte distractiv. În centrul tuturor întâmplãrilor se aflã Porcellian, un club discret care ocupã un loc din campusul Harvard similar cu Skull and Bones la Yale. Teak a fost membru, ca ºi naºul sãu, Alan Green (care l-a recrutat în spionaj) ºi sinistrul nou director al securitãþii naþionale de la Washington, Mitchell Harrison. Lowell ºi prietena sa jurnalistã se vor pregãti sã înfrunte aceºti spioni rãu-

voitori încercând sã apere reputaþia lui Hatashil – ºi pe a ei. Între timp, Green începe sã înlãture loialitatea lui David faþã de Lowell etalându-ºi relaþiile de la Porcellian, în care David vrea sã intre cu disperare. Iar Jane dã nas în nas cu Teak într-o „vacanþã profesionalã“ în Kenia, unde el va avea nevoie de ajutorul ei pentru a afla cine a ordonat asasinatul ºi de ce.

Ca ºi Teak, McDonell are 25 de ani ºi e un ambiþios de categorie grea. El ºi-a fãcut pe merit un nume la 17 ani cu remarcabilul sãu roman de debut, Twelve, un portret nimicitor al liceenilor drogaþi din New York, pe care l-am dat gata într-o singurã searã în 2002. Ca ºi predecesorul lui, An Expensive Education promite un tur al unui grup favorizat din perspectiva unui membru iniþiat.

Studenþii lui McDonell fumeazã ºi beau ºi se culcã, insensibili, cu cine se nimereºte, afiºând cu ironie finã nihilismul plictisit al rãzboinicilor calculaþi dintr-un roman de spionaj. Studiaþi acest dialog între argoticul pseudo-comunist Wilbur ºi un Willy delirând drogat, unul dintre cei doi clovni satirici care furnizeazã destinderea tragi-comicã a cãrþii: „«Hei, am vrut mereu sã vã-ntreb ceva, ºmecherilor», spuse Wilbur, luându-ºi ochii de la Maria, frumoasa casieriþã de dragul cãreia mânca zilnic câte un burrito, «de ce purtaþi mereu smochingurile alea?»

«Pentru a împila masele», spuse Willy, «ca sã-i þinem pe proletari la pãmânt, sã-i strivim sub cãlcâiele noastre scumpe ºi sã menþinem conformismele sufocante ale acestui prost-conceput experiment de libertate»“.

Cei din Ivy League vorbesc adesea în acest fel, savurând alternativ ritualurile alma mater ºi criticându-le cu cele mai noi teorii sociale învãþate la cursurile obligatorii (cercetând cu un binoclu cu infraroºii satul pulverizat, Teak mediteazã: „Deconstrucþie. Despre asta a fost toatã educaþia mea“).

Intriga lui McDonell este de o creativitate extravagantã, dar el relateazã eºecurile personajelor sale fãrã milã ºi cu exactitate – într-atât cã începe sã îngreuneze cartea.

Aproape toþi din povestire sunt fie înveninaþi din cauza startului, fie devin rapid corupþi, iar singurul erou neechivoc din intriga de la Harvard îºi pune la adãpost pretenþia la acest titlu bãtând un student rasist de la ºcoala pregãtitoare ºi hotãrând sã se transfere la altã ºcoalã.

T

eak este diferit. E mai mult Holden Caulfield decât James Bond: spionul în criza post-adolescenþei. Iar alãturarea instruirii cu sânge rece ºi a tristeþii lui profunde e cea care dã farmec cãrþii. Misterul lui Hatashil se lãmureºte destul de repede pentru cititorul atent – e mai uºor decât un joc de cuvinte încruciºate – dar Teak rãmâne o enigmã interesantã. La fel ºi creatorul lui. McDonell e impregnat de Harvard pânã-n mãduva oaselor: insuportabil de sclipitor, cu pãrinþi bogaþi ºi de un succes uluitor. Ce înseamnã faptul cã demascã cu atâta forþã ºi cu atâta furie pe cei din propria-i lume? Precum cuvintele lui Willy, An Expensive Education demistificã mecanismele culturii exclusiviste a Harvard-ului.

Dar fãcând aceasta, confirmã cã locul autorului e neîndoielnic în interiorul sãu. La finalul cãrþii, Teak e în relaþii proaste cu agenþia lui ºi devotamentul sãu e neclar. Iar eu mã întreb: e McDonell un agent dublu sau agent triplu în lupta de clasã? □ ILUSTRAÞII DE PATRICK LEGER

Stare criticã continuare din pagina 1 David Blumenthal, profesor la Harvard Medical School ºi sfãtuitor al lui Barack Obama, ºi James A. Morone, profesor de ºtiinþe politice la Brown University, demonstreazã cu inteligenþã cum idealul unui sistem lãrgit de asigurãri s-a concentrat în jurul a doi poli. În anii 1930, liberalii vorbeau despre un drept universal la îngrijire medicalã legat de o asigurare obligatorie de sãnãtate. Johnson ºi-a bazat legea Medicare pe aceastã idee, iar programul conceput de el supravieþuieºte astãzi ca „modelul unui singur platnic“ al serviciilor medicale universale sau „Medicare pentru toatã lumea“.

Cealaltã propunere, iniþiatã de Eisenhower, era de a crea o piaþã pentru serviciile medicale, bazatã pe firmele private de asigurãri ºi angajatori; preºedintele a obþinut introducerea unei reduceri de impozit în schimbul oferirii de beneficii legate de serviciile medicale pentru angajaþi. Nixon a venit cu propunerea asigurãrilor concurente ºi a celor preplãtite ºi a susþinut ideea asigurãrii angajaþilor de cãtre angajatori.

Tot ceea ce a urmat a fost o variaþiune pe una sau alta dintre aceste viziuni concurente. Planul actual al Casei Albe ºi al Congresului dominat de democraþi reprezintã o îmbinare între un aspect din prima (opþiunea sistemului public de sãnãtate) ºi mai multe aspecte din a doua (planuri concurente ºi cerinþa ca angajatorii sã suporte într-un fel sau altul costurile asigurãrilor medicale pentru salariaþi).

Conceperea unui plan este o treabã uºoarã în comparaþie cu eforturile necesare pentru a-l vedea adoptat. Simpla menþionare a posibilitãþii existenþei unui sistem naþional de asigurãri a generat întotdeauna un rãspuns vehement din partea vigilentei Asociaþii Medicale Americane; în anii 1930, editorul jurnalului acestei asociaþii punea semnul egalitãþii între un asemenea sistem ºi „socialism, comunism care incitã la revoltã“. Planul lui Bill Clinton a fost îngropat sub o avalanºã de reacþii ostile, printre care se numãrã ºi o reclamã deja legendarã, cu doi soþi – Harry ºi Louise – care îºi exprimau temerea cã prin planul lui Clinton, guvernul sufocã libertatea fiecãruia de a alege: „ei aleg, noi pierdem“.

Prin ur mare, dupã cum aver ti zeazã Blumenthal ºi Morone, noul preºedinte trebuie sã se miºte repede, pânã ca adversarii sã aibã timp sã aþâþe temerile oamenilor.

Dupã victoria înregistratã în 1964, Johnson a atras atenþia staff-ului sãu cã trebuie sã treacã Medicare prin Congres cât mai repede. „Cu fiecare zi petrecutã la Casa Albã voi pierde niºte voturi. Voi supãra pe cineva.

Trebuie sã obþinem adoptarea acestei legi rapid“, a spus el. George W. Bush a început sã plãnuiascã extinderea programului de sãnãtate Medicare cu o listã de medicamente compensate pentru bãtrâni cu câteva luni înainte de a fi ales.

Spre deosebire de acesta, Clinton a avut de suferit din cauza întârzierilor. Imediat Robert B. Reich, fost secretar al muncii în administraþia Clinton, este profesor de politici publice la University of California, Berkeley, ºi autorul mai multor cãrþi, cea mai recentã fiind „Supercapitalism“.

ILUSTRAÞII DE TIMOTHY GOODMAN

în prezent, preºedinþii democraþi s-au dovedit mai constrânºi de acest aparat decât republicanii, poate pentru cã s-au simþit datori într-o mai mare mãsurã sã demonstreze reducerile de costuri pe care le-au fãcut.

Deºi cartea a fost scrisã înainte ca preºedintele Obama sã facã demersuri pentru reformarea sistemului de sãnãtate, el pare sã fi anticipat multe dintre învãþãmintele pe care le putem desprinde citind-o. S-a miºcat cât de repede a putut, având în vedere condiþiile economice actuale, ºi ºi-a prezentat obiectivele principale, dar a lãsat detaliile pe seama Congresului. Nu a fost prea deranjat de economiºtii pesimiºti (deºi estimãrile de costuri fãcute de Biroul pentru Buget din Congres i-au tãiat din avânt). Întrebarea este dacã va reuºi în lunile urmãtoare sã inducã un acord asupra acestei chestiuni în Congres ºi sã-i învingã pe cei care alimenteazã temerile publi-

dupã alegerea sa ca preºedinte, sistemul naþional de asigurãri de sãnãtate pãrea sã fie atât de aproape de implementare, încât pânã ºi unii republicani începuserã sã sprijine diverse programe de servicii medicale.

Un an mai târziu, tot proiectul murise. Între timp, luptele pe tema bugetului ºi a Acordului Nord-American de Comerþ Liber (NAFTA) diminuaserã capitalul politic al lui Clinton, dãduserã opozanþilor sãi suficient timp pentru a îngrijora populaþia cu privire la „naþionalizarea“ sãnãtãþii ºi dezamãgiserã aliaþi cheie precum AARP (Asociaþia Americanã a Pensionarilor) ºi sindicatele.

Congresul poate reprezenta ºi el un obstacol: lecþia pe care o învãþãm din The Heart of Power (Inima puterii) este aceea cã preºedintele trebuie sã stabileascã niºte obiective largi ale reformei în sãnãtate ºi sã-i lase pe legiuitori sã decidã restul, dar ºi sã fie pregãtit de dezbateri pentru a ajunge la un consens. „Nu vreau sã mã ocup de detalii“, obiºnuia sã spunã Johnson în legãturã cu legea Medicare, dar tot el i-a flatat, i-a complimentat, i-a intimidat ºi i-a pãcãlit pe membrii recalcitranþi ai Congresului pânã când au adoptat proiectul. „Continuu, neîntrerupt ºi fãrã pauzã – aceasta-i singura modalitate în care poþi aborda Congresul“, remarca el ironic.

Carter, pe de altã parte, a meditat fãrã încetare la planul sãu iniþial din domeniul sãnãtãþii, notându-ºi observaþii pe marginea lui ºi aplecându-se asupra fiecãrui detaliu, în timp ce faþã de Congres a pãstrat o oarecare distanþã. Iar Clinton a livrat un plan atât de vast ºi de complex, încât pânã ºi Congresul dominat de democraþi a decis, pur ºi simplu, sã-l ignore. Republicanii, în schimb, au hotãrât cã un eºec al proiectului lui Clinton în domeniul sãnãtãþii ar fi privit ca o repudiere a noii administraþii ºi le-ar da chiar o ºansã de a recãpãta majoritatea în Camera Reprezentanþilor ºi Senat.

Dezvãluirea cea mai provocatoare fãcutã de Blumenthal ºi Morone este aceea cã preºedinþii care au reuºit în cea mai mare mã-

surã sã îndrepte þara înspre extinderea asigurãrilor de sãnãtate sunt ºi cei care nu au þinut cont de sfaturile consilierilor pe probleme economice. Planurile de a mãri numãrul de asiguraþi au fost în mod constant întâmpinate cu precauþie sau contestate de specialiºtii în economie ai fiecãrei administraþii, de la cea a lui Harry Truman la cea a lui George W. Bush. În culmea exasperãrii, Lyndon Johnson i s-a plâns o datã lui Ted Kennedy cã „proºtii s-au apucat sã facã proiecþii“ pentru costurile implicate de Medicare „de-a lungul a cinci sau ºase ani“.

Asemenea proiecþii bugetare pe termen lung au provocat necazuri în plan politic. „Senatorul Dick Russell a venit cu sufletul la gurã sã-mi spunã: «Dumnezeule, ai o estimare de un miliard de dolari pentru sãnãtate anul viitor. Mã opun de pe acum»“.

Johnson a respins previziunile consilierilor sãi ºi a micºorat intenþionat presupusele costuri. „Voi cheltui afurisiþii ãºtia de bani“.

O estimare corectã ar fi dus, cel mai probabil, la suprimarea programului Medicare.

P

roblema nu e cã sfãtuitorii preºedinþilor pe probleme economice s-ar înºela – Medicare e pe cale, de fapt, sã falimenteze America –, ci cã de obicei ei gândesc la scarã micã ºi încearcã sã minimizeze riscurile, în timp ce efortul herculean de a lãrgi masa beneficiarilor de asigurãri de sãnãtate presupune o perspectivã largã ºi riscuri mari. Sfaturile economice sunt importante, dar sunt doar o piesã din ansamblu.

Totuºi, de la Johnson încoace, preºedinþilor le-a fost din ce în ce mai greu sã îºi þinã economiºtii la distanþã, în principal ca urmare a creºterii infrastructurii de politicã economicã a Washingtonului. Estimãrile de costuri ºi proiecþiile bugetare realizate de Biroul pentru Management ºi Buget de la Casa Albã ºi de Biroul pentru Buget din Congres, ambele create în timpul administraþiei Nixon, au prins preºedinþii în capcana disputelor de ordin tehnic, a regulilor cunoscute doar de iniþiaþi ºi a limitãrilor bugetare. Pânã

Problema asigurãrilor de sãnãtate pentru întreaga populaþie a Americii i-a chinuit sau i-a învins pe toþi preºedinþii din ultimii 75 de ani. cului cu privire la o „naþionalizare“ a sistemului de sãnãtate ºi la explozia cheltuielilor bugetare. The Heart of Power sugereazã cã nu are ºanse prea mari de izbândã.

Dar chiar dacã Obama va înregistra un eºec, autorii ne oferã o consolare. Existã ºi o artã a insuccesului – una care ridicã la fileu mingea pentru viitorii preºedinþi. Truman a pierdut, dar a reuºit sã redefineascã termenii dezbaterii, pregãtind terenul pentru Medicare (de aceea, când a ajuns sã promulge legea, Johnson l-a omagiat pe Truman). Clinton, însã, a pãrãsit locul accidentului ºi rareori a mai menþionat subiectul. Potrivit autorilor, acest lucru le-a permis oponenþilor sã deþinã controlul asupra evoluþiei subiectului în spaþiul public, astfel cã una dintre prioritãþile democraþilor a ajuns undeva la coada agendei de dezbateri timp de un deceniu.

The Heart of Power conþine ºi o intrigã auxiliarã, despre un actor în rol secundar care, deºi n-a ajuns preºedinte, era auzit adesea în culise – mobilizând, îndemnând, ameninþând ºi îmboldind preºedinþii din ambele partide spre generalizarea asigurãrii medicale.

Ted Kennedy ºi-a prezentat pentru prima datã propunerea în acest sens în urmã cu 40 de ani ºi n-a încetat niciodatã sã sprijine cauza. O înþelegere la care ajunsese cu preºedintele Nixon a fost cel mai apropiat punct de ideea de asigurare a întregii populaþii pe care America l-a atins vreodatã. Kennedy, care a murit în luna august, se retrãsese din prim-planul politicii americane din cauza bolii de care suferea, chiar în perioada în care vocea sa puternicã era ºi mai necesarã. Totuºi, atunci când toþi cetãþenii vor avea asigurãri medicale – în cazul în care se va întâmpla vreodatã –, aceasta se va datora într-o mãsurã considerabilã tenacitãþii ºi perseverenþei acestui om remarcabil. □ 7

Regina secretã Viaþa lui Françoise d’Aubigné, pe care libidinosul Ludovic al XIV-lea a ales-o sã-l izbãveascã de pãcate.

DE CAROLINE WEBER „Regilor“, observa odatã Ludovic al XIV-lea, „ar trebui sã le placã sã ofere plãcere“ – iar când era vorba de sexul frumos, el se supunea acestei reguli plin de zel ºi adesea. „Toate sunt suficient de bune pentru el, numai sã fie femei“, spunea cumnata sa, „þãrance, fiice de grãdinari, cameriste, doamne alese“; femei de orice fel au beneficiat de generozitatea sexualã a Regelui Soare.

Nici legãturile cãsãtoriei (cu trista ºi neglijata Maria-Tereza de Spania), nici intrigile metreselor lui „oficiale“ (dintre care una, Athénaïs de Montespan, nu s-a dat în lãturi THE SECRET WIFE OF LOUIS XIV

Françoise d’Aubigné, Madame de Maintenon de Veronica Buckley Ilustratã. 498 pg.

Farrar, Straus & Giroux. 35$

de la a rãspândi zvonul cã o anumitã rivalã a sa avea râie pe tot corpul) nu l-au putut împiedica sã-ºi împartã dragostea în dreapta ºi-n stânga.

Dar perspectiva osândei veºnice era, pentru un suveran catolic, o piedicã destul de puternicã. Pe mãsurã ce Ludovic înainta în vârstã – chinuit de carii cronice, tumoare de prostatã ºi o gutã supãrãtoare – îºi fãcea tot mai multe griji cã adulterul l-ar putea costa împãrãþia cerurilor. În cele din urmã, paradoxal, aceastã îngrijorare l-a împins la o legãturã cu Françoise d’Aubigné, marchizã de Maintenon, o femeie de vârstã mijlocie ºi exigentã din punct de vedere moral. Spre uimirea curþii, obiºnuitã cu un monarh ale cãrui gusturi mergeau mai mult spre frumuseþea fizicã decât spre evlavie, ea a exercitat o asemenea influenþã asupra lui în ultimii sãi ani, încât, dupã ce a devenit vãduv, în ciuda ruºinoaselor ei origini ca fiicã a unui criminal condamnat, a binevoit sã se cãsãtoreascã cu ea (chiar dacã în secret). În binecunoscuta lui cronicã despre domnia lui Ludovic al XIV-lea, ducele de Saint-Simon a demonizat-o pe Madame de Maintenon ca fiind o uneltitoare nemiloasã a cãrei cucernicie era un vicleºug, menit doar sã exploateze frica de pãcat a amantului ei. În vreme ce, totodatã, dezvãluie cã evlavia ei era mai mult o chestiune de strategie decât de substanþã, The Secret Wife of Louis XIV: Françoise d’Aubigné, Madame de Maintenon (Soþia secretã a lui Ludovic al XIV-lea: Françoise d’Aubigné, Madame de Maintenon) de Veronica Buckley oferã un portret viu ºi plin de simpatie al femeii care, în ciuda tuturor probabilitãþilor, a reuºit sã îmblânzeascã fustangiul regal.

Dupã standardele vechiului regim de caste, obsedat de onoare, începuturile lui Françoise d’Aubigné nu erau câtuºi de puþin favorabile.

Caroline Weber, profesoarã de literaturã francezã la Barnard College ºi Columbia University, este o colaboratoare frecventã a Book Review.

8

Nãscutã în închisoare în 1635, Françoise fãcea parte din mica nobilime. Dar, din cauza ticãlosului ei tatã, Constant d’Aubigné, ea ºi cei doi fraþi ai ei – nãscuþi din uniunea cu Jeanne de Cardilhac, fiica temnicerului sãu – au fost privaþi de respectul ºi statutul pe care ceilalþi aristocraþi îl aveau de obicei. Pe lângã uciderea unui om în duel, lunga listã de crime a lui Constant includea jocurile de noroc, falsificarea, rãpirea unei femei ºi participarea la o revoltã eºuatã împotriva Coroanei. Îngrozit de aceste nelegiuiri, tatãl lui Constant – celebrul soldat ºi poet

Nici legãturile cãsãtoriei, nici intrigile metreselor nu l-au putut împiedica pe Ludovic al XIV-lea sã-ºi împartã dragostea în stânga ºi-n dreapta.

Agrippa d’Aubigné – l-a dezmoºtenit, fãcând din copiii familiei d’Aubignés atât niºte oameni sãraci, cât ºi niºte proscriºi. Dupã ce o graþiere regalã a pus capãt întemniþãrii sale în 1643, Constant ºi-a dus progeniturile în Indiile de Vest pentru a-ºi cãuta norocul, o întreprindere care s-a încheiat cu dispariþia sa misterioasã patru ani mai târziu. Fãrã bani, fãrã a avea de ales, Jeanne ºi copiii s-au întors în Franþa, unde au ajuns sã cerºeascã pe strãzi ca sã trãiascã.

Doar în contextul unor asemenea împrejurãri disperate putea salvarea sã ia forma unui soþ slut, schilod, aproape sigur impotent, cu 25 de ani mai în vârstã decât d’Aubigné: Paul Scarron, pe care l-a cunoscut la Paris când ea avea 15 ani. Înfãþiºarea lui Scarron era atât de grotescã, încât d’Aubigné, când l-a vãzut pentru prima oarã, a izbucnit în lacrimi. (Omul era obiºnuit cu asemenea reacþii, recunoscând cu ironie: „Trupul meu, e adevãrat, e foarte asimetric. Femeile însãrcinate nici mãcar n-au voie sã se uite la mine.“) Totuºi, pentru d’Aubigné, mariajul cu Scarron a reprezentat scãparea dintr-o viaþã de sãrãcie continuã ºi umilinþã socialã. Mai mult, Scarron s-a întâmplat sã fie un renumit om de litere, al cãrui salon din Paris era, dupã cum nota un contemporan, „locul de întâlnire pentru cei mai culþi oameni ai curþii ºi pentru toþi oamenii inteligenþi din Paris“. În aceastã ambianþã rafinatã ºi competitivã social, d’Aubigné a înþeles curând cã, dacã voia sã strãluceascã (ºi era prea ambiþioasã sã nu vrea), va trebui sã se remarce în mulþime. Pânã la vârsta de 18 ani, a descoperit metoda care avea sã-i fie de mare folos pentru tot restul vieþii: un aer cultivat de modestie, bunãtate ºi tãcutã râvnã religioasã ce contrasta categoric cu desfrâul ºi frivolitatea timpurilor.

