Picatura de viata 1 2014 by Revista Colegiului Tehnic de Industrie Alimentara "Dumitru Motoc", Bucuresti

Numărul 1/2014 (prim (primăvară) primăvară)

Revista Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară ”Dumitru Moțoc”, din București

PICĂTURA DE VIAŢĂ REVISTA COLEGIULUI TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ „DUMITRU MOŢOC” BUCUREŞTI, STR. SPĂTARUL PREDA NR.15, SECTOR 5 – Picaturadeviata@gmail.com - SERIE NOUĂ NUMĂRUL 1/2014 (primăvară)

ECHIPA DE REDACŢIE: RESPONSABIL NUMĂR: DR. NATAŞA-DELIA MAIER REDACTOR-ŞEF ŞI COORDONATOR PROIECT EDITORIAL: DR. NATAŞA-DELIA MAIER REDACTORI: prof.MARIA-MIRELLA POPESCU prof.VALERIA ROŞCA EDITARE ŞI RESEARCH: prof. MARIA-MIRELLA POPESCU COORDONARE ILUSTRARE GRAFICĂ: prof.VALERIA ROŞCA ILUSTRARE GRAFICĂ: Mădălin Adrian Lungu(XIF) Oana Costache (XID) Luana Mihaela Pălii (absolventă) Mihai Tudorică (absolvent) Colaboratori: as.med.Anca Mihai, Mihai Tudorică (absolvent), Luana Mihaela Pălii (absolvent), Cristian Dan (absolvent) Colaboratori elevi: Andreea Ghiță-Poescu (XC), Neluța Gabriela Nae(XC), Raluca Teodora Palangă (XD), Andreea Pomârleanu(XE), Eleonora Diță (XE), Bianca Dumitrache (X E), Armando Boeru (X E), Carlos Constantin Răuț (XE), Georgiana Burcea (XE), Rodica Scarlat (X E), Sorina Ionela Anton (XE), Larisa Popa (XIC), Cristina Marineanu (XID), Oana Cristina Costache (XID), (XID), Isabel Sütö (XIE) ,Mădălin Adrian Lungu (XI F), Corina Cristina Sima, Andreea Dinicu (XII B), Daniela Alexandra Iuhaş (XIIB), Diana Rădan (XIIB), Adrian Soare (XIIB), Coordonare elevi: Maria Mirella Popescu (XIC), Nataşa-Delia Maier (IXD, XC, XD, E, XID, XIIB), Maria Pătroescu (XIE), Valeria Roşca (XI F), Ramona Estrella Ghionea (XIIB,)

În cap de primăvară, ce putea fi mai evocator decât un fluture? Întruchipează toate speranțele noastre de mai bine, toată bucuria din sufletele noastre. Am ales câțiva dintre cei mai frumoși fluturi ai Luanei Mihaela Pălii ca să vi-i dăruim, ca tot atâtea gânduri bune și mici cadouri dragi, vouă, tuturor. Ca, la rândul vostru să îi dăruiți prietenilor, iubitelor/iubiților voștri, în așteptarea primilor fluturi adevărați. O regăsiți pe Luana și pe coperta III,iar pe coperta II vă întâlniți cu Mădălin. Coperta a patra găzduiește selecții din rețetele fericirii pe care vi le oferă colegii voștri de la clasa a IX-a D. Boboci, boboci, dar știu mai bine cum e și cu fericirea asta! Deci, o nouă primăvară pe vechile-amintiri! (ca să îl parafrazăm, într-o tonalitate mai fericită, pe Bacovia)

Cuprins

• • • • -

Primăvară, unde ești...? ................................................... ............................................................................................ ......................................... Agenda Moţoc ................................................... ...................................................... Cu ochii în 4... ................................................... ....................................................... Portret de campion Ionuț Adrian Mînă – o carte de vizită impresionantă ................. Veni, vidi, vici ................................................... ....................................................... Ziua porților deschise la Moțoc ............................................................................... Spring Day! ................................................... ............................................ Gazeta de perete................................................... perete................................................... ................................................... Ole! Que viva España!................................................... España!................................................... ..............................................

3 4 5 7 8 9 10 11 12

Când elevi și profesori își dau mâna: Participarea colegiului nostru la proiectul Sigur.Info...

Recenzii în oglindă................................................... oglindă................................................... ................................................ Știați că? ................................................... ..............................................................

14 17

Raiul cu ochi și suflet de copil.............................................................................................. copil..............................................................................................

• • • -

Generația nou Generaț nouăă................................................... ................................................... In corpore sano................................................... sano................................................... ................................................... Agenda medicală: Pe umeri pletele pletele--i curg râu.................. râu.................. ............ ........................................ ............................ Top 10 greșeli pe care lepoți fce în timpul unui antrenament..................................... antrenament..................................... Colțul PSI: ”Cuget deci exist”.................................................. exist”............................................................ ............ ........................... Trend up! Sau: Înnoirea de Paște. Accesoriile.................. Accesoriile.............................................................. ............................................ Colțul dulce și pripit pripit................................................... ................................................... ............................................. Despre școal coalăă cu drag drag................................................... .......................................... ............................................... ..... Povestea vorbei................................................... vorbei................................................... ................................................... ......................................................... ...... Picătura de râs: Ne...zdrăvănii din copilărie................................................................. Adevăr sau provocare: Cât ne mai identificăm cu Nică?............................................. Cu semne de întrebare: întrebare: HAARP şi încălzirea încălzirea globală globală................................................. .................................................

21 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38

Primăvar Prim vară, var , unde ești...? e ti...? ... Te-așteptăm ca în povești... Și te așteptăm și cu povești... Nu le-am deșertat pe toate la urechea moșului, am mai păstrat câteva și pentru tine zână frumoasă și mofturoasă care te-arăți greu de înduplecat. Ne-a fost dor de tine, primăvară! Ne-a fost dor să ne înverzești plopii din curtea și din fața liceului, să ne umpli răzoarele cu iarbă și clasele cu lumină! Ne-a fost dor de soare, iubire, energie și le vrem pe toate. Când? Păi... Ce-ați zice de.... ACUM?! Avem dreptul să vrem, să visăm, să fim nerăbdători. Avem de-a dreptul obligația să ne îndrăgostim. Nici nu se putea altfel! Iar starea noastră de spirit se reflectă pe deplin în paginile revistei. Noi energii, noi elanuri, noi proiecte (vezi Agenda Moțoc și Gazeta de perete). Am mai ”căscat” și noi ochii-n patru și am adunat pentru tine fel de fel de evenimente și personalități. Îți amintim tot ce nu știai Despre școală cu drag, despre sărbătorile și tradițiile aferente primăverii. Te invităm la distracție și la mișcare și îți oferim și un exemplu demn de urmat, în persoana lui Ionuț Adrian Mînă, campion mondial de junior și campion european de seniori la kickboxing (WKF K1rules). Generația 9 te așteaptă cu un dosar generos de poezie și proză, toate cu... D, de la... Dragoste! Să avem o primăvară minunată! Echipa de redacţie

Agenda Moţoc • Nu te-ai înscris încă la concursul Do you speak Cinema? Profită de zilele de vacanţă şi câştigă cele mai tari premii! Trimite pe adresa concurs.cinemaedu@gmail.com un text sau o fotografie/desen care să aibă ca sursă de inspiraţie un film vizionat la Cinema-Edu. Filmul Cinema-Edu este filmul câştigător! • Arta benzii desenate – un proiect al Muzeului Benzii Desenate. În intervalul 12 septembrie 2013 – 31 mai 2014, graficianul Alexandru Ciubotariu vine la Biblioteca Naţională a României (spaţiul expoziţional Palimpsest – Mezanin) cu expoziţia Arta Benzii Desenate, în cadrul proiectului de autor Muzeul Benzii Desenate. Arta Benzii Desenate îşi propune să expliciteze aventura de mai bine de 100 de ani a benzii desenate româneşti prin lucrări realizate, de-a lungul timpului, de aproximativ 70 de creatori de BD. • Cinema-edu te invită la film! Proiecţii gratuite pentru liceeni, dezbateri, invitaţi de marcă şi premii. Vezi fotografii şi informaţii pe pagina cinema.edu! • Prima ediție „10 Minute Plays Competition”, singurul concurs din țară dedicat spectacolelor de teatru bazate pe piese de 10 minute, se desfășoară între 11 și 13 aprilile, la Godot La Școală, pe Matei Voievod 79. De vineri până duminică, începând cu orele 18:00, publicul este invitat să susțină tinerii actori, într-o atmosferă prietenoasă, plină de voie bună, alături de o băutură răcoritoare sau o masă delicioasă. Intrarea este liberă. În competiție participă studenți ai Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” și ai Facultății de Arte „Geo Saizescu” din București, care vor prezenta nu mai puțin de 18 spectacole de câte 10 minute, în trei zile. • Ziua francofoniei (20 martie) va fi celebrată de către Institutul Francez din România prin Zilele Filmului Francofon, eveniment ce urmărește să aducă în atenția spectatorilor unele dintre cele mai reușite producții cinematografice din spațiul francofon. Festivalul de film francofon, a cărui ediție anul acesta este consacrată individului și familiei, se va desfășura la București în perioada 27-30 martie, prezentând la sala Elvire Popesco 12 filme din 5 țări francofone. Doi regizori premiați la festivaluri internationale : Frédérick Pelletier (Diego Star) și Eva Pervolovici (Marussia) precum și actrița Dinara Drukarova (Marussia) vor fi prezenți pentru a întâlni publicul. În deschidere, pe 26 martie, veți putea asista la un spectacol de teatru, în memoria actorului francez Patrick Dewaere.

• Prima ediție a festivalului Cinema REPER – „Filmele care mă fac mai bun”, parte a unui amplu proiect de mentorat cultural, are loc în perioada 717 aprilie 2014 la București, la inițiativa Fundației Culturale Art Promo. Nu mai puțin de 25 de filme cu potențial educațional, destinate adolescenților și nu numai, vor fi proiectate în regim de gratuitate la Muzeul Național al Țăranului Român, sala Horia Bernea. În programul primei ediţii Cinema REPER se regăsesc atât filme-cult, capodopere ale cinematografiei mondiale, precum La Strada (1954), Băieţii din strada Pal (The Boys from Paul Street, 1969) sau Carele de foc (Chariots of Fire, 1981), dar și lung-metraje mai recente însă nu mai puțin cunoscute, ca Tărâmul visurilor (Beasts of the Southern Wild, 2012) sau Paradisul spulberat (The Broken Circle Breakdown, 2012). Programul complet al proiecțiilor este disponibil online pe siteul festivalului: www.cinemareper.ro • The Robot Zoo, expoziţia interactivă a animalelor robotizate, vine la Grand Cosmos, în Băneasa Shopping City. Pentru a completa experienţa, Universitatea Cosmos oferă un program ce include activităţi educative susţinute de Universitatea Politehnică din Bucureşti şi Discovery Channel Bucureşti, 27 februarie 2014 – Grand Cosmos, spaţiul expoziţional din Băneasa Shopping City, găzduieşte începând de astăzi The Robot Zoo, o expozitie de succes, ce a adunat de-a lungul timpului peste 5 milioane de vizitatori în întreaga lume. Expoziţia dezvăluie mecanismul uimitor al funcţionării animalelor prin reprezentarea biomecanicii unor exemplare robotizate de dimensiuni foarte mari, comparativ cu dimensiunile reale ale respectivelor animale. Expoziţia este deschisă în perioada 27 februarie - 27 aprilie 2014.

Cu ochii în 4... Foarte puțini dintre noi știu că aceste evenimente au avut loc de-a lungul lunilor de mărțișor din diverși ani de-a lungul istoriei omenirii. Sau că prier, ”nebunul”, este atât de plin de evenimente care mai de care mai semnificative. Dar, chiar dacă nu le știm (și nici nu avem cum să le știm pe toate), pun pariu că ne bucurăm fiecare dintre noi să le descoperim. Și e tare plăcut să ne amintim de oameni mari, de zile mari, de ani mari. De Bianca Dumitrache (XE)

S-A ÎNTÂMPLAT ÎN… ÎN… MARTIE Selecție de Armando Florentin Boeru (XE)

7 martie 1950: Uniunea Sovietică susține că deține bomba atomică. 18 martie 1925: Cea mai violentă tornadă din istoria SUA a dus la moartea a 689 de oameni și rănirea altor 13.000. 18 martie 1989: În Egipt, o mumie veche de 4400 de ani a fost găsită în Piramida lui Kheops

1 martie 1907: și-a început activitatea Serviciul de urgență „Salvarea", din inițiativa dr. Mina Minovici 4 martie 1977: Se produce cel mai grav cutremur din România (vezi Cutremurul din 1977); peste 1.500 de victime 7 martie 1876: Alexander Graham Bell primește brevetul pentru o invenție pe care el o numește telefon.

20 martie 1916: Albert Einstein publică teoria relativității. 21 martie 1999: Balonul Breitling Orbiter 3, la bordul căruia s-au aflat francezul Bertrand Piccard si britanicul Brian Jones, a reușit să aterizeze în Egipt, după ce a făcut înconjurul Terrei, fără escală, în aproape 20 de zile. 22 martie 1995: Cosmonautul rus Valeri Poliakov revine pe Pământ, după ce a stabilit un record de 438 de zile în spațiu. 23 martie 1847: Un incendiu uriaș distruge 20% din orașul București.

;

PERSONALITATEA LUNII: Mircea Eliade (n. 13 martie 1907, București - d. 22 aprilie 1986, Chicago), filozof și istoric al religiilor, Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetățean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică extrem de variată, foarte bine documentate. Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite.

