Pofitul Agricol nr. 1 din 13 ianuarie 2021 by Profitul Agricol

nr. 1 din 13 ianuarie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 1/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Ce va face Oros de acum încolo? Iatå cå am intrat ¿i în 2021. Nu suntem nici mai lene¿i, nici mai harnici, dar måcar agricol anul începe promi¡åtor. Oricum, speran¡a ne e tot în Cel de Sus, cå pânå la sistemul de iriga¡ii al domnului Oros mai e... Apropo de Oros, cå o fi bine, cå nu o fi, ¿i în Guvernul Cî¡u este tot la Agriculturå. Pentru el abia începe o perioadå plinå de contre, piedici ¿i ¿icane. La Camera Deputa¡ilor, pre¿edinte la comisie este Adrian Chesnoiu. Care n-a uitat cum l-a luat Oros din biroul lui elegant de director ¿i l-a trimis så vadå cum încol¡esc semin¡ele pe la Buzåu. Nici partenerii de alian¡å, adicå USR-Plus ¿i UDMR, nu vor fi tocmai ni¿te pisoia¿i cu ministrul. Blajinul Cå¡ean (såptåmâna asta va fi confirmat secretar de stat la agriculturå din partea Alian¡ei USR-Plus) va asculta mai degrabå de Ciolo¿ sau de Ghinea decât de ¿eful lui de la minister. A¿a e linia ierarhicå în partid...

redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

ªi nu a început încå pantomima consultårilor cu asocia¡iile profesionale. Despre care aflåm întotdeauna prea târziu cå nu au con¡inut nimic important.

Abonamente ¿i difuzare

Pe cuvânt, am citit ni¿te încercåri mai bune de PNS pe Facebook. Dacå ai råbdare ¿i intri pe paginile potrivite, gåse¿ti destui preocupa¡i de soarta satului. Oameni decen¡i, civiliza¡i, cu påreri clar formulate, scrise coerent ¿i corect gramatical.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Eu mai admir la ei ¿i evitarea terminologiilor beligerante, de care politicul abuzeazå azi ca de zahår. Adicå, ei nu se luptå, ei dialogheazå, ei nu duc un råzboi, ei argumenteazå. Ar merita båga¡i în seamå mai mult, atât de preså, cât ¿i de oficiali.

Director

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 1/2021

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Neonicotinoidele: O derogare datå la timp

Fermierii de ce nu sunt vaccina¡i cu prioritate?

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia de cereale în 2020

Pre¡ul grâului este în cre¿tere

Pledoarie pentru înfiin¡area a 3 mari burse de cereale

Fere¿te-te de PSD ¿i când î¡i propune “afaceri”...

Se pregåte¿te unirea APIA cu AFIR? Dacå vor vrea europenii...

De ce au fost amenda¡i to¡i dealerii Claas ¿i Amazone

Existå suficiente solu¡ii disponibile pentru protec¡ia plantelor?

Fermierii care au cultivat porumb Pioneer au câ¿tigat concursul Corn Yield Contest

Bayer a testat cu succes ma¿ina de polenizare artificialå la porumb

Tánczos Barna>

Mediul, un minister care prive¿te Agricultura

Vitezå ¿i precizie cu semånåtoarea Amazone Precea 6000

Cererile de platå pentru rambursarea ajutorului de stat pentru motorina aferentå trimestrului IV-2020 44

Informa]ii externe 31

Via]a companiilor

Interviu

APIMAR vrea så atragå noi membri

Crede¡i cå Biden nu va sus¡ine fermierii americani?

Sub lupa Londrei

Noi probleme Un nou slogan în campaniile Adama: Listen, Learn, Deliver 32 pentru agricultura indianå Exportatorii de grâu din Australia, interesa¡i de Africa de Nord Ma[ini & utilaje

Magazin

Culturi vegetale Semne bune câmpul are

Moartea unui pionier al tehnicii, Helmut Claas

Rezerva de apå s-a refåcut doar în straturile superficiale

Clarificåri APIA despre subven¡iile pentru terenurile låsate pârloagå

Cre[terea animalelor

Noutate Alcedo: încå un erbicid Rival

Vaca nu ¡ine cont de sårbåtori, de zile libere

Densitatea de semånat la påioase

Avicultura, un sector în suferin¡å!

Alin Neam¡u, cel mai mare crescåtor de Mangali¡a din Timi¿ 38

Un insecticid Syngenta, sigur pentru insectele benefice

Ne-a påråsit un povestitor...

Dupå iepuri, la ªendriceni

O anvelopå cu pinteni pentru ATV

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Neonicotinoidele> O derogare dat\ la timp La finalul anului trecut, Ministerul Agriculturii a autorizat folosirea de neonicotinoide în tratamentul semin¡elor de porumb ¿i sfeclå de zahår pentru campania de primåvarå 2021. Ministerul Agriculturii a aprobat astfel solicitårile Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare (Pro Agro, LAPAR, APPR ¿i UNCVS) ¿i a Federa¡iei Cultivatorilor de Sfeclå de Zahår, ¿i a emis autoriza¡iile pentru utilizarea insecticidelor pe bazå de neonicotinoide Nuprid AL 600 FS, Cruiser 350 FS ¿i Poncho 600 FS la porumb, respectiv Poncho Beta FS 453,34 ¿i Cruiser 350 FS la sfecla de zahår. Pentru porumb, autorizarea este valabilå în perioada 25 ianuarie - 24 mai 2021, cu câteva condi¡ii obligatorii: - tratamentul semin¡ei va fi efectuat numai de cåtre prestatorii autoriza¡i ¿i se impun mai multe måsuri: • utilizarea semin¡elor tratate se face doar în regiunile afectate de dåunatorii de sol Tanymecus dilaticollis ¿i Agriotes spp.; • fermierii trebuie så semnalizeze, cu plåcu¡e speciale, câmpurile însåmân¡ate cu såmân¡å tratatå. Plåcu¡ele vor fi puse la dispozi¡ia fermierilor de cåtre cei care comercializeazå såmân¡a tratatå; • semin¡ele se eticheteazå corespunzåtor; • stocurile de såmân¡å tratatå, dacå existå, nu mai pot fi folosite dupå data de 24 mai ¿i trebuie distruse. Dupå efectuarea semånatului, ferProfitul Agricol 1/2021

mierii au obliga¡ia så transmitå oficiului fitosanitar jude¡ean localitatea ¿i blocul fizic în care au semånat, cantitatea de såmân¡å utilizatå ¿i modelul de semånåtoare folosit. La sfecla de zahår, perioada diferå: 1 martie - 30 mai 2021. Spre deosebire de porumb, folosirea neonicotinoidelor la sfecla de zahår este acordatå explicit doar pentru 15 jude¡e (Alba, Bacåu, Boto¿ani, Bra¿ov, Bråila, Cluj, Covasna, Gala¡i, Harghita, Ia¿i, Mure¿, Neam¡, Sibiu, Suceava ¿i Vaslui) ¿i doar dacå sunt afectate de Tanymecus palliatus, Agriotes spp., Bothynoderes punctiventris ¿i Chaectonema tibiali. Este interziså de¡inerea de stocuri de såmân¡å de sfeclå de zahår tratatå cu neonicotinoide dupå data de 30 mai. Derogårile mai prevåd obliga¡ia semånatului cu semånåtori prevåzute cu deflector, care så asigure reducerea emisiilor de praf în atmosferå. Dupå însåmân¡are, la control nu trebuie så se depisteze såmân¡å neincorporatå. Solicitan¡ii autoriza¡iei vor trebui så ¡inå o eviden¡å strictå a semin¡elor tratate, pe care o comunicå såptåmânal, în fiecare zi de luni, Autoritå¡ii Na¡ionale Fitosanitare. Nerespectarea prevederilor din autorizarea de utilizare a neonicotinoidelor duce la retragerea ei.

Andrei OSTROVEANU

George Cå¡ean, secretar de stat la agriculturå Dupå ce a ratat intrarea în Senat pe listele Alian¡ei USRPlus, George Cå¡ean (34 de ani, din Rotbav, Bra¿ov) va fi numit secretar de stat la agriculturå din partea alian¡ei, cu atribu¡ii, probabil, pe partea de dezvoltare ruralå. ¥n timpul campaniei electorale, George Cå¡ean a sus¡inut câteva idei interesante de dezvoltare a satului, pornind de la consultan¡å pentru comunitate, accesul fermierilor la på¿unile comunale (cunoa¿te direct problema, pårin¡ii såi fiind ciobani), ¿i un program de sate frumoase ¿i rânduite, prin care în¡elegea restaurarea caselor, turism ecologic ¿i altele. Controale în fermele zootehnice Au început controalele în fermele de animale. Se verificå documentele de achizi¡ie a materialului seminal, facturile sau documentul de transport pentru animale. Dacå nu are aceste documente, crescåtorul va fi amendat ¿i va fi exclus de la plata despågubirilor în cazul în care în fermå sau gospodårie se depisteazå pestå porcinå africanå. Bayer ¿i CureVac î¿i unesc for¡ele pentru un vaccin Covid-19 Cele douå companii au încheiat un acord de colaborare pentru dezvoltarea ¿i furnizarea CvnCoV, vaccin împotriva Covid-19 aflat în faza de testare. CureVac beneficiazå astfel de expertiza Bayer ¿i infrastructura sa solidå. Planul este de a facilita furnizarea câtorva sute de milioane de doze. “Nevoia de vaccinuri împotriva COVID-19 este enormå. Prin urmare, suntem încânta¡i så putem oferi un sprijin semnificativ CureVac, un lider în tehnologia ARNm, în dezvoltarea ¿i furnizarea ulterioarå a candidatului såu la vaccinul COVID-19”, a declarat Stefan Oelrich, membru în Consiliul de administra¡ie Bayer AG ¿i Pre¿edinte al Diviziei farmaceutice Bayer. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Asocia¡ia Europeanå pentru Protec¡ia Culturilor devine CropLife Europe Începând cu 2021, Asocia¡ia Europeanå pentru Protec¡ia Culturilor va func¡iona având o nouå denumire CropLife Europe - ¿i o organizare diferitå. Astfel, asocia¡ia î¿i extinde domeniul de activitate în zona de agriculturå digitalå ¿i de precizie, inova¡ie biotehnologicå în domeniul plantelor ¿i biopesticide. Reorganizarea aceasta are loc întrun moment în care factorii de decizie, institu¡iile de la nivelul Uniunii Europene, solicitå din ce în ce mai mult sistemului agroalimentar så adopte un model mai durabil de producere a alimentelor. “Producerea unei cantitå¡i suficiente de alimente în mod durabil nu poate fi realizatå prin simpla reducere a disponibilitå¡ii solu¡iilor de protec¡ie ¿i de hranå a plantelor. Trebuie så acceleråm dezvoltarea de solu¡ii mai bune ¿i mai eficiente, så încurajåm practici agricole îmbunåtå¡ite, tehnologiile inovatoare, pentru a produce hranå ce utilizeazå mai pu¡ine resurse”, spunea directorul general al CropLife Europe. CropLife Europe va cuprinde o gamå largå de subiecte: • Pesticide ¿i biopesticide utilizate în cultivarea organicå, pentru conservarea resurselor solului prin cultivare reduså sau cultivarea fårå prelucrarea solului, precum ¿i agricultura conven¡ionalå; • Aplica¡ii digitale ¿i de precizie care permit livrarea unei cantitå¡i minime de produs; • Caracteristici biotehnologice ale plantelor care vor permite culturilor så î¿i exprime poten¡ialul maxim în condi¡ii dificile folosind mai pu¡ine resurse. 8

Fermierii de ce nu sunt vaccina]i cu prioritate? Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro, cere guvernan¡ilor så includå fermierii pe lista categoriilor profesionale care trebuiesc vaccinate cu prioritate. Sigur, solicitare primitå mai mult sau mai pu¡in bine chiar de-ai lui, cåci sunt destui care s-ar aduna la o adicå sub flamura corona-scepticismului. “În contextul în care în toate ¡årile Uniunii Europene a fost începutå campania de imunizare a popula¡iei împotriva Covid-19, înså a¿a cum era de a¿teptat aceastå campanie se preconizeazå a dura o perioadå semnificativå de timp, având în vedere numårul limitat de doze de vaccin disponibile, Federa¡ia Na¡ionalå Pro Agro se alåturå celor mai importante organiza¡ii ale fermierilor ¿i ale industriei alimentare ¿i solicitå ca, la nivelul autoritå¡ilor în drept så stabileascå Strategia Na¡ionalå de Vaccinare, så se ¡inå cont de recomandårile Comisiei Europene care includ lucråtorii din agriculturå ¿i din industria alimentarå ca sectoare esen¡iale în afara celui de sånåtate publicå”, scrie Ionel Arion într-o scrisoare deschiså.

Federa¡ia Na¡ionalå Pro Agro solicitå ca Strategia Na¡ionalå de Vaccinare så fie adaptatå în acest sens, ¿i din dozele de vaccin disponibile så fie vaccina¡i, prioritar, fermierii ¿i mai ales lucråtorii lor. “Securitatea alimentarå nu poate fi men¡inutå decât asigurând sånåtatea ¿i securitatea tuturor lucråtorilor din agriculturå ¿i din industria alimentarå, ace¿tia riscându-¿i propria sånåtate de la apari¡ia pandemiei pentru asigurarea necesarului de alimente popula¡iei.” Demersul Pro Agro vine în continuarea unei provocåri ridicatå la nivel european de federa¡iile comercian¡ilor ¿i producåtorilor de produse alimentare, EFFAT ¿i FoodDrinkEurope, care au cerut statelor membre så stabileascå o prioritate pentru lucråtorii din industria agro-alimentarå. Ace¿tia î¿i exprimau temerea cå nu toatå lumea o så ajungå så fie imunizatå prea curând. ¥ntre timp Bruxelles-ul a contractat alte 300 de milioane de doze de vaccin. Doritori de vaccinare så fie...

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 1/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Fere[te-te de PSD [i când î]i propune “afaceri”... Nu este limpede de ce a trecut pe sub radarul presei audierea ministrului Adrian Oros de comisiile agricole reunite ale Camerei Deputa¡ilor ¿i Senatului. Meritå adus în prim-plan cel pu¡in un episod. La un moment dat, fårå så fie clar de ce, senatorul Ion Rotaru (PSD) l-a provocat pe Adrian Oros så rezilieze contractul de concesiune a terenului din Insula Mare a Bråilei. “Cel mai bun påmânt din Europa este concesionat pentru 480 de kilograme de grâu la hectar. Sunt acolo 60.000 de hectare, 56.000, câte sunt, concesionate. Dacå ne ducem în istorie ¿i tot aråtåm cu degetul, nu o så rezolvåm problema. Dacå s-ar rezilia acel contract, face¡i socoteala cât ar însemna o redeven¡å de 2.000-2.500 de kilograme de

grâu la hectar, fa¡å de 400-500 cât se plåte¿te acum”, i-a atras aten¡ia senatorul Rotaru colegului Oros. “Face¡i calculul cât ar însemna efortul statului, cât ar plåti despågubiri ¿i cât ar încasa în urmåtorii 5 ani”. I-a råspuns înså deputatul Nicolae Giugea (PNL), fost pre¿edinte al ADS. “Contractul cu Insula Mare a Bråilei este båtut în cuie de instan¡å. Instan¡a l-a prelungit de la 20 la 49 de ani”. Adrian Oros a confirmat cå ADS încearcå ridicarea nivelului redeven¡ei, dar este dificil. “Dacå nu gåsim o fisurå în contract, nu avem ce face. Merge doar la acele contracte la care (arenda¿ii - n. a.) vin så facå modificåri. Unii au venit ¿i au cerut suprafe¡e în plus, ¿i a¿a am modificat pentru toatå suprafa¡a. Dacå nu, (A. O.) nu”, a replicat ¿i ministrul.

Se preg\te[te unirea APIA cu AFIR? Dac\ vor vrea europenii... Tot de la audierea ministrului, un alt episod care meritå amintit este al replicilor Adrian Chesnoiu - Adrian Oros. Doar nu credea¡i cå deputatul PSD a uitat cum l-a trimis Oros så fie ¿ef peste ceva ce nu existå, banca de gene de la Buzåu? Acum, cå este pre¿edintele Comisiei de Agriculturå din Camera Deputa¡ilor, meritå urmårit ce månu¿i î¿i pune când îl va ¿icana pe ministru. La audieri, Chesnoiu a avut pregåtitå o întrebare excelentå: ce pozi¡ie adoptå ministrul liberal, o agen¡ie de plå¡i, cum se poartå prin Europa, sau douå, APIA ¿i AFIR, ca acum? “Nu este una din prioritå¡ile negocierilor, atâta timp cât nu este afectat Profitul Agricol 1/2021

fermierul”, a ¡â¿nit Oros. “Nu numårul de angaja¡i din agen¡ii, nici men¡inerea unor joburi acolo, ci cum func¡ioneazå cele douå agen¡ii, asta conteazå. Dacå în Uniunea Europeanå se va trece la unificarea într-o singurå institu¡ie, ¿i la noi se va petrece la fel”, ¿i-a mai netezit terenul Oros. La final, Adrian Chesnoiu i-a confirmat ministrului cå el nu crede în ideea unificårii, este mai bine ca acum, cu douå agen¡ii, pentru cå au proceduri diferite, iar unificarea lor ar putea îngreuna absorb¡ia de fonduri europene.

