Profitul Agricol nr. 13 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 13 din 6 aprilie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 13/2022

Douå povestiri

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

¥n 1839, Societatea Regalå de Agriculturå din Londra organiza prima expozi¡ie pentru întreg domeniul agriculturii. Spre compara¡ie, SIMA, expozi¡ia de la Paris, a apårut abia în 1922, iar Agritechnica (cea din Germania), în 1985. Iar pentru cå britanicilor le place foarte mult regalitatea, i-au spus Royal Agricultural Show. ¥nså¿i regina Victoria le-a semnat actul de constituire. De¿i nu aveau nicio expozi¡ie de la care så se inspire, de la început britanicii au fåcut ceva diferit. ¥n primul rând, se ¡inea în fiecare an în alt loc, ca toatå lumea så poatå participa. Iar Royal Agri Show s-a ¡inut cu regularitate, în fiecare an, chiar ¿i în anii grei ai celor douå råzboaie mondiale. Cu o singurå excep¡ie. ¥n 1944, anul debarcårii din Normandia. Atunci Societatea Regalå de Agriculturå a publicat în ziarele vremii o paginå în care scriau mare cå le pare råu, expozi¡ia se anuleazå, erau în Fran¡a! Ultima Royal Agri Show s-a ¡inut în 2009. A doua poveste este despre americani. ¥n 1862, Råzboiul de Secesiune era în plin act. Noi îl ¿tim mai mult din filmul “Pe aripile vântului”. Atunci, la Washington, un politician, Justin Morill, a în¡eles cå Nordul va câ¿tiga råzboiul ¿i va trebui så se pregåteascå pentru uria¿a popula¡ie din Sud eliberatå de sclavie. Legea scriså de el, numitå aståzi legea Morill, acorda fiecårui stat american zeci de mii de hectare de teren sub obliga¡ia înfiin¡årii a cel pu¡in unui colegiu universitar în care så se studieze agricultura ¿i mecanica. Probabil Politehnica, am zice noi aståzi. Din aceastå måsurå educa¡ionalå americanii au fåcut vreo 30 de universitå¡i, cårora li se spune generic colegii A&M (de la agriculturå ¿i mecanicå). Iar câteva au ajuns chiar cele mai bune din lume.

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan ªtefan Gheorghi¡å

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 13/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Îngrå¿åmintele, pivotul de noi rela¡ii comerciale

Planuri mari pentru FarmConect

Noua conducere a Ministerului Agriculturii e în forma¡ie completå

Boualem Saidi, noul director Bayer

Pre]uri [i pie]e Predic¡iile lui Cezar: Pre¡urile au intrat în declin Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

:n culisele Bruxellesului Primele observa¡ii ale Comisiei Europene dupå analizarea planurilor strategice

Culturi vegetale Poluarea cu metale grele

Bio-protec¡ie pentru culturi conven¡ionale, de la Ascenza

Ucraina vrea så exporte cereale prin Constan¡a

Culturile, privite cu optimism

Rusia interzice exportul de floare

2022, anul îngrå¿åmintelor foliare

Agrinvest Credit IFN finan¡eazå 200% din valoarea crean¡elor din subven¡ie

Cyflamid 5 EW - Regele câ¿tigåtor în lupta contra fåinårii

Rodica Maxi vrea så revigoreze cultura de cânepå din România

Gripa aviarå decimeazå curcanii din SUA

Ma[ini & utilaje

Un Gigant dedicat prelucrårii solului

Cre[terea animalelor

Ce alege¡i - anvelope radiale sau cu cutå înclinatå?

Petru Bordean: Ne-am scumpit la tårâ¡å!

Buldoexcavatorul B100, un 2 în 1

Bani de covid pentru porci

Ajutor de covid pentru vaci

Opinii Ministru al Agriculturii, caut agendå legislativå

Hobby

Liderii asocia¡iilor reac¡ioneazå la paza terenurilor cerutå de ministru 26 30

Gr\dina, via [i livada

Calciprill, grija fa¡å de sol pentru ferme mai profitabile 24

Seceta love¿te în rapi¡å

Egiptul se bazeazå pe cerealele din Fran¡a

Program de ameliorare la Jegålia

Vânatul în bucate (11)

Fermierii din Ruanda devin proprietarii unei fabrici de ceai

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Planuri mari pentru FarmConect FarmConect va deveni cea mai importantå expozi¡ie agricolå din România, promite primarul liberal al Sloboziei, Drago¿ Soare. “Chiar dacå nu este un eveniment cu o coloraturå politicå, ne dorim så-i avem alåturi pe deciden¡ii politici. De aceea, de la prima edi¡ie, vor fi invita¡i pre¿edintele României, prim-ministrul, ministrul Agriculturii, secretari de stat, comisarul european pentru Agriculturå, europarlamentari, parlamentari, ambasadori din state pe care ni le dorim partenere, personalitå¡i din zona agribusinessului. Vrem så le aråtåm tuturor for¡a noastrå, dorin¡a ¿i capacitatea noastrå de a face bine pentru fermieri ¿i pentru comuni-

tatea localå”. Primåria Slobozia este sus¡inåtor al expozi¡iei FarmConect, organizatå de APPR în perioada 9-11 iunie. Par tenerul tehnic este Libramont, organizatorul celei mai mari expozi¡ii agricole în aer liber, care se desfå¿oarå în comuna belgianå cu acela¿i nume.

Robert VERESS

:ngr\[\mintele, pivotul de noi rela]ii comerciale ¥n încercarea de a gåsi solu¡ii la problema îngrå¿åmintelor, ministrul Adrian Chesnoiu a plecat în Iordania, într-o vizitå oficialå. Situa¡ia din acest an este cât de cât clarå, fermierii ¿i-au cumpårat îngrå¿åmintele necesare, sau måcar o mare parte din ele, dar ministrul este preocupat de ce va fi anul viitor. De aceea, vizita din Iordania are ca punct central schimburile comerciale. Ministrul a vizitat ¿i douå fabrici de îngrå¿åminte care folosesc tehnologii in6

ovatoare, unde a purtat discu¡ii cu reprezentan¡ii conducerilor companiilor, principala temå fiind schimbul comercial ce se poate realiza între cele douå state, România ¿i Iordania. La finalul vizitei sale în Iordania, Adrian Chesnoiu va avea o întâlnire cu importatori iordanieni de animale, dar ¿i cu al¡i oameni de afaceri interesa¡i så investeascå în România.

Arin DORNEANU

Nitramonia Slobozia produce azotat de amoniu Achizi¡ionat anul trecut cu 124 de milioane de lei de Popasul Trebe¿, din Bacåu, ¿i rebotezat Nitramonia Bacåu, combinatul de îngrå¿åminte chimice din Slobozia produce, în prezent, dupå investi¡ii de cinci milioane de euro, azotat de amoniu. Materia primå este amoniacul råmas în stocuri, costul gazului metan fiind prohibitiv pentru a produce amoniac ¿i din amoniac azotat sau uree, scrie ziarul Independent, din Slobozia. Ministrul Mediului, Barna Tánczos, a confirmat cå Nitramonia are toate autoriza¡iile necesare. Fermierii germani cer o rezervå de îngrå¿åminte pentru 2023 Asocia¡ia Fermierilor Germani cere construirea unei rezerve na¡ionale de îngrå¿åminte pentru primåvara anului viitor. Costurile ridicate ale inputurilor au condus la reducerea produc¡iei de îngrå¿åminte chimice în Europa, în special a celor pe bazå de azot. Problema aprovizionårii este exacerbatå de råzboiul din Ucraina. În aceste condi¡ii, DBV avertizeazå cå deficitul de îngrå¿åminte va duce la o reducere “inevitabilå” ¿i semnificativå a recoltelor agricole începând cu 2023. Dåunåtorii, identifica¡i ¿i numåra¡i de o aplica¡ie Aplica¡ia Xarvio Scouting, de la BASF, a introdus o func¡ie de analizå instantanee a capcanelor cu feromoni pentru a sprijini cultivatorii europeni de struguri, semin¡oase ¿i sâmburoase. De ea beneficiazå cultivatorii din Fran¡a, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Spania ¿i Marea Britanie. Sunt utilizate tehnologii avansate de recunoa¿tere a imaginii, învå¡area automatå ¿i algoritmi pentru a identifica ¿i numåra cu precizie mai multe tipuri de molii: Cydia pomonella, Lobesia botrana ¿i Grapholita molesta. Cultivatorii fotografiazå capcana ¿i încarcå fotografia în aplica¡ie, iar aceasta identificå tipul ¿i numårul insectelor dåunåtoare. Profitul Agricol 13/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Noua conducere a Ministerului Agriculturii e în forma]ie complet\ Vineri, 29 martie, odatå cu semnarea ordinelor privind atribu¡iile secretarilor de stat din Ministerul Agriculturii, s-a încheiat ¿i epopeea stabilirii noii conduceri a institu¡iei. Din punct de vedere politic, func¡iile au fost împår¡ite echilibrat, doi fiind membri PSD (Sorin Moise ¿i Iulian Bucur), doi PNL (Aurel Simion ¿i Costin Telehuz), unul de la UDMR (Barabási Antal) ¿i un subsecretar sus¡inut de grupul minoritå¡ilor na¡ionale (Cristian Leonov).

inistrul Adrian Chesnoiu, care va împlini curând (12.05.1982) 40 de ani, este deputat PSD ¿i, pânå la numirea sa, a fost pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå. A mai ocupat func¡ii în MADR ¿i Ministerul Muncii, dupå ce a fost, timp de ¿ase ani, ofi¡er în MAI. În legislatura anterioarå a condus AFIR. Din 2019, este doctorand la ASE, Facultatea de Economie agroalimentarå ¿i a mediului. Sorin Moise coordoneazå Direc¡ia generalå politici agricole, cu excep¡ia Direc¡iei politici în zootehnie, Direc¡ia generalå dezvoltare ruralå - Autoritate de management pentru PNDR, APIA, DAJ-urile, AFIR-ul, inspectoratele teritoriale pentru calitatea semin¡elor, oficiile de studii pedologice ¿i agrochimice jude¡ene. Nåscut în 21.12.1980, a fost, timp de 10 ani, directorul Oficiului Jude¡ean Bråila al AFIR, iar înaintea de aceasta a Profitul Agricol 13/2022

ocupat diverse func¡ii de conducere în societå¡i private, inclusiv în Agricover. Are un master în Managementul Afacerilor, Universitatea Constantin Brâncoveanu Pite¿ti.

te¿ugari ¿i artizani Vâlcea ¿i vicepre¿edintele Federa¡iei Na¡ionale a Producåtorilor Tradi¡ionali. Este doctor în ¿tiin¡e inginere¿ti al Facultå¡ii de Mecanicå din Craiova.

Drago¿-Costin Telehuz coordoneazå Institutul de Stat pentru Testarea ¿i Înregistrarea Solurilor, Laboratorul Central pentru Calitatea Semin¡elor ¿i a Materialului Såditor, Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå; Oficiul Na¡ional al Viei ¿i Produselor Vitivinicole, Laboratorul Central pentru Controlul Calitå¡ii ¿i Igienei Vinului din Valea Cålugåreascå. Nåscut la 22.03.1981, Telehuz este ialomi¡ean, licen¡iat al Facultå¡ii de Agriculturå din USAMV, promo¡ia 2004. A co-administrat ferma de 620 ha Telehuz Agriserv din Mårcule¿ti, Ialomi¡a, ¿i a fost membru în Consiliul Director, vicepre¿edinte ¿i, din 2019, pre¿edinte ACCPT Ialomi¡a, membru în consiliul director APPR.

Iulian Bucur coordoneazå Direc¡ia îmbunåtå¡iri funciare ¿i fond funciar, Agen¡ia Domeniilor Statului, Agen¡ia Na¡ionalå a Îmbunåtå¡irilor Funciare. Nåscut în 12.09.1976, a fost consilier în APIA, director DAJ Ialomi¡a, al Camerei Agricole Ialomi¡a ¿i al Oficiului pentru Ameliorare ¿i Reproduc¡ie în Zootehnie Ialomi¡a, dupå ce a fost ¿ef de fermå la Avicola Slobozia.

Aurel Simion coordoneazå Direc¡ia generalå de politici în industria alimentarå ¿i comer¡, Agen¡ia Na¡ionalå a Zonei Montane ¿i activitatea de dialog social din cadrul biroului Rela¡ia cu Parlamentul ¿i Dialog Social. Este singurul secretar de stat care “supravie¡uie¿te” în MADR în ultimele trei guverne: Orban, Cî¡u, Ciucå. Este nåscut în 18.08.1961, iar înainte de a deveni demnitar, a fost, timp de 10 ani, managerul unei societå¡i comerciale de procesare a cårnii din jude¡ul Vâlcea. Este pre¿edintele Asocia¡iei producåtorilor tradi¡ionali, me¿-

Barabási Antal Szabolcs coordoneazå Direc¡ia Politici în Zootehnie ¿i Agen¡ia Na¡ionalå pentru Zootehnie. Este licen¡iat în Zootehnie al USAMV, promo¡ia 2003. A condus companii specializate în proiectarea ¿i tehnologizarea fermelor pentru bovine ¿i ovine. Subsecretarul de stat Cristian-Mihael Leonov coordoneazå Direc¡ia Generalå Pescuit ¿i Agen¡ia Na¡ionalå pentru Pescuit ¿i Acvaculturå. Nåscut în 18.10.1979, a fost consilier în MADR ¿i Ministerul Mediului, consilier ecolog cu probleme de pescuit al Comunitå¡ii Ru¿ilor Lipoveni din România ¿i în Administra¡ia Rezerva¡iei Biosferei Delta Dunårii. De anul trecut este doctorand în pisciculturå la Bucure¿ti.

Robert VERESS 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Zelensky laudå “armata de tractoare” a Ucrainei Pre¿edintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a elogiat într-un discurs televizat curajul fermierilor locali, pe care i-a numit “armata de tractoare”, ¿i a subliniat contribu¡ia lor la efortul defensiv contra invaziei ruse. Fermierii ucraineni au devenit celebri în toatå lumea dupå ce au apårut pe re¡elele de socializare numeroase clipuri care aratå cum tractoarele lor furå echipament al trupelor ruse, inclusiv modele avansate care costå zeci de milioane de dolari. În plus, agricultorii locali au luat prizonieri mai mul¡i solda¡i ¿i ofi¡eri ru¿i, printre care ¿i câ¡iva pilo¡i ai avioanelor doborâte de apårarea antiaerianå. Brazilia vrea så cumpere îngrå¿åminte din Iran Guvernul brazilian a anun¡at cå rezervele de îngrå¿åminte din ¡arå ajung pânå la 13 milioane de tone, echivalentul consumului pe patru luni, a¿a cå nu existå motive de îngrijorare pe termen scurt. Brazilia depinde înså de Rusia pentru 20% din totalul importurilor. Acum brazilienii încearcå så gåseascå noi surse de aprovizionare, ¿i se uitå spre Iran. Pentru aceasta, guvernul brazilian negociazå cu autoritå¡ile americane pentru a permite Iranului så exporte îngrå¿åmânt în Brazilia, printr-o excep¡ie de la sanc¡iunile interna¡ionale. Noi acuza¡ii de poluare pentru Smithfield O organiza¡ie non-guvernamentalå americanå sus¡ine cå datele oficiale aratå cå poluarea cu excremente de la zeci de ferme de porci din statul Missouri a crescut semnificativ dupå ce acestea au fost preluate de gigantul Smithfield. Datele aratå cå poluarea a crescut cu 70% dupå ce compania a cumpårat fermele în anul 2006, principalele motive fiind func¡ionarea defectuoaså a unor echipamente. Compania a pornit o anchetå internå, înså a contestat corectitudinea cifrelor, sus¡inând cå acestea sunt “implauzibil de mari”. 8

Ucraina vrea s\ exporte cereale prin Constan]a Ucraina vrea så foloseascå portul Constan¡a pentru exportul de cereale ¿i alte produse agricole, dupå ce porturile proprii de la Marea Neagrå au fost blocate ¿i avariate de flota ruså. Autoritå¡ile române au confirmat cå au loc discu¡ii oficiale cu partea ucraineanå ¿i au subliniat cå portul Constan¡a asigurå deja unele importuri ¿i exporturi ale Ucrainei. Companiile de cåi ferate din România ¿i Ucraina discutå deja despre cre¿terea volumelor transportate, principala problemå fiind infrastructura deficitarå. Paul Tourett, expert în logisticå din

Fran¡a, crede cå portul Constan¡a este de departe cea mai bunå solu¡ie pentru exporturile Ucrainei, dar capacitatea actualå nu poate depå¿i 600.000 de tone de cereale pe lunå, mult mai pu¡in fa¡å de livrårile normale. Cea mai directå rutå de transport din Ucraina spre Constan¡a este cu camioanele din Odessa pânå în Gala¡i, de unde barjele pot duce cerealele spre portul maritim. A doua rutå, cu sute de kilometri mai lungå, dar ¿osele mai bune, trece prin teritoriul Republicii Moldova. Traseul cel mai lung, dar ¿i cel mai sigur folose¿te punctele de frontierå din nordul României.

Boualem Saidi, noul director Bayer Boualem Saidi a preluat, de la 1 aprilie, conducerea Bayer România, Bulgaria ¿i Republica Moldova. El este, începând cu data de 1 aprilie, noul Senior Bayer Representative pentru grupul de ¡åri România, Bulgaria ¿i Moldova ¿i Director General al Bayer România, aceste responsabilitå¡i adåugându-se celor actuale, de director al Diviziei Crop Science. Boualem a venit în iulie 2020 la conducerea Diviziei Crop Science a Bayer, coordonând opera¡iunile de business pentru grupul de ¡åri men¡ionate mai sus. Este agronom de forma¡ie ¿i lucreazå în Bayer de 27 de ani, mai ales în roluri comerciale ¿i de management general, la nivel de ¡arå, regional ¿i global. În acest timp, a lucrat în diferite pår¡i ale lumii, învå¡ând ¿i contribuind la dezvoltarea agriculturii în Europa,

Africa ¿i Asia. Înainte de a se muta în România, Boualem a condus departamentul SeedGrowth din cadrul Global Asset Management la Bayer, cu sediul în Germania.

Robert VERESS Profitul Agricol 13/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Culturile, privite cu optimism în Giurgiu Bi¡å Råcman, fermier din Giurgiu, este încântat de stadiul culturilor. Înfrå¡irea påioaselor a fost foarte bunå, a apårut primul internod la grâu ¿i la orz, rapi¡a se prezintå foarte bine. Din cele 750 ha de rapi¡å, doar 40 ha, probabil semånate mai târziu, s-ar putea så fie întoarse. “Cu o ploaie scapå ¿i ele!”, sperå fermierul. Mai a¿teaptå. Mu¿tarul sålbatic, din aceea¿i familie cu rapi¡a, la sfâr¿it de aprilie are o cre¿tre explozivå. “Când porumbul avea 4-5 frunze, mu¿tarul cre¿tea mult mai rapid”. Este motivul pentru care nu se gråbe¿te så ia o decizie în privin¡a respectivei suprafe¡e. Dacå totu¿i o va întoarce, va semåna floarea-soarelui. Umiditatea se regåse¿te în sol pânå la o adâncime de 25-30 cm. A fåcut primele tratamente la grâu, orz ¿i rapi¡å, a erbicidat ¿i a fertilizat. “Mi-e teamå så erbicidez porumbul însåmân¡at. Dacå nu vine umezealå nu î¿i face efectul”, mai spune fermierul.

În toamnå, a administrat fertilizat cu îngrå¿åminte complexe 18-46 la grâu, rapi¡å, orz, 200 kg/ha, iar în primåvarå sulfat de amoniu, nitrocalcar, azotat de amoniu, la rapi¡å a administrat uree, 80 kg/ha de substan¡å activå administratå e¿alonat. Floarea-soarelui a semånat pe 140 ha ¿i administrat 150 kg/ha de azotat de amoniu. ªi porumbul l-a fertilizat: 200 kg de azotat de amoniu. Deocamdatå nu a încheiat contracte contracte futures. Îi place så discute despre vânzare când are recolta în magazie. Nu exclude, totu¿i, vânzarea anticipatå.

Adrian MIHAI

Rusia interzice exportul de floare Moscova a anun¡at cå interzice exportul de semin¡e de floarea-soarelui pânå la sfâr¿itul lunii august ¿i a impus cote de export pentru uleiul de floare. “Datoritå cre¿terii rapide a pre¡urilor globale pentru semin¡e ¿i ulei de floarea-soarelui, existå acum o cerere în cre¿tere pentru produsele din Rusia”, sus¡ine un comunicat al Ministerului Agriculturii. India este principalul client de export pentru uleiul produs în Rusia ¿i a cumpårat recent o cantitate de 45.000 Profitul Agricol 13/2022

de tone cu livrarea în luna aprilie, la un pre¡ record. Pre¡ul uleiului a explodat pe pia¡a indianå, dupå ce livrårile din Ucraina au fost întrerupte în urma invaziei ruse. Rusia a promis såptåmâna trecutå cå va permite ie¿irea navelor stråine care transportå semin¡e sau ulei de floarea-soarelui din porturile ucrainene, pentru a reduce criza globalå de aprovizionare, înså acest lucru nu s-a întâmplat pânå în prezent.

