Profitul Agricol nr. 11 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 11 din 23 martie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Studiul agrochimic, adrenalinå pentru fermieri? dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Cei care vor så tråiascå periculos pot încerca så-¿i facå planul de fertilizare pentru azot la porumb, apelând la un studiu agrochimic. Din påcate, nu existå nicio ¿anså de realizare a unui plan de fertilizare corect. Iar motivele sunt urmåtoarele. Dacå se folose¿te metodologia aprobatå pentru realizarea studiului agrochimic, veche din 1982/1986, nu prea se poate måsura azotul mineral. În Codul de Bune Practici Agricole din 2021, se men¡ioneazå “în cazuri speciale ¿i la cererea fermierului se poate determina con¡inutul momentan de azot mineral (N mineral)”.

anul XXV, nr. 11/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i

Sunt firme care fac studii agrochimice, care utilizeazå o metodologie modernå pentru måsurarea azotului mineral, dar care nu respectå alte principii de bazå, cum ar fi: 1. “fertilizarea cu azot primåvara trebuie så fie precedatå obligatoriu de analize privind rezerva de nitra¡i din sol” (CBPA 2005). Am våzut o astfel de firmå care a efectuat analizele în luna octombrie, perioadå care precede de bunå seamå fertilizarea din primåvarå. Din påcate, nu ¿tim ce cantitate de azot a rezultat din mineralizarea materiei organice din sol din luna octombrie, când a fost efectuatå analiza solului, pânå în aprilie, când semånåm porumbul. 2. “asigurarea efectivå cu azot asimilabil a culturilor în fiecare moment al perioadei de vegeta¡ie, dar în mod special la finele iernii, poate fi stabilitå determinând con¡inuturile de azot în profilul solului pe o adâncime de pânå la 1 m”. E clar: indiferent de ce metodologie folosesc, probele de sol se recolteazå pe adâncimea 0-20 (30) cm, nu pe adâncimea de 0-1m, a¿a cum au sugerat ulterior autorii metodologiei vechi, utilizatå acum. În aceste condi¡ii, când nimeni nu respectå condi¡iile care ar ajuta fermierii så reducå cheltuielile cu fertilizarea pentru cå ar putea folosi azotul prezent în sol, dar ignorat de cei care fac studiile agrochimice, am putea spune:

Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Noroco¿i cei såraci cu studiul agrochimic, cåci al lor este câ¿tigul. Profitul Agricol 11/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Pârloagele pot fi cultivate

Consiliul Interna¡ional pentru Cereale ¿i estimarea produc¡iilor

Guvernul a plafonat pre¡urile la energie ¿i gaze pentru agriculturå ¿i industrie alimentarå

354 milioane de tone de soia

Predic¡iile lui Cezar: Specula¡iile despre încetarea råzboiului au redus pre¡urile 20

Culturi vegetale

Traderii î¿i reduc opera¡iunile din Rusia

Un alt focar uria¿ de gripå aviarå în SUA

Argentina opre¿te exporturile de soia

Claas Torion 530, performant în orice fermå

Presa Roll-Bar 125 este disponibilå ¿i în România

Pöttinger Terrasem, acum ¿i cu lå¡imi de 8 ¿i 9 metri

Asocia]ii profesionale

Romulus Oprea irigå zeci de hectare cu ajutorul... castorilor

Centrul de legume ¿i fructe de 4,5 milioane de euro, de la Tomnatic

România este o ¡arå agricolå puternicå, ¿i poate asigura securitatea alimentarå 48

Cre[terea animalelor 22

Scumpirea furajelor, lovitura de gra¡ie pentru fermele de porci?

Scântei pentru subven¡iile vacilor

Pallas ¿i Floramix, erbicide pentru con- Lucian Cotora îmbinå trolul buruienilor graminee ¿i cu frunzå vacå de lapte cu vacå de carne, latå din cultura de grâu 26 la Moravi¡a Inputurile vin prin aplica¡ie 28 Ma[ini & utilaje Un nou produs de asigurare, indicele de secetå

Gr\dina, via [i livada

Deficit de apå ¿i speran¡e pentru precipita¡ii

Cu APPR, în culisele Bruxelles-ului

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

ICL î¿i consolideazå prezen¡a pe pia¡a fertilizan¡ilor

India vrea så creascå exporturile de grâu

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Egiptul cautå så asigure necesarul de grâu

Claas Trion a câ¿tigat Farm Machine 2022

Minutå Copa-Cogeca. Culturi Oleaginoase ¿i Cereale 42

Hobby Vânatul în bucate (9)

Doneazå pentru Ucraina!

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Concesia Comisiei Europene în urma råzboiului:

Pârloagele pot fi cultivate Copa-Cogeca a informat statele membre despre inten¡iile Comisiei Europene de a relaxa, prin derogare, unele måsuri prevåzute în strategiile europene de înverzire a Agriculturii. Astfel, conform unui draft de decizie a forului european, prezentat de Cristina Cionga, director de rela¡ii interna¡ionale al APPR, pârloagele vor putea fi cultivate timp de un an de zile ¿i inclusiv prin folosirea de îngrå¿åminte chimice ¿i de produse chimice de protec¡ie a plantelor, pentru a se compensa deficitul de alimente în urma råzboiului din Ucraina. Måsura este propuså de comisarul pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski, ¿i era a¿teptatå så fie oficializatå la Consiliul de mini¿tri de luni, 21 martie. Draftul de decizie al Comisiei urmeazå så fie propus mini¿trilor, ca o concluzie a videoconferin¡ei din 2 martie, când mai to¡i mini¿trii Agriculturii, mai pu¡in al Germaniei, au solicitat amânarea calendarului de aplicare a strategiilor de înverzire “De la fermå la furculi¡å” ¿i “Biodiversitate”. Documentul propune “derogåri de la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Uniunii Europene Parlamentului ¿i Consiliului ¿i din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 privind punerea în aplicare a unor condi¡ii referitoare la plå¡ile pentru înverzire aferente anului de cerere 2022”. În expunerea de motive se aratå cå “invazia Ucrainei de cåtre Rusia la 24 februarie 2022 a declan¿at o cre¿tere abruptå a pre¡urilor inputurilor cu impact asupra ofertei ¿i cererii de produse agricole. Pentru a contracara aceastå Profitul Agricol 11/2022

situa¡ie, poten¡ialul de produc¡ie agricolå a Uniunii ar trebui crescut”. Principala derogare: Pârloagele råmân suprafe¡e de teren arabil adecvate pentru produc¡ia de culturi care ar putea fi utilizate imediat pentru producerea de alimente ¿i furaje. Prin urmare, pentru a le permite fermierilor så utilizeze cât mai mult posibil suprafe¡ele disponibile în scopul produc¡iei de alimente ¿i al hrånirii animalelor. Statele membre ar trebui så fie autorizate så deroge din condi¡iile referitoare la plata pentru ecologizare, inclusiv utilizarea produselor de protec¡ie a plantelor, pentru anul de cerere 2022, în ceea ce prive¿te terenurile care au fost declarate cå îndeplinesc cerin¡ele privind diversificarea culturilor sau zonele de interes ecologic”. Derogarea este limitatå la anul în curs, iar statele membre vor trebui så se asigure cå sunt respectate, în continuare, bunele practici agricole, în special cele referitoare la men¡inerea calitå¡ii solului ¿i prezervarea biodiversitå¡ii, în special în perioadele de polenizare la insecte ¿i de cuibårit la påsåri. Statele membre ar trebui så ia deciziile cu privire la aplicarea derogårilor în termen de 14 zile de la data notificårii deciziei Comisiei ¿i så informeze Comisia în termen de 7 zile dupå data la care au fost luate deciziile. Ulterior, vor trebui så furnizeze informa¡ii cu privire la numårul de exploata¡ii ¿i de hectare care fac obiectul derogårilor pânå la 15 decembrie 2022.

Robert VERESS

ANSVSA are un nou vicepre¿edinte Pe 17 martie, dr. Ioan Oleleu a fost numit în func¡ia de vicepre¿edinte, cu rang de subsecretar de stat al ANSVSA. În trecut, acesta a mai ocupat func¡iile de director al Direc¡iei Sanitare Veterinare Cluj ¿i a fost vicepre¿edinte al Consiliului Jude¡ean Cluj. Ioan Oleleu îl înlocuieste în echipa de conducere a ANSVSA pe dr. Mihai Ponea.Vå reamintim, ANSVSA este conduså de un pre¿edinte cu rang de secretar de stat, medic veterinar, ¿i de trei vicepre¿edin¡i, din care minimum doi medici veterinari, cu rang de subsecretari de stat, numi¡i prin decizie a prim-ministrului, pentru 5 ani. Comisia a început analiza PNS-urilor ¥n aceste zile, în urma trimiterii de cåtre majoritatea ¡årilor a PNS-urilor, se realizeazå de cåtre Comisie o analizå comparativå a acestora. Vå putem spune cå 16 state, printre care ¿i România, au inclus sprijinul cuplat facultativ. Referitor la plata de bazå BISS, s-a stabilit ca aceasta så nu scadå sub 60% din Pilonul I. Focar de gripå aviarå la Giurgiu ANSVSA a confirmat primul focar de gripå aviarå, într-o fermå de 33.000 de gåini ouåtoare, din Oinacu, Giurgiu. Tot efectivul de påsåri va fi eutanasiat, iar ouåle, resturile de furaje etc. vor fi distruse, apoi ferma va fi dezinfectatå. ¥n jurul focarului s-a stabilit o zonå de protec¡ie de 3 kilometri ¿i una de supraveghere de 10 km. Restric¡iile vor dura 30 de zile. O ¡arå ro¿ie de PPA: 77 de focare Pe data de 10 martie (ultima informare oficialå a ANSVSA) în ¡arå erau active 77 de focare PPA, dintre care 15 focare în exploata¡ii comerciale, fiind afectate 168.521 de porcine. Din 2017 pânå în prezent au fost stinse 5637 focare de PPA ¿i au fost înregistrate 6.541 de cazuri la mistre¡i, în 41 de jude¡e. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Guvernul a plafonat pre¡urile la energie ¿i gaze pentru agriculturå ¿i industrie alimentarå Pe 18 martie, Guvernul a decis plafonarea pre¡urilor la energie electricå ¿i gaze naturale prin Ordonan¡å de Urgen¡å. Aceastå måsurå ar trebui så ofere predictibilitate fermierilor ¿i producåtorilor din toate sectoarele din agriculturå ¿i industria alimentarå. Fermele ¿i societå¡ile din industria alimentarå se încadreazå la consumatori non-casnici, iar pre¡urile vor fi: - pentru energie electricå, maxim 1 leu/kWh, cu TVA inclus; - pentru gaze naturale, pre¡ul va fi de maxim 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clien¡ilor non-casnici al cåror consum anual de gaze naturale realizat în anul

2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh. ¥n acela¿i timp, ministrul Adrian Chesnoiu a anun¡at cå lucreazå la un program de sprijin pentru independen¡a energeticå a fermelor ¿i a companiilor din industria alimentarå, prin care se vor acorda sumele necesare pentru investi¡ii în energie regenerabilå. "Lucråm deja la un program de sprijin pentru independen¡a energeticå a fermelor ¿i a companiilor din industria alimentarå. Acordåm din Fondul de Modernizare sumele necesare pentru investi¡ii în energie regenerabilå", a notat ministrul.

Consiliul Interna]ional pentru Cereale [i estimarea produc]iilor IGC (Consiliul Interna¡ional pentru Cereale) a estimat cå produc¡ia totalå la nivel global a înregistrat cote maxime în 2021, aproximativ 2.281 mil. tone (o cre¿tere cu 2,74% fa¡å de 2020), în timp ce consumul a fost de 2.286 mil. tone. Stocurile globale au fost de 596 mil. tone, din care 133 milioane înregistrate de cei 8 mari exportatori. La nivel global, estimårile pentru anul acesta vorbesc despre o produc¡ie de grâu majoratå cu aproximativ 0,8% fa¡å de anul precedent, ceea ce a condus la un total de 780,6 mil. tone. ºåri precum Ucraina, Maroc sau China au avut parte de recolte foarte bune, în timp ce Canada a înregistrat rezultate slabe în acest sens (- 38,5% fa¡å de anul precedent). IGC estimeazå pentru Europa, cel mai mare producåtor mondial de grâu, o cre¿tere cu 10,1% în 2022 fa¡å de anul precedent, adicå un total de aproximativ 138,4 mil. tone. În sectorul porumbului, atât produc¡ia cât ¿i consumul mondial au înregistrat cre¿teri semnificative, cu 71 respectiv 47 mil. tone (un total de 1203 mil. tone produc¡ie ¿i 1199 mil. tone 8

consum). S-a înregistrat o cre¿tere a produc¡iei de porumb de cåtre toate ¡årile la nivel mondial, în afarå de Argentina, care s-a confruntat cu secetå. La nivelul Uniunii Europene produc¡ia de porumb este de 72.5 mil. tone. Pentru Ucraina s-a estimat, de exemplu, o produc¡ie de 40 mil. tone. În ceea ce prive¿te orzul, atât produc¡ia, cât ¿i consumul mondial au înregistrat pierderi, atingând valori de 146, respectiv 153 mil. tone pentru anul 2021. În ceea ce prive¿te produc¡ia de secarå, în Europa se estimeazå aproximativ 7,8 mil. tone, iar pentru ovåz, 7,5 mil. tone. Pentru sectorul oleaginoaselor ¿i proteinelor, USDA a estimat cå la nivel mondial produc¡ia cre¿te cu 7%, înregistrând aproximativ 611 mil. tone (364 mil. tone pentru boabele de soia, 71 mil. tone rapi¡å ¿i 57 mil. tone pentru floarea-soarelui). IGC aratå cå Ucraina asigurå 16% din pia¡a de rapi¡å, 50% din pia¡a uleiului de floarea-soarelui, 9% din comer¡ul cu semin¡e de floarea-soarelui ¿i 61% din cea a ¿roturilor de floarea-soarelui. Pe termen lung, Ucraina este prin-

cipalul furnizor al UE de stroturi din semin¡e din floarea-soarelui (63%), ulei din semin¡e de floarea-soarelui (88%) ¿i într-o måsurå mai micå de fåinå de rapi¡å (35%), ulei de rapi¡å (19%) ¿i semin¡e de floarea-soarelui (8%). Privitor la Rusia, aceasta asigurå 20% din pia¡a de fåinå de floareasoarelui ¿i 14% din uleiul de rapi¡å. Rusia este al doilea furnizor pentru UE în ceea ce prive¿te uleiul de rapi¡å (22%) ¿i într-o måsurå mai micå pentru fåinå de floarea-soarelui (18%) ¿i semin¡e de floarea-soarelui (8%). Prognoza privind produc¡ia de oleaginoase pentru 2021/22 este u¿or revizuitå în scådere fa¡å de septembrie. Produc¡ia totalå a UE de culturi proteaginoase este estimatå la 3,7 milioane de tone, cu 0,3 milioane tone mai micå decât estimårile din septembrie. Datele furnizate nu reflectå într-o propor¡ie mare realitatea, dat fiind contextul actual al izbucnirii råzboiului între Ucraina ¿i Rusia. pagin\ de

Arin DORNEANU Profitul Agricol 11/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Cu APPR, în culisele Bruxelles-ului APPR participå constant ¿i activ la ¿edin¡ele grupurilor de lucru Copa-Cogeca. În perioada 25 februarie - 7 martie, APPR a luat parte la ¿edin¡ele grupurilor de lucru la care asigurå secretariatul, în cadrul cårora a prezentat situa¡ia pie¡ei la nivel na¡ional. Perioada a fost marcatå de începutul råzboiului ¿i declan¿area unei crize a securitå¡ii alimentare fårå precedent, la care autoritå¡ile na¡ionale ¿i europene au trebuit så gåseascå råspunsuri ferme într-un timp record. Un moment crucial al perioadei a fost reprezentat de reuniunea informalå a mini¿trilor de agriculturå europeni, în cadrul cåreia au fost discutate principalele riscuri cu care sectorul agricol se confruntå în urma invaziei din Ucraina. Atunci ¿i acolo comisarul european al agriculturii, Janusz Wojciechowski, a

propus activarea unui mecanismul european de råspuns la criza de securitate alimentarå. Atât pre¿edin¡ia francezå, cât ¿i statele membre au solicitat Comisiei reevaluarea Strategiei Farm to Fork ¿i luarea în considerare a unor derogåri necesare pentru a cre¿te capacitå¡ile de produc¡ie, douå abordåri vitale pentru sectorul agricol ¿i agro-alimentar în contextul actual al cre¿terii pre¡urilor la inputuri ¿i îngreunårii exporturilor din Ucraina ¿i Rusia. Despre toate aceste discu¡ii la nivel înalt pute¡i citi în paginile 49-50. Minutele pe care le publicåm oferå un cadru informativ util cu privire la cele mai recente chestiuni dezbåtute.

Arin DORNEANU

Egiptul caut\ s\ asigure necesarul de grâu Guvernul egiptean a anun¡at o serie de måsuri pentru a cumpåra cât mai mult grâu de pe pia¡a localå, dupå ce invazia ruså din Ucraina a blocat livrårile de la cei mai importan¡i furnizori ai statului arab. Fermierii egipteni vor fi nevoi¡i så vândå statului cel pu¡in 60% din recolta lor, iar cei care nu respectå aceste reguli vor pierde accesul la subven¡ii ¿i împrumuturi. Regula se aplicå ¿i intermediarilor care au cumpårat anticipat grâu din recolta din acest sezon. Cantitatea de grâu råmaså dupå atingerea cotei poate fi vândutå doar cu aprobarea guvernului, în baza unei licen¡e. Profitul Agricol 11/2022

Guvernul sperå så cumpere în acest fel ¿ase milioane de tone de grâu de pe pia¡a localå în acest sezon, cu 66% mai mult fa¡å de cantitatea achizi¡ionatå anul trecut. Între timp, Egiptul încearcå o strategie foarte riscantå ¿i a cumpårat câte 63.000 de tone de grâu din Rusia ¿i Ucraina, în ciuda conflictului tot mai violent dintre cele douå ¡åri. Pentru cå autoritå¡ile nu sunt înså sigure cå aceste transporturi vor fi livrate, Egiptul a cumpårat alte 63.000 de tone de grâu românesc, plus o cantitate nespecificatå din Fran¡a.

Drago[ B|LDESCU

Comer¡ul cu cereale, bulversat de råzboi ¿i secetå Råzboiul de la grani¡å a bulversat pia¡a cerealelor ¿i plantelor tehnice. Înainte de a începe råzboiul, contractele se fåceau la 2,7 lei/kg pentru floarea-soarelui. Acum pre¡ul este de peste 4 lei la floarea-soarelui ¿i la rapi¡å, remarcå Daniel Nica, fermier din Cålåra¿i. Anul trecut a vândut cu o medie de 2,2 lei/kg. "Acum se cumpårå grâu ¿i porumb din vechea recoltå cu 1,6-1,7 lei/kg. Din noua recoltå, dacå a¿ vrea så fac un contract pe 1,7 lei/kg nu am cu cine”, spune fermierul. Nu ar vinde înså, pentru cå este circumspect în privin¡a condi¡iilor meteorologice. “Anul trecut pe vremea aceasta erau 370 l/mp de precipita¡ii. Acum sunt 240 l/mp.” Dacå ar fi fost ca anul trecut, ar fi fost tentat så contracteze 2 t/ha de grâu la 1,6-1,7 lei/kg întrucât pre¡urile nu mai sunt predictibile.

Råzboiul cre¿te pre¡urile înfiin¡årii unui hectar de culturå “¥i rog pe cei ce nu cred încå så însumeze doar câteva cifre: arenda 270 euro/ha, îngrå¿åmintele 1950 lei/ha (120 kg N s.a./ha ¿i 60 kg P s.a./ha), amortismentul 1.000 lei/ha, dobânzile ¿i comisioanele bancare 200 lei/ha, salarii 600 lei/ha”, noteazå fermierul Nina Gheorghi¡å, vicepre¿edinte LAPAR. “Garantat, anul viitor vom cumpåra såmân¡å mai scumpå cu 20-25%, iar pesticidele cu 1015%.” Este doar unul dintre fermierii care transmite avertismente cå pre¡urile înfiin¡årii unei culturi au urcat brusc ¿i mult.