Andrei OSTROVEANU

Companiile preluate de RAGT Semences Dupå 14 ani de colaborare, RAGT Semences a preluat controlul tuturor ac¡iunilor companiilor de distribu¡ie a semin¡elor Seed Force din Noua Zeelandå ¿i Australia. Cele douå companii preluate de¡in centre de cercetare importante în strategia RAGT. "Achizi¡ia se aliniazå strategiei noastre de a deschide toate pie¡ele pe care suntem capabili så furnizåm solu¡ii varietale fermierilor ¿i partenerilor no¿tri”, explicå Laurent Guerreiro, managing director la RAGT Semences. Datoritå prezen¡ei puternice pe douå din cele mai importante pie¡e din emisfera sudicå, RAGT Semin¡e inten¡ioneazå så-¿i creascå prezen¡a într-o altå regiune strategicå, pe pie¡ele din Sud-Estul Asiei. ¥n lume, compania de¡ine 19 subsidiare ¿i 17 sta¡ii de procesare. Este prezentå în 50 de ¡åri, produce semin¡e din 32 de varietå¡i de culturå mare ¿i furaje. Anual înregistreazå 200 noi varietå¡i. 18% din cifra de afaceri este investitå în cercetare ¿i are peste 900 de angaja¡i. Ajutorul Na¡ional Tranzitoriu se prelunge¿te Crescåtorii de animale din România vor continua så primeascå ANT ¿i în anul 2022. Aceastå subven¡ie este acordatå de la bugetul na¡ional, iar cuantumul ei scade cu 5% pentru anul de cerere 2020, prin compara¡ie cu anul 2019. Conform noului regulament european, publicat la sfâr¿itul anului 2020, care stabile¿te condi¡iile pentru acordarea tuturor plå¡ilor din agriculturå, cuantumul ajutorului na¡ional tranzitoriu råmâne neschimbat pentru anii 2021 ¿i 2022, adicå va fi la nivelul anului 2020. Sprijinul se acordå atât pentru sectorul vegetal, cât ¿i zootehnie. Pentru anii 2020, 2021 ¿i 2022, cuantumul pe hectar, pe cap de animal ¿i tona de lapte scade cu 5% prin compara¡ie cu valoarea pe care a avut-o acest ajutor în 2019. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

De ce au fost amenda]i to]i dealerii Claas [i Amazone Ca så marcheze începutul de an, Consiliul Concuren¡ei a sanc¡ionat, cu amenzi de 127 de milioane de lei (aproximativ 26 de milioane euro) 9 companii din domeniul ma¿inilor agricole, to¡i dealeri Claas ¿i Amazone. Companiile sunt: 1. Claas Global Sales GmbH a primit 65.644.483,62 lei (traduse în 13,73 milioane euro de cåtre Consiliul Concuren¡ei); 2. Amazonen-Werke H. Dreyer GmbH&Co.KG a fost amendatå cu 28.746.093,91 lei (6,01 milioane euro); 3. Claas Regional Center South East Europe SRL, 20.563.470,06 lei (4,3 mil. euro); 4. Serv Class SRL a fost amendatå cu 4.163.368,81 lei (871.125 euro); 5. Agrocomer¡ Holding SA a primit 2.767.834,18 lei (579.129 euro); 6. Proinvest SRL, amendatå de Consiliul Concuren¡ei cu 2.667.877,03 lei (558.215 euro); 7. ProAgroService SRL are de achitat 1.264.093,99 lei (264.493 euro); 8. Ursa Mare Comprod SRL 850.699,17 lei (177.996 euro); 9. Tehnoland SRL, amendat cu 314.046,62 lei (65.710 euro). 10

Amenda, spune comunicatul Consiliului, vine în urma unei investiga¡ii ample, declan¿atå în 2017. Autoritatea de concuren¡å considerå cå cei 9 au fixat pre¡urile de vânzare pentru utilajele Claas ¿i Amazone în perioada 2014-2018. “Astfel, în contextul înfiin¡årii, la nivelul AFIR, a bazei de date cu pre¡uri de referin¡å pentru finan¡area din fonduri europene, companiile enumerate au stabilit împreunå pre¡urile, astfel încât så nu se concureze între ele.” Pânå la închiderea edi¡iei, niciunul dintre cei sanc¡iona¡i nu a transmis un punct de vedere, sub argumentul cå este vorba de o decizie preliminarå a Consiliului Concuren¡ei, care nu a fost încå comunicatå oficial. Odatå primitå pe canalele formale, fiecare î¿i rezervå dreptul de a lua måsurile legale adecvate. Investiga¡ia Consiliului a fost declan¿atå pe baza informa¡iilor primite pe Platforma Avertizorilor de Concuren¡å, care permite dela¡iunile anonime. Ba chiar comunicatul oficial încurajeazå companiile implicate în în¡elegeri anticoncuren¡iale så contacteze autoritatea, så î¿i recunoascå vina ¿i så

furnizeze dovezi. Re¡eaua de vânzåri Claas, ca de altfel ¿i cea Amazone, este formatå din entitå¡i juridice diferite (Serv Class, Agrocomer¡, Proinvest etc.), dar care respectå o politicå de pre¡uri unitarå. ªi politica AFIR vizavi de baza de date cu pre¡uri de referin¡å spune clar cå un model de utilaj, de la o anumitå marcå, poate fi introdus o singurå datå, cu o anumitå configura¡ie standard ¿i cu un anumit pre¡. Mai mult, AFIR are obliga¡ia de a verifica rezonabilitatea pre¡urilor, solicitând dealerilor de ma¿ini ori un catalog cu pre¡uri al producåtorului, ori o listå semnatå de producåtor, ba chiar alte contracte de vânzare-cumpårare. Deocamdatå, suntem la începutul unui scandal cu o mizå enormå.

Andrei OSTROVEANU Aceastå decizie a Consiliului Concuren¡ei nu afecteazå cu nimic nici calitatea utilajelor, nici calendarul de lansare a noutå¡ilor tehnice, nici rela¡ia dintre dealeri ¿i fermieri, au transmis reprezentan¡ii Claas ¿i Amazone. Profitul Agricol 1/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan¡a 207 euro/t (+ 14) 1.014 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.12 - 1.01.2021, pre¡ cu livrare în ian. 2021. ¥n såptåmâna 28 decembrie 2020 - 1 ianuarie 2021 pre¡ul grâului a crescut. Astfel: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Ian Mar Apr

28.12 123 123 124

29.12 125 124 125

30.12 127 125 127

Cota¡ii - Bursa din Chicago Ian Mar Apr

28.12 214 215 213

29.12 215 217 215

31.12 129 127 129

01.01 130 129 131 $/t

30.12 31.12 01.01 217 219 220 219 220 221 219 221 223

la 261 dolari/tonå (1.44 lei) fa¡å de 257 dolari/tonå (1.028 lei) cât a închis licita¡iile în 11 decembrie 2020. Principalele destina¡ii ale exportului: Indonezia 75.370 tone, China 67.970 tone, Mexic 50.370 tone, Yemen 40.070 tone ¿i Irak 17.770 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 249 dolari/tonå (996 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 28.12 Rouen 203 Dunquerque 207 Pallice 209 Creil FOB 203 Moselle FOB 197 Rouen FOB 251

29.12 30.12 205 207 209 210 210 211 204 205 199 200 253 255

Ian Mar Apr

29.12 243 239 245

30.12 245 241 247

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 259 euro/tonå (1.269 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

31.12 247 243 249

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în ianuarie 2021, este de 187 dolari/tonå (748 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 203 euro/tonå (995 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 1 ianuarie 2021, a fost

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 197 euro/tonå (965 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 199 euro/tonå (975 lei). A crescut cu 6 euro/tonå.

Ian Mar Apr

28.12 159 163 161

29.12 30.12 31.12 01.01 161 163 165 165 165 167 169 167 163 165 167 169

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 28.12 Bordeaux 185 Pallice 189 Rhin FOB 197 Bordeaux FOB 192 Pontivy 193

$/t

euro/t

29.12 30.12 31.12 01.01 187 189 190 191 190 191 193 194 199 200 201 203 193 194 195 197 194 195 197 199

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Febr

$/t

01.01 249 245 251

FOB Constan¡a 193 euro/t (=) 946 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.12 - 1.01.2021, pre¡ cu livrare în ian. 2021.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în ianuarie 2021, a fost de 185 dolari/t (740 lei).

01.01 210 213 215 209 203 259

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 194 euro/tonå (951 lei).

România

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în ianuarie 2021 este de 190 dolari/t (760 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

de 217 dolari/tonå (868 lei), cu 6 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 213 euro/tonå (1.054 lei), în cre¿tere cu 6 euro/tonå.

euro/t 31.12 209 211 213 207 201 257

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 28.12 241 237 243

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 203 euro/tonå (995 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 28 dec. 2020.

€ - 4,9 lei $ - 4 lei

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 229 dolari/tonå (931 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 28 decembrie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

28.12 29.12 30.12 31.12 01.01 222 223 225 227 229 225 227 229 230 231

Profitul Agricol 1/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 28 decembrie 2020 - 1 ianuarie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a crescut pe toate bursele. Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 473 dolari/tonå (1.892 lei), cu 4 dolari/tonå mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 28 decembrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 28.12 427 425 420

Ian Mar Apr

29.12 429 427 421

$/t 30.12 430 429 422

31.12 431 430 423

01.01 432 431 424

Orz România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.12 - 1.01.2021, pre¡ cu livrare în ian. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 28.12 Rouen 195 Dunquerque 193 Moselle 193 Pontivy 199 Orz bere: Creil** 197 Moselle** 201

29.12 197 195 194 200

30.12 199 197 195 201

31.12 200 199 197 203

01.01 199 197 195 201

199 200 201 200 203 205 207 205

na 1.703.770 tone, Thailanda 169.770 tone, Egipt 103.770 tone, Indonezia 93.170 tone ¿i Olanda 90.770 tone.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 420 dolari/tonå (1.680 lei), în cre¿tere cu 7 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Ian Mar Apr

28.12 875 845 850

29.12 30.12 31.12 879 881 883 849 851 853 851 853 854

$/t 01.01 885 854 855

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 199 euro/tonå (975 lei), mai mare cu 4 euro/tonå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 205 euro/tonå (1.004 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 28 decembrie. Argentina: pentru livrare în ianuarie 2021, pre¡ul orzului furajer este 231 dolari/t (924 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de ultimele licita¡ii. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Japonia 5.170 tone.

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 28 decembrie 2020 - 1 ianuarie 2021, a fost de 203 dolari/tonå (800 lei), mai mare cu 3 dolari/tonå. Principalele destina¡ii ale exportului: China 324.770 tone ¿i

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

PREºURI

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 487 dolari/tonå (1.948 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå.

Sorg

28.12.2020 - 1.01.2021

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Ian Febr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

28.12 29.12 30.12 31.12 01.01 413 415 417 419 420 455 417 419 420 421

Floarea-soarelui

gistrat o cre¿tere de 14 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 505 euro/tonå (2.474 lei), mai mare cu 15 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna ianuarie 2021, este de 485 dolari/tonå (1.940 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 1 ian., a fost de 497 dolari/tonå (1.988 lei). A înre-

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna ianuarie 2021, a fost de 493 dolari/t (1.972 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

$/t

28.12 29.12 30.12 31.12 01.01 483 485 491 493 497

Ian

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 427 euro/tonå (2.092 lei), cu 10 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 28 dec. La bursa Rouen pre¡ul a fost

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Ian Febr

28.12 29.12 30.12 31.12 01.01 200 201 203 204 203 203 204 205 207 205

Ian Febr

euro/t

28.12 29.12 30.12 31.12 01.01 Dieppe 490 493 495 497 505

de 425 euro/tonå (2.082 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 423 euro/tonå (2.073 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

28.12 419 Dunquerque 417 Moselle 417

01.01 425 423 427

Ian Mar Apr

Rouen

29.12 421 419 421

30.12 422 420 423

31.12 424 421 425

28.12 459 455 450

29.12 463 457 453

30.12 465 459 455

31.12 467 461 457

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

261 dolari/t

Profitul Agricol 1/2021

217 dolari/t

$/t

28.12 29.12 30.12 31.12 01.01 479 481 483 485 487 485 487 489 490 491

473 dolari/t

203 dolari/t

$/t 01.01 469 463 459

+3 13

Pre]uri [i pie]e

Pre]ul grâului Produc¡ia de cartofi, u¿or peste douå milioane de tone în 2020 Produc¡ia de cartofi ob¡inutå în 2020 a trecut u¿or de douå milioane de tone, în scådere fa¡å de anul 2019 cu aproape 21%, când a totalizat 2,62 milioane de tone, potrivit datelor MADR. Randamentul la hectar a înregistrat un recul de aproape 3 tone, de la 15,44 tone în 2019 la 12,56 tone în 2020. Suprafa¡a cultivatå a scåzut cu 4.394 hectare. Suprafa¡a cultivatå cu cartofi a fost de 165.669 hectare anul trecut, în timp ce în 2019 a depå¿it 170.063 hectare. România consemna în urmå cu 10 ani produc¡ii de cartofi de 3,5 - 4 milioane de tone, dar de pe suprafe¡e mai mari, respectiv între 200.000 - 250.000 de hectare, înså în ultimii cinci ani suprafe¡ele cultivate au scåzut constant sub 200.000 de hectare. Zonele cu tradi¡ie în cultivarea cartofului sunt Harghita, Covasna, Bra¿ov, Suceava ¿i Sibiu.

este în cre[tere Rusia inten¡ioneazå så controleze vânzårile de grâu peste hotare ¿i a decis så aplice o taxå de export de 25 euro/tonå. Aceasta va intra în vigoare pe 15 februarie ¿i va fi men¡inutå pânå pe 30 iunie 2021. Dacå cantitatea de grâu exportatå va depå¿i 17,5 milioane de tone, atunci taxa se va majora cu 50%. Ac¡iunea Rusiei este principala cauzå care a dus la scumpirea grâului în ultima såptåmânå. Impactul acestei taxe a determinat Egiptul så se orienteze cåtre alte pie¡e ¿i så cumpere grâu din România (135.000 tone) ¿i Ucraina (115.000 tone) cu livrare în februarie 2021. Pre¡ul a fost de 269 dolari/tonå, în cre¿tere cu 7 dolari/tonå fa¡å de ultima

achizi¡ie fåcutå la începutul lunii decembrie. Faptul cå måsurile instituite de Rusia duc la scumpirea grâului, iar costurile cu transportul din Fran¡a este destul de ridicat, fac ca Egiptul så aibå motive solide så cumpere grâu din aceste regiuni. O altå presiune care se va resim¡i pe pia¡å în urmåtoarea perioadå este intrarea grâului australian pe pia¡å. Printre principalii cumpåråtori s-ar putea eviden¡ia China, înså existå un conflict comercial între cele douå state, care poate reduce schimburile comerciale între cele douå ¡åri. ¥ntre timp, exporturile de grâu din Fran¡a cåtre China au atins 6,95 milioane tone, iar schimburile intracomunitare au fost de 6,19 milioane tone.

Produc]ia de cereale în 2020 Dacå anul trecut produc¡ia totalå de cereale a României a fost de 30,4 milioane de tone, recoltatå de pe o suprafa¡å de 5,56 milioane hectare, anul acesta a ajuns la doar 17,03 milioane de tone, la o suprafa¡å u¿or reduså fa¡å de 2019, de circa 5,34 milioane hectare. Randamentul a înregistrat, de asemenea, un recul, de la 5.461 kg/ha în 2019 la 3.188 kg/ha în 2020. Potrivit Ministerului Agriculturii, produc¡ia de grâu a înregistrat un minus de aproape 41% fa¡å de 2019, ajungând la 6,091 milioane de tone, de pe o suprafa¡å de 2,088 milioane hectare ¿i o medie de 2.917 kg/ha, fa¡å de 4.749 kg/ha anul trecut. Produc¡ii reduse s-au mai înregis14

trat ¿i la orz - 727.377 tone, fa¡å de 1,34 milioane tone anul trecut, orzoaicå 279.039 tone (539.558 tone în 2019) ¿i ovåz - 187.522 tone (361.573 tone anul trecut). Nici în ceea ce prive¿te plantele oleaginoase situa¡ia nu a stat mai bine. Dacå în 2019, cu o recoltå de 3,56 milioane de tone, România a bifat cea mai mare produc¡ie de floarea-soarelui din Uniunea Europeanå, în 2020 a atins doar 1,84 milioane de tone de pe o suprafa¡å însåmân¡atå u¿or mai micå fa¡å de 2019, respectiv 1,21 milioane hectare, ¿i un randament de 1.510 kg/ha, comparativ cu 2.783 kg/ha anul trecut. La rapi¡å, reducerea nu a fost atât de drasticå, în condi¡iile în care în 2019

s-au ob¡inut 798.215 tone, iar anul acesta 663.710 tone. În schimb, produc¡ia de porumb boabe a înregistrat un recul cu circa 45% din cauza secetei în 2020, totalizând 9,63 milioane de tone, comparativ cu recolta de peste 17,43 milioane de tone a anului trecut, dar totu¿i o cantitate suficientå cât så acopere necesarul intern de porumb boabe estimat la 4,5 milioane de tone. Suprafa¡a însåmân¡atå a fost de 2,61 milioane hectare, cu doar 63.000 de hectare sub cea din 2019, înså randamentul a coborât la 3.695 kg/ha, fa¡å de 6.508 kg/ha. pagin\ de

Marilena RÅDUCU Profitul Agricol 1/2021

Pre]uri [i pie]e

Pledoarie pentru înfiin]area a

3 mari burse de cereale Sebastiano Stoppa, directorul administrativ al Emiliana West Rom (12.000 ha la Dude¿tii Vechi, Timi¿), crede cå agricultura are nevoie urgentå de înfiin¡area a trei mari burse de cereale: una la Constan¡a, una la Râmnicu Vâlcea ¿i una în Timi¿oara.

Sebastiano Stoppa,

director administrativ Emiliana West Rom

rin cea din Constan¡a så se vândå cerealele în stråinåtate, cea din Timi¿oara så deserveascå toatå zona de vest a ¡årii, iar cea de la Râmnicu Vâlcea, în centru, så fie utilizatå pentru valorificarea grâului pentru panifica¡ie. “Am ajuns la 31 de ani de la revolu¡ie ¿i încå nu existå un pre¡ clar la cereale, dupå care fermierul så se orienteze ¿i så ¿tie exact ce are de fåcut. Cel mai mult are de suferit agricultorul mic”, spune Sebastiano Stoppa. Portul Constan¡a este prea departe de fermierii din Transilvania, Banat ¿i nici chiar pe cei din Moldova nu îi poate ajuta prea mult. De aceea, Stoppa militeazå pentru înfiin¡area de burse de cereale pe zone, a¿a cum, spune el, existå în Italia, fiindcå este foarte dificil ca un fermier din Maramure¿, Cluj sau Timi¿ så vinå så î¿i vândå grâul ¿i porumbul la Constan¡a. “Nu e func¡ionabil acest sistem, fiindcå transportul este foarte costisitor. Dåuneazå bunului mers al agriculturii în România. Aståzi, cei mai mul¡i fermieri din zona de vest a României î¿i vând produsele direct în ¡årile din Occident. E mult mai eficient pentru ei, dar nu ¿i pentru sistemul agricol. De aceea trebuie reglementatå aceastå situa¡ie prin

Profitul Agricol 1/2021

existen¡a a trei burse de cereale. E o mare nevoie de existen¡a acestora, fiindcå trebuie så fie un pre¡ standard ¿i så existe reguli de vânzare a cerealelor pentru toatå lumea, iar dacå nu le respec¡i så fii eliminat de la burså, fiindcå atunci devii un fermier fårå credibilitate. A¿adar, oferå încredere rela¡iei dintre vânzåtor ¿i cumpåråtor. În plus vei ¿ti exact calitatea produsului pe care îl cumperi la burså ¿i po¡i verifica traseul. Existen¡a unui sistem de burse func¡ional ar aduce numai beneficii atât producåtorului român, cât ¿i cumpåråtorului. De asemenea, înfiin¡area unei burse determinå ¿i existen¡a unui “tribunal” al bursei, format din speciali¿ti, cåruia så le ceri ajutorul în cazul unor conflicte sau în¿elåciuni. Ca så ajungi în instan¡ele clasice så î¡i cape¡i dreptatea este mult mai dificil, fiindcå judecåtorii ¿i avoca¡ii nu sunt speciali¿ti în agriculturå, så ¿tie så intervinå cu exactitate la problema fermierului”, aten¡ioneazå Stoppa. Din fericire, spune el, în 2020, vânzarea cerealelor a mers foarte bine, din cauza pandemiei de coronavirus, a instabilitå¡ii interna¡ionale ¿i a secetei grele cu care s-a confruntat agricultura din România.

Grâul de calitate bunå s-a vândut cu 200 euro tona, floarea-soarelui high oleicå a fost valorificatå cu 460 euro tona, porumbul cu 180 euro tona, iar soia cu 420 euro tona. “Cerealele s-au vândut la pre¡uri satisfåcåtoare. A fost un an bun pentru agricultori. De exemplu, pentru Emiliana West Rom anul acesta a fost de mare succes, fiindcå a reu¿it så ob¡inå ¿i produc¡ii mari la grâu, porumb ¿i floarea-soarelui, dar ¿i så valorifice produc¡ia la pre¡uri foarte bune. În mod surprinzåtor, COVID-ul a fost în folosul agriculturii. Nici nu au fost mari probleme din cauza pandemiei. În fermå au fost numai douå cazuri. Trebuie så nu uitåm cå agricultura româneascå poate produce mult mai mult decât se consumå într-un an, iar dacå blochezi exportul, cum s-a încercat în vara anului 2020, ri¿ti så îl omori pe producåtorul agricol. Dimpotrivå, statul trebuie så îi creeze facilitå¡i så î¿i poatå valorifica produc¡ia la export. De exemplu Italia trebuie så cumpere cereale pentru a satisface consumul intern, pe când România trebuie så vândå, fiindcå are prea mult”, mai spune Stoppa.