Drago[ B|LDESCU

Mary Panå, în grupul de analizå a pie¡ei cårnii de porc Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agriculturå, a anun¡at pe 10 martie crearea unui Grup european de reflec¡ie privind carnea de porc. Acest grup va func¡iona sub forma unor reuniuni comune ale sec¡iunii de carne de porc a Grupului de Dialog Civil (CDG) pentru produse de origine animalå ¿i a sec¡iunii de produse de origine animalå a Grupului de exper¡i CMO. Din România va participa Mary Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine. Rezultate financiare solide pentru Syngenta Grupul Syngenta a anun¡at cå vânzårile din al patrulea trimestru fiscal au crescut cu 17%, pânå la suma totalå de 7,2 miliarde de dolari, în timp ce profitul brut a fost de 1,1 miliarde de dolari, o cre¿tere de 4%. Syngenta spune cå nu se va retrage din Rusia ¿i Ucraina, pentru cå produsele pe care le vinde nu sunt vizate de sanc¡iunile interna¡ionale impuse regimului Putin. Ucraina råmâne o pia¡å foarte importantå pentru companie, care estimeazå cå produc¡ia agricolå se va reduce în acest an cu aproximativ o treime fa¡å de un an normal. Gustavo Palerosi Carneiro preia conducerea afacerilor agricole europene ale BASF Gustavo Palerosi Carneiro (45 de ani) a fost numit Senior Vice President al diviziei europene BASF Agricultural Solutions. Predecesorul lui, Livio Tedeschi (50 de ani), va prelua func¡ia de pre¿edinte al BASF Agricultural Solutions. Palerosi, nåscut în Brazilia, lucreazå pentru BASF din 1999. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Zimbabwe va redistribui terenurile necultivate Ministerul Agriculturii din Zimbabwe va confisca terenurile pe care unii fermieri de culoare le de¡in, dar nu le cultivå, iar proprietarii care au mai multe ferme vor påstra una singurå. Terenurile vor fi ulterior redistribuite celor care vor så devinå fermieri ¿i s-au înscris pe o listå oficialå de a¿teptare. Mul¡i localnici de culoare au devenit proprietari peste noapte în anul 2000, dupå ce pre¿edintele Robert Mugabe i-a îndepårtat cu for¡a pe fermierii albi, înså multe dintre aceste ferme au fost ulterior abandonate. Talibanii interzic cultivarea macului Guvernul taliban a anun¡at interzicerea culturilor de mac, chiar în momentul în care fermierii locali încep recoltarea plantelor din care se produc droguri ca opiu sau heroinå. Decretul talibanilor avertizeazå fermierii cå recolta lor va fi arså, iar cei care continuå så planteze mac vor ajunge la închisoare. Talibanii au interzis produc¡ia de droguri ¿i la sfâr¿itul anilor 90, atunci când au reu¿it, dupå doi ani, så elimine aproape complet culturile de mac. Traficul de opiu reprezintå înså singura surså de venituri pentru milioane de mici fermieri din Afganistan. Fermierii britanici cer interzicerea paraquat Un grup fermieri din Marea Britanie au cerut ca erbicidul paraquat så fie complet interzis, din cauza riscurilor de sånåtate. Substan¡a chimicå folositå este asociatå cu un risc mai mare de apari¡ie a bolii Parkinson ¿i un litigiu major pe aceastå temå se judecå în tribunalele americane. Paraquat a fost inventat în Anglia în anii 60 ¿i este azi în portofoliul grupului Syngenta, care sus¡ine cå peste 1.200 de studii au aråtat cå produsul nu este periculos pentru sånåtatea umanå. Folosirea erbicidului este interziså în Marea Britanie, dar el este produs pentru export sub denumirea comercialå Gramoxone. 10

Egiptul se bazeaz\ pe cerealele din Fran]a Prim-ministrul egiptean, Mostafa Madbouly, a declarat cå statul african se bazeazå pe rela¡ia strategicå cu Fran¡a pentru aprovizionarea cu grâu ¿i alte alimente de bazå, în cazul în care råzboiul din Ucraina va împiedica pe termen lung livrårile din regiunea Mårii Negre. Premierul s-a adresat presei dupå vizita la Cairo a ministrului francez al Economiei ¿i Finan¡elor, Bruno le Maire. “Egiptul ¿i Fran¡a au aceea¿i viziune ¿i acelea¿i îngrijoråri legate de efectele nefaste ale crizei din Ucraina”, a declarat Madbouly. Le Maire a confirmat cå Parisul va sus¡ine Egiptul ¿i a spus cå Fran¡a produce anual în jur de 35 de milioane de tone de grâu, din care jumåtate este destinat exportului.

Fran¡a este cel mai mare exportator de grâu din Uniunea Europeanå, dar nu vinde în mod normal cantitå¡i mari în Egipt, pentru cå cerealele din Marea Neagrå sunt mai ieftine. În plus, grâul francez con¡ine o cantitate mai mare de apå, fiind mai pu¡in potrivit cu standardele morilor egiptene. Guvernul de la Cairo a prelungit recent timp de un an derogarea pentru con¡inutul de apå din grâu, care poate ajunge acum pânå la un maxim de 13,5%. Le Maire a explicat cå autoritå¡ile din cele douå ¡åri continuå negocierile legate de pre¡, un posibil obstacol fiind costul ridicat al transportului maritim din Fran¡a.

Gripa aviar\ decimeaz\ curcanii din SUA Datele oficiale aratå cå peste 1,6 milioane de curcani din fermele americane au fost sacrifica¡i în ultimele douå luni din cauza epidemiei de gripå aviarå care continuå så se extindå. Ultimul raport såptåmânal al Departamentului de Stat pentru Agriculturå (USDA) listeazå opt focare noi, cu un total de peste 275.000 de curcani, echivalentul a 22% din numårul total de cazuri de infec¡ie. Statul South Dakota a fost cel mai afectat, cu 18 dintre cele 23 de focare identificate la nivel na¡ional. În acest stat au fost sacrifica¡i 806.000 de curcani, jumåtate din total. Cel mai mare focar de pe teritoriul american a fost raportat la o fermå din

localitatea Meeker din statul Minnesota, care avea 24.0000 de curcani. În total, fermele americane au crescut 214 milioane de curcani anul trecut, iar Minnesota a fost statul cu cea mai mare produc¡ie, de peste 40 de milioane. Fermierii americanii au sacrificat 17,3 milioane de påsåri din cauza epidemiei de gripå aviarå în acest an. Cele mai multe påsåri au fost sacrificate în fermele de ouå, care au pierdut 11,7 milioane de gåini de la identificarea virusului pe continentul nord-american.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 13/2022

Predic]iile lui Cezar

Pre]urile au intrat în declin Grâu Pre¡ul grâului în paritatea CPT Constan¡a penduleazå în continuare în jurul valorii de 330 euro/t. În continuare, diferen¡a de pre¡ care marcheazå cele douå calitå¡i, panifica¡ie ¿i furaj, se situeazå la 20 euro/t, adicå un nivel de 310 euro/t pentru grâul furajer. Din ceea ce se vede înså, fermierii nu doresc så vândå la aceste niveluri. Ei ¿tiu cå pre¡ul înfiin¡årii unui hectar de grâu se ridicå la 1.200 euro, iar recolta 2022 nu este una foarte promi¡åtoare, în acest moment. Pre¡ul recoltei noi se situeazå la 300 euro/t în condi¡ia CPT Constanta, cu o diferen¡å negativå de 10 euro (în unele cazuri 5 euro), pentru grâul furajer.

Orz Indica¡iile orzului recolta nouå se situeazå între 280-285 euro/t în paritatea CPT Constan¡a. Lucruri notabile nu s-au întâmplat, cu excep¡ia faptului cå Iordania a achizi¡ionat 60.000 tone orz recoltå nouå CFR Aqaba cu livrare 15-30 iulie 2022, la pre¡ul de 395 dolari/t. Vânzåtor: Viterra.

Porumb Porumbul are cota¡ii de 315 euro/t în paritatea CPT Constan¡a. Nivelul pre¡ului a coborât în mod constant, acordat cu factorul politic care a generat mi¿cårile de reflux de pe burse. În acela¿i sens, aglomera¡ia din portul Constan¡a a dat câ¿tig de cauzå mårfurilor deja cumpårate ¿i focusul primar a fost pe execu¡ia contractualå. S-a acordat mult mai pu¡inå aten¡ie pe 12

achizi¡ia de volume noi pentru simplul motiv cå stocuri existå în ¡arå, iar cumpåråtorii au relaxarea datå de volumele pe måsurå aflate disponibile. Fermierii ¿i firmele din Ucraina încercå så treacå prin spa¡iul românesc spre portul Constan¡a cu mårfuri. Acest lucru se desfå¿oarå cu foarte mare dificultate, în ciuda eforturilor autoritå¡ilor celor douå ¡åri, care doresc u¿urarea fluxului ce sose¿te din Ucraina.

Floarea-soarelui Indica¡iile råmân la nivelul de 840850 dolari/t pentru semin¡ele de floareasoarelui la nivelul CPT Constan¡a ¿i DAP Procesator. Stocuri mai existå, înså fermierii au alte a¿teptåri. Totu¿i, zilele cu pre¡ul de 1.120-1.140 dolari/t au trecut. Pre¡ul recoltei noi de floarea-soarelui a început de la un nivel de 720 dolari/t. Diminuarea ponderii Ucrainei din sistemul de aprovizionare sau dispari¡ia ei cu totul genereazå niveluri ridicate de la bun început. Este ¿ansa României pe care trebuie så o joace cu foarte multå în¡elepciune ¿i cumpåtare. Este un moment de cotiturå în agricultura româneascå, care trebuie exploatat pentru o pozi¡ionare perfectå în contextul necesarului de ulei brut al Uniunii Europene.

Rapi¡å Indica¡iile cumpåråtorilor sunt fixate la nivelul de AUG22 minus 10-15 euro/t pentru exportatori ¿i AUG22 minus 5-10 euro/t în paritatea DAP Procesatori, semn cå ace¿tia din urmå încearcå

acoperirea pe volume pentru prima sesiune de crush care va începe odatå cu recoltarea rapi¡ei. În Uniunea Europeanå, statusul este acela¿i. Rapi¡a intrå în vegeta¡ie ¿i a¿teptårile sunt pe måsurå. Un nivel de 18-19 mil. t este prognozat pe teritoriul Uniunii Europene. Barometrul bursier se înclinå înså înspre recolta nouå de rapi¡å.ªi vorbim despre pre¡ul ei. Timpul curge. ªi råzboiul din Ucraina nu se opre¿te. Volumul de 3 mil. tone nu va fi disponibil sau va fi într-o micå måsurå. Cel rusesc va fi, cu siguran¡å, dirijat cåtre ¡årile “prietenoase”, deci dispare de pe radarele procesårii.

Soia Soia înregistreazå, la rândul ei, scåderi abrupte pe CBOT, urmare a publicårii noului raport NASS, despre care vom vorbi cu alt prilej. Trebuie så luåm în calcul o poten¡ialå amenin¡are asupra recoltei argentiniene de soia, ¿i anume “early frost”, care genereazå, ca ¿i în cazul porumbului, îngrijorare. Fenomenul presupune înghe¡ pe perioada nop¡ilor în regiunea sud-americanå. CBOT, dupå cum spuneam, scade abrupt ¿i vedem cota¡iile în scådere ¿i cu 35 c/bu, în perspectiva recoltei sudamericane din Argentina ¿i a raportului NASS. Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu Profitul Agricol 13/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 1 aprilie 2022, a fost de 401 dolari/tonå (1.804 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå.

Grâu România FOB Constan¡a 369 euro/t (+ 12) 1.808 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.03 - 1.04.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022.

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 113.770 tone, Japonia 83.570 tone, Filipine 65.970 tone, Columbia 44.770 tone ¿i Nigeria 33.770 tone.

¥n såptåmâna 28 martie - 1 aprilie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

28.03 377 375 370

29.03 375 373 369

30.03 31.03 01.04 373 377 370 371 373 369 367 369 367 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mai Iulie Sept

28.03 385 381 379

29.03 381 379 377

30.03 379 377 375

31.03 381 379 377

01.04 379 377 375

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 385 dolari/tonå (1.732 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 28.03 Rouen 357 Dunquerque 359 Pallice 359 Creil FOB 351 Moselle FOB 357 Rouen FOB 417

29.03 30.03 359 361 361 363 361 363 353 355 359 361 421 425

Mai Iulie Sept

29.03 379 381 387

30.03 381 383 389

România

31.03 383 385 390

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 1 aprilie 2022, a fost

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 345 euro/tonå (1.690 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 349 euro/tonå (1.710 lei). A crescut cu 8 euro/tonå.

Mai Iulie Sept

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 28.03 Bordeaux 337 Pallice 333 Rhin FOB 357 Bordeaux FOB 337 Pontivy 341

$/t

29.03 30.03 31.03 01.04 290 291 293 295 283 285 287 289 267 269 271 273 euro/t

29.03 30.03 31.03 01.04 339 343 339 340 335 337 339 340 359 361 363 365 339 341 343 345 343 345 347 349

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai, este de 327 euro/tonå (1.602 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

28.03 285 281 265

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în mai 2022, a fost de 343 dolari/t (1.545 lei).

01.04 385 389 391

FOB Constan¡a 337 euro/t (=) 1.651 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.03 - 1.04.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna mai 2022 este de 347 euro/t (1.700 lei).

01.04 375 378 378 370 375 431

de 329 dolari/tonå (1.480 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 431 euro/tonå (2.112 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 378 euro/tonå (1.852 lei).

euro/t 31.03 363 365 365 357 363 427

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 28.03 377 379 385

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 375 euro/tonå (1.837 lei). A crescut cu 18 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 1 aprilie 2022, a fost de 340 euro/tonå (1.666 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 365 euro/tonå (1.788 lei). A crescut cu 9 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 309 dolari/tonå (1.390 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

28.03 29.03 30.03 31.03 01.04 317 315 313 311 309 321 319 317 313 310

Profitul Agricol 13/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 28 martie - 1 aprilie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 627 dolari/tonå (2.821 lei). A crescut cu 18 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 28 martie 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

28.03 591 583 581

29.03 593 585 583

$/t 30.03 595 587 585

31.03 597 589 587

01.04 595 587 585

Orz România FOB Constan¡a 333 euro/t (- 2) 1.632 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.03 - 1.04.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

28.03 353 353 357

29.03 355 355 359

30.03 357 357 361

31.03 359 359 363

01.04 367 367 370

365 369

367 369 370 377 373 375 377 385

Sorg

PREºURI

28.03 - 1.04.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 28 martie - 1 aprilie 2022, a fost de 317 dolari/tonå (1.426 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 331.770 tone, Mexic 69.770 tone, Vietnam 65.970 tone, Olanda 57.570 tone ¿i Egipt 51.970 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 1 aprilie 2022, a fost de 641 dolari/tonå (2.884 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 515 dolari/tonå (2.317 lei), în cre¿tere cu 4 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

28.03 1.537 1.477 1.417

29.03 1.539 1.481 1.427

30.03 1.545 1.483 1.435

31.03 1.547 1.485 1.457

$/t 01.04 1.543 1.513 1.477

FOB-Rouen, a fost de 367 euro/tonå (1.798 lei), mai mare cu 14 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 385 euro/tonå (1.886 lei). A crescut cu 16 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în mai 2022, pre¡ul orzului furajer este 337 dolari/t (1.516 lei), cu 10 dolari/tonå mai mare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 328.570 tone ¿i Japonia 10.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Mai Iulie

28.03 29.03 30.03 31.03 01.04 307 311 313 315 317 313 315 317 319 321

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

28.03 29.03 30.03 31.03 01.04 511 513 515 517 515 507 509 510 511 507

Mai Iulie

28.03 29.03 30.03 31.03 01.04 639 643 645 647 641 637 639 641 643 639

Floarea-soarelui

chidere, pe 1 aprilie, a fost de 885 dolari/tonå (3.982 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 980 euro/tonå (4.802 lei). A înregistrat o cre¿tere de 23 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 28 martie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2022, este de 857 euro/tonå (4.199 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Mai

$/t

28.03 29.03 30.03 31.03 01.04 875 877 881 883 885

Rapi¡å ¥n såptåmâna 21 - 25 martie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 907 euro/tonå (4.447 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 21 martie. euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 28.03 Rouen 977 Dunquerque 979 Moselle 977

29.03 981 983 981

30.03 983 985 985

31.03 985 987 987

01.04 963 965 967

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna mai 2022, a fost de 985 dolari/t (4.432 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

28.03 29.03 30.03 31.03 01.04 Dieppe 957 959 965 970 980

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 1.004 euro/tonå (4.920 lei), mai mare cu 19 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 1.009 euro/tonå (4.944 lei), mai mare cu 14 euro/tonå.

¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Mai Iulie Sept

28.03 907 877 797

29.03 911 879 799

30.03 913 883 801

31.03 915 885 803

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

401 dolari/t

Profitul Agricol 13/2022

329 dolari/t

$/t

627 dolari/t

+ 18

317 dolari/t

$/t 01.04 905 885 771

+ 10 15

:N CULISELE

BRUXELLES-ULUI Primele observa]ii ale Comisiei Europene dup\ analizarea planurilor strategice Fårå a nominaliza state membre, Comisia Europeanå a prezentat o primå sintezå a planurilor na¡ionale strategice, cu observa¡iile sale generale pe marginea acesteia. Comisia subliniazå cå e vorba de o analizå preliminarå, departe de a fi exhaustivå, mai ales având în vedere cå existå informa¡ii lipså din unele propuneri de PNS, precum ¿i inconsecven¡e între capitolul de prezentare generalå ¿i datele furnizate în interven¡iile propuse.

(I) O PAC mai echitabilå ¿i durabilå din punct de vedere economic Definirea fermierului activ ¿i a condi¡iilor pentru acordarea sprijinului financiar. Principalul criteriu utilizat de statele membre în definirea fermierului activ este înscrierea în registrele oficiale (asiguråri sociale, TVA, registrul fermelor); 8 state membre au optat pentru o listå negativå (de¡inåtori de terenuri neeligibili, precum aeroporturi) ¿i 14 state membre au stabilit un prag de excludere pentru fermierii care nu au primit plå¡i directe într-un anumit cuantum în anul precedent, de regulå stabilit la 5.000 euro. Unele state membre propun så se coreleze no¡iunea de fermier activ cu o suprafa¡å minimå lucratå sau cu anumite cerin¡e legate de cre¿terea animalelor. Deciziile privind cerin¡ele minime pentru primirea plå¡ilor directe variazå, de¿i majoritatea statelor membre au stabilit atât o suprafa¡å (între 0,3 ¿i 4 ha), cât ¿i un prag financiar (100-500 euro). 16

Concentrare pe redistribuire ¿i sprijin complementar redistributiv pentru venit pentru durabilitate (CRISS) În medie, mai mult de 10% din totalul plå¡ilor directe este alocat pentru CRISS, iar interven¡iile vor fi implementate în cel pu¡in 21 de state membre; 11 state membre au stabilit plafonul de redistribuire cåtre fermele mici la 100 de ha cu tendin¡å de cre¿tere; 12 state membre au prevåzut 10% din volumul plå¡ilor directe pentru CRISS, 7 state membre mai mult de 10% (ponderea cea mai mare fiind de 23%); 7 state membre solicitå o derogare de la cerin¡a de minim 10% pentru CRISS; 3 din acestea nu inten¡ioneazå så aplice deloc CRISS; 14 state membre inten¡ioneazå så implementeze CRISS pe baza unui singur interval/sumå unitarå, în timp ce 7 state membre preferå douå sau mai multe intervale de suprafa¡å, iar 2 ¡åri fac diferen¡ieri regionale; Suprafe¡ele sus¡inute prin CRISS variazå de la 8,2 ha la 150 ha. Plafonare ¿i degresivitate 10 state membre prevåd plafonare

¿i/sau degresivitatea: 2 state membre aplicå atât plafonare, cât ¿i degresivitate; 5 state membre prevåd doar plafonare; 3 state membre prevåd numai degresivitate; 6 state membre vor folosi posibilitatea de a scådea costurile cu for¡a de muncå înainte de a aplica plafonare ¿i/sau degresivitate.

Convergen¡a internå 8 state membre care aplicå în prezent drepturi la platå au decis så le elimine din 2023, iar unul ulterior; Dintre statele membre care continuå så aplice drepturi la platå, unul va atinge convergen¡a deplinå la nivel na¡ional pânå în 2027, iar altul va atinge convergen¡a deplinå la nivel regional; 4 state membre vor atinge nivelul minim necesar de convergen¡å internå de 85% pânå în 2026 la nivel na¡ional, iar unul la nivel regional. Plata unicå pe suprafa¡å (BISS - sprijin de bazå pentru sustenabilitatea veniturilor) 6 state membre au decis så diferen¡ieze regional BISS (3 cu F Profitul Agricol 13/2022

:N CULISELE BRUXELLES-ULUI drepturi de platå ¿i 3 fårå). La nivelul UE, alocarea totalå a BISS se ridicå la pu¡in mai mult de 50% din anvelopa plå¡ilor directe, cu alocåri variind de la 31% la 75%.

Plå¡i pentru micii fermieri 5 state membre inten¡ioneazå så implementeze plata simplificatå pentru fermele mici; 4 dintre acestea vor acorda o sumå forfetarå, iar unul o platå pe hectar; Alocårile indicative variazå între 0,4% ¿i 9% din pachetul de plå¡i directe. Sprijin cuplat (CIS) Toate statele membre cu planuri depuse, cu excep¡ia unuia, inten¡ioneazå så implementeze CIS; 19 state membre planificå peste 10% din plå¡ile directe pentru CIS, în genere aproape de plafon, 2 state membre planificå aproximativ 10% ¿i 4 state membre sub 5%; Aproximativ 70% din bugetul CIS este alocat sectorului zootehnic: carne de vitå ¿i vi¡el, carne de oaie ¿i caprå, lapte ¿i produse lactate; Douå state propun limitåri ale popula¡iilor de animale; 18 state membre planificå CIS pentru leguminoase/culturi proteaginoase. Managementul riscului 14 state membre inten¡ioneazå så utilizeze instrumente de gestionare a riscurilor ¿i propun un total de 25 interven¡ii, dintre care 15 scheme de prime de asigurare, 7 scheme de sprijin pentru fonduri mutuale, 2 alte scheme de gestionare a riscurilor ¿i 1 sistem care acoperå atât primele de asigurare, cât ¿i sprijin pentru fonduri mutuale; 7 state membre propun sprijin numai pentru primele de asigurare, 7 state membre propun o combina¡ie de sprijin pentru primele de asigurare, precum ¿i pentru fonduri mutuale sau alte instrumente de management al riscurilor; 1 stat membru (aici putem identifica România) a alocat gestionårii riscurilor fonduri din pachetul de plå¡i directe. 18

Interven¡ii sectoriale 22 de state membre planificå interven¡ii sectoriale numai în sectorul fructelor ¿i legumelor (F&V), sectorul apicol ¿i sectorul vitivinicol; 4 state membre nu planificå interven¡ii sectoriale în sectorul fructelor ¿i legumelor, fiindcå nu au organiza¡ii de producåtori recunoscute în aceste sectoare; Mai multe state membre propun, de asemenea, så punå în aplicare interven¡ii pentru “alte” sectoare: cartofi, plante ornamentale ¿i gåini ouåtoare, carne de porc, carne de oaie ¿i caprå; 6 state membre propun interven¡ii în sprijinul lan¡urilor scurte de aprovizionare; Sprijin pentru zonele cu constrângeri naturale 22 de state membre planificå plå¡i pentru zonele cu constrângeri naturale, reprezentând aproximativ 17% din totalul pachetelor FEADR; 17 state membre planificå plå¡i pentru Natura 2000 ¿i/sau cerin¡ele Directivei-cadru privind Apa, alocând aproximativ 0,8% din totalul pachetelor FEADR.