S-A ÎNTÂMPLAT ÎN… ÎN… APRILIE Selecție de Armando Florentin Boeru (XE)

1 aprilie 1960: NASA lansează primul satelit meteorologic. 2 aprilie 1792: Prima lege monetară în SUA, stabilind moneda unică dolarul. 3 aprilie 1966: Statia "Luna 10" a devenit primul satelit artificial al Lunii. 5 aprilie 1964: A intrat în functiune

primul tren fără conductor, folosit la metroul din Londra. 9 aprilie 1970: A fost inaugurat Aeroportul Internațional București– Otopeni. 12 aprilie 1961: Zborul primului cosmonaut din lume, Iuri Gagarin, la bordul navei „Vostok I". Zborul a durat 108 de minute. 16 aprilie 1943: Chimistul elvetian Albert Hofmann a descoperit efectele halucinogene ale LSD-ului.

23 aprilie 1994: Fizicienii descoperă top-quark-ul, o particulă sub-atomică. 26 aprilie 1986: S–a produs accidentul de la Centrala Nucleară de la Cernobâl, aflată la 200 km de Kiev. 30 aprilie 1945: Adolf Hitler si Eva Braun s-au sinucis.

PERSONALITATEA LUNII: Leonard Dorin Doroftei (n. 10 aprilie 1970) este un fost pugilist român, campion mondial WBA la categoria semi-ușoară (61,9 kg) între 5 ianuarie 2002 și 24 octombrie 2003. Născut la Ploiești, Leonard a început să practice boxul la vârsta de 14 ani la clubul Prahova Ploiești. Între 1986 și 1988 a cucerit în fiecare an titlul național la juniori. Mai târziu a obținut cinci titluri naționale la seniori în 1992, 1993, 1994, 1996 si 1997. A câstigat medalii de bronz la Jocurile Olimpice de la Barcelona în 1992 și la Atlanta în 1996. De asemenea, a fost campion mondial în 1995 și campion european în 1996 si 1997. Palmaresul său la amatori este de 239 de victorii și 15 înfrângeri.

S-A ÎNTÂMPLAT ÎN… ÎN… MAI Selecție de Bianca Dumitrache (XE)

1 Mai 1707: Anglia s–a unit cu Scoția sub numele de Marea Britanie 10 Mai 1499: Este publicată prima hartă geografică a Amerigo Vespucci.

17 Mai 1995: Pentru prima dată, un român, Constantin Lăcătușu a reușit să ajungă pe cel mai înalt vârf al lumii, Everest (8.848 m.). 19 Mai 1971: Uniunea Sovietică lansează „Mars 2". 21 Mai 1502: Insula Sfânta Elena este descoperită de exploratorul portughez João da Nova. 21 Mai 1904: La Paris a fost înființată “Federația

Internațională de Fotbal“. (FIFA). 21 Mai 1982: Formația de rock Queen a lansat albumul Hot Space. 25 Mai 1977: A avut loc premiera filmului Războiul stelelor, în regia lui George Lucas, unul dintre cele mai de succes din istorie. 31 Mai 1911: Are loc lansarea vasului RMS Titanic.

PERSONALITATEA LUNII: Maia Morgenstern: Născută în București într-o familie evreiască, la 1 mai 1962, apare pe scena Teatrului Evreiesc de Stat din București, dar și în spectacole de la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”. Ea este cunoscută publicului român mai ales pentru rolurile din filmele Balanța, Cel mai iubit dintre pământeni, Patimile lui Hristos. Numele ei, Morgenstern, înseamnă în germană „Luceafărul de dimineață”, nume dat Fecioarei Maria, personajul pe care l-a jucat în filmul Patimile lui Hristos. Regizorul Mel Gibson, un devotat romano-catolic, pare să fi luat în considerare, printre altele, acest detaliu ca fiind semnificativ pentru alegerea ei în acest rol. Din 2010 este numită ambasador pentru Alianța Civilizațiilor în România.

Portret de campion:

Ionuț Adrian Mînă – o carte de vizită impresionantă

Cine nu îl cunoaște, ar putea spune cu ușurință că băiatul înalt și subțirel, blonziu-șaten și cu ochi timizi care, pe deasupra, stă parcă puțin adunat de spate, e unul ca oricare altul din curtea școlii. Și așa și este. În anumite privințe. Îi plac prietenii și ieșirile, merge la școală ca oricare alt elev, nu a făcut niciodată caz de performanțele lui (ce mai! Dacă nu ar fi ziarele și prietenii aproape că nici nu am fi știut de isprava lui din noiembrie), e unul dintre cei mai serioși și cuminți elevi ai clasei lui. În alte privințe însă, el este unul dintre cei mai puțin obișnuiți elevi ai școlii noastre. În ce sens? Urmăriți cartea de vizită și interviul alăturate. Nu putem spune decât ”Bravo!” Suntem tare, tare mândri de tine! Ești un minunat exemplu pentru colegii tăi. A consemnat: prof. Valeria Roșca VR: Ionuț, este o plăcere deosebită să stau de vorbă cu un VR: Și acum te antrenezi..... campion. Cum ai ajuns să practici acest sport? IAM: Tot cu tata! La clubul TAI SHIN DO GYM.

IAM: Modelul meu este tata, Florin Mînă. El practică acest sport de 36 ani. Este antrenor emerit (6 DAN), iar sportivii antrenați de tatăl meu au cele mai bune rezultate din țară.(NR: îi vedeți împreună în foto 4). VR: Când ai făcut primul antrenament? Îți mai aduci aminte unde? IAM: Primul antrenament l-am făcut când aveam 5 ani, cu tata. Culmea! În sala de sport de la Colegiul Moțoc, dacă vă vine să credeți.

VR: Cum ai ajuns la o asemenea performanță? Nu că ar fi surprinzătoare, dar este totuși rară. IAM: Cu multă muncă și disciplină. Fac 3 antrenamente pe săptămână, iar înainte de concurs câte 2 antrenamente pe zi. VR: De ce îți place acest sport? De ce ai ales kickboxingul? IAM: Pentru că îți modelează caracterul . ,,Bătaia” are loc doar la concurs și nu pe stradă. Prin acest sport înveți să te controlezi. Mi se pare important. Băieții știu despre ce vorbesc! VR: Ai emoții inainte de un concurs? IAM: Uneori. VR: Bun! Ești campion european. Și acum ce urmează? IAM: Gala K1 de la Tokyo. Am împlinit 18 ani și am intrat la profesioniști. Un prim obiectiv este un meci pentru o centură europeană sau mondială și să devin cel mai bun la categoria mea – 56Kg.

VR: Nu i-ai luat și pe prietenii din clasă la antrenament? IAM: Ba da, dar au renunțat. VR: De ce? IAM: Sportul înseamnă multă muncă, disciplină și sacrificii. Nu merge așa, doar să te arăți din când în când la antrenament. VR: Concurența sportivilor mai în vârstă, dar din aceeași categorie , te sperie ? IAM: Nu, pentru că sunt ambițios și muncesc mult. VR: Apropo de concursuri și examene: cum stai cu pregătirea pentru Bac? IAM: Mă bazez mult pe pregătirea de la școală și printre antrenamente . Vreau să iau Bac-ul și apoi să urmez Facultatea de Educație Fizică și Sport. VR: Baftă! Ai în mine un suporter care ,,îți ține pumnii”. Să reușești în tot ce ți-ai propus! IAM: Vă mulțumesc!

Veni, Vidi, Vici!

Veți citi în această secțiune: - Ziua porților deschise - Spring Day! 8

Ziua porților deschise la Moțoc (fotoreportaj)

Cu mai micii noștri colegi de la Școala generală, în încercarea de a-i familiariza cu atmosfera de liceu. În cadrul Săptămânii Să știi mai multe, să fii mai bun, colegiul nostru și-a întâmpinat oaspeții dornici să ne calce pragul

Un iepuraș de Paște care a venit ceva mai devreme anul acesta, spre bucuria și încântarea tuturor participanților Majoretele au animat atmosfera la sosirea. Era și nevoie, cei ”mici”, de-a noua, erau foarte sfioși

Ai noștri și-un coș cu bunătăți proaspăt ieșit din atelierul școlii. Brutăria e o meserie frumoasă: îți pune pâinea pe masă În timpul jocurilor în aer liber... Măștile sunt acolo pentru un joc tare hazliu: încearcă să îți hrănești colegul pe nevăzute...

Ce e dulce, multe aduce! Inclusiv prietenii! Dar mai multe, într-un jurnal fotografic, pe pagina de facebook a școlii! www.facebook.com/colegiulmotoc.bucuresti

Spring Day ! De Andreea Dinicu (XIIB) Ceea ce determină spiritul unui loc sunt mai ales tradițiile lui. Și liceul nostru are câteva. Unele formale, altele mai puțin. Asta nu înseamnă că nu ar fi temeinic înrădăcinate. Astfel, deși nu scrie nicăieri că,primăvară de primăvară, trebuie să ”ne mobilizăm” spre onorarea Spring Day în stilul nostru specific, de liceu de industrie alimentară, totuși o facem. Aproape pe nesimțite încep să apară glasuri care să întrebe ”când se organizează anul acesta Spring Day?!” (răspunsul corect ar fi 8 aprilie...) Uităm noi de alte cele (spre dezamăgirea unora), dar să uităm de Spring Day?! Nici gând! E atâta haz în a discuta în clasă tematica și de a stabili o țară pentru care concurăm... Sunt apoi certurile pe rețete. (Cred, în paranteze fie spus, că mamele noastre ar fi tare surprinse să știe asta...). Apoi planul de bătaie. Și apoi ... Ei, bine, distracția propriu-zisă! În ziua ”Z” ne urnim cu toții, conform planului de bătaie, care cu rețete, care cu ustensile, care cu provizii, ne ”îngropăm” în câte un laborator sau atelier și... Bucătărim! (mă rog, în măsura în care montatul de sendvișuri și de salate poate fi numit așa ceva. Dar pentru noi este...) După vreo oră de curățat, tăiat, tocat, mărunțit, uns, ornat suntem gata să ne ”înfățișăm” publicului. Bineînțeles, nu fără a fi ”inspectat” temeinic și platourile vecine, ca să știm din ce vom degusta după ”turul galeriei”. Iar anul acesta, ca și anul trecut, ca și mai an și ca și de când mă știu (la Moțoc), din nou, colegii noștri și-au dovedit talentul culinar. Și răbdarea la a se ocupa de preparate. Și talentul în a le orna, după cum puteți vedea. Mai multe despre asta, în imagini, pe contul de facebook al școlii (https://ro-ro.facebook.com/colegiulmotoc.bucuresti). Vedetele se cunosc și se recunosc în fiecare an. În general,după preparatele diferite și după lebedele ornament sau alte minunății de acest fel. Sau după combinațiile diferite de gusturi. Printre cei mai activi și cu preparate foarte interesante, s-a numărat din nou colegul nostru, Pufu, altfel cunoscut și sub numele de deghizare Crristian Mihai Pufulescu. Și de data aceasta ne-a răsfățat cu ceva proaspăt scos din cuptor (nu musacaua aia grecească, degeaba vă uitați atenți în poze!): găluște gratinate cu sos de roșii. Se vede că Pufu și-a ales bine cariera! Gătește impecabil și, cu siguranță, delicios. Mâinile harnice ale unora dintre doamnele inginere se recunosc clar la lucru. Cum altfel poți explica salate așa frumoase precum cea din imagine? Sufletul petrecerii, ca de obicei, doamna Ciobanu este și cel mai vigilent judecător în privința respectării autenticității rețetelor. Așa că... Păzea! Și să știți că ai dumneaei copii au realizat o salată bulgărească autentică, astfel încât am cules rețeta și v-o oferim cu drag, în cadrul paginii ”Colțul dulce și pripit” al secțiunii ”In corpore sano”. Iar în încheiere nu îmi rămâne decât să rememorez cât de bine m-am înfruptat (și anul acesta) din preparate ale bucătăriilor țărilor Uniunii Europene (pe care, în acest fel, am ajuns să le cunosc bine în patru ani de liceu, măcar sub aspectele statistice și culinare). Păcat doar că, absolventă fiind, nu mai pot spune ca anii trecuți: ”Și-altă dată o s-o facem și mai lată!”

GAZETA DE PERETE

Veți citi în această secțiune: -Ole! Que viva España! -Când elevi și profesori își dau mâna: Participarea colegiului nostru la proiectul Sigur.Info -Recenzii în oglindă -Știați că? -Raiul cu ochi și suflet de copil

Ole! Que Viva España! España! De prof.Georgeta Galeriu

•

Primăria Sectorului 5 și Instituto Cervantes din București au inițiat în acest școlar unparteneriat pentru educație, în cadrul căruia au organizat un program de învățare a limbii spaniole, sub titlul ”Copiii din Sectorul 5 învață limba spaniolă”, dedicat liceenilor din segmentul de vârstă 16-18 ani, din unitățile de învățământ preuniversitar de stat din Sectorul 5. Proiectul se desfășoară până în luna iunie a anului în curs și vizează promovarea culturii și a limbii spaniole, în contextul dezvoltării conceptului de multiculturalitate, pornind de la necesitatea dezvoltării industriei lingvistice (traducere și interpretariat, tehnologii lingvistice) și urmărește, în perspectivă, facilitarea accesului tinerilor români în mediul de afaceri multilingvist. Incepând cu semestrul al II-lea, elevii colegiului nostru fac parte din proiectul inițiat de Primăria Sectorului 5 în colaborare cu Institutul Cervantes. Ca atare, zece elevi au fost selectați pentru a beneficia de cursuri gratuite de limba spaniolă susținute de cadre didactice specializate. Dincolo de faptul că aceste cursuri se vor finaliza cu un examen și cu obținerea unui certificat, există și alte câteva avantaje de care se pot bucura elevii claselor a X-a și aXI-a înscriși în program. Unul, destul de evident, este oportunitatea de a lucra cu nativi, de a învăța limba spaniolă așa cum se vorbește în țara lui Cervantes. Metodele de predare sunt printre cele mai moderne, conform principiului că acela care învață o limbă străină e bine să o vorbească/exerseze încă din prima zi. Un alt avantaj este formula comodă a derulării cursurilor: acestea se țin chiar în Centrul de Documentare și Informare al colegiului, astfel încât sunt ușor accesibile elevilor ca locație. Mai mult, toti cursanții Institutului Cervantes beneficiază de acces gratuit la fondul bibliotecii “Luis Rosales” din cadrul institutului, unde pot consulta sau împrumuta cărți în limba spaniolă sau în alte limbi oficiale ale statului spaniol sau traduceri din și în limba română. În plus, biblioteca dispune de cduri, DVD-uri și de un important fond de reviste, care este actualizat în permanență. Cursanții Institutului Cervantes pot participa la activitățile culturale care se organizează de-a lungul anului: proiecții de filme, lansări de carte, expoziții de fotografie, concerte. Salutăm inițiativa Primăriei Sectorului 5 de a ne face părtași la astfel de activități!