Gheorghe MIRON 15

INTERVIU Tánczos Barna

Mediul, un minister care Senatorul Tánczos Barna (UDMR) este ministrul Mediului în cabinetul condus de liberalul Florin Cî¡u. Dar este ¿i membru al Comisiei pentru Agriculturå din Senat. Deoarece între Agriculturå ¿i Mediu existå numeroase conexiuni, iar desemnarea lui Tánczos ar trebui så fie de bun augur. Are studii economice, este el însu¿i fermier, a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii ¿i vicepre¿edinte al Comisiei pentru agriculturå din Senat, deci are o experien¡å bogatå în domeniu, o viziune de ansamblu ¿i totodatå dorin¡a sincerå de a sprijini agricultura. Invitat la interviul Profitul Agricol Live (emisiunea se transmite pe pagina de Facebook a revistei), Tánczos Barna a punctat: “În calitatea de ministru al Mediului, voi face tot posibilul så vin în sprijinul agricultorilor. Prima mea dragoste din punct de vedere administrativ este Agricultura ¿i prima dragoste nu se uitå niciodatå”.

Noul ministru a avansat un termen de maxim doi ani pentru a normaliza o problemå cåreia o pleiadå de predecesori nu i-au dat de capåt: gestionarea popula¡iilor de mistre¡i, ur¿i ¿i alte animale sålbatice, astfel încât pagubele produse de acestea fermierilor så se reducå drastic. “Este necesarå o schimbare de mentalitate la Ministerul Mediului, o altå abordare, un alt tip de comportament ¿i la Minister ¿i la asocia¡iile de vânåtori ¿i la administratorii fondurilor de vânåtoare. Avem nevoie de un management complex al fondului cinegetic. Trebuie så regândim modul de hrånire a acestor specii. Trebuie redobândit controlul migra¡iei mistre¡ilor. Este inadmisibil ca fermierii så devinå, din crescåtori de vaci sau de oi, crescåtori de mistre¡i ¿i ur¿i. 16

În foarte multe zone din ¡arå activitatea agricolå este aproape total compromiså de animalele sålbatice”. Tánczos a precizat cå a discutat subiectul chiar înainte de interviu cu speciali¿tii din Minister pe faunå, biodiversitate, fond cinegetic, legisla¡ie. “Sunt necesare studii ¿tiin¡ifice prin care så fundamentåm un alt tip de management al fondului cinegetic. Pagubele produse de animalele sålbatice pun o presiune uria¿å nu doar pe fermieri, ci ¿i pe bugetul de stat. Doar în ultimele ¿ase luni, Ministerul Mediului a achitat 4.768.385 lei pentru pagubele produse de ur¿i”.

Ministrul Mediului considerå cå este binevenitå stabilirea criteriilor de alocare a fondurilor europene pentru ecoscheme la nivel na¡ional, fiind încrezåtor cå va gåsi solu¡iile potrivite împreunå cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros. “Statele membre pot adapta ecoschemele la problemele locale. Desigur, în cadrul unor reguli clare ¿i stricte. Dar pot gândi måsurile de agromediu în func¡ie de nevoile fermierilor, cu condi¡ia ca ace¿tia så le aplice efectiv, pentru a reduce riscurile de poluare, asigurând o dezvoltare durabilå a activitå¡ii agricole”. Ministrul aratå cå România este frecvent criticatå la nivel european pentru modul cum trateazå problemele de mediu, una dintre cele mai spinoase probleme fiind cea a poluårii apelor cu nitri¡i ¿i nitra¡i, în cazul cåreia Agricultura joacå un rol decisiv. “Nu am reu¿it pânå acum så convingem exper¡ii Comisiei Europene cå putem face fa¡å acestei provocåri. De aceea, måsurile pe care le vom prevedea în noul PNS trebuie så producå efecte vizibile pe termen mediu, de ¿apte ani”. Tánczos Barna se pronun¡å pentru måsuri prin care problema poluårii

pânzelor freatice ¿i apelor de suprafa¡å cu nitri¡i ¿i nitra¡i så fie gestionatå la nivelul fermei sau chiar al gospodåriei individuale. “A existat un program prin care s-au construit platforme comunale pentru gunoiul de grajd. Nu a fost cea mai bunå solu¡ie. Am ¿i criticat-o, de altfel, de multe ori, pentru cå este greu så convingi fiecare crescåtor så ducå, zilnic sau såptåmânal, gunoiul de grajd pe acea platformå comunalå. (...) Uniunea Europeanå nu este inflexibilå. Am våzut de multe ori cå gunoiul de grajd e depozitat în câmp ¿i în alte state. E adevårat, în diverse locuri, nu în acela¿i loc an de an. Acest lucru este permis chiar în Fran¡a ¿i Austria”.

Faptul cå la Mediu e un specialist în Agriculturå e o sabie cu douå tåi¿uri. Tánczos Barna nu se laså convins de mesajul producåtorilor de pesticide ¿i îngrå¿åminte, care aratå cå România este în coada clasamentului european la consumul de inputuri în Agriculturå: “Într-adevår, noi folosim mai pu¡ine îngrå¿åminte la nivel na¡ional, calculat pe hectar. Dar avem o pråpastie între fermele mici, unde cantitå¡ile de îngrå¿åminte chimice folosite sunt foarte mici sau chiar inexistente, ¿i fermele mari, unde se folosesc cantitå¡i de îngrå¿åminte cel pu¡in la nivelul altor state europene. Deci, media na¡ionalå poate genera confuzii ¿i nu oferå råspunsul la întrebarea de ce România polueazå mai mult dacå se folosesc mai pu¡ine pesticide ¿i îngrå¿åminte chimice”.

De principiu, Tánczos Barna se declarå împotriva folosirii îngrå¿åmintelor chimice în “perioade nepotrivite”, dar acceptå cå situa¡iile speciale au nevoie de Profitul Agricol 1/2021

INTERVIU Tánczos Barna

prive[te Agricultura solu¡ii pe måsurå. Astfel, întrebat dacå se va permite fertilizarea în aceastå perioadå, chit cå nu este calendaristic una “potrivitå”, deoarece clima caldå a determinat plantele så consume ¿i riscå så fie înfometate în perioada urmåtoare, ministrul a promis cå va discuta problema cu omologul såu de la Agriculturå.

O altå promisiune a ministrului Tánczos este legatå de modul în care va ac¡iona Garda de Mediu. “Am preten¡ia ca Garda de Mediu så fie o institu¡ie de control ra¡ional. Så ac¡ioneze ferm, dar în niciun caz så fie un instrument de for¡å, de presiune. Scopul controalelor Gårzii de Mediu este så convingå agen¡ii economici, implicit fermierii, så respecte anumite cerin¡e de mediu. Amenda aplicatå la prima abatere nu este o solu¡ie. Sigur, nu discutåm de cazurile grave, cu poluare substan¡ialå ¿i mai ales deliberatå, cu efecte asupra sånåtå¡ii popula¡iei ¿i chiar pierderi de vie¡i omene¿ti. Dar acolo unde fermierul î¿i desfå¿oarå activitatea în general corect ¿i abaterea este una întâmplåtoare, sunt pentru o aplicare gradualå a sanc¡iunilor: avertisment, revenire în control ¿i amendå dacå nu sunt respectate indica¡iile din avertisment. În niciun caz nu mergem în control cu gândul de a strânge bani la bugetul de stat ¿i de a pune încå o cocoa¿å în spinarea fermierilor care au suficiente probleme cu constrângerile climatice ¿i evolu¡ia pre¡urilor din pia¡å”.

Având în vedere cå în România suprafe¡e semnificative sunt cultivate organic din cauza lipsei resurProfitul Agricol 1/2021

selor pentru achizi¡ia de îngrå¿åminte ¿i substan¡e de protec¡ie, ar fi relativ simplu så se atingå ¡inta europeanå de 25% din suprafa¡å rezervatå pentru agricultura bio, considerå Tánczos Barna. Înså, conversia spre organic implicå ni¿te costuri, pe care Uniunea trebuie så fie pregåtitå så le suporte. “În niciun caz nu trebuie så facem acest lucru în detrimentul productivitå¡ii, la scarå largå. ªi nu trebuie så constrângem fermele eficiente din agricultura conven¡ionalå så treacå spre bio. Politicile comune de mediu nu pot fi sus¡inute din buzunarele fermierilor. Conversia spre agricultura ecologicå este costisitoare. Dacå acest cost suplimentar nu este asigurat prin subven¡ii, vom avea falimente în rândul fermierilor, iar în loc de produc¡ii conven¡ionale cu respectarea cerin¡elor de mediu vom avea terenuri abandonate, grajduri goale, produc¡ii scåzute”.

Nici atingerea ¡intei de înjumåtå¡ire a consumului de pesticide în urmåtorul deceniu nu are în ministrul Mediului un sus¡inåtor necondi¡ionat: “Reducerea consumului de pesticide este o prioritate UE, o ¡intå foarte ambi¡ioaså, care nu ¿tiu dacå va fi atinså. În niciun caz nu se poate ajunge acolo fårå suport ¿tiin¡ific. Dacå reducerea consumului de pesticide va conduce direct la reducerea produc¡iei pe hectar, la reducerea semnificativå a veniturilor fermierilor, nu se va putea implementa, fårå compensåri ale pierderilor de venituri prin subven¡ii”.

Robert VERESS 17

CULTURI

VEGETALE Semne bune câmpul are Luna decembrie i-a adus lui Nicolae Sitaru speran¡a cå lucrurile se pot îndrepta. “Dupå semnele pe care le are, sper så fie un an bun”, spune fermierul. La el, în Ialomi¡a, s-au acumulat 130 litri/mp de apå, un nivel considerat bun. ¥n ianuarie urmeazå o perioadå mai umedå ¿i så sperå cå pânå în primåvarå se va normaliza situa¡ia din punctul de vedere al rezervei de apå în sol.

În

decembrie, Sitaru spunea cå nu va semåna porumb ¿i floarea-soarelui dacå nu se vor mai acumula precipita¡ii de cel pu¡in 200 l/mp. Acum sunt ¿anse mari ca în primåvarå så semene porumb ¿i floarea-soarelui. “Ultima oarå când am såpat în profil, înainte de anul nou, aveam cel mai pu¡in 60 cm påmânt reavån ¿i cel mai mult 90 cm”, spune fermierul. Anul anterior påmântul era afânat doar pe 15 cm. Rezerva nu s-a refåcut deocamdatå pentru cå a fost o lipså foarte mare de apå. În primåvara anului trecut a såpat o groapå. Påmântul era uscat pânå la o adâncime de 3,5 m. De-abia de acolo începea påmânt pu¡in reavån. “Dupå vreme rea mai vine ¿i vreme bunå. Ploile au venit destul de uniform. Cred cå 100 l/mp îi are toatå lumea pe aici, acumula¡i în decembrie”, spune fermierul. El face o compara¡ie foarte plasticå. Dacå anul trecut pe vremea

asta se ridica praful când intra pe câmp, acum s-ar înnåmoli. Va ajunge la concluzia cå rezerva e suficientå atunci când apa va ajunge la un nivel de jumåtate al canalelor de evacuare din solele cu un aport mai bun. A¿a se întâmpla de obicei toamnaprimåvara. Deocamdatå sunt seci. “Este indicatorul meu. Trebuie så observi toate lucrurile care ne înconjoarå ca så ¿tii ce ai de fåcut”. Temperaturile mari au fåcut bine, deocamdatå. Faptul cå påmântul a fost dezghe¡at a ajutat ca apa så se infiltreze încet în påmânt. Erau multe câmpuri neråsårite din cauza secetei, iar acum a råsårit integral. Cåldura a mai fåcut ca rapi¡a micå så mai creascå ¿i så aibå ¿anse så creascå, så treacå peste perioadele cu temperaturi scåzute. Chiar dacå ne-am obi¿nuit cu temperaturi ridicate, fermierul atrage aten¡ia cå iarna nu s-a încheiat. “Våd cå anul acesta Pa¿tele este târziu, pe 2 mai. De regulå, când Pa¿tele e târziu ¿i iarna e mai lungå”, mai remarcå Nicolae Sitaru. El considerå cå perioadele de înghe¡ care vor urma vor mai reduce infestarea cu dåunåtori, chiar dacå vor

depune ouå, nu au cum så reziste. În privin¡a fertilizårii, fermierii din zonå så ¡in cont cå anul trecut azotul ¿i nici îngrå¿åmintele complexe nu au fost consumate ca urmare a secetei. Cine va fertiliza normal va avea un aport suplimentar. De regulå, toamna târziu câmpurile erau vine¡ii-ro¿iatice. Era evidentå instalarea unor caren¡e puternice. Acum, aratå bine pentru cå rapi¡a a fost semånatå dupå grâu ¿i grâul nu a consumat. “Så speråm cå va fi un an bun ¿i vom face iar 10 mil. tone de grâu ¿i så fie un pre¡ normal. E mai bine så fie produc¡ie mare ¿i pre¡ normal decât pre¡ mare ¿i produc¡ie micå. Trebuie så tråim cu to¡ii, producåtori ¿i consumatori”, încheie Sitaru pe un ton optimist.

Mihai Budai, director tehnic al Agroind Cauaceu, din jude¡ul Bihor, estimeazå cå cerealele påioase sunt råsårite în propor¡ie de 65-70%. Restul sunt în curs de råsårire. Diferen¡a constå din cauzå cå s-a întârziat uuu

a consemnat Adrian MIHAI

ªtefan Grozåvescu, din jude¡ul Olt, este mul¡umit de starea culturilor. Majoritatea fermierilor din jude¡ au avut produc¡ii bune în 2020, a fost un an normal. În ferma sa rapi¡a ocupå 480 ha, este în 10-12 frunze. La semånat a aplicat 200 kg/ha de îngrå¿åminte complexe. “Din punct de vedere vegetativ câmpul aratå foarte bine. Am fåcut tratament cu fungicid ¿i regulator de cre¿tere. Are motive så creadå cå, dacå nu vor veni geruri foarte mari, în primåvarå culturile vor aråta excelent. Pânå acum nu a avut geruri foarte mari. S-au fåcut douå tratamente insecticide la rapi¡å. “Este o toamnå blândå-lini¿titå”, spune fermierul. Ar vrea så fie la fel în fiecare an. Culturile au råsårire uniformå, densitate idealå. Grâul a ajuns la stadiul de înfrå¡ire. Profitul Agricol 1/2021

CULTURI VEGETALE uuu semånatul ca urmare a precipita¡iilor. Întârzierea a adus înså ¿i beneficii. Nu a fost atac de larve de muscå. Culturile semånate înainte de valul de ploi au suferit un atac de larve de muscå. A fost necesarå aplicarea unui insecticid sistemic destul de scump, remarcå agronomul. Rapi¡a se prezintå în condi¡ii bune pe 80% din suprafa¡å. 20% este în faza în care ar suporta temperaturi de -12-14°C fårå strat acoperitor, temperaturi care înså nu sunt prognozate. În toamnå au fost remarcate caren¡e de cupru ¿i magan pe 30% din supra-

fe¡e. Când s-a îmbogå¡it înså foliajul, la a doua - a treia frunzå, s-a dezvoltat ¿i rådåcina ¿i caren¡ele au dispårut. O devansare a fertilizårii în primåvarå nu este beneficå, apreciazå Budai. La plantele care pornesc în vegeta¡ie nu este bine så se aplice azot pentru cå surplusul de azot în acea fazå inhibå formarea de noi peri¿ori absorban¡i ai rådåcinii. În privin¡a insectelor, Budai atrage aten¡ia asupra gårgåri¡ei tulpinilor. În culturile de primåvarå, la temperaturi de 8-9 grade în timpul zilei, apare gårgåri¡a tulpinilor. Dupå 4-5 zile î¿i depune pon-

ta, apoi este tardivå interven¡ia. Riscul apare dupå mijlocul lui februarie. Pe 20% din suprafe¡e mai sunt aråturi de fåcut. Nu se pot înså efectua întrucât s-au adunat cantitå¡i mari de apå ¿i nu iese o lucrare de calitate. Viteza de înaintare e reduså, iar consumul de carburant cre¿te cu 50-60%. “Putem spune cå intervalul umiditå¡ii active este de peste 80% în vestul ¡årii. Din 20 septembrie ¿i pânå la sfâr¿itul anului s-au acumulat precipita¡ii de 200220 l/mp, pe alocuri chiar 250 l/mp”, apreciazå Budai. Umiditatea activå este evaluatå la 40% în sud ¿i est.

Rezerva de ap\ s-a ref\cut doar în straturile superficiale Chiar dacå luna decembrie ¿i începutul lunii ianuarie sunt mult mai bogate în precipita¡ii decât în mod normal, rezerva de apå din sol este departe de a se reface în straturile mai adânci ale solului (intervalul 20-100 cm). Elena Mateescu, directorul ANM, aratå cå e nevoie ca ¿i în restul lunii ianuarie, în februarie ¿i martie precipita¡iile så depå¿eascå normele climatologice.

rognoza pe urmåtoarele trei såptåmâni este, în linii mari, bunå din punct de vedere agro-meteorologic. Astfel, pentru såptåmâna 11-18 ianuarie, se estimeazå valori termice apropiate de cele medii multianuale în sud ¿i sud-est, unde precipita¡iile vor fi excedentare. Temperaturile vor fi mai scåzute în restul ¡årii, dar precipita¡iile mai reduse. În depresiunile din estul Transilvaniei e posibil ca temperaturile så coboare sub -10 grade C. Între 18-25 ianuarie se a¿teaptå temperaturi ¿i precipita¡ii în media multianualå, în vest ¿i nord chiar mai abundente decât 20

aceastå medie. Iar între 25 ianuarie - 1 februarie temperaturi mai ridicate cu 1,5-2 grade peste medie, precipita¡ii în media climatologicå. Chiar dacå luna decembrie 2020 a fost cea mai caldå din ultimii 60 de ani, cu abatere termicå pozitivå de 3,7 grade C, a fost, totodatå, una destul de bogatå în ploi ¿i ninsori. S-a consemnat un excedent de precipita¡ii fa¡å de media multianualå, atât la nivel na¡ional (61,6 l/mp fa¡å de 44,8 l/mp), cât ¿i în regiunile de sud ¿i sud-est ale ¡årii, respectiv Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei, ultimele trei fiind cele mai grav afectate de seceta anului trecut. În Banat, Cri¿ana ¿i Maramure¿ luna decembrie a fost mai secetoaså. Media multianualå na¡ionalå a precipita¡iilor din ianuarie este de 33,6 l/mp. Aceastå medie aproape a fost atinså încå din primele zile ale lunii, în unele regiuni, chiar depå¿itå în Oltenia, unde au cåzut 36,5 l/mp în intervalul 15 ianuarie. Mateescu spune cå sunt de a¿teptat så cadå cel pu¡in al¡i 35 de l/mp, în medie na¡ionalå, în urmåtoarele douå såptåmâni. În continuare se consemneazå diferen¡e mari de la o regiune la alta ¿i microzonåri ale regimului precipita¡iilor.

Elena Mateescu, director ANM

De exemplu, în Oltenia, la Apa Neagrå, s-au acumulat 350 l/mp din septembrie 2020 pânå în prezent. În unele zone din sud-est doar jumåtate din aceastå cantitate sau chiar mai pu¡in. De regulå, luna februarie este cea mai secetoaså lunå a anului în România, cu o medie multianualå de doar 31,6 l/mp. Dacå februarie 2021 va fi, înså, în linia lunilor decembrie 2020 ¿i ianuarie 2021, se vor întruni condi¡iile pentru produc¡ii bune ale culturilor de toamnå.

