Profitul Agricol nr. 14, din 14 aprilie 2021 by Profitul Agricol

nr. 14 din 14 aprilie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 14/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

APPR-ului i-au dat col¡ii

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Procedând la proteste în stradå, fluturând pancarte în care cer demisia ministrului Oros, APPR î¿i arde întrucâtva pun¡ile de comunicare construite - chiar cu oarece migalå - cu administra¡ia liberalå. Cum så te mai duci acum la ministru så vorbe¿ti, de pildå, de cotiza¡ia la Copa-Cogeca (bani pe care oricum Oros nu-i are), dupå ce mai ieri îi cereai capul? Dar, o asocia¡ie de talia APPR avea nevoie de botezul stråzii. ¥n primul rând, pentru cå trebuia så î¿i confirme dacå are suficien¡i membri de ac¡iune, dacå sunt capabili de unitate, dacå sunt în stare så organizeze proteste reale, sau dacå doar vorbesc despre ele. La mitingurile de Ia¿i ¿i Bucure¿ti (cele doar cu public) APPR s-a prezentat mai mult decât mul¡umitor. De fiecare datå au venit oameni destui, mai mul¡i oricum decât îi laså legea pandemiei, mai pu¡ini decât ar fi dorit comentatorii de pe Facebook. Recuzita a fost ¿i ea ok, pancarte suficiente, steaguri multe, ca la orice miting adevårat. Dupå mine, doar mesajele trebuiau prelucrate pu¡in. Un pic de umor ici, un pic de ironie dincolo, nu stricå. Då bine la camerå. ªi, când dai bine la camerå, te re¡ine presa. Când te re¡ine presa, politicienii sunt ceva mai aten¡i. ¥nså ce vreau så subliniez este cå, acum, trecând la faza mitingurilor pe “ma¿ini ¿i utilaje”, APPR chiar începe så calce a asocia¡ie agricolå vest-europeanå, care blocheazå stråzi, mår¿åluie¿te motorizat ¿i î¿i sus¡ine principiile ¿i la portavoce, nu doar în anostele såli de ¿edin¡å de la ministere. Cå place sau nu, în peisajul apatic al organiza¡iilor profesionale de la noi, APPR are ¿i o voce ra¡ionalå, ¿i o voce fermå, care poate mobiliza sute de fermieri så iaså în stradå. Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 14/2021

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Ma[ini & utilaje

O altå excludere din Copa-Cogeca?

Claas Nexos pentru viticulturå, pomiculturå ¿i… ora¿e

Protestul cu tractoare

NHR Agropartners deschide la varå o nouå filialå

John Deere T550i HillMaster

Dicor Land - în ferme, dar ¿i pe Facebook

8 ani de garan¡ie pentru tractoarele Claas

Se eutanasiazå to¡i porcii transporta¡i fårå acte legale

10 milioane de lei pentru Agrinvest IFN

Asocia]ii profesionale Scrisoare deschiså cåtre prim-ministrul Florin Cî¡u Clubul Fermierilor sus¡ine comasarea terenurilor agricole

Sacrificårile de animale ¿i produc¡ia de carne, în cre¿tere

APAD are cotiza¡ii plåtite pentru 50.000 de hectare

Wuxal Ascofol la floarea-soarelui. Calitate crescutå ¿i în condi¡ii de stres Nou de la Azomure¿. Azotat de calciu ¿i amoniu granulat

Interven¡ie în for¡å la cereale

În ajutorul culturilor afectate de episodul de iarnå târzie

Theodor Ichim are de toate... mai pu¡in apå

Ve¿ti bune din fermele vegetale ale lui Dimitrie Muscå

Un ajutor în cazul brumelor ¿i înghe¡urilor târzii

Informa]ii externe 34

Bayer ¿i Corteva se luptå pentru pia¡a de soia din SUA

Concursul Malagrow pentru horticultori

Pesta porcinå se poate transmite ¿i prin furaje

Cre[terea animalelor

Saracen Max, un luptåtor înver¿unat împotriva dicotilelor 20 ANSVSA interzice vânzarea mieilor sacrifica¡i la stânå În cåutarea azotului pierdut! 22 Cine îi apårå pe fermierii no¿tri Plusvaloare cu asiguråri “chibzuite” de “acizii gra¿i trans”? de la Summit Agro 23 Cel mai popular fungicid pentru combaterea bolilor foliare la grâu!