(II) O PAC mai ecologicå ¿i durabilå. Condi¡ionalitatea Standardul GAEC 2 (turbårii/zone umede): 8 state membre inten¡ioneazå så aplice standardul în 2023, în timp ce 14 solicitå o derogare (4 state membre pânå în 2024 ¿i restul de 12 pânå în 2025); GAEC 4 (stabilirea de benzi tampon de-a lungul cursurilor de apå): 21 de state membre prevåd o lå¡ime de 3 metri ¿i mai mult, în timp ce 2 state membre prevåd o lå¡ime de 10 metri; Standardul GAEC 7 (rota¡ia culturilor): 11 state membre nu prevåd derogåri de la cerin¡a privind rota¡ia culturilor, 8 state membre propun så aplice în totalitate derogarea privind diversificarea culturilor, 6 state membre propun o combina¡ie a ambelor sau alternative;

Standardul GAEC 8 (zone ¿i caracteristici neproductive): 24 de state membre oferå fermierilor op¡iunea “de bazå” (4% din terenul arabil), 13 merg pe op¡iunea “supra ecoschemå”, 15 pe includerea culturilor fixatoare de azot, iar 10 state membre prevåd toate cele trei op¡iuni.

Ecoscheme 7 state membre planificå o alocare bugetarå peste plafonul minim de 25% pentru ecoscheme; 8 state membre propun så utilizeze mecanismul de reduceri (prin compensåri cu procentele suplimentare alocate pentru mediu din Pilonul I). Luate împreunå, PNS-urile prezentate prevåd 170 de ecoscheme diferite. Aproape 50% se bazeazå pe plå¡i suplimentare la BISS (a¿a-numitele plå¡i de stimulare). Unele Planuri prevåd ecoscheme bazate exclusiv pe plå¡i compensatorii; Câteva state membre opteazå pentru o singurå ecoschemå care acoperå o gamå largå de practici, majoritatea statelor membre propun mai multe ecoscheme, iar 6 state membre au în vedere ecoscheme care så acopere întreaga fermå (toate tipurile de suprafa¡å agricolå); Practicile propuse includ, printre altele, conservarea solului, conservarea peisajului, caracteristici ¿i zone neproductive, managementul carbonului, management integrat al dåunåtorilor ¿i managementul pesticidelor, på¿uni permanente - extensie ¿i între¡inere, biodiversitatea, bunåstarea animalelor ¿i managementul nutrien¡ilor. Interven¡ii verzi în FEADR Cerin¡a minimå de alocare pentru mediu ¿i climå este planificatå în toate planurile depuse, cu excep¡ia unuia; 10 state membre planificå aproximativ 50% din alocarea FEADR pentru interven¡ii ecologice ¿i un stat membru planificå o pondere de 81%; Sunt planificate un total de 260 de angajamente de gestionare a F agromediului ¿i climei, inclusiv Profitul Agricol 13/2022

:N CULISELE BRUXELLES-ULUI sprijin pentru agricultura ecologicå ¿i resurse genetice, cu o mare varietate de practici sus¡inute.

Concentrarea pe biodiversitate Dintre statele membre care ¿i-au stabilit un obiectiv pentru conservarea habitatelor ¿i a speciilor, 11 au stabilit un obiectiv de a acoperi 0%-20% din suprafa¡a agricolå utilizatå (SAU), 7 au stabilit un obiectiv de 21%-40%, iar 6 au stabilit un obiectiv de 41% sau mai mult; Dintre statele membre care ¿i-au stabilit un obiectiv pentru conservarea caracteristicilor peisajului, 16 au stabilit o ¡intå de 0%-10% din SAU, 2 au stabilit o ¡intå de 11%-40% ¿i 2 au stabilit o ¡intå de 41% sau mai mult; Statele membre au propus una sau mai multe ecoscheme care abordeazå urmåtoarele probleme principale legate de biodiversitate: “biodiversitate” (6 state membre), caracteristici peisagistice/zone neproductive (19), managementul pesticidelor/dåunåtorilor (9), managementul nutrien¡ilor (12), agriculturå extensivå pe paji¿ti permanente (10), agriculturå ecologicå (11); 11 state au propus plå¡i Natura 2000 pe terenuri agricole, cu un numår mare de angajamente de management ¿i alte interven¡ii relevante pentru biodiversitate; Angajamentele de management de agromediu planificate pentru biodiversitate le includ pe cele care se referå la pesticide / managementul integrat al dåunåtorilor, conservarea ¿i restaurarea de paji¿ti ¿i ecosisteme agricole de mare valoare naturalå, specii ¡intite ¿i habitate vizate de ac¡iuni de restaurare. Concentrarea pe climå Dintre acele state membre care au stabilit obiective pentru stocarea carbonului în sol ¿i biomaså, valorile ¡intå variazå de la 8% la 80% din SAU; 8 state membre stabilesc obiective, variind de la 1% la 60% din SAU, în ceea ce prive¿te angajamentele pentru reducerea emisiilor de amoniac sau a gazelor cu efect de serå (GES) în fermele zootehnice; 20

24 de state stabilesc obiective cuprinse între 0,8% ¿i 86% din SAU în raport cu protec¡ia solului; 18 state stabilesc obiective în ceea ce prive¿te adaptarea la schimbårile climatice, care så acopere de la 0,02% la 66% din SAU; 7 state membre ¿i-au stabilit obiective pentru managementul integrat al apei, variind de la 0,7% la 10% din SAU; 11 state membre au planificat så realizeze produc¡ia de energie regenerabilå în intervalul 1 - 780 MW; Statele membre au propus una sau mai multe ecoscheme pentru abordarea schimbårilor climatice: managementul carbonului (9 state), managementul nutrien¡ilor, (12), agriculturå extensivå pe paji¿ti permanente (11), între¡inere a paji¿tilor permanente (12), practici de conservare a solului (aproape toate) ¿i agricultura ecologicå (12);

jinirea terenurilor împådurite, variind de la aproximativ 250 ha la 3,5 milioane ha; Câteva ¡åri ¿i-au definit ¡intele pentru managementul durabil al pådurilor, cu valori cuprinse între 0,2% ¿i 3%.

(III) O PAC durabilå din punct de vedere social pentru zonele rurale Sprijin pentru agricultura Sprijin pentru tinerii ecologicå 24 de state membre ¿i-au stabilit o- fermieri biectivul preconizat de a cre¿te suprafa¡a cultivatå organic; 4 vizeazå cre¿terea la peste 20%, altele 11 la peste 10%; Sprijinul este planificat så fie acordat fie în temeiul schemelor ecologice (11 state membre), fie al angajamentelor de agromediu, câteva state membre planificând sprijin prin ambele instrumente, diferen¡iate în principal pentru conversia la agricultura organicå, respectiv între¡inerea suprafe¡elor ecologice existente.

Sprijin pentru managementul multifunc¡ional ¿i durabil al pådurilor Majoritatea statelor membre (cu excep¡ia a 5) prevåd sprijin pentru silviculturå, inclusiv o cre¿tere a suprafe¡elor împådurite (agrosilvicultura), sprijin pentru managementul durabil al suprafe¡ele forestiere existente ¿i al investi¡iilor relevante; Aproximativ jumåtate dintre statele membre ¿i-au stabilit ¡inta pentru spri-

20 de state membre inten¡ioneazå så finan¡eze cu fonduri din ambii piloni bugetul minim care trebuie rezervat sus¡inerii tinerilor fermieri, în timp ce 3 state se rezumå cu interven¡ii din Pilonul I, iar 2 state membre cu interven¡ii în cadrul Pilonului II; Sprijinul complementar de venit pentru tinerii fermieri (CISYF) este planificat de 24 de state, la fel ¿i Ajutorul pentru instalare; Ajutor pentru investi¡ii cu un procent mai mare de fonduri nerambursabile pentru tinerii fermieri este planificat de 19 state membre; Cooperarea pentru înnoirea genera¡iilor este planificatå de 6 state membre.

LEADER 15 state membre plånuiesc cote peste cerin¡a minimå de 5% din FEADR, unele state membre trecând peste 10%; 7 state membre alocå exact 5% necesar sau doar pu¡in peste; Profitul Agricol 13/2022

:N CULISELE BRUXELLES-ULUI Zone rurale, sprijin pentru servicii de bazå ¿i activitå¡i non-agricole 11 state membre au planificat interven¡ii pentru zonele rurale în afara LEADER; 10 state nu au dat informa¡ii despre acest capitol din PNS; 14 state inten¡ioneazå så sprijine crearea de locuri de muncå, iar 6 state urmåresc så creeze peste 1.000 de noi locuri de muncå; 17 state inten¡ioneazå så sprijine în4 state membre nu ating pragul min- fiin¡area a 250 pânå la peste 2.000 de im de 5% din anvelopa FEADR ajustatå. noi afaceri; 17 state au planificat interven¡ii pentru infrastructurå ¿i servicii de bazå, în Condi¡ionalitatea socialå 2 state membre vor activa condi¡ion- timp ce 10 state în cadrul dezvoltårii rualitatea socialå deja în 2023 ¿i 2 state rale prin activitå¡i non-agricole; Statele membre, în general, finanmembre o vor activa în 2024; Toate celelalte state membre vor ¡eazå comunica¡iile în bandå largå cu aplica condi¡ionalitatea socialå înce- fonduri în afara PAC; 10 state prevåd, totu¿i, un anumit sprijin pentru investi¡ii pând cu 2025. legate de conectivitate. Bunåstarea animalelor ¿i rezisten¡a antimicrobianå (AMR) Schimb de cuno¿tin¡e ¿i inova¡ie 24 de state membre planificå interMajoritatea statelor membre nu planificå interven¡ii specifice pentru re- ven¡ii în cadrul schimbului de cuno¿tin¡e ¿i diseminårii de informa¡ii, alocând ducerea utilizårii antibioticelor. Se a¿teaptå ca reducerile så fie real- aproximativ 2% din bugetul FEADR; 22 de state membre planificå în total izate prin måsuri privind bunåstarea animalelor, agricultura ecologicå sau prin crearea a peste 6.100 de grupuri opeeforturi în afara PAC; 8 state au inclus ra¡ionale pentru perioada urmåtoare. indicatorul de rezultat al AMR în PNS; 5 state nu au stabilit niciun indicator de rezultat pentru bunåstarea ani- (IV) Valori na¡ionale pentru malelor; obiectivele Green Deal 11 state au planificat interven¡ii pen24 de state membre au furnizat o detru bunåstarea animalelor în cadrul unor scriere a contribu¡iei din PNS pentru ecoscheme; unele sau toate ¡intele Pactului Verde. 2 18 state au integrat bunåstarea ani- state membre nu au furnizat astfel de inmalelor în cadrul investi¡iilor în fermå; forma¡ii; 21 de state membre planificå inter24 de state membre au furnizat una ven¡ii privind bunåstarea animalelor în sau mai multe valori na¡ionale cantitacadrul angajamentelor de agromediu. tive pentru indicatorul de impact al Egalitatea sexelor 5 state membre propun måsuri de sprijinire a femeilor din mediul rural, dintre care douå se adreseazå în special obiectivului de a îmbunåtå¡i participarea femeilor în agriculturå. Profitul Agricol 13/2022

Pactului Verde într-o parte relevantå a Planului sau într-o anexå a acestuia; 19 state membre au furnizat o valoare sau o ¡intå na¡ionalå pentru suprafa¡a ecologicå; 4 state membre au furnizat o valoare na¡ionalå pentru utilizarea antibioticelor;

3 state membre au oferit o valoare na¡ionalå pentru caracteristici peisagistice cu o mare biodiversitate; 5 state membre au oferit o valoare na¡ionalå relevantå pentru reducerea utilizårii pesticidelor ¿i a riscului asociat acestora; 6 state membre au furnizat o valoare na¡ionalå pentru reducerea pierderii de nutrien¡i sau reducerea utilizårii de îngrå¿åminte; 6 state membre oferå o valoare na¡ionalå pentru bandå largå rapidå în zonele rurale.

(V) Op¡iuni financiare 10 state membre au propus så utilizeze mecanismul de flexibilitate pentru a transfera fonduri de la Pilonul I la Pilonul II, transferurile variind de la 1 la 20%; 7 state membre au propus så transfere fonduri de la Pilonul II la Pilonul I, în procente variind de la 1 la aproape 30%; Dupå ajustårile propuse, 4,7% din anvelopa FEADR este supuså transferului cåtre FEGA, în timp ce aproximativ 4,4% din pachetul ini¡ial FEGA face obiectul unui transfer cåtre FEADR; Ratele de contribu¡ie alese de statele membre variazå foarte mult, de la minim 20% finan¡are UE (adicå 80% finan¡are na¡ionalå) pânå la rata maximå permiså; Cea mai micå ratå de contribu¡ie aleaså pentru cele patru categorii de regiuni este de 20% într-un stat membru, iar cea mai mare este de 85% în 8 state; Cea mai micå ratå de contribu¡ie aleaså pentru ariile cu constrângeri naturale este de 20% într-un stat membru ¿i cea mai mare de 65% în 11 state membre; Unele state membre nu inten¡ioneazå så foloseascå oportunitatea de a stabili o ratå specificå mai mare pentru plå¡i de mediu. Rata minimå e de 25% într-un stat membru, respectiv maxima e 80%, în 12 state. 21

CULTURI

VEGETALE Poluarea cu metale grele Timp de 15 luni, din septembrie 2020 pânå în ianuarie 2022, speciali¿tii de la Facultatea de agriculturå din Timi¿oara au prelevat probe de sol din 56 loca¡ii agricole din Timi¿, dar ¿i de apå. Au fost alese trei nivele de adâncime: 30 cm, 40 cm ¿i 60 cm. prof. Florin Crista, prodecanul Facult\]ii de agricultur\ Timi[oara

copul? Desfå¿urarea unor analize speciale pentru a fi depistat gradul de poluare cu metale grele din agriculturå. Prof. Florin Crista, prodecanul Facultå¡ii de agriculturå din cadrul USAMVB Timi¿oara, a explicat: “Pe noi ne intereseazå cum activitå¡ile agricole polueazå apå ¿i solul, prin intermediul pesticidelor, erbicidelor, insecticidelor ¿i îngrå¿åmintelor chimice. Cum poluåm påmântul ¿i apele cu metale grele în zona transfrontalierå Timi¿ - Pancevo, Serbia - România, fiindcå acelea¿i cercetåri le fac ¿i speciali¿tii din ¡arå vecinå”. Este vorba de cadmiu, crom, molibden, cobalt, zinc, plumb sau arsenic. A fost aleaså aceastå perioadå lungå pentru a fi prinse toate cele patru anotimpuri, fiindcå fermierii aplicå diferit tratamentele ¿i fertilizårile. A fost extinså perioada cu trei luni, din cauza pandemiei de COVID-19, dar ¿i a majorårii pre¡urilor la îngrå¿åminte ¿i pesticide. “Am vrut så vedem dacå pre¡ul acestor inputuri poate influen¡a gradul de poluarea cu metale grele, în sensul cå 22

fermierul folose¿te cantitå¡i mai mari sau mai mici. Dacå se reduce cantitatea de metale grele din sol”, a explicat Crista. Probele au fost prelevate de la Sta¡iunea Didacticå din Timi¿oara, Becicherec, Dude¿tii Vechi, Biled, Checea, Cårpini¿, Livezile, Deta, Gherman, Jamu Mare, Voiteni, Tormac, Chevere¿ ¿i Dumbråvi¡a. Din unele localitå¡i au fost luat trei probe de apå ¿i sol, iar din altele numai una sau douå probe, în func¡ie de cum s-a considerat cå sunt zonele cu un risc mai mare de poluare cu metale grele. “Am luat probe din trei adâncimi, fiindcå ne intereseazå ce se întâmplå nu numai la suprafa¡å arabilå, dar ¿i mult mai profund, pânå unde se întinde sistemul radicular al plantelor - porumbul, rapi¡a, grâul sau floarea-soarelui - ¿i dacå ajung reziduuri de metale grele”, a subliniat prof. Crista. De asemenea, au fost luate ¿i probe din 27 de surse de apå de suprafa¡å râuri, pârâuri, canale, bål¡i, lacuri sau sta¡ie de pompare, dar ¿i de adâncime ci¿mele ¿i fântâni. Au fost prelevate ¿i de la o surså de

apå de unde se adapå o stânå de oi ¿i unde în apropierea animalelor au ¿i stabula¡ia, pentru a se vedea dacå prezen¡a ovinelor în apropierea ci¿melei polueazå apa. Cercetårile speciali¿tilor din Timi¿oara ¿i Pancevo sunt în conformitate cu recomandårile Organiza¡iei Mondiale a Sånåtå¡ii, care prevede cå trebuie så ¿tim cu exactitate ce se întâmplå cu metalele grele ca så nu ajungå så polueze solul ¿i apele. Probele sunt în analizå, iar când vor fi finalizate, rezultatele vor fi fåcute publice, indiferent dacå au fost depå¿ite normele sau nu. La final va fi organizatå o re¡ea transfrontalierå Timi¿ - Panciovo pentru a fi monitorizate cele 56 de loca¡ii de unde au fost ridicate probele, dar ¿i un ghid care va fi distribuit fermierilor, pescarilor, autoritå¡ilor locale, jude¡ene, dar ¿i ¿colilor ¿i facultå¡ilor. Vor fi organizate ¿i întâlniri cu primarii. Discu¡ii despre poluarea cu metale grele în agriculturå se fac ¿i cu studen¡ii de la Agronomie, fiindcå 60% dintre ei provin din familii de fermieri.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 13/2022

CULTURI VEGETALE

Bio-protec]ie pentru culturi conven]ionale, de la Ascenza Patru produse bio de protec¡ie a plantelor au intrat în portofoliul companiei Ascenza, grupate în gama Blexia. Din acest sezon sunt accesibile fermierilor din România. Momentul a fost marcat printr-o lansare oficialå la care conducerea globalå a companiei a fost alåturi de echipa localå pentru a-¿i prezenta viziunea de dezvoltare în fa¡a principalilor parteneri, distribuitorii majori de inputuri.

ustenabilitatea este principiul de bazå pe care este construitå strategia companiei. “Evenimentul de azi este important pentru Ascenza pentru cå reprezintå o repozi¡ionare a companiei. În ultimii 57 ani a fost concentratå 100% pe produse clasice, de sintezå. Vrem så avem o abordare mai sustenabilå a businessului ¿i så punem la dispozi¡ie fermierilor aceste noi tehnologii. Ne ambi¡ionåm så fim primii în integrarea produselor biologice împreunå cu cele chimice. Consumatorul s-a schimbat ¿i noi suntem nevoi¡i så ne schimbåm pentru a pune la dispozi¡ie solu¡iile care sastisfac cerin¡ele consumatorilor”, explicå António Sousa, director pentru România al Ascenza. Ascenza România a lansat primul catalog de produse pentru pia¡a româneascå. Angajamentul pentru sustenabilitate al companiei s-a reflectat ¿i în campania de promovare. Catalogul a fost tipårit pe hârtie reciclatå. De remarcat este importan¡a acordatå

Profitul Agricol 13/2022

Managerii considerå cå existå o pia¡å imenså pentru noua gamå deoarece nu sunt viza¡i doar producåtorii bio. Gama de produse a fost creatå în special pentru producåtorii conven¡ionali. Se recomandå utilizarea lor în preajma recoltårii, în special pentru horticulturå, legumiculturå, când tratamentele cu produse clasice nu mai sunt permise. “Producåtorii au o solu¡ie la îndemânå, care poate proteja culturile fårå reziduuri”, explicå managerul. Pia¡a va depinde foarte mult de capacitatea producåtorului agricol de a în¡elege cerin¡ele consumatorului. Pe de altå parte, strategia Farm to Fork va crea ¿i ea cerere pentru produsele din gama Blexia. “Este posibil så aparå o cerere exponen¡ialå. Nu este simplu, pentru cå existå o rezisten¡å naturalå a oamenilor”, considerå Sousa.