Dupã moartea lui Scarron în 1660, d’Aubigné a continuat sã frecventeze saloanele de elitã ale Parisului. Printre numeroºii demnitari cu care s-a împrietenit s-a numãrat Athénaïs, marchizã de Montespan –

„femeia care“, scrie Buckley „fãrã sã ºtie ºi, cum s-a dovedit, spre marele ei dezavantaj, avea sã-i faciliteze vãduvei Scarron ascensiunea de la nivelul de simpaticã salonnière bourgeoise la cea mai mare doamnã a Franþei“. Dar în primii ani ai prieteniei lor, Montespan, nu d’Aubigné, era aceea care pãrea sã aibã toate atuurile. Ca vlãstar al nobilei familii Mortemart (un clan a cãrui reputaþie de inteligenþã sclipitoare, l’esprit Mortemart, avea s-o slãveascã Proust în În cãutarea timpului pierdut), Montespan se bucura de poziþia privilegiatã de doamnã de onoare la curtea reginei Maria-Tereza. O blondã superbã, cu ochi albaºtri, cu siluetã voluptoasã, râs molipsitor ºi celebrul simþ Mortemart al umorului, Montespan devenea centrul atenþiei în aproape orice reuniune – chiar (sau mai ales) în acelea în care era prezent desfrânatul Ludovic al XIV-lea. Previzibil, regele s-a îndrãgostit de ea ºi a devenit amanta lui preferatã. Aceastã distincþie însemna bogãþii ºi prestigiu nelimitate – douã lucruri la care d’Aubigné, cu toatã popularitatea ei în circuitul saloanelor, nu avea motive sã spere pentru ea însãºi.

Situaþia s-a schimbat, însã, dupã ce Montespan a început sã dea naºtere copiilor lui Ludovic al XIV-lea. Pentru cã era mãritatã cu un alt bãrbat, aceste progenituri nu puteau fi etalate în liniºte pe la curte. Trebuiau sã fie þinute departe de ochiul public ºi încredinþate în grija cuiva respectabil, discret ºi de încredere. Montespan s-a gândit imediat la vechea ei prietenã d’Aubigné, care a acceptat postul dupã ce regele însuºi i-a poruncit sã-l preia. Dupã aceasta, zarurile au fost aruncate. Aºa cum spune legenda sentimentalistã (repetatã aici de Buckley), guvernanta serioasã ºi drãguþã ºi-a fermecat curând angajatorul, iubindu-i copiii ca ºi cum ar fi fost ai ei. „ªtie sã iubeascã“, îl citeazã Buckley pe monarh. „Ar fi ceva sã fii iubit de o astfel de femeie.“

D

esigur, Ludovic primea orice voia – ºi pe mãsurã ce, în timp, ceea ce voia a trecut de la voluptate la mântuire spiritualã, d’Aubigné a putut sã-i furnizeze ºi acest lucru. Fãcând aceasta, fosta fatã cerºetoare a devenit nu numai o reginã morganaticã, ci ºi o confidentã indispensabilã a unuia dintre cei mai puternici oameni din lume. Schiþând aceastã traiectorie, Buckley, autoare a cãrþii Christina, Queen of Sweden, se bazeazã foarte mult pe aceleaºi presupuneri psihologice pe care le gãsim la Saint-Simon: cã nevoia copleºitoare de respect a lui d’Aubigné ºi cãutarea freneticã, încununatã de succes, a respectului au fost alimentate de amintirile copilãriei nefericite ºi dezonorante. Spre deosebire de Saint-Simon însã, Buckley prezintã aceastã idee cu o compasiune palpabilã, pãtrunzând cu imaginaþie în cele mai ascunse gânduri ale subiectului ei pentru a justifica datele istorice. „În inima ei“, explicã Buckley, sugerând cã un biograf are acces preferenþial la cele mai misterioase organe omeneºti, „simþea cã e îndreptãþitã sã fie reginã“. □ ILUSTRAÞII DE JAKOB HINRICHS

Încã o victorie pentru Gipper Un al doilea volum consistent analizeazã valurile pe care cel de-al patruzecilea preºedinte le-a fãcut în politica epocii.

DE ROSS DOUTHAT Vom ºti cã e corect sã numim preºedinþia lui Barack Obama un succes dacã peste 25 de ani cele mai interesante dezbateri despre moºtenirea Obama vor avea loc între oponenþii sãi ideologici. Aºa s-a întâmplat cu Ronald Reagan în ultima vreme: în timp ce republicanii nu pun la îndoialã fidelitatea lor pentru reaganism, liberalii americani s-au angajat într-un rãzboi civil de calitate

THE AGE OF REAGAN

The Conservative Counterrevolution, 1980-1989 de Steven F. Hayward 753 pag. Crown Forum. 35$

inferioarã privind cel mai mare duºman care meritã sã nu fie uitat.

Pe de o parte îi avem pe bravii duºmani ai lui Reagan, pentru care cel de-al 40-lea preºedinte va fi mereu un nãtâng supraestimat, care s-a folosit de rasism ºi de ºovinism pentru a ajunge la putere ºi a lãsat ca moºtenire lãcomia, polarizarea ºi iresponsabilitatea fiscalã. De cealaltã parte îi avem pe acei jurnaliºti ºi universitari – Richard Reeves, John Patrick Diggins, Sean Wilentz, de exemplu – care au cãutat modalitãþi de a-l recunoaºte pe Reagan ca pe un preºedinte important ºi, posibil, chiar unul mare, fãrã a ceda prea mult teren ideologic conservatorismului sãu (dezbaterea a pãtruns chiar ºi în alegerile preliminare ale democraþilor din 2008, când recunoaºterea de cãtre Barack Obama a faptului cã Reagan a fãcut mai mult pentru a schimba „traiectoria Americii“ decât orice alt preºedinte recent a provocat proteste ultragiate din partea lui Hillary Clinton ºi a lui John Edwards). Însã, oricât de fascinantã ar fi aceastã ceartã, nu e singura disputã legatã de Reagan care meritã purtatã. Fãrã îndoialã, Reagan ar fi apreciat felul în care moºtenirea lui a întors liberalii împotriva liberalilor, dar probabil cã ar fi salutat o conversaþie mai plinã de duh în interiorul propriei coaliþii. Mai ales în ultima vreme, deoarece în era de consolidare conservatoare post-Bush, au existat adesea mai multe sloganuri decât substanþã în felul în care aºa-ziºii urmaºi ai lui Gipper1 ºi-l amintesc. A devenit mai mult un idol de mucava decât un politician în carne ºi oase.

S-ar putea ca The Age of Reagan: The Conser va tive Counterrevolution, 1980-1989 (Epoca Reagan: Contra-revoluþia conservatoare 1980-1989) de Steven F. Hayward sã 1 Poreclã a lui Ronald Reagan de la George „Gipper“ Gip, jucãtor de fotbal la Universitatea Notre Dame. Ultimele cuvinte ale lui Gipper, adresate antrenorului de pe patul de moarte, au fost: „Spune-le bãieþilor sã câºtige un meci pentru Gipper“.

A fost interpretat de Reagan într-un film biografic din 1940. (n.tr.).

Ross Douthat colaboreazã la pagina de opinii din The Times.

nu clatine veneraþia pentru Reagan – deºi ar trebui. Ca ºi primul volum din The Age of Reagan, care merge pe urmele eclipsei de dupã 1964 a liberalismului ºi a ascensiunii miºcãrii conservatoare, aceasta e o istorie care presupune premisele pentru care se ceartã liberalii din prezent. Importanþa lui Reagan e consideratã indiscutabilã, ca ºi (în sens larg) corectitudinea viziunii sale asupra lumii, la fel ca politica sa internã ºi externã. Nu întâmplãtor titlul lui Hayward aminteºte de seria Age of Roosevelt a lui Arthur Schlesinger Jr. Ca ºi lucrarea lui Schlesinger, The Age of Reagan este esenþialmente o istorie partizanã, scrisã din acelaºi punct de vedere ideologic ca al politicianului pe care îl slãveºte. În aceastã abordare sunt dificultãþi evidente. Nu este o carte care e probabil sã câºtige mulþi adepþi din rândurile celor sceptici faþã de Reagan, ca sã nu spunem mai multe – ºi nu numai pentru cã Hayward nu e chiar un scriitor de nivelul lui Schlesinger. The Age of Reagan are mult teritoriu de acoperit, dar i-ar folosi pauze mai lungi în naraþiunea ei adesea nãvalnicã ºi mai multã luptã serioasã cu criticile liberale solide ale faptelor lui Reagan.

Asta nu înseamnã acordarea de merite gratuite. Hayward respinge în mod corect stânga anti-anti-comunistã, a cãrei poziþie servilã faþã de Uniunea Sovieticã în timpul anilor 1970 ºi 1980 încã mai are puterea de a înspãimânta (dupã cum noteazã – cu duritate, dar nu pe nedrept – era adesea dificil sã vezi diferenþa între critica oponenþilor de stânga ai lui Reagan ºi editorialele din Pravda). Iar caracterizarea acuzatoare a politicienilor democraþi ca Tip O’Neill ºi Walter Mondale, oameni care pãreau incapabili sã-ºi imagineze o politicã economicã prin care sã nu se împartã o plãcintã din ce în ce mai micã la o mulþime tot mai mare de grupuri de interese, pare de asemenea în totalitate oportunã.

Dar nu orice disputã din anii 1980 este inactualã acum. Într-o epocã a contra-insurgenþei, compromisurile morale pe care le-a fãcut America pentru susþinerea anti-comunismului din lumea a treia meritã mai multã atenþie decât le acordã The Age of Reagan. Ca ºi, într-o epocã de deficite în creºtere, consecinþele pe termen lung ale politicii fiscale a lui Reagan – pentru þarã, dar mai ales pentru concepþia conservatoare despre guvernare (Hayward îl criticã pe Reagan pentru faptul de a susþine, aºa cum rareori au fãcut-o consilierii sãi de orientare supply-side2, cã reducerile de taxe vor creºte veniturile pe termen scurt. Dar nu admite proporþia în care supoziþiile lui Reagan, mai mult decât opiniile mai sãnãtoase ale consilierilor sãi, au devenit de atunci încoace convingeri pentru politicienii de dreapta).

Dar The Age of Reagan demonstreazã de asemenea ºi punctele forte ale istoriografiei partizane. Pentru cã nu pune la îndoialã succesul preºedinþiei lui Reagan, Hayward e liber sã exploreze, aºa cum au fãcut-o puþini autori, felul exact în care a reuºit.

Reagan oratorul îºi primeºte rãsplata – cartea e plinã, în mod oportun, cu citate generoase din discursurile, discuþiile televizate ºi conferinþele de presã ale Marelui Comunicator. La fel se întâmplã cu Reagan diplomatul inteligent, al cãrui raport cu Mihail Gorbaciov a jucat un rol semnificativ pentru încheierea rãzboiului rece. Dar cel mai potrivit portret al lui Hayward este probabil al lui Reagan sforarul, care a ajuns în funcþie atunci când influenþa preºedinþiei era la cel mai scãzut nivel al perioadei contemporane ºi a trecut abil o vastã legislaþie internã printr-un Congres care era adesea controlat de partidul de opoziþie (The Age of Reagan, cu alte cuvinte, relevã importanþa problemelor lui Rahm Emanuel).

Punctul ideologic de vedere al lui Hayward îi conferã de asemenea o poziþie bunã pentru a analiza unde ºi cum faptele lui Reagan ar trebui considerate o dezamãgire de cãtre conservatori. Aceastã criticã se extinde de la stângãciile specifice, cum ar fi proasta administrare a nominalizãrii lui Robert Bork, la eºecul de a reduce semnificativ dimensiunea ºi sfera de acþiune a guvernului.

N

umeroºi liberali au trecut de la a subestima revoluþia lui Reagan la a supraestima – poate din cauza ºocului provocat de rezistenþa la putere a acesteia – cât de revoluþionarã a fost în realitate. Hayward are o pãrere mai clarã.

„Reagan a stopat cu succes excesele liberalismului“, conchide el, dar „nu a stopat liberalismul însuºi“. În ciuda neliniºtii oponenþilor sãi, bugetele lui Reagan au afectat în micã mãsurã Great Society3, cu atât mai puþin New Deal. Epoca conservatoare pe care a inaugurat-o a fost cu adevãrat conservatoare: i-a oprit pe liberali pe loc, fãrã a îm pinge îna poi sta tul con struit de Roosevelt ºi Johnson.

Evident, Hayward vede aceasta ca pe o oportunitate pierdutã. Dar e unul dintre punctele forte ale cãrþii faptul cã el recunoaºte, de asemenea, importanþa compromisului pentru succesul general al lui Reagan.

Acesta a fost ceva, subliniazã el în mod repetat, pe care mulþi din aripa dreaptã l-au înþeles greºit la momentul respectiv. Iar ºi iar, susþinãtorii conservatorismului l-au interpretat ºi înþeles greºit pe cel mai mare luptãtor al lor, fie cã deplângeau uºurinþa lui Reagan de a include republicani moderaþi în consiliile sale, fie cã-l condamnau, în cel de-al doilea mandat al sãu, ca fiind vândut sovieticilor.

Excesiv de ideologici, conservatorii epocii Reagan n-au reuºit sã vadã cã „preºedinþiile cu cel mai mare succes tind sã fie acelea care au dezacorduri facþionare“, mai mult decât acelea ale cãror cercuri interioare merg într-o cadenþã perfectã. Adesea, ei „au ratat semnalele vulnerabilitãþii sovietice“, care au prevestit cãderea paºnicã a comunismului. În ambele cazuri, Reagan a avut dreptate, iar þãrii i-a fost mai bine datoritã acestui lucru. □

3 Set de reforme sociale introduse de preºedintele Lyndon B. Johnson. (n.tr.).

2 ªcoalã de gândire macroeconomicã ce susþine creºterea economicã prin reducerea impozitelor ºi o mai mare flexibilitate a reglementãrilor. (n.tr.).

FOTOGRAFII DE MIKE SARGENT/AGENCE FRANCE-PRESSE – GETTY IMAGES (1987)

9

Rimã ºi absurditate Naratorul noului roman al lui Nicholson Baker este un bãrbat care încearcã, în mare mãsurã fãrã a reuºi, sã scrie prefaþa unui volum de poezii.

DE DAVID ORR

Liderul futuriºtilor. Filippo Tommaso Marinetti. Maniacul Phil, care a marinat secolul XX în influenþa sa. Marinetti era agresiv, voia sã schimbe lucrurile ºi voia sã le distrugã. Voia sã radã de pe faþa pãmântului vechile construcþii. Voia sã arunce Veneþia în aer. Era un mare scriitor de manifeste.

Sau manifesti“.

Dar apoi suntem prinºi în povestea unei rãni la deget pe care ºi-o face în timp ce carã de la etaj un computer: „ªtiam cã o sã-mi treacã, dar cã nu voi putea scrie la tastaturã o vreme, ceea ce va amâna scrierea prefeþei. O mare fericire plângãreaþã m-a strãbãtut ca un ºuvoi de urinã curatã“.

Când eºti în stare sã vorbeºti aºa, aproape orice ai spune va fi interesant.

Romanele despre poezie sunt întreprinderi riscante. La urma urmei, romancierii aproape cã au pus monopol pe ficþiunea narativã ºi discursivã – teritoriu odinioarã revendicat de poezie – ºi pare aproape nepoliticos pentru scriitorii noºtri de prozã, care au triumfat atât de categoric asupra confraþilor lor, sã se instaleze în postura de ghizi turistici pe moºia tot mai restrânsã a poeziei. Plus cã, sã recunoaºtem, povestirile despre poeþi tind sã fie melodramatice sau, mai rãu, chinuitor de literare. Poate turlele bibliotecilor se ridicã întunecate în amurg sau poate amorul livresc înfloreºte pe pajiºti ondulate încãrcate de efemerele fructe

D

THE ANTHOLOGIST

de Nicholson Baker 243 pag. Simon & Schuster. 25$.

ale verii. În cel mai bun caz, autorul urmeazã calea aleasã de Stephen King în The Tommyknockers ºi trece rapid peste ocupaþia protagonistului pentru a se concentra asupra efectelor periculoase ale navei spaþiale extraterestre îngropate. ªi totuºi, Nicholson Baker a reuºit cumva sã scrie un roman despre poezie care chiar despre poezie este – iar rezultatul este surprinzãtor de instructiv ºi de pasionat, atât ca scriere ficþionalã, cât ºi ca reprezentare a modului de gândire a cititorilor de poezie.

The Anthologist (Antologistul) este povestea lui Paul Chowder, un poet american de vârsta a doua destul de cunoscut, care încearcã, în mare mãsurã fãrã a reuºi, sã scrie prefaþa unei antologii intitulatã Only Rhyme. Ca în majoritatea romanelor lui Baker, acþiunea nu e foarte consistentã.

Chowder stã în camera sa de lucru/ºopron ºi se gândeºte; spalã câinele cu ºampon; merge la cules de afine; monteazã parchetul unui vecin; tânjeºte de dorul fostei iubite Roz, care l-a pãrãsit dupã ce s-a sãturat de lâncezeala lui; se rãneºte la vreo douã degete; þine o lecturã publicã; ºi, în final, ia parte la un simpozion de poezie în Elveþia, la care va... ei bine, e deznodãmântul unei cãrþi de Baker, aºa cã nu se întâmplã prea mare lucru, cel puþin nu în sensul de focuri de armã sau luptãtori ninja. În principal, ceea ce face Chowder este sã vorbeascã despre poezie. Iar apoi sã vorbeascã în continuare. Iar apoi, ce sã vezi, încã un pic. Aceastã perspectivã nu ar fi prea încântãtoare – de fapt, ar fi una teribil de plicticoasã – dacã Chowder nu ar fi probabil cel mai atrãgãtor narator pe care l-a creat Baker. El poate fi capricios cu amabilitate („Doamne, cât mi-aº dori sã fiu o canoe“) ºi apoi bizar cu amabilitate („Fie asta, fie un fel de tumoare pe un copac din care se poate face un bol pentru cereale, dar nu e aºa, pentru cã încã sunt pe copac“). Este amãrât („Viaþa mea e o minciunã“), copilãros David Orr este responsabil cu rubrica de poezie de la Book Review.

10

(„Vreau pur ºi simplu sã stau ºi sã-mi cânt singur“) ºi, mai ales, amuzant fãrã a fi dificil („Prinsesem miºcarea. Eram bun la ceea ce fãceam. Iar ceea ce fãceam era sã ºofez pânã la niºte lecturi publice de poezie“).

Adeseori, Chowder reprezintã simultan toate aceste lucruri, iar observaþiile sale au suprafeþele ºi adâncimile imprevizibile ale unui val în formare. Iatã cum începe o prelegere despre originile rimei: „Aºadar, primul lucru despre istoria rimei... este cã totul s-a întâmplat mai demult.

Totul face parte din aceste cercuri versificat-ritmate de exuberanþã, inovaþie, exces, decãdere, primitivism reînviat, sofisticare crescândã, umplere ºi creºtere exageratã, pe care nu le mai putem suporta, aºa cã hai sã ne oprim ºi sã facem altceva“.

ªi apoi o ia de la capãt. Iar discursul îl conduce la: „Ceea ce conteazã aici e cã existã ceva numit secolul al XIX-lea, care este ca o pãdure imensã cu mesteceni ºi fagi bãtrâni. Din asta se fãceau cleme de rufe, din mesteacãn ºi fag. Noua Anglie era capitala mondialã a manufacturii de cârlige de rufe. ... Elizabeth Barett Browning probabil cã folosea cârlige de rufe din Noua Anglie. Nu glumesc“. În cele din urmã ajunge la originile modernismului ºi la niºte observaþii tãioase despre pãrinþii acestuia: „Cine preia de-acum ºtafeta ºi spune: Mã ocup eu, oameni buni. Am eu grijã, nu trebuie sã vã faceþi griji acum. Cine se ocupã?

Vã spun eu cine. Cea mai nepotrivitã persoanã, din pãcate. Numele lui este Marinetti.

ar asta nu e aproape nimic; acesta e subiectul plictisitor, poezia. Dupã cum au dovedit-o timpul ºi topurile de pe Amazon, cititorii se feresc cu o uimire ºocatã de descrieri precum „vers peonic“ („Iatã un termen inutil pentru voi“, spune Chowder, ºi are dreptate). Totuºi, fiþi curajoºi. Deºi e adevãrat cã Baker combate fãrã ezitare aspectele tehnice ale versificaþiei, se întâmplã totodatã ca aceste divagaþii semi-pedagogice sã fie livrate în mare mãsurã în spiritul în care un Penn Jilette1 uºor ameþit ar discuta ultima tentativã a lui David Blaine2 de a se îngropa/incinera/arunca de la o fereastrã. Iatã, de exemplu, ce spune Chowder despre pentametru: „Oamenii or sã vã spunã tot felul de prostii despre pentametrul iambic. Vor zice: Ah, da, da, pentametrul iambic! Centralitatea versului de cinci picioare! Pentru cã pent înseamnã cinci în limba babilonianã, iar cinci e numãrul degetelor de la o mânã, dar ºi numãrul de felii de brânzã americanã pe care le poþi mânca la o masã“.

Propria teorie a lui Chowder, la care revine mereu pe parcursul cãrþii, este cã „adevãratul“ vers în limba englezã are un ritm de „vals lent“, în trei paºi („How SMALL of all that HUman hearts enDURE“), sau un ritm în ºase paºi, din care ultimul este o pauzã („All HUman THINGS are SUBject TO deCAY [pauzã]“). Nu sunã tocmai infailibil, dar nu asta e ideea – acest gen de aiureli sunt exact cele care îþi trec prin minte când citeºti poezie de unul singur sau discuþi cu oameni pe care nu încerci sã-i impresionezi în vreun fel. Acelaºi lucru este valabil ºi despre sentinþele concise pe care Chowder le aplicã unor personaje precum Ezra Pound („un bigot emfatic – un glumeþ lipsit de umor – un autor de pastiºe netalentat – un mistificator“) ºi Billy Collins („o târfã ironicã, fermecãtoare ºi ciripitoare“), precum ºi despre lungile sale divagaþii despre vieþile dificile ale lui Algernon Swinburne, Sara Teasdale, Vachel Lindsay ºi Louise Bogan. Nu trebuie sã fii de acord cu

1 Comediant, iluzionist, jongleur, muzician ºi scriitor american, cunoscut mai ales datoritã emisiunii TV „Penn & Teller“. (n.tr.).

2 Celebru iluzionist american, considerat un Houdini contemporan. (n.tr.).

ILUSTRAÞII DE JOE CIARDIELLO

aceste opinii, doar sã savurezi gustul picant al unei abordãri fruste.