Un nou început pentru mediul asociativ

Mana vi¡ei-de-vie, strategii de combatere

ACVBR-Sim inaugureazå prima fermå proprie de tauri

Culturi vegetale

Opinii {tefan Gheorghi]\

Gr\dina, via [i livada

Afaceri, bani, credite Recomandårile Båncii Na¡ionale

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Nu sunt îngrijoråri privind zåpada de såptåmâna trecutå

Pagina de istorie Palatul Ghica de la Cåciula¡i

Hobby 38

Metode de vânåtoare (VIII)

Numai în Banat: Valsul ¿ni¡elelor

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

EVENIMENTELE Adunarea Generalå a Ligii Miercuri, pe 14 aprilie, la Bucure¿ti are loc Adunarea Generalå a LAPAR. Va fi cu prezen¡å fizicå ¿i mai pu¡in online (de când nu a¡i mai auzit de un astfel de eveniment?) ¿i se va desfå¿ura în aula mare a ASAS, începând cu ora 11. Pe surse, am aflat cå se va pune în discu¡ie modificarea statutului Ligii (unii se tem cå vor fi acordate puteri discre¡ionare Consiliului Director). Exporturi record de soia din Brazilia Exporturile de soia ale Braziliei au crescut cu 12% în luna martie fa¡å de aceea¿i perioadå a anului trecut. Volumul exportat în primul trimestru al anului a scåzut înså cu 5%, pe fondul vânzårilor slabe din lunile ianuarie ¿i februarie. Cea mai importantå destina¡ie de export a fost de departe China, cu 72% din totalul vânzårilor. Alte pie¡e majore pentru soia brazilianå sunt Spania, Thailanda, Algeria, Olanda, Turcia sau Pakistan. Adunarea generalå a APPR Såptåmâna trecutå a avut loc Adunarea Generalå a APPR. Din cauza pandemiei, s-au reunit online, pe Zoom. S-au discutat chestiuni de organizare ¿i gestiune internå, firesc, ¿i câteva dintre planurile de viitor. Cel mai important, asocia¡ia ¿i-a propus så creioneze mai întâi, iar în câ¡iva ani så realizeze un institut independent de testare. Este o construc¡ie de inspira¡ie francezå, dupå modelul institutul Arvalis. Au început plå¡ile la motorinå Guvernul a adoptat, pe 7 aprilie, cadrul legal necesar plå¡ii subven¡iei la motorinå pentru trimestrele III ¿i IV din 2020. Înainte de ¿edin¡å, ministrul Adrian Oros anun¡ase cå subven¡ia va fi achitatå în decurs de trei såptåmâni. ªi în luna februarie, ministrul afirma cå subven¡ia va fi achitatå “imediat” dupå adoptarea bugetului pe 2021. Este vorba de 197,9 milioane lei pentru timestrul III ¿i 105 milioane pentru trimestrul IV. 6

S|PT|M+NII O alt\ excludere din Copa-Cogeca? Ministerul Agriculturii este în pragul unui e¿ec major. Dupå neplata despågubirilor pentru culturile de primåvarå calamitate de secetå, este în dubiu ¿i plata cotiza¡iei la Copa-Cogeca.