Robert VERESS Profitul Agricol 1/2021

CULTURI VEGETALE

Clarific\ri APIA despre subven]iile pentru terenurile l\sate pârloag\ Având în vedere seceta din 2020, mul¡i fermieri au luat în considerare posibilitatea de a nu înfiin¡a culturi de primåvarå, în lipsa unui volum de precipita¡ii satisfåcåtor. În acest context, chiar dacå se pare cå situa¡ia aprovizionårii cu apå tinde så se echilibreze, am solicitat Agen¡iei de Plå¡i ¿i Interven¡ie pentru Agriculturå clarificåri asupra statutului terenului låsat pârloagå.

onform articolului 2 din Ordonan¡a de urgen¡å a Guvernului nr. 3/2015, cu modificårile ¿i completårile ulterioare, pârloagå înseamnå teren arabil necultivat pe durata unui an, între¡inut în bune condi¡ii agricole ¿i de mediu, pe care se efectueazå activitatea minimå a¿a cum este definitå la alin. (2) lit. c). Perioada în care terenul este låsat în pârloagå este de minimum 6 luni într-un an calendaristic ¿i acoperå lunile aprilie septembrie. Condi¡iile pe care trebuie le îndeplineascå fermierii care declarå teren necultivat (pârloagå) în cererea unicå de platå sunt condi¡iile generale de acordare a plå¡ilor directe prevåzute la art. 8 din OUG nr. 3/2015, cu modificårile ¿i completårile ulterioare. Terenul necultivat declarat pe acela¿i amplasament mai mult de un an nu este eligibil la platå, iar fermierii care se aflå în aceastå situa¡ie trebuie så declare parcelele cu teren necultivat ¿i au posibilitatea de a nu solicita plata pentru aceastå suprafa¡å pentru a nu fi sanc¡iona¡i. Conform legisla¡iei în vigoare,

terenuri arabile (TA) înseamnå terenuri cultivate în scopul produc¡iei agricole sau suprafe¡e disponibile pentru produc¡ia agricolå, dar låsate pârloagå, indiferent dacå terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protec¡ie fixe sau mobile. În cererea unicå de platå fermierii vor trebui så declare parcelele cu teren necultivat selectând codurile de culturå 970 - teren necultivat sau 972 - teren sub sere ¿i solarii necultivat. Lista codurilor de culturi se regåse¿te în Anexa 2 din Ordinul MADR nr. 52/2020 de aprobare a formularului de cerere unicå de platå ¿i este disponibilå în aplica¡ia IPA Online puså la dispozi¡ia fermierilor de cåtre APIA. Nu sunt eligibile la platå suprafe¡ele de pârloagå declarate/determinate pe acela¿i amplasament mai mult de un an, cu excep¡ia suprafe¡elor arabile men¡inute necultivate pe o perioadå mai mare decât un an pentru respectarea angajamentelor din cadrul måsurii prevåzute la articolul 33 alineatul (2), litera a) din ordonan¡å, dacå este respectatå activitatea agricolå definitå la art. 2 alin (2) din ordonan¡å”. În anul 2021 dacå fermierul declarå o parcelå de teren necultivat (cod 970 ¿i/sau 972) ¿i dacå aceea¿i suprafa¡å a fost declaratå ¿i în anul 2020 cu cod 970 ¿i/sau 972, în aplica¡ia IPA-Online, fermierii primesc mesaj de aten¡ionare. Fermierii care declarå aceste suprafe¡e în cererea unicå de platå trebuie så aibå în vedere faptul cå solicitarea plå¡ii pe aceste suprafe¡e poate determina sanc¡iuni conform prevederilor art. 19 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European ¿i al Consiliului în ceea ce prive¿te Sistemul Integrat de Administrare ¿i Control.

40.840 ha au fost suprafe¡ele necultivate înregistrate la APIA în campania 2019, în scådere fa¡å de 43.955 ha, suprafe¡ele din anul anterior.

Referitor la platå, precizåm cå terenul necultivat se calificå la platå în cadrul Schemei de platå unicå pe suprafa¡å (SAPS), întrucât legisla¡ia în vigoare nu condi¡ioneazå aceastå platå de cultivarea terenului. Schema de platå unicå pe suprafa¡å (SAPS) presupune acordarea unei plå¡i unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, decuplatå total de produc¡ie, iar cuantumul plå¡ii unice pe suprafa¡å se stabile¿te anual prin hotårâre a Guvernului (ex. H.G. 819/2020 - schema de platå unicå pe suprafa¡å: 98,7381 euro/ha). De asemenea, în cazul în care fermierii solicitå platå în cadrul schemelor de sprijin cuplat ¿i plata pentru practicile agricole benefice pentru climå ¿i mediu trebuie så respecte condi¡iile specifice acestor scheme de platå, prevåzute în Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificårile ¿i completårile ulterioare. Suprafe¡ele de teren necultivat nu sunt eligibile pentru plata redistributivå, înverzire, tânår fermier sau Ajutor Na¡ional Tranzitoriu.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 1/2021

CULTURI VEGETALE Cultura de floarea-soarelui, 6/49 în lipsa neonicotinoidelor Fårå derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor, cultura de floareasoarelui e o loterie cu ¿anse reduse de câ¿tig, spune Dumitru Manole, pre¿edinte al Asocia¡iei pentru Cultura Florii-Soarelui. “Ce facem cu tratamentul semin¡elor înainte de semånat? Aceasta este întrebarea tuturor producåtorilor agricoli ¿i a mea. Am transmis un memoriu elaborat cåtre Ministerul Agriculturii. Nu am primit nici acum nici un råspuns. Trebuie så ne aplecåm cåtre rezultatele cercetårii ¿tiin¡ifice”, spune Manole. Dacå în cazul porumbului mai existå ¿anse de salvare a culturii prin tratamente în vegeta¡ie, în cazul florii-soarelui acestea sunt reduse. O plantå al cårei vârf de cre¿tere este retezat nu se mai reface. Fermierul a¿teaptå o implicare cu mai multå seriozitate a Alian¡ei pentru Cooperare în Agriculturå în sus¡inerea neonicotinoidelor la Bruxelles. Interes crescut pentru sta¡iile meteo Sta¡iile meteo au fost în aten¡ia fermierilor la sfâr¿itul anului trecut. “Interesul fa¡å de sta¡iile meteo a crescut încå de la începutul lunii noiembrie deoarece fermierii doresc så se pregateascå pentru noul an agricol cu solu¡ii menite så îi ajute så ia cele mai bune decizii. Senzorul de precipita¡ii a fost ¿i este în continuare cel mai cerut accesoriu de fermierii no¿tri la o sta¡ie meteo”, ne spune Alexandra Radu, responsabil marketing ¿i comunicare la Isagri. Sta¡iile meteo reprezintå un produs nou pentru Isagri, motiv pentru care nu sunt relevante procentele de cre¿tere, dar potrivit, responsabilului de marketing “pentru un produs nou lansat, vânzårile merg foarte bine”. Sta¡iile meteo profesionale fermierii beneficiazå de o serie de senzori ce furnizeazå informa¡ii privind precipita¡iile, temperatura aerului, umiditatea, presiunea atmosfericå, direc¡ia ¿i viteza vântului. Sta¡iile mai pot fi dotate, op¡ional, ¿i cu al¡i senzori. 24

Noutate Alcedo>

înc\ un erbicid Rival Gama erbicidelor Rival, care figureazå de douå decenii în portofoliul Alcedo, se îmbogå¡e¿te anul acesta cu un nou membru: Rival Star 50 SX. Este un erbicid produs în România, având substan¡a activå tribenuronmetil, în concentra¡ie de 500 g/kg. El urmeazå lansårii anul trecut a produsului Rival Top 20 SG, un erbicid de tip sulfonilureic pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene din culturile de cereale påioase.

Ce combate Erbicidarea cu Rival Star 50 SX ac¡ioneazå asupra unui spectru larg de buruieni dicotiledonate anuale ¿i perene din culturile de grâu, orz, secarå ¿i triticale, inclusiv asupra celor rezistente la 2,4 D.

varå este de la începerea alungiri paiului pânå la apari¡ia frunzei stindard (BBCH 30-37), iar pålåmida este în stadiul de rozetå, doza recomandatå fiind de 37,5 g/ha. Pentru cerealele semånate primåvara (grâu, orz, ovåz), perioada optimå de aplicare este de la faza de 3 frunze pânå la sfâr¿itul înfrå¡irii (BBCH 13-30), când buruienile sunt în faza de 2-6 frunze, doza recomandatå fiind de 45 g/ha. Cu cât stadiul de vegeta¡ie al buruienilor este mai mare, cu atât eficacitatea erbicidului se reduce.

Cum combate Produsul este absorbit prin frunze ¿i rådåcini, iar apoi translocat rapid în întreaga plantå. Substan¡a activå inhibå diviziunea celularå în vârfurile de cre¿tere ale låstarilor ¿i rådåcinilor plantelor sensibile. Cre¿terea buruienilor este opritå dupå câteva ore de la Compatibilitate Rival Star 50 SX se poate amesteaplicare, dar simptomele vizibile apar dupå 5-10 zile, iar moartea survine ca cu erbicidele Dicopur M sau Starane Super, pentru lårgirea spectrului de budupå 15-25 zile. ruieni cu frunza latå combåtute, dar ¿i cu erbicide antigramineice precum Când se aplicå? Rival Star 50 SX se aplicå atât Senior ¿i Fenova Super. De asemenea, toamna, cât ¿i primåvara. Dacå se apli- asocierea erbicidului cu surfactan¡ii Vicå toamna, în culturile de grâu, orz, tri- tal 90 sau Silwet Star permite cre¿terea ticale ¿i secarå, perioada optimå de eficacitå¡ii printr-o mai bunå transloaplicare este de la faza de 3 frunze a care a produsului. grâului pânå la sfâr¿itul înfrå¡irii (BBCH 13-30), când buruienile sunt în faza de Contraindica¡ii Rival Star 50 SX nu se aplicå atunci 2-6 frunze. Doza recomandatå este de când temperatura aerului este de sub 30 g/ha. Tot pentru culturile semånate în 10°C sau peste 25°C. toamnå, pentru combaterea pålåmidei, perioada optimå de aplicare în primåRobert VERESS

Profitul Agricol 1/2021

CULTURI VEGETALE Nu folosi¡i tehnologii înainte de testare!

Densitatea de sem\nat la p\ioase dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Am citit zilele acestea pårerea unei specialiste în extensie de la Universitatea de Stat din Oklahoma care considerå cå interac¡iunea strânså cu producåtorii este vitalå pentru a în¡elege strategiile lor de produc¡ie ¿i a stabili obiective de cercetare realiste.

Strategie nerealistå: fårå înfrå¡ire În 1968 un grup de cercetåtori australieni au propus un ideotip (plantå idealå) de grâu, care se caracteriza prin monoculm (o singurå tulpinå), cu frunze pu¡ine ¿i mici, spice mari etc. Densitatea vizatå este de 700-800 spice/mp. Prin mårirea excesivå a densitå¡ii la semånat, se poate ajunge la o singurå tulpinå/plantå. Dar meritå oare? Componentele de produc¡ie: numårul de spice/mp, numårul de boabe/spic ¿i masa unei semin¡e (MMB/1000), pot fi influen¡ate prin tehnologii, astfel încât så se ob¡inå produc¡ii foarte asemånåtoare, cu valori foarte diferite. De bunå seamå cå un fermier care contestå cu atâta vehemen¡å înfrå¡irea este adeptul densitå¡ilor mari: “în contradic¡ie cu lumea universitarå, am sus¡inut cå, în cazul soiurilor intensive, nu mai este de luat în considerare aspectul înfrå¡irii. Este sigur un fenomen depå¿it. Era un fenomen caracteristic altor soiuri de grâu, nu celor de azi, intensive”. Soiuri intensive au existat întotdeauna. În anul 1211, când produc¡ia medie de grâu în insulele britanice era de 500-600 kg/ha, a fost înregistrat un record de 5,3 t/ha (LT Evans, 1993). Iar în 1983 o produc¡ie mare, de 9,56 t/ha, a fost ob¡inutå cu 479 spice/mp, 39 26

boabe/spic ¿i MMB de 51,2 g. În urmå cu câ¡iva ani, în Anglia, a fost ob¡inutå o produc¡ie-record de 16,52 t/ha, cu 330 b.g./mp, 836 spice/mp, 36 boabe/ spic ¿i MMB de 55,9 g. Multe soiuri intensive actuale au o capacitate mare de înfrå¡ire. Pe o platformå Saaten-Union de la Drajna, Ionu¡ Bålan (director regional) a demonstrat capacitatea foarte mare de înfrå¡ire. A numårat între 10 ¿i 20 fra¡i cu spice formate la plante din soiul Centurion, la diferite densitå¡i. În condi¡ii de produc¡ie se seamånå 350 b.g./mp pentru a ob¡ine în jur de 700 spice recoltabile/mp.

Nedumeriri a) Dacå soiul Centurion formeazå 10-20 spice cu boabe, de ce nu se seamånå la densitå¡i de 5 ori mai mici decât numårul de spice, pentru a economisi såmân¡a? Produc¡ii mari la plantele înfrå¡ite se pot realiza numai când majoritatea fra¡ilor sunt forma¡i toamna sau în ferestrele iernii, la axila primelor 3-4 frunze de pe tulpina principalå. Numai fra¡ii care au 3 frunze desfå¿urate formeazå spice mari. În plus, ar fi probleme mari cu concuren¡a buruienilor.

b) De ce în majoritatea cazurilor se folosesc soiuri române¿ti (Glosa)? Densitatea recomandatå pentru soiul Glosa, în condi¡ii normale de produc¡ie, este de 450-550 b.g./mp, pentru a ob¡ine în jur de 600 spice/mp. La aceastå densitate, soiurile române¿ti nu au nevoie de regulatori de cre¿tere pentru a preveni cåderea. Explica¡ia este urmåtoarea. Deoarece în România nu sunt condi¡ii bune de înfrå¡ire în toamnå (secetå), soiurile române¿ti de grâu nu se caracterizeazå printr-o capacitate mare de înfrå¡ire. Din acest motiv, trebuie utilizate densitå¡i destul de mari ca så se compenseze fra¡ii care nu vor forma spice. Produc¡iile de la fra¡ii forma¡i primåvara sunt mai mici. De aici ¿i dorin¡a unor fermieri de a nu avea nevoie de înfrå¡ire de primåvarå ¿i mizeazå pe tulpinile principale. Pe solurile fertile, înfrå¡irea este mai reduså, datoritå mecanismului de apårare cunoscut ca sindromul evitårii umbririi. Iatå în ce constå acest proces. Când cre¿te densitatea, apare un dezechilibru între radia¡iile ro¿u (mai puternic absorbitå) ¿i ro¿u îndepårtat (mai pu¡in absorbitå). Plantele recunosc amenin¡area unei posibile umbriri prin detectarea raportului dintre radia¡iile ro¿u ¿i ro¿u îndepårtat. Din acest motiv î¿i diProfitul Agricol 1/2021

CULTURI VEGETALE rec¡ioneazå cre¿terea biomasei spre luminå (cre¿te înål¡imea), pentru a scåpa de amenin¡area umbririi. Când nu existå amenin¡area de umbrire, biomasa plantelor cre¿te ¿i lateral (înfrå¡ire). Deci, pe solurile fertile sau fertilizate cu doze mari de azot, plantele vecine (de grâu sau buruieni) sunt percepute ca pericol ¿i are loc cre¿terea în înål¡ime ¿i nu lateral, înfrå¡irea. Pânå nu demult, la Curtici se aplicau toamna 135 kg N/ha, ceea ce a influen¡at puternic înfrå¡irea timpurie, dar ¿i sindromul evitårii umbririi. Deoarece normele de ecocondi¡ionalitate nu mai permit acest lucru, va dispårea avantajul azotului în exces. Pe solurile mai pu¡in fertile de la Olari nu au fost ob¡inute acelea¿i produc¡ii, deoarece s-au format probabil ¿i fra¡i de primåvarå, mai pu¡ini productivi. Când au loc pierderi de densitate (secetå, ger, dåunåtori), scade pericolul de umbrire ¿i plantele înfrå¡esc. De regulå, pierderile de 10-20% sunt astfel acoperite de înfrå¡ire. Ce alegem, densitå¡i mari cu fra¡i

pu¡ini sau densitå¡i la fel de mari, dar cu înfrå¡ire moderatå? Speciali¿tii americani ne propun variante descrise mai jos. Termenul “fra¡i” se referå atât la tulpina principalå, cât ¿i la tulpinile secundare formate la axilele primelor 4 frunze: Ohio, Statele Unite. Pentru a se atinge poten¡ialul de produc¡ie al parcelei, la reluarea vegeta¡iei primåvara, numårul de fra¡i forma¡i toamna/mp trebuie så fie mai mare de 270 tulpini/mp (planta mamå ¿i fra¡ii primari, forma¡i la primele 3-4 frunze ale tulpinii principale). Cu o densitate de 400-450 spice/mp, provenite din 6-7 fra¡i/plantå forma¡i majoritatea toamna, dar ¿i primåvara, se pot ob¡ine 6,7 t/ha. Formarea fra¡ilor în toamnå este influen¡atå de epoca de semånat ¿i de azotul folosit. Pentru ob¡inerea unor produc¡ii mari, azotul trebuie aplicat la reluarea vegeta¡iei în func¡ie de numårul de fra¡i prezen¡i la ie¿irea din iarnå.

Oklahoma Obiectivul tehnologiei este de a duce la formarea a 3 spice pentru fiecare bob germinabil semånat. Produc¡ii profitabile se ob¡in dacå se formeazå între 570 ¿i 1070 spice/mp. Un studiu efectuat în acest stat a aråtat cå plantele provenite din semin¡ele semånate la sfâr¿itul lunii noiembrie formeazå numai 1,8 fra¡i/plantå. Din acest motiv, când se întârzie semånatul, se dubleazå sau tripleazå norma de semånat. Numårul de spice/plantå (înfrå¡irea productivå) este influen¡at de condi¡iile pedoclimatice, de epoca de semånat ¿i de densitate. Când cre¿te densitatea, scade numårul de fra¡i fertili/bob germinabil. Când scade densitatea, scade numårul de semin¡e care formeazå spice ¿i cre¿te MMB.

Concluzie finalå: “Nimeni nu e perfect, toatå lumea-i cu defect! De aceea testa¡i tehnologiile înainte de a le utiliza pe suprafe¡e mari.”

Un insecticid Syngenta, sigur pentru insectele benefice Syngenta Crop Protection a anun¡at recent lansarea unei noi substan¡e active insecticide, Spiropidion. Poate fi folositå pentru a proteja, într-un mod efectiv ¿i sustenabil pentru mediu, o varietate mare de culturi de unii dintre cei mai agresivi ¿i dificil de combåtut dåunåtori: insectele cu aparat bucal adaptat pentru în¡epat ¿i supt. Spiropidion este sigur pentru insectele polenizatoare ¿i cele benefice. Speciali¿tii companiei considerå cå Spiropidion, ce face parte dintr-o claså rarå de insecticide ce protejeazå culturile din interior, va avea un rol imporProfitul Agricol 1/2021

tant în programele integrate de control al dåunåtorilor. În România, insectele care în¡eapå ¿i sug, precum afidele, musculi¡a albå ¿i påduchi lâno¿i, devasteazå fructele ¿i legumele precum ro¿iile, pepenii, dar ¿i culturi mari, precum soia.