P.S.: Interesant este că astfel de activități mai totdeauna stârnesc spiritul de emulație. Astfel, deși nu este înscrisă la aceste cursuri (încă! Ne-a promis ferm că o va face, în schimb, în anul școlar care vine), Raluca Palangă(XD) a găsit tocmai imboldul necesar de a începe să scrie în limba lui Cervantes. Primul timid capitol al micro-romanului pentru adolescenți ”Amor obsesivo” a fost publicat, pe ultima sută de metri în primul număr al revistei din acest an școlar (v. Picatura deviata nr4/2013), următoarele două în suplimentul de Crăciun, iar în acest număr găsiți capitolul alpatrulea în cadrul secțiunii Generația nouă!

Când elevi și profesori își dau mâna:

Participarea colegiului nostru la proiectul Sigur.Info De Carlos Răuț (XE)

Proiectul Sigur.Info este dezvoltat de un consorțiu format din Salvați Copiii România – Coordonator național, FOCUS – Centrul Român pentru Copii Dispăruți și Exploatați Sexual și Positive Media, începând cu septembrie 2008. Proiectul face parte din programul comunitar multianual de promovare a utilizării, în condiții de mai mare siguranță a Internetului și a noilor tehnologii on-line. Proiectul este dezvoltat prin intermediul a trei componente principale: - Activități de conștientizare și de promovare a prinicpiilor unui Internet mai sigur. - O linie de consiliere (Helpline), pentru probleme și conținut dăunător întâmpinat pe Internet. - O linie de raportare (Hotline), pentru raportarea conținutului ilegal întâlnit pe paginile web. Scopul proiectului este creșterea gradului de conștientizare privind pericolele și beneficiile mediului online, alături de gestionarea unei linii de consiliere și a unei linii de raportare ca puncte civile de contact, disponibile gratuit grupurilor țintă. Punerea la dispoziția publicului larg a informațiilor, resurselor și uneltelor necesare pentru crearea unui mediu mai sigur și mai responsabil pe Internet, alături de armonizarea legislației românești și a procedurilor de lucru cu tendințele europene în domeniu, prin colaborare cu organismele de stat, private și nonguvernamentale sunt alte deziderate . În cadrul acestui proiect, noi am contribuit prin activități specifice la prima dintre cele trei componente mai sus prezentate, și anume activități de conștientizare, în cadrul cărora primul nostru pas a fost crearea unui site,destul de complex, prin intermediul căruia să putem promova principiile unui internet mai sigur. Puteți accesa paginile la adresa http://copilaria-online.webs.com/. Iată ce veți găsi: o pagină de informații, care vă prezintă beneficii, dar și riscuri cu care ne confruntăm noi toți, cei care am crescut practic ”online”. Explicăm, de asemenea, de ce tipuri de site-uri trebuie să te ferești atunci când navighezi fără supravegherea părinților. La ce să fii atent. Ce oferte tentante online trebuie neapărat să refuzi. Ce fel de activități nu sunt pe potriva vârstei noastre. Și altele de felul acesta. Poți intra ușor în contact cu noi, căci găzduim și un forum. Și, mai mult, îți poți crea propriul cont, logându-te ca membru. Cât despre noi ce-ar mai fi de spus?! Nu multe: suntem patru colegi de-ai tăi de la XE pe care i-a ”stârnit” doamna profesorOpran. Ne cheamă Georgiana Burcea, Ionuț Neamțu, Andreea Pomârleanu și Carlos Răuț și îți dorim navigare sigură și lipsită de probleme!

Recenzii în oglindă Tonul face muzica What`s up? de Eleonora Diță (X-a E)

Poate că nu știți cu toții despre cine vorbim, dar, cu siguranță, îi cunoașteți cea mai nouă melodie! Pe buzele tuturor răsună refrenul piesei ”Taxi”: ”Taxi, dumă unde vrei/, Oriunde aș merge știu bine că voi fi ok”. În plus, nu cred nici că aaucat să fie uitată colaborarea lui cu Andra la piesa ”Ca la meteo”. Pentru cine nu îl cunoaște (încă), haideți să îl prezentăm! What’s UP (Marius Ivancea) s-a născut pe 8 februarie 1989 in Bucuresti. Încă din copilărie, muzica ia fost cea mai placută joacă. La vârsta de 8 ani, a scris primele versuri și de atunci scrie mai mereu câte ceva nou. La 13 ani a pășit pentru prima oară într-un studio muzical și, un an mai târziu, a devenit textier la Atomic TV. La vârsta de 17 ani, What’s UP a scos primul său videoclip. Nu mult timp după, postul Atomic TV s-a închis, moment în care What’s UP ia o pauza și-și continuă studiile. Câțiva ani mai târziu, artistul a simțit că trebuie să-și urmeze visul și s-a reapucat de muzică, mult mai serios de aceasta dată. Îndrăgostit de producție, la începutul anului 2011 înființează Moondust Production și se închide în studio alături de proaspăta sa echipă. La scurt timp, proiectele au început să apară (printre ele, și pachete muzicale pentru emisiuni televizate (pentru Kanal D, Antena 1, Euforia TV). La vârsta de 22 de ani, What’s UP scoate prima piesă de succes – ”Habar n-ai tu”, în colaborare cu Maximilian, moment în care anunță primul său album – ”Povestea inimii”. După acest featuring, What’s UP apare alături de Șișu în proiectele “Mintea mea” și “Dacă vrei”, iar mai apoi cu DOC în piesa ”Ceai”, care se bucură de un real succes. Și, pentru că nu are stare, What’s UP introduce un nou concept în Romania, Music-Video Serial, intitulat ”Viața cu Wass”, care are deja două episoade (“De azi pe mâine” și “Europa vino-ncoace”). Artistul ne promite alte 57 de episoade inspirate din viața sa și a apropiaților săi. În prezent, What`s UP lucrează la albumul de debut și promite noi colaborări.

Pe aripile muzicii: Kitaro la București De dr.Natașa-Delia Maier De ce îmi place (aproape dintotdeauna) muzica instrumentală? Pentru că are darul rar de a reflecta fidel stări şi senzaţii ale căror esenţe nu pot fi surprinse prin intermediul cuvintelor. Iar unde cuvintele părăsesc hârtia, acolo începe poezia. Tot despre un soi de poem, dar al liniilor melodice, aleg să vă vorbesc azi. Despre acea magie a sunetului pur, îndelung căutat, se regăseşte cu prisosinţă în muzica artistului japonez Kitaro, care a susţinut un concert deosebit la Sala Palatului, pe 2 martie 2014. Aceasta a fost prima oară când muzicianul a vizitat România, iar concertul a făcut parte din primul turneu al său în Europa de Est, “2014 Symphonic World Tour”. În cele două ore de călătorie muzicală mistică, lui Kitaro iau fost alături pe scenă alţi 36 de instrumentişti talentaţi din grupul Santa Rosa Symphony. Nu este niciun secret că muzica pe care Kitaro o compune este unică şi răspândeşte o aură de spiritualitate şi misticism pe care cei mai mulţi ascultători din Occident o găsesc de-a dreptul fermecătoare. S-ar părea că această muzică are puterea de a îmblânzi orice suflet, promovând pacea şi liniştea interioară. De altfel, Kitaro mizează pe faptul că muzica are chiar puterea să vindece sufletul omului. Deşi s-a lăsat aşteptat destul de mult (artistul japonez a păşit pe scenă puţin după ora 20:00, dar nu înainte de a avertiza publicul că, la primul indiciu că în sală se filmează cu telefoanele, va părăsi incinta) şi a început spectacolul cu piesa “Mercury”, un adevărat imn închinat naturii (remarcabil flautul din bambus chinezesc, dar al unor nativi amerindieni). O melodie aproape cosmică, desprinsă din exoticele tărâmuri japoneze şi care păstrează elemente tradiţionale ale acestei culturi. Doar trei piese s-au sprijinit pe instrumente tradiționale, artistul invitând apoi în scenă orchestra simfonică alături de care ne-a legănat sufletele pe ritmurile atât de specifice timp de două ore. Kitaro a răpit câteva minute din concert pentru a ne mărturisi cât de bine s-a simţit la noi, trăgând concluzia că ar trebui să vină mai des în ţara noastră. A fost ovaţionat de public şi aplaudat îndelung, iar noi, spectatorii am părăsit sala mai luminaţi spiritual de muzica de o frumuseţe atât de ireală. Până la urmă, putem spune cu satisfacţie că artistul Kitaro şi-a îndeplinit şi de această dată obiectivul de a ne vindeca sufletele şi de a preamări frumosul.

Cărți cucu-acelaș același nume

Irina Binder: Fluturi De Cristina Marineanu (XID) De ce e așa la modă printre liceeni Fluturi? Răspunsul este simplu: pentru că Irina Binder scrie cu sufletul. După cum afirmă scriitoarea pe blogul personal, în aceste 2 volume ea şi-a „exhibat toată fragilitatea sufletească în cea mai sinceră manieră”. În continuare, aș putea să dau câteva motive temeinice penru care mi-a plăcut romanul: 1. La originea Fluturilor stă experienţa de viaţă a scriitoarei, opera fiind o sinteză a tuturor jurnalelor sale începând cu perioada copilăriei. Oamenii adoră poveştile reale, iar fiecare istorioară etichetată cu sintagma „povestire de viaţă” are priză la public. Aşadar, iubirea, suferinţa, evenimentele tulburătoare şi surescitante din Fluturi - da, sunt adevărate, ceea ce le face deosebit de preţioase. 2. Să nu uităm şi cât de iubite sunt poveştile de dragoste, iar Fluturi n-ar fi existat dacă tema dragostei nu era prezentată atât de profund şi emoţionant. Opera conţine atât învăţăminte valoroase pentru cupluri, cât şi sfaturi despre cât de important este să-ţi iubeşti aproapele. Protagoniştii trăiesc iubire, respiră iubire, mănâncă iubire, dar şi suferă din cauza ei. 3. Oricât am nega şi oricât ne-am baza doar pe sentimente, aproape orice femeie ar vrea să aibă alături de ea un bărbat influent şi puternic cum este Matei, iubitul Irinei pentru a se putea mândri cu el. Chiar şi mai mult, ne-am dori un Robert – dulce, atent, dar la fel de influent şi gata de orice pentru persoana iubită. Bărbaţii din viaţa ei sunt complecşi şi minunaţi, vii, adevăraţi. 4. O eroină care ne face să adorăm cartea este însăşi Irina – deschisă, sociabilă, puternică, mândră, sentimentală şi foarte feminină. Cam toate visăm la o astfel de versiune a noastră adultă. 5. Faptul că Irina Binder nu se consideră o scriitoare cu vreun talent aparte, ne face să o simţim mai aproape de sufletele şi inimile noastre. Este o femeie simplă, care ştie să iubească şi căreia nu i-a fost frică să recunoască acest lucru în faţa lumii. Este, mai întâi de toate, un om cald atunci când fredonează melodia sentimentelor sale intense în scris. 7. Apropierea scriitoarei de public este încă un motiv relevant. Irina Binder este una dintre puţinii scriitori accesibili, cu o pagină de Facebook pe care este activă şi care interacţionează cu cititorii. Astfel, pe blogul personal are o galerie întreagă de poze frumoase şi originale cu cărţile ei în timp ce sunt lecturate. Mai mult decât atât, o interesează părerea cititorilor şi o apreciază, ţinând cont de ea.

Henri Charrière : Papillon De dr.Natașa-Delia Maier Cine se angajează să facă o scurtă prezentare a romanului “Papillon” îşi asumă o misiune dificilă, căci e greu de sintetizat șirul peripețiilor unuia dintre cele mai celebre şi mai spectaculoase cazuri de evadare despre care s-a relatat vreodată. Firul epic al romanului începe în octombrie 1931, când personajul este condamnat pentru omucidere la muncă silnică pe viaţă, pedeapsă pe care urmează să o execute în ocna din Guyana franceză. Încă din acel moment, Papillon îşi propune să evadeze cu orice preţ, deoarece poveştile ce ajungeau din colonii pe continent nu erau deloc încurajante. Insulele Salvării, din coloniile franceze, reprezintă o veritabilă închisoare în aer liber în mijlocul oceanului, păzită nu doar de oameni, ci şi de rechini feroce. Puşcăriaşii trăiesc într-o adevărată colectivitate, în mijlocul căreia se formează bande rivale, se comit crime cu făptaşi necunoscuţi, dar se şi leagă prietenii. Ocnaşii trăiesc după două legi: prima lege este cea impusă de administraţie, prin care sunt obligaţi să muncească şi să aibă o anumită conduită până la ispăşirea pedepsei; a doua lege este una tacită, prin care cel mai puternic este totodată şi cel mai respectat, iar puterea se datorează forţei proprii sau banilor deţinuţi în secret. Prietenia unui puşcăriaş, pe de altă parte, se obţine pe baza calităţilor personale şi/sau a intereselor comune. Deşi câştigă respectul ocnaşilor şi bunăvoinţa paznicilor, eroul doreşte cu ardoare libertatea: inventează mai multe planuri de evadare, aplicându-le, treptat, pe parcursul mai multor ani. Astfel, câteva dintre metodele ingenioase folosite sunt: fuga din spital, construirea secretă a unei plute, dinamitarea zidului închisorii, internarea la nebuni. Aceste planuri au dat greş, deoarece, chiar dacă Papillon izbuteşte să se sustragă temporar urmăririi, el este prins mai devreme sau mai târziu şi readus pe Insulele Salvării. În cele din urmă, personajul descoperă o recurenţă în formarea valurilor şi, profitând de aceasta, evadează definitiv din Insule. Este prins în Venezuela, dar îşi dobândeşte ulterior libertatea deplină.