Ucraina încearcå så semene 70% din suprafa¡å ¥ntr-un interviu acordat Digi24, Roman Le¿cenko, ministrul agriculturii din Ucraina, sperå ca anul acesta så se facå totu¿i agriculturå pe 70% din suprafa¡a agricolå a ¡årii. Este vorba de zonele neafectate de råzboi, în centru ¿i în partea de sud. ªi, o veste bunå, fabricile de fertilizan¡i produc încå. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Producåtorii de carne de vitå din Argentina acceptå condi¡iile guvernului Exportatorii de carne de vitå din Argentina au cedat ¿i au acceptat cererea guvernului de a asigura cu prioritate aprovizionarea pie¡ei interne. Organiza¡ia ABC, care reprezintå 82% din exportatorii de carne de vitå din Argentina, refuzase ini¡ial så se alåture unui program guvernamental de vânzare a unor sortimente populare de carne la pre¡uri accesibile pe pia¡a localå. ABC ¿i-a schimbat pozi¡ia dupå o discu¡ie extrem de tensionatå cu ministrul Agriculturii Julian Dominguez, care a amenin¡at firmele care nu acceptå oferta guvernului cu revocarea licen¡ei de export. Rusia nu mai trimite cereale în Siria Rusia a întrerupt livrårile de cereale în Siria de la începutul invaziei din Ucraina, iar regimul Assad se confruntå acum cu o gravå crizå de aprovizionare. De¿i ru¿ii au distribuit alimente în unele regiuni ale Siriei din motive de propagandå, în realitate ¿ase companii ruse au rupt contractele de export în Siria în ultimele såptåmâni. Statul arab importå anual 1,5 milioane de tone de grâu, în special din Rusia, care furnizeazå ¿i produse necesare în agriculturå, cum ar fi combustibil sau îngrå¿åminte. Algeria interzice exportul alimentelor de bazå Guvernul algerian a interzis exportul unor produse alimentare de bazå, printre care cereale, ulei, zahår sau paste. Decizia a fost luatå din cauza scåderii stocurilor de alimente, pe fondul conflictului din Ucraina care a blocat importurile din zona Mårii Negre. În plus, guvernul va sprijini cre¿terea produc¡iei locale de grâu prin acordarea de împrumuturi avantajoase fermierilor ¿i subven¡ionarea pre¡ului la îngrå¿åminte. Algeria men¡ine înså interdic¡ia importului de carne congelatå, pentru a-i sus¡ine pe crescåtorii locali de animale. 10

Traderii î[i reduc opera]iunile din Rusia Cargill ¿i ADM, doi dintre cei mai importan¡i comercian¡i globali de cereale, au anun¡at cå-¿i vor reduce semnificativ activitå¡ile din Rusia, dar vor continua så opereze unele facilitå¡i alimentare considerate esen¡iale. “Accesul la alimente reprezintå un drept fundamental al omului ¿i nu ar trebui folosit niciodatå ca armå”, explicå un comunicat al Cargill. Grupul american a ¿ters såptåmâna trecutå toate detaliile despre opera¡iunile din Rusia ¿i Ucraina de pe site, pe motivul cå datele nu erau corecte. Compania a refuzat înså så dezvåluie valoarea totalå a investi¡iilor pe care le are în Rusia. Conform datelor, Cargill are peste 2.500 de angaja¡i în Rusia ¿i a investit 1,1 miliarde de dolari.

Rivalii de la ADM spun cå aveau oricum o prezen¡å limitatå pe pia¡a ruså ¿i cå “toate opera¡iunile vor înceta, cu excep¡ia produc¡iei ¿i transportului de alimente ¿i ingrediente esen¡iale pentru popula¡ie.” Bunge a anun¡at cå a oprit exporturile din Rusia dar fabrica de ulei pe care o de¡ine va continua så producå pentru pia¡a internå. Ultimele date oficiale aratå cå activele companiei din Rusia valoreazå 121 milioane de dolari. Louis Dreyfus Company (LDC), al patrulea mare comerciant mondial de cereale, a anun¡at suspendarea activitå¡ii din Rusia încå de pe 4 martie.

India vrea s\ creasc\ exporturile de grâu India va adopta în urmåtoarele såptåmâni mai multe måsuri pentru a încuraja exporturile de grâu, în încercarea de a lua locul cerealelor din Rusia ¿i Ucraina pe pie¡ele interna¡ionale. Printre måsurile propuse se numårå înfiin¡area unor laboratoare de stat pentru controlul calitå¡ii, alocarea unui numår suplimentar de vagoane pentru transportul de cereale ¿i încårcarea prioritarå a navelor cu grâu în porturile indiene. India este al doilea cel mai mare producåtor de grâu din lume, dar

încercårile de cre¿tere a exporturilor au e¿uat pânå acum, în special din cauza calitå¡ii slabe a cerealelor ¿i a problemelor logistice. Exporturile de grâu au crescut pânå la 6,12 milioane de tone anul trecut, fa¡å de 1,12 milioane de tone în anul 2020, dar guvernul î¿i propune acum så exporte cel pu¡in 10 milioane de tone în acest an. Guvernul a rezervat ¿i spa¡iu de depozitare în apropierea porturilor ¿i vrea så schimbe rutele maritime folosite de exportatorii de grâu.

Profitul Agricol 11/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII A apårut primul joc inspirat de fermierii din Ucraina Compania PixelForest a lansat primul joc inspirat de ispråvile fermierilor ucraineni, care au devenit celebri în toatå lumea dupå ce au reu¿it så fure numeroase vehicule blindate ale for¡elor de invazie ruse. În jocul numit “Fermieri care furå tancuri” obiectivul este tractarea unui numår cât mai mare de blindate la ferma proprie. Jucåtorii trebuie så evite tirul for¡elor ruse, înså existå ¿i obiecte care oferå bonusuri temporare. De exemplu, gåsirea unei sticle de vodcå ucraineanå Nemiroff asigurå tractorului un plus de vitezå.

Argentina opre[te exporturile de soia Guvernul argentinian a anun¡at cå nu va mai acorda licen¡e pentru exportul de soia ¿i ulei de soia, o decizie surprinzåtoare care i-a înfuriat pe fermierii ¿i exportatorii locali. Måsura va împiedica vânzarea de soia din recolta acestui an, cu excep¡ia unei cantitå¡i de 5 milioane de tone care a fost deja autorizatå. Argentina este cel mai mare exportator mondial de fåinå de soia (cu o cotå de pia¡å de 41%) ¿i ulei de soia (48% din totalul exporturilor globale), a¿a cå anun¡ul a zguduit pie¡ele interna¡ionale. Pre¡ul contractelor futures pentru fåinå de soia, care erau oricum pe un trend ascendent din cauza råzboiului din Ucraina, a crescut imediat cu 2,2% pe bursele americane.

Organiza¡ia CIARA, care reprezintå procesatorii ¿i exportatorii de soia din Argentina, sus¡ine cå decizia guvernului ascunde de fapt inten¡ia de a majora taxele vamale de export cu 2%. “Måsura este complet împotriva intereselor agriculturii din Argentina. Este o ilegalitate care va reduce încasårile în valutå ale ¡årii ¿i va provoca un val de concedieri în lan¡ul de produc¡ie”, sus¡ine un comunicat al CIARA. Exportatorii spun cå întreruperea bruscå a livrårilor din Argentina va cre¿te semnificativ vânzårile producåtorilor din SUA ¿i Brazilia. Ace¿tia vor putea intra acum pe pie¡ele din Indonezia, Malaezia sau Thailanda, care importau cantitå¡i importante de soia din Argentina.

Demisie importantå la Fonterra Cooperativa Fonterra a anun¡at cå directorul financiar Marc Rivers va påråsi compania la sfâr¿itul acestui an. Anun¡ul este unul surprinzåtor pentru cå Rivers, care ocupå postul din anul 2018, era creditat cu refacerea finan¡elor celui mai mare exportator de produse lactate din lume. Demisia ar putea avea legåturå cu ultimele rezultate financiare ale Fonterra. În prima jumåtate a anului fiscal, grupul a anun¡at un profit net de 364 milioane de dolari, cu 7% mai mic fa¡å de anul trecut, în timp ce profitul brut a scåzut cu 11%, pânå la 607 milioane de dolari.

Un alt focar uria[ de grip\ aviar\ în SUA

Producåtorii de banane din Ecuador cer måsuri de urgen¡å Producåtorii de banane din provinciile de coastå ale Ecuadorului au blocat mai multe drumuri cu baricade ¿i cer guvernului så cumpere cantitatea care nu mai poate fi exportatå din cauza conflictului din Ucraina. Fermierii spun cå 800.000 de cutii cu banane care trebuiau så ajungå în Rusia ¿i Ucraina nu mai au cumpåråtor ¿i solicitå statului så achizi¡ioneze un milion de ciorchini pe såptåmânå pentru a elimina surplusul. În plus, producåtorii sus¡in cå pre¡ul bananelor pe pie¡ele interna¡ionale a scåzut de cinci ori de la începutul råzboiului. Criza bananelor din Ecuador este un semn cå globalizarea nu poate fi opritå.

Autoritå¡ile din statul american Iowa au confirmat descoperirea unui focar de gripå aviarå la o fermå uria¿å de ouå care de¡ine 5,3 milioane de gåini. Este al patrulea focar identificat în Iowa în acest sezon ¿i de departe cel mai mare confirmat pânå acum pe întreg teritoriul Statelor Unite. Chloe Carson, purtåtor de cuvânt al Departamentului pentru Agriculturå din Iowa, spune cå numårul exact al påsårilor de la fermå nu este cunoscut încå. Informa¡iile detaliate vor fi anun¡ate de Departamentul de Stat pentru Agriculturå (USDA) dupå ce toate gåinile vor fi ucise pentru a împiedica transmiterea virusului. Ferma este amplasatå în regiunea Buena Vista din nordul statului, acolo

unde virusul a mai fost descoperit la începutul lunii la o fermå cu 500.000 de curcani. Pânå acum au fost confirmare focare de gripå aviarå în ferme ¿i gospodårii din 17 state diferite ale SUA. Statul Iowa este cel mai mare producåtor de ouå din SUA ¿i existå în jur de 56 milioane de gåini în fermele locale, a¿a cå ferma afectatå de¡ine aproape 10% din numårul total. În timpul epidemiei de gripå aviarå din anii 2014-2015, aproape 33 de milioane de påsåri au fost sacrificate în Iowa.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 11/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 18 martie 2022, a fost de 425 dolari/tonå (1.912 lei). A crescut cu 78 dolari/tonå.

Grâu România FOB Constan¡a 377 euro/t (=) 1.847 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 14 - 18.03.2022, pre¡ cu livrare în aprilie 2022.

Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 99.770 tone, Indonezia 85.770 tone, Columbia 77.970 tone, Mexic 57.770 tone ¿i Thailanda 57.770 tone.

¥n såptåmâna 14 - 18 martie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago 14.03 Aprilie 327 Mai 335 Iulie 337

15.03 333 337 339

16.03 17.03 18.03 337 345 400 345 347 407 347 351 395 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas 14.03 Aprilie 329 Mai 337 Iulie 347

15.03 337 347 351

16.03 347 357 357

17.03 355 359 359

18.03 395 400 397

România FOB Constan¡a 317 euro/t (=) 1.553 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 14 - 18.03.2022, pre¡ cu livrare în aprilie 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 18 martie 2022, a fost 14.03 Aprilie 245 Mai 243 Iulie 247

15.03 247 245 255

14.03 Bordeaux 307 Pallice 305 Rhin FOB 307 Bordeaux FOB 307 Pontivy 309

$/t

16.03 17.03 18.03 259 289 301 257 279 300 269 277 285

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 14.03 Rouen 317 Dunquerque 321 Pallice 307 Creil FOB 313 Moselle FOB 327 Rouen FOB 369

15.03 16.03 325 337 327 335 313 317 317 327 329 335 377 385

15.03 313 315 321

16.03 315 317 325

euro/t

15.03 16.03 17.03 18.03 313 315 337 349 313 315 337 352 315 317 339 352 317 319 331 354 319 321 337 350

17.03 385 379 377

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în aprilie 2022, a fost de 317 dolari/t (1.426 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t 18.03 397 401 407

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în aprilie, este s-a men¡inut ¿i såptåmâna trecutå la 297 dolari/tonå (1.336 lei). Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 354 euro/tonå (1.735 lei). A crescut cu 44 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 350 euro/tonå (1.715 lei). A crescut cu 41 euro/tonå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aprilie Mai

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna aprilie 2022 este de 323 dolari/t (1.453 lei).

18.03 377 379 375 373 375 430

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 14.03 Aprilie 307 Mai 303 Iulie 317

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 430 euro/tonå (2.107 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 379 euro/tonå (1.857 lei).

euro/t 17.03 357 369 357 369 367 410

de 331 dolari/tonå (1.489 lei). A crescut cu 70 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 397 dolari/tonå (1.786 lei). A crescut cu 90 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 375 euro/tonå (1.837 lei). A crescut cu 48 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 18 martie 2022, a fost de 352 euro/tonå (1.725 lei). A crescut cu 47 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 352 euro/tonå (1.725 lei). A crescut cu 45 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 354 dolari/tonå (1.593 lei). A crescut cu 47 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

14.03 15.03 16.03 17.03 18.03 307 309 311 343 354 305 307 313 345 357

Profitul Agricol 11/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 14 - 18 martie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 649 dolari/tonå (2.920 lei). A crescut cu 58 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 14 martie 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 14.03 Aprilie 591 Mai 597 Iulie 619

15.03 593 599 625

$/t 16.03 597 609 627

17.03 629 635 637

18.03 627 627 609

Orz România FOB Constan¡a 315 euro/t (=) 1.543 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 14 - 18.03.2022, pre¡ cu livrare în aprilie 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunkerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

14.03 343 343 333 337 357

15.03 345 345 337

16.03 347 347 341

17.03 357 357 369

18.03 369 369 370

339 345 385 391 359 365 379 391

Sorg

PREºURI

14 - 18.03.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 14 - 18 martie 2022, a fost de 307 dolari/tonå (1.381 lei). A crescut cu 84 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 777.770 tone, Olanda 107.770 tone, Mexic 77.770 tone, Taiwan 77.570 tone, Indonezia 57.970 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 18 martie 2022, a fost de 679 dolari/tonå (3.055 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 543 dolari/tonå (2.443 lei), în cre¿tere cu 16 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 14.03 Aprilie 1.557 Mai 1.585 Iulie 1.571

15.03 1.585 1.597 1.577

16.03 1.597 1.599 1.585

17.03 1.637 1.651 1.697

$/t 18.03 1.815 1.715 1.709

FOB-Rouen, a fost de 369 euro/tonå (1.808 lei), mai mare cu 26 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 391 euro/tonå (1.916 lei). A crescut cu 44 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în aprilie 2022, pre¡ul orzului furajer este 307 dolari/t (1.381 lei), cu 14 dolari/tonå mai mare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 97.770 tone ¿i Canada 3.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Aprilie Mai

14.03 15.03 16.03 17.03 18.03 223 225 227 297 307 227 235 237 309 311

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

14.03 15.03 16.03 17.03 18.03 Aprilie 527 537 545 547 543 Mai 527 533 537 543 525

Aprilie Mai

14.03 15.03 16.03 17.03 18.03 629 639 649 659 679 617 627 637 669 677

Floarea-soarelui

chidere, pe 18 martie, a fost de 697 dolari/tonå (3.136 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 757 euro/tonå (3.709 lei). A înregistrat o cre¿tere de 88 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 14 martie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna aprilie 2022, este de 757 dolari/tonå (3.406 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna aprilie 2022, a fost de 815 dolari/t (3.667 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

14.03 15.03 16.03 17.03 18.03 Aprilie 659 673 675 677 697

14.03 15.03 16.03 17.03 18.03 Dieppe 669 679 685 697 757

Rapi¡å

data de 14 martie.

¥n såptåmâna 14 - 18 martie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 943 euro/tonå (4.621 lei). A crescut cu 118 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 14.03 Rouen 805 Dunquerque 815 Moselle 825

15.03 813 817 827

16.03 827 827 833

17.03 839 837 839

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 950 euro/tonå (4.625 lei), mai mare cu 145 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 941 euro/tonå (4.611 lei), mai mare cu 126 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

18.03 950 941 943

Aprilie Mai Iulie

14.03 805 815 777

15.03 815 817 785

16.03 825 827 797

17.03 835 835 803

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

425 dolari/t

Profitul Agricol 11/2022

+ 78

331 dolari/t

+ 70

$/t

649 dolari/t

+ 58

307 dolari/t

$/t 18.03 885 865 815

+ 84 15

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, pentru luna martie. Sunt date noi despre produc¡ia, consumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2021/22. Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 601 milioane tone, mai micå cu aproape 2 mil. tone fa¡å de estimarea trecutå ¿i cu 2 milioane tone fa¡å de anul trecut.

Consumul mondial va fi de 514 milioane tone, mai mare cu 6 mil. tone. ºårile mari consumatoare sunt China (129 mil. tone), SUA (64 mil. tone), Brazilia (51), UE (46), Argentina (43), India (34), Rusia (21) ¿i Ucraina (17).

Structural, va fi formatå astfel: soia (354 mil. tone, mai pu¡in cu 10 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (71 mil. tone); floarea-soarelui (57 mil. t., cu 8 mil. tone mai mult fa¡å de anul trecut); arahide (51), semin¡e de bumbac (43), nuci de palmier (20) ¿i copra (6).

ºårile mari importatoare sunt China (97 mil. tone), UE (21), Mexic (8), Japonia (6), Egipt (4) ¿i Argentina (4).

ªroturi proteice

Produc¡ia mondialå de ¿roturi ajunge la 351 milioane tone, cu 3 milioane tone mai mare decât anul trecut.

Soia An de pia¡å SUA Hamb (1) (2) 2020/21 432 463 2021/22 Oct. 359 448 Nov. 396 447 Dec. 440 478 Ian. 22 464 505 Feb. 22 511 552

ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (86 milioane tone), SUA (58), Canada (10).

dolari/tonå

Semin¡e oleaginoase An de pia¡å 2020/21 2021/22 Oct.

dolari/tonå

Soia Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott SUA Rott Hamb (1) (2) (1) (2) (2) 461 563 467 685 594

437

549 529

748

782

Nov.

448

553 560

741

793

Dec.

459

565 529

716

822

Ian. 22

474

608 683

721

852

Feb. 22

669

757

803

(1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

Stocurile mondiale sunt prognozate la 104 milioane tone. ºårile mari consumatoare sunt China (97 milioane tone), UE (49), SUA (39), Brazilia (22), India (18), Rusia (8,3 mil. tone), Mexic (8).

Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott Hamb (3) (4) (5) 272 312 319 245 284 340 283 280 365 319 278 388 332 294 405 358 300 428

ºårile mari exportatoare sunt Argentina (29 milioane tone), Brazilia (16,5), SUA (13) ¿i Ucraina (6). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (22 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (6) ¿i SUA (5 milioane tone).

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 17 milioane tone.

Uleiuri vegetale

fa¡å de 205 milioane tone în 2020/21.

Uleiuri vegetale

Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 211 milioane tone, fa¡å de 206 mil. tone în anul 2020/21.

ºårile mari consumatoare sunt China (41 milioane tone), UE (25,5 milioane tone), India (23 milioane tone), Indonezia (20 mil. t) ¿i SUA (17).

Structura sortimentalå (mil. tone): soia (247 mil. tone, mai micå cu 1 mil. de tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (41 mil. tone); floarea-soarelui (22,5 mil. tone); semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (8) ¿i copra (2). Consumul mondial de ¿roturi este prognozat la 347 milioane tone.

Structura sortimentalå: ulei de palmier (75,6 mil. tone); soia (59 mil. tone); rapi¡å (28 mil. tone); floarea-soarelui (21 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6,5 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3,5 mil. tone). Consumul mondial de uleiuri vegetale este estimat la 209 milioane tone, 16

ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (30 milioane tone pe an), Malaezia (18), Ucraina (7), Argentina (6), Canada (5) ¿i Rusia (3,4).

dolari/t

Soia An de pia¡å

Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott (1) (2) (3) (4)

Rott (5)

2020/21 1.261 1.266 1.639 1.350 1.306 2021/22

Oct.