Prima înregistrare globalå a unui produs formulat care con¡ine Spiropidion a fost ob¡inutå în Guatemala în luna septembrie, unde produsul va fi comercializat sub marca Elestal Neo. În Uniunea Europeanå, solicitarea autorizårii va fi depuså în 2022-2023. Descoperirea ¿i aducerea pe pia¡å a acestei noi molecule este in line cu angajamenul Syngenta din noul Good Groth Plan de a accelera inova¡ia pentru fermier ¿i naturå, investind în urmåtorii ani 2 miliarde de dolari pentru a aduce pe pia¡å noi solu¡ii ¿i tehnologii sustenabile. 27

CULTURI VEGETALE

Exist\ suficiente solu]ii disponibile pentru protec]ia Fermierul român råmâne încet, dar sigur fårå solu¡ii viabile de protec¡ia culturilor. România are organisme de dåunare specifice, extrem de agresive ¿i care nu sunt prezente în alte state europene.

aceea Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor din România AIPROM, împreunå cu speciali¿tii din domeniu, cu fermierii ¿i cu distribuitorii de inputuri, au analizat situa¡ia produselor de protec¡ie a plantelor pentru cele mai importante culturi, pentru boli ¿i dåunåtori specifici, eviden¡iind golurile de protec¡ie ¿i încercând så estimeze pierderile de produc¡ie înregistrate în absen¡a acestor solu¡ii. “Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispozi¡ia factorilor politici, a reprezentan¡ilor MADR, ANF ¿i a asocia¡iilor profesionale de fermieri. Scopul proiectului este acela de a trage un semnal de alarmå cu privire la faptul cå protejarea culturilor de atacul bolilor ¿i dåunåtorilor a devenit din ce în ce mai dificilå în contextul reducerii numårului de solu¡ii disponibile pe pia¡a europeanå. A interzice produsele de uz fitosanitar fårå a pune absolut nimic în loc credem noi cå nu este sånåtos. Aståzi, mai avem aproximativ 30% - 40% din produsele de uz fitosanitar disponibile acum 15 - 20 de ani”, a declarat Vasile IOSIF, Pre¿edinte AIPROM.

Un exemplu în acest sens este Tanymecus dilaticollis (rå¡i¿oara porumbului). În absen¡a unei derogåri pentru tratamentul la såmân¡å, fermierul nu are niciun produs eficient omologat pentru combaterea acestui dåunåtor care pune în pericol cultura de porumb, o culturå extrem de importantå în România. AIPROM crede cå inova¡ia reprezintå o parte importantå a solu¡iei pentru o agriculturå durabilå ¿i produse sånåtoase într-o societate care respectå mediul ¿i gestioneazå resursele. “Ne dorim ca factorii de decizie så ¡inå cont de realitå¡ile curente vizavi de inovare ¿i så nu solicite industriei de protec¡ia plantelor produse care ar putea fi disponibile în mod real în 20-30 ani de acum încolo”, a conchis Vasile Iosif, Pre¿edinte AIPROM.

Dåunåtori în cultura de cereale Culturile de cereale påioase ocupå aståzi cea mai mare suprafa¡å, aproximativ 2,6-2,7 milioane de hectare. Pentru a ajunge la maturitate cerealele påioase petrec aproximativ 10 luni în câmp ¿i sunt expuse unui numår foarte mare de agen¡i patogeni: boli, buruieni ¿i dåunåtori. “Controlul chimic al acestor patogeni reprezintå cea mai eficientå armå în lupta integratå împotriva acestora. Toate celelalte måsuri agrotehnice de control au rolul de a reduce atacul agen¡ilor patogeni, fårå a-i putea controla efectiv. Ini¡iativa de reducere a consumului de pesticide în culturile agricole pune fermierii în situa¡ia de a nu mai putea face fa¡å presiunilor mari ale atacurilor principalilor patogeni ¿i totodatå creeazå con-

di¡ii de dezvoltare pentru agen¡ii patogeni secundari. Controlul par¡ial sau lipsa controlului acestor patogeni duce la bioacumulåri îngrijoråtoare în timp foarte scurt, producând atacuri fårå precedent în culturile de cereale”, a explicat Adrian Cosor, membru AIPROM.

Dåunåtori în cultura de grâu Retragerea tratamentului såmân¡å ¿i ulterior aproape a tuturor insecticidelor sistemice va duce la o utilizare excesivå a produselor de contact, cunoscute sub denumirea genericå de piretroizi. “Timpul scurt de protec¡ie ¿i rezisten¡å, pe care o vor cåpåta de la utilizarea excesivå, va duce la un numår mare de aplicåri. Astfel, într-un an cu presiune mare a dåunåtorilor, acest fapt se va råsfrânge într-un mod negativ asupra reziduurilor din recolte, existând riscul ca din cauza unui numår foarte mare de tratamente så fie depå¿ite MRL-urile ¿i recoltele respective så fie interzise pentru comercializare ¿i consum”, a explicat Vladimir Cojuhari, membru AIPROM.

Dåunåtori în cultura de porumb Aproximativ douå treimi din cantitatea de porumb produså în întreaga lume este utilizatå ca furaj. În unele ¡åri randamentul mediu la hectar atinge 10 t/ha, iar o mare parte este recoltatå în stare maturå ¿i utilizatå ca furaj. “Atât porumbul boabe, cât ¿i porumbul însilozat reprezintå hranå cu cel mai ridicat con¡inut caloric cu care pot fi hrånite animalele ¿i care con¡ine mai Profitul Agricol 1/2021

plantelor

Scana¡i codul QR pentru a accesa studiul realizat de AIPROM privind lipsa solu¡iilor de protec¡ia plantelor pentru anumite culturi, boli ¿i dåunåtori. mult ulei decât grâul sau orzul, dar are un con¡inut de proteine mai mic decât alte plante cerealiere. Produc¡ia de porumb a României în 2019 a fost de 16,99 milioane de tone de boabe. Este o recoltå cu 9% mai micå decât cea raportatå în 2018, în ciuda faptului cå suprafa¡a semånatå cu porumb în 2019 a fost mai mare cu 240.000 de hectare”, crede Daniel Stanciu, membru AIPROM.

Dåunåtorii la floarea-soarelui Floarea-soarelui este o culturå care suportå atacul a numeroase specii de agen¡i fitopatogeni, dåunåtori ¿i buruieni. “Prin såmân¡å se transmit numeroase boli, în special putregaiul cenu¿iu, putregaiul alb, mana. ¥n faza de germinare/råsårire floarea poate fi atacatå de viermii sârmå, gårgåri¡a porumbului Tanymecus dilaticollis ¿i al¡i dåunåtori de sol”, spune Andreea Caimac, membru AIPROM. Tanymecus dilaticollis repezintå un pericol deosebit, deoarece prin roaderea frunzelor cotiledonale în faza de råsårire, råmâne numai tija, care se usucå. De asemenea, plantele pot fi retezate de la bazå, producând mari pierderi de recoltå. “De aceea tratamentul la såmân¡å reprezintå o verigå importantå în combaProfitul Agricol 1/2021

terea unora dintre cele mai pågubitoare boli ¿i dåunåtori. Frunzele, tulpina ¿i calatidiul sunt atacate de numero¿i agen¡i patogeni precum Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinereal, Phomopsis helianthin, Phoma macdonaldi, Alternaria spp”, a adåugat Liviu Chira, membru AIPROM.

Dåunåtori în cultura de rapi¡å “Extinderea culturii de rapi¡å a fost înso¡itå de cre¿terea atacului dåunåtorilor ¿i o proliferare pe måsurå a bolilor, care se constituie în reali factori limitativi ai cantitå¡ii ¿i calitå¡ii produc¡iei. Siguran¡a produc¡iilor de semin¡e de rapi¡å este condi¡ionatå nemijlocit ¿i de protec¡ia culturilor împotriva atacurilor dåunåtorilor”, a mai spus Liviu Chira, membru AIPROM.

Dåunåtori în cultura de legume Utilizåm cu aproximativ 2/3 mai pu¡ine produse de protec¡ia plantelor pe hectar comparativ cu ¡årile din vestul Uniunii Europene, dar avem cu mult mai multe provocåri de depå¿it (entomofauna, dåunåtoare localå atât ca varietate, cât ¿i ca agresivitate, este mult peste ceea ce se întâlne¿te în ¡årile concurente, mari producåtoare de legume). “Pe lângå retragerea multor solu¡ii de protec¡ie eficiente, legumicultorii înfruntå ¿i o concuren¡å foarte agresivå din ¡årile aflate în afara UE ¿i care nu au acelea¿i restric¡ii, acestea putând utiliza produse mai eficiente, mai agresive, dar generatoare de profituri mai mari. Provocårile venite din partea unor dåunåtori nu pot fi sustenabil depå¿ite cu actualele solu¡ii ¿i mai ales cu viitoarele retrageri de produse. Dåunåtori ca Tuta absoluta (minierul tomatelor), Helicoverpa armigera (omida fructelor) sau Musculi¡a albå de serå (care nu mai este de mult un dåunåtor specific spa¡iilor protejate) sunt deja dåunåtori cu rezisten¡å la un numår mare de produse de protec¡ie a plantelor. Aici apare cea mai mare nevoie de inova¡ie generatoare de noi

CULTURI VEGETALE solu¡ii”, sus¡ine Sorin Petrache, membru AIPROM.

Dåunåtori ai pomilor fructiferi Una dintre cele mai mari investi¡ii pe care cultivatorii de livezi trebuie så le facå este investi¡ia în produsele de protec¡ie, deoarece pe tot parcursul ciclului de vegeta¡ie numårul de tratamente poate varia pentru o livadå intensivå de la 14 la 20 ¿i uneori mai mult. “Având în vedere numårul mare de tratamente care se aplicå în livezile super-intensive, existå o necesitate clarå de a alterna diferite clase de chimie, pentru a ¡ine sub control principalele boli ¿i dåunåtori, ¿i pentru a preveni apari¡ia formelor de rezisten¡å la substan¡ele disponibile pe pia¡å, acestea fiind din ce în ce mai limitate ca numår. În plus fa¡å de provocårile cu principalele boli ¿i dåunåtori cunoscu¡i, pomicultorii se confruntå cu apari¡ia unor noi dåunåtori (de ex. Dasineura Mali, Drosophilla Suzukii) pentru care nu existå solu¡ii omologate în acest moment ¿i care pot afecta calitativ ¿i cantitativ produc¡iile ob¡inute în livezile din România”, a explicat AnaMaria Pascariu, membru AIPROM. Fermierii au nevoie de suficiente produse pentru protec¡ia plantelor care så råspundå punctual problemelor din arealul României. Retragerea mai multor produse fitosanitare poate pune presiune pe cultivator, care va avea dificultå¡i în a produce la standardele cerute de pia¡å. “¥n plus, limitarea acestor solu¡ii poate determina utilizarea produselor råmase într-un mod nesustenabil ¿i implicit poate duce la apari¡ia unor forme de rezisten¡å a agen¡ilor patogeni ¿i dåunåtori. Pomicultorii au nevoie de ajutor pentru a depå¿i problemele cu care se confruntå: atât solu¡ii inovatoare de protec¡ia plantelor, cât ¿i suport pentru a produce fructe care så råspundå cerin¡elor din ce în ce mai riguroase ale consumatorilor”, a mai spus Andrei Doru, membru AIPROM. 29

Fermierii care au cultivat porumb Pioneer au câ[tigat concursul Corn Yield Contest În urmå cu câteva zile au fost anun¡a¡i câ¿tigåtorii concursului Corn Yield Contest organizat anual de Asocia¡ia Na¡ionalå a Cultivatorilor de Porumb (NCGA) din America. Fermierii care au cultivat hibrizi de porumb marca Pioneer au dus acaså cele mai importante premii - 13 trofee na¡ionale ¿i 219 premii la nivel statal. ¥n topul câ¿tigåtorilor a fost fermierul Don Stall din Charlotte, Michigan, care a ob¡inut cea mai ridicatå produc¡ie medie, 29.877 kg/ha, cu hibridul marca Pioneer P0720AM. Este, astfel, al patrulea an consecutiv când un produs Pioneer a câ¿tigat acest premiu. În general, fermierii care au cultivat hibrizi de porumb marca Pioneer s-au clasat pe primele 2 locuri în 41 de state. “Dorim så felicitåm to¡i câ¿tigåtorii concursului Corn Yield Contest organizat de NCGA, mul¡i dintre ace¿tia confruntându-se cu o multitudine de provocåri, dar reu¿ind, totu¿i, så ob¡inå aceste rezultate în mijlocul unei pandemii globale”, a declarat Judd O’Connor, Pre¿edinte, U.S. Commercial Business, Corteva Agriscience. “Rezultatele con30

cursului reflectå ceea ce am våzut la recolta de anul acesta, în care cei mai populari hibrizi de porumb Pioneer au câ¿tigat majoritatea competi¡iilor între loturile participante, cu un avantaj mediu de produc¡ie de peste 2.500 kg/ha, dar, dincolo de concursuri, mai important este cå i-au ajutat pe fermieri så-¿i atingå obiectivele de business.” În ciuda condi¡iilor meteo extreme în multe zone, provocate de secetå, furtuni de tip derecho ¿i uragane, fermierii au ob¡inut, totu¿i, rezultate de produc¡ie impresionante atunci când s-au calculat cifrele finale. Cu o gamå diversificatå de produse, dezvoltatå pentru a avea rezultate excelente în diferite condi¡ii de culturå, hibrizii de porumb marca Pioneer au înregistrat rezultate excep¡ionale în cadrul concursului, ilustrate prin cultivarea a mai mult de 203 hibrizi unici Pioneer, care s-au clasat printre câ¿tigåtorii de la nivel statal ¿i na¡ional. “În prezent, fermierii ¿tiu cum så ¡inå piept condi¡iilor vitrege ¿i, în ciuda acestora, e încurajator så vezi cå pot ob¡ine în fiecare an rezultate de produc¡ie ridicate, combinând practicile de

tehnologie intensivå cu cei mai performan¡i hibrizi de pe pia¡å”, a declarat O’Connor. “Fermierii au încredere în faptul ca Pioneer are hibridul potrivit pentru a-i ajuta så î¿i atingå obiectivele de productivitate, fåcându-le, în acela¿i timp, afacerile mai profitabile prin ob¡inerea unei produc¡ii mai mari la suprafa¡a cultivatå cu porumb.” Fermierii americani care cultivå porumb participå anual la concursul Corn Yield Contest organizat de NCGA. Conceput pentru a prezenta poten¡ialul genetic de produc¡ie al noilor hibrizi, dar ¿i ca o oportunitate de a învå¡a de la al¡i fermieri, ace¿tia intrå în concurs în ¿ase categorii, care includ porumb neirigat (A ¿i AA), neirigat fårå aråturå (no till) ¿i neirigat strip till, respectiv irigat fårå aråturå ¿i irigat strip till. Categoria AA neirigat se adreseazå agricultorilor din zona central vesticå, din statele Wisconsin, Ohio, Missouri, Minnesota, Iowa, Indiana ¿i Illinois. Categoria A neirigat se adreseazå oricårui producåtor din zona continentalå a Statelor Unite, din afara categoriei AA. Corteva Profitul Agricol 1/2021

CULTURI VEGETALE

Bayer a testat cu succes ma[ina de polenizare artificial\ la porumb În sezonul de primåvarå-varå 2020, în ferme din România care cultivå loturi de hibridare Dekalb, Bayer a testat noul Pollen Blower. E vorba de o ma¿inå cu ventilatoare care împrå¿tie polenul de pe rândurile de tatå pe rândurile de mamå, pentru a cre¿te procentul de polenizare. Testarea a fost cu succes, iar tehnologia va fi extinså, în anii urmåtori.

espre polenizarea suplimentarå la porumb aflau studen¡ii de la agronomie ¿i acum trei decenii. E drept, era o tehnologie rudimentarå la vremea respectivå: doi oameni trec o coardå peste paniculele de tatå, ca så scuture polenul. Mai exista, desigur, metoda “elicopterul”, care se aplica în lipsa totalå a vântului (curen¡ilor de aer) care så poar te polenul de la formele tatå la cele mamå. Efectiv, un elicopter zbura la joaså înål¡ime peste câmpurile cu loturi de hibridare a porumbului. “Acum trei ani, când lucram în Ungaria, am våzut o primå ini¡iativå din ¡årile emergente, în zona de produc¡ie, cu scopul de se investi într-o ma¿inå care så împrå¿tie polenul. Nu s-a real-

Profitul Agricol 1/2021

izat la acel moment din motive care nu îmi sunt cunoscute”, spune Eugen Diaconu, Field Operations Country Lead, Bayer Crop Science România. Proiectul Pollen Blower e originar din Argentina. “Monsanto lucreazå pe scarå largå cu aceastå ma¿inå în Statele Unite, Brazilia, Argentina. Neau venit schi¡ele din Argentina ¿i componentele au fost produse local, în România. Apoi, le-am asamblat în atelierul nostru din Dropia/Viziru, jude¡ul Bråila”. Fiind vorba de o adaptare a unei ma¿ini existente, costurile de produc¡ie au fost reduse. Pollen Blower este, practic, o ma¿inå de castrat Hagie, la care echipamentul de castrat se înlocuie¿te cu ventilatoare ¿i fante ce fac ca polenul de pe rândurile de plante-tatå så fie suflat pe rândurile de plante-mamå. Ma¿ina folositå în România poate fi consideratå un prototip. Ea a fost testatå la foarte mul¡i hibrizi, în cca 1.400 ha din mai multe câmpuri din jude¡ele Ialomi¡a ¿i Bråila. Unul dintre fermierii care a beneficiat de aceastå tehnologie spune cå sporul de polenizare a fost spectaculos: 30-40% în compara¡ie cu loturile martor, fapt ce se traduce printrun spor de produc¡ie de 10-20%. Diaconu explicå: “Sunt hibrizi la care forma tatå nu este un bun polenizator

sau tata este foarte scund ¿i polenul nu poate zbura, nu se poate înål¡a pentru a poleniza toate rândurile de mamå. Ma¿ina aceasta suflå polenul ¿i ajutå la polenizare, adicå la cre¿terea gradului de umplere a ¿tiuletelui cu boabe (seed set). A¿adar, practic vom avea o cre¿tere de produc¡ie, fiind mai multe boabe pe ¿tiulete”. Succesul Pollen Blower a convins Bayer så dezvolte proiectul atât în România, cât ¿i în afara grani¡elor. Inten¡ia Bayer România este så construiascå alte douå sau chiar trei ma¿ini de suplimentare a polenizårii pentru a fi folosite în sezonul urmåtor, astfel încât suprafa¡a acoperitå så creascå semnificativ. Concomitent, se lucreazå la un asemenea prototip în Africa de Sud. “E posibil ca proiectul så se extindå ¿i în alte ¡åri în care Bayer produce såmân¡å de porumb”, afirmå Diaconu. Din påcate, tehnologia nu se preteazå în loturile comerciale. “Acolo avem polenizare deschiså ¿i beneficiile tehnologiei nu ar mai fi acelea¿i. În producerea de såmân¡å avem numai douå rânduri de forme-tatå ce trebuie så polenizeze ¿ase rânduri de mamå. ªi dacå tata nu este unul valoros, apare necesitatea acestei tehnologii”.

Robert VERESS

VIA}A

COMPANIILOR Listen, Learn, Deliver Un nou slogan în campaniile Adama Compania Adama Agricultural Solutions a adoptat un nou slogan, care reflectå felul în care brandul în¡elege så evolueze, ca urmarea a unui proces strategic de reevaluare a misiunii ¿i valorilor sale. Schimbarea de slogan s-a petrecut la nivelul întregului grup, în toate cele peste 100 de tåri ¡åri în care compania este prezentå. Astfel, vechiul slogan, Simply. Grow. Together, a devenit de la începutul anului Listen. Learn. Deliver.