Invitație la film

Her De Corina Cristina Sima Stabilită în Los Angeles, într-un viitor apropiat, acțiunea filmului îl urmărește pe Theodore, un scriitor sensibil, singuratic și dezamăgit de sfârșitul unei relații de lungă durată. Fără a avea o viaţă socială, acesta se ataşează sentimental de noul lui sistem de operare, care a fost construit să-i satisfacă orice nevoie şi dorinţă. Inițial, Theodore este încântat să o cunoască pe "Samantha", o voce plăcută, de sex feminin, care este perspicace, sensibilă și surprinzător de amuzantă. Dar pe măsură ce nevoile și dorințele lui și ale programului cresc, prietenia lor se transformă într-o eventuală poveste de dragoste. Pastelat prăfuit, prespălat, pătat (din punct de vedere cromatic), filmul sugerează prin culoare melancolia personajelor: Theodore, Amy și Charles, colegii săi de la BeautifulHandwrittenLetters.com sunt tandri, blânzi și afectuoși unii cu ceilalti, într-un viitor ca de poveste. Totuși, un viitor lipsit de speranța autentică a iubirii. Aici, totul e calm, nonviolent, lipsit de zgomot și intensitate, unde soarele doar încălzește și nu clocoteste. “Her” e povestea sinceră de dragoste, absurda, puțin probabilă și totuși plauzibilă la care participă un om care seamana din ce în ce mai mult cu o mașinărie și un sistem de operare. În “Her” totul pare familiar și totuși, nou, ca un prototip al el epocii de astăzi, de la vocea și inflexiunea vocii software-ului până la orașul vertical modest ilustrat, unde lumea a renuntat la mașini și călătorește cu trenul. Acest element science-fiction reflectă singurătea asumată a personajelor în mulțime. Pentru Theodore, Samantha e partenera ideală și e împăcată cu rolul de femeie multitasking : asistent, soție, confidentă, salvator: îl eliberează de singurătate, îl aduce la lumină și îl reînvie. Vocea ei îl trezește dimineața cu o răgușeală sexy, îi citește emailurile, îl însoțește prin prezența ei fantomatică și vibrantă peste tot unde merge și tot ea îi spune noapte bună. Samantha e o seducătoare și posedă atitudine, ceea ce alte personaje nu au; salutul ei sună ca o întâmpinare și totodată, ca o provocare. “Her” este veritabil și original ca estetică, cu dialoguri alerte superbe, cromatica și imaginea sunt deliberat metaforic obsedante, lumea este construită în aprecierea si dorinta confortului.

Poziția copilului De prof.Maria Mirella Popescu Noul Val al filmului românesc nu s-a învechit! Farmecul sfâşietor al Luminiţei Gheorghiu, "am 35 de ani, dar arăt de 60!", a cucerit Berlinul, iar Poziţia copilului a luat cu asalt scena unuia dintre cele mai prestigioase festivaluri de film din lume. Pentru prima dată în istorie, trofeul Ursul de Aur i-a fost decernat unei producţii din România. Poziţia copilului e o poveste care spune ceva şi nemţilor, şi chinezilor, şi americanilor, o poveste universală. Specific românesc e doar decorul: o societate neaşezată, coruptă. După tatăl din Medalia de onoare, care şi-a turnat fiul la Securitate, regizorul Călin Peter Netzer ne prezintă o mamă care vrea să-şi scape fiul de justiţie, după ce acesta a ucis un copil, într-un accident. "I-am dat Herta Muller, i-am dat Orhan Pamuk! Crezi că s-a atins de ele? Şi doar au luat amîndoi Nobel!". Într-o singură replică încape conflictul central, la fel ca universul într-o picătură. Cornelia, doamnă din lumea bună, al cărei telefon sună cu acorduri din Bach, se plînge menajerei de neînţelegerile cu fiul ei. Cînd menajera îşi dă cu părerea, doamna trînteşte un "Mda!" elocvent. Fiecare secvenţă adaugă încă o faţetă întregului: maternitatea monstruoasă, cu tentacule de caracatiţă. Nimic în plus, nimic în minus. Nimic la întîmplare. Suspans, sinceritate, teatru, umor, lacrimi, iubire, ură. Totul, intens şi filmat într-un stil direct, concis, "aproape de documentar", cum scria The Guardian. Coordonatele sînt date încă de la început: lumea “nouă, da’ bună”, un tată care-i ia apărarea doctorului "castrator" Ciomu, o mamă "bărbată", ca faimoasa Zoe, obsedată de fiul ei, un cuplu care dansează în contratimp. Voinţa ei pare să magnetizeze totul, inclusiv pelicula. Fapt odios, ajungi să ţii cu ea, deşi realizezi că nu-i în regulă. Pe Cornelia o îngrijorează mai mult vînătaia de pe spatele fiului decît faptul că acesta a ucis un copil sau că are probleme grave în viaţa de cuplu. Pentru ea, "bietul băiat" trebuie apărat de orice altă femeie, mai ales de una care "vrea să-i trîntească un plod", trebuie apărat de poliţişti, de procurori, de lume în general. "O interpretare uimitoare, care reuşeşte să facă dintr-un monstru reptilian, arogant şi manipulator - un personaj ciudat de convingător şi ataşant", a comentat Cine-Vue. Nu sunteţi convinşi că se poate? Discutăm după ce-l vedeţi!

Știaț tiați că c ă? Prima a zi a lunii martie aduce cu sine o serie întreagă de obiceiuri și traditii de Mărțișor, o sărbătoare închinată înnoirii timpului în pragul primăverii. La baza acestei cutume românești stă o gamă întreagă de simboluri referitoare la trecerea dintre anotimpuri și la ritualurile de atragere a norocului pentru anul în curs. De Sorina Ionela Anton (XE)

•

În calendarul vechi, 1 Martie marca începutul unui Nou An. Mărțișorul, o podoabă de mici dimensiuni cu snur alb-roșu, a fost creat cu rol de talisman menit să poarte noroc și să însoțească urările de dragoste, sănătate, bucurie și bunăstare. Încă de pe timpul romanilor, venirea primăverii era un prilej de cinstire a zeului Marte, stăpânul forțelor naturii și al agriculturii. Cercetările arheologice efectuate în România au descoperit obiecte asemănătoare mărțișorului care datează de acum aproximativ 8000 de ani. Amuletele erau formate din pietricele vopsite în alb și roșu, concepute pentru a fi purtate la gat. În zona Moldovei și a Bucovinei, din vechi timpuri, mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur și argint, prinsă cu ață albă-roșie. Copiii îl purtau în jurul gâtului, iar fetele îl prindeau în păr și îl păstrau până la înflorirea arborilor. La sfârșitul lunii martie, mărțișorul era atârnat de un copac, obicei care s-a păstrat și în zilele noastre. În zilele noastre, șnurul mărțișorului este atașat mai multor obiecte artizanale care întruchipează animale, flori, litere și alte simboluri cu diverse semnificații. Conform credințelor bucovinene, mărțișorul este firul zilelor din an tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile pe munte, asemănător firului vieții omului tors la naștere de către ursitoare. Culoarea albă reprezintă frigul iernii ce se încheie, iar cea roșie căldura verii pe cale să se instaleze. În unele zone geografice, mamele leagă un mărțișor cu monedă de aur sau argint de mâna copiilor înainte de răsăritul zilei de 1 Martie, pentru a-i feri de boli. În comunitățile tradiționale bucovinene, fetele oferă cu multă bucurie mărțișorul, în ziua de 1 Martie, flăcăilor din sat. În Dobrogea, mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată. Transilvănenii leagă șnurul alb-roșu de ferestre, uși și coarnele animalelor pentru a alunga duhurile rele. Împletirea alb-roșie a șnurului se regăsește în steagul călușarilor, la bradul de nuntă, la podoabele junilor și în multe alte obiceiuri străvechi.

Știați că...? Obiceiuri pascale din Europa Cu toții așteptăm cu mare, mare nerăbdare Paștele, cea mai importantă sărbătoare din calendarul religios creștin. Bineînțeles, de aceasta se leagă o sumedenie de simboluri și interpretări. De la ideea că, din punct de vedere spiritual, renaștem și noi prin post și ascultare și până la tradițiile orașului: goana după ”cadourile” iepurașului, înnoirea din punct de vedere vestimentar, participarea la slujba de Înviere pentru a aduce lumina sfântă în case ș.a.m.d. Iar dacă vi se pare interesant să comparăm obiceiuri de Paște, haideți să discutăm despre unele dintre cele pe care le cunoaștem mai puțin. De pe la noi sau de prin alte țări. De Sorina Ionela Anton (XE) •

GERMANIA este locul de unde a pornit tradiția Iepurașului de Paște. Copiilor li se povestea despre un iepuraș care ascundea ouă și ciocolată care puteau fi găsite numai în ziua de Paște. O altă tradiție tipic germană este pomul de Paște, în care sunt agățate ouă decorate.

•

În IRLANDA, în sâmbăta dinaintea Paștelui sau imediat după slujba de Înviere - în funcție de zonă - oamenii obișnuiau să înfigă un hering într-un băț înalt, cu care se plimbau prin tot orașul. Toți cetățenii îl urmau, rostind cuvinte urâte la adresa peștelui, până ce ajungeau la râu, unde îl aruncau. Tradiția, deși considerată anterioară creștinismului, se trage de la faptul că oamenii nu aveau mulți bani de cheltuit pe carne, înainte de Paște, așa că mâncau hering, cea mai ieftină sursă de proteine. Sătui de atâta pește, înaintea Sărbătorii îi organizau “înmormântarea", înlocuindu-l cu carne de miel.

•

În POLONIA, în ziua de Paște, nu se face fum, așa că oamenii nu pot aprinde focul pentru a-și încălzi mâncarea. De aceea, toate specialitățile, de la ouă și cârnați, la turte cu drojdie de bere și prăjituri cu semințe de mac, sunt servite reci.

•

Familiile tradiționale din MAREA BRITANIE gătesc pentru Sărbătoarea de Paște o prăjitură cu fructe, care are în mijloc un strat de marțipan, iar deasupra așază 11 bile de marțipan, simbolizând cei 11 apostoli (cu excepția lui Iuda).

•

Nici ROMÂNIA nu se lasă mai prejos când vine vorba de obiceiuri de Paște. De exemplu, în dimineața de Sărbătoare, oamenii se spală cu apa în care au pus un ou roșu și un ban. Se spune că aceia care fac asta for avea noroc și sănătate tot restul anului. De asemenea, un obicei popular din a doua zi de Paște este udatul. Practicat mai mult la sate, în Bucovina și în Transilvania, udatul presupune ca băieții să meargă acasă la fetele nemăritate cu o găleată de apă, iar pe cele pe care le găsesc dormind să le stropească. Fetele care au fost udate se vor căsători în cursul acelui an, spune legenda.

Răstignire (cărbune și grafit; de Luana Mihaela Pălii, absolventă) 19

Raiul, cu ochi și suflet de copil Cu gândul la înviere și la deschiderea porților cerului, le-am cerut unora dintre harnicii noștri colaboratori de la clasa a X-a E să își prezinte o versiune (cât mai!) personală asupra raiului. Nicidecum în joacă,dar jucăușă, cu sfiala și deschiderea unui suflet curat, ne-a răspuns prin eseul de mai jos Georgiana. Echipa de redacție

Raiul din inima mea De Georgiana Burcea (XE) Știți voi cum e cu raiul lui Budai-Deleanu? Îmi aduc aminte cum, pe când eram în clasa a IX-a și vorbeam despre Lumi fantastice, într-o zi, ne-a fost datsă citim două fragmente: călătoria lui Parpangel prin Iad și prin Rai. Fără să știu că drumul prin Iad este inspirat din Divina comedie, mi s-a părut că îl cunosc, totuși! (vedeți ce fac filmele din om?!) Poate de aceea nici nu m-a atins atât de tare imaginea chinurilor păcătoșilor. În schimb, cine nu își amintește de acel Rai culinar?! Am încercat să mă imaginez o clipă în el. Într-o lume dulce, la propriu și la figurat. * *

Raiul, pentru mine, înseamnă o lume unde totul este curat și lumea mai bună. Acolo, sus, nu vor mai fi probleme, nu mai avem de ce să ne facem griji pentru necesități și pentru ziua de mâine. Acolo se împlinesc cu adevărat vorbele acelea evanghelice: păsările cerului nu torc și nu țes și totuși nu sunt niciodată dezbrăcate. Acolo Dumnezeu are grijă de toate. Iar de sufletu-mi de copil are grijă cum poate. Adică... Toate sunt frumoase și frumos ambalate. Mă întrebi cum e în imaginația mea "Raiul“? Mă mai și întrebi? Păi, dacă e așa că în Rai găsim tot ceea ce ne face plăcere, că acolo nu există chin și nici pic de durere, atunci, Raiul meu... este făcut din: dulciuri,note muzicale și pluș. Aș spune chiar mult, mult, muuuult pluș. Și cum e acolo? Pufos și vesel ca într-o îmbrățișare! Norii sunt din spumă de vanilie, străzile și drumurile și toate potecile sunt în culori de curcubeu, frunzele glazurate cu ciocolată (nu știe ție cum îți place? Mie... Pralinată). Soarele nu e soare, ci o portocală, iar picăturile de ploaie au gust de căpșuni. Blocurile nu-s gri, ca pe-aici, ci clădite din biscuiți (da, ca în Hansel și Gretel, dar nici urmă în lumea mea de vrăjitoarea cea rea!). Băncile sunte mereu pufoase, căci sunt făcute din gogoși, iar gardurile nu te vor lăsa niciodată să flămânzești, de vreme ce sunt făcute din turtă dulce. Scările, pe oriunde te-ai duce și oriunde-ai avea trepte de urcat, sunt asemenea clapelor de pian: fără voia ta ești muzician. E cu-adevărat joacă de copii ca, atunci când le urcăm, să ne fredoneze melodii. Ghivecele cu flori sunt din marțipan (oh, yumm!) și vată de zahăr. Iar dintre ele se înalță lujeri de candel, în răspăr. În locul mașinilor, avem căruțe din napolitane trase de cai cum n-ai mai văzut..., fluturii viu colorați erau din catifea. Mai mare dragul să prind câțiva și de haina mea! Îngerii aveau hainele albe ca spuma laptelui, aripile lor erau din bezea, părul era de culoarea mierii, iar ochii albaștri ca apa mării (văzută de noi în filme). În Raiul meu imaginar predomină culoarea alb, care semnifică puritatea și credința oamenilor. Aici nu exista furtișaguri, războaie și alte lucruri urâte. Iar când m-a trimis pe pământ, Dumnezeu mi-a pus degetul pe buze, ca să nu îmi amintesc mai multe. Dar am dreptul să visez, Raiul de sub pleoape să mi-l colorez.