1.552 1.491 2.844 1.446 1.777

Nov.

1.495 1.456 2.756 1.441 1.800

ºårile mari importatoare sunt India (14 milioane tone), China (13), UE (11) ¿i SUA (5 milioane tone).

Dec.

1.404 1.457 2.756 1.396 1.743

Ian. 22

1.448 1.508 2.714 1.413 1.814

Feb. 22

1.582 1.622 2.543 1.500 1.739

Stocurile mondiale sunt prognozate la 24 mil. tone.

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB. Profitul Agricol 11/2022

354 milioane de tone de soia ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 247 milioane tone, egalå cu cea din anul de pia¡å trecut. ºårile mari producåtoare de ¿roturi: China (73 mil. tone), SUA (47 mil. tone), Brazilia (36), Argentina (31 mil. tone), ºårile mari producåtoare sunt UE (12 mil. tone) ¿i India (8 mil. t). Brazilia (127 milioane tone, mai pu¡in cu 11 mil. tone fa¡å anul trecut), SUA ºårile mari consumatoare sunt Chi(121 milioane tone, mai mult cu 6 mil. na (72 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone), Argentina (43, mai pu¡in cu 3 mil. tone), SUA (34 mil. tone), UE (28 mil. tone), China (16, mai pu¡in cu 3 mil. tone), Brazilia (20 mil. tone), Mexic (7), tone), India (12), Canada (6,2) ¿i ParaIndia (6), Vietnam (6), Indonezia (5), guay (5,3). Thailanda (5), Egipt (4). ºårile mari consumatoare sunt China (92 milioane tone), SUA (60), Pre¡uri soia ¥n luna februarie, pre¡urile la exBrazilia (46), Argentina (40), UE (16), India (10), Mexic (6,4) ¿i Fed. Ruså (5 port pentru soia din SUA au crescut cu 69 dolari/tonå, la 632 dolari/tonå, mil. tone). Marii exportatori de soia sunt Bra- în timp ce pre¡urile din Brazilia au zilia (85,5 milioane tone, mai mult cu 3,5 crescut cu 86 dolari/tonå, ajungând la mil. de tone decât anul trecut), urmatå 633 dolari/tonå. ¥n Argentina prede SUA (57 mil. tone, cu 4 mil. tone mai ¡urile au înregistrat o cre¿tere de 47 pu¡in decât anul trecut), Paraguay (4,4 dolari/tonå ¿i au închis licita¡iile la milioane tone) ¿i Argentina (4 milioane 649 dolari/tonå. tone). Marii importatori de soia sunt Chi- Pre¡uri ¿roturi soia Pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a na (94 milioane tone), urmatå de UE (14,5 milioane tone), Mexic (6), Ar- crescut cu 49 dolari/tonå, la 538 dogentina (4), Egipt (4), Thailanda (3), lari/tonå. ªi pre¡urile din Argentina au crescut, de la 465 dolari/tonå la Japonia (3) ¿i Taiwan (3 milioane tone). Stocurile mondiale sunt progno- 505 dolari/tonå. ¥n Brazilia pre¡urile zate la 90 milioane tone, fa¡å de 100 au crescut cu 65 dolari/tonå ¿i au ajuns la 534 dolari/tonå. milioane tone în anul de pia¡å trecut. Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2021/22 este prognozatå la 354 milioane tone, în scådere cu 10 milioane tone fa¡å de estimarea de luna trecutå ¿i cu 12 milioane de tone fa¡å de anul 2020/21.

ºårile mari exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (28 milioane tone), Brazilia (16,5) ¿i SUA (13 milioane de tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (16,5 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (2), Iran (2), Mexic (2), Coreea de Sud (2). Stocurile mondiale sunt estimate la 13 milioane tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 59 milioane tone, egalå cu cea din anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt China (16 milioane tone), SUA (12 milioane tone), Brazilia (9), Argentina (8), UE (3), India (1,8) ¿i Fed. Ruså (1 mil. tone). ºårile mari consumatoare sunt China (18 milioane tone), SUA (11,4 milioane tone), Brazilia (7,5), India (5), UE (2,5) ¿i Argentina (2). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (2 mil. tone), UE (1 mil. de tone), Rusia (0,7), Paraguay (0,6 milioane tone) ¿i SUA (0,4 mil. tone). ºåri importatoare sunt India (3,5 milioane tone), China (1,1 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,75). Stocurile mondiale sunt prognozate la 4 milioane tone. Profitul Agricol 11/2022

Predic]iile lui Cezar

Specula]iile despre încetarea r\zboiului au redus pre]urile Grâu Local, pre¡ul grâului s-a men¡inut o perioadå de timp în jurul nivelului de 362 euro/tonå în paritatea CPT Constan¡a, cu un discount de 12 euro/tonå pentru calitatea de furaj (adicå 350 euro/tonå). Prelungirea råzboiului în vecinåtate a generat aceste niveluri, cåci lumea a intrat în panicå. Fluxurile ruse¿ti ¿i ucrainene din bazin s-au oprit. Înså, pe måsurå ce timpul a trecut, destina¡iile au efectuat evaluåri ale stocurilor, precum ¿i ale puterii de cumpårare, iar tentativele timide ale unui poten¡ial acord de încetare a focului au fåcut ca lucrurile så ia o altå turnurå. Astfel, închidem såptåmâna la nivelul de 346 euro/tonå, cu un discount impresionant în cazul grâului furajer, de 25 euro/tonå (adicå 331 euro/tonå).

Efectiv, Portul Constan¡a este sufocat de marfå. Navele sunt în¿irate în a¿teptarea încårcårii ¿i terminând vineri la 343 euro/tonå. Ca ¿i în cazul grâului, vorbim de reac¡ia la poten¡ialul unui acord între Ucraina ¿i Rusia. Între timp înså, portul Constan¡a este sufocat de marfå, iar foarte mul¡i cumpåråtori reduc pre¡urile sau efectiv nu mai coteazå. Navele sunt în¿irate în a¿teptarea încårcårii cu porumb. România a preluat efectiv greutatea ca origine în acest moment în bazinul Mårii Negre. Pânå la 13 martie, indica¡ia de export porumb a României se ridicå la nivelul de circa 3,3 mil. tone. Înså, cu siguran¡å, existå exporturi expediate ¿i încå necontabilizate.

Orz Nivelul de pre¡ råmâne setat în jurul valorii de 285 euro/tonå în paritatea CPT Constan¡a. Nivelul indicativ de volum al recoltei române¿ti råmâne stabil, conform ultimului raport COCERAL. Uniunea Europeanå aratå aceea¿i vigoare la volumele viitoare de orz.

Porumb Indica¡iile porumbului în paritatea CPT Constan¡a au slåbit în intensitate, plecând de la un nivel de 350 euro/tonå 20

Floarea-soarelui La nivel local, semin¡ele de floareasoarelui au cunoscut o degradare profundå. Astfel, vedem niveluri de 850860 dolari/tonå CPT Constan¡a sau DAP Procesatori. S-a speculat poten¡ialul de acord de încetare a focului în Ucraina ¿i astfel reluarea exporturilor de ulei brut ucrainene atât de necesare Uniunii Europene, precum ¿i altor ¡åri, ca Turcia ¿i India.

Având stocurile fåcute pentru primul trimestru ¿i o bunå parte din trimestrul al doilea, procesatorii au intrat în expectativå.

Rapi¡å Indica¡iile locale pentru rapi¡å recolta veche se situeazå la nivelul de XRK22 MAY22 (937,75 euro) minus 50 euro/tonå. Volumele nu mai existå decât în cantitå¡i foarte mici ¿i interesul pentru recolta veche e redus, doar doi cumpåråtori mai fiind activi. Recolta nouå este neschimbatå ca nivel de mecanism - indica¡ia XRQ22 AUG22 minus 15-20 euro/tonå. Singura variabilå råmâne deci cota¡ia AUG22, care penduleazå în acest moment, acordatå doar de pre¡ul petrolului.

Soia Pia¡å localå genereazå niveluri de 650-660 dolari/tonå pentru loturile încå råmase disponibile la vânzare în condi¡ia DAP Procesatori. Pia¡a din Ungaria indicå încå niveluri de 650 euro/tonå DAP Procesatori.

Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu Profitul Agricol 11/2022

CULTURI

VEGETALE ICL î[i consolideaz\ prezen]a pe pia]a fertilizan]ilor ICL Group, prezent deja de peste 20 de ani pe pia¡a româneascå a fertilizan¡ilor prin parteneri, a fåcut un pas important. A înfiin¡at la finalul anului trecut, la Bucure¿ti, o filialå localå. Evenimentul de lansare oficialå, la care a participat conducerea globalå a companiei, a avut loc såptåmâna trecutå.

“Produsele au fost cunoscute, brandul ICL nu a fost cunoscut. În horticulturå, toatå lumea ¿tie ce înseamnå Solinure sau Agrolution”, explicå ªtefan Bor¿o¿, director general al ICL România. La nivel mondial, compania are peste 12.000 de angaja¡i, iar veniturile sale au totalizat 7 miliarde dolari, anul trecut. De la Bucure¿ti se vor conduce ¿i afacerile din Moldova ¿i Bulgaria. Faptul cå acum ICL are o echipå localå va duce la cre¿terea încrederii fermierului, considerå directorul Bor¿o¿. “Am fåcut un hub în Constan¡a, vrem så fim mai aproape de distribuitori ¿i fermieri. Avem stocuri din produsele care se achizi¡ioneazå cel mai frecvent”, adaugå acesta. Gama de produse se va extinde. “Deschiderea unui birou în România este un pas important pentru noi pentru cå vedem România drept o poartå spre regiunea balcanicå, suntem convin¿i de viitorul producåtorilor agricoli locali. Aprovizionåm pia¡a româneascå din douå direc¡ii: din Germania ¿i Olanda, 22

dar, de asemenea, ¿i din Israel. Credem cå fermierii români vor putea beneficia de tehnologiile noastre ¿i portofoliul extins, cu focus pe sustenabilitate”, spune Artem Rosliakov, manager de marketing ¿i vânzåri pentru Europa de Est ¿i fosta Uniune Sovieticå. Potrivit acestuia, anul trecut compania a reu¿it så crescå semnificativ cota de pia¡å ¿i prezen¡a în Balcani. “Credem cå tehnologia în România ¿i în regiunea Balcanilor în general poate fi semnificativ îmbunåtå¡itå, motiv pentru care suntem aici”, spune Rosliakov. O prioritate o reprezintå tehnologia de fertirigare, dar ICL are solu¡ii ¿i pentru horticulturå, culturå mare, gazon ¿i plante ornamentale. Compania de¡ine mai multe instrumente de optimizare a fertilizårii, cum sunt, de exemplu, fertilizan¡ii cu eliberare controlatå sau lentå, dar are ¿i o aplica¡ie mobilå denumitå Agromaster. De altfel, ICL pune la dispozi¡ie diverse aplica¡ii pentru a alege timpul potrivit de aplicare ¿i pentru a oferi suport agronomic despre modul în care se utilizeazå

fertilizan¡ii pentru cel mai bun profit la hectar. Alte aplica¡ii urmeazå så fie lansate în România. “La ICL acordåm o importan¡å mare sustenabilitå¡ii. În acest moment avem un mare numår de produse în dezvoltare din aceastå categorie, solu¡ii diverse de la culturå mare la ferme verticale”, spune Artem Rosliakov. ICL Group este un lider mondial în produc¡ia de minerale de specialitate. Compania creeazå solu¡ii de impact pentru provocårile de sustenabilitate pe care le prezintå pie¡ele alimentare, agricole ¿i industriale la nivel global. ICL valorificå resursele unice de brom, potasiu ¿i fosfat. Se bazeazå pe echipa pasionatå ¿i talentatå ¿i pune accent puternic pe cercetare, dezvoltare ¿i inova¡ie tehnologicå pentru a stimula cre¿terea pe pie¡ele sale finale. Ac¡iunile ICL sunt cotate dublu la Bursa de Valori din New York ¿i la Bursa de Valori din Tel Aviv (NYSE ¿i TASE: ICL).

Adrian MIHAI Profitul Agricol 11/2022

CULTURI VEGETALE

Deficit de ap\ [i speran]e pentru precipita]ii Dupå încå o iarnå atipicå, s-ar putea så intråm rapid în varå. În ferme, activitå¡ile se vor comprima într-o perioadå mai scurtå. Deficitul de apå este problema întâlnitå atât în vest, est ori sud. Dåunåtorii ¿i-au fåcut sim¡itå prezen¡a.

Ionel Gheorghe, fermier din Cålåremarcå ra¿i, douå fenomene care au influen¡at dezvoltarea culturilor. Alternan¡a perioadelor foarte calde cu cele foarte reci ¿i lipsa precipita¡iilor. Când plantele primesc cåldurå apar cre¿teri noi ¿i se dilueazå sucul celular. Problema mai gravå este înså lipsa apei. Mai sunt rezerve, dar nu suficiente. Este foarte mare nevoie de apå. De la începutul anului au cåzut 17-18 l/mp, cantitate strânså din burni¡e ¿i fulguieli, iar vântul a båtut o lunå de zile. Fermierul crede cå 2022 va fi un an greu, asemånåtor cu 2020. Singura diferen¡å este cå acum stadiul de dezvoltare a culturilor este mai întârziat. “Deocamdatå este un lucru bun pentru cå tot speråm cå va ploua ¿i nu se vor crea prejudicii. Acum doi ani, în aceastå perioadå culturile aråtau foarte bine. În momentul în care au pornit în vegeta¡ie au avut un consum mult mai mare pentru cå deja cultura era foarte bine instalatå. Prin februarie, vizitând câmpul ¿i 24

nemaîntâlnindu-ne cu un astfel de fenomen ¡inteam o produc¡ie de 12 t/ha la påioase, dupå felul în care aråta cultura. Cine se gândea cå nu o så mai plouå deloc? Acum suntem mult mai sceptici ¿i mai aten¡i. Încercåm så meninem rezerva de apå”, spune fermierul. “Tehnologia min-till este câ¿tigåtoare dacå reu¿e¿ti så-i în¡elegi rostul. Dovada cea mai clarå este felul în care aratå culturile noastre fa¡å de cei care fac agriculturå clasicå”, continuå acesta. Precizeazå înså cå nu este o solu¡ie miraculoaså ¿i nu înlocuie¿te precipita¡iile. Un alt avantaj al lucrårilor minime este reducerea cheltuielilor. Porumbul se va semåna în covoare verzi fåcute din leguminoase. Acestea î¿i vor aduce aportul în beneficiul culturii de porumb prin azotul organic pe care îl vor låsa în sol. Se ob¡in economii, reducându-se cantitå¡ile de îngrå¿åminte chimice care ar fi trebuit aplicate în mod obi¿nuit. Fermierul nu poate încå estima data de începere a semånatului. Nu-¿i aminte¿te de al¡i ani în care så fie, la jumåtatea lunii martie, temperaturi de 3-6°C pe termen atât de lung, dupå o perioadå cu temperaturi ridicate. Dåunåtorii au apårut într-una din ferestrele cu zile cålduroase, dar s-au retras. A fost un atac de gårgåri¡a tulpinilor la rapi¡å, timp de douå-trei zile.

Plantele sånåtoase folosesc mai bine fertilizan¡ii În Bihor, culturile încep så intre în vegeta¡ie, dar urmau trei zile cu temperaturi negative noaptea. A plouat 4-12 l/mp. Unde a plouat sub 7-8 l/mp îngrå¿åmintele nu au fost duse la nivelul rådåcinilor, remarcå Mihai Budai, tehnologul Agroind Cauaceu.

Rapi¡a intratå în iarnå slab dezvoltatå a dispårut de pe aproape 1.000 ha. Încå 4.000 ha s-au întors deja în toamnå, în jude¡. Deocamdatå s-au semånat culturile din prima urgen¡å: mazåre boabe, lucernå. Temperaturile în sol sunt de 2-3°C, astfel încât probabil la sfâr¿itul acestei såptåmâni se va începe semånatul culturii de floareasoarelui. Agronomul considerå cå este posibil ca dupå o primåvarå atât de atipicå tranzi¡ia spre condi¡ii de varå så se facå rapid. Culturile sunt întârziate. Au fost variabile termice dupå ce la sfâr¿it de februarie au început så intre în vegeta¡ie. Apå existå în primii 20 cm, suficientå pentru culturile de toamnå. La adâncime mai mare este deja secetå pedologicå. Cantitå¡ile de apå cåzute de la sfâr¿itul toamnei ¿i pânå în prezent sunt de doar 70-100 l/mp, pe un fond de secetå foarte mare anterioarå. Din 10 ianuarie ¿i pânå la slabele ploi de acum nu mai plouase. Agronomul recomandå ca, dacå se folosesc produse pentru reducerea taliei la påioase, så fie utilizate produse de top pe bazå de Trinexapac ¿i Prohexadion, care ajutå ¿i la dezvoltarea sistemului radicular, îngro¿area paiului. Nu ar trebui så nu se foloseascå cele care au ca efect strict reducerea paiului. Budai spune cå este util så se foloseascå produse pe bazå de molecule organice, cu fitohormoni de cre¿tere ¿i dezvoltare fiindcå plantele sunt foarte stresate în momentul de fa¡å din cauza varia¡iilor de temperaturå ¿i treptat se va instala ¿i Profitul Agricol 11/2022

CULTURI VEGETALE seceta. În cultura de rapi¡å a fost o adevåratå invazie de gårgåri¡a tulpinilor, care a debutat brusc. Într-o zi în care temperatura a urcat la 13°C au fost gåsi¡i 60 de indivizi în capcanå. Pe 90% din suprafa¡å au fost fåcute deja tratamente de combatere. “Anii sunt din ce în ce mai atipici, cu provocåri mai multe ¿i mai mari. Nu mai po¡i lucra dupå un sablon anterior. Trebuie så te adaptezi din mers, în func¡ie de necesitå¡i, de problemele cu care te confrun¡i”, remarcå Budai. Pe fondul scumpirii îngrå¿åmintelor, care au ajuns så coste de trei ori mai mult decât de anul trecut, este foarte important så nu fie prezente boli în culturå, astfel încât plantele så reu¿eascå så absoarbå ¿i så prelucreze fertilizan¡ii. Nu este adeptul fertilizårii localizate. “În caz cå nu e apå, acolo le gåse¿ti când prelucrezi solul, în toamnå”, spune agronomul. Fertilizarea pe întreaga suprafa¡å face ca rådåcinile så caute hranå ¿i în lateral, nu doar în zona semin¡ei, ¿i så exploreze un volum cât mai mare de sol, crescând astfel toleran¡a la secetå.

Deficit mare de apå Ve¿tile de la TCE 3 Brazi, din Neam¡, sunt mixte. Densitatea la grâu este de 600 pl/mp. A fost fåcutå fertilizarea ¿i este a¿teptatå ploaia, pentru cå deficitul e mare. “Suntem våduvi¡i de ploi anul acesta”, remarcå Vasile Iacob, director tehnic al TCE 3 Brazi. Aprovizionarea cu inputurile necesare pentru campania de primåvarå a fost fåcutå. Îngrå¿åmintele au fost luate: 4.100 lei/tona de uree, 3.400 lei/tona îngrå¿åmintele complexe 20.20.0. Cantitå¡ile au fost reduse. 200 kg/ha în loc de 250 kg/ha de complexe la semånat ¿i 200 kg/ha de uree înainte de semånat. Profitul Agricol 11/2022

Ferma se aflå într-un stadiu avansat în implementarea proiectului de iriga¡ii realizat cu resurse proprii. A fost instalatå conducta pe trei kilometri. Directorul sperå ca anul viitor så fie irigate 1.500 ha. “Abia atunci vom fi ¿i noi în rândul lumii cu agricultura”, spune acesta. E posibil ca pânå în toamnå så irige 500 ha. Semånatul porumbului este preconizat pentru a doua jumåtate a lunii aprilie. Såptåmâna trecutå temperatura scåzuse pânå la -10°C. “Ne apucåm så semånåm lucernå, avem ovåz pentru zootehnie. Am început så pregåtim terenul. Am scarificat foarte mult anul acesta. Doar 10% din 5.000 ha au fost arate. Mergem pe minim de lucråri, pentru apå ¿i pentru costuri, consum de motorinå. În primåvarå vom face o trecere cu un combinator u¿or. Avem semånåtori cu care semånåm 150 ha pe schimb. Costurile vor fi cu 20-30% mai mari decât anul trecut”, spune Vasile Iacob.