Noul slogan reprezintå o evolu¡ie importantå în felul în care Adama în¡elege så se apropie mult mai organic de fermier. Cu aceastå nouå pozi¡ionare, nu solu¡iile pentru protec¡ia plantelor sunt cele mai importante elemente de comunicare, ci fermierul însu¿i, cu întreg universul lui de provocåri ¿i aspira¡ii. “Adama este una dintre companiile de top din industria protec¡iei plantelor la nivel global. Aici, în România, ca peste tot în lume, ne stråduim så oferim fermierilor solu¡ii ¿i servicii eficiente care så le simplifice via¡a ¿i så îi ajute så se dezvolte, cu atât mai mult în acest an atipic ¿i atât de complicat. Orice companie

este obligatå så inoveze pentru a putea evolua. Noi am fåcut acest lucru nu doar în zona tangibilå a produselor ¿i serviciilor, ci ¿i organic, în zona intangibilå a filozofiei de func¡ionare”, a declarat Dimitrios Drisis, directorul general al Adama. Listen. Learn. Deliver este mai mult decât un slogan. El subliniazå o schimbare majorå de perspectivå: pentru Adama solu¡iile pe care le furnizeazå sunt în primul rând urmarea unui proces de ascultare activå a nevoilor fermierilor ¿i întelegere profundå a acestora. Promisiunea Adama este cå fermierul va primi întotdeauna solu¡iile cele mai adecvate nevoilor sale reale prin sinergia care se creeazå între ceea ce el î¿i dore¿te, realitatea de pe teren, expertiza speciali¿tilor în domeniu, rela¡ia personalå ¿i relevantå cu ace¿tia. O asemenea pozi¡ionare strategicå, în care nu atât produsul este elementul principal, ci cålåtoria de cuno¿tere care conduce cåtre acesta reprezintå un element de unicitate pe pia¡a de profil. În felul acesta, de la un anumit produs performant, care rezolvå o problemå realå ¿i imediatå, pânå la un anumit design al recipientului în care este livrat produsul, fermierul împreunå cu

speciali¿tii Adama devin parteneri în furnizarea solu¡iei finale.

Ce înseamnå LISTEN Pentru Adama, a asculta înseamnå o cåutare permanentå a oportunitå¡ilor care ne ajutå så interac¡ionåm cu clientul nostru, cu speciali¿tii din domeniu ¿i colegi pentru a în¡elege mai bine provocårile ¿i nevoile cu care se confruntå clien¡ii sau clientul sau fermierul.

Ce înseamnå LEARN Pentru Adama, a învå¡a înseamnå så punem la un loc informa¡iile adunate în prima etapå, împreunå cu expertiza ¿i cuno¿tin¡ele pe care compania le-a acumulat în istoria sa de peste 70 de ani.

Ce înseamnå DELIVER Pentru Adama, a furniza înseamnå culegerea roadelor unei strategii care are în centru angajamentul de a råspunde rapid ¿i eficient nevoilor clientului nostru prin produse, solu¡ii, servicii, ¿i instrumente comerciale adecvate sau informa¡ii relevante pentru acesta.

Profitul Agricol 1/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Vaca nu ]ine cont de s\rb\tori, de zile libere Pentru fermierii care fac doar culturå vegetalå, iarna aduce bucuria timpului liber. În noiembrie, trag obloanele chiar ¿i legumicultorii. “Fac sårbåtorile”, cum se spune. Fermierii care au ¿i zootehnie nu scapå de galere de Cråciun sau de Revelion. Iar când vin ¿i fåtårile, lucrurile se complicå ¿i mai mult.

Lucian Ivan de la Bumbe¿ti-Pi¡ic, jude¡ul Gorj, are 40 de vaci din rasa Bål¡atå Româneascå. Ferma lui este aproape de Novaci. “De Cråciun, am stat printre vaci: leam muls, le-am dat mâncare. A doua zi am avut fåtåri ¿i am lucrat ¿i de Revelion.” Are 30 de hectare de teren arabil ¿i 10 hectare de på¿une. “E greu så preluåm terenurile altora, nu s-a dezbåtut succesiunea, nu ¿tii cu cine så discu¡i, vor så ia tot ei ¿i subven¡ia, påmântul s-a înmåråcinit. Trebuie så le dau subven¡ia, dar mai vor ceva ¿i de la mine. Pe de altå parte, avem acela¿i necaz ca în 2013. Acum, anul de referin¡å este 2018. Eu am cumpårat ni¿te vaci ¿i nu primesc subven¡ia pentru ele, dar o ia vechiul proprietar. Este cea mai mare batjocurå pentru fermieri. Så verifice în fiecare an grajdurile ¿i så dea subven¡ii pentru animalele existente! Este pandemie, bun. Så fi venit pe Profitul Agricol 1/2021

15 mai ¿i så numere vacile din grajduri. De ce ar fi a¿a de greu? Ai 7 vaci? Bine, dai declara¡ie pe proprie råspundere, la fel ca în cazul sprijinului voluntar cuplat zootehnic, care se då de la Uniunea Europeanå. Statul român de ce nu face acela¿i lucru cu ajutorul na¡ional tranzitoriu pe cap de vitå? În 2013, eu am avut 4 våcu¡e. Am ajuns la 14, apoi la 40 ¿i nu am primit nimic pentru ele. Cel care a vândut ia bani în continuare. Sigur, în ¡årile în care zootehnia conteazå ¿i care fac legea, ¿eptelurile sunt constante. De exemplu, dacå un fermier francez scoate 100 de reforme la abator, introduce alte 100 de juninci. Dar e altå situa¡ie în ¡ara noastrå, noi ne-am pråbu¿it ¿i încå nu ne revenim.” Crescåtorul din Bumbe¿ti-Pi¡ic a reu¿it så acceseze cu chiu, cu vai un proiect european de 40.000 de euro prin Måsura 6.1. A cumpårat utilaje, teren ¿i animale. Ar vrea un proiect pentru ferma de familie, dacå promisiunile Guvernului devin realitate. ºåranii din zonå au renun¡at la animale fiindcå nu primesc niciun fel de sprijin pentru o vacå sau douå, dar plåtesc impozit pe ele. “Preferå så cumpere lapte de la mine fiindcå numai dacå au minim 3 vaci iau subven¡ii”.

ªtefan Poienaru, proprietarul companiei Agrofam din jude¡ul Ialomi¡a, a petrecut Cråciunul “acaså, cuminte”. El ¿tie så asculte pânå ¿i tåcerea mieilor.

“Am fost så-mi våd animalele de Cråciun, dar asta nu intrå la petrecere. Sau, mai precis, este un alt fel de petrecere... Nu existå nimic mai frumos så se poatå compara cu acel moment: îmi las telefonul în ma¿inå ¿i må rup de lume total, intru într-un saivan de unde må privesc o mie de oi. ªi må încarc cu privirea aceea albastrå, sincerå a oilor ¿i a mieilor. ªi apoi så compari acea privire a oilor cu privirea oamenilor...,” spune fermierul din Balta Ialomi¡ei, cu inflexiuni de poet. ªtefan Poienaru mai are 2.000 de oi ¿i 1.000 de capre. “Am trecut ferma de culturå mare pe produc¡ie ecologicå, iar ferma de animale va fi transformatå la fel începând cu 1 ianuarie 2021”.

Aurel Placinschi a dezvoltat douå ferme de vaci: una de raså Holstein pentru lapte, cealaltå pentru rasa Angus. Chiar dacå are un medic veterinar profesionist, nu are lini¿te nici de sårbåtori dacå nu ¿tie cum tråiesc animalele. “Aratå excelent sårbåtorile mele pentru cå a plouat bine acum... Vacile au fåtat de Cråciun, ¿i de Revelion. Este un semn bun pentru ferma noastrå... Terenurile au fost bine pregåtite, în Alpi sau la Nisa nu mergem, ne mai vedem cu prietenii. Speråm så recuperåm måcar o parte din pagubele provocate de secetå. A¿ vrea så uit cå a exis- uuu

a consemnat Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu tat anul 2020 din toate punctele de vedere”.

Liviu Bålånici, proprietarul companiei Panifcom, din jude¡ul Ia¿i, este un împåtimit al zootehniei ¿i al performan¡elor din domeniu. “Fermierul român a stat cuminte acaså de sårbåtori. Numai în prima zi de Cråciun nu am fost pe la grajduri. Fåtåri avem în fiecare zi, adicå 80 de fåtåri pe lunå.” ªi pentru el a fost un an greu, chiar dacå irigå 1000 de hectare din 4.000.

“Eu stau toatå ziua printre vaci”, spune ¿i doctorul Mihai Petcu, proprietarul fermei din Pantelimon, jude¡ul Ilfov. “Am avut fåtåri ¿i la Cråciun, ¿i de Revelion. Eu supraveghez vacile mele din 1974 ¿i nu am una ¿chioapå. Au venit ni¿te nem¡i la mine ¿i s-au minunat vreo douå ore uitându-se la animalele mele. Pânå ¿i la ei, 20% din efective sunt ¿chioape. În timp ce må aflam în grajd, am fost anun¡at cå voi fi primit în Academia Agricolå ca o recunoa¿tere a lucrului bine fåcut. A¿a zic ei...”

Dumitru ªerban de la Tâmna, comuna Pruni¿or, din jude¡ul Mehe-

din¡i, are 80 de vaci ¿i 200 de oi. “Am fåcut Cråciunul printre ele. Au început så fete ¿i oile ¿i trebuie mai multå aten¡ie. Må gândesc cå mai am încå porumb de cules pe câmp, dar, dupå sårbåtori, terminåm...”

prezent, mai lucrez numai 5 hectare, påmântul meu. Må bucur cå am vândut geneticå de calitate în toatå ¡ara: la Cluj, în Gorj, la Suceava. Le-am dat pe toate pe mâini bune.”

Varga-Nagy László de la Cristuru Constantin Vlad de la Întorsura Secuiesc, jude¡ul Harghita, a råmas Buzåului a petrecut sårbåtorile cu fami- cu o singurå vacå. Cel supranumit “Gorlia. A påstrat numai patru juninci ges- baciov” avea peste o sutå de vaci ¿i este tante, de care s-a îngrijit inclusiv în ziua acum un om foarte trist. Avea o fermå de Cråciun. frumoaså, el a pus bazele Cooperativei “Am avut 63 de animale ¿i le-am vân- Agricole Târnava Mare. Toate au mers dut. Nu mai puteam, nu mai gåseam oa- bine o vreme ¿i acum afacerea lui s-a meni så må ajute. Avem o vârstå ¿i ne- nåruit. am epuizat pur ¿i simplu. Datoriile få“Am vândut tot. Nu gåsim oameni. cute la bånci ne apåsau tot mai mult. Tre- Nu am avut încotro. Totul a luat-o razna buia så plåtesc 800 de euro pe lunå ¿i în ¡ara noastrå. Lucrez 88 de hectare cu pentru mine e mult. Copiii nu m-au ajutat doi tractori¿ti. Båiatul meu e inginer din spate fiindcå nu-i atrage zootehnia. agronom ¿i nu e interesat de agriculFiecare cu treburile lui ¿i n-am mai vrut turå, fata a terminat Facultatea de så insist. På¿unea e slabå, rezistå vara Mediu. Asta-i durerea...” numai douå luni. Toate î¿i au limitele lor. Mare sau mic, niciun crescåtor nu Cele patru juninci le mai ¡in. Douå au mi-a spus cå ar fi petrecut prin Maldive certificate de origine, se aflå în sec¡iu- sau prin Tenerife. Bucuriile acestor oanea principalå din Registrul Genealogic. meni råmân rare. Ferma de familie conMamele lor dådeau 30-35 de litri de tinuå så fie prima victimå a tuturor factolapte pe zi la prima fåtare. La ultimul târg rilor care ne distrug lent agricultura. de la Indagra, am luat premiul I cu o vacå Fårå sprijin direct, fårå legisla¡ie adecfrumoaså. Un tânår din Gorj era încântat vatå, poate så disparå ¿i unica modalide animalele mele, m-a ¡inut minte ¿i tate de reconfigurare a echilibrului ecoacum a venit de le-a luat. A fåcut un grajd nomic ¿i social din zona ruralå, iar satul special pentru ele în douå såptåmâni. În tocmai de asta depinde...

Profitul Agricol 1/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Avicultura, un sector în suferin]\! dr. ing. Daniel BOT|NOIU

Industria cårnii de pasåre din România reprezintå una dintre cele mai structurate pie¡e din agricultura româneascå. România are un numår mare de fermieri (vegetal, animal, procesare furaje) care au investit în ultimii ani în capacitå¡i de produc¡ie semnificative, moderne, la nivel de top în UE; Crescåtorii români de påsåri au investi¡ii în abatoare performante, reprezentând branduri puternice pe pia¡a internå, dar ¿i pe alte pie¡e din Uniunea Europeanå. Cumva, am reu¿it så avem atât producåtori mari care valorificå economia de scarå, competitori redutabili cu alte abatoare din UE, precum ¿i un numår de abatoare de capacitate medie. Acestea asigurå preluarea întregii cantitå¡i de pui vii de la fermierii români. Existå un consum semnificativ de carne de pasåre în România de peste 22 kg/cap de locuitor, cifrå comparabilå cu consumul la nivelul Uniunii. Existå producåtori de furaje combinate care au capacitate ¿i furnizeazå hranå de calitate superioarå pentru pui. De aceea, aståzi putem spune cå acoperim din produc¡ie internå toatå cererea pentru carnea de pui. Totu¿i, aceastå industrie atât de bine dezvoltatå se confruntå cu riscuri majore de pierdere, ca urmare a unor factori interni ¿i externi: - competi¡ia (neloialå) a unor mari producåtori din Uniunea Europeanå, - slaba absorb¡ie a fondurilor europene, - presiunea exercitatå de cåtre retailerii care importå carne ieftinå, de slabå calitate, afectând grav produc¡ia româneascå de bunå calitate. Profitul Agricol 1/2021

Principalul producåtor ¿i exportator de pasåre din Europa a devenit Polonia. Produce în jur de 2,5 milioane tone carne de pasåre pe an, din care exportå 1,5 milioane. Polonia a depå¿it semnificativ ¡åri cu tradi¡ie în produc¡ia de pasåre cum ar fi: Fran¡a, Anglia, Germania, Italia.

În prezent, majoritatea ¡årilor din UE se confruntå cu supraproduc¡ie, din cauza reducerii consumului public, închiderii temporare a sectorului HORECA ¿i a magazinelor tradi¡ionale, ceea ce genereazå pierderi pentru producåtorii ¿i procesatorii de carne, dar pune ¿i o mare presiune pe pre¡uri. Polonia s-a confruntat cu problema supraproduc¡iei ¿i în alte perioade decât cea actualå (afectatå de Criza COVID-19). În astfel de momente, unele ¡åri sunt folosite ca pie¡e de dumping. Un exemplu concludent ar fi urmåtorul: pre¡ul mediu pe tonå în România, marfå provenitå de la abatoarele române¿ti, la poarta retailerilor ar putea fi în jur de 1.700 - 1.900 euro pe tonå, iar produsele poloneze, în regim de dumping, ating 600-800 euro pe tonå.

Ca urmare, importul anual al României de carne de pasåre provenitå din ¡åri din Uniunea Europeanå atinge 150.000 tone. Este de la sine în¡eles ce se întâmplå cu producåtorii români când 150.000 tone intrå pe pia¡a din România la pre¡uri derizorii ¿i cu o calitate reduså, congelatå, fårå prospe¡ime. Românii cumpårå carne de pasåre din re¡elele de supermarket în propor¡ie de 70% ¿i din magazinele de retail, måcelårii, magazine de pia¡å în propor¡ie de 30%. Eviden¡iem cå acest raport privind cumpårarea este accentuat pe perioada Crizei COVID-19 prin func¡ionarea nealteratå a re¡elelor na¡ionale de retail ¿i închiderea magazinelor tradi¡ionale. O ac¡iune utilå producåtorilor români, României, ar putea fi asigurarea vânzårii cårnii de pasåre din România cu prioritate, protejarea lor în rela¡ia cu comercian¡ii, impunerea unor reguli care så asigure aceastå industrie ¿i locurile de muncå aferente. Este nevoie de interven¡ia UE ¿i a statului pentru a compensa pierderile producåtorilor agro-alimentari, dar ¿i a unui alt tip de parteneriat între producåtori ¿i retaileri, într-un efort comun de salvare a sectoarelor cu investi¡ii române¿ti importante, care furnizeazå ¿i garanteazå produse de calitate pentru consumatorul român ¿i nu numai. În plus, este necesar un plan care så asigure consumul de produse române¿ti cu prioritate în toate supermarketurile, lansarea unor campanii de stimulare a consumului de produse române¿ti, în paralel cu verificarea calitå¡ii produselor importante, pentru protejarea ¿i cre¿terea industriei române¿ti care este performantå, necesarå ¿i, în condi¡ii excep¡ionale, chiar strategicå. Pe scurt, trebuie så ne protejåm producåtorii! 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Alin Neam]u, cel mai mare cresc\tor de Mangali]a din Timi[ Alin Neam¡u este cel mai mare crescåtor de porci Mangali¡a din Timi¿. El de¡inå o fermå cu 600 de capete, la Ficåtari . În plus, fermierul de¡ine 2.600 de metri påtra¡i de solarii de legume, dar ¿i 5 ha de påmânt unde cultivå porumb, strict pentru hrana animalelor. Planteazå 8.000 de fire de ro¿ii pe sezon ¿i produce 30 de tone de ro¿ii anual.

“

Bunicii mei au fost ¡årani bånå¡eni agricultori ¿i mari iubitoare de animale pe care le-au crescut în gospodårie. Cred cå tot ceea ce sunt ca fermier am mo¿tenit de la bunicul meu, care era måcelarul satului. Era atât de priceput încât era chemat de såteni så le taie porcii de Cråciun. De la bunicul am aceastå pasiune pentru cre¿terea porcilor”, spune Alin Neam¡u, în vârstå de 45 de ani.