Generaia nouă

Cu D... De la... Dragoste...! ...de la Dragobete... De la dor... Dosar tematic de creații închinate iubirii. Vă veți întâlni în această secțiune cu creații de: de: Corina Cristina Sima, Cristian Dan, Larisa Popa, Luana Mihaela Pălii, Mădălin Adrian Lungu, Mihai Tudorică, Oana Costache, Raluca Palangă, Andreea Popescu Ghiță, Neluța Gabriela Nae și Rodica Ioana Scarlat 21

Tăcere De Andreea Ghiță-Popescu(XC) Tăcerea mea vorbește Despre cum vorbesc, Despre cum mă port. În această clasă, Mă uit la colegii mei Și la domnii profesori Ce ne învață și ne îndrumă Să fim demni și curajoși. Asta este vorba, Nu vă supărați pe mine. Tac, căci iubesc. Și tăcerea e un răspuns.

Iubesc... De Neluța Gabriela Nae(XC) Te iubesc (când mă privești pe furiș) Te iubesc atunci! (Și când mă uit în ochii tăi căprui... Mă pierd în ei...) Te iubesc pentru cum mă faci să (mă) simt Când tac în preajma ta. Te iubesc chiar și în clipele de neatenție Și nici că-mi pot lua Ochii de la inima ta. Cred că te iubesc, Căci nu știu ce simți atunci Când, insistent, priviri atât de dulci Mi-arunci. Și te duci. Însă eu cred. Și te iubesc.

Blestemat fără iubire De Cristian Dan (absolvent) Greu e singur pe pământ Când nimeni nu te-nţelege, Sufletu-ţi l-auzi plândând Şi nu mai ai ce alege. Invidios pe lucruri mici Eşti atunci când n-ai iubire. Blestemat am fost să fiu, Invidios pe fericire. Căci din griul iernii grele, Ce planeta vestejeşte, Ţi se pare c-astă iarnă Tot mai mult se prelungeşte, Îngheţând cu-a ei zăpadă Inima-mi cea răvăşită, Transformându-ţi viaţa caldă Într-una nefericită. Căci atunci când lumea-mi dragă Un soare-ntre nori a pus, Mie-mi pare acel soare Că un an de zile-a plâns. Căci atunci când frunze verzi Primăvara s-ar ivi, Mie mi s-ar părea toamnă Şi frunzele ruginii.

Visul unei femei uşoare de Cristian Dan (absolvent) În aceste abise – vorbe ce au declanşat războiul Tu mi-ai promis sprijin, protecţie şi supunere, Iar eu ţi-am crezut aceste vorbe amare. Voi sprijini ideea ta cu patimă şi foc, Am rămas singură-n acest război, Voi deveni aliatul tău pentru a te ajuta, N-ai fost decât o stea căzătoare. Te voi urma acolo unde timpul stă în loc. Voi deveni steaua ta pentru a te proteja, Fără să-mi spui unde ne vor purta luptele. Te voi lăsa să mă foloseşti, Aşa cum meşterul foloseşte uneltele. La limita dintre ziua de ieri şi cea de mâine Trebuia să ne-ntâlnim în acea caldă splendoare, Dar acum nu ne mai putem întâlni – M-am transformat într-o stea căzătoare.

La limita dintre noapte şi zi, Voi aprinde cu lăcomia acea lumină stinsă Şi voi sfârşi acest război, căci Mesajul lăsat acum milioane de ani persistă. Grafică de Oana Costache(XID)

Ce este raiul? (eseu de reflecție despre sensul iubirii creștine) De Rodica Ioana Scarlat(XE)

Raiul poate fi oriunde mă simt eu bine. Poate fi familia mea, casa mea, prietenii mei sau şcoala. Noţiunea de rai este întâlnită şi în operele marilor noştri scriitori. Din punct de vedere religios, raiul este locul sacru unde pot ajunge sufletele pure. De-a lungul vieţii raiul ne este prezentat în diverse forme. Fie la televizor, fie în cărţi el

Grafică de Mihai Tudorică (absolvent)

este locul frumos şi pur unde oamenii îşi primesc porţia de sinceritate adunată de-a lungul vieţii. Din punctul meu de vedere, raiul este familia mea. Îi simt lângă mine adevăraţi prieteni care mă ajută şi mă sprijină fără să-mi ceară nimic în schimb. Dacă în raiul descris în cărţi sunt doar oameni buni, în raiul meu sunt toţi cei pe care-i iubesc. Pentru că marii scriitori văd noţiunea de „rai” ca pe o lume perfectă unde nu există răutate şi influenţe ce pot duce la distrugerea acesteia, în raiul

meu pot exista şi greşeli ce pot fi îndreptate, pot exista mici abateri care aduc nori de tristeţe câteodată. Dar acestea nu au importanţă pentru că în raiul meu există iertare, iubire şi mai ales sinceritate. În concluzie, raiul meu este tot cemi oferă viaţa, cu bune şi cu rele, cu dorinţe şi dezamăgiri, cu prieteni şi oameni răi la suflet şi cu tot ce vrea Bunul Dumnezeu să-mi ofere în viaţă.

Little angel De Mihai Tudorică(absolvent) Little angel, go away. Come again some other day. The devil has my ear today. I'll never hear a word you say. Promised I would find a little solace. And some peace of mind. Whatever, just as long as I don't feel so.. Grafică de Mădălin Adrian Lungu (Ice and fire, tehnică mixtă)

Random De Mihai Tudorică (absolvent) Lying cheek to cheek, I forgot my printed pain, And it seems like the waiting was not in vain, Tomorrow, today we won't go astray, As my soul feels alive again. Black ink-heart slowly turns green, And makes me forgot all the shit I was in, I'll wait for you and I will pray for you, And in the end I'll stay with you, decay with you. Stolen moments we live day by day, And my heart feels alive again, For the very first moment in my life, There's nothing to see that I despise. I will never get enough of your tight embrace, Oh, that beautiful, warm feeling, I will never get enough of your beautiful face, Oh, that angel-like divine being. Yes, I know, my eyes are sinning, Longing for what is not mine. Just one look and I am blushing, Mesmerise my childish instincts.

Red eyes De Cristina Corina Sima I now know the meaning of red eyes. With no lights, hopeless in the darkness of the night Snowing a bit, or maybe it was just an illusion We were all seeing in the same time… His eyes, our eyes, all red… The street lamp was the one that showed me In my last second of clarity, which soon was gone… The eyes of my friend were red I guess, just like mine.

Weird thoughts rapidly pass through my mind, Like what your lips taste like. I promise and sware I'll never leave you behind, And I'll hunt those 'demons' you have inside. 'Cause sooner or later I'll love you so.

Amor obsesivo De Raluca Palangă (XD)

Ji Yong

Iată și cel de-al patrulea capitol al acestui roman de dragoste pentru adolescenți scris integral în limba spaniolă. Raluca a resimțit imboldul, vorbind cu aceia care se gândeau serios să se înscrie la cursurile extrașcolare oferite de primăria sectorului 5 și de Institutul Cervantes. Bravo!

Me apresuraba a llegar a la universidad , no queria tardar en mi primer dia , pero es dificil acostumbrarte a una nueva ciudat tan rapido . Llege a la universidad y entre . Todos se voltearon y me miraban con curiosidad . Que ?? Acaso nunca han visto un asiatico ?? Que me miran tanto ? Parecen que nunca han visto un coreano , o talvez ninguno tan guapo como yo !Sii debe ser por esto. Camine sin preocupacion alguna a encontrar mi clase . La mayoria de las chicas pot donde pasaba se sonrojaban ante mi mirada. Dios..asi va a ser muy facil encontrarme novia , pero por ahora ninguna me gusto. Que raro yo soy de esos que se enamoran rapido ..en fin . Continue mi camino , tenia las auriculares puestos y miraba por todos lados. La universidad era muy bonita. -Auci!!!- me choque con alguien y me cai al igual que el . -Oye porque no miras por donde vas??- dijo molesto . Dios mio que voz!! -P...p..perdon-dije con la voz entrecortada y me voltee a mirarlo -OH!!- dije mirandolo sorprendido. -Que??- dijo el mirandome incocente . Dioss que ojos tenia , grandes y negros , tan expresivos... Oye pero que me pasa???Es solo un chico. Ji , idiota , en que estas pensando ?? - Eres asiatico ?? Acaso COREANO?? -dije con una gran sonrisa en mi rostro y el me miro sorprendido . -S..si ? Y que ?? Hablas como si has visto un extraterestro ! De lo que yo veo tu tambien eres ! - me dijo apuntandome con el dedo y con la misma mirada inocente , aishhh me parecio de lo mas tierno posibile . Aishhh babooo!!! En que piensas otravez . Me di una cachetada en la cabeza y me levante. -Perdon! Fue por la impresion ! Estoy nuevo aqui y pensaba que soy el unico asiatico por aqui.- sonrei de oreja a oreja. - Oye , porque te golpeas solo ?? Almenos dejame a mi hacerlo!- dijo con una sornrisa burlona en la cara. -Oyeeee!!!-dije riendo y el tambienn! OHH que hermoso se ve cuando sonrie. - Aishh BABOO - y otravez me doy una cachetada en la cabeza . -Hombre empieces a asustarme ! - me dijo riendo . -Aishhh , ahora ya no soy el unico guapo de por aqui - dije haciendo un puchero . -Ehh??- me miro alzando una ceja -N..nada!! - dije sonrojandome. -Eres raro! Pero bueno , aver que clases tienes? -Oye no soy raroo!! Y pues tengo filosofia . -Bueno tienes la misma clase que yo asi que vamos , te acompano . -Esta bien. Llegamos y entramos. -Bueno ya encuentra un asiento y hablamos despues. - me dijo sonriendo . Dios que sonrisa ! Ayyy ya basta Ji Yong ! Que te pasa?? -Es..estabien.- dije yo , asustado de mis pensamientos . -Estas bien?? -Si si ! Lo vi como se iba y se sentaba alado de una chica muy bonita , con el pelo largo y ojos negros , no era asiatica pero deverdad era hermosa . Esa chica le sonrio y se abrazo a su cuello besandolo... El la tomo por la cintura corespondientole el beso y despues la abrazo muy fuerte a su pecho...Aishhh porquee?? Ah?? Que estoy pensando ?? Enserio mi primer dia aca y ya me estoy volviendo loco . Me sente en un lugar lejano y los miraba . Los vi como hablaban..reian..jugaban..aishh porque me siento asi ?? Si lo pienso bien nisiquera se su nombre. Aleje mi mirada de ellos y intente concentrarme en otra cosa. -Oye tu !! - escuche esa voz , su voz . Mire denuevo a ellos y lo vi que me hiso senal . Me levante de mi asiento y me dirije hacia ellos . -Tengo un nombre - dije haciendo un puchero . -Pero yo no lo se , Aver dime ,como te llamas senor puchero?- dijo con una risa burlona -Oyeee , me llamo Ji Yong , Kwon Ji Yong ! El mass guapo coreeano que han visto algunavez en su vida .- dije orgulloso