Culturi curate de buruieni În Buzåu, în ferma conduså de Burnel Frå¡ilå, culturile au ie¿it din iarnå mai bine decât au intrat. Rapi¡a avea 4-6 frunze, iar acum este mai dezvoltatå. Se vede ca o culturå care promite, chiar dacå au mai afectat-o gerurile recente. Tot ce a fost semånat în toamnå råmâne în culturå, în jur de 1.200 ha. Situa¡ia precipita¡iilor nu este bunå, nu a mai plouat, dar mai sunt ceva rezerve din toamnå. În prima parte, când plantutele sunt mai mici ¿i consumul este mai mic, nu or så fie probleme. “A¿teptåm ploaie. ºinem culturile curate, så nu aibå absolut deloc concuren¡a buruienilor care så consume resursele culturile”, spune agronomul. Påioasele aratå bine, sunt înfrå¡ite. Chiar ¿i în martie, când au alternat temperaturile pozitive cu cele

negative, s-au dezvoltat încet, dar sigur. În privin¡a dåunåtorilor, surpriza a venit de la Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos). Pânâ acum î¿i fåcea mai rar apari¡ia. “Nu avem tratamente så putem combate o larvå din påmânt”, remarcå agronomul. Data estimatå a semånatului este 1 aprilie pentru floarea-soarelui, astfel încât pânå în 15 aprilie så încheie campania de semånat a culturilor de primåvarå. Î¿i dore¿te totu¿i så fie întreruptå de ploi. Pentru culturile de toamnå, 2022 poate så fie un an bun, dacå va ploua în aprilie ¿i mai. Prognoza nu e înså încântåtoare. Culturile se dezvoltå ¿i vor consuma apa existentå. “Pentru culturile de primåvarå vom face cât mai pu¡ine lucråri, doar o lucrare de pregåtit ¿i semånat. Încercåm så conservåm apa pe cât posibil în sol. Nu sunt pesimist, ca agricultor vechi”, conchide agronomul.

Påioasele au înfrå¡it în ianuarie ¿i februarie, remarcå fermierul Daniel Nica, din Cålåra¿i. Rapi¡a nu a avut condi¡ii optime, iar în zonå mul¡i fermieri vor întoarce anumite suprafe¡e. E secetå moderatå. “Am discuit aråturile, am nivelat. Semånatul este programat dupå 1 aprilie, în func¡ie de temperaturi. Dacå se mai anun¡å valuri reci, mai ståm”, preconizeazå Nica. Acum existå umiditate de råsårire pentru culturile de primåvarå ¿i crede cå se va påstra. E nevoie înså de apå. În douå luni ¿i jumåtate precipita¡iile au totalizat doar 30 l/mp. “Ne råmâne doar speran¡a. Speråm så¿i revinå regimul pluviometric ¿i så se mai refacå din rezerva de apå. Dacå nu ar fi speran¡a, am închide activitatea”, conchide fermierul.

Adrian MIHAI 25

CULTURI VEGETALE

Pallas [i Floramix, erbicide pentru controlul buruienilor graminee [i cu frunz\ lat\ din cultura de grâu Alexandra PETCUCI Category Marketing Manager Erbicide, Corteva Agriscience

ompania Corteva Agriscience este liderul deta¿at pe segmentul de erbicide la cereale påioase în anul 2021. În România, cerealele de toamnå ocupå locul 2 ca suprafa¡å cultivatå, dupå cultura porumbului. Cultura de cereale påioase este una dintre cele mai sigure culturi, datoritå faptului cå aceasta este genetic conceputå pentru a rezista temperaturilor scåzute din timpul iernii. Înså, la fel ca toate celelalte culturi, ¿i cele de cereale påioase necesitå aten¡ia cuvenitå, atât în ceea ce prive¿te pregåtirea terenului, cât ¿i respectarea tuturor verigilor tehnologice, pentru a putea vorbi despre o culturå generatoare de profit. Buruienile sunt plante fårå valoare economicå atunci când sunt întâlnite în culturi ¿i reduc produc¡ia. Buruienile consumå apa ¿i nutrien¡ii din sol în detrimentul plantelor cultivate. De asemenea, acestea reduc spa¡iul care revine plantelor cultivate, le umbresc, determinå scåderea temperaturii la suprafa¡a solului. Într-un lan în care sunt buruieni, plantele cresc mai firave, au rezisten¡å mai micå la cådere, fructificå mai slab ¿i devin sensibile la atacurile de boli ¿i dåunåtori. Combaterea buruienilor este principala lucrare de îngrijire din cultura cerealelor påioase. Din cercetårile Corteva Agriscience, pierderile de produc¡ie în cazul culturii de grâu din cauza concuren¡ei buruienilor sunt aproximativ de 26

10 - 20%, dar pot ajunge în situa¡ii extreme pânå la 60 - 70%. Odatå cu cre¿terea suprafe¡elor cu cereale, va cre¿te ¿i suprafa¡a loturilor semincere, iar acestea vor trebui men¡inute curate de principalele buruieni graminee (iarba vântului, ovåscior, obsigå), care cauzeazå nu numai pierderi cantitative de produc¡ie, dar ¿i refuzul certificårii loturilor semincere.

Pe lângå combaterea excelentå a buruienilor graminee din culturile de grâu, erbicidele Pallas 75 WG ¿i Floramix combat ¿i un spectru foarte larg de buruieni dicotiledonate, controlând foarte bine buruieni problemå, cum ar fi: mu¿e¡elul (Matricaria spp.), turi¡a (Galium aparine), veronica (Veronica spp.) ¿i chiar macul (Papaver rhoeas), în cazul produsului Floramix.

Pallas 75 WG ¿i Floramix pe bazå de pyroxsulam, sunt cele mai cunoscute ¿i utilizate erbicide din pia¡a româneascå pentru combaterea celor mai importante buruieni graminee: iarba vântului (Apera spica-venti), ovåscior (Avena fatua), obsigå (Bromus spp.). Cele 2 produse au spectru complet, combåtând pe lângå buruienile de mai sus ¿i alte buruieni graminee care au început så fie prezente în România, cum ar fi: coada vulpii (Alopecurus myosuroides), lolium (Lolium spp.), vulpia (Vulpia myuros). Un alt avantaj al celor douå produse, Pallas 75 WG ¿i Floramix, îl constituie combaterea samulastrei de orz din culturile de grâu, avantaj care evitå situa¡ia declasårii loturilor semincere de grâu din cauza impuritå¡ilor cu orz. Din cercetårile interne Corteva, cele 2 produse au eficacitatea cea mai ridicatå în combaterea buruienilor graminee, mai sus men¡ionate, din cultura de grâu. Acest lucru este confirmat ¿i de cåtre fermieri, prin utilizarea lor ca primå op¡iune. Chiar ¿i în anii cu poten¡ial de produc¡ie mai mic, fermierii trebuie så-¿i men¡inå curate culturile, în special loturile semincere, evitând declasarea lor ¿i råspândirea acestor buruieni problemå.

Erbicidele Pallas 75 WG ¿i Floramix sunt erbicide de ultimå genera¡ie, cu formulare granularå, recomandate a fi folosite în doze mici (110-260 g/Ha). Au o fereastrå largå de aplicare, putând fi aplicate începând cu stadiul de 2 frunze (BBCH12), pânå la internodul al doilea al culturii (BBCH32). Erbicidele Pallas 75 WG ¿i Floramix se recomandå a fi aplicate numai împreunå cu adjuvantul Dassoil în doza de 0,5 respectiv 0,6 l/ha. Erbicidele Pallas 75 WG ¿i Floramix, aplicate în conformitate cu recomandårile din etichetå ¿i materialele de promovare, au o selectivitate foarte bunå pentru cultura de grâu ¿i nu afecteazå culturile care se înfiin¡eazå dupå cultura de grâu tratatå cu aceste produse, chiar în condi¡ii de secetå extremå ¿i în situa¡iile în care s-au efectuat lucråri minime ale solului. Pentru a avea culturi curate de buruieni ¿i a ob¡ine produc¡ii ridicate, vå recomandåm utilizarea erbicidelor Pallas 75 WG ¿i Floramix, erbicidele cu cel mai larg spectru de combatere a buruienilor graminee ¿i cu frunzå latå din culturile de grâu.

Profitul Agricol 11/2022

CULTURI VEGETALE

Inputurile vin prin aplica]ie Distribuitorul de inputuri RWA Raiffeisen Agro România SRL a lansat, såptåmâna trecutå, aplica¡ia FarmHedge, disponibilå în Google Play ¿i Apple Store. Din douå atingeri ale ecranului, clien¡ii aflå pre¡urile actualizate ¿i în câteva secunde pot comanda aproximativ 40 de produse: semin¡e, fertilizan¡i ¿i produse de protec¡ia plantelor, în special gama proprie de produse.

Fermierii mici, care se aprovizioneazå prin fitofarmacii, vor aprecia cel mai mult lansarea noului canal de vânzare. Pentru clien¡ii care comandå cantitå¡i mari, pentru moment, discu¡ia directå cu agentul råmâne principala metodå de aprovizionare. La acest moment, produsele disponibile prin aplica¡ie reprezintå doar o micå parte din portofoliul RWA. “Este un proiect pe termen mediu ¿i lung. Obiectivul este de a obi¿nui

apiditatea ¿i flexibilitatea sunt avantajele principale ale aplica¡iei. Se poate alege perioada în care se dore¿te livrarea, metoda de platå ¿i chiar modul de taxare TVA. Direct în aplica¡ie se pot adåuga ¿i instruc¡iuni suplimentare pentru livrare. De remarcat este cå aplica¡ia se poate utiliza ¿i pentru informare, în privin¡a produselor, dar ¿i a pre¡urilor. Produsele au descrieri detaliate. Pre¡urile sunt diferen¡iate în func¡ie de metoda de platå. RWA oferå, astfel, transparen¡å tuturor partenerilor såi. Am trecut în practicå aceste facilitå¡i ¿i am luat exemplu concret pe pachetul Olt Intensiv (25.000 boabe) + Grow Balance (2 litri). Semin¡ele de porumb din hibridul Olt sunt înso¡ite de un îngrå¿åmânt foliar formulat special pentru a preveni apari¡ia caren¡elor de Zinc, Magneziu, Sulf ¿i a altor microlemente. Cu plata prin OP sau ramburs la livrare costå 155,22 lei. La termen, costul devine 175,49 lei. Este înså necesarå aprobarea creditului. La ultimul pas, înainte de plasarea comenzii, se adaugå costul de livrare. Pentru Bucure¿ti, la pragul tarifar de 10 kg, acesta este estimat la 23,22 lei. Un alt pachet disponibil este format din hibridul Olt + Azot (Grow Balance Super Azot 32), la 272,5 lei. 28

clien¡ii så comande prin aplica¡ie. ªi începem cu acele produse pe care le gåsesc doar la RWA. În Austria, Germania, Anglia fermierii mici ¿i mari folosesc de mai mul¡i ani astfel de instrumente online pentru plasarea comenzilor de inputuri agricole. Viitorul este al tehnologiilor digitale. Aplica¡ia FarmHedge aduce acest viitor mai aproape ¿i aici, în România”, explicå George Pârvu, director de marketing ¿i dezvoltare. Fermierul nu trebuie så completeze formulare complexe la înscriere. Adresa ¿i codul unic de identificare (CUI) sunt

solicitate doar în momentul în care se plaseazå prima comandå. Comenzile cu plata imediatå sunt preluate ¿i confirmate în cel mult 24 de ore. În unele cazuri pot fi chiar livrate a doua zi. Pentru comenzile cu plata la termen este necesarå o analizå de solvabilitate ¿i semnarea unui contract, situa¡ie în care aprobarea poate så dureze douå, pânå la trei zile. Sistemul este integrat cu cel al Fan Courier, în care sunt incluse aproape 5.000 de localitå¡i pentru ca livrarea så fie posibilå oriunde în România. Costul de transport este evaluat pentru livrare din depozitul din Arad. Se face o recalculare pentru livrarea din depozitul de la Cåzåne¿ti, Ialomi¡a, dacå distan¡a pânå la destina¡ie este mai scurtå, ¿i astfel fermierul face economii. Foarte utilå este ¿i informarea permanentå privind statusul comenzilor. Dupå plasarea comenzii, clientul prime¿te un e-mail privind recep¡ia ei. Un alt e-mail va fi transmis deîndatå ce comanda este confirmatå. În contul de client råmâne un istoric al comenzilor, fapt ce ¡ine informat fermierul privind produsele, cantitå¡ile cumpårate direct pe telefonul såu. Aceste date sunt la îndemânå într-un mod foarte simplu ¿i faciliteazå plasarea de noi comenzi.

Adrian MIHAI

Profitul Agricol 11/2022

CULTURI VEGETALE

Un nou produs de asigurare, indicele de secet\ Agra Asiguråri a anun¡at lansarea unei noi poli¡e de asigurare dedicate fermierilor care vor så î¿i protejeze munca împotriva secetei. Aceasta oferå o acurate¡e sporitå prin folosirea tehnologiei de ultimå genera¡ie ce måsoarå umiditatea relativå a solului cu ajutorul sateli¡ilor de tip radar.

ifeste în toate anotimpurile, în anumite regiuni. Din cauza lipsei precipita¡iilor ¿i a temperaturilor extrem de ridicate, majoritatea culturilor pot fi compromise sau ajunge la limita de supravie¡uire,

stfel, prin intermediul noului produs - “Indice de secetå umiditatea relativå a solului” - Agra Asiguråri spune cå s-a adaptat nevoii crescute a fermierilor de a achizi¡iona o poli¡å adaptatå la schimbårile climatice accelerate.

Dacå în 2020 seceta majorå a afectat masiv zona de sud-est a României, în 2021 aceea¿i regiune s-a confruntat cu evenimente meteorologice extreme ¿i daune produse de grindinå, furtunå ¿i ploi toren¡iale atât în perioada de dezvoltarea a culturilor, cât ¿i în apropierea recoltei. Predic¡iile speciali¿tilor aratå cå agricultura ar putea så urmeze acela¿i scenariu nefavorabil ca în anul 2020, din cauza celei mai secetoase ierni din ultimii 5 ani, resim¡itå în special în sud-estul ¡årii, conform datelor furnizate de Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie.

“Seceta este un fenomen care impune permanent obstacole în agriculturå, iar în ultimii ani începe så se man30

Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asigur\ri

ceea ce afecteazå din plin stabilitatea pe termen lung a fermierilor, dar ¿i lan¡ul de aprovizionare din industria alimentarå”, a declarat Horia-Adrian Lupu, directorul general Agra Asiguråri. Noul produs de asigurare, numit “Indice de secetå - umiditatea relativå a solului”, acoperå daunele produse de deficitul mediu de umiditate relativå a solului atât la culturile de primåvarå, respectiv porumb, soia, floarea-soarelui, cât ¿i pentru grâul de toamnå. În evaluarea daunelor produse de secetå se analizeazå indicele de umiditate din sol, calculat pe baza måsuråtorilor zilnice ale con¡inutului relativ de apå din primii centimetri de la suprafa¡a solului. Måsuråtorile sunt efectuate cu ajutorul sateli¡ilor MetOP-B, MetOP-C prin ASCAT ¿i completate de satelitul Sentinel 1 (SCATSAR), ob¡inând astfel date exacte din toate terenurile arabile,

nefiind necesarå montarea senzorilor la suprafa¡a solului. Valoarea zilnicå a indicelui de umiditate este disponibilå la nivelul fiecårei unitå¡i administrativ-teritoriale (UAT) prin puncte de måsurare disponibile în grile de 500 x 500 de metri ¿i sunt disponibile indiferent de condi¡iile meteorologice aferente perioadei ¿i zonei geografice analizate. Din toate valorile ponderate de la nivelul unitå¡ii administrativ-teritoriale se stabilesc valorile zilnice de referin¡å ¿i valorile zilnice ale indicelui de umiditate. Umiditatea relativå a solului reprezintå con¡inutul relativ de apå din primii centimetrii de sol ¿i indicå cât de umed sau uscat este solul în stratul såu superior. Acest parametru este exprimat ca un nivel de saturare între 0% ¿i 100%, unde 0% este complet uscat ¿i nu mai existå apå în sol care så poatå fi utilizatå de culturile agricole, iar 100% este saturat în totalitate ¿i nu mai poate absorbi apå. Despågubirea se plåte¿te fermierului pentru toate suprafe¡ele unei culturi pe baza indicelui de umiditate a solului corespunzåtor unitå¡ii administrativ-teritoriale alese, atunci când se atinge sau se depå¿e¿te pragul declan¿ator în faza respectivå de vegeta¡ie a culturii. În calculul despågubirilor se iau în considerare numai valorile indicelui de umiditate a solului furnizate de cåtre EODC - Earth Observation Data Centre For Water Resources Monitoring Gmbh (Centrul de Observare a Påmântului pentru Monitorizarea Resurselor de Apå).

Arin DORNEANU Profitul Agricol 11/2022

GR|DINA

VIA [i LIVADA Romulus Oprea irig\ zeci de hectare

cu ajutorul... castorilor Mica popula¡ie de castori din Zåbala, jude¡ul Covasna, se dovede¿te a fi un aliat de nådejde al fermierului Romulus Oprea, cel mai important producåtor de cartofi-såmân¡å din ¡arå, pre¿edinte al Federa¡iei Cartofului. În mod normal, izvoarele de apå mineralå din jurul terenurilor lui Oprea nu ar putea fi folosite la iriga¡ii. Înså castorii construiesc diguri, formând o salbå de lacuri de acumulare, cu a cåror apå se pot iriga 20 de hectare.

iberii ¿i-au fåcut apari¡ia la Zåbala cu vreo ¿ase ani în urmå, fiind un semn cå “Planul de ac¡iune pentru conservarea la nivel na¡ional a popula¡iei de castor eurasiatic (Castor fiber)” då roade. Planul a fost necesar, pentru cå în România biberii erau specie extinctå. 182 exemplare de castori adu¿i din Germania au fost elibera¡i, în perioada 19982003, pe cursul râurilor Olt, Mure¿ ¿i Ialomi¡a. Iar în 2019, la ultimul recensåmânt na¡ional al castorilor, se înmul¡iserå spre 2.500. Pânå ce castorii au început så realizeze lacurile de acumulare de apå mineralå, Romulus Oprea iriga cam 10-15 ha, din cele 500 de ha ale fermei, folosindu-se de apa din Râul Negru, un afluent al Oltului. În prezent, suprafa¡a irigatå a crescut la 30-35 de ha. 32

Aceastå suprafa¡å e cultivatå cu cartofi pentru consum. Cu totul, Oprea cultivå 100 ha de cartofi, jumåtate din suprafa¡å fiind dedicatå producerii de såmân¡å - e uria¿, socotind cå, pe plan na¡ional, toatå suprafa¡a pentru cartof såmân¡å e de 600 ha. Cartofii îi rote¿te cu grâu ¿i triticale (cu totul, 250 ha în structura de trei culturi), care folosesc din plin nutrien¡ii råma¿i în sol dupå cartof - o culturå mare consumatoare de îngrå¿åminte. Dupå grâu vine rapi¡å (150 ha). Alcaloizii naturali elibera¡i de rådåcina pivotantå a rapi¡ei în sol sunt repelen¡i pentru nematozi - unul dintre cei mai periculo¿i inamici ai cartofului. Oprea ¿i-ar dori o rota¡ie mai lungå, de patru ani, înså fragmentarea extremå a terenurilor din zonå nu-i permite acest lucru. “O parcelå de cartofi de 10 ha e consideratå foarte mare aici. Ferma mea, de pildå, e împår¡itå în peste 190 de parcele. Cea mai mare parcelå are 22 ha - ¿i e o mare realizare, ob¡inutå dupå comasåri de aproape 30 de ani. Fragmentarea face problematicå ¿i respectarea distan¡elor de izolare, o condi¡ie impuså producåtorilor de såmân¡å”.