Cre¿te Mangali¡a de 10 ani, dar dacå în primii cinci ani o fåcea mai mult din pasiune pentru a asigura hrana familiei, din 2015, a început extinderea. A cumpårat o veche fermå pe care a modernizat-o ¿i a adaptat-o pentru cre¿terea acestei rase de suine. Spune cå una dintre caracteristicile fundamentale ale Mangali¡ei este faptul cå nu poate tråi într-un spa¡iu închis. Animalele au nevoie de ¡arcuri largi în câmp deschis, så se poatå mi¿ca în voie sub cerul liber, indiferent de vreme. Porcul iube¿te foarte mult noroaiele ¿i bål¡ile. Se simte foarte bine când se bålåce¿te în noroiul cu apå. “Acum, la începutul anului 2021, am 100 de scroafe pe care le påstrez. Restul, 500, sunt porci pentru sacrifi38

care. Toate scroafele au certificat de origine doveditå ¿i sunt înregistrate în registrul genealogic”, spune fermierul. Alin Neam¡u nu vinde purceii, ci îi cre¿te, îi îngra¿å, îi sacrificå ¿i îi proceseazå, apoi îi valorificå prin propriul magazin de vânzare din Buzia¿, de unde vinde carne ¿i produse din carne în tot Banatul, online. Se laudå cå ar avea clien¡i chiar ¿i din Germania. Rasa Mangali¡a nu este preten¡ioaså deloc, în ceea ce prive¿te mâncarea. Porumbul reprezintå o maså principalå pe care o prime¿te zilnic. A doua maså o reprezintå legumele ¿i fructele. Ia de la un hipermarket din Timi¿oara, prin contract, legumele ¿i fructele bio care nu sunt vândute. “Este o hranå foarte sånåtoaså. Porumbul este aruncat pe jos în ¡arc, nu este pus în recipiente. Mangali¡a consumå mult mai mult decât un porc clasic, fiindcå este un animal foarte activ. Un alt aspect este faptul cå Mangali¡a nu este afectatå de boli. Rasa este foarte rezistentå. Nici nu este preten¡ioaså la mâncare. Toate sunt depa-

razitate de douå ori pe an ¿i le sunt oferite vitaminele ¿i fier, a¿a pentru siguran¡å, de¿i nu e o necesitate.” Porcii îi taie la un abator în Dumbråvi¡a, care îi returneazå carcasele, pe care le proceseazå în propria carmangerie. Din fermå el nu mai taie niciun animal, pânå în primåvarå, prin apriliemai. Îi laså så se dezvolte, så se îngra¿e. “De obicei persoanele care cumpårå carne ¿i preparate din carne de Mangali¡a ¿tiu despre ce este vorba. Nu vin necunoscåtorii. De fapt avem deja clien¡ii obi¿nui¡i care cumpårå permanent de la noi. Bineîn¡eles cå mai sunt ¿i persoane care nu ¿tiu ce înseamnå aceastå carne de Mangali¡a. În primul rând, ei se mirå cât de groaså este slånina. Eu le explic cå aceasta e o diferen¡å principalå dintre porcul clasic ¿i Mangali¡a, dar este o slåninå multå mai sånåtoaså ¿i foarte gustoaså. Se spune cå Mangali¡a este somonul cu patru picioare, iar slånina ¿i carnea sunt la fel de sånåtoase ca cele de somon.”

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 1/2021

MA{INI & UTILAJE Moartea unui pionier al tehnicii,

Helmut Claas O veste tristå deschide anul 2021. Helmut Claas, directorul general ¿i pre¿edintele Comitetului ac¡ionarilor grupului Claas, a decedat pe 5 ianuarie. Avea 94 de ani. Helmut Claas s-a nåscut în 1926 la Harsewinkel, Germania. Pe atunci, Claas era o firmå micu¡å, fa¡å de colosul mondial care este aståzi, conduså de pårin¡ii såi. Aveau cel mult 100 de angaja¡i. Aståzi Claas are peste 11.000. A terminat ucenicia ca instalator pentru utilaje dupå ce a absolvit ¿coala. A urmat experien¡a practicå în companii de prelucrare a metalelor ¿i formarea practicå suplimentarå în turnare. Dupå un studiu complementar al agriculturii la Paris, a preluat planificarea ¿i înfiin¡area unui distribuitor Claas în Fran¡a, care func¡ioneazå acum sub numele de Claas France SAS. În 1958 s-a alåturat firmei de familie înfiin¡atå de pårin¡ii såi în Harsewinkel. În 1962 a fost numit director general, apoi a acceptat func¡ia de asociat când compania a fost reorganizatå ca societate în nume colectiv în 1978. În 1996, ca parte a restructurårii companiei într-o societate pe ac¡iuni, el a trecut de la rolul de director general la func¡ia de pre¿edinte atât al Consiliului de supraveghere, cât ¿i al Comitetului ac¡ionarilor. Helmut Claas s-a concentrat mereu asupra dezvoltårii produselor de pionierat ¿i producerea lor în serie într-un mod rentabil. În epoca sa, dupå succesul modelului Dominator, a 40

apårut noua construc¡ie a combinei Lexion, iar combina de recoltat furaje Jaguar ¿i tractorul Xerion de mari dimensiuni au fost dezvoltate sub conducerea lui Helmut Claas. În 2003 Claas a preluat afacerea completå cu tractoare de la Renault Agriculture din Fran¡a, iar dezvoltarea în plan interna¡ional a continuat cu înfiin¡area ¿i extinderea unitå¡ilor de produc¡ie în Rusia, SUA ¿i China. Helmut Claas a fost în primul rând fermier. El a condus o fermå în East Anglia, Marea Britanie, ¿i a stat adesea acolo cu so¡ia sa, Erika. Îi plåcea så påstreze legåtura cu fermierii din împrejurimi ¿i a fost foarte interesat de problemele legate de firmele agricole. El a fost, de asemenea, pasionat de vânåtoare. Helmut Claas se ocupa de mult de dezvoltarea continuå a afacerii de familie, iar genera¡ia urmåtoare a preluat deja conducerea grupului Claas. Fiica sa, Cathrina Claas-Mühlhäuser, gestioneazå acum procesul decizional ¿i dezvoltarea grupului de companii de succes. Moartea lui Helmut Claas laså în urmå un gol în lumea tehnologiei agricole care nu poate fi umplut. Familia sa, to¡i ac¡ionarii, Comitetul executiv al grupului ¿i personalul deplâng trecerea în nefiin¡å a unei mari personalitå¡i ¿i vor continua så dezvolte grupul Claas a¿a cum Helmut Claas ¿i-ar fi dorit.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 1/2021

MA{INI & UTILAJE Dealerii de ma¿ini ¿i utilaje ¿i-au ales noua conducere

APIMAR vrea s\ atrag\ noi membri Noua conducere APIMAR este urmåtoarea: pre¿edinte - Arnaud van Strien, director general IPSO Agriculturå, vicepre¿edinte - Leontin Coca, director vânzåri MEWI. Membri în Consiliul Director au fost ale¿i: Anamaria Damian, director general NHR Agropartners, Francis Desbonnets, director general Agri-Alian¡a, ¿i Manfred Spendier, director general Titan Machinery România.

Direc¡ii principale de ac¡iune ale APIMAR Pentru mandatul de 2 ani pe care îl are în fa¡å, Arnaud Van Strien ¿i-a stabilit patru direc¡ii de ac¡iune. Prima, lårgirea numårului de membri ¿i parteneri, prin atragerea în ac¡iuni comune ¿i informare periodicå. A doua prevede monitorizarea strategiilor ¿i documentelor publice relevante pentru pia¡a de ma¿ini ¿i utilaje ¿i pentru dezvoltarea agriculturii. Noul pre¿edinte APIMAR vrea, de asemenea, så organizeze dezbateri pe ac¡iuni ¿i documente strategice ¿i nu în ultimul rând, prin intermediul Asocia¡iei, dore¿te interpelarea institu¡iilor publice ¿i are în vedere ¿i luåri de pozi¡ie fa¡å de deciziile acestor institu¡ii.

Fondurile UE pentru utilaje, absorbite integral De ani buni, din totalul tractoarelor ¿i al altor utilaje agricole achizi¡ionate anual, doar aproximativ 15% sunt finan¡ate prin fonduri europene. Totu¿i, Arnaud Van Strien considerå cå acesta nu este un procent mic, dimpotrivå, reprezintå un semn de normalitate. El spune cå, de-a lungul anilor, fermierii din România s-au capitalizat ¿i au posibilitatea de a-¿i finan¡a investi¡iile apelând la institu¡ii financiare bancare ¿i nebancare. “Problemele întâmpinate de fermeri când acceseazå fondurile europene pentru achizi¡ia de utilaje nu sunt de naturå a le limita accesul la finan¡are.

În prezent, în România se achizi¡ioneazå anual aproximativ 3.000 de tractoare. Pentru o ¡arå cu poten¡ial agricol notabil, acest nivel ar pårea scåzut, dacå îl comparåm cu Polonia, unde, în 2019, de exemplu, s-au înmatriculat 9.000 de tractoare. Arnaud Van Strien considerå cå pia¡a ma¿inilor ¿i utilajelor agricole din România este o pia¡å liberå, unde întotdeauna oferta se adapteazå cererii ¿i, prin urmare, cele 3.000 de tractoare comercializate sunt rezultatul cererii pe pia¡a noastrå. “O cerere mai mare poate fi rezultatul unor alocåri suplimentate de fonduri prin programe guvernamentale ¿i europene de sprijin pentru fermierii din România.” Pe de altå parte, în 2012 a existat un Program de stimulare a înnoirii parcului na¡ional de tractoare ¿i ma¿ini agricole autopropulsate, dar rezultatele au fost modeste. Pre¿edintele APIMAR crede cå acest fapt s-a datorat lipsei consultårii reprezentan¡ilor Administra¡iei Fondului de Mediu cu reprezenta¡ii mediului de afaceri, fapt ce a dus la elaborarea unui ghid de finan¡are neadaptat situa¡iei reale din pia¡å. Profitul Agricol 1/2021

Arnaud van Strien, director general IPSO Agricultur\

Referitor la gradul de absorb¡ie a fondurilor europene dedicate utilajelor agricole, acesta a fost întotdeauna de 100%. La acest capitol trebuie mårite alocårile financiare în noul Plan Na¡ional Strategic (PNS).”

Tinerii fermieri, beneficiarii noului PNS Am remarcat cå în cur¡ile multor dealeri sunt stocate numeroase tractoare ¿i utilaje agricole, mai ales second-hand. Acestea ar putea face obiectul unor programe na¡ionale pentru achizi¡ionarea lor de cåtre fermierii cu venituri mai mici. Arnaud Van Strien spune cå utilajele respective sunt preluate prin buy-back, apoi sunt recondi¡ionate ¿i vândute. “Prin recondi¡ionarea lor asiguråm clientul cå va achizi¡iona un utilaj func¡ional.” Pre¿edintele APIMAR îi încurajeazå pe tinerii fermieri så cumpere mai degrabå ma¿ini ¿i utilaje agricole noi, decât second-hand. “Tinerii fermieri ¿i micile ferme vor fi unii dintre principalii beneficiari ai noului PNS. Nu cred cå este necesar un program na¡ional dedicat achizi¡ionårii de utilaje second-hand”. Arpad DOBRE 41

MA{INI & UTILAJE

Vitez\ [i precizie cu

sem\n\toarea Amazone Precea 6000 Amazone extinde gama de semånåtori Precea cu un nou model purtat, pe 8 rânduri. Semånåtoarea de precizie Precea 6000, cu distribuirea semin¡elor prin suprapresiune, este optimå pentru semånatul culturilor în rânduri precum porumb, soia, floarea-soarelui, sfeclå, rapi¡å ¿i sorg. Semånåtoarea de 6 m va fi disponibilå începând din primåvara anului 2021.

mazone oferå douå modele ale acestei semånåtori: Precea 6000 cu cadrul fix ¿i Precea 6000-2 cu cadrul rabatabil. Ambele sunt disponibile op¡ional fårå echipament pentru îngrå¿åminte sau cu tipurile CC, cu un buncår de îngrå¿åminte în partea din spate. Precea 60002FCC oferå capacitatea maximå, dispunând de un buncår frontal FTender pentru fertilizare. Cele 8 pânå la 9 sec¡ii de semånat se aflå pe un cadru portant special, pe care se pot deplasa liber, pe o ¿inå profilatå. Operatorul poate modifica distan¡a în func¡ie de condi¡iile din teren. Echipamente suplimentare, cum ar fi scormonitoarele pentru urmele ro¡ilor, pot fi montate indiferent de distan¡a reglatå dintre rânduri.

presate prin orificii. Ulterior, semin¡ele ajung în canalul de împu¿care, unde presiunea de presare se opre¿te, iar semin¡ele sunt împu¿cate în brazdå ¿i oprite de rola de captare. Un senzor optic monitorizeazå cu precizie separarea ¿i anun¡å erorile (semin¡e dublate) la terminalul tractorului. În sistemul electric de ac¡ionare al mecanismului de separare prin suprapresiune de la Precea Super este integrat ¿i sistemul de deconectare a rândurilor individuale, astfel încât så se racordeze pe cårårile tehnologice sau så se decupleze pe rânduri. În combina¡ie cu sistemul electric de ac¡ionare, Precea permite viteze de deplasare de pânå la 15 km/h. Semånåtoarea cu cadrul fix Precea 6000 este disponibilå alternativ, sub forma unei variante speciale, cu sistem mecanic de ac¡ionare a separårii SpeedShaft. Noul bråzdar de semånat PreTeC poate suporta o sarcinå de pânå la 220 kg, iar în cazul variantei hidraulice se poate regla pânå la 350 kg, direct din cabina tractorului, în timpul semånatului. Acest lucru asigurå o func¡ionare silen¡ioaså ¿i germinarea uniformå a culturilor, la semånatul dupå aråturå sau în teren discuit.

Buncåre pentru semin¡e ¿i fertilizan¡i Buncårele pentru semin¡e ale Precea au un volum de 55 l, respectiv 70 l. Acestea sunt protejate contra påtrunderii prafului printr-o garniturå din cauciuc. Pe lângå buncårele pentru semin¡e, pe fiecare rând este posibilå montarea unui distribuitor suplimentar de microgranule, cu dozare electricå. Precea 6000-CC ¿i 6000-2CC pot fi echipate cu buncåre mari de îngrå¿åmânt în partea din spate, de 950 l, respectiv 1.250 l. Dozarea îngrå¿åmintelor se face individual pe fiecare rând, prin sistemul de dozare Precis, reglat cu ajutorul centrului de comandå SmartCenter. În conexiune cu dozarea electricå, distribuirea se poate face direct la semånåtoare, folosind echipamentul op¡ional TwinTerminal. Pentru o eficien¡å maximå, Precea 6000-2FCC este echipat cu buncårul frontal FTender pentru fertilizare. Volumul de umplere, de 1.600 l sau 2.200 l, duce la perioade mai mici de inactivitate ¿i, astfel, la o eficien¡å mai ridicatå. Precea Super are un sistem foarte confortabil de control al semånåtorii, prin AmaTron 4 sau AmaPad, iar la Precea Special este disponibil un terminal AmaCheck. Arpad DOBRE

Semånat prin “împu¿care” Buncårele pentru semin¡e ¿i sistemul de dozare sunt prevåzute cu suflantå cu suprapresiune. Semin¡ele sunt alimentate din buncårul pentru semin¡e al discului de separare, care protejeazå sistemul de dozare etan¿ la aer ¿i sunt 42

Profitul Agricol 1/2021

MA{INI & UTILAJE

Cererile de plat\ pentru rambursarea ajutorului de stat pentru motorina aferent\ trimestrului IV-2020 APIA anun¡å cå, pânå la data de 1 februarie 2021 inclusiv, se depun Cererile de platå pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantitå¡ile de motorinå achizi¡ionate ¿i utilizate aferente perioadei 01 octombrie - 31 decembrie 2020 (adicå trimestrul IV al lui 2020). Cererile se depun la Centrele Jude¡ene ale APIA de cåtre administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emiså de cåtre administratorul/reprezentantul legal ¿i este înso¡itå de copia actului de identitate al persoanei împuternicite. Ajutorul de stat se acordå sub formå de rambursare a diferen¡ei dintre rata accizei standard ¿i rata accizei reduse (stabilitå la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizatå la efectuarea lucrårilor mecanizate în agriculturå a cårui valoare unitarå este de 1,5258 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile se depun înso¡ite de urmåtoarele documente: a) documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produså, dupå caz; b) situa¡ia centralizatoare a cantitå¡ilor de motorinå utilizate la lucråri mecanizate, aferente perioadei pentru care solicitå acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmitå conform modelului prevåzut în anexa nr. 9; c) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpårare a motorinei emise de vânzåtor pe numele solicitan¡ilor; d) copie a documentelor de identi44

tate ¿i/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificåri fa¡å de cererea de acord pentru finan¡are; e) adeverin¡å în original de la Registrul agricol, cu suprafe¡ele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificåri fa¡å de cererea de acord pentru finan¡are; f) adeverin¡å în original de la Direc¡ia pentru Agriculturå Jude¡eanå, pentru suprafe¡ele plantate cu vie nobilå, în cazul în care au intervenit modificåri fa¡å de cererea de acord pentru finan¡are.

Pentru sectorul zootehnic, sunt necesare: a) situa¡ia centralizatoare a cantitå¡ilor de motorinå utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentå perioadei pentru care solicitå acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmitå conform modelului prevåzut în anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificårile ¿i completårile ulterioare; b) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpårare a motorinei emise de vânzåtor pe numele solicitan¡ilor; c) situa¡ia privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmitå de beneficiar ¿i vizatå de medicul împuternicit de liberå practicå, dupå caz, întocmitå conform modelului prevåzut în anexa nr. 10 din OMADR nr. 1727/2015 cu modificårile ¿i completårile ulterioare; d) copie de pe cererea depuså de cåtre apicultori la consiliul local în vederea asigurårii acestora de vetre de stupinå temporare sau permanente; e) copie a documentelor de identitate ¿i/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit mo-

dificåri fa¡å de cererea de acord pentru finan¡are.

Pentru sectorul îmbunåtå¡iri funciare, se cere: a) situa¡ia centralizatoare a cantitå¡ilor de motorinå utilizate pentru iriga¡ii, aferentå perioadei pentru care solicitå acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmitå conform modelului prevåzut în anexa nr. 9 din OMADR nr. 1727/2015 cu modificårile ¿i completårile ulterioare; b) copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpårare a motorinei emise de vânzåtor pe numele solicitan¡ilor; c) situa¡ia centralizatoare a cantitå¡ilor de apå pentru iriga¡ii, întocmitå conform modelului prevåzut în anexa nr. 11 din OMADR nr. 1727/2015 cu modificårile ¿i completårile ulterioare; d) copie a facturilor de apå din care så reiaså volumul de apå consumat de cåtre beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apå livrat pentru iriga¡ii, întocmit de cåtre orice furnizor de apå de iriga¡ii; e) situa¡ia suprafe¡elor irigate, pe structuri de culturi, aferentå perioadei pentru care se solicitå ajutorul de stat; f) copie a documentelor de identitate ¿i/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificåri fa¡å de cererea de acord pentru finan¡are; g) dovadå cont trezorerie dacå au intervenit modificåri ale coordonatelor bancare fa¡å de cererea ini¡ialå. Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de cåtre solicitantul sprijinului, însu¿ite prin semnåturå ¿i vor purta sintagma “conform cu originalul”. Profitul Agricol 1/2021

INFORMA}II

EXTERNE Crede]i c\ Biden nu va sus]ine fermierii americani? ¥n Statele Unite, fermierii vor primi câte 20 de dolari pe pogon pentru culturile al cåror pre¡ a scåzut cu cel pu¡in 5% în perioada pandemiei, iar crescåtorii de animale care au fost nevoi¡i så le sacrifice vor fi despågubi¡i. Pachetul include ¿i subven¡ii pentru producåtorii de lactate, textile ¿i etanol. Cabinetul noului pre¿edinte, Joe Biden, va continua programele de sus¡inere pentru fermierii afecta¡i de

coronavirus ¿i va supraveghea ini¡ial plata celor 13 miliarde de dolari din ultimul pachet de suport aprobat de Donald Trump. Biden a declarat în mod repetat cå va propune noi subven¡ii pentru sectorul agricol, înså detaliile nu au fost anun¡ate încå. Noul pre¿edinte american vrea ¿i så impunå regulamente de urgen¡å pentru a-i proteja pe muncitori de infec¡ie.

Profitul Agricol 1/2021

Fran¡a sacrificå 600.000 de påsåri Ministerul francez al agriculturii a anun¡at cå 600.000 de påsåri vor fi sacrificate în încercarea de a controla o epidemie de gripå aviarå care se extinde rapid în sudul ¡årii. Fran¡a a identificat pânå acum 61 de focare de infec¡ie cu virusul H5N8, dintre care 48 sunt localizate în regiunea Landes din sud-vest. Regiunea este celebrå pentru fermele de ra¡e din care se produce pateul foie gras, iar måsurile luate de autoritå¡i ar putea reduce drastic cantitatea disponibilå pe pia¡å în urmåtoarele luni.