Bineînþeles, se poate obiecta. Baker scrie superb ºi este un interpret revigorant al poeziei, dar propria sa reprezentare a ecosistemului poetic american este adesea puþin ciudatã ºi are probabil mai multe de-a face cu experienþa lui Nicholson Baker decât cu cea a lui Paul Chowder. De exemplu, Chowder discutã de vreo cincisprezece ori, amãnunþit în unele cazuri, despre The New Yorker ºi redactorii sãi trecuþi ºi prezenþi, reuºind totodatã sã evite referirea la orice altã revistã literarã în afarã de Rain Taxi (da, e vorba despre o carte în care sunt menþionate nume ca Troy Jollimore – ºi acesta e un motiv sã ne bucurãm! – dar nu ºtiu cum jurnale precum The Paris Review, Ploughshares ºi New England Review nu apar, iar Poetry Magazine e numit doar în trecere, într-una dintre tiradele contra lui Pound). The New Yorker e o revistã extraordinarã, dar sã-þi amplasezi un poem

acolo e ca ºi cum ai gãsi o sutã de dolari în buzunarul unei haine vechi: e minunat, dar nu-þi poþi construi lumea în jurul unui astfel de moment. Îþi construieºti lumea în jurul lucrurilor cu care intri în contact zilnic,

„Prinsesem miºcarea. Eram bun la ceea ce fãceam“, spune naratorul. „Iar ceea ce fãceam era sã ºofez pânã la niºte lecturi publice de poezie.“ iar pentru poeþi, faimoºi sau nu, asta înseamnã jurnalele literare. Printre alte pasaje similare, atunci când Chowder ajunge în fine la punctul culminant al discuþiei de la simpozionul din Elveþia, iatã cum descrie sosirea lui Paul Muldoon: „Apoi prin încãpere s-a rãspândit dintr-o datã, ca un

incendiu dezlãnþuit, zvonul: Paul Muldoon era aici! Paul Muldoon! Paul Muldoon!

Era asediat“. Muldoon scrie superb, dar pasajul e absurd. Pentru un poet ca Chowder, care în aparenþã e destul de bine privit pentru a scrie prefaþa unei antologii importante, un simpozion de poezie nu este ca o întâlnire a fanilor Star Trek. În general, poeþii s-au întâlnit toþi unul cu altul cândva, toþi i-au auzit pe ceilalþi vorbind, cât despre „asediu“, acesta se poate produce, în cel mai bun caz, sub forma unei sesiuni de cocktail-uri la barul hotelului, condimentatã cu zâmbete linguºitoare. Nu cã ar fi niºte detalii prea importante, dar nu ni se cere doar sã credem cã protagonistul lui Baker cunoaºte poezia, ci cã el trãieºte în lumea poeþilor.

Obiecþiile sunt totuºi minore ºi uºor de trecut cu vederea, mai ales în comparaþie cu enormul succes pe care îl obþine Baker.

Trebuie fãcutã o distincþie extrem de veche, dar mereu aplicabilã, între poezie ca

potop stelar, strãlucitor ºi dãtãtor de fiori al milioanelor de combinaþii de cuvinte scrise de-a lungul secolelor – ca produs a mii de minþi care se miºcã în tãcere, în formularea lui Yeats – ºi modul mai cald ºi uneori sentimental în care cititorul individual gãseºte înþelesuri în plãcerile mai mãrunte, cu strãluciri fulgurante, ale strofelor, cuvintelor, versurilor ºi fragmentelor de fapt divers ºi bârfã. Captarea acestui din urmã aspect a fost þelul pe care ºi l-a propus Baker în The Anthologist. E uºor sã-i subestimezi întreprinderea, cãci în variantele sale mai puþin reuºite s-a prezentat adesea învelitã în straturi de aberaþii despre sentimente, inimi ºi „umanitate“. Dar este o parte vitalã a poeziei. „Poezia este un rafinament controlat al suspinelor“, spune Chowder. Ei bine, nu. Dar ºi: da. Citim poezii pentru cã au tendinþa de a se ocupa de lucrurile semnificative ºi este atât de plãcut sã þi se aminteascã aceasta într-un mod atât de delicat ºi de poetic. □

Variaþiuni în Caraibe În acest roman, un redactor din New York se întoarce pe insula natalã, la mama sa bolnavã ºi la vechile conflicte mocnite.

DE AMY FINNERTY Ti tlul ce lui mai re cent ro man al lui Elizabeth Nunez sugereazã o comedie de situaþie sau literatura cu pretenþii, pe teme identitare, adresatã adolescenþilor. Dar scriitoarea asezoneazã Anna In-Between (Anna între douã lumi), un portret de familie subtil din punct de vedere psihologic ºi ANNA IN-BETWEEN

de Elizabeth Nunez 347 pag. Akashic Books. 22.95$.

emoþional, cu teme întunecate precum rasismul, cancerul ºi dorul dulce-amãrui al imigrantului. Mai mult, ea examineazã intimitãþile târzii ale unei cãsãtorii reuºite, în care soþul ºi soþia rãmân laolaltã în umbra sfârºitului iminent.

Anna este un redactor de carte în New York, a cãrei slujbã este sã îngrijeascã scriitorii „de culoare“ pentru o publicaþie specializatã. Întorcându-se în nenumita insulã din Caraibe a copilãriei sale pentru a-ºi vizita pãrinþii îmbãtrâniþi, John ºi Beatrice Sinclair, ea descoperã cã mama sa are cancer la sân ºi cã, spre indignarea ei, a preferat sã se roage în singurãtate decât sã meargã la doctor. John, un sprijinitor discret cu un respect profund pentru intimitate, ºtia de boala lui Beatrice, dar a pãstrat o tãcere pasivã.

Amy Finnerty este redactor la World Affairs Journal.

ILUSTRAÞII DE SABINE DOWEK

Oameni care au progresat pe scara socialã în perioada colonialã, pãrinþii Annei sunt la fel de laconici ca britanicii ºi la fel de stoici ca strãmoºii lor sclavi. Statutul „între douã lumi“ al Annei o aruncã între progresul luminat (medicina americanã ºi împãrtãºirea sentimentelor) ºi corectitudinea pãrinþilor ei, între adolescenþã ºi vârsta a doua, între auto-suficienþa solitarã a vieþii ei new-yorkeze, despre care s-a autosugestionat cã e o împlinire, ºi inexpugnabila structurã ºi securitate a gospodãriei pãrinþilor ei. Anna cea concentratã pe carierã simte, totodatã, prãpastia generaþionalã dintre ea ºi femei ca mama sa, care a fost toatã viaþa ei onoratã, tratatã cu afecþiune ºi sprijinitã financiar, deºi nu a avut niciodatã o slujbã.

Crescând relativ privilegiatã, Anna era apelatã „fruct prãjit al arborelui de pâine“ –

neagrã pe dinafarã, albã pe dinãuntru – de conaþionalii ei, în timp ce colonizatorii aflaþi pe picior de plecare îi aruncau insulte rasiste. Acum, îl citeazã pe T. S. Eliot ºi se identificã cu eroinele lui Jane Austen. Vrea sã transcendã rasa ºi redacteazã cãrþi care nu sunt nici „chick lit“, nici „literaturã urbanã“, nici „literaturã de ghetto“, ci „lucrãri literare serioase“. Dar trebuie totuºi sã respecte criteriul fundamental al industriei literare, care încurajeazã lecturile de niºã, cãci altfel ºi-ar pierde impresionanta slujbã cãreia îi datoreazã mare parte din respectul de sine.

John, un individ pragmatic, fost funcþionar public, a trebuit ºi el sã trãiascã în zone de o eticã aproximativã, jucând la un moment dat rolul „omului de legãturã“ al europenilor ºi negociind contracte de muncã pentru industria petrolierã. În timp ce Beatrice se bucurã de roadele muncii lui, guvernând

peste servitori, Anna se simte nelalocul ei când o fatã în casã îi serveºte ceaiul, într-o enclavã exclusivistã cu „pajiºti îngrijite pe o parte a gardului de fier, ... gunoi pe partea cealaltã“.

Divorþatã ºi fãrã copii, ea e la fel de nelalocul ei ºi acum, în casa în care a copilãrit. În ciuda invariabilei rutine a pãrinþilor ei, compusã din moþãieli, mese ºi grãdinãrit, mariajul lor tradiþional ºi neostentativ s-a dovedit mai durabil decât al ei, susþinut de o lungã istorie împãrtãºitã ºi de jãratecul pâlpâitor al pasiunii.

Trama e la fel de languroasã ca odihna pensionatei familii Sinclair, iar Nunez, printre ale cãrei romane anterioare se numãrã Bruised Hibiscus ºi Prospero’s Daughter, îºi permite divagaþii prin istoria socialã a insulei ºi prin genealogia multi-etnicã a Annei. Africanii, asiaticii ºi europenii s-au amestecat între ei, dar încã persistã resentimente ºi snobisme subtile. Indienii din est sunt percepuþi de unii ca având „spirit de clan“ pentru cã sunt mult mai dispuºi decât negrii sã se sacrifice pentru a trimite la facultate un membru al familiei. Hinduºii ºi musulmanii care veniserã ca zilieri prosperã ºi „concureazã unii cu alþii într-o epatare a fervorii religioase“, construind temple oribile pe parcelele lor din suburbii.

Sofisticata Anna pare la început a fi depãºit atât geografia demnã de o carte poºtalã a locului, cât ºi valorile pãrinþilor ei. Dar, în cele din urmã, cedeazã ritmurilor ºi micilor politeþuri ale locului ei natal de la tropice.

Pãrinþii ei i se reveleazã în toatã complexitatea lor ºi îi oferã un model de fericire. □ 11

Septembrie: să numărăm noutăţile!

DE VIRGINIA COSTESCHI Chiar dacă e criză economică, publisherii români au grijă să lanseze, la început de toamnă, multe titluri interesante, pe care le vom regăsi în multe biblioteci.

Iată câteva recomandări de shopping cultural.

SUB CERUL LIBER, AVÂND DREPT PERNÃ IARBA

Cartea a 2-a din Legendele Clanului Otori de Lian Hearn În curs de apariţie la Editura Leda Mult aşteptata continuare a volumului Să nu trezeşti podeaua-privighetoare – ne transportă pe tărâmul unei Japonii medievale le gen dare, într-o captivantă poveste a confruntărilor dintre clanuri rivale, a loialităţilor împărţite şi iubirilor pătimaşe, ţesută pe funda lul unui pei saj tulburător. Takeo, moştenitorul marelui clan Otori, şi-a făgăduit viaţa misteriosului Trib. Darul de a se face invizibil şi auzul fin fac din el cel mai de temut asasin al acestei organizaţii secrete. Tânărul nobil trebuie să se lepede de jurămintele spirituale ale educaţiei sale paşnice, să renunţe la dreptul câştigat prin naştere la bogăţie, pământ şi putere, precum şi la iubirea pentru Kaede. La rândul ei, Kaede, acum pionul valoros al cruzilor războinici, trebuie să-şi folosească inteligenţa, frumuseţea şi isteţimea, pentru a se impune într-o lume a bărbaţilor atotputernici.

ISTORIA CANIBALISMULUI

de Manuel Moros Peña 368 pag. Editura Corint. 49.9 lei

Deşi ne repugnă ideea că o fiinţă umană poate trata corpul unui semen ca pe o simplă bucată de carne, ca ni ba lis mul ne produce o inevitabilă fascinaţie faţă de ceea ce e straniu, diferit, faţă de ceea ce se abate de la normă; o atitudine profund omenească, ce se amplifică atunci când aflăm că, în unele triburi, canibalismul nu este considerat un act monstruos şi împotriva naturii, ci o practică bazată pe credinţe străvechi, acceptată de colectivitate, o datorie morală sacră. Tocmai pe inevitabila fascinaţie se bazează şi Manuel Moros Peña când ne propune această surprinzătoare incursiune în antropofagie, din Antichitate până în zilele noastre. În paginile cărţii vom găsi ca pitole bine documentate despre 12

canibalismul ritualic, cel al războinicilor, despre canibalismul de supravieţuire sau cel patologic.

TÂNÃRUL SAMURAI CALEA RÃZBOINICULUI

de Chris Bradford 344 pag. Corint Junior. 39.9 lei

August 1611 – în urma unui naufragiu, Jack Fletcher ajunge pe ţărmul Japoniei – preaiubitul său tată şi întregul echipaj fuseseră măcelăriţi de piraţii ninja. Salvat de legendarul maestru al sabiei Masamoto Takeshi, singura speranţă a lui Jack este să devină un războinic samurai. Astfel începe pregătirea sa… Dar viaţa la şcoala de samurai este o continuă luptă pentru su pravi e ţu ire.

Chiar şi cu prietena sa Akiko alături, Jack este hărţuit de ceilalţi kohai şi tratat ca un paria.

REMEDII NATURISTE. GHIDUL PLANTELOR MEDICINALE 330 de plante pentru sãnãtatea ta

de Gheorghe Mohan 368 pag. Editura Corint. 69.9 lei

Astăzi, în lume, se constată o revenire spectaculoasă la medicina naturistă, la homeopatie şi, mai ales, la fitoterapie. În lucrarea de faţă veţi găsi, în ordine alfabe tică, 330 de plante, atât din flora spontană, cât şi din cea cultivată. La fiecare plantă se prezintă ecologia şi răspândirea, organul vegetal utilizat în tratarea bolii, perioada de recoltare, afecţiunile tratate şi modul de folosire (uz intern, uz extern).

Aceste date sunt însoţite de imagini sugestive, color, care îl ajută pe cititor să recunoască planta descrisă.

CAPETE GNOSTICE

de Sf. Maxim Mãrturisitorul 288 pag. Editura Herald Preþ catalog: 25 lei Preþ librãrie: 20 lei

Acest text a fost scris de Sf. Maxim Mărturisitorul pe la 634 d.Hr., fiind unul dintre cele mai concentrate tra-

tate teologice ale sale. Pentru acest martir al creştinismului şi secret discipol neoplatonic, Cosmosul are un caracter ritualic, părţile reflec tând Întregul, dar suma lor fiind diferită de excelenţa divină a Unităţii acestuia.

Sf. Maxim Mărturisitorul a dedicat, inclusiv în Capete gnostice, o analiză sofisticată conceptului de iubire creştinească, nelăsând la o parte teme tradiţional filosofice, precum cele legate de cunoaştere, cosmologie, antropologie şi ontologie.

KABALA ªI LITERATURA EI ARAMAICÃ

să fie fatal (căci tânărul ajunge să fie hărţuit de Yakuza), iar Aki încearcă să-şi uite trecutul printr-o căsătorie aranjată. Există oare karma?

Plătesc cei doi pentru păcatele comise într-o viaţă anterioară sau pentru că nu au încercat să-şi salveze iubirea. La capătul lungului drum pe care l-au parcurs după ce s-au despărţit, Aki şi Yasuaki îşi leapădă măştile şi caută răspunsul la întrebările pe care nu au îndrăznit să şi le pună până acum.

SHODOKA – CÂNTECUL SATORIO-ULUI IMEDIAT

de Constantin Daniel 160 pag.

Preþ catalog: 17 lei Preþ librãrie: 13.6 lei

101 PONTURI DE BAZÃ ÎN FOTOGRAFIA DIGITALÃ

de Yoka Daishi 192 pag., Editura Herald Preþ catalog: 19 lei Preþ librãrie: 15.2 lei

Shodoka este o culme a reflecţiei zen, având tâlcul unei juste plasări în istorie, natură şi cosmos. Din punct de vedere prozodic, Shodoka are mai curând înfăţişarea unui cânt popular decât cea a unui poem filosofic tradiţional, dar acest aspect face textul mai uşor de recitat, sensurile sale putând fi mai facil asumate în comportamentul de tip zazen (practica posturii şi respiraţiei zen corecte). Textul este însoţit de expresiva caligrafie şi de riguroasele comentarii ale maestrului zen Taisen Deshimaru.

PILAT DIN PONT – JUDECÃTORUL LUI IISUS

de Mircea Duþu 192 pag. Editura Herald Preþ catalog: 22 lei Preþ librãrie: 17.6 lei

Autorul ne introduce în atmosfera unei epoci complicate, ne povesteşte faptele hristice şi relaţia cu Pilat din perspectiva Evangheliilor, ni-l plimbă pe prefectul roman de-a lungul veacuri lor, analizând o posteritate peste care planează ca un blestem stig-

matul unei culpe cumplite. Între rigoarea faptului istoric şi poezia intrării în mit, personajul Pontius Pilat continuă să ne fascineze şi să ne surprindă. Crud, corupt, laş şi superficial sau, dimpotrivă, moral, reflexiv, nostalgic şi nehotărât, Pilat rămâne un arhetip uman al complexităţii şi, de ce nu, chiar al tragismului sugerat de rătăcirea într-o istorie neprielnică raţiunii. Pilat poate fi interpretat în fel şi chip – poate chiar în calitate de complice epistemolo gic al soartei hristice.

Născută în mediile ebraice în urmă cu 5.500 de ani, Kabala este o tradi ţie care se bazează pe ideea că tâlcurile Cărţilor Sfinte posedă mai multe straturi de profunzime. Cuvântul ebraic kabbalah înseamnă receptare, iar Kabala re prezintă acţiunea prin care sinele creaturii ajunge, prin exerciţiu spi ri tual de descifrare, să descopere caracterul divin al făptuirilor acestei lumi. Potrivit înţelepţilor evrei, prin studierea Kabalei omul ajunge să primească autentica trezire spirituală. Devenită disciplină hermeneutică, Kabala a depăşit domeniul de interes strict iudaic, fiind practicată şi dezvoltată de maeştrii spirituali creştini amatori de esoterism, precum Raymundus Lullus, Johannes Reuchlin, Erasmus din Rotterdam, Pico della Mirandola şi J.B. van Helmont.

BROCART DE TOAMNÃ

de Teru Miyamoto 184 pag. Humanitas Fiction

Când soţul ei este descoperit zăcând într-o baltă de sânge, într-o cameră de hotel, alături de corpul neînsufleţit al unei tinere, lumea lui Aki se prăbuşeşte. Yasuaki supravieţuieşte, dar iubirea care îi lega pe cei doi soţi, nu. Pe fiecare îl aşteaptă un calvar care durează zece ani: viaţa lui Yasuaki devine o nesfârşită coborâre, al cărei deznodământ ameninţă

de Michael Freeman 176 pag. Editura Litera. 59.9 lei

Secretele unuia dintre cei mai mari fotografi profesionişti din lume! Pentru prima dată, renumitul fotograf şi autor de lucrări de spe ci a li tate, Michael Freeman, revelează experienţa sa din interiorul lumii fotografilor profesionişti.

Bazată pe mulţi ani de experienţă, 101 ponturi de bază în fotografia digitală explică în imagini color felul în care îţi poţi folosi aparatul digital în mod eficient şi creativ şi cum poţi gândi fotografia ca un expert.

PRIMA MEA CARTE DE MATEMATICÃ

Colecþia cãrþi pentru copii 160 pag. Editura Litera. 54.9 lei

Ilustraţia bogată îi ajută pe cei mici să înveţe, prin jocuri şi exerciţii simple, dar inge nioase, conceptele ma te ma tice de bază:numărătoarea până la 10,adunarea şi scăderea, formele şi mărimile, comparaţiile.

Cartea cuprinde: exemple practice din viaţa de zi cu zi , ilustraţii colorate şi personaje fermecătoare, pe placul micilor învăţăcei, sfaturi pentru părinţi şi profesori.

ARHITECTURA. O ISTORIE VIZUALÃ

512 pag. Editura Litera

Acest volum propune o incursiune cronologică în cele zece epoci fundamentale ale istoriei arhitecturii şi oferă o perspectivă limpede asupra celor mai importante momente ale sale.

Pasionaţii de istoria arhitecturii vor descoperi informaţii despre stilurile arhitectonice, biografiile marilor arhitecţi şi descrieri amănunţite ale capodoperelor lor, de la marile piramide la templele antice, de la catedralele gotice şi renascentiste la zgâ rie-no rii contempo rani. Cele peste 600 de ilustraţii color susţin şi îmbogăţesc textul, asigurând emoţia vizuală în prezentarea fiecărei epoci şi personalităţi.

de religii mai puţin cunoscute – cu tradiţie sau nou-apărute. Este cea mai clară şi mai exactă prezentare a tuturor religiilor, la care au contribuit peste 30 de experţi. În acest volum veţi găsi peste 200 de fotografii, ilustraţii şi reprezentări grafice, 14 capitole explicative despre religiile lumii din trecut şi până în zilele noastre, un bogat dicţionar al evenimentelor şi datelor, precum şi un index foarte concis.

101 JOCURI EDUCATIVE SUPER AMUZANTE

În curs de apariþie la Editura Mladinska

101 jocuri creative care vor pune imaginaţia şi logica copiilor la încercare. Ei pot descoperi imagini unind punctele, sau pot căuta diferenţele între două imagini. Cartea îi învaţă şi cum să deseneze diferite obiecte: maşini, animale, clovni.

TESTEAZÃ-ÞI IQ-UL!

În curs de apariþie la Editura Mladinska

Volumul cuprinde teste de inteligenta adre sate exclu siv copiilor, adaptate nivelului de cunoştinţe al elevilor din clasele primare. Între bă rile testează atât inteligenţa matematică, dar şi pe cea verbală, atât imaginaţia, cât şi logica.

RELIGIILE LUMII

Coordonator Cristopher Partrige În curs de apariþie la Editura Mladinska

Toate religiile lumii – prezentate obiectiv, cu informaţii de ultimă oră, într-un mod profesionist. Aceasta este traducerea după cea de-a treia ediţie, revizuită şi premiată a bestsellerului apreciat internaţional, care prezintă 10 dintre cele mai răs pândite religii şi informaţii despre peste 50

MOªTENIREA BOLEYN

DINCOLO DE FRONTIERELE REIKI

de Philippa Gregory Biblioteca Polirom

de Vlad T. Popescu 192 pag. Editura RAO. 34.99 lei

Cartea evocă admirabil atmosfera de teroare şi nesiguranţă ce domneşte la curtea Angliei în ultimii ani de cârmuire ai regelui Henric al VIII-lea, văzută din perspectiva a trei femei extrem de di fe rite, ale că ror des tine sunt le gate între ele prin moştenirea cumplită lăsată de Anne Boleyn: re gina Anne de Cleves, Katherine Howard, domnişoara ei de companie şi apoi succesoarea ei la tronul Angliei, şi Jane Boleyn, femeia care şi-a trimis soţul şi cumnata la eşafod prin mărturia ei mincinoasă şi care devine unealta distrugerii acestor două regine efemere. Philippa Gregory încearcă să restabilească adevărul istoric şi să ofere cititorului un portret cât mai apropiat de realitate al acestor trei femei nedreptăţite de sursele istorice.

Datorită pragmatismului său, atât de uşor de recunoscut şi de apreciat de agitatul om contemporan, acest sistem de evoluţie spirituală, care nu-şi refuză aspec tul de terapie complementară, s-a răspândit mult în ultimii ani în România. Subiectul Reiki este abordat, în general, din perspectivă tradiţională şi tradiţionalistă, sau din perspectivă mistic-populară cu accent pe senzaţional. Autorul încearcă să ofere o perspectivă modernă, la graniţa între ştiinţă şi esoterism, care să reprezinte fundamentul teoretic accesibil pentru practicantul de Reiki.

ORB PRIN GAZA

de Aldous Huxley Biblioteca Polirom

Un roman de idei incitant şi caustic, Orb prin Gaza (1936) surprinde într-o manieră lucidă criza spirituală a societăţii londo neze din tre cele două Războaie Mondiale.