-Si , y tambien modesto !- me dijo riendose mas fuerte todavia . -Te equivocas !-dijo aquella chica mirandome . tenia una voz suave..dulce.pero me gustaba mucho mas la voz de el , esa voz ronca y gruesa.- Mi novio, Seung Hyun ,es el mas guapo de todoss los asiaticos de este mundo . -Oyee no es para tanto !- dijo ,Seung divertido . -Noo , yo soy el mas guapo de todos ! - dije con un aire de "modestia" -Esta bien amor , te doy la rason!- dijo Seung dirigiendose a su novia . "Amor " , que hermosa palavra ..y de su boca sona mas hermoso ..aishhh no otravez! -Soy Mia , un gusto conocerte ! - me tendia la mano y la tome . -Ji Yong - el gusto es mio . me sonrio tiernamente y yo le devolvi la sonrisa. -Bueno ya! -dijo Seung en un tono molesto , separando mi mano y la de Mia y mirandome molesto. -Seung..-dijo Mia en un susurro. -Que?-dijo Seung todavia mirandome . -Hice algo malo ? - pregunte con el ceno fruncido -No , Ji , no te preocupes !- Me dijo Mia forzando una sonrisa. El profesor entro y no tuve tiempo de responder . Solo tome mi asiento y me puse a escuchar al profesor , pero no podia , me sentia nervioso pero no se porque . Me di media vuelta para mirar a Mia y a Seung . Mia parecia un poco distraida mientras Seung solo escribia. De un momento a otro la mirada de Seung se poso en mi , me miro intenso y con el ceno fruncido . Pero por que ? Parecia molesto conmigo aunque no creo que hice nada malo . Mi corazon empezo a latir como loca y mis manos sudaban. Nuestras miradas seguian unidas y aunque la mirada que tenia en este momento podia asustar a cualquier persona , a mi, aunque me hacia temblar , me gustaba , por eso no dejaba de mirarlo.Que demonios me estaba pasando ? No entiendo , nunca senti esto.. El sonido que anunciaba el fin de la clase me saco de mis pensamientos y nuestras miradas se separaron. Tome rapido mis cosas y me dispuse a salir lo mas rapido posibile de la clase pero una mano me detuvo ... -Espera...- su voz, otravez su voz....y su tacto..su mano tan calida y a la vez tan fuerte!Me zafe de su agarre y me voltee a verlo.A su lado era Mia , abrazado a el - Perdon. - me dijo en un susurro. -No pasa nada - dije e me fui casi corriendo de alla , no queria estar mas alla, no me gustaba como la abrazaba ..y besaba ...no se que me pasa , apenas si lo conozco de dos horas y me estoy volviendo loco pero porque?? Yo , con ninguna chica me habia sentido asi..y demonios no soy gay y de esto estoy seguro ! O no?? Demonios Ji , claro que no eres gay , a ti te gustan las chicas nada mas ..si..las chicas... Estaba tan metido en mis pensamientos que no me di cuanta cuando de nuevo coche con alguien. Cuando mire, estavez eran tres chicos altos y ..grandes...que me miraban feo. -Oye idiota mira por donde caminas !-dijo uno de ellos con un tono muy molesto -Perdon..no fue mi intencion.. -Y a mi que me importa?? Mira por donde vas o yo te voy a hacer mirar... -Oye , no es para tanto si ? Te pedi disculpas , te dije que no fue mi intencion .- aunque yo era delgato y..un poco ...fragil no me gustaban que alguien me amenaza y no me voy a dejar pisoteado ..aunque no creo que voy a salir ..entero de esto. -Mira idiota , tu no sabes con quien estas hablando ??-dijo riendo burlonamente -Deberia saberlo??-dije alzando una ceja -Oh..estas nuevo aqui verdad?? Pues yo te voy a aprender..que aqui nadie me habla de esta manera-grito lanzandome un punetazo..eso no me lo esperaba..o si ..bueno que importa ahora.. -Maldito idiota -dije y le lanze tambien un punetazo. Me miro con odio y me tomo de la camisa. -Me las vas a pagar bastardo , a mi nadie me toca entendiste???-me grito en la cara a lo que yo no respondi y solo esperaba los golpes..que no llegaron...lo que llego en cambio ..a mis oidos..fue su voz -Sueltalo en este mismo instante idiota!!-el tipo paledecio y me solto.. -S..Seung.. - dijo aquel tipo con la voz entrecortada. -Mirame bien ,si le tocas un solo pelo ,te voy a romper la cabeza ..-dijo Seung mirandole fijamente en los ojos a aquel tipo ..El tipo tenia miedo..se le notaba en los ojos y yo empece a reir como loco . -Oye , no decias que a ti nadie te habla asi.y nadie te toca?? -dije muriendome de risa. -Y..yo..debo irme ..-dijo el tipo y se fue casi corriendo junto con sus amigos.Yo regrese a la realidad y mire asia Seung -Gracias.-Dije frio y me fui de alla.

De la universidad me fuy a mi trabajo , trabajaba como mesero en un restaurante muy bonito , sensillo , modesto , pero me pagaban muy bine. Empeze a atender y todo iba bien...hasta que ellos entraron..Seung y Mia .. de la mano , sonriendo.Me di vuelta para alejarme pero un companero me detuvo . -Oye adonde vas?? Mira , tienes una mesa nueva. -No la puedes atender tu ? Porfavoorrr!- casi lo imploro con la mirada ..no se porque pero no queria ser yo quien les atendia la mesa .Dios ..que diablos me pasa?Porque me siento asi ? -No Ji , es tu mesa , no la mia , y ademas yo tengo bastantes mesas que atender ..y ve porque no es bien hacerlos esperar. -Aishh!! Tome dos menus y me diriji hacia ellos .Intente poner una sonrisa aunque sea falsa.. -Buenas tardes , bienvenido a Famous Lunch , hoy voy a ser su mesero , cuando se deciden lo que van a pedir me llama .- Les entrege los menus y en ese momento Seung levanto la mirada , mirandome con sorpresa ..dios otravez esos ojos negros... -Ji Yong?!- otravez esa voz , su voz ..su voz me volvia loco !! -Si - fingi una sonrisa y me di media vuelta para irme pero una mano me detuvo. Otravez su mano , su calida y furte mano ...su tacto me hiso que se me erizara la piel . Me zafe de su agarre y lo mire otravez . Ya se decidieron lo que van a pedir ?- Lo mire..con tristeza .. si estaba triste y ..no , no se porque . -Todavia estas molesto por lo de hoy? Mira lo siento yo ..-lo interumpi -No estoy molesto Seung Hyun , porque lo seria ? Nisiquera nos conocemos ! No somos nada , porque estaria molesto? Y ahora dime , se decidieron lo que van a pedir? Tengo tambien otras meses que atender !- dije serios ..no hubo respuesto , solo me miraba , dios ya basta Seung ..no me miras mas asi que siento que me voy a morir ..me pierdo en su mirada..! Desperte de mis pensamientos .- Bien , cuando se deciden , me llama . - Dicho esto me di vuelta y fui a otra mesa. Despues de unos minutos me llamaron y tome su pedido. -Bien esto es todo ? - pregunte con la mirada en mi libreta , no queria mirarlo denuevo a los ojos . -Queres algo mas mi amor ? -pregunto dirigiendose a Mia .."mi amor" ..me senti mas triste todavia cuando lo oi y sin querer aprete en la mano la libreta. -No carino , no quero nada mas . - le respondio Mia . -Entonces si , esto es todo . -Bien ..e..en..en unos minutos llego con sus pedido. - dioss porque me temblo la voz ..no..solo quero irme y no volver a su mesa. Me fui casi corriendo de alla , deja la pedida para que lo preparen y me fui al bano.. Entre en el bano y me moje la cara..me apoye en el lavador y cerre los ojos furtemente ... -Que me pasa dios mio...porque me siento asi... -Eso es lo que yo tambien quero saber.......... (Va continua)

In Corpore Sano

Veți citi în această secțiune: - Agenda medicală: Pe umeri pletele pletele--i curg râu - Top 10 greșeli greșeli pe care le poți face în timpul unui antrenament - Colțul PSI: ”Cuget deci exist!” - Trend up! Sau: Înnoirea de Paște: Accesoriile - Colțul dulce și pripit 28

Agenda medicală medicală:

Pe umeri pletelepletele-i curg râu...

Vine primăvara! Spre bucuria noastră, a tuturor, spre încântarea mea, mai ales. Numai că, la fiecare desprimăvărare mă lovesc de aceleași probleme, când vine vorba de cum a iești corpul din iarnă. Ținut în cozi și cocuri, ascuns pe sub căciuli și eșarfe, părul meu, pe care îl port destul de lung, nu mai arată deloc grozav. Se impun măsuri de urgență pentru a-l face să strălucească din nou. Cu aceste gânduri în minte, am bătut din nou la ușa cabinetului medical școlar, unde doamna asistentă Anca Mihai a fost mai mult decât bucuroasă de oaspeți și de discuția despre îngrijirea podoabei capilare. De Alexandra Daniela Iuhaș (XIIB)

• •

D.A.I.: Cât de des trebuie să ne spălăm părul? A.M.: Indicat este să îl spălăm o dată pe săptămână, dacă nu avem probleme cu el. Acum, depinde de fiecare în parte. Un păr uscat trebuie spălat doar o dată pe săptămână.De ce? Cu cât îl speli mai des, cu atât contribui la eliminarea sebumului, deci la fragilizarea lui! Şi se va îngrăşa şi mai repede.

•

D.A.I.: Există, în mai toate revistele, tot felul de reclame pentru şampon. Sfaturi. Idei precum că ar trebui să îl schimbăm cât mai des. Ca să nu se „acomodeze” părul cu el.Cât de des ar trebui, de fapt, să ne schimbăm şamponul? A.M.: Nu trebuie neapărat să ne schimbăm şamponul,dacă nu ne face probleme. Nu aş vedea de ce ar trebui schimbat. D.A.I.: În realitate, întrebarea legată de schimbarea şamponului o puneam pentru că ni se recomandă să îl schimbăm şi pentru că „ar produce mătreaţă” şi că de la mătreaţă ne-ar cădea părul. Are mătreaţa vreo contribuţie la asta? A.M.: Fals! În niciun caz mătreaţa nu împiedică• rădăcinile părului să respire. Descuamările nu sunt decât semnul unei reînnoiri prea rapide a celulelor scalpului. Pe care o pot provoca mai mulţi factori legaţi de modul cum ne îngrijim părul.

D.A.I.: Ni se tot spune că un păr sănătos pleacă de la un meniu sănătos. Aşa este? Dieta influenţează sănătatea părului? A.M.: Bineînţeles! Suntem ceea ce mâncăm. Acizii graşi omega-3 sunt esenţiali pentru sănătatea scalpului. Un scalp sănătos înseamnă un păr sănătos. Peştele (somon, hering, ton, macrou, sardine), seminţele de in, uleiul de rapiţă, seminţele de dovleac conţin acizi grasi omega-3. Nucile şi migdalele sunt o excelentă sursă de minerale şi vitamine. NU e de neglijat nici aportul de acid folic. Ar în perioadele extrem de stresante, da, este de așteptat să pierdem mai multe fire decât e cazul din podoaba capilară. În astfel de momente, se poate, într-adevăr, cere sfatul medicului cu privire la un preparat vitaminizant care să te ajute. Dar, înainte de toate, nu uita de hrănirea corectă a scalpului! Aveţi deci cu ce să „completaţi farfuria”, dacă ați fost atenți la ce v-am spus! D.A.I.: Vă mulţumim pentru interviul acordat!

Iată ce ar trebui să conțină farfuria ta pentru o nutriție echilibrată a părului

Top 10 greș greșeli pe care le poț poți face în timpul unui antrenament De Isabel Sütö (XIE) 10. Să nu bei apă. (Unul dintre cele mai importante riscuri, mai ales în cazul unui antrenament cardio intens sau al unui antrenament prelungit ori derulat în aer liber este să nu ai flaconul cu apă la tine. Riști, pe fondul transpirației, să te deshidratezi. Nu înseamnă că, dacă ție nu ți-e sete, nu ai nevoie de apă. De fapt,când corpul ne transmite senzația de sete, în realitate, el este deja destul de dezhidratat. Iar dezhidratarea e rea din toate punctele de vedere: și pentru organe, și pentru echilibrul mineralelor, și pentru piele și păr). 9. Lipsa încălzirii înainte de antrenament. (Muşchii au nevoie de timp pentru a se adapta solicitărilor impuse de antrenament. NU este bine să consideri cădacă ai făcut cinci minute de bicicletă sau de bandă ești gata pentru antrenament. În felul acesta, nu vei ”câștiga” decât o febră musculară îngrozitoare și riscul unor accidentări. Începeţi încet şi creşteţi intensitatea gradat când vă antrenați, dar asta, dragilor, numai după ce v-ați încălzit, timp de cel puțin 10 minute, prin mișcări de stretching, fiecare grupă de mușchi). 8. Lipsa acţiunii de revenire - cool down - după antrenament. (Acordaţi-vă câteva minute pentru a vă diminua pulsul şi a vă întinde muşchii. Ajută la creşterea flexibilităţii şi pregăteşte organismul pentru următorul antrenament. Ar trebui să așteptați câteva minute după un antrenament pe bandă înainte de a trece la următoarea etapă.) 7. Antrenament prea intens. (efortul moderat pe o durată mai lungă de timp este mai eficient decât cel intens, timp de câteva minute. Cu alte cuvinte, nu trebuie să îți dai ”duhul” din primele minute sau din primul antrenament, să te epuizezi, ca apoi să constați că stai toată săptămâna ”pe bară”. Este greșeala cea mai frecventă a celor care au lipsit o perioadă îndelungată de la antrenamente: ideea de a da totul ”din prima”.) 6. Antrenament efectuat la intensitate insuficientă. (antrenaţi-vă la o intensitate care să provoace apariţia unei transpiraţii uşoare şi să menţină pulsul în zona de antrenament. Dacă ne mulțumim să facem mereu cele mai ușoare exerciții de aerobică, dacă la clase ne oprim imediat ce, vai!, simțim că începem să transpirăm sau dacă în sala de fitness nu creștem greutățile de la un antrenament la altul, aceasta nu înseamnă decât stagnare. Așa nu se ajunge în formă!) 5. :Consumul batoanelor şi băuturilor energizante în timpul unor antrenamente moderate. (Dacă antrenamentele tale nu depăşesc două ore zilnic, nu ai nevoie de aceste suplimente. Punct!) 4. A de plia cerințelor altuia în antrenamentul cu partener (Indiferent că e vorba de faptul că mergi cu o prietenă la clase de cardio sau că ridici cu un prieten greutățile, una dintre cele mai frecvente tendințe este de a face exact ce și cât face partenerul. Și în minus (tendința de a pleca odată ce acesta se simte obosit), dar și în plus: tendința de a lucra mai mult decât e cazul). 3. A confunda antrenamentul cu o sesiune de socializare. (Există multă, multă lume care, odat ce întâlnește prieteni la sală, își antrenează mai degrabă limba decât brațele. Mulți stau de povești, flecăresc, în loc să se antreneze. Are și socializarea un rol esențial în asta, dar, atenție! Ne poate determina să nu fim atenți la ce facem în timpul exercițiilor). 2. Să nu te uiți din când în când la ceas. (Uite-așa ajung unii să constate că stu de câte trei-patru ore în sală. De la un anumit punct încolo, oricum te-ai antrena, corbul nu mai ”rezonează”.) 1. A nu face pauze între antrenamente. (Odihna este esențială! Cine nu se odihnește și nu are zile de pauză între antrenamente, nu are nicio șansă 30 de a progresa. Deci, asigură-te că ai zile de pauză și că dormi suficient).