Avantaj competitiv António Sousa considerå cå Ascenza, fiind o companie cu tradi¡ie în produsele clasice de protec¡ia plantelor, are un avantaj în fa¡a celor care produc doar produse biologice: experien¡a în testarea eficacitå¡ii produselor. “Am fost nevoi¡i så teståm în mai multe condi¡ii ca så fim siguri de recomandarea noastrå. În trei ani s-au fåcut sute de teståri în Europa, în diverse condi¡ii, pentru a putea face recomandåri”, spune managerul. “Eficacitatea de ¿oc a extractului gamei Blexia - “Bioprotection by ASCENZA”. Aceasta vine chiar dupå cuvântul de bun venit. Sunt apoi prezentate produsele de sintezå: fungicide (6 produse), erbicide (7), un insecticid ¿i un adjuvant. La final, sunt prezentate proiectele AIPROM.

de urzicå Valesco este deosebitå. În 24 de ore dupå aplicare afidele sunt moarte”, exemplificå el. Pozi¡ionarea corectå a produsului este cea care då succesul pe termen lung: "Dacå infestarea e puternicå ¿i frunzele s-au închis, produsul are ac¡iune de contact ¿i nu va mai avea aceea¿i eficacitate. Produsul este foarte bun la primele semne ale infestårii sau reinfestårii. Preventiv are o ac¡iune repelentå”. Cererea pentru produs este asiguratå. Controlul afidelor va fi foarte dificil într-un viitor nu foarte îndepårtat întrucât este posibil så råmânå o singurå substan¡å activå autorizatå împotriva afidelor, vectori de transmitere a bolilor ¿i viru¿ilor. În consecin¡å, utilizarea piretroizilor se va intensifica, fapt ce va favoriza apari¡ia rezisten¡elor, dacå nu se folosesc ¿i produse alternative precum Valesco. “Vom fi nevoi¡i så reînvå¡åm så protejåm culturile, så gestionåm foarte bine modul de ac¡iune al substan¡elor. Va fi nevoie de cuno¿tin¡e tehnice”, conchide Sousa.

Portofoliul Blexia, pe scurt Carpet creeazå un mediu nefavorabil dezvoltårii ciupercilor patogene. Combate fåinarea, fåinarea vi¡ei-devie, rapånul ¿i boli de depozit. Equiset este un extract natural pentru controlul preventiv împotriva manei, utilizat pentru pomi fructiferi, vi¡a-devie, castrave¡i, tomate, cåp¿un, zmeur ¿i cartof. Prevatect este un vaccin pentru plante, chitosan, o substan¡å naturalå, biodegradabilå. Se recomandå atât împotriva putregaiului cenu¿iu la vi¡a-devie, fructe ¿i legume, cât ¿i împotriva bolilor la cereale, cartof ¿i sfeclå. Valesco, ob¡inut din extract de urzicå, are un efect de ¿oc ¿i repelent. Adrian MIHAI 23

CULTURI VEGETALE

Calciprill, grija fa]\ de sol pentru ferme mai profitabile Înainte de planificarea oricårei recolte, dacå ferma pe care o lucra¡i nu a fost înzestratå de la naturå cu soluri sånåtoase ¿i bune calitativ, este absolut necesar så ac¡iona¡i pentru ca produc¡iile programate så fie pe måsura a¿teptårilor. Jumåtate dintre solurile din România sunt acide sau acidifite, astfel cå necesitå ameliorare din punct de vedere al pH-ului, dar nu numai. Naturevo are în portofoliu produse care au aplicabilitate în toate fermele din România, atât pentru corectarea pH-ului, cât ¿i pentru îmbunåtå¡irea calitå¡ii solului, produse validate de to¡i fermierii care le-au folosit. Calciprill este unul din aceste produse. Anumite îngrå¿åminte acidifiazå ¿i stricå echilibrul microbiologic din sol, dar cu toate acestea, în anumite situa¡ii, este dificil så renun¡a¡i la ele. Pentru a diminua aceste efecte negative, este important så alege¡i îngrå¿åminte cu eliberare controlatå precum Novatec Classic, iar pentru corec¡ia solului, alege¡i Calciprill - produs cu ac¡iuni multiple. De asemenea, un alt factor care provoacå daune majore asupra solului este salinizarea. Un sol salin, dincolo de faptul cå are un pH foarte ridicat, con¡ine

¿i un procent relativ ridicat de såruri care au un impact deosebit de negativ asupra culturilor agricole. Så analizåm acum disponibilitatea elementelor nutritive în func¡ie de pH! Cu mici excep¡ii, maximul de disponibilitate al elementelor nutritive este în zona de pH 6-7. Pentru a corecta reac¡ia acidå a solului, cea mai bunå alegere este un amendament pe bazå de carbonat de calciu, dar cel mai important aspect de avut în vedere este formularea produsului. Cu cât produsul este mai fin, micronizat, cu atât el este mai reactiv. Calciprill are cea mai mare vitezå de ac¡iune deoarece fine¡ea carbonatului de calciu (pleacå de la 1 micron pânå la maximum 100 microni) este incomparabilå cu alte produse similare. Fine¡ea carbonatului de calciu din

Avantaje Calciprill pentru culturi - îmbunåtå¡e¿te nutri¡ia ¿i randamentul culturilor - oferå calciu esen¡ial pentru a spori productivitatea culturilor - maximizeazå absorb¡ia ¿i utilizarea îngrå¿åmintelor-cheie - ajutå la dezvoltarea rådåcinii - carbonatul de calciu este foarte important pentru på¿unile cultivate intensiv ¿i pentru på¿unile cultivate în regim ecologic - se poate utiliza în grådini, spa¡ii de agrement ¿i terenuri de sport

Avantaje Calciprill pentru sol - oferå calciu, care are un rol vital pentru sol - îmbunåtå¡e¿te rapid pH-ul solului, pânå la cel mai productiv nivel - creeazå porozitate în sol pentru o structurå mai bunå - cre¿te capacitatea solului de a re¡ine apa - stabilizezå materia organicå - ajutå la dezvoltarea sistemului radicular - poate fi utilizat în agricultura ecologicå

Disponibilitatea nutrien]ilor în sol în func]ie de pH

Calciprill aduce la pachetul de avantaje ¿i nivelul ridicat de dispersie al produsului la nivelul solului în zona de încorporare. På¿unile naturale între¡inute cu Calciprill (natural) favorizeazå dezvoltarea florei spontane pentru ob¡inerea unui lapte mai sånåtos. Pentru oferte personalizate ¿i consultan¡å de specialitate, apela¡i la reprezentantul Naturevo din zona dumneavoastrå!

Avantaje Calciprill la aplicare - Utilizare flexibilå: se poate aplica ¿i în vegeta¡ie sau chiar în condi¡ii de ploaie ¿i de vânt - Se încadreazå u¿or în programele de fertilizare existente - Se aplicå u¿or cu ma¿ini de împrå¿tiat standard - Asigurå o eficien¡å ridicatå datoritå granulelor uniforme - Disponibilizeazå nutrien¡ii necesari pentru fiecare planta; - Util în agricultura de precizie Profitul Agricol 13/2022

CULTURI VEGETALE

Liderii asocia]iilor reac]ioneaz\ la paza terenurilor cerut\ de ministru Arderile de miri¿ti sunt un fenomen ce se produce pe scarå largå ¿i e observabil chiar din avion, spune ministrul Agriculturii. Ca så-l stârpeascå, Adrian Chesnoiu a convenit cu omologul såu de la Mediu, Tánczos Barna, så înåspreascå legisla¡ia. Fermierii vor pierde dreptul la subven¡ii dacå nu-¿i vor påzi terenurile, astfel ca miri¿tile så nu ardå. Ministrul nu crede deloc în varianta incendiilor de vegeta¡ie provocate de råuvoitori. În replicå, reprezentan¡ii asocia¡iilor profesionale aratå cå ministrul se în¿alå ¿i sperå ca legea så arate altfel decât reiese din cuvintele oficialului, deoarece suprafe¡ele nu pot fi påzite eficient, mai ales atunci când nu sunt comasate.

Mai întâi, så vedem declara¡ia ministrului Chesnoiu pe acest subiect, a¿a cum a consemnat-o corespondentul Agerpres de la Bistri¡a-Nåsåud, unde a fost fåcutå: “Se încalcå legea ¿i vreau så vå fac o mårturisire: mar¡i, am revenit de la Bruxelles, de la Consiliul de Mini¿tri. Când ne apropiam de Bucure¿ti, vedeam foarte mult fum ¿i nu în¡elegeam ce se întâmplå cu aceastå situa¡ie. Dupå aterizare am discutat cu ministrul Tànczos Barna, ministrul Mediului, pentru cå aceia care au astfel de practici atacå biodiversitatea ¿i încalcå normele prevåzute în GAEC-uri. (...) Cei care se va dovedi cå ¿i-au incendiat miri¿tile în mod inten¡ionat î¿i vor pierde subven¡ia pentru anul de cerere respectiv. Iar acum lucrez împreunå cu domnul ministru Tànczos Barna la modificarea legisla¡iei, în sensul înåspririi sanc¡iunilor care se acordå. Pentru cå pânå acum era de ajuns så dea o declara¡ie fermierul cå a gåsit suprafa¡a de teren pe care o declarå la APIA incendiatå ¿i så facå dovada cå a depus o plângere cåtre organele de Politie în acest sens, pentru a fi identificat fåptuitorul. Cred cå, dacå ai în proprietate o suprafa¡å de teren pe care vrei så o lucrezi ¿i vrei så beneficiezi de fonduri europene, trebuie så ¿i påze¿ti aceastå suprafa¡å de teren. ªi da¡i-mi voie så nu 26

cred cå existå situa¡ia în care altcineva vine så incendieze în mod råuvoitor suprafa¡a de teren a altei persoane”.

“Ne este fricå de abuzuri!” Nina Gheorghi¡å, vicepre¿edinte LAPAR, sperå cå ministrul nu va proceda chiar cum reiese din declara¡ia sa. “Cred cå domnul ministru nu î¿i imagineazå cå ne putem påzi câmpul, pe toatå întinderea lui. Este imposibil så o faci eficient, mai ales în cazul suprafe¡elor mari, întinse pe raza mai multor comune”. Nina Gheorghi¡å, care lucreazå 650 ha în jude¡ul Bråila, este de acord cå, de regulå, chiar agricultorii dau foc la miri¿te. Fiindcå aceste incendii se produc preponderent primåvara devreme, foarte rar dupå 1 mai. Dacå incendiile ar fi provocate de alte persoane, råuvoitoare, ar fi mai credibil så se petreacå în perioadele când existå vegeta¡ie ce poate arde u¿or ¿i cu pagubå mare. În plus, e aproape imposibil ca miri¿tile så ardå integral, fårå så fie un act deliberat al proprietarului sau arenda¿ului respectiv. “Acum doi ani, când grâul era copt, s-a aprins vegeta¡ia de pe marginea

¿oselei - probabil de la vreo ¡igarå de o persoanå neglijentå sau råu inten¡ionatå. Ne-a sunat imediat cineva så ne avertizeze ¿i ne-am mobilizat rapid, neam dus cu cisternele cu apå ¿i am stins incendiul”. Pe de altå parte, cum reiese ¿i din exemplul de mai sus, cazurile în care intervin mâini criminale sau accidente nu pot fi excluse. Nina Gheorghi¡å ne mai oferå unul: “Crescåtorii de animale mai dau foc la resturi de vegeta¡ie pe canalele de desecare sau iriga¡ii, ca så stimuleze înverzirea. Iar de acolo, focul se poate extinde u¿or în solele învecinate. La noi, ¿i acum sunt pârlite canalele”. În asemenea situa¡ii, speciali¿tii pot determina dacå e vorba despre un accident, mânå criminalå sau dacå focul a fost declan¿at, cu inten¡ie, de fermier, pe terenul såu. “Sunt de acord cå practican¡ii acestei tehnici interzise trebuie descuraja¡i, båga¡i în sperie¡i. Dar avem nevoie de o formulå de mijloc, astfel încât cei nevinova¡i så nu fie pedepsi¡i. Fiindcå un lucru este clar: ne este fricå de abuzuri! Reprezentan¡ii autoritå¡ilor de control, în momentul în care î¡i calcå pragul, cautå orice se poate sanc¡iona. Î¡i gåsesc în câmp ni¿te scrum ¿i sunt în stare så te lase fårå subven¡ie F pentru toatå suprafa¡a! Iar eu

Robert VERESS Profitul Agricol 13/2022

CULTURI VEGETALE ¿tiu cå domnul ministru preferå preven¡ia ¿i nu pedeapsa nejustificatå”.

Nina Gheorghi¡å îi propune ministrului Chesnoiu så se gândeascå la un protocol al MADR cu MAI, pentru cre¿terea vigilen¡ei poli¡i¿tilor, inclusiv a celor locali, în cazul furturilor ¿i actelor de sabotaj din ferme, care pot include incendierile de resturi vegetale. “Så se gåseascå solu¡ii de implicare a comunitå¡ii locale. În comuna noastrå avem ¿ase gardieni publici, plåti¡i de primårie. Nu ¿tie nimeni ce fac!”.

“Se deschide o porti¡å pentru cei care, cu rea-voin¡å, comit asemenea fapte” La rândul såu, Becsek László, pre¿edinte CFRO, argumenteazå în sensul imposibilitå¡ii asigurårii pazei în cazul fermelor cu suprafe¡e råspândite pe raza mai multor UAT. “Am colegi cu terenuri cu sute de parcele, råspândite pe o razå de 30 de kilometri. Iar în cazul fermelor din Bårågan, chiar ¿i acolo unde terenurile sunt comasate, nu po¡i vedea ce se întâmplå mai departe de câteva sute de metri”. Becsek are argumente ¿i pentru a contrazice opinia ministrului, cum cå incendiile nu pot fi provocate decât de fermierii respectivi. “Avem probleme mari cu turmele de oi care intrå în terenurile cultivate, fiind vectori de boli pentru vegeta¡ie. În plus, båtåtoresc terenul, încât abia po¡i så-l mai lucrezi apoi. Firesc, se iscå certuri între fermieri ¿i ciobani. Pentru a se råzbuna cå sunt alunga¡i de pe tarlale, ciobanii dau foc, uneori la culturi, alteori la miri¿ti. Dacå se va proceda a¿a cum s-a anun¡at, se va deschide o porti¡å pentru cei care, cu reavoin¡å, comit asemenea fapte. Sau pentru cei invidio¿i - ¿i nu sunt pu¡ini, care 28

s-ar bucura så afle cå pierdem subven¡iile”. Liderul CFRO exemplificå cu o på¡anie proprie: “Cu ni¿te ani în urmå, un crescåtor de animale mi-a cerut paie. I le-am dat chiar balotate. Nu a luat toate paiele, fiindcå a închiriat un utilaj de transport cu capacitate reduså. A¿a cå au råmas paie pe vreo 3 ha. L-am rugat så elibereze terenul, fiindcå va trebui så semån. ªi atunci, solu¡ia lui a fost så dea foc paielor, fårå så må întrebe. Au fost alerta¡i pompierii, Poli¡ia, s-a oprit repede focul, apoi s-a fåcut anchetå, pânå s-a stabilit cauza incendiului”. În opinia lui Becsek, când se semnaleazå un incendiu de vegeta¡ie ¿i acesta este stins rapid, lucrurile ar trebui så se încheie acolo, în sensul cå inten¡ia fermierului de a scåpa de miri¿te prin foc poate fi scoaså din calcul. Doar dacå vegeta¡ia de pe toatå suprafa¡a arde integral, fermierul poate fi ¿i trebuie sanc¡ionat. “Trebuie gåsitå solu¡ia ca doar cei vinova¡i så fie sanc¡iona¡i. Så nu ne

trezim în situa¡ia cå cineva, din invidie, då foc unei parcele, iar fermierul respectiv pierde subven¡ia pe toatå suprafa¡a, care poate fi de mii de hectare”.

“Problemele sunt la paji¿ti, nu în fermele cu terenuri arabile” Florentin Bercu, director executiv UNCSV, considerå cå ministrul s-a referit la incendiile de vegeta¡ie de pe terenurile arabile, dar acestea sunt reduse ca numår ¿i amploare. “Problemele mai mari, din acest punct de vedere, sunt la paji¿ti ¿i på¿uni”. Bercu aratå cå paza terenurilor ar putea fi organizatå dacå structura fermelor ar fi precum cea din vestul Europei, unde sediul fermei este lângå terenul exploatat sau chiar în centrul acestuia.

Dacå noi ne påzim singuri, de ce mai avem Poli¡ie? Nicolae Sitaru, pre¿edinte APPR, considerå cå o condi¡ionare a subven¡iilor de întårirea pazei din ferme ar fi o exagerare inacceptabilå. “Ne stråduim så scåpåm de costuri inutile, iar paza nu este altceva decât un cost inutil. Eu am renun¡at la to¡i paznicii, fiindcå nu cunosc vreunul care nu doarme în post. Nu i-am dat afarå, ci le-am dat de muncå. Nu plåtesc pe nimeni degeaba. Dar så zicem cå nu e a¿a, cå sar gåsi paznici care chiar så-¿i facå treaba. De câ¡i ar fi nevoie ca så protejezi sute, mii de hectare?”. Sitaru se întreabå, retoric, de ce mai avem Poli¡ie na¡ionalå, Poli¡ie localå, Jandarmerie, institu¡ii ¿i servicii plåtite din bani publici, dacå se impune pazå ¿i protec¡ie privatå?... Liderul APPR considerå cå solu¡ia problemei este în eficientizarea ac¡iunilor Poli¡iei, care trebuie så-i depisteze pe cei care se fac cu adevårat vinova¡i de incendierea miri¿tilor. Iar cei dovedi¡i ca atare så fie sanc¡iona¡i exemplar, astfel încât ¿i al¡i practican¡i ai acestui “sport” så ia aminte. Profitul Agricol 13/2022

CULTURI VEGETALE 2020, un an tot mai men¡ionat în 2022

Seceta love[te în rapi]\ Condi¡iile neprielnice de semånat, din toamnå, au afectat rapi¡a pe suprafe¡e importante din Moldova. Nici grâul nu este înfrå¡it. Culturile au nevoie urgentå de apå. Dacå nu plouå în douå såptåmâni plantele vor fi afectate. Cei care au posibilitatea så irige o vor face începând din 15 aprilie.

Cristian Stoica, agricultor din Ia¿i, a semånat în toamna trecutå 160 ha de rapi¡å. Doar 25 ha råmân în culturå, restul vor fi întoarse. Nu a fost apå la råsårire. Când au venit precipita¡iile, a venit ¿i înghe¡ul ¿i a distrus-o. În cultura viabilå sunt 25-30 pl/mp, cu densitate uniformå. Diferen¡a a fost cauzatå de un decalaj de câteva zile la semånat. A plouat pe 24 august. Cultura semånatå pe 27 august a avut condi¡ii de dezvoltare. Ce s-a semånat dupå 1 septembrie se va întoarce. Situa¡ia nu este bunå nici la grâu, semånat pe 151 ha. A råsårit în februarie ¿i nu a înfrå¡it. Stoica folose¿te doar soiuri române¿ti, de la Turda ¿i Glosa, Izvor, Otilia, care în general înfrå¡esc toamna. E posibil så mai iaså câte un frate, dacå ar da Domnul så plouå. Densitatea este de 620.000 pl/ha semånate, ceea ce ar putea totu¿i så aducå o produc¡ie acceptabilå chiar ¿i fårå înfrå¡ire. “Din septembrie 2021 pânå azi avem 73 de litri de apå. Ar fi trebuit så fie måcar 200-250 l apå. Deficitul depå¿e¿te 300-350 l/mp”, spune Cristian Stoica. Suprafa¡a întoarså o realocå floriisoarelui ¿i porumbului, chiar dacå rota¡ia i-ar permite så acorde o pondere mai 30

mare culturii oleaginoase. Pentru arendå, proprietarii de teren preferå porumb. În plus, fermierul considerå cå porumbul este mai profitabil fa¡å de floarea-soarelui, chiar ¿i dupå cre¿terea pre¡urilor. În zona sa, floarea-soarelui nu då produc¡ii mai mari de 2,5 t/ha. Preferå cele 6-7 t/ha de porumb, cheltuielile fiind mai mici. “Într-o såptåmânå începem så semånåm”, spune fermierul. Totu¿i, dacå nu vin precipita¡ii, råsårirea este puså sub semnul întrebårii. Încearcå så conserve apa existentå ¿i nu mai face alte prelucråri ale solului. Poate face acest lucru datoritå faptului cå aråtura a fost discuitå din toamnå. Seamånå ¿i face o erbicidare pentru a nu pierde apå multå din sol. Ar mai fi fost utilå o lucrare cu combinatorul. Grâul a fost fertilizat, dar cu o normå reduså întrucât mai a¿teaptå precipita¡ii. “E un an cu foarte mari emo¡ii. Dacå ne a¿teaptå iar secetå cred cå intråm în faliment foarte mul¡i”, conchide fermierul. Se considerå norocos cå a cumpårat toate inputurile de anul trecut.

Cåtålin Parii, inginer ¿ef al Panifcom Ia¿i, ne oferå date exacte privind precipita¡iile din anotimpul în care ar fi trebuit så se refacå rezerva de apå: ianuarie - 4,5 l/ha, februarie - 7,75 l/ha ¿i în martie 0,75 l/ha. Umiditatea la 20 cm în sol este de 90%, la 30 cm e 77%. “La 60 cm e 70%. Acum ar fi trebuit så fie 100%”, remarcå agronomul. Culturile de toamnå au råsårit în martie. Densitatea e de 500 plante/mp. În condi¡iile de stres hidric ¿i diferen¡e de temperaturå de la 20°C la -3-4°C, nu. E un an foarte dificil. Am cerut apå la ANIF pentru 15 aprilie ¿i începem så irigåm. Avem pregåtit terenul pentru po-

rumb ¿i floarea-soarelui. De altfel, a semånat deja floarea-soarelui pe mai mult de 500 ha. “Ar trebui så plouå 45-50 l/mp lunar ca så ajungem la un regim pluviometric normal”, considerå Parii.