Ruleta ruseascå a cartofului Absolvent de liceu agricol (Târgu Secuiesc), olimpic la mai multe materii, la Biologie ob¡inând locul 2 pe ¡arå, Oprea a terminat Agricultura la USAMV în 1987, ca ¿ef de promo¡ie, cu nota 10 pe linie, medie recompensatå de tatål såu cu o ma¿inå. Sunt men¡iuni necesare pentru a în¡elege contextul “sim-

biozei” cu castorii, a cåror contribu¡ie la bunåstarea fermei o recompenseazå cu hranå. Al¡ii nu observå poten¡ialele beneficii ¿i alungå castorii sau chiar îi vâneazå ilegal. Între anii 1989 ¿i 1993 a lucrat la Institutul Cartofului din Bra¿ov, ca cercetåtor specializat în producerea de såmân¡å. “Am renun¡at fiindcå erau salariile mult prea «mari». Lucrând la Institutul Cartofului, aduceam cartofi de acaså, ca så månânc”. În 1993 s-a întors pe plaiurile natale, la Zåbala, unde, în pofida opozi¡iei tatålui såu, s-a apucat de cultivat cartofi pe hectarul de teren al familiei. În felul acesta, a prins ceea ce nume¿te “perioada de glorie a cartofului în România”, care sus¡ine cå s-a încheiat în 2007. “Cei mai mul¡i mari fermieri producåtori de cartofi s-au capitalizat atunci. Odatå cu integrarea, am intrat în competi¡ie de pe pozi¡ii inegale cu fermierii din alte ¡åri europene: Marea Britanie, Germania, Fran¡a, Olanda, Belgia. Acum, Marii Britanii i-a luat locul Polonia. Oficial, ca suprafa¡å, Polonia e cea mai mare ¡arå producåtoare de cartofi din UE. Dar nu am prea mare încredere nici în statisticile lor, cum nu am încredere în ale noastre, conform cårora am fi pe locul doi, cu 170.000 ha”. La APIA sunt înregistra¡i fermierii care produc cartofi pentru consum pe 26.500 ha, cartofi pentru industrializare pe 3.600 ha ¿i cartofi pentru såmân¡å, pe 600 ha. Romulus Oprea e, limpede, un fermier performant. Media sa multianualå de produc¡ie sare de 40 t/ha în cazul cartofului pentru consum, în condi¡iile Profitul Agricol 11/2022

GR|DINA, VIA [i LIVADA

în care media pe fermele care produc pentru pia¡å nu ajunge la 25 t/ha. În anii buni scoate chiar 60 t/ha. La polul opus, în 2012 nu a reu¿it nici 10 t/ha, din cauza secetei care s-a lungit trei luni în perioada de acumulare a cartofului. ªi la cartoful pentru såmân¡å se descurcå mai mult decât onorabil, cu o medie de peste 20 t/ha, respectiv o minimå de 17 t/ha ¿i o maximå de 25 t/ha. Cu toate acestea, tråie¿te periculos, pe datorie (în prezent are de rambursat 2,5 milioane de lei), riscând ca fiecare an så fie ultimul al afacerii sale. Cauzele acestei situa¡ii sunt multiple. Cheltuielile totale (directe ¿i indirecte) se cifreazå la 32-35.000 de lei/ha/an. La cartoful såmân¡å ajunge la 52.000 de lei/ha. “E¿ti cu Sabia lui Damocles deasupra capului, în fiecare an. De aceea nici nu cresc suprafe¡ele pentru cartof såmân¡å, chit cå sprijinul cuplat este 1.400-1.500 de euro/ha ¿i au fost ¿i ani cu 2.200 de euro/ha. Când î¡i apare o boalå sau un dåunåtor de carantinå, e¿ti obligat så distrugi toatå recolta, iar ferma intrå în carantinå. Nu mai po¡i cultiva cartofi ani de zile”. Costurile globale sunt uria¿e, pe de o parte, din cauza pre¡ului semin¡ei de calitate (importatå din Olanda, fiindcå în ¡arå nu existå), care urcå la 5 lei/kg, ceea ce înseamnå pânå la 20.000 de lei/ha, fiindcå se folosesc 4 t se seProfitul Agricol 11/2022

min¡e/ha în cazul multiplicårii de såmân¡å, respectiv 2,5 t/ha în cazul cartofului de consum. Pe de altå parte, gama de utilaje este specializatå. “În momentul în care te-ai apucat så investe¿ti în cultura asta, e un drum cu sens unic. Utilajele pentru cultura cartofului sunt specifice ¿i scumpe. Deci, trebuie så le folose¿ti cel pu¡in pânå î¡i amortizezi investi¡ia. Noi avem douå combine de recoltat cartof. Nu vå voi spune modelul, dar una cât de cât decentå, tractatå, la douå rânduri, e minim 200.000 de euro. Avem ma¿inå autopropulsatå de stropit, care, în mod normal, nu s-ar justifica la o fermå de 500 ha, dar aici e obligatorie. Avem freze, rebilonatoare, dislocatoare, ma¿ini de plantat (70.000 euro bucata), buncåre de recep¡ie ¿i sortare (250.000 de euro unul)”. ªi mai costisitoare decât utilajele sunt depozitele cu mediu controlat. Din fericire pentru el, Oprea a construit un depozit uria¿, cu capacitatea de 2.700 de tone, în 2010. Atunci, a costat 500.000 de euro, dar dacå ar fi så-l facå acum, ar fi pe pu¡in douå milioane de euro. Fermierii din alte state europene producåtoare de cartofi au depozite în care pot stoca integral produc¡ia. Oprea e la 71% capacitate de stocare ¿i e printre fermierii români de top, în aceastå privin¡å.

O altå cauzå a profitabilitå¡ii reduse e în necesarul de for¡å de muncå. Multe dintre opera¡iuni sunt mecanizate, înså Oprea tot are nevoie ca, pe lângå cei 14 angaja¡i permanen¡i, så tocmeascå mul¡i zilieri, pentru diversele opera¡iuni sezoniere. Iar zilierii sunt tot mai greu de gåsit: “Dacå un asistat social ale «tupeul» de a munci la mine în fermå, ca zilier (sezonier), î¿i pierde dreptul la ajutorul social. A¿a cå preferå så meargå så lucreze la negru, la cules de sparanghel, în Germania, sau cåp¿uni, în Spania”. În alte ¡åri, cartoful este culturå distinctå ¿i tratatå ca atare. La noi, când vine vorba de subven¡ii pe suprafa¡å cartoful este culturå de câmp, ¿i se încaseazå aceea¿i subven¡ie/ha ca la grâu sau porumb. Când e vorba de impozit pe norma de venit este de cinci ori mai mare. Procentual, în fermå profitul e mai mare la grâu ¿i rapi¡å. “Un profit de 10% la cartof este excep¡ional! Dar am avut anul 2012, când am pierdut 15.000 de lei/ha. ªi nimeni nu ne-a despågubit!”. Oprea nu-¿i face un calcul al investi¡iilor în fermå, având suspiciunea cå ar fi descurajat de rezultat. Viseazå la credite mai ieftine, pe perioade mai lungi. Viseazå la sisteme de achizi¡ii de tip buy-back mai generoase.

Robert VERESS 33

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Centrul de legume [i fructe de 4,5 milioane de euro, de la Tomnatic Dupå patru ani de birocra¡ie crâncenå ¿i lupte politice dintre PSD ¿i PNL, în sfâr¿it, Consiliul Jude¡ean Timi¿ trece la execu¡ia efectivå a lucrårilor de construc¡ie a celui mai mare centru de legume ¿i fructe din jude¡, în comuna Tomnatic, la 60 de km de Timi¿oara, în valoare de 4,5 milioane de euro.

E o necesitate pentru agricultura din Timi¿ “Ne dorim încurajarea producåtorilor autohtoni, cre¿terea consumului de produse locale, dar ¿i dezvoltarea micilor producåtori prin stimularea de noi afaceri ¿i ini¡iative pe cont propriu. În func¡ie de rezultate, vom construi astfel de centre ¿i în celelalte bazine legumicole din Timi¿”, a declarat pre¿edintele CJ Timi¿, Alin Nica, PNL Timi¿. Acesta este primul centru de legume ¿i fructe construit în regim public din Timi¿. Etapele de întocmire a documenta¡iei au fost depå¿ite, astfel cå se poate lucra efectiv la ridicarea centrului. Întreg contractul, de proiectare ¿i execu¡ie, se ridicå la 20,6 milioane de lei, sumå ce include ¿i dotarea cu echipamente, precum linii de sor tare, colectare, refrigerare etc. Antreprenorul are la dispozi¡ie 20 de luni pentru a preda construc¡ia finalizatå, înså se vor depune toate eforturile pentru comprimarea acestui termen.

Centrul de legume ¿i fructe este amplasat pe un teren de 11.500 mp, iar costurile cu utilajele ¿i echipamentele tehnologice se ridicå la peste un milion 34

de euro. Centrul de legume ¿i fructe vine în sprijinul micilor producåtori din zona Gottlob, Lovrin, Tomnatic ¿i a comunelor învecinate, Lenauheim, Comlo¿u Mare, Teremia Mare, Sânpetru Mare, Periam, Pesac, Varia¿. În urma investi¡iei vor fi create 28 de noi locuri de muncå. Depozitul va avea rolul de a asigura

E sprijinul de care au nevoie producåtorii locali, pentru cå ei aici î¿i vor sorta ¿i depozita recolta. E vital pentru o economie sånåtoaså. Proiectul a fost ini¡iat încå din 2018, iar studiul de fezabilitate a fost aprobat în 2019, dar pânå în septembrie 2021 nu s-a fåcut nimic. Existau chiar ¿i banii din bugetul

men¡inerea calitå¡ii ¿i proprietå¡ilor legumelor ¿i fructelor, în vederea consumului pe perioada toamnå - primåvarå sau chiar pânå în perioada noilor produc¡ii. De asemenea, depozitul trebuie så asigure condi¡iile tehnologice pentru preluarea, påstrarea sau tranzitarea produselor horticole. Zona Tomnatic a fost aleaså în urma unui studiu realizat la cererea Consiliului Jude¡ean, de cåtre Universitatea de ªtiin¡e Agricole ¿i Medicinå Veterinarå a Banatului, privind sectorul de legume ¿i fructe la nivelul jude¡ului. CJT sus¡ine cå atunci când a fost demaratå documenta¡ia pentru construc¡ia centrului de legume ¿i fructe s-a avut în vedere sprijinul concret al producåtorilor ¿i consumatorilor din Timi¿. Proiectul este unul dintre cele mai importante derulate de CJT în domeniul agriculturii ¿i este în valoare de 4,5 milioane de euro.

CJT, iar semnarea contractului pentru proiectarea, execu¡ia ¿i dotarea obiectivului foarte important pentru agricultura timi¿eanå a fost semnat de fostul pre¿edinte al CJT, Cålin Dobra, înainte de a pleca din pozi¡ia de pre¿edinte, în octombrie 2020.

“Nu mi-a¿ fi putut imagina cât de important devine un astfel de centru, acum, când siguran¡a alimentarå este pe buzele tuturor, în criza economicå mondialå provocatå de råzboiul Rusia Ucraina. Må bucur cå måcar atât pot så facå ale¿ii actuali ai jude¡ului: så continue proiectele vitale pentru timi¿eni, preluate de la vechea administra¡ie”, spune Cålin Dobra, PSD Timi¿, consilier jude¡ean, fostul pre¿edinte al CJT ¿i ini¡iatorul amplului proiect.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 11/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR Scumpirea furajelor, lovitura de gra]ie pentru fermele de porci? Cre¿terea pre¡ului energiei nu este principala cauzå pentru dezastrul din zootehnia noastrå. Factorul agravant este pre¡ul furajelor, care a explodat. Råzboiul blocheazå cerealele în porturile din Ucraina ¿i din Rusia, iar producåtorii de cereale din România vor fi tenta¡i så ducå totul la export, ceea ce va lovi ¿i mai crunt zootehnia. Cel mai afectate vor fi fermele de porci ¿i de påsåri.

“

Pre¡ul furajelor reprezintå 70% din pre¡ul cårnii de porc”, spune Cålin Muscå, proprietarul fermelor de porci de la Irato¿u, jude¡ul Arad. În ce prive¿te pre¡ul energiei, panourile fotovoltaice sunt o iluzie din punctul lui de vedere. Depinde de cât de mult este neramburabil din costul instalårii lor. Dacå statul poate acorda un sprijin nerambursabil mare, investi¡ia în panouri poate så conteze, înså ca investi¡ie de sine ståtåtoare nu meritå. “În prezent, 1 MW costå 1 milion de euro instalarea. Cu 1 MWh produci undeva la 1.000 MW pe an. Înså 1.000 MW pe an este mult, în momentul în care discutåm de un pre¡ de pia¡å de 250 de lei/1 MW, în cazul cel mai fericit. Înseamnå 250.000 de lei. Dacå fac 5.000.000 x 5 = 25.000.000: 250.000 avem o investi¡ie care se acoperå în 10 ani. Aceastå amortizare este posibilå în condi¡iile în care nu ai avea nicio inter36

C\lin Musc\, fermier, jude]ul Arad

ven¡ie pentru remediere, care prelunge¿te practic termenul de amortizare. În cazul cel mai fericit, acoperi investi¡ia în 10 ani. Este doar o poveste prin care producåtorii sau vânzåtorii prezintå foarte frumos toatå situa¡ia”, ¿i-a fåcut temele Cålin Muscå. Fermele lui de porci se încålzesc cu pele¡i din lemn. Nu-l tenteazå alte resurse. Nici måcar la varianta cu arzåtoare de paie, care costå 50.000 de euro unul. Nu crede în eficien¡a lor. “În afarå de costul instala¡iei, î¡i mai trebuie ni¿te buffere foarte mari de apå ca så preiei toatå cåldura fiindcå un balot trebuie ars integral. Nu trebuie så ai diferen¡e prea mari de temperaturå, adicå så creascå brusc ¿i apoi så se råceascå ¿i iar s-o iei de la capåt.” Apoi, paiele fac cenu¿å multå ¿i dacå nu mai înglobeazå paiele în teren, såråce¿te nivelul de humus al solului. Nici o centralå de biogaz nu i se pare o afacere, pentru cå biogazul are

nevoie de cel pu¡in 60%-70% biomaså pentru a func¡iona corect fermentarea. “A¿ vrea så våd instala¡ii de biogaz, care func¡ioneazå cu 10% biomaså. Nu dau randament. Pe hârtie pare foarte frumos cu 10% biomaså. Am verificat concret în alte ferme ¿i am våzut cå ai nevoie de minim 60% porumb de siloz ¿i din nou pre¡ul nu se mai justificå.” Acum, î¿i pune speran¡ele într-o cre¿tere a pre¡ului porcului. Spune cå a ajuns în faza în care aproape reu¿e¿te så acopere costurile de produc¡ie. “Pânå acum, costul de produc¡ie era 7 lei pe kilogramul de carne, dar a crescut. Animalele care se taie acum au mâncat furaje mai ieftine. Cu pre¡urile noi care vin din urmå, ajungem la 8,5 lei pe kilogramul de carne pre¡ de produc¡ie. Cerealele contribuie cel mai mult la scumpiri. Tot ce înseamnå vitamine ¿i aminoacizi ¿i-au triplat pre¡ul.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 11/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Scântei pentru subven]iile Ministrul a purtat mai multe discu¡ii online cu asocia¡iile crescåtorilor de vaci pentru subven¡ii ¿i pentru eco-scheme. Chiar dacå nu s-au våzut la fa¡å, ca altådatå, diferendele dintre fermierii mari ¿i fermierii mici s-au manifestat din nou.

hiar dacå este micå, subven¡ia pe cap de vitå (ajutorul na¡ional tranzitoriu - ANT) provoacå dezbateri absurde în continuare. Data de referin¡å pentru anul 2022, fiind ultimul an de tranzi¡ie, va fi tot 2013, a spus Adrian Pintea, directorul general al APIA. Se va actualiza cu 2018 începând cu 2023, când vor intra noile regulamente. Iunie 2018 va fi datå de referin¡å pânå în 2027. Crescåtorii au replicat rapid cå nu e normal ca, în 2022, så ia ajutor na¡ional tranzitoriu fermieri care nu mai au animale încå din 2013. În schimb, un fermier care ¿i-a pornit afacerea în 2014 nu prime¿te nici anul acesta nimic. La fel, un fermier care, în 2013, avea 50 de vaci, iar acum are 500. Viitoarea datå de referin¡å, iunie 2018, tot nu-i încålze¿te cu nimic pe crescåtori. Ei insistå ca subven¡ia så se acorde pentru vacile existente în grajd. De fiecare datå autoritå¡ile noastre sus¡in cå, de fapt, toatå vina o poartå Comisia Europeanå, care nu ne-ar permite så ajungem la normalitate. Dar oare cum au reu¿it oierii så impunå un adevår elementar - subven¡ia trebuie så se acorde numai pentru numårul real de animale existente în grajduri în fiecare an - iar crescåtorii de vaci nu reu¿esc?

“ANT nu prea reprezintå o mizå pentru noi”, spune Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România. “E mic ¿i nu ne ajutå foarte mult. Ar trebui så întrebåm la Parlamentul European care-i logica datei de referin¡å. Probabil ei au ra¡iunile lor, sunt alte motive... Când am fost la COPA-COGECA, am våzut cå, în fermele din Fran¡a, Germania, nu se produc mi¿cåri de efective ca la noi. Acolo, unde o fermå avea 50 de vaci cu o sutå de ani în urmå, aståzi are tot 50 de vaci. Probabil ¿i acesta este un motiv. Înså nu numai cå ANT råmâne cu datå de referin¡å, în noul regulament european 2115, care abrogå regulamentele 1307, 2393 ¿i altele, în baza cårora s-au acordat fonduri, a apårut un articol referitor la sprijinul cuplat. Concret, Articolul 35 din Regulamentul 2115, din 6 decembie 2021, precizeazå cå inclusiv sprijinul cuplat “poate fi plåtit pânå în 2027 pe baza unitå¡ilor de produc¡ie, pentru care s-a acordat sprijinul respectiv pentru perioada de referin¡å din trecut”. Deci chiar ¿i sprijinul cuplat zootehnic ar putea fi acordat pe baza unei date de referin¡å din trecut, adicå la fel ca ANT. “Când vine vorba de ANT, Regulamentul 2115 aratå cå sprijinul pe cap de animal poate fi acordat în baza unei date de referin¡å, stabilite de statul membru, dar nu mai târziu de anul 2018. Ar mai fi varianta så se renun¡e total la ANT, dar mi se pare mai grav”, spune Grigorean. Cei cu o vacå-douå nu primesc niciun leu, dar plåtesc impozit pe animalele lor. “Nu vom mai vedea un tânår fermier cu o vacå-douå. Nu are rost så ne îmbåtåm cu apå rece. Cu o vacå, nu au nicio ¿anså så supravie¡uiascå. Putem

înså så-i trecem pe to¡i la categoria «hobby». În Bulgaria, când s-au alocat cotele de lapte, fermierilor care aveau o vacådouå nu li s-a mai acordat cotå de lapte. Bulgarii le-au dat un fel de plå¡i compensatorii, cum s-a dat la noi pentru mineri ca så renun¡e la activitate. Eu cred cå a¿a ar trebui så facem ¿i noi cu cei care au pânå la 10 vaci pentru cå nu are rost så se mai chinuie. Viitorul nu este al lor. Cu douå-trei vaci, cu 5 hectare de teren, nu ai nicio ¿anså så asiguri un trai rezonabil pentru o familie. Sigur, dacå ai un serviciu undeva ¿i po¡i så ¡ii ¿i ni¿te vaci, pentru care trebuie så munce¿ti douå ore pe zi ca så-¡i diversifici traiul, mai merge. La vaca de carne, este mai råu ca anul trecut pentru cå au crescut efectivele ¿i primim mai pu¡ini bani. Så vedem cât va fi ANT cu datå de referin¡å 2013, pentru cå s-a separat ajutorul de covid de aceastå subven¡ie”, a spus Dumitru Grigorean.