Colțțul Personal Col Sincer Intim

Cuget deci exist !

De astă dată, ne-am gândit să nu ne adresăm sufletului. Ci cugetului nostru. Și mintea trebuie ținută trează, curioasă, vioaie. Iar minții îi sunt dragi provocările. Întotdeauna mi-au plăcut provocările. Uneori mă provoc și singur. Așa că m-am gândit să creez o pagină care se va numi “Cuget deci exist“ (după celebra vorbă a lui Descartes), în care să provocăm mintea cititorilor cu câte o problemă de logică. Personal, am rezolvat această problemă, pe care o găsiți mai jos, în urmă cu un an, în aproximativ un ceas. Problema a fost făcută de fizicianul Albert Einstein, care a și a spus că doar 2% din populație o poate rezolva contratimp. Propus de Armando Florentin Boeru (XE)

Iată testul: Există 5 case fiecare de altă culoare. În fiecare casă locuiește o singură persoană, fiecare de altă naţionalitate. Fiecărui locatar al fiecărei case îi place o anumită băutură, fumează o anumită marcă de ţigări şi deţine un anumit animal de casă. Niciuna din cele 5 persoane nu bea aceeaşi băutură, nu fumează aceeaşi marcă de ţigări şi nu deţine acelaşi fel de animal de casă. - Britanicul locuieşte în casa roşie. - Suedezul are un câine. - Danezul bea cu plăcere ceai. - Casa verde se află în stânga casei albe. - Locatarul casei verzi bea cafea. - Persoana care fumează Pall Mall are o pasăre. - Locatarul care locuieşte în casa din mijloc bea lapte. - Locatarul din casa galbenă fumeaza Dunhill. - Norvegianul locuieşte în prima casă.

Pentru soluție, dacă vrei să te verifici de ai răspuns corect provocării propuse, du du--te la coperta III a revistei!

- Fumătorul de Marlboro locuieşte lângă cel care are o pisică. - Locatarul care are un cal locuieşte lângă cel care fumează Dunhill. - Fumătorul de Winfield bea cu plăcere bere. - Norvegianul locuieşte lângă casa albastră. - Germanul fumează Rothmans. - Fumătorul de Marlboro are un vecin care bea apă. Cine este proprietarul acvariului cu peşti?

Trend up !

Înnoirea de Paşte: Accesoriile De Corina Cristina Sima

Un vechi obicei românesc,care subliniază înnoirea naturii, a energiei noastre este și acela de a întâmpina primăvara și mai ales Sfintele Paști în haine noi. Ceea ce vă propun eu acum nu este să discutăm despre haine, ci să încerc să vă dau o mână de ajutor cu niște sfaturi și ponturi în alegerea completărilor unei ținute festive: pantofi și accesorii. Aici vorbim de, în primul rând, încălţăminte! La aproape fiecare petrecere și, uneori, în mod nefericit chiar și la slujba de Înviere, toate fetele dau frâu liber tocurilor.

vreodată cum să te faci văzută într-o încăpere, deşi nu ai atuuri extraordinare, aici ai un răspuns. Un colier statement te ajută oricând. Nu alege chinezării însă, ci mergi pe o variantă handmade (din fericire, artiştii români fac lucruri minunate!); chiar dacă preţul este puţin mai ridicat, investiţia merită, pentru că sunt bijuterii originale sau unicat. Granny style sau fabulous, este la latitudinea ta, dar la modă sunt şi broşele, care se poartă de aur, cu prietre preţioase, lemn pictat, ţinte, pene, paiete, lanţuri, si lista este lungă (din fericire, aproape tortul Bine, când mă gândesc la petreceri, o rochie fără este iar la modă). un pantof cu toc pur și simplu nu arată la fel de bine. Dar o greşeală elementară, după părerea mea, este faptul că pantofii se cumpără cu foarte puţin timp înainte şi sunt nepurtaţi, păstraţi special pentru noaptea respectivă, ceea ce este greşit! Ceea ce este sigur, după părerea mea, este că accesoriile nu trebuie să lipsească, dar nici să eclipseze ţinuta; dimpotrivă, ar trebui sa fie înfrumuseţată de ele. Cerceii sunt totuşi un ”must have” aproape în orice circumstanţă, dar nu prea mari, că dăm în alte extreme. Cei lungi sunt frumoşi, dar numai pentru o rochie care îi ”cere”. Colierele sunt bune pentru rochiile care sunt decoltate, pentru bluzeleîn culori uni și tăieturi foarte sobre, Pantofii nepurtaţi ori te strâng, ori îţi fac bătături iar brăţările sunt de cele mai multe ori potrivite şi mai știm noi câte cele rele. Sunt foarte rare pentru rochiile fară mâneci. cazurile în care pantofii noi sunt confortabili, și, dacă ai tăi sunt, atunci felicitări! Sfatul meu este poate nepotrivit dar practic. Şi anume, dacă ţii morţiş să îţi cumperi pantofi noi, atunci ”uzează-i” puţin defilând prin casă. Altă metodă, poate şi mai neortodoxă, este să torni spirt sau oţet în interiorul pantofului; asta cu siguranţă o să te ajute. Orice ai alege, fie o rochie, fie nişte jeans, cizme cowboy (dacă doreşti să fii casual de-a dreptul, iar distracţia este întregul tău plan pentru această perioadă festivă, atunci cele menţionate mai sus sunt de prisos, dar asta nu contează) e de preferat să te simţi bine, ca ţinuta să nu te împiedice să te Așa: doi la rând, accesoriile! În cazul colierelor, distrezi și, în niciun caz, să nu te facă să pari că ai fi sunt pentru cele statement. Dacă te-ai întrebat altcineva. So...Happy Easter in your own style! 32

Colțul dulce Colț și pripit

Dacă a venit primăvara, e evident că știm ce s-a întâmplat, din punct de vedere culinar. În cadrul săptămânii ”Să știi mai multe, să fii mai bun”, s-a derulat ediția acestui an a ”Spring day”. Diana Rădan (XIIB)

Printre cele mai simple, dar gustoase, printre cele mai aspectuoase, dar ușor de făcut preparate s-a numărat salata bulgărească. Pentru asta, nu trebuie să fii Pufu ca să-ți iasă (cine știe despre ce vorbesc, bine! Cine nu, să revadă articolul tematic despre Spring day din secțiunea Gazeta de perete!Și pentru că orice începător o poate face, vă propunem rețeta

Salată bulgărească Ingrediente: 1 roșie mare, 3 castraveciori, 1 ardei gras, 3 fire de ceapă verde, câteva fire de pătrunjel, 200 gr șuncă (Praga), brânză telemea 2 ouă fierte tari, 3 linguri de ulei de măsline, 1 lingură de suc de lămâie (sau oțet), sare, piper Preparare: Se taie roșiile, castraveții, ardeii, albușurile de ou și sunca cubulețe. Ceapa verde se taie rondele. Se toacă fin pătrunjelul. Se pun toate intr-un bol. Se condimentează cu sare și piper și se amestecă totul ușor. Separat, se amestecă uleiul cu sucul de lămâie până la emulsionare și se toarnă peste salată. Gălbenușurile se rad fin peste salată. Se amestecă iar, încât. Gălbenușul va forma împreună cu dressingul un sos cremos și delicios. Distribuiți salata în boluri individuale, deasupra cărora să radeți multă telemea, ca o cupolă, până legumele nu se mai văd.

Mândra echipă care a muncit la salată,cu dirigintă în frunte

Salată bulgărească Salata aflată pe primul loc în topul preferințelor bulgarilor se numește shopska și este aproape identică salatei grecești, adică are doar legume și telemea. Această salată, care la noi este cunoscută sub numele de "salata bulgarească", este de fapt a doua în topul preferințelor bulgarilor și se numește ovcharska. Ea are în plus șuncă, ouă fierte și uneori ciuperci.

Despre... (școală)... Cu drag!

Veți citi în această secțiune: -Povestea vorbei -Picătura de râs: Ne...zdrăvănii din copilărie -Adevăr sau provocare: Cât ne mai identificăm cu Nică? -Cu semne de întrebare întrebare:: HAARP şi îîncălzirea ncălzirea globală 34

cÉäxáàxt äÉÜux| Cuvintele monosilabice sunt acele cuvinte alcătuite dintr-o singură silabă. Chiar dacă sunt uşor de pronunţat, ele nu sunt uşor de explicat! Ai curajul să mă contrazici? De prof. Maria Mirella Popescu

Pentru a te verifica, vezi soluțiile de pe coperta III a revistei

• • • • • • • • • • • • • •

Puc - a: disc de cauciuc; b: praf de puşcă; c: boboc de raţă. Leah – nume dat în trecut: a: unui chinez; b: unui arab; c: unui polonez. Breb – a: rozător; b: mândru nevoie mare; c: paloş. Puci – a: dictatură militară; b: schimbare politică violentă; c: râs nervos. Dom - a: catedrală măreaţă; b: virus mortal; c: arbore de cauciuc. Doct – a: prescurtare pentru doctor; b: tutun de proastă calitate; c: erudit, învăţat. Pisc – a: pix pe înţelesul tuturor; b: vârf stâncos; c: plisc. Dalb – a: imaculat, alb; b: bine limpezit; c: surâzător. Damf – a: piatră preţioasă; b: miros dezagreabil; c: duşman al curăţeniei. Tâlc – a: cui de lemn; b: toc de fereastră; c: rost, sens. Lax – a: lacom; b: destins, lejer; c: complicat din cale-afară. Morb – a: boală; b: biscuite cu cremă de vanilie; c: gândac efemer. Tac – a: ramă de fotografie; b: ceas de buzunar; c: băţ de biliard. But – bucată de - a: carne; b: brânză; c: pâine.

Bonus:

Cel mai scurt – cel mai lung Unul dintre cele mai scurte substantive din limba română este IE. Ceea ce nu ştie bine toată lumea, este că are două (!) silabe care formează un hiat. Hiatul este reprezentat de prezenţa a două vocale alăturate, vocale care se despart în două silabe diferite. Cel mai lung cuvânt din dicţionar este ELECTROGLOTOSPECTROGRAFIE şi desemnează o metodă de stabilire a compoziţiei semnalelor vorbirii prin analiza electronică a impulsurilor electrice înregistrate la vibraţia glotei (porţiunea laringelui dintre cele două coarde vocale).

Picătura Pic tura de râs Ne...zdrăvănii din copilărie De Diana Marinescu (XE)

Am fost provocați de curând să vorbim despre copilărie celor de la clasa a IX-a. Să dezbatem în ce măsură copilul de azi îi mai seamănă sau nu lui Nică, din celebrele Amintiri... Păi, dacă e așa, stați, dați-vă la o parte din cale, că vine Diana! Și judecați și singuri! Sunt propriile-mi amintiri din copilărie, despre care eu cred, în mod sincer, că ar putea rivaliza pe alocuri cu ceea ce făcea Nică al lui Ștefan a Petrei.

* * * De mic copil, mie mi-a plăcut să fac multe, multe lucruri care, coincidență cu totul dubioasă!, părinților mei nu le plăceau deloc. Deși, dacă părinții mei ar fi fost întrebați de cineva: ”I-auzi, copilul tău face năzbâtii? Te ascultă sau nu te prea ascultă?...”, nu cred că mama (sau tata, mai ales) ar fi putut spune: ”Ei, da! Chiar așa! Să știi că deloc nu mă ascultă!”, pentru că eu ”mă distram” fără ca ei să știe... Toate au fost bune și frumoase și totul a ținut așa, până într-o zi, când bunica mea s-a decis să înceapă a ”mă da în gât”, ca să folosesc o expresie tare colorată. I-a spus mamei, de pildă, că, ori de câte ori îmi spunea mama să fac câte ceva pe lângă gospodărie (mda! Eu nu am crescut în București, ceea ce are avantaje de necontestat...), mă făceam că uit ce mă rugase și o lăsam mereu pe buni să facă. De exemplu, mama îmi spunea mereu să spăl vasele, să dau cu aspiratorul, să spăl prin baie, să șterg praful și altfe lucruri de acestea, ușoare, dar eu mă duceam cu prietenii mei (mai bine zis, ”îndrumătorii” mei către ”locuri interzise”, cum ar fi mersul la scăldat – de unde, inevitabil, urma întoarcerea fără o parte din lucruri, căci existau destui țigani care să ne șterpelească hăinuțele de care nu ne sinchiseam să le păzim). Apoi, mai era faza cu furtișagurile. Bineînțeles, la șterpelit de caise din livada de la capătul satului. Mai totdeauna ne fugărea o femeie tare ciudată și urâtă, cu ciomagul ei, în care se sprijinea, pentru că era șchioapă. După aceea, când se lăsa seara, legam o sârmuliță subțire de o parte și de alta a străzii de doi pomi foarte mari și bătrâni, iar femeile bătrâne care veneau de la piață sau de la vecernie și nu erau atente, nu o dată s-au împiedicat în așa ceva. Bineînțeles, stăteam cu grjă ascunsă. Îmi aduc aminte, cum odată, m-am strecurat pe sub vitrinele magazinului sătesc de lângă noi, ca să presar ace cu gămălie pe preșul de plastic de la intrare. Ce bine se mai sprijineau cu vârful în sus printre țepii covorașului! A durat aproape o oră să înfig toată cutia pe care o furasem de la bunica și, spre norocul meu, nu a trecut nimeni. Era vară, cald, prânz, doar un copil care nu se sinchisea de nimic, ca mine, ar fi putut suporta canicula. Știu că am rămas toată după-amiaza ascunsă, până au început să vină, încet-încet, oamenii după pâine, țigări, ce mai aveau ei de cumpărat. Câtorva care aveau tălpile șlapilor mai subțiri le-au intrat acele prin papuci. Cred că am mai învățat cu ocazia aceea câteva cuvinte noi, care sigur nu erau din DEX. Și tot așa, îmi aduc aminte cum am rămas odată agățată de pantaloni într-un pom (vișin sau cireș, cred) și, într-un final, s-a rupt craca cu mine, dar pantalonii nici într-un caz! Și eu, care mă rugam să se rupă aceștia, nu să mă julesc eu! Nu cred că vrea cineva să știe ce explicații au primit părinții mei acasă. Noroc că plouase de curând, că altminteri scuze pentru căzături, alunecături și julituri cu greu aș fi găsit. Și deci, precum vă spuneam, bunica mea mă tot ”dădea în vileag” și se aștepta să mă certe și pe mine cineva, iar eu stăteam cu sufletul cât un purice. Norocul meu era că le venea greu multora să creadă că așa copil harnic și cuminte la școală ar face atâtea. Acum sunt prea mare și nu mai au părinții ce să îmi facă, poate doar să țipe puțin. Și cam atât. Și de aceea nici năzdrăvăniile mele nu mai au așa haz.