Presărat cu numeroase detalii autobio grafice, romanul urmăreşte evenimentele semnificative din viaţa lui Anthony Beavis, un in te lec tual din clasa de mijloc măcinat de sentimentul inutilităţii propriei existenţe, şi a cercului său restrâns de prieteni. Alternând planurile temporale, naraţiunea acoperă o perioadă de peste 30 de ani – moartea timpurie a mamei lui Anthony, sinuciderea prietenului, relaţiile amoroase cu Mary Amberley şi apoi cu fiica ei, Helen, participarea la revoluţia din Mexic cu Mark Staithes –, descriind eforturile protagonistului de a ieşi din inerţie şi de a da un sens propriei existenţe.

GRÃDINA RAIULUI

de Ernest Hemingway Biblioteca Polirom

Publicat prima oară în 1986, la 25 de ani după moartea scriitorului, Grădina Raiului s-a bucurat de un succes senzaţional. Îmbinând într-o manieră în cântătoare scenele încărcate de erotism, pasajele descriptive şi reflec ţiile asupra artei scriiturii, Grădina Raiului abordează una dintre temele predilecte ale literaturii universale: pierderea inocenţei. Romanul relatează experienţele dezastruoase ale unui tânăr cuplu american din anii ‘20, scriitorul David Bourne şi soţia sa, Catherine, aflat într-o lună de miere prelungită pe Riviera franceză. Căsnicia lor se destramă treptat pe măsură ce comportamentul sexual al lui Catherine devine tot mai excentric şi jocurile erotice practicate de cei doi – tot mai periculoase, culminând cu crearea unui triunghi sexual împreună cu Marita, o tânără bogată întâlnită într-o cafenea, de care ambii soţi se simt atraşi.

FIICA TÃCERII

de Kim Edwards 480 pag. Editura RAO. 49.99 lei

Această dramă impresionantă începe într-o noapte de iarnă din 1964, când o furtună îl obligă pe doctorul David Henry s-o a jute pe so ţia sa să-i aducă pe lume pe gemenii lor. Fiul, născut primul, este perfect sănătos, dar medicul recunoaşte imediat la fiica sa Sindromul Down.

Pentru motive de a căror validitate încearcă să se autoconvingă, bărbatul va lua o decizie într-o fracţiune de secundă, care îl va bântui întreaga viaţă. Îi cere asistentei sale, Caroline, să ducă fetiţa la un orfelinat. Însă femeia se hotărăşte să crească ea copilul şi se mută în alt oraş. O carte captivantă şi o poveste minunat urzită, despre vieţi paralele, secrete de familie şi puterea mântuitoare a dragostei.

UMBRA SE ÎNTINDE

de Robert Jordan 1176 pag. Editura RAO. 42.99 lei

O lume a Luminii şi a Umbrelor, unde Binele şi Răul se războiesc dintotdeauna. Ultima Bătălie se apropie. Pe măsură ce Roata Timpului se învârteşte, noi duşmani ies la iveală.

Rand al’Thor, Dragonul Renăscut, a

pus stăpânire pe legendara sabie Callandor, sa’angreal dintre cele mai puternice. Cu ajutorul ei, l-a ucis pe Ba’alzamon. Dar a fost acesta, cu adevărat, Cel Întunecat, sau doar unul dintre aghiotanţii săi? Răspunsurile dau naştere altor întrebări, iar Umbra răului se întinde peste lume.

Nici măcar Stânca nu mai poate să-i apere pe eroii noştri de vâltoarea care cuprinde, pas cu pas, lumea. Cu ajutorul unui ter’angreal care le deschide calea spre o lume ciudată, cu Şerpi şi Vulpi, Rand şi Mat află că soarta le cere să călătorească în Pustia Aielilor, pentru a pătrunde în Rhuidean, unde e ascunsă străvechea înţelepciune a neamului Dragonului. Egwene li se alătură, pentru a afla mai multe despre meşteşugul Vestitului în Vise, în timp ce Nynaeve şi Elayne pornesc pe urmele femeilor din Ajah Neagră.

Dincolo de toţi şi de toate, Suprema Înscăunată încearcă să tragă firele ţesute, de secole, de Aes Sedai.

CÃSÃTORIE DIN DRAGOSTE

de V.V. Ganeshananthan 320 pag. Editura RAO. 39.99 lei

Fiica unor imigranţi srilankezi care şi-au părăsit ţara aflată în plin colaps şi s-au căsătorit în America, Yalini se află prinsă între tradiţiile străbunilor ei şi ispita lumii moderne. Dar când e chemată la Toronto pentru a ajuta la îngrijirea unchiului ei muribund, Kumaran, fost membru al grupării Tigrilor Tamili, Yalini e obligată să vadă că violenţa nu este o rămăşiţă a trecutului srilankez, ci chiar o parte din prezentul ei occidental. În timp ce toţi cei dragi lui Kumaran se adună în jurul lui pentru a-şi lua rămas bun, Yalini îşi urmăreşte originile familiei – şi conflictele care îi aşteaptă ca etnici tamili – printr-o serie de căsătorii. Acum, când moartea lui Kumaran şi nunta motivată politic a fiicei lui se apropie, Yalini trebuie să decidă care-I va fi poziţia. Liric şi inovativ, romanul lui V. V. Ganeshananthan dezvăluie cu strălucire cum generaţii întregi de conflicte formează şi destramă familii.

13

Un alt tânãr avocat servit la micul dejun DE JANET MASLIN

John Grisham îşi începe în forţă cea mai nouă fabulă alegorică, aşa cum şi-a început atâtea romane înainte: prezentând contradicţiile binelui şi răului. În tabăra îngerilor: Kyle McAvoy, idealistul redactor-şef al publicaţiei The Yale Law Journal. La începutul romanului ASOCIATUL

de John Grisham 400 pag. Editura RAO. 59.99 lei

Asociatul, Kyle antrenează o echipă de baschet pentru copii defavorizaţi din New Haven în timp ce aşteaptă să termine facultatea şi să-şi urmeze cariera aleasă. A acceptat o slujbă de avocat într-un birou de asistenţă juridică gratuită, plătită cu 32.000 de dolari pe an, ca să poată ajuta zilierii din Virginia.

Dar în viitorul lui Kyle există un necunoscut sinistru, „destupat la minte“ şi cu „mâini domoale şi păroase“, care îşi face apariţia cu un plan diferit de carieră. Acest bărbat aparent străin, care-şi spune Bennie Wright şi care e ajutat de o echipă de falşi agenţi FBI, anunţă că îl vede pe Kyle asociat la o puternică firmă de avocaţi din New York, cu un salariu de 200.000 de dolari pe an. Dacă e să traducem ce înseamnă asta în universul lui Grisham, atunci ceea ce vrea Bennie (care, punând la punct o schemă

14

de spionaj corporatist cu Kyle pe post de ţap ispăşitor, funcţionează pe aceleaşi principii lugubre şi atotputernice din tramele lui Hitchcock) e ca bietul Kyle să-şi vândă sufletul diavolului.

Kyle e un băiat bun, atrăgător şi încrezător în propriile forţe. (Amintiţi-vă de Firma. E evident că Grisham a făcut-o). De ce ar accepta o asemenea schimbare radicală? Pentru că trebuie s-o facă. Mai repede decât ai zice „peşte“, Bennie produce un episod urât în facultate, în care sunt implicaţi Kyle, tovarăşii lui de la frăţia din Universitatea Duke şi o femeie pe nume Elaine, care susţine acum că patru dintre ei au violat-o la o petrecere. Bennie are o înregistrare video a incidentului pe telefonul mobil, cu o imagine remarcabil de clară, deşi toţi participanţii erau prea beţi ca să-şi amintească dacă fata a fost de acord cu partida de sex.

Cu acest stimulent, Kyle pleacă într-un loc unde va suferi din greu, pentru ca Grisham să-şi facă manevrele scriitoriceşti. Kyle pătrunde în lumea lacomă şi abrutizantă a firmei Scully & Pershing, despre care se spune că e cea mai mare firmă de avocatură din lume.

Acest loc înghite şi scuipă pe bandă rulantă tineri neofiţi inteligenţi, proveniţi de la cele mai bune facultăţi de drept din America, iar Grisham profită şi de această ocazie pentru a deplânge întregul proces.

Cu ajutorul unui mecanism simplu excelent folosit, autorul produce încă o carte pătrunzătoare despre cerinţele infernale ale universului corporatist. „Vreau să devin partener ca să pot dormi până la 5 dimineaţa în fiecare zi, până la 50 de ani, când voi muri“, spune Kyle cu amărăciune de îndată ce-şi evaluează noua carieră de la Scully & Pershing.

Oare viaţa de avocat chiar trebuie să fie aşa? Întrebarea e pur şi simplu inutilă. Tatăl lui Kyle are un birou de avocatură într-un orăşel din Pennsylvania. „A muncit din greu şi s-a purtat cinstit cu toată lumea“, se spune despre el în carte. „Clienţii îl puteau suna acasă şi se întâlnea cu ei chiar şi duminica după-amiaza, dacă era nevoie“. În ceea ce priveşte veniturile, „accepta plăţi şi sub formă de lemne de foc, ouă şi păsări de curte, fripturi şi muncă gratuită la treburile casei“.

Ficţiunea de estradă poate fi stupefiantă. Însă talentul invizibil al lui Grisham de a transforma discursurile moralizatoare în texte palpitante are o istorie lungă şi plină de succese. Cel mai recent a făcut-o în Apelul, în care analiza procesul corupt al fraudării unei sesiuni de alegeri, producând una dintre cele mai bune povestiri din memoria recentă. De aceasta dată se întoarce într-o zonă mai sigură şi mai familiară, disecând cultura corporatistă amorală, condamnând ambiţiile oarbe şi reuşind să se folosească

de alcoolism, care devine adesea unul dintre cele mai erodate aspecte din romanele poliţiste, într-un element de suspans dramatic.

Deşi Kyle n-a mai pus gura pe alcool din facultate, după intrarea în firma de avocatură se trezeşte prins într-o lume a conturilor de cheltuieli în care a doua sticlă de vin la un prânz pentru două persoane trebuie să fie un bonus, nu o problemă.

Grisham scrie adesea cărţi asemănătoare încât pe seama lor se fac aceleaşi comentarii.

Asociatul îşi respectă forma: îl captivează repede pe cititor, devine imposibil de lăsat din mână şi rămâne aşa pe mai tot parcursul povestirii, după care plonjează într-o tramă atât de nebuneşte trasă de păr, încât sfidează orice deznodământ. Kyle McAvoy e un alt protagonist bidimensional, dar incredibil de simpatic, care prinde viaţă în paginile lui Grisham doar pentru a se evapora mai târziu. E uşor de prezis ce va alege Kyle la sfârşitul romanului, însă e imposibil de imaginat, ca să nu mai spunem că e cu neputinţă să ne pese cum va fi viaţa lui după ce se va încheia nebunia sălbatică din jurul acestui singuratic recrut al unei firme de avocaţi. Din când în când, Grisham produce şi câte o carte nesatisfăcătoare. Brokerul, thrillerul internaţional destinat turiştilor care funcţiona în primul rând ca pretext pentru ca autorul său să exploreze cafenelele pitoreşti din Italia, era o asemenea carte. Asociatul e

mult mai bună, chiar dacă parcurge un drum deja cunoscut.

Plină de episoade individuale care sunt mai memorabile decât trama generală, cartea descrie risipele uluitoare ale onorariilor de 400 de dolari pe oră ale lui Kyle, de pildă momentul când facturează 800 de dolari pentru a conduce maşina unui partener de la firmă (de fapt, maşina soţiei lui) prin Lower Manhattan fiindcă nu poate găsi un loc de parcare în apropiere de Tribunalul Federal. Totodată, romanul surprinde foarte bine cinismul cu care noii asociaţi de la Scully & Pershing sunt reduşi la un stadiu de absolut servilism, fiind treptat convinşi că urmează să devină parte integrantă din elita de putere a New York-ului.

Grisham îmbină experienţele lui Kyle din facultate şi de la slujbă într-un mod cât se poate de abil. Readuce în prezent foşti amici care făceau parte dintr-un trecut jenant şi le permite să pună în pericol viitorul lui Kyle, într-un mod exasperant. Deşi autorul îl înconjoară pe Kyle, băiatul cel bun, de spioni, bătăuşi şi alte ameninţări cu mâini domoale şi păroase, Asociatul nu uită niciodată care e cel mai mare duşman al acestui nou avocat. Este el însuşi, cel din trecut.

Această recenzie a apărut în numărul din 26 ianuarie 2009 al The New York Times Book Review, în secţiunea Books of The Times.

Rebranding al Editurii Litera DE VIRGINIA COSTESCHI

„Considerăm că am ajuns la maturitate, consecvenţi politicii editoriale variate şi dinamice, colecţiile editate de noi devenind de-a lungul timpului adevărate repere. Este un moment foarte important în evoluţia noastră, potrivit pentru a aduce o schimbare brandului Litera.

Această transformare a fost îndelung gândită şi structurată şi sperăm, din tot sufletul, ca cititorii noştri să ne recunoască şi să continue să caute cărţile Litera“, spune Dan Vidraşcu, managerul editurii. Rebranding-ul semnifică practic trecerea la o altă etapă. „Ne veţi regăsi într-o formulă nouă, mai caldă, cu un nume prescurtat, mult mai accesibil tuturor – Editura Litera. Sigla Litera a luat forma cărţilor pe care le edităm, deschise către cititor, cărţi oferite cu drag şi de care suntem foarte mândri“, adaugă Vidraşcu. Şi, ca orice editor de carte din România, îşi doreşte ca planul editorial să ia amploare şi să se diversifice de la an la an. „Vrem să păstrăm, împreună cu cititorii şi cu partenerii noştri,

formula succesului în afaceri, pentru că suntem conştienţi de responsabilitatea pe care o avem faţă de publicul cititor şi mai ales faţă de tinerele generaţii. Nu în ultimul rând, ne dorim recunoaştere pe plan european şi, de ce nu, mondial prin cărţile pe care le edităm despre cultura şi civilizaţia românească: Mileniul românesc, Istoria ilustrată a românilor, Istoria artei româneşti, Hotarele românismului, albumele România, Iaşi, Chişinău, Dicţionar de personalităţi româneşti din ţară şi din diaspora etc.“, explică Dan Vidraşcu. Litera îşi doreşte să devină mai apropiată publicului, să ofere cititorilor cărţi extraordinare la un preţ accesibil. „Căci acum românul de rând, iubitor de carte şi de cultură, este nevoit să aleagă între lucrurile de care are nevoie şi pe care şi le doreşte, iar cartea nu trebuie să devină un lux“. Un gând minunat, dar care va fi realizat cu greu în această perioadă.

2009 semnifică pentru Litera aniversarea a 20 de ani de la înfiinţare, prilej cu care au loc un rebranding şi o repoziţionare a editurii pe piaţa de carte.

Cronica de ficþiune

Jan Stuart

SWIMMING

JERICHO’S FALL

de Nicola Keegan Knopf, 25.95$

de Stephen L. Carter Knopf, 25.95$

Philomena, protagonista cu nume predestinat a acestui seducãtor roman de debut, este o fiicã a statului Kansas cu o slãbiciune pentru chifteluþele din lapte ºi orz ºi pentru produsele de baie „atât de bogate în substanþe nenaturale, încât îmi acoperã întreg corpul cu o spumã lipicioasã care rãmâne intactã pânã când o împing pe conductã cu degetul mare de la picior“. Pânã la 17 ani, Philomena (zisã Pip) a îndeplinit aºteptãrile create de abilitatea sa, încã de când era micã, de a-i face vânt sticlei de ulei pentru bebeluºi (o întâmplare relatatã într-un preludiu caustic la persoana întâi de cãtre o Pip în vârstã de 9 ani) ºi a devenit o înotãtoare olimpicã premiatã cu aur. Obstacolele pe care Keegan le-a aºezat în calea triumfului sportiv al lui Pip apar sub forma unei familii tumultoase, bogatã în estrogen, care aratã ca o variantã de reality-show a „Fiicelor doctorului March“: o sorã fumãtoare de iarbã, o sorã alcoolicã, una pe post de sfântã autoritarã ºi o alta deºteaptã, dar neputincioasã, ºi niºte pãrinþi care amândoi au renunþat la viaþã în maniere dramatice ºi inedite. Keegan însufleþeºte acest amestec deja combativ cu douã memorabile prietene agresive ºi un cârd de cãlugãriþe blindate.

Ea e mai puþin interesatã sã disece înotul de performanþã ºi mai mult sã studieze peisajul emoþional al ciudatei sale participante, pe care îl cartografiazã cu o tehnicã superbã ºi un coeficient revigorant de surprize.

La publicarea vastului sãu thriller, The Emperor of Ocean Park, Carter a fost salutat ca fiind un Dreiser al burgheziei negre.

O datã cu acest nou roman de suspans prea convenþional, el îºi propune sã fie un Sidney Sheldon al Americii post-rasiste.

Pro ta go nista de 34 de ani a lui Carter, Rebecca DeForde, care ºi-a abandonat studiile de la Princeton, este invitatã pe un domeniu din Colorado de cãtre fostul ei iubit în vârstã de 66 de ani, Jericho Ainsley, un acolit al lui Nixon care a urcat treptele sociale, devenind un controversat director al C.I.A., ºi care se aflã acum pe patul de moarte. Toate femeile ar vrea sã punã mâna pe Jericho, ºi cine le poate învinui? „Când îºi îndrepta farmecele spre tine“, îºi aminteºte Rebecca, „te simþeai ca ºi cum ai fi avut lumea la degetul mic, dar când magia lui se îndrepta în altã parte, era ca ºi cum ai fi fost dat jos dupã o loviturã de stat“. E greu de înþeles ce ar fi putut mãcar vedea un astfel de vrãjitor la ºtearsa Rebecca, care e complet vulnerabilã la unel ti rile fiicelor lui Jericho – Audrey, o torþionarã C.I.A. devenitã cãlugãriþã, ºi sora ei absolut insuportabilã, Pamela. ªi mai derutant este motivul pentru care Carter se complace în comparaþii dubioase ºi paragrafele de o singurã propoziþie ce prevestesc o melodramã de doi bani.

LIME TREE CAN’T BEAR ORANGE

de Amanda Smyth Three Rivers, paper, 14$

A PROPER EDUCATION FOR GIRLS

de Elaine diRollo Crown, 25$

Amplasat în 1857, romanul de debut al lui diRollo trece prin chinurile naºterii în eforturile de a ne înlocui pãrerile convenþionale despre obiceiurile sexuale din perioada victorianã cu o perspectivã modernã ºi libertinã. Pendulând între un distins conac englezesc ºi sãlbãticiile Indiei coloniale, ea portretizeazã douã surori cu minte brici, care încearcã sã se elibereze de cãtuºele patriarhale. Zguduitã de un flirt tãinuit terminat prost, superba Lilian a fost condamnatã la un mariaj nefericit cu un misionar îngâmfat, în îndepãrtatul avanpost de la Kushpur, unde pune la cale sã se rãzbune pe chipeºul botanist care a sedus-o ºi a abandonat-o apoi în seama familiei ei. În tot acest timp, Alice cea bãieþoasã are grijã de gospodãrie acasã, împreunã cu strã-mãtuºile ei venerabile ºi tatãl ei arogant, un diletant care a delegat-o pe post de curator al vastei sale colecþii de artifacte ºi curiozitãþi ºtiinþifice. La rândul ei medic, cu un doctorat în istoria socialã a medicinei, diRolo se desfatã cu astfel de informalitãþi de secol XIX, precum ºi cu teoriile ºi mai puerile scornite de medicii ºoviniºti din acele vremuri. Însã stilul ei narativ parodiant sare de la un umor straniu, dar stângaci, la abJan Stuart este autorul cãrþii „The Nashville Chronicles: The Making of Robert Altman’s Masterpiece“.

Din „The Badlands Saloon“ surditãþi groteºti, rareori lãsând loc de nuanþe. (Bãrbaþii sunt fie tirani, fie bãdãrani, fie nãtãfleþi.) E neobiºnuit de retro, într-o accepþiune teoreticã a anilor ’70: manierele victoriene sunt filtrate de o feministã rãutãcioasã, care pare sã tânjeascã dupã zilele de glorie în mijlocul comunitãþii.

THE BADLANDS SALOON

de Jonathan Twingley Scribner, 30$

Taverna din Dakota de Nord, care îi furnizeazã romanului ilustrat al lui Twingley centrul sãu orbital, este descrisã ca fiind „un salon, un azil pentru infanteriºtii de zi cu zi“, cu alte cuvinte „genul de lucru care nu dispare niciodatã“. Acelaºi lucru s-ar putea spune ºi despre acest exemplu de manual didactic, care trateazã o poveste proaspãtã despre maturizare, genul de pseudo-memo-

rii produse de generaþii întregi de novici care se cred William Saroyan. Descriind una dintre verile din viaþa unui student la arte în New York, Ollie Clay, care se întoarce în statul sãu de baºtinã pentru a lucra în magazinul de biciclete dintr-un oraº turistic, The Badlands Saloon e plin cu întâmplãri halucinante ºi cheflii pitoreºti cu nume colorate, precum Jimmy Threepence sau Hokey Carmichael. Cei mai interesanþi sunt un trio de artiºti în travesti care încing atmosfera în deschiderea lui Hokey, care jongleazã cu drujbe. Pânã la sfârºitul verii, tânãrul Ollie învaþã lecþiile obiºnuite ale vieþii presãrate cu multã falsã înþelepciune, care se spulberã în strãlucirea luminilor din parcul de rulote. Atracþia principalã a cãrþii este albumul de schiþe cu ilustraþiile lui Twingley, ale cãrui tentative pronunþate de artã brutã acompaniazã perfect reflecþiile naive ale lui Ollie.

Scorpionii, ºerpii ºi pãienjenii mari ºi pãroºi apar din când în când în romanul extrem de agreabil al lui Smith, care se desfãºoarã în anii ’50, în insulele Trinidad ºi Tobago. Aceste creaturi de pradã par relativ inofensive în contrast cu bãrbaþii care o vâneazã pe tânãra naratoare, Celia, ºi pe vecinele ei în timp ce sunt seduse, abandonate, violate sau, în cel mai rãu caz, ucise. Þinând cont de acest mediu volatil (ºi de pasiunea Celiei pentru miturile romantice din filmele vãzute la cinematograful din oraº), poþi înþelege de ce aceastã adolescentã orfanã ºi violatã nu e în stare sã dea peste un bãrbat bun nici atunci când acesta stã în vãzul tuturor. Având de ales între un grãdinar onorabil care o adorã ºi doctorul care o angajeazã ca servitoare pentru soþia sa din Anglia ºi cei doi copii ai lor, Celia îl alege pe bãrbatul însurat. Acesta este un teren bine bãtãtorit, dar Smyth, autoarea de origine irlandezã ºi trinidadianã care trãieºte acum în Anglia, îºi ridicã intriga mult deasupra subiectelor ieftine cu bordeluri prin naraþiunea antrenantã la persoana întâi a Celiei ºi prin folosirea unor amãnunte de epocã, care puse una peste alta (uneori chiar anacronic), contureazã atât personajele principale, cât ºi pe cele secundare. Lime Tree Can’t Bear Orange se desfãºoarã cu încredere pânã la deznodãmânt, un final pe alocuri dickensian, care pare sã spunã cã „viaþa e complicatã, iar ficþiunea ar trebui sã o clarifice“. □ 15

În mijlocul dezastrului Rebecca Solnit susþine cã reacþiile istorice în faþa dezastrului ne spun multe despre natura umanã ºi controlul social.