Mult mai indignat este Toader Nea¡å Împåratu, pre¿edintele Asocia¡iei Generale a Crescåtorilor de Taurine din România. “Este o prostie så continuåm så dåm ANT pe baza datei de referin¡å. Nu conteazå cå e 2013 sau 2018 anul de referin¡å, tot o prostie este. Noi am propus så se dea banii ca la oieri: câte animale are omul în acest an pentru tot atâtea animale så primeascå subven¡ia pe cap. De ce-i spune «subven¡ie pe cap»? E chiar a¿a de greu de priceput?” Data de referin¡å se ¿tia de la începutul negocierilor pentru Planul Na¡ional Strategic, spune Claudiu Frânc, care conduce Federa¡ia Asocia¡iilor Producåtorilor Agricoli “A.P.A Transilvania” din Maramure¿. “Am råmas 7 ¡åri care mai dåm subProfitul Agricol 11/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

vacilor ven¡ia pe cap. Existå posibilitatea så dåm ANT cu plan de produc¡ie ¿i fermierii mici nu mai iau nimic. Depinde ce vrem. Ei nu dau lapte, nu dau carcaså. A¡i våzut ce s-a fåcut cu ajutorul de covid ¿i cu batjocura de 5 lei la ANT de anul trecut. Oamenii nici nu au mai depus cereri. Alocarea financiarå la ANT pentru lapte este de maxim 14% din totalul anvelopei. L-au luat doar fermierii mari fiindcå ei au livrat lapte. Nu au mai luat certificatele de comercializare, nimic. Oamenii din asocia¡ia mea nu au primit nimic ¿i la fel în toatå ¡ara. Fermierii mici nu au avut documente cå au livrat lapte. Pânå la 12 vaci, crescåtorul a adus bani de-acaså. Ce så facå omul cu acei 5 lei? Ca så-¿i men¡inå contul activ în bancå, trebuie så aibå în cont 600 de lei pe an. Micul crescåtor ¿i-a plåtit doar contul cu 12 vaci x 5 lei, cât a primit. Avem 36.000 de exploata¡ii în aceastå situa¡ie la nivel na¡ional, care nu mai zic cå au umblat ¿i dupå adeverin¡å la doctor, sau dus ¿i la APIA så depunå cererea. ªi au primit 60 de lei. Când s-au calculat acei 5 lei, a avut cineva în minte ce se va întâmpla? Tot clamåm cå avem grijå de ferma de familie ¿i pe cine ajutåm? În 12 ani, cât am condus eu Federa¡ia, nu s-a întâmplat a¿a ceva niciodatå. Dar nu întreabå nimeni pe nimeni”.

Profitul Agricol 11/2022

Marea mizå, sprijinul cuplat zootehnic “Noi, românii, tot ce începem bine se terminå prost, crede Dumitru Grigorean. Nici Dånilå Prepeleac nu a avut un final fericit, d-apoi noi... Am avut o întâlnire online cu noul ministru. Am trimis o adreså scriså cu solicitårile noastre despre SCZ ¿i ecoscheme. Categoric, nu putem fi de acord så creascå SCZ pânå la 500 de capete. Noi consideråm cå pragul de 250 este un prag rezonabil. ªi în asocia¡ia noastrå sunt fermieri cu peste 250 de vaci, dar trebuie så gândim logic, matematic: orice ban în plus care pleacå la cei cu peste 250 de vaci înseamnå scåderea subven¡iei pentru cei mici ¿i mijlocii. Noi îi apreciem pe fermierii mari, nu avem nimic cu ei. Avem aproape 1000 de fermieri cu vaci de carne ¿i cu vaci de lapte în asocia¡ie la Suceava. Eu våd cât de greu le este celor mici ¿i mijlocii. Cei mari au ¿i ei necazurile lor, dar totu¿i se descurcå. Facem un calcul simplu pe unitatea de produs, la kilogramul de carne. Odatå cu cre¿terea efectivului, eficien¡a economicå este pu¡in mai mare. Nu este extraordinarå, dar, din punctul nostru de vedere, se justificå plafonul maxim de 250 de vaci. Majoritatea statelor membre vor aplica plafonarea, care a råmas voluntarå. Bulgaria anun¡å cå plafoneazå subven¡iile la 100.000 de euro. Banii råma¿i se duc la Pilonul II pentru investi¡ii pentru cå a¿a este ra¡ional. Noi am ales så dåm în continuare 7-8 milioane de euro

ca så hrånim cåmilele din Golful Persic. Atât iau cei din Insula Mare a Bråilei. Este un exemplu foarte concludent. Dacå ne uitåm la primii 10-20 de fermieri, ca dimensiune, din România, 80% din valoarea subven¡iilor se duc la ei. Sigur cå trebuie apreciatå munca fermierilor mari, dar nu cred cå, dacå s-ar fi aplicat plafonarea, ar fi dus-o mai råu sau ar renun¡a careva la afacere. ªi atunci, sprijinul fermelor mici ¿i mijlocii a råmas de cinci ani încoace doar la nivel de declara¡ii. Nu existå sprijin real pentru ferma de familie, dimpotrivå, sunt clar avantaja¡i fermierii mari. Este o mare gre¿ealå cå nu aplicåm plafonarea ¿i asta se va vedea peste 10 ani.

Se mai mirå unii de ce pleacå cerealele, vi¡eii mici ¿i de ce noi cumpåråm aluat congelat, carne de porc ¿i lapte din afarå. S-a tot spus cå, dacå se aplicå plafonarea, se pierd banii. Nu se pierde niciun leu, scrie foarte clar în Regulamentul 2115 din 2021: banii råma¿i în urma plafonårii se pot redistribui cåtre fermele mici ¿i mijlocii sau se pot muta integral pe Pilonul II la investi¡ii. Investi¡ii pe care tot fermierii mari ar fi putut så le facå, iar nu cei mici. Dar care e diferen¡a? Un milion de euro la platå directå este luat de fermierul stråin ¿i scos din ¡arå. Un milion de euro investit pe Pilonul II înseamnå F proiect, construc¡ii, locuri de

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR muncå, deci investi¡ie care råmâne în ¡arå. Inclusiv sistemele regionale de iriga¡ii se pot construi a¿a”, spune Dumitru Grigorean. “Ajutoarele au råmas acelea¿i ca anul trecut, spune Toader Nea¡å Împåratu. Cu pre¡ul la energie ne rup în douå. La noi s-a dublat factura pentru curent electric: moara de furaje macinå, instala¡ia de muls consumå, pentru råcirea laptelui este alt consum, pentru apå, pentru gunoi... Domnul ministru are probleme numai cu porcul ¿i cu pasårea, vaca nu are nevoie de curent electric. La reuniunea online pentru SCZ, ministrul a spus cå vrea så dea SCZ pânå la pragul maxim de 500 de vaci. Noi am explicat cå 95% din efectivele de vaci se aflå în grajdurile fermierilor cu pânå la 200 de capete. Sunt pu¡ini fermieri ¿i cu 200 de vaci ¿i am propus så råmânå la acela¿i prag de 250 de vaci, altfel dåm subven¡ii pentru cei foarte mari. Dacå pragul råmâne mai jos, îi putem ajuta pe tinerii fermieri så råmânå în sat ¿i så creascå 20-30 de vaci. A råmas în coadå de pe¿te, cå “mai analizeazå”. Toate asocia¡iile au avut aceea¿i pårere, cu excep¡ia Asocia¡iei Holstein Ro.”

Claudiu Frânc readuce în prezent o veche luptå a fermierilor: “Stau ¿i må minunez de ceea ce se întâmplå. Noi am luat decizia la Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine så nu mai discutåm de registre la SCZ. Condi¡ia este clarå în regulament: animalul trebuie så fie înscris în Registrul Na¡ional al Exploata¡iilor, ¿i atât. Iar noi multiplicåm condi¡iile ¿i påstråm registrul, chiar dacå ¿tim cå 80% din animalele trecute în registru nu au ce cåuta acolo. La un audit mai serios, trebuie så dåm banii înapoi. Înså fiecare fermier stå la pixul pre¿edintelui de asocia¡ie ca så-i dea adeverin¡å sau så-i gåseascå o hibå ¿i så-l elimine. Eu am întrebat de multe ori: pânå la 40

urmå, sectorul cre¿terii vacilor este în dificultate sau registrele sunt în dificultate? Ca så stabilim un lucru. Dacå regulamentul nu-mi cere condi¡ii, de ce mi le ceri tu? Discutåm så cre¿tem plafonul SCZ de la 250 de vaci la 500. Înså în ferme cu peste 250 de vaci, avem doar 6.000 de capete. Pentru aceste 6.000 de animale, acordåm banii pentru 280.000 de animale? Spunem cå, pentru på¿uni, trebuie så fie ori încårcåturå de animale, ori så coseascå fânul. De ce nu se acordå subven¡ie numai pentru på¿unile care chiar au încårcåtura de animale? Cosim 1000 de hectare ¿i-i vindem fânul unuia care are în exploata¡ie o caprå. Deci nu conteazå câte animale are exploata¡ia care cumpårå fân. La fel ¿i la lucernå. Banii fermierilor din România îi dåm ¿mecherilor care exportå lucerna procesatå pentru buzunarul propriu. Lucruri simple, pe care nu vor så le rezolve ¿i tot ei vorbesc de optimizarea Planului Na¡ional Strategic. Sprijinul cuplat zootehnic din total 13% disponibil, eu am reu¿it så-l duc la 8,96% din total plafon. Acum, discutåm de 50-50% cu vegetalul. Prin urmare, vrem plusvaloare în agriculturå sau nu? La ultima adunare generalå a Federa¡iei, am avertizat ce anume vor pierde fermierii. ªi a¿a s-a ¿i întâmplat pentru cå nu se mai bate nimeni pentru aceste drepturi ¿i eu ¿tiu cât de greu le-am dobândit”.

genealogice nu cuprind mai mult de 15% din efectivele de vaci. ªi acei crescåtori fac doar ferme de reproduc¡ie, conform cerin¡elor legisla¡iei specifice. Nu se poate ca fermierul så stea tot timpul cu pantalonii în vine în fa¡a acestor asocia¡ii. Mai ales cå regulamentul nu mai cere acest lucru. Fermierii ¡in animale de reproduc¡ie în raså curatå, ca så aibå ce metisa ¿i så facå produc¡ie. Dacå am vaci din rasa Bål¡atå Româneascå ¿i vreau lapte mai mult, le metisez cu un taur Red Holstein, dar atunci animalele mele nu mai îndeplinesc condi¡iile din registrul genealogic. De ce må condi¡ioneazå? Sectorul laptelui nu mai este în dificultate? Pentru cel care face reproduc¡ie, se poate constitui o schemå de ajutor pentru ni¿te bani în plus ca så-i compensåm pierderile de venit fiindcå asta înseamnå subven¡ie. Este foarte simplu: cei 77 de milioane, la care se adaugå milioanele luate de la fermieri, deci avem de unde plåti serviciile”, spune Claudiu Frânc. Crescåtorii din APA Transilvania fac COP la asocia¡iile din Mure¿, Sighet ¿i la Satu Mare. Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine a cerut printr-o adreså “men¡inerea registrului”, adicå fermierii au obliga¡ia så-¿i înscrie animalele în registru. “Pe noi nu ne-a întrebat nimeni. Acum avem registru genealogic la Mure¿, så vedem ce vor face pentru banii lua¡i.”

Sprijinul cuplat la vaci, condi¡ionat de registru, înseamnå 77 de milioane de lei pe an, bani care merg la 115 asocia¡ii care de¡in registrele genealogice ¿i care fac controlul oficial al produc¡iei. Pe lângå aceastå sumå, ei iau bani ¿i de la fermieri. În loc så facem ferma de reproduc¡ie, distinctå de ferma de produc¡ie, de care eu vorbesc de multå vreme. Sunt pierderi de venit, care se pot compensa, pentru ferma de reproduc¡ie. Nici într-o ¡arå din Europa, registrele

Subven¡iile pentru ecoscheme se duc la asocia¡ii ¿i, de multe ori, asocia¡ia este a primarului, sus¡ine Toader Nea¡å. Deci nu merg banii la crescåtorul cu animale, nu este un destinatar palpabil. Nu este în regulå så primeascå bani asocia¡ia pentru på¿une, pentru fâne¡e. Cine are vaci pe på¿une så primeascå banii direct ¿i nu ar mai fi nereguli. O fi a¿a de greu? Cei de la APIA ¿i de la direc¡iile agricole trebuie så se implice mai mult”.

Profitul Agricol 11/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Lucian Cotora îmbin\ vac\ de lapte cu vac\ de carne, la Moravi]a Lucian Cotora are 47 de ani ¿i cre¿te aproape 60 de vaci de lapte, Bål¡atå Româneascå de Liebling, în Stamora Moravi¡a, jude¡ul Timi¿. Este membru în cooperativa Timlactagro.

avut ¿i o fermå de porci Mangali¡a, dar a renun¡at la ei. Nu a vrut så îi piardå pe to¡i din cauza pestei porcine. De asemenea, lucreazå 100 de ha ¿i de¡ine 50 de ha de på¿une. Cultivå grâu, orz, porumb ¿i plante de nutre¡, de obicei lucernå, borceag ¿i mazåre, hranå specialå pentru animale. În 2021, a vândut 60 de tone de lucernå ¿i peste 2 tone de grâu. A avut ¿i o produc¡ie excelen¡å de 8.000 de kg la ha. Spune despre el, cu oarecare mândrie, cå folose¿te tot gunoiul de grajd. Are ¿i remorcå tehnologicå specialå de împrå¿tiat. Bineîn¡eles, când are nevoie, a mai completat ¿i cu îngrå¿åminte chimice. În zonå, laptele se vinde la pre¡uri cuprinse între 1,25 lei - 1,75 lei, dar el reu¿e¿te så îl dea un litru cu 1,50 lei, plus TVA. Nu e råu. În aceastå perioadå, animalele încep så fete. Lucian Cotora mulge 22 de vaci, dar numårul lor cre¿te, fiindcå în fiecare såptåmâna mai nasc douå-trei. În martie, ob¡ine pânå la 500 litri de lapte pe zi, în func¡ie de cum vin pe lume vi¡eii. Fermierul nostru mai are o strategie. Taura¿ii nu îi vinde când sunt mici, ci îi cre¿te, îi îngra¿å, iar când ajung la 200 de kg, apoi îi vinde. E o afacere profitabilå, un venit în plus. Îmbinå vacå de lapte cu vacå de carne.

Cre¿te o Bål¡atå Româneascå specialå de Liebling, localitate aflatå la câ¡iva zeci de km de Stamora Moravi¡a, tot în jude¡ul Timi¿. “Eu am Bål¡atå Româneascå de Liebling, så spun a¿a, care în 1974 a câ¿tigat locul I la un mare concurs agricol în SUA. Din acele campioane se trag vacile mele. Cu Bål¡atå Româneascå de Liebling, România a fost campioanå mondialå. E o raså mixtå, carne lapte, cu rezultate extraordinare, de aceea o prefer din toate, de¿i laptele nu se ridicå la acela¿i nivel”, spune omul. Lucian Cotora a reu¿it så î¿i asigure ¿i o pia¡å stabilå, de¿i carnea de vitå nu prea e la modå în Banat. A avut o ofertå de 15 lei kg în viu la tåura¿i. Pânå la 50 de vi¡ei reu¿e¿te så vândå pe an. În ceea ce prive¿te pia¡a laptelui, Lucian Cotora nu e încântat cum func¡ioneazå. El sus¡ine cå aceasta este monopolizatå de italieni ¿i greci. Ei fac pre¡urile cum vor. “I-am transmis asta ¿i ministrului. Italianul nu este interesat så îl proceseze. Ia laptele ieftin de pe pia¡å, ¿i î¿i adaugå el 40-45 de bani la kg, iar afacerea este un succes ¿i îl mutå de la un loc în altul. De aceea scopul lor este så ¡inå pre¡ul jos la ¡åran”. Primii pa¿i în via¡å de fermier, Cotora i-a fåcut în anul 2012. Un unchi de-al so¡iei l-a îndemnat så ia trei vaci så producå lapte pentru copii. A acceptat provocarea. A luat Bål¡atå Româneascå de Liebling. Problema era cå nu avea unde så le ¡inå. A reu¿it så î¿i construiascå un grajd mai mare ¿i altul mai mic, pe måsurå ce numårul vacilor cre¿tea. La peste 50 de vaci a ajuns simplu: nu a vândut vi¡elele fåtate. Le-a påstrat pentru lapte. Numai taura¿ii i-a valorificat, dupå ce îi aducea la 200 kg. Încet, încet, efectivul a crescut. ¿i-a cumpårat ¿i påmânt, pentru a-¿i pro-

duce hranå animalelor, så nu dea bani pe ea. A achizi¡ionat ¿i utilaje. Mai mult, a reu¿it så implementeze ¿i câteva proiecte europene pentru dezvoltarea fermei, pe måsura tineri fermieri. În ceea ce prive¿te pia¡a de carne, el are douå variante. Vacile care trebuie så le sacrifice le vinde la douå abatoare din Boto¿ani, iar taurii merg la export, când ajung la 200 de kg. E o firmå de import export de la ªu¿tra, tot în Timi¿, care achizi¡ioneazå animalele. “Dezvoltarea unei re¡ele puternice de abatoare ¿i o politicå corectå a pre¡urilor, så poatå câ¿tigå ¿i fermierul, dar ¿i statul. Atunci va fi interes din amandouå pår¡ile pentru cre¿terea ¿i valorificarea cu succes a cårnii de vitå, fiindcå u¿or-u¿or învå¡åm ¿i noi cât de bunå ¿i sånåtoaså este”, spune fermierul. De asemenea, este de pårere cå pre¡ul corect la lapte ar trebui så fie 2 lei, pentru ca fermierul så î¿i poatå acoperi cheltuielile ¿i så aibå ¿i un venit normal care så îl motiveze în activitate ¿i så î¿i poatå dezvoltå fermå, så facå investi¡ii. Cum rezistå la asemenea pre¡uri?

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 11/2022

MA{INI & UTILAJE Claas Trion a câ[tigat Farm Machine 2022 Seria de combine Claas Trion a primit din partea unui juriu interna¡ional premiul Farm Machine 2022.

fiecare doi ani, un juriu format din jurnali¿ti interna¡ionali din domeniul agriculturii ¿i al ingineriei agricole prezintå premiile Farm Machine. Uzual, acestea sunt acordate în cadrul Agritechnica, înså dupå anularea anul acesta a târgului interna¡ional, editura DLV a decis asupra unui premiu digital, cu o categorie pe zi, pe o perioadå de aproximativ trei såptåmâni. La categoria “Combine de recoltat”, seria de combine Claas Trion a convins juriul cå meritå acordarea premiului. Cu Trion, producåtorul german acoperå o gamå largå de echipåri, de la cele cu specifica¡ii minimale la cele cu specifica¡ii superioare, cu puteri începând de la 258 CP, ceea ce oferå clien¡ilor posibilitatea de a beneficia de cele mai sofisticate modele din punct de vedere tehnologic, din seria Lexion, sau de a folosi un utilaj simplu, fårå prea multe sisteme electronice, care så se potriveascå activitå¡ii lor. Trion a fost lansat în Europa în vara anului trecut sub sloganul “Fits your farm”. Cu cele 20 de modele, împreunå cu o gamå largå de caracteristici, aces-

Profitul Agricol 11/2022

ta redefine¿te clasa combinelor de recoltat din gama medie. De la combina de 258 CP cu cinci scuturåtori ¿i pânå la combina hibrid de 435 CP cu douå rotoare, aproape toate modelele pot fi echipate cu ¿enile Terra Trac, transportoare cu bandå înclinatå, ¿asiu Montana cu compensarea pantei sau diferite stadii de extindere ale sistemului de asisten¡å pentru operator Cemos. În plus, la Trion a fost introdus noul GPS Pilot Claas cu terminalul Cemis 1200 pentru direc¡ia automatå controlatå prin GPS. Este important de spus cå produc¡ia de serie a modelului Trion a început în luna februarie, în cadrul noii linii de asamblare a combinelor de recoltat de la sediul Harsewinkel. “Premiul Farm Machine este o mare onoare pentru to¡i cei care au lucrat la acest produs ¿i confirmå obiectivul nostru de dezvoltare a unei combine de recoltat din gama medie, puternic orientatå cåtre clien¡i, cu o bazå tehnologicå largå”, a spus Jan-Hendrik Mohr, responsabil pentru domeniul de activitate recoltarea cerealelor din cadrul Consiliului de administra¡ie al Claas.