Perdue îi råmâne loial lui Donald Trump

Sub lupa Londrei Guvernul britanic a lansat o consultare publicå cu privire la autorizarea consumului de alimente produse din animale ¿i plante editate genetic. O astfel de decizie ar reprezenta o primå diferen¡å majorå fa¡å de regulile Uniunii Europene, care interzic editarea geneticå, dupå ie¿irea ¡årii din blocul comunitar. George Eustice, secretar al mediului în guvernul de la Londra, spune cå tehnologia poate fi folositå pentru a dezvolta culturi mult mai rezistente la schimbårile climatice. El sus¡ine cå editarea genelor nu face decât så imite procesul de evolu¡ie selectivå, prin care fermierii aleg de mii de ani cele mai robuste ani-

Un nou scandal afecteazå producåtorii de carne brazilieni Un raport al unei organiza¡ii non-guvernamentale din Brazilia acuzå marii producåtori de carne cå achizi¡ioneazå animale de la ferme care se bazeazå pe sclavi, nu pe muncitori. Raportul documenteazå zeci de cazuri în care procesatori ca JBS sau Minerva au cumpårat vite de la ferme cu un istoric de muncå for¡atå. Scandalul cre¿te presiunea asupra companiilor så-¿i controleze lan¡ul de aprovizionare, dupå ce acestea au fost acuzate cå încurajeazå fermierii care defri¿eazå jungla amazonianå.

male ¿i plante pentru reproducere. Organiza¡iile ecologiste ¿i unii oameni de ¿tiin¡å se opun înså unei astfel de måsuri ¿i au avertizat cå de fapt editarea produce un organism complet nou, a¿a cå sunt necesare reglementåri foarte stricte. Asocia¡iile fermierilor au anun¡at cå sunt în favoarea consultårii, dar au cerut ca ie¿irea din Uniunea Europeanå så nu fie doar un pretext pentru renun¡area la standardele de siguran¡å ¿i sånåtate în agricultura localå.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU

Secretarul american al agriculturii, Sonny Perdue, a anun¡at cå nu va sus¡ine nici o ini¡iativå de demitere a pre¿edintelui Donald Trump. Liderul de la Casa Albå este presat så demisioneze, fiind acuzat cå ¿i-a încurajat suporterii så atace clådirea Capitoliului din Washington. O variantå de demitere a lui Trump este amendamentul 25 din constitu¡ia SUA, care poate fi activat de vice-pre¿edintele Mike Pence ¿i cel pu¡in opt membri ai cabinetului. Perdue a declarat cå nu a participat la nici o discu¡ie în acest sens pânå în prezent. 45

INFORMA}II EXTERNE Chinezii încep så evite carnea din import Consumatorii chinezi au început så evite produsele din carne din import, din cauza temerilor cå acestea ar putea transmite virusul COVID-19. Chinezii preferå carnea de la fermele din ¡arå, care nu este înså suficientå pentru a acoperi consumul intern, a¿a cå pre¡urile au început så creascå. Autoritå¡ile au descoperit urme ale virusului în mai multe livråri de carne congelatå, care au dus la suspendarea temporarå a importurilor din state ca Brazilia, India, Rusia sau Ecuador. Pescarii sco¡ieni sunt îndemna¡i så prindå mai pu¡ini pe¿ti Pescarii sco¡ieni sunt îndemna¡i så prindå mai pu¡ini pe¿ti, dupå ce noile proceduri provocate de Brexit au creat întârzieri în exporturile de pe¿te din Sco¡ia spre Uniunea Europeanå. Camioanele care transportå pe¿te se confruntå cu perioade de a¿teptare de pânå la patru ore pentru a trece prin vama britanicå. Sectorul pescuitului din Marea Britanie, care ar trebui så fie unul din principalii beneficiari ai Brexitului, este unul dintre cele mai afectate sectoare de noile proceduri care au apårut. Odatå cu ie¿irea din Uniunea Europeanå, au devenit obligatorii acte precum certificatele de capturå ¿i documentele sanitare emise de un medic veterinar, iar lipsa de veterinari care så elibereze aceste documente provoacå întârzieri. FAO: Pre¡urile la alimente au continuat så creascå Indicele global al pre¡urilor la produsele alimentare a crescut în luna decembrie, toate categoriile måsurate înregistrând cre¿teri luna trecutå, a anun¡at Organiza¡ia Na¡iunilor Unite pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå. FAO publicå lunar propriul såu Food Price Index, care måsoarå modificårile de pre¡uri înregistrate la un co¿ de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne ¿i zahår. 46

Noi probleme pentru agricultura indian\ Autoritå¡ile din statul indian Haryana au ordonat sacrificarea a aproape 200.000 de påsåri pentru a controla o epidemie de gripå aviarå. Vor fi ucise toate påsårile de la cinci ferme situate pe o razå de un kilometru de douå ferme din localitatea Panchkula, unde au fost descoperite cazuri de infec¡ie. Fermierii vor primi compensa¡ii par¡iale pentru påsårile sacrificate. Epidemia de gripå aviarå, care face ravagii în statele din nord, agraveazå ¿i mai mult problemele din agricultura Indiei, care se confruntå cu proteste masive ale fermierilor care cer anularea unui pachet controversat de reforme promovat de guvernul Modi. Au avut loc deja opt runde de ne-

gocieri între autoritå¡i ¿i fermieri, care nu au dus la nici un rezultat. Fermierii cer în continuare abrogarea completå a legilor, în timp ce guvernul este dispus så renun¡e doar la unele måsuri. Negocierile vor fi reluate pe 15 ianuarie, în timp ce protestatarii continuå så blocheze ¿osele ¿i cåi ferate în jurul capitalei New Delhi. India are deja una dintre cele mai mari rate de sinucidere ale fermierilor din lume, din cauza problemelor economice. Peste zece mii de agricultori se sinucid în fiecare an ¿i se estimeazå cå numårul sinuciderilor din anul 2020 va atinge un nou record.

Drago[ B|LDESCU

Exportatorii de grâu din Australia,

interesa]i de Africa de Nord Australia este pe cale så recolteze în acest an peste 30 de milioane de tone de grâu, cea de-a doua mare recoltå din istoria sa, ceea ce creeazå o oportunitate pentru a intra pe pie¡ele dominate tradi¡ional de Rusia ¿i Europa, transmite Bloomberg. Cre¿terea exporturilor Australiei ¿i evolu¡iile meteo nefavorabile din alte zone producåtoare fac ca principalii cumpåråtori de grâu din Asia de SudEst, inclusiv Indonezia, Thailanda ¿i Vietnam, så redevinå clien¡ii Australiei. În condi¡iile în care vremea secetoaså afecteazå marile state producåtoare de grâu din emisfera nordicå, oferta globalå limitatå este în favoarea Australiei. “Dacå condi¡iile meteo vor råmâne nefavorabile în Rusia, vorbim despre o recoltå mai micå”, spune un analist de

pia¡å preluat de agen¡ia de ¿tiri. Aceasta oferå o ocazie favorabilå pentru vânzarea de grâu din Australia unor mari importatori din Africa de Nord ¿i Orientul Mijlociu. Aceste pie¡e sunt aprovizionate în mod tradi¡ional de Rusia ¿i Europa, iar Australia nu vinde grâu din cauza costurilor ridicate cu transportul. Înså acum Rusia a introdus taxe la exporturile de grâu, ceea ce creeazå o oportunitate altor furnizori. “În acest moment noi avem grâu extrem de ieftin. Înså, din cauza capacitå¡ilor limitate de transport, este posibil ca traderii så fie mai pu¡in dispu¿i så cumpere cereale pe termen imediat, dacå livråri abundente vor fi disponibile ulterior.”

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 1/2021

PESCUITUL [iV+N|TOAREA

Ne-a p\r\sit un povestitor... O datå pe lunå sau ¿i mai rar, depinde pe unde cålåtorea, intra pe u¿a redac¡iei, se a¿eza într-un fotoliu ¿i începea så povesteascå. Noi eram fiecare cu gândurile lui, cu treburile lui, dar tot te opreai så îl ascul¡i. Victor ºåru¿ avea un stil de a-¡i spune ce a mai fåcut, pe unde a mai pescuit, ce a mai gåtit. Vorbea cu poftå ¿i cumva mai repede, parcå så compenseze lungile ore de lini¿te de pe apå.

Deznod din memorie o re¡etå pe care o ¿tiu de la el. Carpaccio de biban de mare. ¥¡i trebuie musai pe¿te proaspåt, cu carnea fermå. ¥l cure¡i bine ¿i îl tai fâ¿ii sub¡iri. A¿a crud se marineazå ni¡el în vin alb cu un strop de låmâie. Merge cu pâine, sare ¿i piper. La o adicå, ¿i un strop de ardei iute sau ceapå. N-am gåtit-o niciodatå, dar åsta este farmecul re¡etelor spuse de povestitori. Nu trebuie så le încerci, trebuie doar så îi ascul¡i vorbind.

Miercuri, pe 6 ianuarie, Victor ºåru¿ a sunat så ne spunå cå va întârzia cu articolul pentru numårul 1 de anul acesta. Era la spital, avea Covid ¿i savura emo¡ia cå vorbea la telefon cam clandestin. Vestea nåucitoare a stingerii lui, Pescarul Hoinar de pe TVR ¿i cel care semna pagina de pescuit în fiecare numår al revistei, a venit sâmbåtå, pe 9 ianuarie, seara. Fie-i ¡årâna u¿oarå!

Profitul Agricol 1/2021

Dup\ iepuri, la {endriceni Când am ajuns la Iezer, în ograda gazdei noastre, confrate de breaslå ¿i pu¿cå agerå, oamenii încå se mai mirau cå Boboteaza din acest an, ca ¿i cea din iernile trecute, nu se mai înscrie în tiparele vechi, când în fa¡a bisericii se ridica o cruce de ghea¡å cioplitå, împietritå de ger peste noapte. Acum, abia dacå se ghice¿te, în zori, la buza lacului, o pojghi¡å stråvezie de sticlå prin care împung cotoarele încå verzi ale stufului. “Aproape cå le e teamå påsårilor, oricât de mårunte, så på¿eascå pe dânsa”, cugeta cu umor camaradul nostru boto¿ånean. „Altådatå, la vremea asta, båteam marginile påpuri¿urilor, dupå ra¡e, mergând fårå grijå pe ghea¡a groaså de douå palme. Dacå întâlneam vreun pescar în¡epenit lângå copca såpatå adânc, a¿teptând bibani la mormâ¿cå, ne fåceam cruce ca la vederea unei aråtåri, fårå så ne gândim cå nici noi nu eram departe de a fi socoti¡i ni¿te zånateci. Uneori, strânså de frigul crâncen, întinsura de cremene a bål¡ii pârâia dintr-o margine în alta, umplându-te de fiori. ºin minte cå, odatå, cråpåtura a înaintat într-o clipitå chiar printre picioarele mele. Am crezut cå acolo o så-mi fie masul. Boalå grea, vânåtoarea…

Soarele, înål¡at de o ¿chioapå peste linia orizontului, deja dezmor¡ea glazura de promoroacå de pe crengile måce¿ilor (cacadâri, cum îi numesc localnicii) dinspre ªendriceni. Culmile dulci, u¿or de urcat, dar ¿i de coborât, îmbråcate în ierburi abia dezmor¡ite, promiteau o zi frumoaså de ianuarie, departe de ve¿ti alarmiste, propagate pe toate canalele de ¿tiri. Faptul cå iepurii ne a¿teptau, de bunå seamå, în vålmå¿agul vegeta¡iei încå necople¿ite de ninsori consistente ne sporea entuziasmul. În ¿ase, dacå socoteam ¿i cei doi câini înso¡itori, ¿i ei såtui de lâncezeala ¿i îmbuibarea sårbåtorilor Profitul Agricol 1/2021

de iarnå, priveau cu voluptate la porumbi¿tile culese de rod, înså cu strujenii råma¿i în picioare, la viile, multe påråginite, ¿i la ogoarele cu aråturå veche, întrerupte de parcele de grâu ¿i orz, deja råsårite. Dacå socotim ¿i

coceni¿tile de floarea-soarelui încå neîntoarse sub brazdå de lama plugului, ob¡inem un tablou cât se poate de ademenitor pentru elanul nostru cinegetic, greu încercat în acest sezon. Primul stol de potârnichi ridicat de sub botul câinilor ne-a confirmat a¿teptårile. Doi urechia¡i, lansa¡i cu mult peste o båtaie normalå de pu¿cå, ne-au oferit prilejul de a tempera elanul de urmåritori al bracilor no¿tri, gata så-¿i încerce norocul pe cont propriu, våzându-ne neputincio¿i. Experien¡a ne spunea cå fo¿netul cumulat al frunzelor ve¿tede de porumb încå neadunat în silozuri nu reprezenta acum adåpostul preferat al iepurilor. A¿a cå am optat pentru pantele sudice cultivate cu vii, chiar la marginea satului. Din încâlceala de ierburi culcate de vânt ne-a ¿i sårit primul „mågar în miniaturå”, vorba lui George Topârceanu. Påcat cå, asemenea lui mo¿ Zuza, personaj zu-

gråvit de un alt condei celebru, Traian Ulea, n-am avut altceva de fåcut decât så murmuråm, cu mâna strea¿inå la ochi, dupå focurile trase în van, la repezealå: „Ptiu, drace! Ia uita¡i-vå cum trece bor¿ul meu dealul…”

Dar acesta nu a fost decât începutul. Cele câteva curele de vie pe care le-am stråbåtut båtându-le sistematic, pe rânduri, ne-au furnizat nu doar satisfac¡ia adjudecårii celor patru iepuri regulamentari (câte unul de cåciulå), ci ¿i câteva surprize agreabile, tentante, înså neconsemnate în autoriza¡ie. Prima ar fi aceea cå, în pofida vizibilei împu¡inåri a urechia¡ilor în habitatele lor tradi¡ionale – aståzi, imense monoculturi agricole –, aici ne-am fi putut alege cu o duzinå de iepuri, u¿or de plimbat pe cåtare, printre spaliere. Cât prive¿te potârnichile, ne-au mai sårit trei stoluri, dintre care unul, spart în grupuscule, ne-a oferit tuturor putin¡a så tragem. Ne-au mai surprins doi coco¿i ¿i vreo cinci gåini de fazan, dar mai ales doi sitari, spre disperarea camarazilor no¿tri patrupezi, deja blaza¡i, våzând cå nici måcar nu catadicsim så ridicåm pu¿ca la vederea roadelor sârguin¡ei de care dåduserå dovadå în numai câteva ceasuri de alergåturå ¿i dåruire caninå.

La sfâr¿it, aproape de prânz, un vulpoi imens ne-a defilat pe marginea stufåri¿ului, cu o non¿alan¡å greu de catalogat. Trågând linie, de unde credeam cå va fi doar un prilej de schimbare cu pretext cinegetic a decorului citadin, incursiunea noastrå în nordul extrem al ¡årii s-a dovedit de bun augur la început de an. Doamne-ajutå!

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 13 - 24.01.2021

Vasile Pachi¡anu 13.01.1947, medic veterinar Mioara Tråilå 17.01.1955, Eco Sun Sistems Ion Marchi¿ 18.01.1944, membru LAPAR, SC Asomar Teleorman Alexandru Alexandri 19.01.1947, fondator Alcedo Marcel Cucu 19.01.1948, membru LAPAR, Hogart SRL Viziru, jud. Bråila Mihai Miri¡escu 20.01.1966, director general Saaten-Union Petre Grigore 21.01.1953, membru LAPAR, Simongrig SRL Gala¡i Rainer-Andreas Salmen 21.01.1985, director financiar Claas Adrian Pintea 22.01.1974, director general APIA Laszlo Erdelyi 22.01.1982, manager Titan Machinery Oradea Remus Rådule¡ 23.01.1955, General Leasing Ovidiu Mirea 23.01.1974, coordonator vânzåri utilaje second-hand Claas Roxana Pastuhov 23.01.1981, director marketing Limagrain Ioan Avram Mure¿an 24.01.1959, fost ministru ~

O lingurit, a de poezie

Dezghe¡ Dacå m-ai chema, ar zvâcni O mie de påsåri în colivii; O mie de u¿i s-ar da-n låturi ªi s-ar umple våzduhul de påsåri.

Nina Cassian 50

O anvelop\ cu pinteni pentru ATV-uri Sierra Max Pro, noua anvelopå BKT pentru vehiculele de teren din gama ATV, se va lansa curând pe pie¡ele din întreaga lume. Este o anvelopå radialå cu o bandå de rulare specialå, mai latå, ce permite o conducere mai linå ¿i optimizarea trac¡iunii laterale ¿i spre înainte. Trac¡iunea este o caracteristicå esen¡ialå ¿i trebuie så fie eficientå indiferent de modul de utilizare sau de teren. Drept urmare, BKT a echipat noua anvelopå cu pinteni robu¿ti, proiecta¡i special pentru a oferi o trac¡iune optimå

¿i o aderen¡å stabilå la sol, pe toate tipurile de teren, de la cele mai dure ¿i mai compacte la cele mai instabile. Sierra Max Pro garanteazå o rulare confortabilå ¿i control deplin asupra manevrabilitå¡ii ¿i conducerii. Noul produs BKT este lansat cu dimensiunea AT 27 X 11 R 14, iar dimensiunea AT 25 x 8 R 12 se aflå în curs de dezvoltare ¿i se va alåtura în curând portofoliului vast de anvelope BKT.

Arpad DOBRE

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

ORIZONTAL: 1) Dåunåtoare care atacå prin vii; 2) Are existen¡a asiguratå – Luat în deplasare; 3) A despår¡i brutal; 4) Vechi sisteme 9 10 de încorporare – Gåurit la mijloc! 5) Sferå de foc – A lua prin surprindere; 6) Un cuplu de viitor! – Exploateaza munca lucråtoarelor; 7) Venea la comandå – Se în¡eleg fårå cuvinte; 8) Scåpate cu fa¡a curatå; 9) Câ¿tigåtoare la licita¡ie – Articol de confec¡ii; 10) Tip de chef.

VERTICAL: 1) Alarmå sonorå la for¡area broa¿tei – Con¡inutul unei mape! 2) Tuse seacå! – Reuniuni la nivel înalt; 3) A scoate 9 cu for¡a din palat – Un viitor rege; 4) Servitå 10 cu tot tacâmul – N-are niciun amestec; 5) Bunå cre¿tere; 6) A-¿i exprima durerea Solu¡ia careului din Nr. 48/2020 mutå – Se ¡ine de capul femeilor; 7) A realiORIZONTAL: ULUCA - MUSI; ROBUSTETE AR; CJ - CAINARE; IEPE - CANEA; O - ARANJA za acordul; 8) Au întins-o la timp – Nu face - L; RARIRI - GRI; BATATORIT; CAV - MADAMA; diferen¡a; 9) Exemplu de fidelitate; 10) FrucOTAVI - OMAT; DENEDATURATE. tele mâniei – Un pic de aten¡ie! 8

Profitul Agricol 1/2021

Pofitul Agricol nr. 1 din 13 ianuarie 2021

Articles inside

Se pregåte¿te unirea APIA cu AFIR? Dacå vor vrea europenii

Fere¿te-te de PSD ¿i când î¡i propune “afaceri

De ce au fost amenda¡i to¡i dealerii Claas ¿i Amazone