rganiza¡ia europeanå a emis factura pentru cotiza¡ie încå din luna ianuarie, termenul de platå fiind de 30 de zile, dar Ministerul Agriculturii nu a virat niciun ban. Dacå nu plåte¿te, România va redeveni singurul stat membru care nu are o organiza¡ie în confedera¡ia agricolå europeanå. Nu ar fi prima datå, am mai fost exclu¿i de douå ori. Avem experien¡å... Nu suma - o jumåtate de milion de euro - este în discu¡ie, cât înså¿i oportunitatea. Tatiana Preda, directorul general pentru politici agricole în Minister, refuzå avizarea favorabilå a proiectului de hotårâre de guvern pentru plata cotiza¡iei la Copa-Cogeca. Preda considerå cå nu din bani publici ar trebui achitatå cotiza¡ia, ci din banii fermierilor membri în federa¡iile care compun Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Sigur cå existå o lege (nr. 52 din 2015, modificatå prin Legea nr. 72 din 2020), care prevede plata anualå a cotiza¡iilor ¿i serviciilor lingvistice pentru organiza¡iile profesionale neguvernamentale din sectorul agricol ¿i agroalimentar de la bugetul de stat, prin bugetul MADR. Înså legea pune o sumå de

condi¡ii, iar ¿efa politicilor agricole considerå cå nu toate sunt întrunite. Practic, se repetå situa¡ia de anul trecut. Preda s-a opus ¿i atunci avizårii proiectului. În cele din urmå, a cedat, dupå ce secretarul de stat George Scarlat ¿i-a asumat consecin¡ele, în cazul în care Curtea de Conturi ar fi constatat, în urma verificårilor, cå nu au fost întrunite condi¡iile legale pentru plata cotiza¡iei. În prezent, înså, George Scarlat este pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå a Senatului, ¿i chiar dacå are argumentele, nu mai are pozi¡ia din care så dispunå plata cotiza¡iei cu asumarea råspunderii. La Minister au avut loc, în ultimele såptåmâni, mai multe runde de discu¡ii cu reprezentan¡ii organiza¡iilor profesionale vizate (APPR, LAPAR, Pro Agro, UNCSV), moderate fie de Marius Micu, secretar de stat care coordoneazå ¿i rela¡ia cu organiza¡iile profesionale, fie de ministrul Adrian Oros. La ultima rundå de negocieri s-au solicitat documente suplimentare din parte Alian¡ei. Înså Alian¡a spune cå a pus deja la dispozi¡ia MADR toate documentele de care dispune. Ministrul Oros s-a angajat så-l contacteze pe secretarul general al CopaCogeca, Pekka Pesonen, pentru a-i explica ra¡iunea întârzierii plå¡ii cotiza¡iei. Pe de altå parte, a ini¡iat discu¡ii cu reprezentan¡i ai Cur¡ii de Conturi, pentru a clarifica situa¡ia.

Robert VERESS Profitul Agricol 14/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Protestul cu tractoare 70 de tractoare la Ia¿i, 50 la Boto¿ani, 40 în jude¡ul Constan¡a. Acestea au fost efectivele mobilizate miercuri, 7 aprilie, de fermierii decep¡iona¡i de Guvern din cauza necompensårii pierderilor suferite în urma calamitårii culturilor de primåvarå.

tul Dan Nechifor, care le-a sugerat så dea statul în judecatå. Conform presei locale (Monitorul de Boto¿ani), Nechifor a afirmat cå “în rela¡ia cu statul fermierii ar trebui så fie mult mai bine organiza¡i ¿i så apeleze la ajutorul firmelor de consultan¡å juridicå, atunci când våd cå unele lucruri nu merg pe fåga¿ul normal”.

¥n aceea¿i zi, în semn de solidaritate cu fermierii moldoveni, ¿i fermierii din Asocia¡ia Producåtorilor Agricoli din Dobrogea au scos ¿i ei tractoarele în fa¡a primåriilor din localitå¡ile constån¡ene Chirnogeni, Comana, Mereni, Cobadin.