Arpad DOBRE

IPSO Agriculturå: Continuå livrårile de combine O combinå John Deere S760i a ajuns în curtea unui fermier din Valea Måcri¿ului, Ialomi¡a. Clientul IPSO Agriculturå se va bucura de avantajele oferite de aceastå combinå, care este echipatå cu flux axial cu un singur rotor ¿i oferå o productivitate mare ¿i o calitate foarte bunå a boabelor. Rotorul excentric faciliteazå performan¡e de separare ridicate la tura¡ii mai reduse ¿i un nivel scåzut de boabe sparte. În plus, combina S760i este dotatå cu sistem AutoTrac ¿i poate realiza ¿i hår¡i de produc¡ie. Amazone: Produc¡ii mai mari cu N-Senzor Fermierii pot ob¡ine un randament mai bun al culturilor din câmp prin tehnologia Amazone de distribuire a îngrå¿åmintelor, care pot fi aplicate acum în concordan¡å directå cu necesarul de fertilizan¡i pentru fiecare parte a parcelei. Se utilizeazå echipamentul N-Senzor (online) sau hår¡ile create în prealabil în aplica¡ie (offline), în combina¡ie cu distribuitorul de îngrå¿åminte coordonat prin Isobus. Îngrå¿åmintele sunt aplicate într-un mod precis ¿i fiecare plantå va primi exact nutrien¡i necesari. Agri-Alian¡a: Kubota M6122 pentru productivitate sporitå Agri-Alian¡a a livrat recent un tractor Kubota M6121 cu ridicåtor frontal unui fermier din jude¡ul Dâmbovi¡a, pentru a demara în for¡å lucrårile de primåvarå ¿i pentru a eficientiza ¿i celelalte activitå¡i în fermå. Tractorul dispune de un motor Kubota de 6,1 l, în 4 cilindri, de 121 CP, plus 20 CP pentru operatiunile de transport. Are transmisie powershift cu 8 trepte, proiectatå pentru capacitate mare de remorcare, cu reglare progresivå a schimbårii vitezelor, ¿i o capacitate de ridicare de 7.000 kg. 43

MA{INI & UTILAJE

Claas Torion 530, performant în orice ferm\ Claas a prezentat Torion 530, un nou model de bazå de 46 CP din gama de încårcåtoare frontale autopropulsate articulate ¿i compacte pentru agriculturå. Odatå cu noul model, Claas a sporit ¿i puterea motoarelor care echipeazå modelele de încårcåtoare Torion 535 ¿i Torion 639.

¿adar, gama Claas de încårcåtoarele frontale Torion de dimensiuni mici, cu direc¡ie articulatå, include acum trei modele cu puteri ale motorului ce variazå între 46 ¿i 74 CP. În calitate de model de bazå, Torion 530 este ac¡ionat de un motor cu patru cilindri Yanmar de 46 CP cu cilindree de 2,2 l. Sistemul hidraulic asigurå un debit de 61 l/min la presiunea de 230 bar ¿i permite o sarcinå de basculare articulatå de 3.000 kg. Sistemul cinematic Z, cu ghidaj paralel, al bra¡ului conic permite un punct de pivotare al cupei de 3,18 m pentru golirea de la înål¡imi de pânå la 2,82 m ¿i o razå de ac¡iune maximå de 1,46 m. Bra¡ul ¿i echipamentul ata¿at pot fi controlate cu u¿urin¡å cu ajutorul unui joystick. Alternativ, cele douå circuite de comandå suplimentare pot fi operate cu ajutorul manetei suplimentare sau la simpla atingere a unui buton. Pentru modelele mai mari, Torion 535 ¿i Torion 639, puterea motorului cu patru cilindri Yanmar de 2,1 l a crescut la 74 CP. Acestea sunt acum disponibile în formula standard sau cu sistemul cinematic Z de ridicare High-lift. Versiunea standard poate atinge înål¡imi de 2,82 m (Torion 535) sau 2,98 m (Torion 639), 44

în timp ce versiunea High-lift poate atinge de la 2,97 m pânå la 3,18 m. În func¡ie de versiune, punctul de pivotare al cupei este între 3,19 m ¿i 3,54 m. Raza de ac¡iune maximå este între 1,49 m ¿i 1,71 m. Cu un debit de 70 sau 80 l/min asigurat de un sistem hidraulic, sarcina de basculare articulatå a Torion 535 este de 3.500 kg (ridicare la înål¡ime mare: 3.300 kg), iar cea a Torion 639 este de 3.900 kg (ridicare la înål¡ime mare: 3.600 kg). Motoarele celor trei modele Torion considerate “de mici dimensiuni” respectå standardul de emisii Stage V folosind un filtru de particule diesel (DPF) ¿i un catalizator de oxidare diesel (DOC), fårå SCR. Toate cele trei modele dispun ¿i de o transmisie hidrostaticå sensibilå ¿i rezistentå, cu douå niveluri de vitezå, care accelereazå modelul Torion 530 pânå la 20 km/h, iar celelalte douå modele mai mari, pânå la 30 km/h. Sistemul op¡ional de amortizare a vibra¡iilor bra¡ului poate fi activat pentru a preveni bascularea pe teren accidentat ¿i ciclurile de încårcare rapidå. Cabina spa¡ioaså, complet reproiectatå, are nenumårate op¡iuni ¿i compar-

timente de depozitare. Aceasta asigurå o vizibilitate foarte bunå la 360 de grade ¿i, datoritå parbrizului curbat, operatorul are o vedere optimå a bra¡ului ¿i implementelor ridicate. U¿a de sticlå ¿i fereastra din dreapta se pot deschide la 180° ¿i se pot bloca. Coloana de direc¡ie infinit reglabilå pe trei direc¡ii, scaunul ¿oferului cu suspensie pneumaticå, sistemul de aer condi¡ionat ¿i nivelul de zgomot redus din cabinå asigurå o experien¡å de conducere plåcutå ¿i confortabilå. O unitate de afi¿are pe montantul A drept ¿i panoul de comandå transparent de lângå cotiera din dreapta permit un caracter intuitiv ¿i u¿or al operårii zilnice a utilajului, chiar ¿i în cazul schimbårii de ¿ofer. Ca op¡iune, acoperi¿ul cabinei poate fi prevåzut cu lumini de lucru cu halogen sau cu sistem de iluminare de 360 de grade cu opt lumini LED.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 11/2022

MA{INI & UTILAJE

Presa Roll-Bar 125 este disponibil\ [i în România Noua preså de balotat cu camerå fixå Roll-Bar 125 are un bun raport pre¡-calitate, înlocuie¿te vechiul model BR6090 ¿i vine cu o serie de noi func¡ii, pentru o eficien¡å ¿i performan¡e sporite.

oua preså pentru balo¡i rotunzi este disponibilå ¿i în România, prin intermediul AgroConcept. Are douå versiuni, Rotor Feeder ¿i Rotor Cutter, ¿i poate balota o serie de materiale vegetale, de la paie uscate la plante furajere pentru însilozare. Roll-Bar 125 vine cu o serie de echipåri ce sporesc productivitatea ¿i eficien¡a în fermele în care este utilizatå aceastå preså de balotat. Caracteristicile demonstrate ale transmisiei simple ¿i fiabile ale vechiului model BR6090, între¡inerea u¿oarå ¿i flexibilitatea ridicatå în recoltarea diferitelor tipuri de paie ¿i culturi de plante furajere au fost îmbunåtå¡ite ¿i proiectate pentru a satisface exigen¡ele fermierilor.

Profitul Agricol 11/2022

Barele de formare a balotului sunt în contact permanent cu materialul balotat, asigurând o rota¡ie pozitivå a acestuia, fapt ce permite balotarea oricårui material, în orice condi¡ii, indiferent de densitatea doritå a balotului. Acesta poate fi legat cu sfoarå, plaså sau folie, în cazul balotårii plantelor pentru siloz. Miezul balotului este mai moale decât exteriorul, pentru o bunå aerisire. Roll-Bar 125 permite o vitezå ridicatå de operare. Alimentarea largå cu sistem de flotare reglabil ¿i cele douå ro¡i robuste asigurå o urmårire exactå a solului, pentru o calitate foarte bunå a balo¡ilor ¿i o productivitate ridicatå. Atunci când este echipat cu CropCutter, Roll-Bar 125 poate func¡iona cu pânå la cincisprezece cu¡ite cuplate la sistemul de alimentare. Tåierea paielor sau plantelor furajere va cre¿te densitatea balotului ¿i calitatea silozului. În cazul utilizårii în fermele zootehnice pentru aplicarea a¿ternutului, materialul tåiat va fi distribuit mult mai uniform. Ghearele elastice lungi ale pick-up-ului împreunå cu cele douå ¿necuri scurte

laterale asigurå o alimentare linå ¿i neîntreruptå.

Arpad DOBRE

Monitorizare automatå din cabinå Sistemul Bale Command Plus, montat în cabina tractorului, oferå informa¡ii despre func¡iile importante ale presei ¿i despre setårile principale: - alimentarea camerei de balotare, stânga/dreapta, - avertizare de aproape plin, - status comandå legare, - balot pregåtit pentru evacuare, - status sistem control CropCutter, - contorizare totalå balo¡i, - contorizare balo¡i pe câmp, - contorizare sfoarå balot, - contorizare plaså balot, - contorizare tåiere balot.

Detalii tehnice - Dimensiune balot 125 x 120 cm - Lå¡ime pick-up 2 m - Sistem de alimentare cu camerå de presare cu rotor - Camerå de presare fixå - Legarea balotului cu plaså de balotat sau sfoarå de balotat - Rolå de uniformizare a fluxului de material - Sistem de gresare automatå cu pompå de gresare cu umplere - Sistem de control Bale Command Plus, pe monitorul din cabina tractorului - Tocåtor cu 15 cu¡ite (Rotor Cutter) 45

Pöttinger Terrasem, acum [i cu l\]imi de 8 [i 9 metri Calitatea semånåtorilor Pöttinger Terrasem este recunoscutå de fermierii români, iar cei care le folosesc s-au declarat foarte mul¡umi¡i de calitatea semånåturilor fåcute cu aceste echipamente eficiente ¿i productive. Fermierii ¿tiu cå existå mul¡i factori de care depinde procesul de semånare: timpul optim de semånare, care depinde de tipul de plantå, timpul însorit ¿i temperatura aerului ¿i solului.

ceste ferestre de timp dependente de vreme devin din ce în ce mai scurte, a¿a cå utilizarea eficientå a perioadei disponibile depinde de folosirea utilajelor agricole de mare capacitate ¿i putere. Pöttinger vine în sprijinul fermierilor cu noile modele de semånåtori Terrasem, V 8000 ¿i V 9000, pe lå¡imi de lucru de 8 ¿i 9 metri, care pot fi comandate prin NHR Agropartners, importator Pöttinger.

Eficiente la semånatul în mulci Noile modele de semånåtori purtate pot fi configurate pe bazå de comandå pentru a face fa¡å tuturor condi¡iilor specifice ale terenului. Datoritå grapei cu 46

discuri ca instrument principal de prelucrare a solului, semånåtorile Terrasem sunt ideale pentru semånat în mulci ¿i sunt disponibile cu discuri ondulate, Wave Disc, ca op¡iune pentru afânarea solului la suprafa¡å. Versiunea Clasic, fårå instrumente de prelucrare a solului, se deplaseazå foarte lin pe terenurile deja pregåtite. Ambele versiuni efectueazå o semånare preciså chiar dacå au lå¡imi ¿i vitezå mare de lucru.

În linie 100% dreaptå, cu dozare preciså Producåtorul Pöttinger a realizat o nouå configura¡ie a tuturor elementelor de prelucrare a solului, pentru a se asigura cå ma¿ina func¡ioneazå eficient ¿i 100% în linie dreaptå. Grapa cu discuri, precum ¿i bråzdarele pentru îngrå¿åmânt (pentru modelele D Z) ¿i bråzdarele Dual Disc sunt montate în formå de X. Nu este necesar så fie unse organele de prelucrare a solului, deoarece acestea sunt montate pe rulmen¡i. Sistemele de dozare sunt proiectate pentru cea mai mare precizie posibilå ¿i asigurå utilizarea exactå a cantitå¡ii potrivite pentru orice tip de semin¡e utilizat. Terrasem V 8000 D ¿i Terrasem V 9000 D sunt echipate standard cu douå sisteme de dozare ¿i au o capacitate a buncårului de semin¡e de 5.600 de litri. Sunt posibile rate de semånare de la 1,5 kg pânå la 420 kg/ha cu vitezå de lu-

cru de 12 km/h. Debitul de semin¡e poate fi reglat cu u¿urin¡å din interiorul tractorului.

Compatibilitate cu mårci diferite De asemenea, Pöttinger î¿i dovede¿te expertiza ¿i în digitalizare cu noile modele de semånåtori pneumatice Terrasem, fåcându-le compatibile cu Agrirouter, platforma universalå de schimb de date, indiferent de marca utilajelor. Aceastå platformå permite fermierilor så facå schimb de date între utilajele agricole ¿i aplica¡iile sofware provenind de la mai mul¡i producåtori. Arpad DOBRE

Op¡iuni multiple de semånare Aceste semånåtori se pot utiliza pentru semånare simplå, dublå sau mixtå, asigurând råsårire uniformå a plantelor. Sunt optimizate pentru a fi folosite ¿i în condi¡ii specifice ¿i rota¡ii de culturi, fiind posibilå aplicarea: - doar a semin¡elor, - a semin¡elor cu îngrå¿åmânt, - a douå amestecuri diferite de semin¡e, - componentelor suplimentare, cum ar fi microgranule sau o recoltå înso¡itoare folosind modelele Terrasem Z cu caracteristica Fertilizer. Profitul Agricol 11/2022

MA{INI [i UTILAJE

ASOCIA}II

PROFESIONALE

România este o ]ar\ agricol\ puternic\, [i poate asigura securitatea alimentar\ Clubul Fermierilor Români are o în¡elegere foarte bunå a puterii ¿i resurselor agriculturii române¿ti ¿i considerå cå nu existå niciun risc privind securitatea alimentarå na¡ionalå. România este o ¡arå puternicå agricol, din acest motiv nu trebuie dat curs specula¡iilor privind riscul de securitate alimentarå. Clubul elaboreazå analize pe baza unor date concrete privind pia¡a ¿i comer¡ul cu cereale, realizând rapoarte de pia¡å utile pentru fermieri, în scopul valorificårii mai eficiente de cåtre ace¿tia a produc¡iilor agricole. Totodatå, Clubul trimite cåtre autoritå¡ile române analize såptåmânale privind pia¡a cerealelor la nivel na¡ional, regional ¿i global, eviden¡iind impactul pentru România. Clubul nu a fåcut ¿i nu va face estimåri ¿i scenarii de evolu¡ie privind pre¡ul la raft al produselor agroalimentare, ne referim în particular la specula¡iile din ultimele zile privind o presupuså crizå a uleiului de floarea-soarelui ¿i evolu¡ia pre¡ului acestui produs. În ceea ce prive¿te situa¡ia stocurilor ¿i tendin¡ele privind pre¡ul la semin¡ele de floarea-soarelui ¿i a uleiului procesat, Clubul Fermierilor Români precizeazå cå mecanismele de pia¡å stabilesc pre¡urile, iar contextul geopolitic poate genera specula¡ii, dar acestea nu au niciun temei så se manifeste în prezent în România. Guvernul României cunoa¿te ¿i monitorizeazå situa¡ia stocurilor de cereale ¿i produse agroalimentare la nivel na¡ional, are la dispozi¡ie mecanisme 48

de interven¡ie pentru a aplica strategia cea mai potrivitå în func¡ie de evolu¡ia situa¡iei în care România se regåse¿te la nivel regional ¿i interna¡ional. Ca urmare a informa¡iilor vehiculate în spa¡iul public privind evolu¡ia pre¡ului la raft la uleiul de floarea-soarelui, Clubul Fermierilor Români face urmåtoarele precizåri în legåturå cu declara¡iile despre acest subiect ¿i modul în care au fost interpretate datele referitoare la tendin¡ele din pia¡a de cereale, în mod particular cea a semin¡elor de floarea-soarelui, în contextul generat de råzboiul din Ucraina. - România este cel mai mare producåtor de semin¡e de floarea-soarelui la nivel european ¿i are capacitatea de a-¿i asigura singurå consumul intern ¿i necesarul de procesare. - România este un rezervor de materie primå pentru Uniunea Europeanå, este net exportator. Criza regionalå este un moment potrivit de analizå pentru a gåsi modalitå¡ile necesare de a procesa mai mult în ¡arå, astfel încât så generåm

valoare adåugatå pentru ¡ara noastrå. - Conjunctura regionalå, care a creat o perturbare în aprovizionarea din bazinul Mårii Negre, genereazå efecte care afecteazå toatå Europa, nu doar România. - România are fabrici de procesare ¿i capacitå¡i de produc¡ie pentru a sus¡ine produc¡ia de ulei din materia primå proprie necesarå consumului intern ¿i nu depinde de importul de ulei de floarea-soarelui pentru a asigura acest consum na¡ional. Clubul Fermierilor Români sus¡ine cu responsabilitate cå ¡ara noastrå are toate resursele agroalimentare, cå dispune de o capacitate strategicå europeanå în domeniul agricol, iar contextul regional actual atât de dificil nu trebuie så fie folosit pentru a genera specula¡ii privind presupuse riscuri la adresa siguran¡ei ¿i securitå¡ii alimentare a cetå¡enilor României.

comunicat

Clubul Fermierilor Români are o în¡elegere foarte bunå a puterii ¿i resurselor agriculturii române¿ti ¿i considerå cå nu existå niciun risc privind securitatea alimentarå na¡ionalå. Laszlo Becsek, pre[edinte Clubul Fermierilor Rom=ni Profitul Agricol 11/2022

ASOCIA}II PROFESIONALE

Minut\ Copa-Cogeca

Culturi Oleaginoase [i Cereale APPR a transmis minuta ¿edin¡elor grupului de lucru “Culturi Oleaginoase ¿i Proteice”, care a cuprins puncte importante. Având în vedere contextul actual, în ultima lunå la Copa-Cogeca s-a discutat modul în care invazia Ucrainei influen¡eazå sectorul agricol, dar ¿i situa¡ia pie¡ei, PAC sau directivele RED II, cele privind defri¿årile ¿i Pachetul Fit for 55. În cadrul deschiderii ¿edin¡ei, a fost subliniatå importan¡a acceptårii Forumului Na¡ional din Ucraina ca delega¡ie asociatå la Copa-Cogeca. ¥n primul rând, sunt a¿teptate noi cre¿teri ale pre¡urilor la îngrå¿åminte ¿i energie. Pre¡ul la ¡i¡ei a înregistrat un nivel record (cel mai mare din ultimii 7 ani), 112 dolari/barilul. ¥ntre timp, exporturile din Ucraina se reduc treptat, 5 milioane de tone fiind blocate, iar navigarea în Marea Azov fiind interziså. Mul¡i fermieri ucraineni au oferit armatei combustibilul pe care îl stocau ¿i s-au înrolat în armatå. În aceste condi¡ii, situa¡ia privind campania de primåvarå nu este foarte limpede. Ucraina asigurå 12% din exportul global de grâu. În privin¡a exportului de floarea-soarelui, Ucraina ¿i Rusia reprezintå cele mai mari ¡åri exportatoare, cu aproximativ 51, respectiv 27% exporturi globale. La porumb, Ucraina are cantitå¡i neonorate de 15 mil. tone, pânå la recolta din septembrie 2022. La reuniunea informalå a mini¿trilor de agriculturå europeni, unde au fost discutate principalele riscuri cu care sectorul agricol se confruntå în urma invaziei din Ucraina. Ordinea de zi a cuprins câteva puncte fierbin¡i precum estimårile privind aprovizionarea, pre¡urile, accesul la materii prime ¿i inpuProfitul Agricol 11/2022

turi agricole, dar ¿i identificarea solu¡iilor la problemele care pot apårea atât pe plan intern, cât ¿i pe cel interna¡ional. Comisarul european al agriculturii, Janusz Wojciechowski, ¿i-a exprimat inten¡iile de a activa mecanismul

Situa¡ia criticå din Ucraina poate avea printre consecin¡e o lipså interna¡ionalå de aprovizionare pe acest sector.