DE TOM VANDERBILT În jurnalul sãu, Jack Kerouac îºi aminteºte cum mergea cu un autobuz prin Dakota de Nord în 1949, când zãpada ºi îngheþul au blocat autostrada. Dintr-un oraº apropiat au sosit „echipe de tineri înflãcãraþi“, care „s-au pus pe treabã“ în „noaptea biciuitã, învârtejitã, arcticã“. Kerouac a fost uimit de altruismul ºi de zelul lor de a

A PARADISE BUILT IN HELL

The Extraordinary Communities That Arise in Disaster de Rebecca Solnit 353 pg. Viking. 27.95$

ajuta strãini de care nu aveau „nici o nevoie“. „Unde în Estul cu mentalitate decadentã“, scria el, „ar munci oamenii pentru alþii pe degeaba, la miezul nopþii, în cumplita vijelie rece ca gheaþa?“. ªi încheia cu o cugetare caracteristicã. „Oamenii sunt unul împotriva altuia doar atunci când nu e nici un pericol dacã se abandoneazã – numai în aceste condiþii.“ În esenþã, Kerouac punea o întrebare preferatã a psihologilor sociali: În ce condiþii sunt oamenii dispuºi sã-i ajute pe alþii?

Orãºenii, sau dinamica socialã a urbanismului, au fost în mod special incluºi în aceste cercetãri, fie prin „propagarea de responsabilitate“ – cu cât sunt mai mulþi oameni prezenþi, cu atât mai puþin se simte cineva obligat sã acþioneze – sau „informaþie în exces“, ideea potrivit cãreia oamenii de la oraº trebuie sã filtreze ºi sã limiteze ceea ce recepþioneazã, inclusiv cererile de ajutor.

Dar câteodatã vine un moment când regulile normale ale vieþii sunt suspendate, când un soi de forþã produce suferinþã, lipsuri sau, cel puþin, dificultãþi extreme. Date fiind greutãþile normale ale vieþii urbane, ne-am putea aºtepta în mod rezonabil ca þesãtura socialã sã se sfâºie. Dar întrebaþi orice new-yorkez despre, sã zicem, pana de curent din 2003 ºi probabil cã veþi avea parte nu de un fior de groazã, ci de amintiri nostalgice despre oameni care dirijau spontan circulaþia când semafoarele s-au stins.

Aºa cum scrie Rebecca Solnit în A Paradise Built in Hell (Un paradis construit în iad), o lucrare de referinþã care oferã o provocare pasionatã pentru semnificaþia socialã a dezastrelor, acelaºi fel de sentiment pozitiv a apãrut în împrejurãri mult mai dificile, de la cutremurul din San Francisco din 1906 la uraganul Katrina. Dezastrele, pentru Solnit, nu ne pun doar în faþa apocalipsei, ci ne furnizeazã ºi imagini ale utopiei. Nu doar distrug, ci ºi creeazã. „Dezastrele sunt extraordinar de generative“, Cartea lui Tom Vanderbilt, „Traffic: Why We Drive the Way We Do (and What It Says About Us)“, a apãrut recent în ediþie broºatã.

16

scrie ea. În timp ce ordinea generalã – pe care o caracterizeazã sumar ca fiind capitalism global avansat, plin de anomie ºi izolare – se prãbuºeºte, o altã ordine prinde formã: „În locul ei apare o reîntoarcere la societatea improvizatã, cooperantã ºi localã“. Aceste „comunitãþi ale dezastrului“ reprezintã ceva asemãnãtor rolului pe care William James l-a reclamat pentru „visurile utopice“ ale justiþiei sociale: „Ajutã la distrugerea domniei generale a rigurozitãþii ºi sunt modificatori lenþi ai unei ordini mai bune“.

Solnit este un exemplar al unei specii perpetuu periclitate, intelectualul public neîngrãdit, nelegat de vreo instituþie sau conformism academic. Ca ºi în lucrãrile ei anterioare – mai ales River of Shadows, un studiu despre fotograful Eadweard Muybridge care se dezvoltã într-o discuþie asupra timpului, miºcãrii ºi Vestului american – aici existã o minunatã confluenþã de conexiuni neaºteptate. Aºa îl gãsim pe James, predând la Universitatea Stanford în timpul cutremurului din 1906, croindu-ºi drum prin moloz. El a fost uimit de douã lucruri: unul a fost „rapiditatea improvizãrii ordinii în mijlocul haosului“, al doilea a fost acela cã „felul disperat de a privi dezastrele aparþine mai degrabã oamenilor de la distanþã“.

Dar eroismul oamenilor obiºnuiþi este doar o parte a studiului lui Solnit. Întrebãrile mai importante ºi mai tulburãtoare care apar în A Paradise Built in Hell privesc tendinþa noastrã de a presupune cã oamenii nu vor acþiona în acest fel ºi rãspunsurile oficiale care apar din aceastã credinþã.

Un rãspuns meta-narativ al oficialitãþilor la diversele dezastre analizate de Solnit, de la explozia industrialã care a devastat Halifax în 1917 la cutremurul din Mexico City în 1985 ºi pânã la New York în 11 sep-

tembrie 2001, e cã oraºele lovite de dezastru trebuie protejate de mulþimile furioase, cã guvernul trebuie sã reprime masele panicate ºi sã restabileascã ordinea. Dar, dupã cum ilustreazã Solnit, pe parcursul unui studiu captivant al subdomeniului academic al „sociologiei dezastrului“, aceste credinþe hobbesiane (ºi hollywoodiene) se dovedesc rareori adevãrate.

Mai întâi, oficialii care rãspund în situaþii de urgenþã sunt rareori primii care rãspund la o urgenþã. În al doilea rând, modelul central de comandã-ºi-control interpreteazã adesea greºit realitatea de pe teren. În al treilea rând, motivul eroului neglijeazã rolul capitalului social, o variabilã de intensitate scãzutã care este minimalizatã în managementul dezastrelor, dar care ar putea ajuta la gãsirea rãspunsului la unele întrebãri interesante, ca de exemplu de ce Cuba, spre deosebire de vecinii sãi (inclusiv Statele Unite), reacþioneazã atât de bine la uragane sau de ce în 2003 pana de curent din New York City a fost calmã, în timp ce echivalentul ei din 1977 nu a fost.

Apoi, avem ºi mitul panicii. Un sociolog care ºi-a propus sã investigheze panica în dezastre a descoperit cã este un „fenomen rar, aproape dispãrut“, cooperarea ºi comportamentul raþional fiind norma. Mai semnificativ, panica se propagã de sus – de aici reacþia oficialilor în timpul evacuãrii din Three Mile Island: „Se temeau cã oamenii vor intra în panicã“, noteazã un alt specialist în dezastre, „aºa cã au þinut secretã informaþia privind gravitatea problemelor reactorului“, punând oamenii într-un pericol mai mare. O acuzaþie mai grea din partea sociologilor dezastrelor, reflectatã de Solnit, este cã „elitele se tem de dislocarea ordinii sociale, de contestarea legitimitãþii lor“. Astfel, susþine Solnit, reacþia oficialã din 1906 în San Francisco – unde incendiul

Uraganul Katrina: o femeie invalidã e salvatã în Pascagoula, Miss., 29 august 2005.

ce a urmat a provocat mai multe pagube decât cutremurul – i-a þinut la distanþã pe voluntarii „care ar fi putut furniza forþa de luptã cu focul cu propriile mâini“, bazându-se în schimb pe „tactici tehnologice nesãbuite“. Dupã trecerea uraganului Katrina, au fost mii de mãrturii despre paramedici împiedicaþi sã furnizeze îngrijirea medicalã corespunzãtoare în diverse pãrþi ale oraºului din cauza falselor zvonuri despre violenþe. Nu e clar dacã elitele s-au apãrat împotriva contestãrii legitimitãþii lor sau a fost simplã incompetenþã; dupã cum observã Solnit, „monolitul statului“ e de fapt o colecþie de agenþii a cãror coordonare ar putea fi iluzorie.

O

problemã specificã a dezastrelor moderne e cã numeroºi oameni primesc informaþia de la un alt fel de prim respondent: mass-media. Solnit susþine cã relatãrile exagerate despre anarhia din New Orleans, rãspânditã pe bandã rulantã de lideri aleºi ºi de unii reporteri, a ascuns – ºi chiar a descurajat – mult mai frecventele acte de altruism. Descrierea ei despre jafuri ca fiind „rechiziþionãri“, în cea mai mare parte vitale, poate fi optimistã, dar are dreptate sã punã sub semnul întrebãrii calculul moral care pare atât de des sã punã proprietatea mai presus de oameni în situaþia dezastrelor. În ciuda tuturor discuþiilor despre bande violente, ea susþine cã „nu existã nici o dovadã cã a fost cineva împuºcat sau ucis de presupusele bande“ ºi, într-una din cele mai tulburãtoare secþiuni, citeazã mãrturii ale autoproclamaþilor paramilitari albi care se lãudau cu uciderea afro-americanilor. Indiferent dacã este sau nu adevãrat, pentru mulþi încã dãinuie miturile Superdomului1. În ciuda forþei sale, A Paradise Built in Hell lasã fãrã rãspuns o serie de întrebãri.

Cum se deosebesc comunitãþile afectate de dezastre, aici descrise romantic ca vestitori ai utopiei, de alte forme de comunitate spontanã ºi experimentatã la nivel profund, ce opereazã sub constrângere realã sau perceputã, de la unitãþile de luptã la cultele milenariste? Dacã cele mai rele evenimente pot scoate ce e mai bun din oameni, de ce acest impuls nu poate fi menþinut în viaþa de zi cu zi? Aºa cum noteazã Solnit, „adevãrata întrebare nu e de ce apare acest scurt paradis de ajutor ºi altruism reciproc, ci de ce e în mod obiºnuit copleºit de o altã ordine a lumii“.

Este, dupã cum noteazã mult prea scurt Solnit, „enigma pe care o numim natura umanã“? Într-o divagaþie fascinantã, ea reflectã la carnavalul tradiþional, descris de Mikhail Bakhtin ca „eliberarea temporarã... de sub ordinea stabilitã“, ºi îl comparã cu comunitãþile create în mijlocul dezastrului. Oricât ar fi de nãvalnic, oare carnavalul ar mai pãrea atât de stimulator dacã ar fi norma, ºi nu scurta excepþie de la normã? □ 1 Construcþie din New Orleans folositã pentru adãpostirea sinistraþilor în timpul uraganului Katrina, în care s-a spus cã au avut loc crime ºi violuri. (n. tr.)

FOTOGRAFIE DE WILLIAM COLGIN/THE PRESS-REGISTER, VIA ASSOCIATED PRESS

Douã la fel Douã gemene din epoca victorianã îºi unesc forþele în cãutarea unor mistere biblice ºi descoperã o comoarã.

DE CAROLINE ALEXANDER Epoca victorianã – care este cel mai adesea descrisã drept o perioadã de mãrginire searbãdã sau de „austeritate ºi înaltã rigoare moralã“, dupã cum spune dicþionarul Oxford – a fost plinã de aventurieri interesaþi de descoperiri intelectuale. Printre aceºtia se numãrã exploratorul Richard Burton, care s-a întors în Anglia nu numai cu informaþii geografice din Africa ºi Arabia, ci ºi cu traduceri ale scrierilor erotice orientale, ºi Mary Kingsley, care a acumulat cunoºtinþe vaste despre fetiºismul african în urma cãlãtoriilor sale în Africa Ecuatorialã, ca sã nu mai vorbim despre Charles Darwin, ale cãrui cãlãtorii în America de Sud au rescris istoria lumii. Dupã cum aratã Janet Soskice în The Sisters of Sinai (Surorile din Sinai), din aceeaºi serie de exploratori fac parte Agnes ºi Margaret Smith, gemenele scoþiene care au descoperit unul dintre cele mai vechi manuscrise ale Evangheliilor, în timpul unei cãlãtorii la Mãnãstirea Sf. Ecaterina din deºertul Sinai.

Surorile Smith s-au nãscut în 1843, în Irvine, Scoþia. Au fost crescute într-o manierã iluministã severã de tatãl lor, un vãduv foarte bo gat, care, dupã cum re la teazã Soskice, „ºi-a educat fetele aproape ca ºi cum ar fi fost bãieþi“. Astfel, el le-a promis fiicelor sale cã le va lua în toate þãrile a cãror limbã o învaþã – un pact care a fãcut ca ge me nele sã stã pâ neascã fran ceza, germana, spaniola ºi italiana la o vârstã Noua carte a lui Caroline Alexander, „The War That Killed Achilles: The True Story of Homer’s «Iliad» and the Trojan War“, va fi publicatã în octombrie.

ILUSTRAÞII DE LA “THE SISTERS OF SINAI”

fragedã, ajutate fiind de talentul lor la limbi strãine ºi de plãcerea de a cãlãtori. Prezbiteriene cu o credinþã de nestrãmutat toatã viaþa lor, cele douã au fost profund interesate de studii ºi limbi biblice, astfel încât au învãþat ebraica, greaca veche ºi modernã, araba ºi aramaica sirianã. Dorinþa de a vedea pãmântul lui Avram ºi Moise le-a împins spre prima cãlãtorie în Egipt ºi pe Nil, în care au fost însoþite de o doamnã mai în vârstã, Grace Blyth. Dând dovadã de o rezistenþã care le-a fost de folos în toate cãlãtoriile lor,

THE SISTERS OF SINAI

How Two Lady Adventurers Discovered the Hidden Gospels de Janet Soskice.

Ilustratã. 316 pag. Alfred A. Knopf. 27,95 $.

gemenele nu numai cã au supravieþuit proastei ºi duplicitarei conduceri a expediþiei de cãtre însoþitoarea lor, dar s-au ºi simþit bine în aventura lor aproape ratatã.

Ambele surori au avut cãsnicii fericite, dar scurte. Margaret s-a mãritat cu James Gibson, un preot scoþian recunoscut pentru elocvenþa sa ºi pentru experienþa vastã de cãlãtorie, iar Agnes cu Samuel Savage Lewis, un bibliotecar ºi îngrijitor de manuscrise la Corpus Christi College, Cambridge, un savant cu o energie ºi o erudiþie impresionante. Cercul sãu de învãþaþi progresiºti de la Cambridge avea sã le schimbe vieþile gemenelor. Ambele mariaje au durat circa trei ani ºi s-au sfârºit odatã cu moartea bruscã ºi devastatoare a bãrbaþilor. Decizia surorilor de a-ºi îndeplini mai vechea dorinþã de a vizita Mãnãstirea Sf. Ecaterina

din deºertul egiptean, lângã Muntele Sinai, a jucat parþial rolul unui antidot la durere.

Margaret Gibson ºi Agnes Lewis au ajuns la Cairo în ianuarie 1892. Aveau obiºnuitele bagaje de cãlãtorie ºi scrisori de prezentare, dar ºi un echipament fotografic complex, lucru neobiºnuit pe atunci. Dupã cum subliniazã Soskice – iar savanþii invidioºi care studiazã Biblia pretind a uita –, gemenele n-au venit la întâmplare în Egipt, ci într-o misiune atent plãnuitã: aceea de a gãsi manuscrise interesante în legendara bibliotecã de la Sf. Ecaterina. Dupã cum scrie Soskice, „a doua jumãtate a secolului al XIX-lea a fost o perioadã de neliniºti în jurul Bibliei“. Într-o erã a creºterii interesului faþã de ºtiinþã ºi descoperiri, aceste neliniºti erau legate nu numai de credibilitatea unor elemente din Biblie – mana cereascã, de exemplu –, ci de credibilitatea însuºi textului pe care se rezema credinþa. Cãutând manuscrise mai vechi ºi mai bune, savanþii ajunseserã în colþuri îndepãrtate ale lumii.

Biblioteca de la Sf. Ecaterina, spre care s-au îndreptat ºi gemenele, a fost cercetatã ºi chiar jefuitã de alþi vizitatori europeni, cel mai cunoscut dintre ei fiind germanul Constantin von Tischendorf, care în 1859 a gãsit ºi a „împrumutat“ valorosul Codex Sinaiticus de la mijlocul secolului al IV-lea, unul dintre cele mai vechi manuscrise biblice gãsite vreodatã. Mai aproape de epoca surorilor ºi mai relevant pentru ele, J. Rendel Harris, un învãþat quaker de la Cambridge, a identificat în aceeaºi bibliotecã un document important care atesta în mod neaºteptat un sistem timpuriu de credinþe creºtine bine dezvoltat, datând din secolul al II-lea.

Când Harris a aflat întâmplãtor de planul gemenelor de a cãlãtori spre Sinai, s-a grãbit

sã le întâlneascã – ºi sã le destãinuie un secret: într-un mic dulap întunecat dintr-o încãpere situatã sub camerele arhiepiscopului se aflau niºte cufere cu manuscrise aramaice pe care el nu reuºise sã le examineze.

Dupã nouã zile de drum prin deºert pe cãmile, Agnes ºi Margaret au ajuns la Sf. Ecaterina hotãrâte sã examineze mai ales conþinutul acestor cufere. La sugestia lui Harris, veniserã pregãtite sã fotografieze manuscrisele pe care le-ar fi descoperit ºi pe care n-ar fi putut sã le transcrie la faþa locului – pregãtiri care fac dovada seriozitãþii scopului lor, precum ºi a faptului cã se aºteptau sã aibã succes. ªi chiar aºa a fost.

Cercetând o bucatã murdarã de pergament, iscoditoarea Agnes a observat cã textul – niºte însemnãri savuroase despre vieþile sfintelor – era scris peste un alt document. Privind mai de aproape, a descifrat cuvintele „dupã Matei“ ºi „dupã Luca“ ºi ºi-a dat seama cã þine în mânã un palimpsest cu Evangheliile. Scris în aramaica sirianã, un dialect al aramaicii vorbite de Isus, Palimpsestul de la Sinai – sau Lewis Codex, cum a ajuns sã fie numit – s-a dovedit cã data de la sfârºitul secolului al IV-lea.

Traducerea pe care o pãstra era ºi mai veche, de la sfârºitul secolului al II-lea, „foarte aproape de naºterea“ creºtinismului timpuriu.

Soskice urmãreºte efectele acestei descoperiri extraordinare atât în viaþa gemenelor, cât ºi în mediul cercetãtorilor din domeniul studiilor biblice. Printre altele, Evanghelia dupã Marcu din noul codex nu includea fragmentul final despre învierea lui Hristos.

E

a însãºi profesor de teologie filozoficã la Cambridge, Soskice pune povestea gemenelor în contextul mai larg ºi mai aprofundat al ideologiei ºi descoperirilor acelei epoci. Cu o limpezime deosebitã, ea descâlceºte într-un mod captivant firele complicate ale naraþiunii, reuºind sã transmitã numeroase cunoºtinþe din domeniu ºi în acelaºi timp sã menþinã în centrul atenþiei povestea gemenelor. Deºi bine descrise, acestea rãmân enigmatice – poate un simptom al reticenþei specifice epocii lor.

Agnes, în special, e o figurã misterioasã. În tinereþe, scrisese douã romane sentimentale ºi un ecou de lirism neaºteptat poate fi sesizat în cartea ei despre descoperire, In the Shadow of Sinai, publicatã în 1898: „Întunericul a adus cu el un crâmpei de frumuseþe... Un foc aprins în apropierea noastrã lumina un grup de beduini viguroºi aºezaþi într-un cerc format de siluetele spectrale ale cãmilelor“. Cu siguranþã, dorinþa unei vieþi romanþioase ºi aventuroase a fost în egalã mãsurã cu virtuoasa nãzuinþa de auto-instruire cea care a inspirat-o în cãlãtoriile sale cãtre þinuturile sfinte.

Totuºi, cele douã surori remarcabile – rezistente, hotãrâte, curioase în mod pasionat, generoase, dar ºi cumpãtate – îi vor captiva pe cititori. Harnice pânã în ultima zi a vieþii lor, gemenele au lãsat în urma lor multe fapte bune, inclusiv donarea unui teren pentru construcþia Westminster College la Cambridge. Prin felul în care evocã natura vremurilor ºi a oamenilor, Sisters of Sinai este o carte incitantã ºi emoþionantã, nu numai o poveste de aventuri, ci ºi o lecþie despre fervoarea ºi energia investite în procesul cunoaºterii în epoca victorianã, aceastã erã nespus de iscoditoare ºi studioasã. □ 17

Roman poliþist

Marilyn Stasio

Nici un leac pentru crimã Cititorii care nu se pot sãtura de Maisie Dobbs, cutezãtoarea sorã medicalã de pe câmpul de luptã al Primului Rãzboi Mondial din romanele lui Jacqueline Winspear, sau de Hester Latterly, care a luat parte la rãzboiul din Crimeea într-o se rie de ro mane sem nate Anne Perry, vor fi în mod sigur captivaþi de aventurile lui Bess Crawford, asistenta curajoasã din armata brita nicã, pre zen tatã de Charles Todd în A DUTY TO THE DEAD (Morrow/HarperCollins, 24.99$). Fiica încãpãþânatã ºi independentã a unui colonel în rezervã, Bess îºi dovedeºte calitãþile când nava-spital pe care slu jeºte lo veºte o minã nemþeascã ºi se scufundã lângã coasta Greciei în toamna lui 1916.

Aflatã în recuperare la domiciliu, cu o fracturã gravã la braþ, Bess îºi aminteºte de promisiunea pe care o fãcuse unui soldat pe patul de moarte, Arthur Graham, care o implorase sã îi trimitã un mesaj urgent fra te lui sãu. („Spune-i lui Jonathan cã am minþit“, a instruit-o el. „Am fãcut-o de dragul mamei. Dar trebuie sã se facã dreptate.“) Mâ natã de pro mi si une, Bess ajunge în regiunea ruralã din Kent, descrisã în detaliile precise ale epocii, cu o nuanþã splendidã de regret pentru acel stil de viaþã dis pã rut pen tru tot deauna. De aici, povestea capãtã nuanþe gotice, întrucât Bess descoperã cã familia Graham nu are nici o intenþie sã îndrepte vreo greºealã din trecut, cu atât mai puþin pe cele care au de-a face cu fiul cel mare, care fusese internat într-un azil pentru uciderea unei servitoare, când avea 14 ani.