trarea în ora¿ dinspre Valea Lupului (nord-vestul ora¿ului), ¿i, începând cu ora 14, au mår¿åluit pe un traseu prestabilit, pânå în centrul urbei, prin fa¡a prefecturii, dupå care au fåcut cale întoarså. La fel s-a procedat ¿i la Boto¿ani, punctul de întâlnire fiind intrarea în ora¿ prin Calea Na¡ionalå. Delega¡ii ale ACCPT Ia¿i au depus la prefecturi scrisori de protest la adresa premierului Florin Cî¡u, solicitându-se un råspuns ferm la revendicarea de rotestul a fost ini¡iat de ACCPT acordare a despågubirilor. “Grânarii” Ia¿i, care l-a trasat ¥n scrisoare se aratå cå fermierii ca o manifesta¡ie simultanå. moldoveni, în a cåror structurå de culTrebuia så se ¡inå în acela¿i timp în trei turi predominå cele de primåvarå, conjude¡e, Ia¿i, Boto¿ani ¿i Vaslui. Pânå la siderå cå este incorect så fie despåguurmå, la Vaslui protestul nu a mai avut bite pierderile generate de calamitarea loc, deoarece func¡ionarii locali au re- culturilor de toamnå, iar calamitarea fuzat så-l autorizeze. culturilor de primåvarå så råmânå neLa Ia¿i s-au alåturat protestului ¿i compensatå. ¥n plus, au argumentul cå fermieri neafilia¡i la ACCPT, 15-20 de aceste despågubiri s-ar întoarce la butractoare ¿i oameni mobiliza¡i de Ma- get sub formå de taxe ¿i impozite achirian Topalå, pre¿edintele UPAP - Uniu- tate statului de fermierii beneficiari. nea Producåtorilor Agricoli Priva¡i. Scrisoarea am publicat-o integral în “Nu ¿tiu dacå au în¡eles ie¿enii pen- pagina 14 a revistei. tru ce proteståm noi. Dar am observat cå, pe unde treceam cu tractoarele, oaLa Prefectura Ia¿i, delega¡ia conmenii priveau cu simpatie”, poveste¿te duså de Emil Bålteanu a fost primitå de Topalå. prefectul Marian Grigora¿. ªi la BotoLa Ia¿i tractoarele s-au adunat la in- ¿ani, fermierii au fost primi¡i de prefec-

Profitul Agricol 14/2021

Surprinså de neclintirea autoritå¡ilor ¿i dupå acest protest motorizat, APPR (din care face parte ¿i ACCPT Ia¿i) a anun¡at cå protestele nu se vor opri pânå când Guvernul nu va da un råspuns ferm la problema despågubirilor. Declara¡ia oficialå a fost întåritå de Emil Bålteanu, care spunea cå, în faza urmåtoare, tractoarele agricultorilor moldoveni vor mår¿ålui spre Bucure¿ti ¿i se vor aduna în Pia¡a Victoriei.

Robert VERESS 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII 50 euro/ha, profit suplimentar minim promis de Bayer Fermierii dota¡i cu utilaje de precizie asistate de platforma digitalå Climate Field View au posibilitatea, din aceastå primåvarå, så cultive ¿apte hibrizi Dekalb cu ajutorul recomandårilor personalizate privind densitatea pentru fiecare parcelå. Recomandårile sunt fåcute pentru hibrizii DKC3969, DKC4098, DKC4351, DKC4709, DKC4943 ¿i DKC5092. Profitul suplimentar generat de utilizarea densitå¡ilor variabile este evaluat de Bayer la 50 euro/ha. Teståri APPR în fermele membrilor APPR le propune membrilor så testeze în ferme, pe câte 5 hectare, douå pachete distincte de produse pentru cre¿terea rentabilitå¡ii culturii de porumb. O primå variantå con¡ine douå produse foliare din aminoacizi de origine animalå, cu douå aplicåri în vegeta¡ie. A doua se referå la un tratament la såmân¡å cu un biostimulator ce are rolul de a îmbunåtå¡i absorb¡ia nutrien¡ilor dupå semånat ¿i germinare. La semånat se aplicå un produs granulat cu un con¡inut ridicat de acizi humici, iar în vegeta¡ie se aplicå douå produse foliare. Suprafa¡a de testare este de 5 ha. O ¡arå ro¿ie de PPA Sunt 402 de focare de pestå porcinå africanå active la nivel na¡ional, conform ultimei comunicåri oficiale a ANSVSA, din 9 aprilie. Dintre acestea, 8 focare sunt în exploata¡ii comerciale, iar 6 în exploata¡ii comerciale de tip A. De la începutul lunii aprilie au fost înregistrate 15 focare noi de pestå porcinå africanå: câte trei focare în jude¡ele Cluj ¿i Gorj, câte douå focare în jude¡ele Bihor ¿i Sibiu ¿i câte un focar în jude¡ele Arad, Bra¿ov, Buzåu, Mure¿ ¿i Vaslui. În aceea¿i perioadå au fost stinse 22 de focare de PPA, câte ¿ase în jude¡ele Satu Mare ¿i Teleorman, câte trei focare în jude¡ele Dâmbovi¡a ¿i Prahova, douå focare în Mure¿ ¿i câte un focar în Gala¡i ¿i Maramure¿. 8