Exper¡ii care au participat în cadrul

Cristina Cionga, directorul pentru afaceri europene al APPR, a subliniat c\ alian]a fermierilor din România preg\te[te un document de pozi]ie, prin care se cere suspendarea temporar\ a cerin]ei de rota]ie anual\ a culturilor, precum [i m\suri urgente care s\ înceteze s\ erodeze capacitatea de produc]ie a UE

european de råspuns la criza de securitate alimentarå. În urma ¿edin¡ei, pre¿edin¡ia francezå a solicitat Comisiei reevaluarea Strategiei Farm to Fork ¿i luarea în considerare a unor derogåri necesare pentru a cre¿te capacitå¡ile de produc¡ie. Aceste måsuri urmau a fi discutate atât de Comitetul special pentru Agriculturå, cât ¿i în cadrul întâlnirii din 21 martie a Consiliului pentru Agriculturå ¿i Pescuit. De asemenea, a fost prezentatå situa¡ia globalå în privin¡a oleaginoaselor. De¿i produc¡ia estimatå de oleaginoase la nivel mondial este în cre¿tere, ne confruntåm cu o stocare deficitarå din cauza estimårilor mici de produc¡ie venite din America de Sud.

¿edin¡ei au subliniat riscul sectorului agricol de a avea un randament scåzut din cauza reducerii PPP-urilor la nivelul culturilor. Astfel, s-a propus ca asupra ministrului Wojciechowski så se exercite presiuni pentru a relaxa obiectivele verzi ale UE. Abordarea în acest sens, trebuie så fie una comunå ¿i så nu se practice izolarea. ¥n general, participan¡ii sunt de pårere cå trebuie gânditå o derogare atât în privin¡a folosirii unui procent cât mai mare din terenul arabil, cât ¿i în cazul produselor fitosanitare care îmbunåtå¡esc randamentul culF turilor. De asemenea, culturile

APPR 49

ASOCIA}II PROFESIONALE care capteazå azotul în sol ar trebuit reconsiderate ¿i suprafa¡a acestora crescutå.

În ceea ce prive¿te campania de semånat pentru anul 2022, Copa-Cogeca a estimat cå, la nivel european, în 2022, de¿i suprafa¡a cultivatå cu oleaginoase va cre¿te cu 0,4%, produc¡ia va scådea cu aproximativ 2,6% (624,900 tone).

Tot de la APPR aflåm cå deschiderea grupului de lucru pe Cereale a început cu prezentarea situa¡ia de pia¡å din UE. Cererea a crescut anual cu 40 de milioane de tone în medie în sectorul cerealelor. Per total, va exista un deficit În cazul României, situa¡ia nu este foarte bunå din punct de vedere climatic, existând secetå în regiunea Moldova ¿i Dobrogea, randamentele în acest caz fiind puternic afectate. În cazul culturilor de orz, au fost 350 mii hectare plantate în campania de toamnå. Pre¡urile au crescut foarte mult, în cazul grâului s-au înregistrat pre¡uri de 340 euro/t, de la 250 euro/t cât era în urmå cu 2 såptåmâni. În ceea ce prive¿te porumbul, acesta a crescut de la 260 de euro/t (înregistrat cu 2 såptåmâni în urmå) la 360 de euro/t la momentul actual. În perioada negocierilor privind PNS, s-a pus mult accent pe reevaluarea GAEC 7 care vizeazå rota¡ia culturilor. Zona Dobrogei, de exemplu, fiind afectatå de secetå, nu poate viza alte culturi în afarå de grâu ¿i orz. Cunoa¿tem la acest moment cå portul din Constan¡a este deschis, dar nu se ¿tie cât de afectat este procesul de circula¡ie. În România se dore¿te crearea unor stocuri strategice de cereale, cu condi¡ia ca UE så acopere cel pu¡in costurile de produc¡ie, acestea fiind mai mari în contextul actual. 50

în acest sector în 2022, pre¡urile vor fi foarte ridicate, iar lumea a treia va avea cel mai mult de suferit. Au mai avut loc discu¡ii legate de captarea carbonului ¿i au fost ridicate multe întrebåri legate de acest aspect care nu este foarte bine definit. Se urmåresc mai multe variante de calcul, cea mai bunå fiind cea care nu implicå plafonarea cantitå¡ii de carbon stocat. Comisia propune un sistem de monitorizare în acest sens, dar ¿i un punct de referin¡å, având în strategie crearea unor modele de afaceri. Agricultorii au subliniat importan¡a unor relaxåri privitoare la restric¡iile incluse în PAC, în vederea cre¿terii produc¡iei pentru perioada urmåtoare, un aspect foarte necesar la nivel european. Fluxurile de cereale trebuie så continue, iar gåsirea unor mijloace de transport secundare este obligatorie, ¡inând cont de dificultarea cu care acest sector se confruntå în contextul blocårilor care au loc în porturile din zona esticå a Europei.

În timpul ¿edin¡ei s-a ridicat problema blocårii exporturilor, metodå puså în practicå de Bulgaria ¿i Ungaria, în urma cåreia Comisia a intervenit ferm, sus¡inând ideea de pia¡å unicå. Bulgaria ¿i Ungaria ar fi invocat Articolul 36 din Tratatul de Func¡ionare al UE care prevede cå statele membre pot lua måsuri de restric¡ie privind comer¡ul de bunuri, atunci când acestea sunt justificate de considerente generale, non economice. Decizia acestor ¡åri pune o presiune ¿i mai mare asupra situa¡iei actuale atât la nivel european, cât ¿i interna¡ional, influen¡ând într-un mod negativ pia¡a. Unele state membre, Spania ¿i Portugalia, se confruntå cu o secetå extremå ¿i depind de vânzårile de cereale. Acela¿i considerent se aplicå ¿i ¡årilor mai sårace precum Egipt, Liban, Etiopia. Pedro Gallardo, vicepre¿edintele Copa-Cogeca, a subliniat importan¡a noilor tehnici genomice având în vedere schimbårile climatice, seceta, dar ¿i ne-

voia din ce în ce mai pronun¡atå a unei produc¡ii-record de alimente, având în vedere situa¡ia actualå cu care multe ¡åri se confruntå. Astfel, fermierii au nevoie de sprijin în acest sens, de mecanisme noi pentru ca ace¿tia så producå mai mult. În continuare, un reprezentant al DG Clima a sus¡inut prezentarea “Sustainable Carbon Cycles”. El a punctat principalele ¡inte pe care Comisia dore¿te så le atingå pentru urmåtoarea perioadå din punct de vedere climatic, în vederea atingerii obiectivelor ambi¡ioase propuse de Comisie: primul continent neutru din punct de vedere climatic pânå în 2050 ¿i reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå cu pânå 55% în urmåtorii ani. Un numår de participan¡i din cadrul ¿edin¡ei au subliniat, de asemenea, importan¡a pådurilor în procesul de captare a carbonului, aspect pe care UE ¿i-l poate asuma cu u¿urin¡å.

S-a reamintit de situa¡ia Planurilor Na¡ionale Strategice. Toate ¡årile, în afarå de Regiunea Valonå a Belgiei, au trimis Comisiei draftul. ºårile care au respectat deadline-ul vor primi observa¡iile ¿i feedbackul din partea Comisiei undeva la sfâr¿itul lunii martie. Din acel moment, vor exista discu¡ii cu statele membre privind aspectele care au fost adresate de cåtre Comisie. Adoptarea Planurilor Strategice Na¡ionale trebuie så se realizeze pânå la sfâr¿itul lunii decembrie 2022. În ceea ce prive¿te sectorul fertilizan¡ilor, estimårile fåcute pentru acesta nu mai sunt relevante, ¡inând cont de schimbårile alarmante cauzate de råzboi ¿i de cre¿terea pre¡urilor inputurilor, precum cele la energie ¿i îngrå¿åminte. Un alt punct al ¿edin¡ei a cuprins revizuirea legisla¡iei privind Materialului Reproductiv pentru agriculturå ¿i silviculturå. În cadrul acestei prezentåri, sau enumerat motivele din spatele revizuirii, dar ¿i obiectivele noii actualizåri care pun accent pe inovare ¿i adaptare la schimbårile climatice, securitatea alimentarå, dar ¿i protec¡ia biodiversitå¡ii. Profitul Agricol 11/2022

LOCURI DE MUNC| STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLÅ LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 11 aprilie 2022

1 POST - CONTABIL II perioadå determinatå Condi¡ii specifice de participare: - studii medii economice, finalizate cu diplomå de bacalaureat; - vechime în domeniu - min. 6 luni. Termen-limitå pentru depunerea dosarelor: 04.04.2022 Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine la sediul institu¡iei (Livada, jud. Satu Mare, str. Baia Mare nr.7) ¿i la tel.: 0261.840.001 Compartimentul Resurse Umane www.scdalivada.ro

Responsabilitå¡ile principale: • Promovarea ¿i vânzarea produselor ¿i serviciilor de protec¡ia plantelor în zona geograficå alocatå: sud-estul României; • De¡ine cuno¿tin¡e tehnice detaliate despre produse ¿i cunoa¿te amånun¡it afacerile clien¡ilor direc¡i ¿i indirec¡i; • Sprijinå echipele companiilor de distribu¡ie ¿i fermierii cu cuno¿tin¡e tehnice ¿i comerciale; • Implementarea programelor de marketing la nivel de fermå; • Organizarea de loturi demonstrative în câmp, în vederea promovårii produselor companiei, precum ¿i organizarea de întâlniri cu fermierii. Calificåri ¿i cuno¿tin¡e: • Peste 3 ani de experien¡å în domeniul agricol ¿i al vânzårii de inputuri pentru agriculturå; • Cuno¿tin¡e bune în domeniul agriculturii; • Experien¡å în vânzåri de inputuri agricole (produse de protec¡ia plantelor reprezintå un avantaj); • Permis de conducere (cat. B) ¿i disponibilitate la cålåtorii (interne ¿i interna¡ionale); • Cunoa¿terea bunå a limbii engleze. Alte limbi stråine ar fi un avantaj. • Cuno¿tin¡e PC foarte bune (Word, Excel, PowerPoint) • Domiciliul în jude¡ele Ialomi¡a, Cålåra¿i ¿i Constan¡a constituie un avantaj. Profitul Agricol 11/2022

Persoanele interesate sunt rugate så trimitå CV-ul la adresa: raluca.trandafir@fmc.com

PAGINA DE HOBBY

V=natul ;n bucate (9) Gai¡a Dintre corvidele noastre, gai¡a poartå cel mai pastelat ve¿mânt. Dacå rudele ei apropiate au un penaj ce oscileazå între alb ¿i negru, ea ¡ine så epateze prin albastrul benzilor transversale de la umårul aripilor, râvnite ¿i etalate la pålårie de pu¿tile nou intrate în tagmå. Prigonite pentru cå pågubesc de ouå ¿i de pui cuiburile altor zburåtoare, gai¡ele ne sunt nouå, vânåtorilor, când du¿mani, când prieteni. Dacå ne gåsim în stand, putem afla din timp, dupå cârâitul lor vehement, cå undeva, nu departe, se aflå în a¿teptare ori în mi¿care o sålbåticiune. Atunci, le socotim un fel de alia¡i ¿i le mul¡umim în gând pentru râvna lor. Dacå, dimpotrivå, noi suntem cei în deplasare, mai cu seamå la dibuit, când ne dorim så trecem neobserva¡i, gai¡ele ne petrec în alai gålågios, demascându-ne ¿i alertând vietå¡ile din jur. Cum så nu le urâm în acele momente de maximå concentrare ¿i de grijå pentru fiecare vreasc pe care l-am putea rupe, imprudent, în cale?! Gai¡a då alarma prin ¡ipete stridente. De una singurå, gângure¿te ¿i obi¿nuie¿te så vorbeascå în limbi stråine: miaunå precum pisica sau imitå sunetele emise de påsårile diurne de pradå – acvile, ulii, gåi ori ¿orecari. Când pune la cale vreun furti¿ag, este înså nespus de silen¡ioaså, pentru cå vrea så nu-¿i facå remarcatå prezen¡a. În pådure, dupå agita¡ia gai¡elor descoperå ¿i neamurile lor, corbii, din înaltul cerului o surså de hranå de interes comun: un hoit scos la ivealå de topirea zåpezii, ¿tiule¡ii de la vreun punct de hrånire complementarå a mistre¡ilor, altå delicateså. Vânzoleala pi¡igu¿ilor ¿i, pe lângå a¿ezårile omene¿ti, cea a vråbiilor atrage de îndatå gai¡ele, oportuniste prin excelen¡å. Dupå cum ne asigurå ornitologii, la påsåri, våzul supline¿te lipsa aproape totalå a sim¡ului olfactiv. A¿a se face cå Profitul Agricol 11/2022

omniprezenta gai¡å se îndestuleazå fårå sfialå din tainul resemnatelor oråtånii, obosite s-o tot alunge. De aceea, ea înghite contra cronometru gråun¡e, preferatele ei, una dupå alta. Într-un minut, ¿i-a fåcut plinul pentru toatå ziua.

Pe firea iscoditoare, pe îndråzneala ¿i pe grozavul apetit al gai¡elor s-au bizuit, pânå nu demult, ¿i muncitorii la pådure, caza¡i pe timpul zilelor de lucru în cabane forestiere, departe de locurile lor de ba¿tinå. Pentru cå locuiau îndeosebi acolo, unii amenajau în atenanse ¿i câte un cote¡, unde cre¿teau pe seama resturilor de la maså unul sau doi porci, sacrifica¡i de Cråciun pentru nevoile cuhniei. Bineîn¡eles cå gai¡ele aflau primele, disputându-¿i troaca, zilnic, cu apaticii râmåtori. Nu se ¿tie nici aståzi cui i-a încol¡it ideea de a profita de aceastå situa¡ie, ata¿ând un arc la porti¡å ¿i o sfoarå pânå la geamul cabanei. Când se adunau destule intruse în poiatå, capcana se închidea, iar acestea erau prinse, li se tåiau vârfurile penelor de la aripi, urmând så tråiascå în huzur, ¡opåind prin încåpere ca ni¿te gali¡e hrånite cu råmå¿i¡e de pâine ¿i måmåligå, pânå la soroc. Din vreme în vreme, cele bine îngrå¿ate erau sacrificate pentru nobila cauzå a unui memorabil.

Bor¿ forestier Dupå ce au fost jumulite, curå¡ate ¿i spålate, cele cinci-¿ase gai¡e se pun la fiert într-un ceaun, pe pirostrii, la foc de lemne. Li se adaugå, dupå un sfert de ceas, câte douå rådåcini de påtrunjel, påstârnac ¿i morcov, plus o jumåtate de ¡elinå medie, toate mårun¡ite. Separat, se rumenesc în unt, într-o tigaie, patru cepe cât oul de ra¡å, tocate.

Se råstoarnå ¿i ele în ceaun odatå cu cei zece cartofi de aceea¿i mårime, tåia¡i în cuburi. Se såreazå, se pipereazå. Dacå au råsårit prin preajmå din mustul zåpezii zbârciogii, vreo treizeci nu s-ar cuveni så lipseascå din compozi¡ie. Un litru de bor¿ de tårâ¡e (din hu¿ti ori de putinå, cum i se mai zice) se presupune cå a dat deja în clocot ¿i e momentul så participe la întrunire. Tot atunci, se pot strica trei ouå, båtute cu o lingurå de o¡et, råsturnându-se în ceaun, laolaltå cu påtrunjelul verde ¿i o mânå de leurdå bine mustrate cu lama cu¡itului. O canå de smântânå proaspåtå desåvâr¿e¿te cutezan¡a gai¡elor de a se încrede în dårnicia omului. Se consumå fierbinte, alåturi de un ¿ip de rachiu din mere, local, sau din ce altceva a dat Domnul. Unul din pere pådure¡e ar fi providen¡ial.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei. Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini. 12 - 15 mai Are loc ExpoAgroUtil, expozi¡ie organizatå de Camera de Comer¡, Industrie, Naviga¡ie ¿i Agriculturå Constan¡a. 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole.

Doneaz\ pentru Ucraina! Ferma Forest and Biomass din Giulvåz, jude¡ul Timi¿, a achizi¡ionat echipamente medicale de primå urgen¡å, în valoare de 25.000 lei, pe care le-a donat Crucii Ro¿ii pentru ca acestea så ajungå unde trebuie - în Ucraina. Directorul, Alexandru Degianski, a explicat de ce a fåcut acest gest de solidaritate foarte necesar, în condi¡iile råzboiului din Ucraina. “Copil fiind, auzeam ¿i vedeam de pe malul râului Timi¿ bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei, vedeam refugia¡ii cu ochii înlåcrima¡i ¿i dispera¡i ce fugeau de un råzboi inutil, clipe ce nu le pot uita ¿i sper så nu le mai våd! De¿i må ghidez dupå zicala «Så nu ¿tie stânga ce face dreapta!», consider cå suntem întrun moment în care pozele ¿i postårile de sus¡inere a celor afla¡i în nevoie nu valoreazå nici cât o ceapå degeratå. În loc de vitejii ¿i empatie virtualå, civilii, oamenii nevinova¡i prin¿i într-un conflict

militar major, au nevoie de analgezice, dezinfectante, fa¿e, månu¿i, bisturie, perfuzii care så le vindece rånile trupe¿ti. Vrem så dåm un exemplu, så încurajåm fermieri ¿i nu numai så facå ceva concret, în limita posibilitå¡ilor ¿i så ne dåm seama cå victimele råzboiului nu au na¡ionalitate, sex, raså!”. Profitul Agricol va promova în paginile sale toate actele de dona¡ie fåcute de fermieri, dacå vor så vorbeascå despre ele.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Eliberat dupå ce a dat o spargere – A opri circula¡ia; 2) Afla¡i în luptå cu 9 10 racul; 3) Då ocol bisericii – Dus cu sorcova; 4) Infiltrate în vene! – Micu¡ii no¿tri; 5) Articol pentru cei mul¡i – Lopå¡ica plugului; 6) Terenul debutului – Ofertå fårå protocol; 7) Li se cântå imnurile – Prins la borcan; 8) Corec¡ie în atelier; 9) Eviden¡iatå cu un caracter mic – Bate în ro¿u; 10) Opera¡ie de scådere.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå între expozi¡iile agricole de la noi. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier. 15 - 17 septembrie Forest este o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 54

1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 10/2022 ORIZONTAL: RASOL - ATAC; ATENUATE - U; DIRECT - LAT; IN - SILI - SR; OTET - ETATE; SIS - STARUI; TARAI - APE; TARAN - AMAR; U - FISURATA; NEADEVARAT.

VERTICAL: 1) Zboarå din floare în floare – Pu¿i în situa¡ia de a marca; 2) Lipsitå de opozi¡ie – Sunt în temå! 3) Local în Sicilia! – Lider de necontestat; 4) Luare în calcul; 5) Vas… din caolin! – Pregåtit pentru admitere; 6) Soarele spre asfin¡it – A vorbi cu cåldurå; 7) Are fire de militar – Picior de lemn; 8) Tip de fentå – Se deschide cu cheia; 9) Ghid de voiaj; 10) Au trecere la directori. Profitul Agricol 11/2022

Profitul Agricol nr. 11 din 2022

Articles inside

Deficit de apå ¿i speran¡e pentru precipita¡ii

Pârloagele pot fi cultivate

Pallas ¿i Floramix, erbicide pentru con- trolul buruienilor graminee ¿i cu frunzå latå din cultura de grâu