George Lovin, fermier din Vaslui, va întoarce 40-45% din ce a semånat în toamna trecutå. A pariat pe ploi mai târzii, care nu au mai venit decât pe o suprafa¡å micå. De¿i precipita¡iile au fost de micå intensitate, de 10 l/mp, prin lucråri de conservare a apei din sol a reu¿it så ob¡inå o culturå “aproape normalå”, cu peste 30 pl/mp ¿i uniformitate de 70-75%. A semånat 60 ha ¿i va råmâne cu 35 ha. Pe 25 ha nu are densitate. “La investi¡ia fåcutå ¿i poten¡ialul de pre¡, din calcule îmi iese cå e bine så mergem cu ea mai departe”, spune fermierul. Se mul¡ume¿te cu o produc¡ie de 2,5 t/ha. Pre¡ul de valorificare råmâne înså necunoscut întrucât exclude varianta vânzårii în avans. A plåtit “default” pentru contracte neonorate în 2020. “Nu avem nici o posibilitate de a ne apåra ¿i justifica seceta în nici un fel. Achizitorii ne-au transformat în traderi ¿i pe noi. În contract e¿ti vânzåtor, nu producåtor. Må obligå så cumpår marfa din altå parte. În obiectul meu de activitate nu am achizi¡ii. Intermediarul scapå, cel care duce greul råmâne producåtorul, ¿i fårå marfå vândutå ¿i cu facturå de penalitate”, explicå Lovin. Ar vrea så plåteascå o sumå pentru a se asigura ca în cazul în care nu ob¡ine produc¡ie så nu plåteascå penalitå¡i, dar nu existå un astfel de instrument de protec¡ie. Cu banii ob¡inu¡i pentru vânzarea futures ar vrea så facå investi¡ii. Nu se poate, motiv pentru care stocheazå ¿i Profitul Agricol 13/2022

CULTURI VEGETALE vinde marfa din magazie, când cunoa¿te calitatea ¿i pre¡ul e stabil. Nivelul de precipita¡ii este foarte scåzut, iar grâul nu este înfrå¡it. Nici nu a fertilizat. “Nu vreau så risc så fertilizez ¿i så nu am parte de precipita¡ii în perioada urmåtoare, iar cultura så nu beneficieze de fertilizan¡i”, explicå Lovin. “Dacå nu o så avem precipita¡ii în douå såptåmâni, putem så intråm cu utilaje de pregåtit solul ¿i så întoarcem cultura”. Såptåmâna trecutå, înainte de prânz erau 20°C ¿i tendin¡a era de încålzire. Cu o zi înainte a båtut vântul cu 60-70 km/h. A fost uscat ¿i mai tare ¿i culturile au fost bombardate cu particule fine de nisip ¿i argilå, fapt ce a agravat ¿i mai mult situa¡ia. În douå såptåmâni va începe så se usuce cultura. “Ne rugåm ca vineri-sâmbåtå-duminicå, când sunt ¿anse de precipita¡ii de 70-80%, så avem parte de încå 10 l/mp”. I-ar da curaj så fertilizeze. În momentul de fa¡å, cel mai mare risc este så piardå capitalul de lucru. Dacå în anii trecu¡i investi¡ia era de pânå în 4.000 lei/ha, acum aproape s-a dublat. Con-

siderå cå dacå pierde ce a investit în påmânt va fi foarte greu så reia un nou ciclu agricol. Cultura de rapi¡å compromiså o va înlocui cu floarea-soarelui. De¿i porumbul e cea mai profitabilå culturå în anii normali, când vine vorba de medie, floarea-soarelui e mai constantå. În plus, råzboiul din Ucraina împinge pre¡ul în sus pentru cå ¡ara vecinå este producåtor foarte important de semin¡e de floarea-soarelui ¿i ulei. O produc¡ie de 2-2,5 t/ha de floareasoarelui se ob¡ine mult mai u¿or decât una de 7-8 t/ha de porumb, iar la pre¡ul actual conferå o marjå de profit mai bunå. Înså nu måre¿te suprafa¡a pentru a nu crea un dezechilibru în asolament. Lucreazå 450 ha, din care 30-35% sunt oleaginoase. Pentru campania de primåvarå a început så pregåteascå solul. Sunt vecini care seamånå, în special cei cu suprafe¡e mai mari. A decis så mai a¿tepte câteva zile. Se anun¡å la sfâr¿it de såptåmânå înghe¡ ¿i temperaturi scåzute. Nu vrea så ri¿te så compromitå cultura, mai ales cå såmân¡å de floarea-soarelui nu se mai gåse¿te.

Iriga¡ii, în douå såptåmâni Anul acesta este mai dificil decât 2020 pentru cå vine pe un fond acumulat de caren¡å a apei, considerå Vasile Datcu, pre¿edintele APA Bråila (foto). El crede cå plantele mai rezistå fårå precipita¡ii cel mult douå såptåmâni. Nu existå umiditate decât în sec¡iunea 5-20 cm. Cåldurile au produs o perturbare în via¡a plantelor firave. De douå zile temperaturile au ajuns la 23°C ¿i bate vântul. Acum, Datcu sperå så se råceascå vremea într-o zidouå ¿i så se opereascå vântul. Temperatura înaltå stimuleazå vegeta¡ia, ceea ce o face så consume. “Nu am administrat azotat ¿i le-am spus tuturor så nu o facå. Este în joc investi¡ia ¿i înså¿i cultura. Dacå nu plouå ¿i bate vântul în continuare, cu temperaturi de 20°C, se pierde ¿i cultura, ¿i Profitul Agricol 13/2022

azotul”, spune Datcu. Considerå cå administrarea de azot pe un teren neacoperit de vegeta¡ie expune granulele de azotat influen¡ei soarelui. Se pierde astfel pânå la 75% din cantitatea administratå. Este mai bine ca azotul så fie administrat astfel încât, când cade pe påmânt, så fie re-

Doru Andrici, fermier din Boto¿ani, spune cå din decembrie ¿i pânå acum precipita¡iile au dus la acumularea a 20 l/mp. Ar fi trebuit så fie de 150 l/mp. “Culturile nu aratå încå extraordinar de råu, dar e nevoie de apå. Dacå nu vin precipita¡ii în zece zile, se schimbå situa¡ia”, explicå Andrici. Am fertilizat, cu o dozå mai reduså, în jur de 30 kg/ha de substan¡å activå. Au fost zile cu temperaturi de 1820°C, dar vântul a båtut puternic ¿i a scos apa din sol. Rapi¡a are rådåcina mai adâncå, dar grâul nu ajunge la apa care se gåse¿te mai jos. Fermierul spera în venirea precipita¡iilor la finalul såptåmânii. Au mai fost douå astfel de prognoze, care înså nu sau împlinit. Cu toate acestea, noua campanie de semånat nu este afectatå. Se va semåna în påmânt umed. “Pentru culturile de primåvarå terenurile sunt pregåtite, de luni începem cu floarea-soarelui”, spune Andrici. “Am fåcut ce am putut så påstråm apa în sol”.

Adrian MIHAI lativ protejat de expunerea solarå directå. Masa vegetalå a culturii trebuie så acopere påmântul, astfel încât azotul så stea la umbra plantelor. ¥n multe zone culturile aratå încå foarte bine, apreciazå Datcu, dar dacå nu vin precipita¡ii situa¡ia se va deteriora rapid. Dacå se ia în considerare ¿i istoricul, deficitul ajunge la 400 l/mp, aproape cât media unui an. Are înså o plaså de siguran¡å: irigå toatå ferma. Spune cå anul acesta nu ar semåna culturi de primåvarå dacå nu ar avea aceastå garan¡ie. ANIF nu a terminat toate lucrårile de repara¡ii programate, dar Datcu spune cå nici nu poate cere apå, cât încå se lucreazå. Ar exista riscul ca în iunie så aparå defec¡iuni, dacå repara¡iile sunt gråbite sau amânate. Probabil cå pe la 15 aprilie va începe så irige grâul ¿i orzul. Rapi¡å nu are. 31

CULTURI VEGETALE

2022, anul îngr\[\mintelor foliare Anul acesta se poate spune cå este al “foliarelor”. Având în vedere cre¿terea pre¡urilor fertilizan¡ilor cu aplicare la sol ¿i chiar indisponibilitatea lor, fermierii cautå solu¡ii så sus¡inå cultura. Fertilizan¡ii foliari nu înlocuiesc fertilizarea cu azot, înså pot aduce o contribu¡ie esen¡ialå pentru buna evolu¡ie se adaugå Aminopower Fluid (1-2 l/ha) al Alcedo. a culturilor. sau WSP (0,3-0,5 l/ha), Robooster Fluid (1-2 l/ha) ¿i Folimax Silicium (0,5 l/ha).

Alcedo, chiar înainte de a începe campania de semånat a culturilor de primåvarå, cre¿terea cererii pentru aceastå gamå de produse era de 20%. Precipita¡iile ar putea sus¡ine acest fenomen sau l-ar estompa. Disponibilitatea acestor produse ar putea fi ¿i ea puså în discu¡ie, la un moment dat.

Cereale påioase Primul tratament - T1 are ca scop înrådåcinarea rapidå ¿i puternicå, biostimulare ¿i rezisten¡å la stresul abiotic, nutri¡ia foliarå optimizatå pentru un start optim în vegeta¡ie. Cu utilizare în tank mix, Alcedo propune trei grupe de produse, din care se poate utiliza câte unul, la alegere. Astfel, în prima grupå sunt incluse produsele din gama FoliMAX: Trity-IQ (2 l/ha), N-Progress (5 l/ha), Gold (3-4 l/ha) ¿i FirstN (5-10 l/ha). Din a doua grupå de produse, la alegere, se poate utiliza, tot din gama Folimax: CerealsMIX (1 kg/ha), Cereals SC (1-2 l/ha), Magnezius (3 l/ha) sau MAG 500 SC (2 l/ha). Din a treia grupå, cele mai multe op¡iuni provin din gama Algamax: Complex NPK (1,5 l/ha), ECO (1 l/ha), Fluid (1 l/ha), Forte (0,5-0,75 kg/ha). Acestora li 32

Pentru T2, obiectivul utilizårii îngrå¿åmintelor foliare este de a maximiza MMB-ul ¿i con¡inutul de proteinå, cre¿terea eficien¡ei utilizårii apei ¿i a nutrien¡ilor ¿i biostimularea pentru rezisten¡a la stresul abiotic. Din prima grupå de produse fermierul poate alege din gama FoliMAX: N-Progress (5 l/ha), GOLD (3-4 l/ha) ¿i FirstN (5-10 l/ha). Este necesarå asocierea FolimaxSulf IQ (3 l/ha) ¿i unul din produsele din grupa a treia, recomandate ¿i pentru T1, ce au efect în special pentru cre¿terea la stresul abiotic. Tot la T2, când obiectivul este înså lignificarea superioarå a tulpinilor ¿i rezisten¡a måritå la unii patogeni, apare un al patrulea produs care trebuie utilizat, în plus fa¡å de prima variantå. Este vorba despre FoliMAX Coppery-IQ (0,25-0,75 l/ha).

Porumb Pentru T1, scopul urmårit este înrådåcinarea rapidå ¿i puternicå, biostimularea ¿i rezisten¡a la stresul abiotic (secetå, grindinå, salinitate), nutri¡ia foliarå optimizatå pentru un start optim, diminuarea stresului creat de unele erbicide, atunci când existå efecte fitotoxice. “În anii seceto¿i se vede cel mai bine efectul acestor produse”, remarcå Gabriela Rizescu, director de marketing

Mixul recomandat cuprinde trei grupe de produse. În prima grupå fermierul poate alege unul din produsele FoliMAX: Maizy-IQ (2 l/ha), Phoscal-IQ (2 l/ha), Trity-IQ (2 l/ha). A doua grupå este mai bogatå, con¡ine FoliMAX: CerealsMIX (1 kg/ha), Maize SC (1 l/ha), Zn 27 (1,5 l/ha), Zn 700 SC (1 l/ha) ¿i Sulf-IQ (2-3 l/ha). A treia grupå este aceea¿i cu cea de la cereale påioase. Cele mai multe op¡iuni provin din gama Algamax: Complex NPK (1,5 l/ha), ECO (1 l/ha), Fluid (1 l/ha), Forte (0,5-0,75 kg/ha). Acestora li se adaugå Aminopower Fluid (1-2 l/ha) sau WSP (0,3-0,5 l/ha), Robooster Fluid (1-2 l/ha) ¿i Folimax Silicium (0,5 l/ha). Pentru T2, scopul urmårit este polenizarea superioarå pentru recolte maxime, cre¿terea eficien¡ei utilizårii apei ¿i a nutrien¡ilor, biostimulare ¿i rezisten¡å la stresul abiotic (secetå, grindinå, salinitate). Sunt douå grupe din care se poate alege un produs. În prima grupå sunt produsele FoliMAX: N-Progress (5 l/ha), Gold (3-4 l/ha), FirstN (5-10 l/ha), Zn 27 (1,5 l/ha), Sulf-IQ (2-3 l/ha) ¿i CerealsMIX (1 kg/ha). A doua grupå con¡ine: Algamax: Complex NPK (1,5 l/ha), ECO (1 l/ha), Fluid (1 l/ha), Forte (0,5-0,75 kg/ha). Acestora li se adaugå Aminopower Fluid (1-2 l/ha) sau WSP (0,3-0,5 l/ha), Robooster Fluid (1-2 l/ha) ¿i Folimax Silicium (0,5 l/ha). Profitul Agricol 13/2022

CULTURI VEGETALE Floarea-soarelui, rapi¡a ¿i leguminoasele au un pachet comun Pentru T1, scopul urmårit este de: înrådåcinare rapidå ¿i puternicå, biostimulare ¿i rezisten¡å la stresul abiotic, nutri¡ia ¡intitå pentru maximizarea recoltelor ¿i diminuarea stresului. În prima grupå pute¡i alege dintre Oleomax (1-2 l/ha) ¿i gama FoliMAX: BMol (1,25 l/ha), Boron Ecomax (1 l/ha) ¿i Sulf-IQ (2-3 l/ha). A doua grupå de produse este cea clasicå: Algamax: Complex NPK (1,5 l/ha), ECO (1 l/ha), Fluid (1 l/ha), Forte (0,5-0,75 kg/ha). Acestora li se adaugå Aminopower Fluid (1-2 l/ha) sau WSP (0,3-0,5 l/ha), Robooster Fluid (1-2 l/ha) ¿i Folimax Silicium (0,5 l/ha). Pentru T2, scopul urmårit este polenizarea superioarå, cre¿terea eficien¡ei apei ¿i a nutrien¡ilor, biostimulare ¿i rezisten¡a la stresul abiotic. ¥n prima linie sunt produsele din gama FoliMAX: N-Progress (5 l/ha), Gold (3-4 l/ha), FirstN (5-10 l/ha), Boron Ecomax (1 l/ha), Sulf-IQ (2-3 l/ha). A doua grupå este aceea¿i cu cea de la T1. Tot la T2, atunci când scopul urmårit este lignificarea superioarå ¿i rezisten¡a måritå la unii agen¡i patogeni, la varianta anterioarå se adaugå FoliMAX Coppery-IQ (0,25-0,75 l/ha).

Adrian MIHAI

Profitul Agricol 13/2022

Agrinvest Credit IFN finan]eaz\ 200% din valoarea crean]elor din subven]ie Din dorin¡a de a sus¡ine dezvoltarea fermelor române¿ti, Agrinvest Credit IFN vine cu o nouå oportunitate de afaceri. “Ca urmare a solicitårilor multiple primite din partea clien¡ilor no¿tri, am decis så îmbunåtå¡im facilitå¡ile de credit APIA ¿i am majorat procentul de finan¡are, ajungând pânå la 200% din valoarea totalå a crean¡elor prezente ¿i viitoare ce urmeazå a fi încasate cu titlu de ajutor de stat acordat producåtorilor agricoli potrivit adeverin¡ei emise de APIA pentru anul 2022. Produsul de finan¡are este destinat fermierilor din sectorul vegetal, care prezintå Cererea Unicå de Platå de la APIA pentru anul 2022 ¿i poate sus¡ine atât nevoile de capital de lucru, precum ¿i investi¡iile în dezvoltarea fermelor agricole. Documenta¡ia de credit este simplå, iar decizia de creditare se ia în termen de maxim 48 ore de la primirea documenta¡iei complete”, spune Andra Pârvan (foto), Directorul General al Agrinvest Credit IFN. Acest produs de creditare completeazå portofoliul de produse oferit de Agrinvest Credit IFN ¿i întåre¿te strategia companiei de a sus¡ine partenerii

fermieri prin intermediul finan¡årilor pe termen scurt, necesare în ciclul de produc¡ie a cerealelor, precum ¿i prin finan¡area investi¡iilor în echipamente agricole, sisteme de iriga¡ii, ferme de cereale sau zootehnice ¿i teren agricol. Agrinvest Credit IFN SA, companie cu capital 100% românesc, face parte din grupul Agrinvest, care are afaceri anuale de peste 70 milioane euro ¿i oferå un sistem complet de produse ¿i servicii, plecând de la exploatarea terenurilor agricole, având o suprafa¡å de peste 6.500 ha ¿i capacitå¡i de depozitare de peste 250.000 tone, consultan¡å tehnicå ¿i pânå la distribu¡ia de inputuri pentru agricultura conven¡ionalå ¿i cea biologicå (såmân¡å, pesticide, îngrå¿åminte ¿i motorinå), finan¡area afacerilor ¿i achizi¡ia cerealelor ¿i oleaginoaselor.

GR|DINA

VIA [i LIVADA Cyflamid 5 EW - Regele câ[tig\tor în lupta contra f\in\rii ing. Ionu] MOCANU, ing. Adrian ISOC Summit Agro România

Cyflamid 5 EW este un fungicid omologat pentru combaterea fåinårii din cultura de cereale påioase (Erysiphe graminis), pomiculturå (mår - Podosphaera leucotricha) ¿i vi¡å-de-vie (Uncinula necator). Fåinarea vi¡ei-de-vie este denumirea popularå a bolii produse de agentul patogen Uncinula necator. Acest agent patogen atacå ¿i provoacå pagube tot timpul anului, iar în cazul în care nu se iau måsuri de combatere eficiente, pagubele pot fi asupra aparatului foliar, înså cele mai mari sunt produse la nivelul ciorchinilor ¿i boabelor. În portofoliul Summit Agro existå un produs excelent pentru combaterea fåinårii în planta¡iile de vi¡å-de-vie: Cyflamid 5 EW (ciflufenamid 5%), din grupa acetamidelor, variantå modernå, inovatoare, utilizatå în prevenirea ¿i combaterea fåinårii, ce inhibå formarea miceliului ciupercilor din familia Uncinula. În urma contactului cu produsul, acestea nu mai dezvoltå conidii, oprindu-se astfel procesul de infec¡ie. Condi¡ionarea sub formå de emulsie de ulei în apå (EW) face ca produsul så aibå o foarte bunå aderen¡å pe suprafa¡a tratatå, aspect ce îi conferå produsului atât o rezisten¡å mare la spålarea de cåtre ploi, cât ¿i o absorb¡ie superioarå în plantå ¿i o eficacitate sporitå. Produsul are o foarte bunå translo34

care translaminarå în frunze ¿i ac¡ioneazå ¿i prin vaporii forma¡i la nivelul foliajului, prezentând astfel o ac¡iune îndelungatå, atât preventivå, cât ¿i curativå. Datoritå eficacitå¡ii pe o perioadå îndelungatå a produsului, numårul de tratamente din schema tehnologicå poate fi mai mic, comparativ cu utilizarea altor fungicide, ceea ce înseamnå o importantå economie din punctul de vedere al costurilor ¿i al timpului de lucru în fermele viticole. La vi¡a-de-vie recomandåm så se facå tratamente de preven¡ie începând cu momentul în care inflorescen¡ele

sunt clar vizibile, pânå la compactarea ciorchinelui (BBCH53-73). Doza recomandatå pentru combaterea fåinårii la vi¡a-de-vie este de 0,3 L/ha. Pentru tratamentul al doilea, recomandat pentru fåinare, Cyflamid 5 EW poate fi asociat cu produse pentru combaterea manei. Recomandåm fungicidul Zetanil - ce te va face så prive¿ti mana cu al¡i ochi (cimoxanil 330 g/kg + zoxamid 330 g/kg), cu 28 de zile înainte de recoltare. Pentru mai multe detalii cu privire la fungicidul Cyflamid 5 EW contacta¡i cu încredere reprezentan¡ii Summit Agro România sau scrie¡i-ne pe adresa de e-mail office@sumi-agro.ro.

Sta¡iunea de Cercetare pentru Viticulturå ¿i Pomiculturå Pietroasa-Istri¡a - Buzåu este amplasatå în zona centralå a podgoriei Dealu-Mare, la o altitudine de 200 m. Centrul viticol se distinge de restul podgoriei, beneficiind de câteva premise foarte importante: în primul rând, solul scheletic, cu un con¡inut ridicat în carbonat de calciu, format pe roci calcaroase, expozi¡ia terenului, bogatele sale resurse heliotermice ¿i regimul destul de sårac în precipita¡ii. “Produsul Cyflamid 5 EW a reprezentat una dintre cele mai bune op¡iuni pentru combaterea fåinårii la vi¡å-de vie-în anul 2021, în condi¡iile climatice ale Centrului Viticol Pietroasa. Anul 2021 a fost extrem de dificil din acest punct de vedere, iar folosirea acestui produs în perioada de cre¿tere a boabelor ¿i pânå la compactare, în func¡ie de soi ¿i momentul ales, s-a dovedit a fi un factor decisiv în eradicarea infec¡iilor apårute ¿i protejarea farå probleme la Feteascå albå ¿i Tåmâioaså româneascå”, declarå domnul dr. Cornel Bani¡å, directorul tehnic al Sta¡iunii (foto). Profitul Agricol 13/2022

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Rodica Maxi vrea s\ revigoreze cultura de cânep\ din România Rodica Maxi activeazå în domeniul cânepii de 40 de ani. A fost directoarea ultimei topitorii din România, Carpic, aflatå în Carei, jude¡ul Satu Mare. Acum, doamna Maxi cultivå mai multe zeci de ha de cânepå pentru såmân¡a ¿i ob¡ine pânå la 1.200 de kg la ha. De¿i la început produc¡ia se ducea la export, în ultimii ani, existå tot mai multe cereri ¿i de la consumatori din ¡arå.