Se eutanasiaz\ to]i porcii transporta]i f\r\ acte legale Din cauza ravagiilor pestei porcine africane, legea veterinarå devine tot mai durå: ANSVSA confiscå ¿i eutanasiazå to¡i porcii transporta¡i fårå documente sanitare-veterinare. Un crescåtor de animale care transporta fårå acte 55 de purcei a fost amendat de inspectorii sanitari veterinari, animalele au fost confiscate ¿i ucise, iar crescåtorului i s-a fåcut control în gospodårie. Comunicatul DSVSA recitå sec: “un cetå¡ean din localitatea Aduna¡ii Copåceni, jude¡ul Giurgiu, a fost depistat în trafic, pe data de 02.04.2021, de cåtre Poli¡ia jude¡ului Arge¿, la kilometrul 110 al autostråzii Bucure¿tiPite¿ti, transportând cu o autoutilitarå 55 capete porci, tineret 0-2 luni, nei-

dentifica¡i ¿i fårå documente legale. Pe data de 03.04.2021 reprezentan¡ii DSVSA Arge¿ au ucis porcii, au prelevat sânge ¿i au dirijat cadavrele spre o unitate de neutralizare. Proprietarul a fost sanc¡ionat contraven¡ional. În urma definitivårii analizelor de laborator, douå probe au avut rezultat pozitiv la pestå porcinå africanå (prezentau anticorpi)”.

Viorel PATRICHI

10 milioane de lei pentru Agrinvest IFN ING Bank a acordat o facilitate de credit de 10 milioane de lei companiei Agrinvest Credit IFN pentru cre¿terea creditårii fermierilor mici ¿i mijlocii ¿i pentru acoperirea nevoilor de capital de lucru în 2021. Agrinvest Credit IFN a acordat fermierilor credite de peste 49 milioane de lei în 2020, în primul såu an de activitate. Pentru 2021 vizeazå o majorare de minim 70% a creditelor acordate. “Produsele pe care le oferim sunt destinate mai ales fermierilor mici ¿i

medii, structurile de credit fiind personalizate în func¡ie de fiecare tip de client. Pentru fermieri, avantajele principale sunt documenta¡ia de credit simplå ¿i fluxul de creditare rapid. Astfel, timpul de råspuns este de 24 de ore de la primirea documenta¡iei complete, iar termenul garantat pentru accesarea banilor este de maximum trei zile de la semnarea contractelor”, declara Andra Pârvan, director general Agrinvest Credit IFN.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 14/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Sacrific\rile de animale [i produc]ia de carne, în cre[tere Numårul sacrificårilor ¿i greutatea în carcaså au crescut la bovine ¿i la ovine ¿i caprine, iar la porcine ¿i la påsåri au scåzut, în februarie 2021 comparativ cu perioada similarå din anul anterior, aratå datele Institutului Na¡ional de Statisticå. Astfel, în luna februarie 2021 au fost sacrificate 40.000 de capete de bovine, în cre¿tere cu 11,1% fa¡å de februarie 2020, dar în scådere cu 9,1% fa¡å de luna ianuarie a lui 2021. La porcine, tot în februarie s-au sacrificat 294.000 de capete, cu 3,6% mai pu¡in fa¡å de ianuarie ¿i în scådere cu 4,2% fa¡å de februarie 2020.