Bess este mult mai durã decât Ian Rutledge, inspectorul Scotland Yard cu traume de rãzboi din seriile despre Primul Rãzboi Mondial pentru care echipa mamã ºi fiu care scrie sub numele de Charles Todd e cu nos cutã cel mai bine.

Dar deºi sensibilitatea ei e la fel de incitantã precum vocea ei narativã, Bess este o sorã medicalã plinã de compasiune, care se implicã trup ºi suflet atunci când e rugatã sã îngrijeascã un veteran traumatizat, ocolit cu cruzime de sãtenii care îl cred un laº ºi o pacoste. „Nu e nebunie“, insistã ea. „Stresul post-traumatic e o afecþiune cerebralã.“ Oricât de convingãtor argumentatã, rugãmintea ei ca minþile tulburate sã fie tratate cu omenie pare din ce în ce mai zadarnicã când vine vorba de fiul cel mare al familiei Graham, care evadeazã de la casa de nebuni ºi o constrânge pe Bess sã îl ajute sã rezolve misterele trecutului sãu traumatizant.

18

Nu atât de legatã de tradiþii precum Hester Latterly, predecesoarea ei din secolul al XIX-lea, ºi nici la fel de luminatã precum Maisie Dobbs, care studia psihologia freudianã, eroina lui Todd este o femeie nouã ºi independentã. Pragmaticã în faþa primejdiilor, are curajul sã ia atitudine în interesul bolnavilor psihic ºi a suferinþei acestora, agravatã de izolarea care le este impusã din pricina fricii ºi a ignoranþei oamenilor care i-au iubit cândva. În tot acest timp, ea devine susþinãtoarea tuturor celor pierduþi ºi uitaþi în rãzboi.

Yankeii nu poartã rãzboaiele la fel ca englezii, iar James R. Benn ºi poveºtile sale poliþiste din cel de-al

Detectivul amator din cel mai recent roman poliþist al lui Charles Todd, despre Primul Rãzboi Mondial, este o sorã medicalã curajoasã din armata britanicã.

Do i lea Rãz boi Mon dial sunt un bun exemplu în acest sens. În primele trei romane ale acestei serii de aventuri pline de viaþã (ºi surprinzãtor de profunde), eroul lui Benn, locotenentul Billy Boyle, un poliþist irlandez proaspãt recrutat, era încã „roz în obraji de tinereþe“ când se afla în grija rudei sale îndepãrtate, „Unchiul Ike“, care l-a trimis într-o misiune secretã captivantã, unde ºi-a fã cut pri e teni exotici. A fost periculos, dar în acelaºi timp foarte distractiv.

Billy e la fel de fermecãtor ºi în EVIL FOR EVIL (Soho, 25$), care îl plaseazã într-o magazie cu arme din Irlanda de Nord, ce aparþine Armatei Statelor Unite, pentru a investiga furtul unei încãrcãturi de cincizeci de carabine de mare putere. Dar rãzboiul poate ºterge orice urmã de dragoste din idealurile unui bãiat, iar devotamentul lui Billy faþã de þara lui de baºtinã este pus la încercare atunci când

ajunge sã lucreze cu autoritãþile britanice ºi nord-irlandeze dupã un pont potrivit cãruia I.R.A. e cea care a furat armele, ajutatã probabil de nemþi. Niºte personaje la fel de distincte precum argoul fin în care vorbesc îl poartã pe Billy prin hãþiºurile acestui peisaj politic înºelãtor. Doar atunci când se împacã cu contradicþiile din sufletul lui („Mã simþeam vinovat ºi îmi doream ca Dumnezeu sã nu-mi fi dat puterea de a vedea ambele pãrþi ale unui lucru“), el poate sã-ºi recunoascã þara divizatã pentru ceea ce este: acasã.

Dupã ce a produs câteva cãrþi amuzante despre aventurile vieþii în suburbii, Linwood Barclay a sãrit gardul ºi a început sã scrie cu o seriozitate gravã despre acelaºi subiect. În FEAR THE WORST (Bantam, 24$), crescând coeficientul suspansului, el ne atrage în coºmarul personal al lui Tim Blake, un vânzãtor de maºini divorþat, care se duce sã-ºi ia fiica de 17 ani de la hotelul din Milford, Connecticut, în care aceasta lucreazã, unde aflã cã nimeni de acolo nu a vãzut-o sau nu a auzit vreodatã de ea. Cum poliþia trateazã dispariþia ei ca pe o fugã de acasã plãnuitã, Tim se trezeºte pe cont propriu atunci când trebuie sã-i interogheze prietenii ºi sã-i descopere se cre tele. Deºi rã u fã cã to rii din carte sunt prea cruzi, Barclay e mai subtil în analiza atitudinilor ºi a comportamentului adolescenþilor, venind cu revelaþii care i-ar putea face pãrul mãciucã oricãrui pãrinte.

Scheletul uman numãrã 206 oase, iar Kathy Reichs pare sã jongleze cu fiecare dintre ele în 206 BONES (Scribner, 26.99$), cea de-a doisprezecea carte din seria ei cu Temperance Brennan, o legistã-antropolog inteligentã, care oscileazã între douã slujbe de laborator solicitante, una în Charlotte, Carolina de Nord, ºi cealaltã în Montreal. Reichs, nici ea o maestrã a multitasking-ului, contrabalanseazã scurte pasaje din viaþa personalã a lui Tempe (în special aventura ei zbuciumatã cu un canadian sexy, poliþist de la omucideri) cu mai multe cazuri dificile ºi câteva incidente urâte de sabotaj profesional, începând cu acuzaþia cã ar fi fãcut greºit autopsia unei moºtenitoare din Chicago, ceea ce îi pune în pericol cariera. Reichs nu se dã în lãturi de la puþinã melodramã, iar eroina sa e tot într-o situaþie stânjenitoare, legatã – metaforic vorbind – de mâini ºi de picioare, pânã când procedurile legiste intrã în centrul atenþiei, aºa cum se întâmplã întotdeauna în aceastã serie ticluitã cu ingeniozitate ºi întreþinutã cu o deosebitã pricepere. □ ILUSTRAÞIE DE CHRISTOPH NIEMANN

Cãrþi pentru copii Bestselleruri The New York Times Book Review Sãpt. aceasta

CÃRÞI ILUSTRATE

Sãpt. în top

Sãpt. aceasta

7 septembrie 2009

LECTURI UªOARE

Sãpt. în top

1

GOLDILICIOUS scrisã ºi ilustratã de Victoria Kann 13 (Harper/HarperCollins, 17.99 $) O fatã cãreia îi plac culorile roz ºi mov îºi îndreaptã atenþia cãtre auriu. (Vârsta: 5–8 ani)

1

L.A. CANDY de Lauren Conrad (Harper/HarperCollins, 10 17.99 $) Fascinaþia lumii TV descrisã de cineva care a fost implicat în acest fenomen. (Vârsta: de la 14 ani)

2

GALLOP! scrisã ºi ilustratã de Rufus Butler Seder (Workman, 12.95 $) Animalele par sã se miºte la rãsfoirea paginilor. (Vârsta: 4 – 8 ani)

93

2

THE HUNGER GAMES de Suzanne Collins 50 (Scholastic, 17.99 $) Într-un viitor distopic, o fatã luptã pentru supravieþuire în direct la TV. (Vârsta: de la 12 ani)

3

MARLEY GOES TO SCHOOL de John Grogan, ilustratã 4 de Richard Cowdrey (HarperCollins, 17.99 $) Un cãþeluº loial aduce haos într-o salã de clasã. (Vârsta: 3–8 ani)

3

DANIEL X: WATCH THE SKIES de James Patterson 4 ºi Ned Rust (Little, Brown, 19.99 $) Un tânãr erou se luptã cu un rãufãcãtor ieºit din comun. (Vârsta: de la 12 ani)

4

SWING! scrisã ºi ilustratã de Rufus Butler Seder (Workman, 12.95 $) Copiii par sã se miºte la rãsfoirea paginilor. (Vârsta: 4 – 8 ani)

45

4

SHIVER de Maggie Stiefvater (Scholastic Press/ Scholastic, 17.99 $) Despre dragostea pentru un lup.

(Vârsta: de la 12 ani)

5

LISTEN TO THE WIND: THE STORY OF DR. GREG AND „THREE CUPS OF TEA“ de Greg Mortenson ºi Susan L. Roth (Dial, 16.99 $) O ºcoalã se dezvoltã în Pakistan. (Vârsta: 4–8 ani)

31

5

ALONG FOR THE RIDE de Sarah Dessen (Viking, 10 19.99 $) O varã pe douã roþi în care o fatã se maturizeazã prin învãþarea de lucruri noi despre sine ºi despre cei apropiaþi. (Vârsta: de la 14 ani)

6

EXPLORER EXTRAORDINAIRE! de Jane O’Connor, 17 ilustratã de Robin Preiss Glasser (HarperCollins, 12.99 $) Fancy Nancy în naturã, în cea mai bunã tradiþie a marilor exploratori. (Vârsta: 4–7 ani)

6

THE GRAVEYARD BOOK de Neil Gaiman, ilustratã 47 de Dave McKean (HarperCollins, 17.99 $) Ca sã evite un asasin, un bãiat se ascunde într-un cimitir. (Vârsta: de la 10 ani)

7

LLAMA LLAMA MISSES MAMA scrisã ºi ilustratã de Anna Dewdney (Viking, 16.99 $) O micã creaturã merge la grãdiniþã. (Vârsta: de la 2 ani)

17

7

THIRTEEN REASONS WHY de Jay Asher (Razorbill, 44 16.99 $) Înainte de a se sinucide, o fatã trimite mesaje audio explicative cãtre 13 persoane. (Vârsta: de la 14 ani)

8

THE CURIOUS GARDEN scrisã ºi ilustratã de Peter 18 Brown (Little, Brown, 16.99 $) Un bãiat, Liam, îngrijeºte o grãdinã pãrãsitã, transformând-o într-una roditoare.

(Vârsta 4 – 8 ani)

8

TWILIGHT: DIRECTOR’S NOTEBOOK de Catherine 23 Hardwicke (Little, Brown, 17.99 $) Despre modul în care a fost filmat „Twilight“. (Vârsta: 9 – 12 ani)

9

TEA PARTIES de Jane O’Connor, ilustratã de Robin Preiss Glasser (Harper/HarperCollins, 12.99 $) Fancy Nancy, cu degetul mic mãrit. (Vârsta: 4–7 ani)

8

9

WHEN YOU REACH ME de Rebecca Stead (Wendy 5 Lamb, 15.99 $) O fatã din clasa a ºasea din New York începe sã primeascã bilete misterioase. (Vârsta: 9–12 ani)

10

DUCK! RABBIT! de Amy Krouse Rosenthal, ilustratã de Tom Lichtenheld (Chronicle, 16.99 $) Care este ?

Depinde de cum priveºti. Vârsta: de la 3 ani)

9

10

SCAT de Carl Hiaasen (Random House, 16.99 $) Un mister ecologic, cu o mlaºtinã mizerabilã ºi personaje sãlbatice care nu sunt totdeauna ceea ce par. (Vârsta: de la 12 ani)

CÃRÞI BROªATE

4

17

SERII

1

THE BOOK THIEF de Markus Zusak (Knopf, 11.99 $) 102 O fatã salveazã cãrþi de la o incendiere nazistã.

(Vârsta: de la 14 ani)

1

THE TWILIGHT SAGA de Stephenie Meyer (Megan 107 Tingley/Little Brown, ed. cart. ºi broº.) Vampiri ºi vârcolaci la liceu. (Vârsta: de la 12 ani)

2

BLUE MOON de Alyson Noël (St. Martin’s Griffin, 9.99 $) Un nemuritor descoperã secretul timpului.

(Vârsta: de la 12 ani)

7

2

PERCY JACKSON & THE OLYMPIANS de Rick Riordan (Disney-Hyperion, ed. cart. ºi broº.) Lupta cu monºtrii mitologici. (Vârsta: 9–12 ani)

111

3

EVERMORE de Alyson Noël (St. Martin’s Griffin, 9.95 $) Nemuritori la ºcoalã. (Vârsta: de la 12 ani)

29

3

52

4

LOCK AND KEY de Sarah Dessen (Speak, 8.99 $) 15 O fisurã apare în cinismul unei fete. (Vârsta: de la 12 ani)

HOUSE OF NIGHT de P. C. ºi Kristin Cast (St. Martin’s Press, ed. broº. ºi cart.) Vampiri la ºcoalã.

(Vârsta: de la 14 ani)

5

4

DIARY OF A WIMPY KID scrisã ºi ilustratã de Jeff Kinney (Abrams, doar ed. cart.) Despre pericolele adolescenþei, în caricaturi. (Vârsta: 9–12 ani)

32

THE DANGEROUS DAYS OF DANIEL X de James Patterson ºi Michael Ledwidge (Vision/Grand Central, 7.99 $) Un vânãtor extraterestru îl cautã pe Cel ce se roagã, un cãlugãr ucigaº. (Vârsta: de la 12 ani)

5

THE 39 CLUES de mai mulþi autori (Scholastic, doar ed. cart.) Doi fraþi elucideazã un mister.

(Vârsta: 9–12 ani)

16

6

HARRY POTTER de J. K. Rowling (Arthur A. Levine/ 226 Scholastic, ed. cart. ºi broº.) Un tânãr vrãjitor îºi sporeºte puterile luptând cu rãul. (Vârsta: de la 10 ani)

7

VAMPIRE DIARIES de L. J. Smith (HarperTeen, ed. cart. ºi broº.) Vampiri la ºcoalã, implicaþi într-un triunghi amoros. (Vârsta: de la 12 ani)

8

THE MORTAL INSTRUMENTS de Cassandra Clare 22 (McElderry/Simon & Schuster, ed. cart. ºi broº.) O lume a demonilor ºi a rãzboinicilor. (Vârsta: de la 14 ani)

9

RANGER’S APPRENTICE de John Flanagan (Philomel, ed. cart. ºi broº.) Un bãiat se luptã cu rãul.

(Vârsta: 9–12 ani)

31

10

MAGIC TREE HOUSE de Mary Pope Osborne, ilustratã de Sal Murdocca (Stepping Stone/Random House, ed. cart. ºi broº.) Copii înaripaþi încearcã sã salveze lumea. (Vârsta 6–9 ani)

211

7

6

THE MYSTERIOUS BENEDICT SOCIETY de Trenton Lee Stewart, ilustratã de Carson Ellis (Megan Tingley/Little, Brown, 6.99 $) Copii cu har într-o misiune. (Vârsta: 9–12 ani)

53

7

THREE CUPS OF TEA: YOUNG READERS EDITION de Greg Mortenson ºi David Oliver Relin (Puffin, 8.99 $) Un fost alpinist ridicã ºcoli în satele din Pakistan ºi Afganistan. (Vârsta: 9–12 ani)

31

8

THIRST NO. 1 de Christopher Pike (Simon Pulse, 9.99 $) O reeditare a trei romane: The Last Vampire (1994), Black Blood (1994) ºi Red Dice (1995).

(Vârsta: de la 14 ani)

9

THE BOY IN THE STRIPED PAJAMAS de John 42 Boyne (David Fickling/ Random House, 8.99 $) Un bãiat îºi pierde inocenþa în vremuri grele. (Vârsta: de la 12 ani)

10

IMPOSSIBLE de Nancy Werlin (Speak/Penguin, 1 9.99 $) Melodia „Scarborough Fair“ însoþeºte aceastã poveste despre dragoste, magie ºi blestemul unei familii.

(Vârsta: de la 12 ani)

3

17

Topul reflectã vânzãrile pentru sãptãmâna care s-a încheiat pe 22 august, în mai multe mii de puncte de vânzare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, ale cãrþilor de interes general din mai multe categorii. Este vorba de sute de librãrii (statistic evaluate pentru a fi reprezentative pentru toate librãriile); de lanþurile de magazine naþionale, regionale ºi locale; de magazine online de multimedia ºi cãrþi; de magazine din cadrul universitãþilor, magazine de cadouri, supermarketuri, magazine cu discounturi ºi puncte de difuzare a presei. Un asterisc (*) aratã cã vânzãrile unui titlu sunt foarte apropiate de cele ale titlului imediat precedent. Semnul (†) indicã faptul cã unele magazine declarã comenzi pentru mai multe exemplare din acelaºi titlu. Cãrþile care se vând constant nu sunt urmãrite în mod activ. Topuri detaliate sunt disponibile pe site-ul nytimes. com/ books. Toate cele patru liste de cãrþi pentru copii apar în fiecare sãptãmânã pe site-ul Book Review. Editorii au furnizat categoriile de vârstã pentru titlurile respective.

20

TBR: Din culise CUM SÃ NU CITEªTI CA O BÃTRÂNÃ:

E posibil ca How Not to Act Old a Pamelei Redmond Satran sã fi ieºit deja din topul ediþiilor broºate de sfaturi ºi cãrþi practice, dar pânã acum am fost prea ocupatã sã-mi periez pisica, sã las mesaje vocale (numai oamenii bãtrâni fac asta) ºi sã suspin dupã Bruce Springsteen (idem) ca sã pun mâna pe ea. Surprinzãtor, Satran e de pãrere cã nu e nevoie sã-þi arzi toate cãrþile, deºi cãrþile, ei bine, sunt destul de bãtrânicioase. Dar descotoroseºte-te de Jane! „Îmi place Jane Austen, la fel ca oricãrei cititoare sau scriitoare de vârstã mijlocie“, scrie ea, „dar parcã e un pic prea multã cãutare a disciplinei, dragoste pentru bãrbaþi bogaþi ºi obsesie pentru curãþenie (altfel spus, nevrotisme de vârstã mijlocie) în toatã aceastã manie pentru J. A.“. Doar dacã nu cumva ne e servitã cu o garniturã aburindã de creiere omeneºti proaspete: Pride and Prejudice and Zombies, Austen în reinterpretarea lui Seth Grahame-Smith se þine tare pe locul 9 în cea de-a douãzeci ºi una sãptãmânã petrecutã în topul de ediþii broºate.

INSULA FANTEZIEI: The Magicians, ver-

siunea sexualizatã ºi post-adolescentinã pe care Lev Grossman o aduce seriei cu Harry Potter, coboarã pe locul 16 în topul ediþiilor cartonate de ficþiune din aceastã sãptãmânã, dar, per ansamblu, genul fantasy pare sã prospere. Terry Brooks intrã pe locul 15 cu A Princess of Landover, cea mai recentã apariþie a seriei sale, o carte despre un avocat din Chicago care îºi cumpãrã un regat magic ºi se autoproclamã High Lord, toate acestea în timp ce reuºeºte, din câte se pare, sã se eschiveze de la o examinare de eticã federalã. Karen Marie Moning intrã pe locul 3 cu Dreamfever, cea de-a cincea carte din seria al cãrei personaj este o fatã dintr-un mic orãºel din sud, care cade pradã farmecelor erotice ale unui sinistru mare maestru al zânelor, în timp ce adaptarea literarã dupã „Rãzboiul Stelelor“, Fate of the Jedi: Abyss a lui Troy Denning, intrã pe locul 7. Între timp, Philippa Gregory rãmâne în registrul istoric cu The White Queen (locul 2), care dramatizeazã evoluþia lui Elizabeth Woodville, soþia lui Edward al IV-lea ºi cumnata lui Richard al III-lea. Elizabeth susþinea cã se trage dintr-o zeiþã, dar, într-un interviu de pe Amazon.com, Gregory a trecut cu vederea tendinþele de romantizare a erei lorzilor ºi a domniþelor. „Aº fi de-a dreptul nebunã sã-mi doresc sã fi fost femeie în acele vremuri“, a spus ea. „Nu am cuvinte sã spun cât sunt de entuziasmatã în privinþa medicinei moderne, a dreptului de vot pentru femei ºi a metodelor contraceptive sigure.“ CÃLÃTORIE NEREUªITÃ: Dacã vi se pare

trist sã vã petreceþi ultimele zile de varã la birou, mãcar fiþi recunoscãtori cã nu sunteþi în turneul de promovare al unei cãrþi.

Joseph Finder, al cãrui thriller, Vanished, intrã pe locul 13 în topul de ficþiune în ediþie cartonatã, a trecut de curând în revistã aceste orori pe blogul lui de pe The Daily Beast: „Iatã care e micul secret murdar al unui turneu de promovare: încã de la început – de obicei dupã cel de-al cincilea sau al ºaselea interviu – fiecare autor se transformã într-un cyborg. Fiecare intervievator ne pune, cu mici excepþii, aceleaºi zece întrebãri (favorita fiind, în mod categoric, «De unde vã vin ideile?»; am început sã rãspund cã din Schenectady). Am ajuns ca Sarah Palin cu al ei «Nu, mulþumesc!» pentru acel pod care nu ducea nicãieri.

Regizate, ºlefuite ºi deja învãþate, rãspunsurile noastre au ajuns o bandã de magnetofon. Putem da interviuri în timp ce rezolvãm o problema de intrigã din noua noastrã carte. Poate cã n-ar trebui sã recunosc asta“.

JENNIFER SCHUESSLER

Bestselleruri The New York Times Book Review Sãpt. aceasta

FICÞIUNE

7 septembrie 2009 Sãpt. trecutã

1

SOUTH OF BROAD de Pat Conroy (Nan A. Talese/ Doubleday, 29.95 $) Despre prietenia improbabilã a unui grup, din anii ’60 pânã în anii ’80, din Carolina de Sud pânã în San Francisco; de autorul volumului The Prince of Tides.

2

Sãpt. în top

Sãpt. aceasta

NONFICÞIUNE

Sãpt. trecutã

Sãpt. în top

2

1

CULTURE OF CORRUPTION de Michelle Malkin (Regnery, 27.95 $) Despre preºedintele Obama ºi echipa sa, prezentaþi ca evazioniºti, mici pungaºi, traficanþi de influenþã ºi acoliþi de pe Wall Street.

1

4

THE WHITE QUEEN de Philippa Gregory (Touchstone/Simon & Schuster, 25.99 $) Autoarea cãrþii The Other Boleyn Girl se întoarce la Rãzboiul Rozelor pentru ºi mai multã intrigi de palat.

1

2

IN THE PRESIDENT’S SECRET SERVICE de Ronald Kessler (Crown, 26 $) Despre agenþi de securitate ºi despre preºedinþii pe care îi pãzesc.

4

3

3

DREAMFEVER de Karen Marie Moning (Delacorte, 26 $) MacKlaya se aflã sub vraja eroticã a unui maestru Fae.