Rodica Maxi spune cå centralizeazå date din Spania, Fran¡a, Letonia, Germania, Polonia sau Ungaria så le trimitå la MADR cu propuneri de modificarea legii 143. “La nivel na¡ional s-a format un clauster în domeniu. Aceastå culturå foarte profitabilå nu are voie så piarå din România”, este mesajul ei.

“

Din 2012, de când s-a închis fabrica, m-am gândit foarte tare cum så facem? Am luat legåturå cu sta¡iunea de cercetare ¿i am început så produc såmân¡å. Problema este cå nu mai existå nicio fabricå de procesare. Totu¿i, mul¡i fermieri vor så cultive cânepå, mai ales când îl ai pe domnul Tabåra model”, a declarat Rodica Maxi. Pentru ca sectorul så se relanseze, iar fermierii så fie încuraja¡i så cultive aceastå profitabilå plantå, Rodica Maxi atrage aten¡ia cå legea nr. 143 trebuie modificatå cât mai urgent ¿i adaptatå realitå¡ilor din ¡ara noastrå. Marea problema a sectorului este faptul cå nimeni nu prime¿te autoriza¡ie de cultivare a cânepii de la direc¡iile agricole dacå nu prezintå ¿i un contract cu un procesator. De aceea, Rodica Mazi atrage aten¡ia cå trebuie eliminate din lege acele condi¡ionåri care îngreuneazå activitate fermierilor. Sunt foarte mul¡i care vor så cultive cânepå, dar când våd cât de complicat e sectorul ¿i câte autoriza¡ii ai nevoie, ei renun¡å din start. La ferma ei din Carei, vin mul¡i tineri care vor så producå cânepå så facå 36

bani, ea îi încurajeazå, dar e foarte dificil ca ei så izbândeascå în domeniu. Rodica Maxi colaboreazå ¿i cu producåtori de cânepå din Europa ¿i a cercetat dacå legisla¡ia din România corespunde cu cea din alte ¡åri. “¥n nicio ¡arå din Europa nu se cere pazå la cultura de cânepå, în afarå cå se impune så ai såmân¡a certificatå. E normal asta. E¿ti obligat, cå e¿ti în tabelul patru. Suntem de acord cu ea, dar condi¡ionarea încheierii contractului cu procesatorul nu e binevenitå. Mai grav, termenul de depunere a documentelor este 10 mai, dar cei care fac culturå de 60 - 80 de zile pot så cultive ¿i în luna iunie. Prin urmare, dacå nu s-au înscris pânå în 10 mai, la direc¡ia de agriculturå, nu vor mai putea så cultive în anul respectiv.” Condi¡ionarea aceasta e o måsurå constrângåtoare inutilå, cu care producåtorii români se confruntå an de an ¿i îi determinå så renun¡e la culturå.

Înainte de 1990, România era a treia ¡arå producåtoare de cânepå din lume. Suprafa¡å cultivatå ajunsese pânå la 80.000 de hectare. Erau zeci de topitorii. Acum dacå mai existå câteva sute de ha. Cauza? Închiderea tuturor topitoriilor ¿i includerea cânepii pe lista plantelor narcotice. De aceea se cere ¿i schimbarea legii, pentru a se clarifica domeniul. Marinel Horablaga, directorul Sta¡iunii de Cercetare de la Lovrin, care cultivå 30 de ha de cânepå anual, spune cå va oferi sprijin fermierilor. “Må voi implicå personal. Vrem så facem un lucru util pentru societate ¿i în trend cu ceea ce se cere în cercetare în ziua de aståzi”. De asemenea, prof. Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, a conchis: “Noi trebuie så umblåm ¿i la legea nr. 130, care modificå legea 143. Din påcate, sunt probleme în domeniu, dar pot fi rezolvate ca så revigoråm sectorul. De exemplu, eu ca cercetåtor cu cine contractez? Cine îmi då mie aprobare? E neconstitu¡ional. E o exagerare în lege. Så spunem cå eu trebuie så cresc 10 plante pentru cercetare. Îmi trebuie 10 plante. Ce po¡i så îmi reglementezi prin lege? Nu are bazå constitu¡ionalå! Se pun piedici. Dincolo, în¡eleg, e altå situa¡ie, dar la noi nu”.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 13/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR Petru Bordean>

Ne-am scumpit la t\râ]\! Scumpirile nejustificate, care au început cu un an în urmå, au lovit cel mai crunt zootehnia. Aici e vorba de toate speciile, dar cele mai afectate au fost fermele de porci, de påsåri ¿i cele de vaci cu lapte. De la motorinå la energie electricå, de la îngrå¿åminte chimice ¿i pânå la cereale - toate concurå parcå så-i facå activitatea imposibilå crescåtorului. Au apårut situa¡ii speculative ridicole. Tårâ¡a, un suprodus de la morårit, a ajuns 1,40 lei kilogramul.

Petru Bordean, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România, are acum 80 de vaci ¿i cre¿te încet, dar sigur. El nu crede înså cå dispar tot mai multe ferme de familie, a¿a cum sus¡in al¡i crescåtori. “Foarte mul¡i fermieri care au primit sprjin cuplat zootehnic, au avut o perioadå de reten¡ie pânå la 15 noiembrie, când toatå lumea a vrut så scape de reforme ¿i de vacile care au depå¿it vârsta de 10 ani ¿i nu s-au mai încadrat în condi¡iile de eligibilitate. Au vrut så scape de ele pur ¿i simplu. Abatoarele au înså capacitate limitatå de procesare. 38

ªi atunci, s-au fåcut ni¿te programåri la abatorizare. A¿a a apårut percep¡ia cå toatå lumea vinde animalele. Gre¿it! Sigur, existå ¿i ferme care nu pot så mai ducå greul, nu au fåcut investi¡ii la timp, iar fårå investi¡ii, au clacat. Au primit cândva sprijin cuplat zootehnic de 800-1.000 de euro ¿i nu au investit în tehnologie atunci, în geneticå, în adåposturi, în terenuri ¿i furajare. Nu vreau så exagerez, dar vaca de lapte merge în pierdere din cauza scumpirilor la furaje, energie ¿i combustibil. Apoi, este greu de gåsit un lucråtor de calitate, care trebuie ¿i plåtit. Lucruri banale, necesare în fermå, s-au scumpit de trei-patru ori. Sarea pentru sta¡ia de dedurizare a apei s-a scumpit ¿i ea, de la 27 de lei sacul de 25 de kilograme, s-a fåcut 50 de lei. Toate acestea erau mårfuri în stoc ¿i s-au scumpit nejustificat, dar nimeni nu face niciun fel de evaluare. E¿ti obligat så cumperi pentru ferma de animale. Electrozii, grundul, tabla, mâna de lucru toate s-au dublat.” Pre¡ul laptelui este afectat concomitent de toate scumpirile ¿i toate sunt comparabile. Aparate de muls, råcitoare de lapte, racloare, selectoare - toate merg pe curentul electric. “S-a scumpit foarte tare tårâ¡a”, spune Petru Bordean. Este o situa¡ie proverbialå. Ne-am scumpit la tårâ¡å!... A ajuns tårâ¡a la 1,40 lei kilogramul. Con-

centratele le-am luat cu 1,65 lei kilogramul, iar tårâ¡a cu 1,40 lei.”

Hrånirea tradi¡ionalå a vi¡eilor Doctorul Petru Bordean face selec¡ie ca la carte ¿i mai are mult de lucru cu Bål¡atele lui. În procesul de ameliorare, trebuie så renun¡åm la vacile mici fiindcå au o ingestå reduså, dar nici vacile cu gabarit mare nu trebuie încurajate. “Vaca medie este cea mai bunå pentru noi - 550 - 700 de kilograme”, recomandå Petru Bordean. “Potrivirea perechilor ¿i ameliorarea progresivå te ajutå så ajungi la rezultate deosebite. Eu nu am vaci mai vechi de 7-8 ani. Vin din urmå juninci foarte bune ¿i trebuie så înlocuiesc. Am depå¿it 24 de litri pe vacå în medie. Mulg 700 de litri zilnic de la 30 de vaci, cu tot cu laptele mâncat de vi¡ei. Eu le dau celor 17 vi¡ei så sugå lapte integral”. Dacå pre¡ul laptelui este atât de mic, nu mai meritå så cumpere lapte de soia. “Vacile recent fåtate nu au lapte bun pentru consumul uman timp de 10 zile: laptele are încårcåturå mare de celule somatice. Cu laptele de la 3-4 vaci hrånesc cei 17 vi¡ei. Eu nu-i în¡eleg de ce dau unii fermieri lapte de soia vi¡eilor. Laptele din primele 10 zile are imunoglobuline, are to¡i anticorpii. De ce så-l arunci? Noi am dezvoltat aici o pia¡å localå, unde dåm laptele cu 4 lei litrul, iar brânza cu 24 de lei kilogramul.” Profitul Agricol 13/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cum poate deveni atractivå ferma de familie? Nu subven¡iile garanteazå viitorul fermei de familie din România. “Ministrul Adrian Chesnoiu ne-a demonstrat la tablå cå nu este a¿a. Dacå ne bazåm pe statul român, gre¿im. Subven¡iile erau peste 8 miliarde în 20142020, iar acum am råmas cu 5 miliarde. Deci nu mai avem nici 60%. E clar cå merg regresiv.” Proiectele europene råmân o pârghie importantå pentru dezvoltarea fermei de familie, acolo unde birocra¡ia noastrå permite acest lucru. “Eu am depus pe 25 ianuarie un proiect de 960.000 de euro pentru lan¡ul scurt, pe Måsura 4.1.5. Eu voi plåti 30% din proiect. Îmi fac o fåbricu¡å la fermå. Din acel proiect, 96.000 de euro (10% din valoare) eu voi cumpåra panouri fotovoltaice. Vreau så fac achizi¡ii pentro zootehnie la vegetal (tractor, Schaffer, covoare de cauciuc pentru vaci, perdele pentru aerisire. Am luat de la Inox Center din Bucure¿ti o salå nouå de muls, cu 10 posturi, fiindcå eu încå mulg la bidon. În proiect e prevåzutå ¿i o linie de Profitul Agricol 13/2022

îmbuteliat laptele la sticlå, iar sana la borcan. Apoi salå de frig, cu tot ce trebuie. Am cumpårat douå dozatoare, cu ma¿inå Mercedes cu frig.” Ferma doctorului Bordean este ecologicå de patru ani. Nu folose¿te îngrå¿åminte chimice. Are suficient gunoi de grajd pentru cele 30 de hectare. Separarea fermelor comerciale de fermele de elitå nu s-a luat în considerare în noul Plan Na¡ional Strategic. “Eu le-am propus la prima întâlnire cu ministrul, dar nu vor. Noi avem douå sec¡iuni în registrul genealogic: o sec¡iune principalå, unde existå numai vaca de raså, ¿i o sec¡iune secundarå. Eu am propus ca fermierii care au animale în sec¡iunea principalå så primeascå un procent din sprijnul cuplat. E foarte greu så ¡ii animale de raså purå. Trebuie så ai grijå, så le lotizezi, så le dai un anumit tip de furaj. Au zis cå se face diferen¡å între fermieri ¿i nu e bine. Dar acele diferen¡e existå. Dar po¡i så faci chiar în ferma ta aceste douå activitå¡i: o zonå cu animale de raså purå, alta cu animale metisate în scopuri comerciale.

Nu au fost de acord. Au zis cå trebuie så primim sprijinul cuplat în func¡ie de cât lapte vindem la procesator. Vå da¡i seama cå a¿a vor distruge ferma de familie? Existå ferme care vând numai la abona¡i. ªi e libertatea lor. Controlul oficial al performan¡elor aratå clar cât ai muls de la fiecare vacå, cu to¡i parametrii, cu arbore genealogic. Dacå eu asigur 10% din necesarul de lapte din Bra¿ov, tot e bine.” So¡ia este mâna dreaptå a fermierului, mai ales când lipse¿te de-acaså. “Eu am crescut printre animale, spune doamna Mirela Bordean, care îi ¡ine locul când pre¿edintele pleacå la ¿edin¡e. Am lucrat 20 de ani la moarå. Pot coordona echipe de bårba¡i, våd cum trebuie fåcute lucrurile. Când încep lucrårile agricole, e mai greu, dar dacå lipse¿te o zi - douå, må descurc la fermå. Nu se simte lipsa.” O asemenea muncå nu poate fi fåcutå fårå pasiune. “Må duc în fermå de patrucinci ori pe zi. Nu pot sta så nu le våd”, zice Petru Bordean despre vacile lui.

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ajutor de covid pentru vaci Ministerul Agriculturii a publicat pentru dezbatere publicå o ordonan¡å de urgen¡å cu privire la acordarea ajutorului de covid pe anul 2022 pentru crescåtorii de taurine. Vor primi bani numai crescåtorii care au minim 3 vaci în anul 2022, dar suma nu poate depå¿i 290.000 euro/fermå. Este un ajutor de stat. Pentru a fi eligibili, fermierii trebuie så îndeplineascå urmåtoarele criterii: så fie înregistra¡i în registrul unic de identificare (RUI) ¿i så de¡inå cod unic de înregistrare, atribuit de cåtre APIA; så nu se afle în reorganizare, lichidare sau faliment la data de 31 decembrie 2019, conform eviden¡elor Oficiului Na¡ional al Registrului Comer¡ului (ONRC), sau în cazul persoanei fizice

Cererile de solicitare a ajutorului de stat depuse la APIA sunt înso¡ite de documentul emis de utilizatorii Sistemului na¡ional de identificare ¿i înregistrare a animalelor - SNIIA, din care rezultå efectivul de bovine cu vârsta de minim 16 luni ¿i/sau efectivul de bovine cu vârsta de minim 7 luni la data de 31 ianuarie 2022, de¡inut în exploata¡ia/exploata¡iile cu cod atribuit de ANSVSA, înscriså /înscrise în cerere. Conform estimårilor furnizate de cåtre ICEADR, în sectorul bovine, pierderile pentru primul semestru al anului 2022 vor fi la vaca de lapte, de 665,20 lei/cap pentru o produc¡ie medie de 3500 l/cap ¿i de 512,40 lei/cap pentru o produc¡ie medie de 6000 l/cap, iar la vaca de carne, de 130,30 lei/cap.” Fermierii au doar 20 de zile pentru depunerea dosarelor dupå intrarea în vigoare a ordonan¡ei de urgen¡å. Plata ajutorului de stat se va face pânå la data de 30 iunie 2022.

nu a fost emiså o decizie definitivå a instan¡elor judecåtore¿ti de constatare a falimentului pânå la data de 31 decembrie 2019; så de¡inå bovine în exploata¡ie cu cod ANSVSA, înregistrate în RNE la data depunerii cererii. Acest ajutor de stat trebuie så compenseze pierderile cauzate de pandemie în semestrul I al anului 2022, pentru minim 3 vaci cu vârsta de minim 16 luni la data de 31 ianuarie 2022, la care se pot adåuga ¿i bovine cu vârsta de minim 7 luni la data de 31 ianuarie 2022, în exploata¡ie cu cod ANSVSA, înregistrate în RNE. Valoarea totalå maximå a schemei de ajutor de stat pentru crescåtorii de bovine este de 170.250.000 lei ¿i se asigurå de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii pe anul 2022. Cuantumul pe cap de animal se calculeazå prin raportarea plafonului la efectivul total de bovine eligibile.

Bani de covid pentru porci Ministerul Agriculturii a publicat un proiect de ordonan¡å de urgen¡å prin care li se acordå un ajutor de stat, pentru acest an, crescåtorilor de porci, pentru compensarea pierderilor cauzate de pandemie. Ajutorul se acordå crescåtorilor care au întreprinderi individuale ¿i familiale, persoanelor fizice autorizate, precum ¿i persoanelor juridice care, în anul 2021, au desfå¿urat activitate de îngrå¿are ¿i/sau reproduc¡ie a suinelor în exploata¡ii autorizate sanitar-veterinar.

Acest ajutor de stat se acordå beneficiarilor astfel: pentru capacitatea de produc¡ie în condi¡ii minime de bunåstare de¡inutå în anul 2021, echivalent UVM, în func¡ie de categoriile de suine, respectiv suine la îngrå¿at ¿i/sau scroafe ¿i scrofi¡e montate, pentru a men¡ine exploata¡ia în bune condi¡ii tehnologice; pentru efectivele de suine, echivalent UVM, respectiv efectivul mediu anual aferent anului 2021/efectivul mediu anual eligibil în Måsura 14 - Bunåstarea animalelor pachetul a) - Plå¡i în favoarea bunåstårii porcinelor în anul 2021 pentru categoria de animale de reproduc¡ie femele ¿i/sau efectivul livrat în anul 2021/efectivul eligibil în Måsura 14 - Bunåstarea animalelor pachetul a) - Plå¡i în favoarea bunåstårii porcinelor în anul 2021 pen-

tru categoria de suine la îngrå¿at. Valoarea ajutorului de stat se calculeazå pentru fiecare beneficiar, în func¡ie de efectivul de suine ¿i de capacitatea de produc¡ie în condi¡ii minime de bunåstare de¡inutå în anul 2021, echivalent UVM, pânå la concuren¡a plafonului de maxim 290.000 euro/beneficiar. Valoarea totalå a ajutorului ce poate fi acordatå pentru fiecare întreprindere care î¿i desfå¿oarå activitatea în domeniul produc¡iei primare de produse agricole nu depå¿e¿te echivalentul în lei a 290.000 euro. Valoarea totalå maximå a schemei de ajutor de stat pentru acest an, pentru crescåtorii de porci, este de 453.899.000 lei.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 13/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Program de ameliorare la Jeg\lia Herghelia de la Jegålia a lansat un ambi¡ios program de ameliorare a cailor de sport ¿i are deja rezultate excelente. “Am început un program de ameliorare pentru rasa Cal de Sport Românesc, cu material seminal de la cai celebri din Fran¡a”, spune Gheorghe Dima, director la Direc¡ia de Cre¿tere, Exploatare ¿i Ameliorare a Cabalinelor din cadrul Romsilva. “Avem deja un lot de vreo 50 de cålu¡i, de la un an la trei ani. Cei mai mari încep probele de testare. Vrem så cre¿tem performan¡ele actuale ale Calului de Sport Românesc. El este utilizat mai ales pentru probele de obstacole, unde am råmas un pic în urmå fa¡å de ¡årile din Vest, ¿i cal de cålårie pentru agrement. Vrem apoi så producem suficien¡i cai pentru pia¡a româneascå, orientatå tot spre Vest. Unii români cumpårå din Occident un cal cu 20-30.000 de euro, care, de regulå, nu e din cel mai bun soi. Am vrea så acoperim noi acest fragment de pia¡å, sco¡ând cai de valoare ¿i relativ mai ieftini. Va fi o ni¿å profitabilå pentru noi. Materialul seminal e scump, dar se plåte¿te monta certificatå.” Pentru o corectå documentare, am avut un lung dialog cu Daniel Råzvan Bålånicå, director executiv la Herghelia Jegålia din jude¡ul Cålåra¿i. Acest medic tânår s-a nåscut la Tudor Vladimirescu, jude¡ul Gala¡i, la 6 noiembrie 1984. A absolvit în 2009 Facultatea de Medicinå Veterinarå de la Ia¿i. Cam 5% din absolven¡i lucreazå în ferme zootehnice, ceilal¡i se aflå în cabinete pentru pisici ¿i câini, pe la direc¡iile sanitar-veterinare jude¡ene, în magazine veterinare. A ajuns printre cai în 2012, la Herghelia de la Tuluce¿ti, jude¡ul Gala¡i. “Practic, eu acolo sunt definitiv pe post, iar acum må ocup ¿i de Herghelia Jegålia. Lucrez câte douå-trei zile pe såptåmânå la fiecare”, spune Daniel Råzvan Bålånicå. De la Gala¡i la Jegålia, face douå ore cu ma¿ina. Profitul Agricol 13/2022

Daniel R\zvan B\l\nic\, director executivHerghelia Jeg\lia, jude]ul C\l\ra[i

Tuluce¿ti este cea mai nouå herghelie de stat din ¡arå. A fost înfiin¡atå în anul 1998 prin mutarea efectivului de cai Gidran de la Rådåu¡i la Tuluce¿ti. Acolo erau cantitå¡i mari de furaje. “La Tuluce¿ti avem 536 de hectare. Între timp, caii Gidran au fost muta¡i la Cislåu în 2011. Acum avem la Tuluce¿ti 16 iepe-mamå din rasa Cal de Sport Românesc, aduse de la Jegålia. Din 2012 pânå în 2019, nu aveam reproduc¡ie la Tuluce¿ti. Am decis så înfiin¡åm ¿i acolo un nucleu de Cal de Sport Românesc. Este un centru mai mic, cu doar trei grajduri. La Jegålia avem 9 grajduri. Aici cre¿tem un efectiv mediu de 240 de cai, din care iepe-mamå 66 din rasa Cal de Sport Românesc ¿i 14 Semigreu Românesc.” Cea mai profitabilå este rasa Calul de Sport Românesc. Semigreul se folose¿te doar la lucråri în gospodåriile ¡åråne¿ti. “Încet-încet, calul nu va mai fi folosit la muncile câmpului ¿i Semigreul nu mai este o raså vandabilå.”