La ovine ¿i caprine, datele vorbeasc de un total de 108.000 de capete, în cre¿tere fa¡å de luna februarie a anului trecut (+2,8%), dar în scådere (-1,8%) fa¡å de ianuarie 2021. La påsåri, au fost sacrificate 20,05 milioane de capete, mai pu¡in cu 2,8 milioane fa¡å de februarie anul trecut ¿i tot mai pu¡in, dar cu 1,9 milioane capete fa¡å de ianuarie. Greutatea medie în carcaså consemnatå în luna februarie a acestui an a fost de 164,9 kilograme la bovine, 91,2 kilograme la porcine, 15,9 kilograme la ovine/caprine ¿i 1,7 kilograme la påsåri.

Livezile de cais ¿i piersic din Dobrogrea, afectate de ger Temperaturile negative de såptåmâna trecutå reprezintå doar o parte din problemele livezilor de cais ¿i piersic din Dobrogea. Pierderea de produc¡ie este estimatå la 60%. Primele probleme din cauza frigului au apårut la mijlocul lunii februarie, când diferen¡a de temperaturå dintre zi ¿i noapte a fost chiar ¿i de 30°C. În decembrie ¿i ianuarie temperaturile au fost mai blânde, dupå care în februarie au variat foarte mult. Într-o zi au fost 16 -19°C, iar în urmåtoarea zi, pe 12 februarie, s-au înregistrat -14 grade. Mugurii pleca¡i în vegeta¡ie se usucå. Råmân numai mugurii vegetativi. Pentru ca pomii fructiferi så fie salva¡i de la înghe¡ o solu¡ie ar fi så facå foc lângå copaci. Doar cå, legal, practica este interziså, iar cine încalcå legea riscå så fie amendat.

Nu sunt îngrijor\ri privind z\pada de s\pt\mâna trecut\ Nu sunt motive serioase de îngrijorare privind impactul asupra culturilor de toamnå al cåderilor de zåpadå de såptåmâna trecutå, ce au avut loc în anumite zone din centrul ¡årii, considerå Ion Såvulescu, director tehnic FMC (foto). Dåunåtoare sunt, în aceastå perioadå, temperaturile de -10°C. Pentru cerealele de toamnå nu sunt probleme, ba chiar influen¡a poate så fie pozitivå. Aportul de apå ¿i faptul cå s-a mai temperat cre¿terea plantelor ar putea så favorizeze dezvoltarea ulterioarå a culturii. Pentru cultura de rapi¡å situa¡ia este mai nuan¡atå. Planta este rezistentå la temperaturi joase, iar la -1-4°C, timp de o zi, nu este afectatå. Dacå ar fi fost un înghe¡ puternic timp de mai multe zile atunci ar fi avut de suferit. Totu¿i, un efect negativ se poate întâlni la culturile la care a început alunProfitul Agricol 14/2021

girea tulpinii. Acestea pot cråpa ¿i acolo se pot instala boli. Måsura tehnicå recomandatå este aplicarea unui fungicid care så nu permitå instalarea unor boli de putrezire. Pomii fructiferi, în marea lor majoritate, în zonele în care a nins nu sunt pleca¡i în vegeta¡ie sau sunt abia la început, nu sunt înflori¡i sau sunt abia la începutul înfloritului, efectul este minimal ¿i, probabil, nu o så fie observat în produc¡ie, dacå nu se întâmplå un alt accident climatic pânå la recoltare.