1

3

2

40

4

OUTLIERS de Malcolm Gladwell (Little, Brown, 27.99 $) De ce unii oameni au succes – þine în aceeaºi mãsurã de noroc ºi oportunitate precum ºi de talent — de autorul volumului Blink.

THE HELP de Kathryn Stockett (Amy Einhorn/Putnam, 24.95 $) O tânãrã albã ºi douã servitoare de culoare în Mississippi în anii 1960.

3

4

12

10

5

BORN TO RUN de Christopher McDougall (Knopf, 24.95 $) Secretele alergãrii pe distanþe mari dezvãluite de un trib indian din Mexic.

THAT OLD CAPE MAGIC de Richard Russo (Knopf, 25.95 $) Un cuplu cãsãtorit de mult se luptã cu insatisfacþiile în timpul unui weekend la Cape Cod; de autorul romanului Empire Falls.

4

5

3

22

6

LIBERTY AND TYRANNY de Mark R. Levin (Threshold Editions, 25 $) Un manifest conservator scris de gazda unui talkshow, preºedinte al Landmark Legal Foundation.

THE GIRL WHO PLAYED WITH FIRE de Stieg Larsson (Knopf, 25.95 $) O hackeriþã suedezã e suspectatã de crimã.

5

2

ABYSS de Troy Denning (Del Rey/Ballantine/Lucas, 27 $) Într-o carte din seria Star Wars, Luke Skywalker cãlãtoreºte în lumea Mind Walkers pentru a încerca sã elibereze Ordinul Jedi.

ZEITOUN de Dave Eggers (McSweeney’s, 24 $) Chinurile prin care trec un bãrbat sirian-american ºi familia sa dupã uraganul Katrina.

13

7*

6* 7

CATASTROPHE de Dick Morris ºi Eileen McGann (Harper/ HarperCollins, 26.99 $) Despre cum poate fi împiedicat preºedintele Obama sã transforme America într-un stat socialist ºi sã distrugã sistemul de sãnãtate.

5

9

8

A BOLD FRESH PIECE OF HUMANITY de Bill O’Reilly (Broadway, 26 $) Comentatorul de la Fox News despre educaþia primitã în copilãrie ºi despre cariera sa.

7

43

9

THE WILDERNESS WARRIOR de Douglas Brinkley (Harper/HarperCollins, 34.99 $) Cruciada lui Theodore Roosevelt pentru conservarea naturii.

6

4

10*

OUR LADY OF GUADALUPE de Carl A. Anderson ºi Eduardo Chávez (Doubleday, 22.99 $) Istoria ºi mesajul icoanei Sf. Fecioare din Guadalupe. (†)

2

11

THE LONG SNAPPER de Jeffrey Marx (HarperOne/ HarperCollins, 24.99 $) La 38 de ani, dupã trei ani petrecuþi în afara fotbalului profesionist, mijlocaºul Brian Kinchen a fost cooptat în puternica echipã New England Patriots.

1

12

THE EVOLUTION OF GOD de Robert Wright (Little, Brown, 25.99 $) Despre cum religiile vestice au devenit mai tolerante de-a lungul timpului, creând o perspectivã care lasã loc ºi pentru ºtiinþã ºi pentru divinitate.

4

13*

IN FED WE TRUST de David Wessel (Crown Business, 26.99 $) Despre modul în care Ben Bernanke ºi colegii sãi de la Federal Reserve au lucrat pentru a preveni declanºarea unei noi Marii Crize.

14

THE END OF OVEREATING de David A. Kessler (Rodale, 25.95 $) Despre modul în care consumul grãsimilor, zaharurilor ºi sãrii ne afecteazã mintea ºi corpul ºi încurajeazã excesele.

15

MY JOURNEY WITH FARRAH de Alana Stewart (Morrow/ HarperCollins, 23.99 $) Jurnalul prieteniei de 30 de ani cu Farrah Fawcett, despre cãsãtorie, maternitate, credinþã ºi boalã.

1

21

3

4

1

8

SMASH CUT de Sandra Brown (Simon & Schuster, 26.99 $) Un avocat aflat în cãutare de publicitate încearcã sã descopere cine l-a omorât pe un director prosper.

2

2

9

THE ELEVENTH VICTIM de Nancy Grace (Hyperion, 25.99 $) O fostã procuroare, în prezent terapeutã, este târâtã înapoi în lupta împotriva crimelor atunci când clienþii sãi încep sã fie omorâþi unul câte unul.

6

2

10 11

THE LAW OF NINES de Terry Goodkind (Putnam, 27.95 $) Un artist care se luptã pentru succes salveazã viaþa unei femei, moºteneºte un teren ºi devine o þintã.

BEST FRIENDS FOREVER de Jennifer Weiner (Atria, 26.99 $) Douã prietene din copilãrie, înstrãinate la liceu, se întâlnesc dupã ani, când cea popularã are nevoie de ajutorul tocilarei.

1

7

12

DEAD AND GONE de Charlaine Harris (Ace, 25.95 $) Sookie 13 Stackhouse îl cautã pe ucigaºul unui vârcolac-panterã.

13

VANISHED de Joseph Finder (St. Martin’s, 25.99 $) Un detectiv încearcã sã îºi gãseascã fratele, care lucra pentru o mare companie din domeniul apãrãrii ºi care a fost rãpit.

14*

SWIMSUIT de James Patterson ºi Maxine Paetro (Little, Brown, 27.99 $) Un fost poliþist, acum reporter la The Los Angeles Times, investigheazã dispariþia unui supermodel.

15

A PRINCESS OF LANDOVER de Terry Brooks (Ballantine, 26 $) Regele din Landover doreºte ca fiica lui sã înveþe ce este responsabilitatea, dar prinþesa fuge de acasã ca sa înveþe vrãjitoria.

16*

THE MAGICIANS de Lev Grossman (Viking, 26.95 $) Dupã absolvirea colegiului de vrãjitorie, un tânãr trãieºte o viaþã de hedonist în Manhattan, confruntându-se cu crize existenþiale ºi alte probleme.

6

16

1

8

8

1

9

2

10

3

15

9

2

Topul reflectã vânzãrile pentru sãptãmâna încheiatã pe 22 august, în mai multe mii de puncte de vânzare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, ale cãrþilor de interes general din mai multe categorii. Este vorba de sute de librãrii (statistic evaluate pentru a fi reprezentative pentru toate librãriile de gen); de lanþurile de magazine naþionale, regionale ºi locale; de magazine online de multimedia ºi cãrþi; de magazine din cadrul universitãþilor, magazine de cadouri, supermarketuri, magazine cu discounturi ºi puncte de difuzare a presei. Un asterisc (*) aratã cã vânzãrile unui titlu sunt foarte apropiate de cele ale titlului imediat precedent. Semnul (†) indicã faptul cã unele magazine declarã comenzi pentru mai multe exemplare din acelaºi titlu. Cãrþile care se vând constant nu sunt urmãrite în mod activ. Topuri detaliate sunt disponibile pe site-ul nytimes.com/books.

Alegerea editorilor Cãrþi recente care ne-au stârnit interesul A GATE AT THE STAIRS de Lorrie Moore (Knopf, 25.95$) Cel mai recent roman al lui Moore, despre o studentã din Midwest care se angajeazã ca dãdacã pentru un cuplu de intelectuali ce sunt pe cale sã adopte un copil, atacã un subiect generos – rãzboi, rasism – pe un ton cât se poate de impasibil.

DESERT de J. M. G. Le Clézio, traducere de C. Dickson (Verba Mundi/David R. Godine, 25.95$) Nomazii mânaþi din deºert cãtre mahalalele oraºelor fac subiectul acestui roman despre colonialism al laureatului francez cu Premiul Nobel.

THE SKATING RINK de Roberto Bolaño, traducere de Chris Andrews (New Directions, 21.95$) Naratorii acestui roman scurt, dar splendid (primul al lui Bolaño), sunt trei posibili suspecþi în uciderea unei femei.

STRENGTH IN WHAT REMAINS de Tracy Kidder (Random House, 26$) Aceastã relatare despre un student la medicinã care scapã din masacrul care a avut loc în 1994 în Burundi, existenþa lui precarã la New York ºi întoarcerea sa acasã, în cele din urmã, ar putea fi cea mai reuºitã carte a lui Kidder pânã în prezent.

A VILLAGE LIFE de Louise Glück (Farrar, Straus & Giroux, 23$) Într-o modificare de registru stilistic, poeziile lui Glück folosesc satul ca pe o lupã pentru a urmãri vieþile din interiorul lui, imagini pe care le contrabalanseazã cu amintirile ei de afarã.

THE SIXTIES de Jenny Diski (Picador, broºatã, 14$) Diski, o scriitoare britanicã, îºi aminteºte – uneori cu amuzament – propriile experienþe din acea perioadã, punând însã accent pe ideile care au marcat-o: despre droguri, sex, educaþie, ºi, pânã la un punct, politicã.

THE LOST CHILD: A MOTHER’S STORY de Julie Myerson (Bloomsbury, 26$) Myerson împleteºte scene impresionante din dependenþa de droguri a propriului fiu cu povestea unei tinere bolnave de tuberculozã care a murit în 1838.

BORDER SONGS de Jim Lynch (Knopf, 25.95$) În romanul lui Lynch, un uriaº dislexic este un agent competent, deºi cam bâlbâit, al Patrulei de Frontierã din adormitul Blaine, Washington.

I’M SO HAPPY FOR YOU de Lucinda Rosenfeld (Back Bay/Little, Brown, broºatã, 13.99$) Un roman despre dragostea fiecãrei femei pentru mult mai fermecãtoarea ei amicã.

Recenziile complete ale acestora ºi ale altor cãrþi recent apãrute sunt disponibile pe Web: nytimes.com/books.

21

Raftul cu cãrþi broºate HOME de Marilynne Robinson (Picador, 14$) O repovestire la persoana a treia a multora dintre evenimentele din Galaad al lui Robinson, care a câºtigat premiul Pulitzer în 2004, acþiunea acestui roman se petrece în Iowa ruralã a anilor ’50 ºi urmãreºte doi bãtrâni preoþi, prieteni de o viaþã. Home e narat de fiica unuia dintre ei, care s-a întors în Galaad pentru a avea grijã de tatãl ei bolnav; nãbãdãiosul ei frate s-a întors ºi el în oraº. Robinson face ca „aceste întâmplãri de zi cu zi“ dintr-o „viaþã obiºnuitã ºi grea“, dupã cum o defineºte un personaj, sã parã „niºte receptacule ale teribilului, ale sublimului, ale miraculosului“, scrie A.O. Scott în Book Review, spunând despre roman cã este „o idilã a angoaselor“.

THE WAY OF THE WORLD: A Story of Truth and Hope in an Age of Extremism de Ron Suskind (Harper Perennial, 16.99$) În aceastã „carte complexã,

ambiþioasã, provocatoare, riscantã ºi adesea exasperantã“, aºa cum a descris-o Mark Danner în The Times, Suskind þese laolaltã poveºti – despre un agent special al Departamentului de Energie care urmãreºte piaþa neagrã mondialã a materialelor nucleare, un student din Afghanistan aflat cu o bursã în Colorado, Benazir Bhutto în timpul ultimei sale campanii – care ridicã întrebarea dacã America ºi lumea musulmanã vor ajunge vreodatã sã se înþeleagã. Cartea e totodatã plinã de dezvãluiri „care reflectã cu îngrijorare asupra secretomaniei obsesive, a politicii lipsite de scrupule... ºi a incompetenþei incredibile a administraþiei Bush“, spune Danner. În THE CHALLENGE: How a Maverick Navy Officer and a Young Law Professor Risked Their Careers to Defend the Constitution – and Won (Picador, 16$), Jonathan Mahler, un colaborator la The New York

Times Magazine, dezvãluie identitatea persoanelor cu un rol crucial în cazul de referinþã Hamdan vs Rumsfeld. Printre acestea se numãrã Salim Hamdan, un yemenit cu patru clase care a devenit ºoferul lui Bin Laden, ºi avocaþii care au pledat cu succes pentru un caz care pãrea pierdut.

THIS MUST BE THE PLACE de Anna Winger (Riverhead, 16$) O femeie (tânãrã

profesoarã cu un trecut tragic, care ºi-a urmat soþul obsedat de carierã la Berlin), un bãrbat (vecinul ei, un actor neamþ spãlãcit) ºi Berlinul însuºi (care „îºi vede de viaþã cu o lipsã de frivolitate pe care ea o gãsea odihnitoare“) sunt personajele principale ale acestui inteligent roman de debut.

KING’S DREAM de Eric J. Sundquist (Yale University, 14$) În

aceastã carte savantã, dar energicã, Sundquist, profesor de literaturã, reînvie celebrul discurs al lui King, precum ºi contextul ºi consecinþele acestuia. King „a creat o nouã scripturã naþionalã“, susþine el. În DEFYING DIXIE: The Radical Roots of Civil Rights, 1919-1950 (Norton, 19.95$), Glenda Elizabeth Gilmore prezintã o coloratã „biografie colectivã a unor activiºti din Sud, negri ºi albi deopotrivã“, printre care comuniºti ºi socialiºti, savanþi ºi morari, care, susþine ea, au creat contextul favorabil pentru miºcãrile din anii ’50 ºi ’60.

WE ARE NOW BEGINNING OUR DESCENT de James Meek (Canongate, 14$)

Protagonistul celui de-al patrulea roman al lui Meek, o meditaþie asupra rãzboaielor moderne, este un corespondent de rãzboi britanic frustrat, care trateazã subiectul invaziei americane în Afghanistan, se îndrãgosteºte de o jurnalistã la o revistã americanã ºi merge cu ea în Irak.

ROME 1960: The Summer Olympics That Stirred the World de David Maraniss

(Simon & Schuster, 17$.) Fiecare Olimpiadã îºi are eroii ei, iar în vara lui 1960 printre ei s-au numãrat ºi Cassius Clay, la 18 ani, care nu devenise încã Muhammad Ali; alergãtoarea Wilma Rudolph; participantul la decatlon Rafer Johnson, primul negru care a þinut steagul american în timpul ceremoniilor de deschidere; ºi maratonistul etiopian Abebe Bikila, care a alergat desculþ pe strãzile Romei. Maraniss oferã drame ºi poveºti care ar putea stârni interesul oricui, dar e cel mai bun acolo unde sportul ºi politica se suprapun, ºi anume rivalitatea americano-sovieticã care a dominat acele jocuri.

Ediþii broºate Bestselleruri The New York Times Book Review Sãpt. aceasta

FICÞIUNE FORMAT CLASIC

Sãp. în top

Sãpt. aceasta

1

THE TIME TRAVELER’S WIFE de Audrey Niffenegger 10 (Harvest/Harcourt, 14.95 $) Viaþa alãturi de un bibliotecar curajos care cãlãtoreºte înainte ºi înapoi în timp.

2

1

THE SHACK de William P. Young (Windblown Media, 66 14.99 $) Un bãrbat a cãrui fiicã a fost rãpitã este invitat, aparent de Dumnezeu, într-o cabanã izolatã. (†)

2

4

3

THE GIRL WITH THE DRAGON TATTOO de Stieg Larsson (Vintage, 14.95 $) O hackeriþã ºi un ziarist investighezã dispariþia unei moºtenitoare suedeze.

THE QUICKIE de James Patterson ºi Michael Ledwidge (Vision, 7.99 $) Încercarea unei poliþiste de a se rãzbuna pe soþul ei ia o turnurã periculoasã.

3

DEAD UNTIL DARK de Charlaine Harris (Ace, 7.99 $) 39 Sookie Stackhouse se îndrãgosteºte de un golan vampir.

4

THE GUERNSEY LITERARY AND POTATO PEEL 16 PIE SOCIETY de Mary Ann Shaffer (Dial, 14 $) O jurnalistã îi întâlneºte pe bãtrânii membri ai rezistenþei antinaziste de pe insulã.

4

DEAN KOONTZ’S FRANKENSTEIN: DEAD AND ALIVE de Dean Koontz (Bantam, 9.99 $) Al treilea volum din seria ce reimagineazã povestea clasicã.

5

THE WEIGHT OF SILENCE de Heather Gudenkauf (Mira, 3.95 $) Când o fatã care suferã de muþenie selectivã ºi cea mai bunã prietenã a sa dispar, secrete de familie ies la ivealã.

5*

FROM DEAD TO WORSE de Charlaine Harris 20 (Ace, 7.99 $) Dupã o explozie mortalã la un summit al vampirilor, Sookie Stackhouse se confruntã cu primejdia.

6

SMOKE SCREEN de Sandra Brown (Pocket, 9.99 $) 5 Decese scandaloase împiedicã investigarea unui incendiu fatal la sediul poliþiei din Charleston, Carolina de Sud.

7

CLUB DEAD de Charlaine Harris (Ace, 7.99 $) Când 25 iubitul lui Sookie Stackhouse este rãpit, ea cãlãtoreºte în Mississippi pentru a-l gãsi, fiind ajutatã de un Elvis întors din morþi.

8

MY SISTER’S KEEPER de Jodi Picoult (Washington 14 Square, 14 $) O fatã îºi dã pãrinþii în judecatã dupã ce aflã cã ei doresc ca ea sã îºi doneze un rinichi surorii sale.

9

THE BODIES LEFT BEHIND de Jeffery Deaver (Pocket Star, 9.99 $) Adjuncta unui ºerif este vânatã în pãdurile din Wisconsin de cãtre ucigaºi profesioniºti, dupã ce descoperise locul crimei lor.

10

DEAD TO THE WORLD de Charlaine Harris (Ace, 7.99 $) Iubitul vampir al lui Sookie Stackhouse a plecat în Peru, lãsând-o pe aceasta sã se descurce cu ºeful lui amnezic.

19

11

LIVING DEAD IN DALLAS de Charlaine Harris (Ace, 7.99 $) Un vampir îi cere lui Sookie Stackhouse sã-l gãseascã pe tovarãºul sãu dispãrut.

33

12

DEAD AS A DOORNAIL de Charlaine Harris (Ace, 12 7.99 $) Sookie Stackhouse este atrasã în lumea intrigilor politice ale vârcolacilor când tatãl unui prieten încearcã sã preia controlul haitei sale locale de vârcolaci.

13*

THE ASSASSIN de Stephen Coonts (St. Martin’s, 9.99 $) Un terorist de top din reþeaua Qaeda îi urmãreºte pe liderii din Vest.

2

14

CHOSEN TO DIE de Lisa Jackson (Zebra, 7.99 $) Detectivul Regan Pescoli este rãpit de criminalul la al cãrui caz lucra de mai multe luni.

4

15

DEFINITELY DEAD de Charlaine Harris (Ace, 7.99 $) O reginã a vampirilor din New Orleans încearcã sã o împiedice pe Sookie Stackhouse sã cerceteze trecutul consortului sãu, care este vãrul lui Sookie.

16

ALL TOGETHER DEAD de Charlaine Harris (Ace, 7.99 $) Sookie Stackhouse este atrasã în intrigile stârnite de un summit al vampirilor.

6

17

BAREFOOT de Elin Hilderbrand (Little, Brown, 7.99 $) Trei femei cu diferite probleme petrec împreunã, în Nantucket, o varã care le va schimba viaþa.

2

18

MOSCOW RULES de Daniel Silva (Signet, 9.99 $) Gabriel Allon, colecþionar de artã ºi spion ocazional pentru serviciile secrete israeliene, descoperã un plan de vânzare a unor arme ruseºti.

8

19

PROMISES IN DEATH de J. D. Robb (Berkley, 7.99 $) Locotenentul Eve Dallas investigheazã moartea unui coleg; o carte scrisã de Nora Roberts, sub pseudonim.

4

*

6 7

9

4

THE ART OF RACING IN THE RAIN de Garth Stein 11 (Harper Paperbacks, 14.99 $) Un câine inteligent, parte labrador, parte terrier, îl ajutã pe stãpânul sãu, un pilot de curse cu probleme.

THE LUCKY ONE de Nicholas Sparks (Grand Central, 2 13.99 $) Un soldat din Marina Americanã se întoarce acasã ºi se hotãrãºte sã o caute pe femeia a cãrei pozã o gãsise în Irak.

8

OLIVE KITTERIDGE de Elizabeth Strout (Random 18 House, 14 $) O profesoarã de matematicã de clasa a VII-a leagã cele 13 poveºtiri plasate pe coasta statului Maine; câºtigãtoarea Pulitzer 2009.

9

PRIDE AND PREJUDICE AND ZOMBIES de Jane 21 Austen ºi Seth Grahame-Smith (Quirk, 12.95 $) Clasica poveste, redescrisã într-un „haos ultraviolent cu zombie“.

10

THE LOVELY BONES de Alice Sebold (Back Bay/ Little, Brown, 14.99 $) O fatã ne priveºte din Rai în timp ce ne descrie urmãrile uciderii sale.

11*

THE ALCHEMIST de Paulo Coelho (HarperOne, 13.95 $) Un ciobãnaº spaniol cãlãtoreºte în Egipt în cãutarea unei comori.

12

THE HOUR I FIRST BELIEVED de Wally Lamb 3 (Harper Perennial, 15.99 $) Un cuplu se refugiazã într-o fermã din Connecticut dupã tragedia împuºcãturilor din liceul Columbine.

13

A MERCY de Toni Morrison (Vintage International, 15 $) În America secolului XVII, o sclavã implorã un fermier din nord sã o cumpere pe fiica ei pentru ca aceasta sã aibã o viaþã mai bunã.

14

SARAH’S KEY de Tatiana de Rosnay (St. Martin’s 28 Griffin, 13.95 $) Un jurnalist american contemporan investigheazã ce s-a întâmplat cu o fetiþã ºi familia ei în timpul arestãrii evreilor din Paris, în 1942.

2

101

2

Chute (Grove, 14.95$) Romanul captivant ºi idiosincrasic al lui Chute – primul din ultimii 10 ani – urmãreºte un grup de personaje care roiesc în jurul unei aºezãri autonome din zona ruralã a statului Maine. Chute susþine „vieþile trãite la limita supravieþuirii“ într-un limbaj „glorios“ ºi cu „multã energie“, spune criticul nostru, Stacey D’Erasmo, adãugând: „Disperarea ºi tandreþea sunt autentice, la fel sunt ºi armele“.

16

THE KITE RUNNER de Khaled Hosseini (Riverhead, 89 15.95 $ ºi 14 $) Un american de origine afganã se întoarce în Kabul pentru a afla ce mai face un prieten din copilãrie.

17

UNACCUSTOMED EARTH de Jhumpa Lahiri (Vintage Contemporaries, 15 $) Poveºti despre anxietate ºi transformare prin care trec niºte pãrinþi bengalezi ºi copiii lor americani.