Calul de Sport Românesc Herghelia Jegålia a fost înfiin¡atå în 1921. Cre¿tea cai din rasele Pur Sânge Arab ¿i Pur Sânge Englez pentru armatå. În1948, herghelia trece în propri-

etatea Ministerului Agriculturii. În 1953, este desfiin¡atå ¿i mutatå la Slobozia. În 1959, este reînfiin¡atå ca depozit de armåsari. Rasa Cal Românesc de Sport este creatå în baza unui proiect hipologic na¡ional, ini¡iat în ultimul sfert al veacului trecut pentru a produce un cal performant ¿i competitiv, destinat sportului ecvestru pentru disciplinele: sårituri peste obstacole, dresaj, proba completå de cålårie, dar, în acela¿i timp, un cal de ¿a, un cal de cålårie utilitar, adaptat condi¡iilor de mediu ¿i cerin¡elor cålåre¡ilor din România în diferite arii de utilizare: poli¡ie cålare, paradå, patrulare, educa¡ie ecvestrå, hobby, agrement etc. “În urmå cu 5 ani, am început un proiect de infuzie cu material seminal din rasa Selle Français, calul de sport francez”, spune directorul Bålånicå. Au fost ale¿i 4 armåsari pepinieri, campioni din rasa Selle Français. Doi ani s-au fåcut inseminåri cu doi din ei, iar în urmåtorii doi ani cu ceilal¡i doi. În consecin¡å, vom crea 4 linii diferite pentru a evita pe viitor consangvinizarea. Calul de Sport Românesc este o raså de sine ståtåtoare. F

Viorel PATRICHI 41

CRE{TEREA ANIMALELOR De-a lungul timpului, s-a pornit de la rasele Pur Sânge Englez, Pur Sânge Arab, cu Tråpa¿. Este o infuzie tot cu cal de sport. Inseminårile s-au fåcut pe câte 20 de iepe. S-a optat pentru infuzie pentru cå se amelioreazå mult mai bine, chiar dacå este de duratå. Urma¿ii se adapteazå mai u¿or, decât dacå am cumpåra cabaline din afarå ca så le folosim la reproduc¡ie. Aclimatizarea este unul din cele mai importante lucruri. “Nu ne-am permite så cumpåråm un armåsar pepinier Selle Français pentru cå poate så coste ¿i douå milioane de euro. O inseminare costå 1500 de euro în medie. Pentru o montå, se folosesc în general 3 paiete. Noi vom råmâne pe rasa româneascå de sport. Femelele F1 dintr-o linie vor fi încruci¿ate cu armåsari F1 din cealaltå linie. A¿a vor fi încruci¿a¡i armåsarii ¿i iepele din toate cele patru linii.”

Omologarea cailor La vârsta de trei ani ¿i jumåtate, caii sus¡in ni¿te probe de calificare în herghelie. Probele constau în såritura la liber la culoar ¿i o progresie de dresaj. Se face apoi bonitarea de cåtre Comisia na¡ionalå de clasare, care cuprinde speciali¿ti din cadrul Romsilva, de la Agen¡ia Na¡ionalå pentru Zootehnie ¿i de la Direc¡ia Sanitarå Veterinarå. Legea calului precizeazå cå trebuie så fie ¿i un medic veterinar în comisie. Armåsarii care trec probele intrå în categoria “armåsari de montå publicå. Unii råmân pentru testarea în sport, al¡ii devin armåsari pepinieri ¿i monteazå doar iepele din cadrul hergheliei. Iepele care ob¡in nota de trecere intrå în categoria iepe-mamå, urmând så dea probele de calificare. În primåvara urmåtoare, vor fi cuprinse în planul de împerechere. Caii de la Jegålia participå la concursurile na¡ionale de sårituri peste obstacole ¿i la probe complete: sårituri peste obstacole, cros ¿i dresaj. Avem speciali¿ti aici, inclusiv Monica Holdi¿, campioana na¡ionalå, lucreazå la Jegå42

lia ¿i la Herghelia de la Izvin.” Dacå furajul este de calitate, caii nu au probleme cu sånåtatea, spune directorul. Herghelia nu recolteazå armåsarii performan¡i. “S-a înfiin¡at o bancå de gene la Târgu-Mure¿, dar nu func¡ioneazå.” Nu ¿tie cine s-a mi¿cat mai încet acolo: Romsilva sau ANZ?

Subven¡ia cailor Crescåtorii vorbesc despre “indemniza¡ia de hranå”. Caii stau douå ore pe zi afarå. Iepele ¿i mânjii lor stau liberi în padoc. “Calul este un animal care are nevoie de mai multå afec¡iune. Legåtura cu omul este mult mai profundå. Trebuie så ne facem timp. Au nevoie de ¡esålaj zilnic, interac¡ioneazå cu omul, are memorie bunå.” Lovely Landaro are 6 ani ¿i este un roib ¡intat în frunte. Provine dintr-o însåmân¡are artificialå. Tatål este Calvaro. Zoltan este un murg de 10 ani. “Tratamente populare nu se mai folosesc. Pentru diaree fierbeau frunzå de salcâm. Pentru probleme articulare sau pentru copite îi dådeau prin apå rece curgåtoare. Argila era folositå la articula¡ii. Li se låsa sânge pentru alte boli. Bunicii mei aveau cai. Primul contact cu herghelia l-am avut în facultate, când mi-am ales lucrarea de licen¡å referitoare la reproduc¡ia cailor”.

Un cal bun se vinde aici cu 7.00015.000 de lei, fårå TVA. “Am dat cai tineri cu 3.000 de euro, dar pre¡ul lor de cost era dublu. Vindem ieftin ¿i datoritå faptului cå noi dåm numai minus variantele. Cele mai bune exemplare le oprim pentru reproduc¡ie. Minus variantele sunt stabilite în urma probelor de calificare. Se folosesc criterii de bonitare, nu genetice. Nu avem Pa¿te, nu avem Cråciun. În perioada fåtårilor ¿i în campaniile agricole, este foarte greu. Parcul de utilaje este pu¡in învechit ¿i nu am reu¿it så accesåm proiecte europene. Så vedem dacå vom putea så facem ceva prin noul PNDR. Din 2019, primim subven¡ie pe teren 180 de euro. În perioada 2014-2019 nu am prmit nimic pentru cå eram pe acela¿i CUI cu Romsilva ¿i se considera cå venitul din agriculturå nu reprezintå nici 5% din venitul total al companiei. ªanse de export avem destul de mari, mai ales dupå ce avem performan¡e în ameliorare. Landaro provine din doi armåsari care au fost campioni europeni. Am vrut så cre¿tem calitatea prin inseminare ¿i s-a mårit baza de selec¡ie.” Jegålia are 54 de angaja¡i, iar Tuluce¿ti - 18. Inseminårile se fac cu o echipå din afara hergheliei. În luna mai, Herghelia de la Jegålia va gåzdui un concurs de curse cu obstacole, care va dura trei zile.

Profitul Agricol 13/2022

MA{INI & UTILAJE Un Gigant dedicat prelucr\rii solului Un singur cadru multifunc¡ional pentru utilizarea diferitelor echipamente pentru prelucrarea solului? Da, existå, ¿i vorbim aici de sistemele purtate Gigant 10 ¿i Gigant 12, produse de Lemken ¿i distribuite în România de Dicor Land.

Gigant 10 ¿i Gigant 12 asigurå posibilitatea de a utiliza diferite utilaje Lemken pe o singurå osie. Ambele echipamente sunt prevåzute cu douå sisteme hidraulice de cuplare în trei puncte pentru a fi ata¿ate grapele cu discuri compacte Heliodor sau Rubin, cultivatorul cu discuri Smaragd sau combina¡ia pentru pregåtire a patului germinativ System-Kompaktor, în func¡ie de tipul de lucrare pe care fermierul î¿i propune så o efectueze. Aceastå adaptabilitate economise¿te cheltuielile de investi¡ii pentru ¿asiu, sistemele de frânare si sistemele hidraulice de rabatare ale utilajelor ata¿ate. De asemenea, asigurå posibilitatea de folosire individualå a utilajelor ata¿ate, fårå sistemul purtat, cu tractoare standard cu puteri mai mici.

Cele douå sisteme de cuplare în trei puncte ¿i unitå¡ile de lucru individuale oferå urmårirea preciså a conturului solului, fapt ce asigurå o adâncime uniformå de cultivare ¿i un consum redus de combustibil. Un alt avantaj îl constituie ¿i faptul cå pe suprafa¡a cultivatå nu råmân urme de ro¡i, deoarece acestea ruleazå în partea din fa¡å a utilajelor ata¿ate. Pe de altå parte, sistemul Gigant, de exemplu, poate fi transportat pe ¿osele în mod sigur ¿i simplu, deoarece are o lå¡ime de transport de maximum 3 m, în toate combina¡iile de echipare. Pentru performan¡e sporite de lucru, Lemken oferå modulul Gigant cu lå¡imi de lucru între 8 ¿i 12 m. În ceea ce prive¿te ata¿area de utilaje, douå combinatoare System-Kompaktor pentru prelucrarea patului germinativ, de exemplu, cu lå¡imi de lucru de 2x4 m, 2x5 m sau 2x6 m, pot fi montate la cuplajele cu trei puncte. Datoritå compensårii oscila¡iilor articula¡iilor inferioare, zonele de lucru individuale se adapteazå la sol în mod optim ¿i independent. Articula¡iile inferioare sunt concepute astfel încât, în pozi¡ia de transport, segmentele echipamentului se sprijinå pe cadrul de bazå fårå så se clatine.

Arpad DOBRE

Amazone: Locul 4 în rândul producåtorilor de top Barometrul de imagine realizat de Societatea Germanå pentru Agriculturå (DLG) pentru anii 2021- 2022 l-a desemnat pe producåtorul Amazone drept unul dintre cei mai buni constructori de ma¿ini ¿i echipamente agricole. Astfel, conform evaluårilor, Amazone ocupå locul 4, ca ¿i la precedentul barometru. La ultimul sondaj au participat 664 de directori de companii, iar prin acest instrument, DLG evalueazå periodic gradul de popularitate ¿i imaginea celor mai importante mårci din sectorul agricol din Germania. IPSO Agriculturå: Atuurile tractoarelor John Deere 6R Tractoarele John Deere din seria 6R din portofoliul IPSO Agriculturå au performan¡e ridicate pe câmp, la transport ¿i la utilizarea tehnologiilor agricole de precizie. Atuurile acestora sunt:1-Click-Go AutoSetup - timp redus de configurare a tractorului, Ejoystick - o nouå manetå pentru folosirea încårcåtorului frontal, sistem de cântårire în mi¿care, func¡ia IPM - putere suplimentarå în aplica¡ii hidraulice ¿i transport, transmisii AutoQuad Plus, AutoPowr, CommandQuad care reduc consumul de carburant. NHR Agropartners: Combine pentru recoltare de calitate Pentru un recoltat eficient, rapid ¿i de calitate, NHR Agropartners oferå fermierilor posibilitatea achizi¡ionårii combinelor Deutz-Fahr din seriile C5000 (175 CP), C6000 (230-250 CP), C7000 (309-340 CP) ¿i C9000 (395 CP). Iatå câteva avantaje majore: raport calitate-pre¡ foarte bun, combinå confortabilå, comenzi ergonomice ¿i intuitive, realizare u¿oarå a reglajelor, gresare centralizatå, intervale mari de între¡inere tehnicå, calitate foarte bunå a boabelor, suportul unei echipe profesioniste. Profitul Agricol 13/2022

MA{INI [i UTILAJE

Ce alege]i - anvelope radiale sau cu cut\ înclinat\? Anvelopele radiale sunt, în general, alegerea idealå pentru echipamentele agricole, deoarece, datoritå structurii interioare, oferå rezisten¡å sporitå, ciclu de via¡å extins, productivitate ridicatå, economie de combustibil. Dar ¿i anvelopele cu cutå înclinatå au avantajele lor, iar BKT are numeroase game ¿i modele din ambele categorii, pentru ca fermierii så aleagå în cuno¿tin¡å de cauzå.

exemplu, în cazul utilajului pentru cultivarea ¿i aratul solului, anvelopele radiale oferå o rezisten¡å scåzutå la rulare, asigurând un nivel mai redus ¿i mai uniform de uzurå, în compara¡ie cu celelalte. Aceasta înseamnå ¿i economii mai mari de combustibil pentru fermier. Anvelopele radiale au o amprentå mai mare pe sol, fa¡å de cele cu cutå înclinatå, ceea ce permite o distribu¡ie mai bunå a greutå¡ii echipamentului, limiteazå compactarea terenului agricol, men¡ine bunåstarea culturilor ¿i spore¿te recoltele. De regulå, la folosirea unei presiuni identice sau mai reduse, anvelopele radiale au o capacitate de încårcare superioarå fa¡å de cele cu cutå înclinatå. În plus, cele radiale echipate cu tehnologiile VF ¿i IF pot transporta Profitul Agricol 13/2022

încårcåturi mai grele la presiuni mai mici decât anvelopele standard. Comparativ, anvelopele cu cutå înclinatå trebuie så fie utilizate adesea la presiune maximå pentru a nu le deteriora carcasa. Totodatå, anvelopele radiale pot atinge viteze de peste 40 km/h la presiunea corectå, permi¡ând utilizatorilor så optimizeze timpii de deplasare.

Arpad DOBRE

Anvelope radiale De-a lungul timpului, BKT a dezvoltat mai multe tipuri de anvelope radiale pentru echipamente agricole, printre care se remarcå: RIB 713, cu talon din o¡el, echipatå cu tehnologia IF, capabilå så sus¡inå încårcåturi mai grele la presiuni mai mici. Categoria de vitezå “D” (65 km/h - 40 mph) permite deplasarea rapidå pe ¿osea. SR 713, rezistentå, cu structurå în întregime din o¡el, tehnologie VF, asigurå reducerea compactårii solului. AW 711, cu versiuni standard, IF sau VF, a fost proiectatå special pentru echipamente mari destinate aratului ¿i semånatului. Rezisten¡a reduså la rulare la deplasarea pe ¿osea asigurå economii semnificative de combustibil.

Anvelope cu cutå înclinatå Anvelopele cu cutå înclinatå au propriile merite, printre care rezisten¡a la uzurå ¿i capacitatea de a amortiza ¿ocurile laterale. BKT oferå ¿i modele cu cutå înclinatå adecvate pentru cele mai diverse utilizåri, de la deplasarea pe paji¿ti pânå la transportul furajelor ¿i remorcarea preselor de balotat fân: I-1, o anvelopå de mare vitezå, proiectatå special pentru transportul pe câmp ¿i pe ¿osea, capabilå så optimizeze timpii de deplasare. RIB 774 are un ciclu de via¡å lung ¿i o capacitate ridicatå de încårcare, fiind proiectatå în special pentru prese de balotat balo¡i mari ¿i rotunzi. AW 708 este deosebit de rezistentå la tåieturi, cråpåturi ¿i deplasarea pe miri¿te. 45

Buldoexcavatorul B100, un 2 în 1 Activitå¡ile din agriculturå, horticulturå, peisagisticå, pânå la cele de drenaj ¿i irigare necesitå echipamente multifunc¡ionale ¿i eficiente din punctul de vedere al costurilor de func¡ionare. Buldoexcavatoarele New Holland seria B100 D din oferta AgroConcept au toate aceste calitå¡i, oferind func¡iile ¿i rezisten¡a unui încårcåtor frontal compact ¿i precizia unui excavator performant într-un singur utilaj.

Aceste echipamente pot efectua eficient o serie de opera¡iuni: încårcare, nivelare, manipulare, ridicare, excavare, såpare, plantare, forare, iar lista poate continua. Iatå, pe scurt, câteva dintre atuurile acestor echipamente: - Motor FTP F5, de 98-111 CP, ce respectå cerin¡ele normei de poluare Stage V, cu sistem de post-tratare HieSCR2 ce nu necesitå între¡inere ¿i oferå putere ¿i cuplu maxim cu emisii reduse, transmisie mecanicå în 4 trepte, axa spate cu diferen¡ial blocabil 100%. - Încårcåtor disponibil în configura¡ie cu bra¡ încårcåtor drept (SLA) sau 46

curbat (TC), sistem “Glide Ride” pentru reducerea oscila¡iilor cupei în timpul deplasårii, cupa încårcåtorului este multifunc¡ionalå, cu din¡i ¿i capacitate de 1 mc, capacitate maximå de ridicare 3.553 kg. - Excavator cu comenzi mecanice pentru bra¡ul de excavare, cupå de excavare de 610 mm, adâncime de såpare 4.665 mm /5.880 mm (bra¡ retras/extins). - Cabinå confortabilå, antifonatå ¿i sigurå, cu mai mult spa¡iu, ergonomie ¿i vizibilitate îmbunåtå¡ite, dispune de aer condi¡ionat ¿i încålzire. Eficien¡a ¿i reducerea consumului de carburant ¿i a timpilor de inactivitate au fost, de asemenea, avute în vedere de inginerii New Holland la realizarea noii game D100, care include 3 modele: B100 D (98 CP), B110 D (111 CP), B115 D (111 CP, cu virare pe ambele pun¡i, inclusiv cu deplasare în lateral, tip “crab”). Dotårile standard includ: ECO Mode Fuel Economy (sistem ce limiteazå tura¡ia motorului la 1.800 rpm), autoidle (sistem automat ce permite motorului så revinå la tura¡ia de relanti, pentru economie de carburant) ¿i auto-shutdown (sistem ce opre¿te func¡ionarea motorului dupå o perioadå, reglabilå, de func¡ionare la relanti). Multe ferme au nevoie de încårcåtoare capabile så efectueze un numår

mai mare de opera¡iuni, nu doar cele legate de mutarea materialelor vrac. Alte activitå¡i suplimentare, cum ar fi încårcarea cu material ¿i nivelarea, manevrarea obiecte lungi ¿i grele (trunchiuri de arbori ¿i stâlpi de beton) au nevoie de un tractor cu întreaga putere ¿i trac¡iune care ajutå la împingerea sau mutarea materialelor ¿i a obiectelor. Cele din gama D100 pot fi echipate cu cupe de diverse mårimi ¿i cu ata¿amente diverse, inclusiv cu furci reglabile rabatabile, pentru manipularea sarcinilor paletizate, fårå a fi necesar un utilaj specializat. Buldoexcavatoarele pot fi dotate cu o gamå variatå de cupe ¿i pentru activitatea de excavare, pentru curå¡area cursurilor de apå, pentru taluzare ¿i alte opera¡iuni. De asemenea, pot fi utilizate cu foreze pentru stâlpi, ciocane hidraulice ¿i multe alte echipamente. Raza de lucru a bra¡ului standard sau telescopic de excavare, ce ajunge pânå la 6.965 mm, permite ob¡inerea unei adâncimi de såpare comparabilå cu cea a excavatoarelor conven¡ionale. La toate acestea se adåugå cabina reproiectatå care este echipatå cu scaun încålzit ¿i cu pânå la zece lumini de lucru cu LED ¿i proiectoare laterale exterioare montate pe plafon, pentru lucrul eficient chiar ¿i dupå låsarea întunericului.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 13/2022

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier

Ministru al Agriculturii, caut agend\ legislativ\ Deja au trecut peste 4 luni de la numirea actualului ministru al Agriculturii ¿i må întreb dacå am putea så facem un mini bilan¡, privind doar agenda legislativå. Am avut în vedere, la redactarea acestui material, o posibilå agendå legislativå desprinså din nevoile agriculturii române¿ti a¿a cum rezultå din ac¡iunile ¿i declara¡iile ministrului Agriculturii din ultima perioadå.

convins cå ¿i în celelalte sectoare agricole sunt astfel de nevoi legislative. În cazul meu må intereseazå doar aspectele strategice ale activitå¡ii ministrului Agriculturii, deoarece activitatea executivå este ¿i ea importantå, dar aceasta ar trebui pasatå mai mult secretarilor de stat, iar ministrul, ca titular ¿i parte a Guvernului, ar trebui så se ocupe în special de viziunea macroeconomicå a agriculturii. Nu trebuie uitat cå suntem în perioada în care PNS-ul a fost depus la Comisia Europeanå, de unde se a¿teaptå observa¡iile, negocierea acestora, apoi binecuvântarea (scuza¡i, aprobarea) ¿i apoi se va trece la implementarea acestuia.

-am gândit la acest lucru ¿i por nind de la faptul cå MADR a solicitat asocia¡iilor profesionale så înainteze câte un decalog de probleme legislative, care, dupå discu¡ii ¿i analize, så ajute la crearea unei foi de parcurs pentru perioada urmåtoare. ¥n opinia mea, trebuia procedat invers: ministerul ar fi trebuit så propunå agenda legislativå în func¡ie cu obiectivele avute în vedere ¿i nevoile de implementare identificate, iar apoi aceastå listå de måsuri legislative så fie supuså dezbaterii cu mediul asociativ ¿i alte autoritå¡i implicate în respectivele activitå¡i.

Personal, a¿ fi dorit så aud din partea ministrului o listå de prioritå¡i legislative care så permitå implementarea în bune condi¡ii a prevederilor din PNS. De exemplu, despre modalitatea prin care se va reglementa ¿i înfiin¡a sistemul de management al riscului, måsurå men¡ionatå ¿i cerutå foarte frecvent, mai ales începând cu anul 2020, de cåtre fermieri. Sunt ferm convins cå mul¡i agricultori ar vrea så cunoascå modul de implementare a ideii de re¡inere obligatorie a 3% din subven¡iile directe pe suprafa¡å, în favoarea unei noi societå¡ii de asigurare înfiin¡atå de stat.