Adevăr sau provocare:

Cât ne mai identificăm cu Nică?

Din literatura marilor clasici români elevilor li se propune, adesea, ca suport al discuțiilor despre copilărie și frumusețea ei, romanul autobiografic al lui Creangă. Rareori ne-am oprit însă la a ne întreba dacă acești copii, de acum, se mai identifică sau nu cu personajul central care, pe mine, m-a făcut să râd cu lacrimi (și încă mă înveselește și mă înduioșează). Pornind de la observația făcută de o clasă de boboci: ”doamnă, alea erau pe-atunci”, am lansat provocarea celor de la a X-a E, o clasă ce nu se sfiește să își exprime opiniile. Deci, jucăm ”Adevăr sau provocare”. Iar provocării i-au răspuns îi răspund eseurile de mai jos. Iar ilustrația de fundal aparține lui Adrian Mădălin Lungu (XIF). De dr.Natașa-Delia Maier

Copilul unic despre copilul universal De Andreea Pomârleanu (XE) O zi din viața mea începe cam așa: dimineața, mă trezesc devreme, mă îmbrac, mă aranjez și, pe urmă, plec spre licceu. Orele sunt obișnuite, în general, exceptând orele de Limba română, pline de viață și de activitate continuă (și chiar dacă risc să supăr... uneori și prea pline!) Sfârșiturile de săptămână sunt la mine ca zilele fetei de împărat din Luceafărul: simple, simple, simple! Mai ies peafară, mă relaxez după câte o săptămână de școală. Spre deosebire de Nică, personajul principal al Amintirilor din copilărie, opera lui Creangă, viața me se scurge în ritmuri mai lente, din anumite puncte de vedere. Nică era un copil năzdrăvan și plin de energie, căruia îi treceau numeroase ”idei” prin cap. Ion Creangă povestește într-o zi despre Nică la scăldat... Nică fusese fără știrea mamei lui la scăldat, ceea ce pentru el era o distracție și p fericire. Spre deosebire de Nică, eu am altfel de gânduri și altfel de atitudini față de aventură. Și eu mai mergeam ”la scăldat”, adică la ștrand, ca un copil urban ce sunt, cu prietenii mei, dar întotdeauna îi spuneam mamei totul (și pentru că era mult mai nesigur spațiul orașului, dar și ca să știe din start, ca nu cumva să afle ea singură și să ne certe după).

Poate și pentru că sunt fată? Cine știe... Dacă nu încalc (prea multe) reguli, asta nu înseamnă că nu e și copilăria mea unică. Nu e ca a lui Nică, dar nici nu cred că are cum să fie. Năzbâtiile sunt altele atunci când crești într-un oraș mare. Asta te forțează să fii mai responsabil cu tine și cu ceilalți. Iar faptul că ne știm așa speciali și diferiți vine tocmai din faptul că ne trăim în mod diferit copilăria.

Amintirile mele din copilărie De Bianca Dumitrache(XE) Amintiri din copilărie cred că este o reflexie a copilăriei mele, deoarece surprind fidel perioada cea mai fericită a vieții mele. Eu mă consider, ca și Nică, un copil universal, deoarece mă aseamăn mult cu el. Când eram mică, furam și eu cireșe și mere din curtea bunicii, luam flori din cea a mătușii și le dăruiam mamei (fără ca nimeni să știe de unde provin, până când eu însămi le-am mărturisit, fapt care le-a făcut râdă cu lacrimi).

Iarna eu dădeam startul la bătălia cu bulgări. Pusă mereu pe pozne, ca de obicei, făceam multe năzdrăvănii celor din jur, dar mai ales celor apropiați. Eram într-o stare de veselie și fericire continue. Și, cum eram la vârsta cea mai fericită a copilăriei, ca orice alt copil, împreună cu tovarășii mei de joacă, luam ciulinii de pe margini de drum ca să ne batem cu ei. Cu toate că toți eram plini și pe Nu e aceasta însă nici pe departe singura năzbâtie haine, și în păr de scaieți, pentru noi nu exista lucru mai făcută de Nică; au fost și altele, precum furtul cireșelor din distractiv decât să înceapă cineva bătaia! Uite-așa curtea mătușii Mărioara, vinderea ”pupezei din tei”, ajungeam în mare viteză în culmea fericirii! În primele mele amintiri, eram o fată rușinoasă, distrugerea cânepii, vizitele pe la moș Chiorpec și altele asemenea... Năzdrăvănii mai făceam și eu când eram mai fricoasă, chiar și de umbra mea speriată. A trecut însă mică, furam și eu corcodușele sau cireșele din fața timpul și m-am descoperit o năzdrăvană nevoie mare. De blocului, dar, în timp ce Nică era mai mereu pedepsit aceea, pentru mine, copilăria e un univers al jocurilor, plin pentru aceste stricăciuni, eu am cam scăpat cu fața curată. de haz și de farmec. Pentru corcodușe... Nu te reclamă nimeni!

Vara era cel mai frumos și mai distractiv, pentru că toți copiii ne adunam pe stradă; aduceam câte un flacon cu apă și ne stropeam până când curgeau șiroaie de apă din părul și din hainele noastre; după aceea, ne uscam la lumina soarelui celui auriu.

După ceva timp, știm că el se dusese la școala catihetică de la Fălticeni, pe care, în glumă, o mai chema și ”școală de popi” și ale cărei reguli nici că le-a respectat vreodată în mod serios (după cum nici scriitorul însuși nu le-a respectat. Se știe că nu-i convenea să poarte barbă De aceea eu mă consider acel copil universal ce se mare, că și-a tuns pletele, că tras cu pușca în ciorile de pe spune în critica literară că ar fi Nică: ne unește numărul turla bisericii și alte ”mărunțișuri de-astea”, pentru care a poznelor făcute. 37 ajuns caterisit). Ei, la capitolul reguli eu stau ceva mai bine.

Cu semne de întrebare: întrebare: HAARP şi încălzirea încălzirea globală De Adrian Soare (XIIB) (ilustrație de fundal: Copacul vieții, schiță în tehnică mixtă creion/pastă/cărbune, de Luana Mihaela Pălii (absolventă)

Ce este încălzirea globală? (dacă nu ştiaţi deja...) Încălzirea globală este fenomenul de creştere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei, în imediată apropiere a solului, precum şi a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar, mai ales, în ultimele decenii. Principala cauză: activitatea umană, în special eliberarea de dioxid de carbon în atmosferă, prin arderea de combustibili fosili. Ce se întâmplă, de fapt? Se generează un efect de seră, fenomen natural prin care o parte a radiaţiei trerestre în infraroşu este reţinută de atmosfera terestră. Aceasta se datorează unor gaze cu efect de seră, ce reflectă înapoi această radiaţie. Rezultatul este că temperatura medie a Pământului este cu circa 33⁰C mai mare decât ar fi în lipsa acestora (adică, de circa +15⁰C, în loc să fie de -18⁰C. Tot între paranteze fie spus, chiar cu titlu de glumă, nu căutaţi mai departe vinovaţii pentru toate acele zile de şcoală din mai şi iunie, când ne doboară căldura şi, ca lui Nică al lui Creangă, nu ne stă gândul decât la scaldă). Cine e de vină? Dioxidul de carbon face parte din cele mai multe combinaţii sub formă gazoasă. Metanul este o altă combinaţie sub formă gazoasă, în care se găseşte carbonul. Ozonul din straturile superioare ale atmosferei, deşi este extrem de necesar pentru viaţă, prin faptul că reflectă radiaţia în ultraviolet a Soarelui, are şi el păcatele lui: de fapt, reflectă selectiv radiaţia în ultraroşu emisă de sol, ceea ce face ca tocmai ozonul să fie unul dintre vinovaţii pentru producerea efectului de seră. Noi ipoteze: HAARP High-Frequency Active Auroral Research Program (Program Activ Auroral de Cercetare cu Frecvenţe Foarte Înalte), demarat în 1992 la Institutul de Geofizică al Universităţii Alaska din Fairbanks, este un proiect știinţific creat pentru determinarea comportamentului ozonului, azotului și ionilor la bombardamentul radiaţiei solare și cosmice, precum și la emisia de radiaţii de înaltă sau joasă frecvenţă de pe Pământ. Bugetul anual recunoscut în

mod oficial este de 30 de milioane de dolari, deşi se pare că în realitate finanţarea este mult mai mare. Titularul de proiect este Departamentul Apărării al Statelor Unite, respectiv US Navy și US Air Force. (conform a ceea ce scria în “Flacăra” Monica Ramirez la 20 august 2012). Din articolul domniei sale (şi nu numai! Cu toate că par mai degrabă speculaţii “trase de păr”, ideile referitoare la controlul climatic şi la experimentele prin care se poate controla mediul sunt tot mai adesea pe buzele unor cercetători) reiese că HAARP are ca scop determinarea comportamentului ozonului, azotului şi ionilor în raport cu radiaţia solară şi cu cea de joasă frecvenţă, adică, da! aţi intuit, tocmai al acelor factori pe care îi învinovăţim când vine vorba despre efectul de seră şi încălzirea globală. HAARP utilizează un echipament terestru format dintr-o reţea de antene. Aest sistem de antene special este descris de oamenii de ştiinţă drept “o teribilă armă geofizică, strategic şi cosmică de energie dirijată”, o reeditare a proiectului Star Wars, într-o formă mult mai economică, dar mult mai periculoasă, capabilă să provoace schimbarea vremii, dând naştere la ploi torenţiale, uragane, inundaţii şi chiar cutremure (vezi foto). Sistemul HAARP se bazează pe cercetările Bernard J. Eastlund care a dezvoltat ideile lui Nikolas Tesla, părintele teoriei conform căreia Pământul este un conductor uriaş şi sigur (dând astfel ideea şi, apoi, posibilitatea organizării sistemelor de telecomunicaţii). Chiar Ministerul Apărării al SUA a oferit exemple de studii de manipulare a fulgerelor şi a uraganelor prin proiectele Skyfire şi Stormfury. Până la urmă, tehnologiile revoluţionare pot fi utilizate pentru vindecare şi ajutorarea umanităţii. Am putea spera deci de la HAARP la acel control climatic care să ne aducă o vreme “ca-n Rai”? Sau, dimpotrivă, trebuie să ne întrebăm ce se va întâmpla dacă ne vom juca în continuare cu lucruri pe care nu le putem controla? Viitorul va aduce răspunsul.

RĂSPUNSURILE PROBLEMEI ”CUGET DECI EXIST”(P.31) Cel mai simplu este să ”sortezi”, exact ca la matematică, datele pe hârtie. Dacă vei face așa,vei rezolva foarte simplu problema.Începe de la a vedea cine sunt locuitorii caselor și ce le place. Lucrurile vor arăta cam așa: casa 1, galbenă,norvegian,dunhill, apă, pisică casa 2, albastră,danez, marlboro, ceai, cal casa 3, roșie, britanic, pall mall, lapte, pasăre casa 4, verde, german, rothmans, cafea, pește, casa 5, albă, suedez, winfield, bere, câine

RĂSPUNSURILE RUBRICII POVESTEA VORBEI (P.35): Puc (a) – obiect în formă de disc, din cauciuc, folosit la jocul de hochei pe gheaţă. Leah (c ) – polonez. Despre ruşinoasa înfrângere a leşilor (polonezilor), ai citit şi în nuvela Sobieski şi românii de Costache Negruzzi. Breb (a) – animal rozător, înrudit cu castorul, care trăia odată şi în ţara noastră. Puci (b) – încercare a unui grup politic militar de a răsturna prin violenţă un regim politic, o ordine statală. Dom (a) – catedrală impunătoare, biserică principală în unele oraşe italiene, germane etc.; prin extensie – clădire monumentală. Doct (c ) – învăţat, erudit, savant. Pisc (b) – vârf ascuţit (şi golaş) de munte sau de deal, dominând o vale sau o depresiune. Dalb (a) – 1. alb, curat, imaculat; 2. luminos, limpede, strălucitor; 3. atrăgător. Damf (b) – miros (de alcool) dezagreabil, caracteristic, pe care îl emană ceva sau cineva. Tâlc (c ) – 1. înţeles, sens, rost, semnificaţie, interpretare, explicaţie. Lax (c ) – care nu este strâns, întins sau încordat; destins, lejer. Morb (a) – boală. Tac (c ) – baston special de lemn, cu care jucătorii lovesc bilele la biliard. But (a) – bucată mare de carne. Omonimul înseamnă fiecare din stâlpii porţii la jocul de rugby.

Rețete pentru fericire

Pentru mine, înseamnă să-mi fie alături cei pe care îi iubesc și să îmi umple inima cu zâmbete și bucurii. Să îmi fie alături prieteni cu care să pot discuta deschis despre orice. Să nu îmi pese de ce spun ceilalți. (Ștefania Gheorghe)