20

LORDS OF THE LAND: The War Over Israel’s Settlements in the Occupied Territories, 1967-2007 de Idith Zertal and Akiva Eldar, traducere de Vivian

18

THE LIKENESS de Tana French (Penguin, 15 $) Detectivul Cassie Maddox se implicã într-un caz de crimã în care victima îi seamãnã perfect.

11

19*

THE OTHER QUEEN de Philippa Gregory (Touchstone/Simon & Schuster, 16 $) Mary, regina Scoþiei, prizoniera reginei Elizabeta I.

6

20

MY SISTER’S KEEPER de Jodi Picoult (Washington 48 Square, 14 $) O fatã îºi dã pãrinþii în judecatã dupã ce aflã cã ei doresc ca ea sã îºi doneze un rinichi surorii sale.

THE SCHOOL ON HEART’S CONTENT ROAD de Carolyn

despre cãsãtoria ei cu un Maori (un indigen polinezian) cu istoria descoperirilor ºi colonizãrii europene ºi efectele de duratã ale acesteia.

THE NIGHTINGALES OF TROY: Stories of One Family’s Century de Alice Fulton

(Norton, 13.95$) Viaþa a patru generaþii de femei din Troy, New York face, din 1908 ºi pânã în 1999, subiectul acestor zece povestiri captivante ºi viu detaliate, care se întrepãtrund în prima carte de ficþiune a poetei Fulton.

ELSA DIXLER

22

Sãp. în top

THE BRASS VERDICT de Michael Connelly (Grand Central, 9.99 $) Harry Bosch ºi Mickey Haller (personajul din The Lincoln Lawyer) formeazã o echipã în încercarea de a gãsi un criminal.

THE ELEGANCE OF THE HEDGEHOG de Muriel 32 Barbery (Europa, 15 $) O tânãrã ºi o portãreasã vãduvã, ambele în secret intelectuale, se împrietenesc

COME ON SHORE AND WE WILL KILL AND EAT YOU ALL: A New Zealand Story de Christina Thompson (Bloomsbury, 15$) Thompson combinã memoriile

FICÞIUNE FORMAT DE BUZUNAR

1

15

Eden (Nation Books, 19.95$) Aceastã primã istorie completã a proiectului de ocupare, scrisã de un istoric israelian ºi editorialist la Ha’aretz, este „o relatare amãnunþitã a nedreptãþii“, care poate „deznãdãjdui profund“ pe oricine sperã la pace, a scris Adam LeBor în Book Review.

7 septembrie 2009

BODY de Robin Cook (Berkley, 9.99 $) 20* FOREIGN Un student la medicinã investigheazã numãrul în

4

1

12

1

creºtere de decese printre turiºtii medicali în spitaleledin strãinãtate.

Topul reflectã vânzãrile pentru sãptãmâna încheiatã pe 22 august, în mai multe mii de puncte de vânzare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, ale cãrþilor de interes general din mai multe categorii. Este vorba de sute de librãrii (statistic evaluate pentru a fi representative pentru toate librãriile de gen); de lanþurile de magazine naþionale, regionale ºi locale; de magazine online de multimedia ºi cãrþi; de magazine din cadrul universitãþilor, magazine de cadouri, supermarketuri, magazine cu discounturi ºi puncte de difuzare a presei. Un asterisc (*) aratã cã vânzãrile unui titlu sunt foarte apropiate de cele ale titlului imediat precedent. Semnul (†) indicã faptul cã unele magazine declarã comenzi pentru mai multe exemplare din acelaºi titlu. Cãrþile care se vând constant nu sunt urmãrite în mod activ. Topuri detaliate sunt disponibile pe site-ul nytimes.com/books.

Ediþii broºate Bestselleruri The New York Times Book Review Sãpt. aceasta

NONFICÞIUNE

Sãp. în top

7 septembrie 2009

Sãpt. aceasta

1

MY LIFE IN FRANCE de Julia Child cu Alex Prud’homme (Anchor, 15 $ ºi 7.99 $) O biografie a modului în care Julia Child a ajuns sã stãpâneascã arta bucãtãriei franceze.

2

GLENN BECK’S „COMMON SENSE“ de Glenn Beck 11 (Mercury Radio Arts/Threshold Editions, 11.99 $) Cugetãri despre guvernare inspirate de Thomas Paine. (†)

3

JULIE & JULIA de Julie Powell (Back Bay/Little, 8 Brown, 14.99 $; Little, Brown, 7.99 $) O relatare a cursei de a gãti fiecare reþetã din cartea Juliei Child, Mastering the Art of French Cooking.

4

THREE CUPS OF TEA de Greg Mortenson ºi David 134 Oliver Relin (Penguin, 15 $) Un fost alpinist clãdeºte ºcoli în sate din Pakistan ºi Afganistan.

5

THE FAMILY de Jeff Sharlet (Harper Perennial, 15.99 $) Istoria Frãþiei, un grup secret evanghelic activ în politica americanã.

6

6

I HOPE THEY SERVE BEER IN HELL de Tucker Max (Citadel/Kensington, 15.95 $) Viaþa unui afemeiat beþiv ºi egocentric.

99

7

BLINK de Malcolm Gladwell (Back Bay/Little, Brown, 97 15.99 $) Importanþa instinctului în funcþionarea gândirii.

8

THE TIPPING POINT de Malcolm Gladwell (Back 255 Bay/Little, Brown, 14.95 $) Un studiu despre epidemiile sociale, cunoscute drept tendinþe pasagere.

9

WHEN YOU ARE ENGULFED IN FLAMES de David 12 Sedaris (Back Bay/Little, Brown, 15.99 $) Eseuri umoristice despre vârsta a doua, mortalitate ºi renunþarea la fumat.

10

EAT, PRAY, LOVE de Elizabeth Gilbert (Penguin, 15 $) Cãlãtoria de un an a unei scriitoare în cãutarea sinelui o duce în Italia, India ºi Indonezia.

8

134

Sãp. în top

11*

MY HORIZONTAL LIFE de Chelsea Handler (Bloomsbury, 14.95 $) Un jurnal al aventurilor de-o noapte.

12

SAME KIND OF DIFFERENT AS ME de Ron Hall ºi 45 Denver Moore cu Lynn Vincent (Nelson, 14.99 $) Prietenia neobiºnuitã dintre un vagabond ºi un dealer de artã de succes, care s-au cunoscut într-un adãpost din Texas.

13

THE OMNIVORE’S DILEMMA de Michael Pollan (Penguin, 16 $) Calea mâncãrii din pãmânt pânã în farfurie.

14*

THE REASON FOR GOD de Timothy Keller (Riverhead, 3 16 $) Un preot abordeazã teme legate de îndoielile de zi cu zi ºi aparã credinþa în Dumnezeul creºtin.

15

IN DEFENSE OF FOOD de Michael Pollan (Penguin, 17 15 $) Un manifest care ne îndeamnã: „Mâncaþi! Nu prea mult. În special vegetale“.

16

90 MINUTES IN HEAVEN de Don Piper ºi Cecil 148 Murphey (Revell, 12.99 $) Un preot povesteºte experienþa lumii de dincolo pe care a avut-o dupã un accident.

17

LONE SURVIVOR de Marcus Luttrell ºi Patrick Robinson (Back Bay/Little, Brown, 15 $) Povestea dureroasã a unei operaþiuni Navy Seals.

18

A LONG WAY GONE de Ishmael Beah (Sarah 27 Crichton/Farrar, Straus & Giroux, 12 $) Un fost copil soldat descrie un masacru ºi revenirea sa la umanitate.

19

MY STROKE OF INSIGHT de Jill Bolte Taylor (Plume, 15 $) O cercetãtoare a creierului uman împãrtãºeºte ceea ce a învãþat din accidentul cerebral suferit în 1996.

20

DREAMS FROM MY FATHER de Barack Obama (Three Rivers, 13.95 $) Preºedintele povesteºte despre viaþa sa ca fiu al unui bãrbat african ºi al unei americance albe.

43

101

42

8

156

Sfaturi, Cãrþi practice ºi Diverse Sãpt. aceasta

EDIÞII CARTONATE

Sãp. în top

Sãpt. aceasta

1

MASTERING THE ART OF FRENCH COOKING, VOL. 1 de Julia Child, Simone Beck ºi Louisette Bertholle (Knopf, 40 $) O reeditare a cãrþii care a consemnat începutul carierei Juliei Child.

2

2

FLAT BELLY DIET! COOKBOOK de Liz Vaccariello cu Cynthia Sass (Rodale, 27.99 $.) Reþete care acompaniazã volumul Flat Belly Diet!, scrise de redactorii revistei „Prevention“.

1

3

ACT LIKE A LADY, THINK LIKE A MAN de Steve Harvey (Amistad/HarperCollins, 23.99 $) Sfaturi pentru relaþii de la gazda emisiunii The Steve Harvey Morning Show.

THE LAST LECTURE de Randy Pausch ºi Jeffrey 72 Zaslow (Hyperion, 21.95 $) Reflecþii despre „trãieºte clipa“ scrise de un profesor care a murit de cancer la 47 de ani.

5

FLAT BELLY DIET! de Liz Vaccariello ºi Cynthia Sass 22 (Rodale, 25.95 $) Sfaturi pentru nutriþie ºi ponturi pentru exerciþii fizice de la redactorii revistei „Prevention“.

*

Sãp. în top

1

WHAT TO EXPECT WHEN YOU’RE EXPECTING 425 de Heidi Murkoff ºi Sharon Mazel (Workman, 14.95 $) Sfaturi pentru viitorii pãrinþi. (†)

2

THE FIVE LOVE LANGUAGES de Gary Chapman (Northfield, 13.99 $) Cum sã-þi comunici dragostea astfel încât partenerul sã înþeleagã.

3

DINERS, DRIVE-INS AND DIVES de Guy Fieri cu Ann Volkwein (Morrow, 19.95 $) O cãlãtorie de-a lungul cãreia sunt prezentate reþete de cãtre starul de la Food Network.

9

4

THE LOVE DARE de Stephen Kendrick, Alex Kendrick ºi Lawrence Kimbrough (B&H, 14.99 $) O provocare pentru soþi ca 40 de zile sã se iubeascã necondiþionat. (†)

48

5

JULIA’S KITCHEN WISDOM de Julia Child (Knopf, 14.95 $) Un ghid de referinþã ce conþine reþete ºi tehnici de a gãti esenþiale, bazat pe însemnãrile lui Child.

6

HUNGRY GIRL 200 UNDER 200 de Lisa Lillien (St. 10 Martin’s Griffin, 19.95 $) 200 de reþete cu mai puþin de 200 de calorii, pentru micul dejun, prânz, cinã ºi gustare.

30

4

EDIÞII BROªATE

108

2

19

6

MASTER YOUR METABOLISM de Jillian Michaels 20 ºi Mariska van Aalst (Crown, 26 $) Un plan de slãbire de la un antrenor din emisiunea NBC The Biggest Loser.

7

THE SECRET de Rhonda Byrne (Atria/Beyond Words, 23.95 $) Legea atracþiei ca o cheie pentru a obþine ceea ce vrei.

137

7

SKINNY BITCH de Rory Freedman ºi Kim Barnouin 110 (Running Press, 13.95 $) Sfaturi din lumea modelingului pentru o dietã vegetarianã..

8

EXCUSES BEGONE! de Wayne W. Dyer (Hay House, 13 24.95 $) Cum sã renunþi la vechile scuze ºi sã adopþi noi moduri de gândire care sã te ajute sã obþii fericirea. (†)

8

BECOME A BETTER YOU de Joel Osteen (Free Press, 15 $) ªapte secrete pentru a trãi cu bucurie.

9

HOW TO SMELL A RAT de Ken Fisher cu Lara Hoffmans (Wiley, 24.95 $) Cinci semne cu ajutorul cãrora se poate detecta ºi evita frauda financiarã. (†)

9

COOK YOURSELF THIN de echipa Lifetime 16 Television (Hyperion, 19.99 $) Cum sã reduci consumul de calorii ºi sã-þi îmbunãtãþeºti sãnãtatea fãrã a sacrifica mâncarea care îþi place.

10

THE TOTAL MONEY MAKEOVER de Dave Ramsey 21 (Nelson, 24.99 $) Cum sã dobândeºti bunãstare financiarã printr-o abordare cinstitã a modului în care gestionezi banii.

10

AMERICA’S MOST WANTED RECIPES de Ron Douglas (Atria, 15 $.) Mâncãruri favorite, folosind reþete „trase la indigo“ de la Arby’s, KFC, T.G.I., Friday’s ºi multe altele.

1

3

4

23

CONFLUENÞE

DREW GILPIN FAUST

Criza de finalitate a universitãþilor Acesta este al cincilea eseu dintr-o serie care examineazã temele ºi curentele de idei dominante ale vieþii americane din diferite domenii de activitate. Urmãtorul articol din aceastã serie, care va continua pe aceastã paginã în lunile urmãtoare, va apãrea pe 21 septembrie. La adresa web nytimes.com/crossroads este disponibilã arhiva colecþiei.

Criza economicã mondialã ºi alegerea lui Barack Obama vor schimba viitorul educaþiei superioare. Chiar dacã universitãþile, atât cele publice cât ºi cele private, se confruntã cu neprevãzute constrângeri financiare, preºedintele le-a cerut ajutorul în rezolvarea problemelor, de la furnizarea serviciilor de sãnãtate pânã la schimbãrile climatice ºi relansarea economicã.

Universitãþile americane s-au luptat îndelung pentru a veni în întâmpinarea unor cerinþe aproape ireconciliabile: sã fie pragmatice ºi totodatã transcendente, sã rezolve necesitãþile imediate ale naþiunii ºi sã caute cunoaºterea de dragul cunoaºterii, sã producã noi valori ºi totodatã sã supunã valorile dezbaterii. Iar în ultimul deceniu ºi jumãtate, astfel de aºteptãri contradictorii ºi fãrã limite au produs un val de critici pe probleme variind de la costul studiilor pânã la calitatea intelectualã a universitãþilor ºi la presupusul lor declin cãtre o necugetatã corectitudine politicã. Au apãrut în mod constant cãrþi care traseazã ceea ce diferiþi autori au vãzut ca eºecuri ale educaþiei superioare – printre ele, Declining by Degrees: Higher Education at Risk, editatã de Richard H. Hersh ºi John Merrow (cartea a dat ºi titlul unui do cu men tar di fu zat de PBS), Education’s End: Why Our Colleges and Universities Have Given Up on the Meaning of Life, de Anthony T. Kronman, ºi Illiberal Education: The Politics of Race and Sex on Campus, de Dinesh D’Souza.

Totodatã, colegiile ºi universitãþile americane rãmân cele mai invidiate de pe glob. Un clasament internaþional din 2007 includea 17 instituþii americane de învãþãmânt în primele 20 ale lumii, iar un sondaj re cent prin tre ce tã þe nii ame ri cani a con chis cã 93% din tre respondenþi considerã cã universitãþile americane constituie una dintre „cele mai valoroase resurse“ ale þãrii.

O astfel de percepþie generalizatã a valorii universitãþilor provine nu în micã mãsurã din realitãþi cât se poate de concrete: educaþia superioarã oferã recompense semnificative. Câºtigul mediu al unei persoane cu diplomã de licenþã este cu 74% mai ridicat decât al unui lucrãtor care posedã doar diploma de liceu. În anumite privinþe, asta nu e o noutate. Educaþia a fost un element central al Visului American încã din perioada naºterii naþiunii. Dar în anii care au trecut de la cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, educaþia superioarã a luat locul simplei instruiri la nivel de ºcoalã elementarã sau liceu ca o cerinþã indispensabilã pentru mâna de lucru competentã din punct de vedere tehnologic, devenind totodatã un ingredient de bazã al lãudatei valori sociale a oportunitãþii. Pe la sfârºitul anilor ’20, mai puþin de 5% dintre absolvenþii de liceu se înscriau la facultate. Ponderea a crescut la 15% pânã în 1949, în parte ca urmare a legii din 1944 prin care veteranii din rãzboi erau recompensaþi, printre altele, cu stipendii pentru studii universitare. În prezent, se ridicã la aproape 60%. Statele Unite au iniþiat o nouã erã postbelicã a participãrii în masã la studiile universitare, care a luat o amploare globalã.

Dar în zilele noastre, cu toatã importanþa sa pentru prosperitatea individualã ºi socialã, educaþia superioarã ameninþã sã devinã mai puþin accesibilã majoritãþii.

Spre sfârºitul secolului XX, dupã cum explicã Claudia Goldin ºi Lawrence F. Katz în The Race Between Education and Technology, rata de creºtere a participãrii la studii s-a diminuat semnificativ, iar Statele Unite au fost depãºite de multe þãri în privinþa procentului de tineri care urmeazã o facultate. Goldin ºi Katz demonstreazã în ce fel aceastã încetinire creeazã o forþã de muncã mai puþin pregãtitã din punct de vedere tehnologic ºi contribuie la creºterea discrepanþelor sociale în America.

Costurile tot mai mari ale studiilor au jucat un rol important în aceastã încetinire, chiar dacã universitãþile ºi-au extins considerabil programele de sprijin financiar.

Au contribuit, totodatã, ºi nivelurile tot mai mici ale sprijinului guvernamental.

Dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, þara a asistat la un nou parteneriat între Washington ºi instituþiile de învãþãmânt superior ale naþiunii, cu investiþii ale guverDrew Gilpin Faust este preºedintele Universitãþii Harvard. Cea mai recentã carte a ei este This Republic of Suffering: Death and the American Civil War. 24

nului federal în universitãþi ca fiind locul principal de desfãºurare al cercetãrii ºtiinþifice. Acum, acest model se confruntã cu provocãri semnificative. Amplele deficite ale bugetului federal se vor combina cu resursele diminuate ale universitãþilor pentru a intensifica ceea ce un raport din 2007 al Academiei Statelor Unite desemna ca fiind „o furtunã în formare“, una care ameninþã viitorul educaþiei ºi al cercetãrii ºtiinþifice în America. Administraþia Obama ºi-a propus sã ajungã sã cheltuie mai mult de 3% din produsul intern brut pentru cercetare. Sã sperãm cã aceste aspiraþii ambiþioase vor deveni realitate.

Recesiunea economicã a avut probabil un impact ºi mai îngrijorãtor. Ea a revigorat adânc înrãdãcinata idee americanã conform cãreia o diplomã universitarã are în principal scopuri lucrative. Primul efort al guvernului federal de a sprijini educaþia superioarã, legea Morrill din 1862, care înfiinþa universitãþi publice în fiecare stat, intenþiona sã sporeascã „educaþia practicã a claselor industriale“. Un raport din 2006 al Departamentului Educaþiei intitulat A Test of Leadership: Charting the Future of Higher Education se preocupa de crearea unei mâini de lucru americane competitive ºi de sporirea „prosperitãþii noastre colective“. Dar chiar dacã americanii ca naþiune au desemnat educaþia ca fiind fundamentalã pentru creºterea economicã ºi pentru oportunitãþile personale, trebuie sã ne amintim cã universitãþile ºi colegiile reprezintã mult mai mult decât o utilitate mãsurabilã. Poate, spre deosebire orice altã instituþie din lume, ele sunt adeptele gândirii pe termen lung ºi sprijinã tipul de perspective critice care trec mult dincolo de prezent.

Obiectivele educaþiei superioare nu sunt rezultatele pe urmãtorul trimestru, ci descoperirile care pot necesita – ºi dura – decenii sau chiar secole. Nici perenele întrebãri ale disciplinelor umanistice, nici sinuoasa cale a cercetãrii ºtiinþifice care conduce în final la inovaþie ºi descoperire nu pot fi încadrate precis într-un buget ºi o planificare previzibile. Într-o evaluare a situaþiei educaþiei superioare din lumea anglo-americanã, intitulatã Multiversities, Ideas, and Democracy, George Fallis, fost decan la Universitatea York din Toronto, deplânge dominarea crescândã a justificãrilor economice pentru universitãþi. Ele intrã în conflict, susþine el, „cu alte pãrþi ale misiunii centrelor universitare, ...cu relatãrile despre învãþãmântul liberal, erudiþia dezinteresatã ºi implicarea cetãþeneascã“. Conducãtorii instituþiilor, noteazã el, ºi-au însuºit un model adaptat la piaþã al scopurilor învãþãmântului universitar, pentru a se justifica faþã de societatea care îi sprijinã prin acte filantropice ºi bani proveniþi din taxe. Educaþia superioarã, insistã Fallis, are responAr fi trebuit sabilitatea de a servi nu numai ca sursã de creºtere economicã, ci ºi ca un critic ºi o conºtiinþã a societãþii. universitãþile Universitãþile au fost create pentru a fi nu numai prosã reprezinte o ducãtori de cunoºtinþe, ci ºi, totodatã, de dileme (adeseori incomode). Ele sunt locuri creative ºi rebele, gazde contrapondere ale unor polifonii de puncte de vedere. Dar în acest momai importantã la ment al istoriei noastre, universitãþile se pot foarte bine iresponsabilitatea întreba dacã au depus de fapt suficient efort pentru a pune întrebãrile profunde ºi neliniºtitoare de care are economicã? nevoie orice societate. În timp ce lumea se complãcea într-o expansiune a falsei prosperitãþi ºi a materialismului excesiv, ar fi trebuit oare ca universitãþile – prin cercetãrile, cursurile ºi publicaþiile lor – sã depunã mai multe eforturi pentru a dezvãlui ºabloanele riscului ºi negãrii? Ar fi trebuit ele sã reprezinte o contrapondere mai importantã la iresponsabilitatea economicã? Sau au devenit prea subjugate de scopurile imediate ºi concrete pe care le servesc? Oare modelul pieþei a devenit identitatea fundamentalã ºi definitorie a educaþiei superioare? Încã din anii ’70 s-a înregistrat un declin abrupt în privinþa ponderii absolvenþilor de arte liberale ºi ºtiinþã ºi o creºtere corespunzãtoare a diplomelor de facultate în domenii pregãtitoare pentru o profesiune specializatã. Studiile economice ocupã acum de departe prima poziþie în preferinþele studenþilor, cu de douã ori mai multe diplome de licenþã eliberate în acest domeniu decât în oricare altul. În perioada de constrângeri economice care ne aºteaptã, presiunea cãtre studii specializate pe meserii e foarte probabil sã se intensifice.

Ca naþiune, americanii trebuie sã pretindã mai mult de la universitãþile lor. Studii mai înalte pot oferi indivizilor ºi societãþilor o profunzime ºi o amploare a viziunii complet absente din miopia inevitabilã a prezentului. Fiinþele umane au nevoie de semnificaþie, înþelegere ºi perspectivã la fel cum au nevoie de o slujbã. Întrebarea nu ar trebui sã fie dacã ne putem permite sã credem în astfel de scopuri în vremurile actuale, ci dacã ne permitem sã nu o facem. □ ILUSTRAÞIE DE ELLEN LUPTON