Trebuie precizat cå må voi opri în special la måsurile legislative legate de agriculturå în general ¿i de produc¡ia vegetalå în special, fiindu-mi mai la îndemânå ca ¿i cunoa¿tere, dar sunt ferm

O altå måsurå legislativå necesarå ar fi, a¿a cum ¿i MADR recunoa¿te ¿i mediul asociativ cere, modificarea legii îmbunåtå¡irilor funciare. Aici chestiunea este mult mai pro-

fundå, adicå, pe lângå reglementarea prevederilor privind dreptul de servitute în reabilitarea infrastructurii secundare, ar fi trebuit modificate ¿i numeroasele probleme legate de constituirea, dezmembrare, desfiin¡area sau func¡ionarea organiza¡iilor udåtorilor (OUAI), unde se pot întâlni numeroase situa¡ii anacronice. Po¡i avea un OUAI care are un singur membru, dar trebuie så aibå director, consiliu de administra¡ie, cenzori ¿i angaja¡i, dar el poate avea în exploatare o singurå sta¡ie de punere sub presiune. Astfel ajunge ca så aibå costuri mai mari decât sporul de produc¡ie ob¡inut prin irigare. În altå ordine de idei, sunt foarte multe OUAI care sunt efectiv în insolven¡å, fo¿tii membrii au dispårut economic sau s-au retras, iar cei care ar vrea så le preia ¿i så le punå în func¡iune au foarte multe piedici legislative care trebuie depå¿ite prin modificarea legilor actuale. Nu în ultimul rând, legisla¡ia trebuie adaptatå încât så poatå permite ¿i realizarea noilor sisteme de iriga¡ii locale, lucru dorit ¿i prevåzut prin noul PNS, dar aspect care necesitå, pe de-o parte, crearea unui cadru cuprinzåtor privitor la accesul surselor de apå supraterane în comun de mai mul¡i beneficiari. ¥n condi¡iile în care nu to¡i vor avea acces direct la apå, iar atunci va trebui så se creeze o infrastructurå comunå, dar administratå cum? Cine ¿i cum va realiza ¿i aproba proiectul de amenajare a unui nou sistem de iriga¡ii, astfel încât så prevadå o dezvoltare mai largå a acestuia? Profitul Agricol 13/2022

OPINII Mergând mai departe cu proiectele legislative, nu trebuie uitatå legea arendei. Cum altfel så aibå fermierii curajul så investeascå în sistemul de iriga¡ii, în achizi¡ia de tehnologii performante, în dezvoltarea ¿i diversificarea activitå¡ii, inclusiv dezvoltarea zootehniei, legumiculturii, pomiculturii sau viticulturii, toate aceste domenii însemnând investi¡ii mari cu duratå de recuperare îndelungatå? Trebuie men¡ionat cå posibilitatea realizårii de sisteme locale de iriga¡ii sau repararea celor existente de fermierii mici, mijlocii sau mari nu se poate face fårå a avea o predictibilitate a investi¡iilor realizate. În acela¿i timp, ¿i proprietarii trebuie så se simtå proteja¡i, astfel încât o viitoare lege a arendei cuprinzåtoare, poate ¿i trebuie så ofere un echilibru necesar între arendatori ¿i arenda¿i, dar pentru asta trebuie voin¡å politicå ¿i coordonare între cei care gândesc politicile agricole, cum este MADR, ¿i cei care realizeazå legisla¡ia, adicå Parlamentul. Dar pentru asta trebuie så se renun¡e la vechile ¿i jalnicele scuze, cå mereu al¡ii sunt de vinå, adicå eu, Minister, nu pot face legi, iar Parlamentul nu poate modifica politicile agricole propuse de minister, de¿i ambele autoritå¡i sunt conduse de politicieni care sunt din acela¿i partid. Dacå ar fi så mergem mai departe poate ar trebui gândite ¿i modificåri ale Codului Civil privitoare la succesiunea terenurilor agricole ¿i så se gândeascå formule de împiedicarea divizårii proprietå¡ilor agricole, dar ¿i måsuri pentru urgentarea ¿i finalizarea cadastrårii terenurilor agricole din ¡ara noastrå. Tot a¿a ar trebui poate så trecem ¿i la realizarea unei legisla¡ii cuprinzåtoare a învå¡åmântului agricol, dar ¿i a profesionalizårii celor care administreazå afacerile din agriculturå. Nu trebuie decât så luåm exemplul altor bresle, cum este cazul medicilor, notarilor, aviatorilor, profesorilor sau al Profitul Agricol 13/2022

avoca¡ilor. Cred ¿i sus¡in cå agricultura necesitå expertizå profesionalå ca oricare dintre profesiile amintite. În opinia mea nici nu în¡elegem acum cât råu a fåcut actualul ministru sectorului agricol prin faptul cå nu numai cå nu a dorit dezvoltarea profesionalizårii celor care conduc afacerile din agriculturå ¿i iau deciziile tehnice, dar a eliminat ¿i bruma de reguli care erau în favoarea acestor lucruri, astfel încât expresia ,,la fotbal ¿i la agricultura se pricepe orice” så råmânå valabilå. Poate, dacå trecem la o altå problemå de reglementat legal, ar fi trebuit så se decidå odatå ¿i ministerul ¿i ministrul Agriculturii så nu se mai ascundå dupå fel de fel de eschive ¿i så î¿i facå cunoscute solu¡iile legale pentru revigorarea sectorului de cre¿tere a porcinelor, sau, dacå nu au solu¡ii (a¿a cum se prezintå situa¡ia pânå în prezent), så iaså bårbåte¿te în fa¡å ¿i så recunoascå faptul cå nu au nici un fel de solu¡ii la situa¡ia existentå ¿i så transmitå tuturor celor care î¿i riscå banii în aceste afaceri cå sunt pe cont propriu ¿i cå vor trebui så se descurce cum pot. Dar aici, pe lângå prevederile legale privind cre¿terea porcului, ar fi trebuit så se facå schimbåri ¿i în legisla¡ia de organizare ¿i func¡ionare a ANSVSA, care are destul de multe goluri. Ar trebui så nu uitåm cå avem importuri, ¿i nu pu¡ine, de produse neconforme de carne de pui, legume, fructe, conserve, ceea ce aratå cå sunt destul de multe probleme de reglementat. Lipse¿te o legisla¡ie privitoare la dezvoltarea unor sectoare importante pentru sectorul agricol ¿i alimentar. Aici a¿ avea în vedere o lege a ajutorului de stat pentru investi¡ii strategice, cum ar fi cele pentru îngrå¿åminte chimice, procesarea legumelor ¿i fructelor, mai ales a celor foarte importante pentru noi, cum ar fi procesarea oleaginoaselor gen floarea-soarelui ¿i soia, leguminoaselor pentru boabe gen nåut, linte, fasole, apoi poate ar fi fost de interes dezvoltarea fabricilor de conserve

de legume ¿i fructe în marile bazine producåtoare. Nu ar fi fost lipsit de interes acordarea de stimulente financiare pentru fabrici de deshidratare ¿i granulare a lucernei, care are o pia¡å importantå la export, dar ar fi fost beneficå ¿i pentru pia¡a internå. Vremurile ne aratå ce bine ar fi fost dacå am fi avut o strategie energeticå pentru agriculturå, astfel încât legisla¡ia så fi prevåzut de mult cåi simplificate pentru realizarea la nivel de fermå de instala¡ii fotovoltaice, eoliene, dar mai ales pe biomaså. Sigur, sprijinite prin måsuri financiare, asta deoarece, dintre formele de energie regenerabile, doar hidro ¿i biomasa pot echilibra sistemul energetic, mai ales atunci când nu avem soare sau nu bate vântul. Måsuri legislative pot så fie mult mai multe, plus cå nu am preten¡ia cå acestea ar fi unice sau cele mai bune, dar oricum cele men¡ionate în prezentul material reprezintå mult mai mult decât propunerea Ministerului Agriculturii, care, cu to¡i angaja¡ii de care dispune, nu a putut realiza måcar o listå de proiecte pentru perioada urmåtoare. Nu-i påcat de salariile plåtite? Ceea ce este mai grav este faptul cå personal estimez cå perioada propice så se mai facå ceva din punct de vedere legislativ ar fi maxim 1 an, deoarece apoi se apropie rundele de alegeri din 2024, iar cu cca 6 luni înainte coali¡ia cred cå se va destråma. Fiecare va spera cå aruncatul nerealizårilor în cârca partenerilor de coali¡ie va duce la câ¿tigarea alegerilor. Oricum, mai avem 8 luni pânå la intrarea în vigoare a noului PNS ¿i cred din ce în ce mai tare cå va fi un nou start ratat din punct de vedere legislativ implementarea acestui program, dar asta corelat cu un mediu asociativ din ce în ce mai imobil, datorat unor cauze despre care vom vorbi.

LOCURI DE MUNC| Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS pentru ocuparea urmåtoarelor posturi:

1 post: Asistent cercetare ¿tiin¡ificå - Laboratorul Tehnologii pomicole - protec¡ie fitosanitarå Perioadå: determinatå (1 an). Normå întreagå. Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în: Horticulturå sau Biologie; - Media de absolvire: minim 8,00; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-Office, editare texte ¿i graficå computerizatå; - Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå/conversa¡ie).

1 post: Asistent - Laboratorul Înmul¡irea plantelor pomicole-virusologie Perioadå determinatå (1 an). Normå întreagå. Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii medii absolvite cu diplomå de bacalaureat ¿i/sau Certificat de calificare profesionalå „Tehnician protec¡ia plantelor”; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-Office, editare texte ¿i graficå computerizatå.

1 post: Muncitor calificat Il - Laboratorul Geneticå ¿i ameliorare pomi, arbu¿ti fructiferi ¿i cåp¿un Perioadå determinatå (1 an). Normå întreagå. Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii generale/medii, cu diplomå de absolvire; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare.

Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti-Måråcineni. 14.04.2022 - ora 16.00 - termen-limitå de depunere a dosarelor de concurs 27.04.2022 - ora 10.00 - proba scriså 29.04.2022 - ora 10.00 - proba interviu 03.05.2022 - ora 15.00 - afi¿are rezultate finale Pentru înscrierea la concurs, candida¡ii vor prezenta un dosar de înscriere ce va con¡ine: cererea de înscriere la concurs, copii acte de identitate, copii ale documentelor care så ateste nivelul studiilor, specializåri, carnet de muncå sau, dupå caz, adeverin¡ele care atestå vechimea în muncå, cazierul judiciar, adeverin¡å medicalå care så ateste starea de sånåtate eliberatå cu cel mult 6 luni anterior concursului, Curriculum vitae (model Europass). Detalii privind condi¡iile specifice de concurs, tematica ¿i bibliografia sunt disponibile

la tel.: 0248.278.066 între orele 08:00-16:00 50

Profitul Agricol 13/2022

LOCURI DE MUNC|

Asocia¡ia Industriei Semin¡elor din România (AISR) scoate la concurs pozi¡ia de

Director Executiv Responsabilitå¡ile func¡iei de director executiv: – Elaborarea ¿i implementarea planurilor strategice ¿i de ac¡iune ale Asocia¡iei, aprobate de cåtre organele de conducere ale Asocia¡iei; – Elaborarea, implementarea ¿i urmårirea bugetelor alocate; – Permanentå rela¡ionare cu membrii existen¡i ¿i/sau viitori, alte persoane fizice sau juridice, autoritå¡i na¡ionale ¿i europene, organiza¡ii ¿i asocia¡ii similare sau conexe din domeniul agri-business; – Efectuarea actelor de administrare ¿i conservarea bunurilor Asocia¡iei în numele ¿i pe seama AISR, cu aprobarea membrilor Asocia¡iei.

Cerin¡ele pentru pozi¡ia de director executiv al AISR: – Aptitudini foarte bune de comunicare; – Bune abilitå¡i de public speaking; – Bune abilitå¡i de rela¡ionare în cadrul Asocia¡iei; – Experien¡å în domeniul Agribusiness de cel pu¡in 5 ani de zile; – Experien¡a într-o pozi¡ie de conducere de cel pu¡in 3 ani de zile; – Competen¡e rela¡ii externe Agribusiness (autoritå¡i, asocia¡ii etc.); – Bune abilitå¡i de planificare, organizare; – Gândire creativå; – Microsoft Office (Excel, Power Point, Word) – nivel avansat; – Limba engleza – nivel avansat (scris & vorbit); – Studii superioare; – Disponibilitate deplasåri interne & externe.

Vå rugåm så transmite¡i CV pânå la data de 25 aprilie 2022 la adresa: office@aliantasemintelor.ro Toate aplica¡iile vor fi tratate confiden¡ial. La AGX ne plac oamenii care ¡in agricultura româneascå în top, dar ne plac ¿i cifrele, mai ales atunci când ele sunt fiabile, raportate inteligent la timp ¿i aratå bine, cu profit ¿i cashflow pozitiv. Recrutåm

Chief Financial Officer pentru un important jucåtor la nivel na¡ional de pe pia¡a inputurilor agricole cu valoare adåugatå, aflat într-o expansiune profitabilå exponen¡ialå, bucurându-se de încrederea agricultorilor ¿i a investitorilor, dar ¿i de o conjuncturå favorabilå tehnologiilor R&D propuse agriculturii.

Candidatul potrivit: • Are o personalitate puternicå ¿i e competent så facå un management financiar eficient 360˚. • Gânde¿te strategic ¿i este capabil så îmbine mai multe surse alternative de finan¡are pentru sus¡inerea proiectelor de dezvoltare ¿i investi¡ii. • Competen¡e dovedite de lucru cu standardele IFRS timp de minim 3 exerci¡ii financiare, de preferin¡å într-o firmå listatå multina¡ionalå cu problematici de consolidåri ale rezultatelor financiare. • De preferat så månânce agricultura pe pâine. • Îi place “pe sticlå” la TV ¿i PR-ul, dar este ¿i un lider recunoscut “acaså”, în sânul organiza¡iei.

Responsabilitå¡i: • Supravegheazå ¿i armonizeazå departamentele care îi sunt în subordine: audit ¿i contabilitate. • Manageriazå direct rela¡iile cu båncile, dar ¿i cu auditorii Big4. • Face parte din Board-ul strategic al firmei ¿i va raporta Consiliului de Administra¡ie. Pachetul de compensa¡ii ¿i beneficii cuprinde toate elementele pentru ca motiva¡ia viitorului CFO så råmânå la cele mai înalte cote de-a lungul întregului an ¿i pentru a atinge performan¡a scontatå. Profitul Agricol 13/2022

Aplicå acum confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com sau sunå la 0743.488.022 51

PAGINA DE HOBBY

V=natul ;n bucate (11) Graurul La vremea aceasta de primåvarå tot mai ståpânå pe energiile desferecate ale påmântului, nu doar noroco¿ii posesori de livezi, ci ¿i citadinii se bucurå de cântecul modulat al primilor grauri reîntor¿i la ba¿tinå de peste måri ¿i ¡åri. Cenu¿iul ora¿elor s-a înviorat de când aceste påsåri au descoperit în pådurile stâlpilor de beton perfora¡iile înalte pe care le-au asimilat scorburilor din codrii båtrâni de odinioarå. În virtutea acestui tipar comportamental, ei au ajuns så cuibåreascå fårå nici o rezervå în vecinåtatea oamenilor ¿i a vehiculelor gålågioase, în smog ¿i la cheremul ciorilor grive, tot mai interesate de aceastå surså de hranå aflatå la îndemânå, sub forma ouålor ¿i puilor la fel de oportuni¿tilor grauri. La vremea când podgoriile prind a se pârgui, încep så se închege ¿i stolurile graurilor, întunecând cerul. Pare cå întreg neamul lor s-a ridicat dintr-odatå asupra lumii, amenin¡ând så umbreascå pe vecie påmântul. Dar, la fel de surprinzåtor pe cum a apårut, ca un nor de furtunå, roiul negru se pierde în zare, pentru a pustii alte vii, alte livezi, cu mul¡imea pliscurilor. Fermecat de fine¡ea manevrelor de naviga¡ie ale miilor de grauri ce zboarå laolaltå, marele naturalist Buffon e convins cå totul se executå „cu o disciplinå militarå ¿i sub ordinele unui ¿ef”. SpecProfitul Agricol 13/2022

tacolul sincronizårii perfecte a nenumåratelor perechi de aripi, în volte ¿i viraje ame¡itoare, e, într-adevår, fascinant. Socotind ipoteza unei rigori cazone drept fantezistå, trebuie så dåm totu¿i dreptate magistrului în privin¡a existen¡ei unei entitå¡i diriguitoare (asemenea acelui „spirit al stupului” denumit astfel de M. Maeterlinck), care transformå dezordonata mul¡ime în organism de sine ståtåtor. Ochiul de artist al lui Al. Odobescu, autor al rafinatului eseu „Pseudokyneghetikos”, ne desfatå scriind despre grauri cå „se scoalå to¡i deodatå cu mare volburå ¿i trec repede ca un nor negru îndesat, se amestecå printre porumbei ¿i printre ciori, se domesticesc bine în colivie, ba chiar, dacå îi pui în pension, înva¡å fran¡uze¿te, pronun¡ând gras litera r, întocmai ca la Paris”. Cât prive¿te specificul acestor rânduri, acela¿i autor, de¿i lipsit de veleitå¡i cinegetice, ne încredin¡eazå cå graurii au „un gust foarte bun ¿i mai ales un miros de vânat din cele mai plåcute”. De aceea, tot el nu ezitå så ne povå¡uiascå: „Nu cåuta la cele ce zic autorii ¿i, când vei da peste stoluri de grauri, împu¿cå, fårå dispre¡, cât vei putea mai mul¡i.” Înaripa¡i de entuziasm, så nu urmåm, totu¿i orbe¿te aceastå pova¡å lipsitå de sim¡ul måsurii, ci så aducem la cuhnie ofranda unui singur ciochinar, ca un ciorchine cu boabe negre ¿i parfu-

mate de coarnå. ºin minte cå, într-un cvartet de pu¿ti agere ¿i mereu puse pe fapte mari, am ochit de departe insula de stuf peste care se a¿ternuse pentru înnoptat pânza cernitå a unei incomensurabile escadrile de grauri. Cu toate precau¡iile noastre, nu am trecut neobserva¡i: santinelele au dat de departe alarma, iar vuietul de reactor al miilor de aripi erupte în våzduh la unison aproape cå ne-a paralizat pentru o clipå, astfel cå cele opt focuri azvârlite concomitent în aer abia dacå au agå¡at poala imensei tornade vii. A¿a se face cå anevoie am izbutit så încropim laolaltå materia primå pentru mult jinduita punere în operå a unei re¡ete clasice.

Pilaf de grauri Se curå¡å douåzeci de grauri ¿i se fierb în apå cu pu¡inå sare, luându-se de pe foc dupå întâiul clocot. Separat, întro crati¡å, se pun un pahar de orez spålat, un pachet de unt ¿i trei pahare din zeama în care au fiert påsårile. Când orezul s-a påtruns, se adaugå mirodenii dupå gust, verdea¡å tocatå mårunt, pulpa tåiatå felii de la treizeci de måsline ¿i graurii, dupå care vasul se då la cuptor, unde se laså un sfert de ceas la foc molcom. Pilaful se consumå cald, cu parmezan ras ¿i bure¡i mura¡i, în tovårå¿ia credincioaså a câtorva ulcele de tulburel parfumat ¿i nåbådåios.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei. Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini. 12 - 15 mai Are loc ExpoAgroUtil, expozi¡ie organizatå de Camera de Comer¡, Industrie, Naviga¡ie ¿i Agriculturå Constan¡a. 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole.

Fermierii din Ruanda devin proprietarii unei fabrici de ceai O funda¡ie de caritate a magna¡ilor britanici Ian Wood ¿i Lord David Sainsbury a cedat controlul celei mai mari fabrici de ceai din Ruanda unui grup de cinci mii de mici fermieri locali. Fabrica din ora¿ul Mulindi a fost privatizatå de guvern în anul 2012, iar funda¡ia Wood a devenit principalul ac¡ionar al companiei. “A fost un proiect dificil încå de la început, dar eficien¡a ¿i veniturile fermierilor au crescut substan¡ial dupå investi¡ii în tehnologie modernå ¿i programe de instruire. Suntem încânta¡i så le dåruim fermierilor o companie stabilå ¿i profitabilå, vom continua så îi sus¡inem un timp ¿i de acum înainte”, a declarat Ian Wood, care se ocupå cu afaceri în domeniul petrolier. Filantropii au investit 11,5 milioane de lire sterline în modernizarea fabricii ¿i au

reu¿it så dubleze venitul fermierilor ¿i capacitatea de produc¡ie, care a crescut de la 60 la 120 de tone de frunze de ceai verde pe zi. Gerardine Mukeshimana, ministrul Agriculturii din Ruanda, a declarat cå ceremonia de cedare a proprietå¡ii este “un eveniment istoric” ¿i sperå cå fabrica va continua så se dezvolte. Micii fermieri asigurå douå treimi din produc¡ia de ceai din Ruanda ¿i se estimeazå cå aproape 300.000 de localnici lucreazå direct sau indirect în acest sector.

ORIZONTAL: 1) Ne prime¿te cu buchetul – Såråcie… cu lustru; 2) Exemple de via¡å ra¡ionalå – Servit cu pu¡inå bere; 3) Team 9 10 misogin! – Deschise spre lume; 4) ºin carne proaspåtå – Fief de boier. 5) Åsta-i moldovean – Dau din umeri; 6) Argintiul otråvitor – Una din Strehaia! 7) Se prinde u¿or; 8) Merg cu încetinitorul; 9) Cei care se dau în vânt – Debut la Oscar! 10) Învå¡at cu munca.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå între expozi¡iile agricole de la noi. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier.

1 2 3 4 5

6 7 8 9 10

15 - 17 septembrie Forest este o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 54

Solu¡ia careului din Nr. 13/2022 ORIZONTAL: DUNAREA - AM; ENOT - ROABA; LITERA - CAM; ITA - ATARNA; CA - STANIOL; ARATA - ARSI; T - CANALE - G; ERETICI - ZU; SARI - ISTET; AMBIENTALA.

VERTICAL: 1) Î¿i face felul… cu ¿oricioaicå – Proprietarul unei mine închise; 2) Se încheie cu strângeri de mâini – Hambar gol! 3) Diminea¡a... pe scurt – A reduce intervalul; 4) Sunt puse pe picioare – ªtie så rabde; 5) Schimba¡i noaptea – Om de sacrificiu; 6) Lumina¡i la fa¡å; 7) Aici nu-¡i paså dacå te doare – Lopå¡ica plugului; 8) Metode de slåbire; 9) Drumuri printre peri – Forma unei guri de foc; 10) Are multe cuno¿tin¡e în lumea lui. Profitul Agricol 13/2022

Profitul Agricol nr. 13 din 2022

Articles inside

Predic¡iile lui Cezar: Pre¡urile au intrat în declin

Liderii asocia¡iilor reac¡ioneazå la paza terenurilor cerutå de ministru

Poluarea cu metale grele