Såvulescu admite cå mai pot exista zone cu micro-climat în care temperaturile så fie mai scåzute. Cei mai expu¿i sunt piersicii ¿i cai¿ii înflori¡i. În zona în care a nins existå înså o întârziere de 10-15 zile, în evolu¡ia plantelor, fa¡å de zona de sud. Ninsoarea duce înså la o întârziere a lucrårilor în câmp. S-a întârziat semånatul pentru cå existå exces temporar de umiditate ¿i nu se pot aplica tratamente fungicide sau erbicide din cauzå cå sunt temperaturi foarte scåzute ¿i eficacitatea lor este reduså, iar fermierii mai a¿teaptå câteva zile. Prioritatea tuturor ar fi så creascå ritmul de însåmân¡are. "Din punct de vedere agricol, pânå acum este un an foarte bun. Nu trebuie så ne facem probleme mai mari decât este cazul", considerå directorul tehnic al FMC.

Adrian MIHAI 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

APAD are cotiza]ii pl\tite pentru 50.000 de hectare Asocia¡ia Producåtorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) s-a constituit anul acesta, în urma protestului din 26 august 2020, când fermierii constån¡eni ¿i tulceni au scos pe stråzi 300 de tractoare. Demersurile pentru înregistrarea organiza¡iei au început încå din septembrie, înså actele au fost gata abia în ianuarie. În februarie au început înscrierile cu plata cotiza¡iilor. Sunt deja înscri¿i fermieri care lucreazå, cumulat, 50.000 ha, iar al¡ii, încå vreo 20.000 ha, ¿i-au manifestat inten¡ia de adeziune.

re¿edinte APAD a fost ales, în unanimitate, Theodor Ichim, fermier constån¡ean care lucreazå 3.000 de ha (detalii despre afacerea sa ave¡i în paginile 28-29). Revendicårile din momentul protestului au fost: - suspendarea ratelor la creditele pe activele agricole (terenuri, utilaje), pe modelul aplicat în cazul altor societå¡i economice în pandemie; - declararea Dobrogei zonå calamitatå de înghe¡, secetå pedologicå ¿i atmosfericå, pentru ca agricultorii så-¿i poatå notifica partenerii (furnizori de inputuri, traderi) despre interven¡ia for¡ei majore; - plata despågubirilor, atât pentru culturile de toamnå, cât ¿i pentru cele de primåvarå. O altå revendicare, care nu avea caracter imediat, dar era foarte importan10

tå, a fost refacerea sistemului de iriga¡ii. Între timp, aceasta a devenit principalul obiectiv al fermierilor dobrogeni, care î¿i doresc så nu fie “såri¡i din schemå” atunci când se va trece (dacå se va trece...) la executarea Programului Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å, ce prevede 2,1 miliarde de euro pentru refacerea infrastructurii principale de iriga¡ii ¿i 400 de milioane de euro pentru refacerea infrastructurii de desecare ¿i drenaj.

În privin¡a PNRR, Ichim are câteva observa¡ii pertinente. În primul rând, când se prevede refacerea infrastructurii, guvernan¡ii trebuie så se asigure cå vor exista consumatori (OUAI), care vor accesa fonduri din PNDR. În al doilea rând, dacå iriga¡iile rezolvå problema secetei pedologice, trebuie reduså ¿i seceta atmosfericå ¿i ar¿i¡a cu perdele forestiere, tot în zona infrastructurii de iriga¡ii refåcute. În al treilea rând, concomitent cu proiectarea refacerii infrastructurii, trebuie realizat cadastrul pentru sta¡iile de pompare ¿i canalele de iriga¡ii. “La Constan¡a, în acest moment, nu existå cadastru pe nicio sta¡ie ¿i niciun canal ¿i nici nu sunt prevåzute fonduri pentru cadastrare. Cum putem depune un proiect, fårå a avea obiectul proiectului intabulat?”. În fine, nu ne ajutå nici calendarul. Teoretic, PNRR se deruleazå pe ¿apte ani, 2021-2027. Practic, 2027 este an de recep¡ie, iar 2021 e ca ¿i pierdut. A¿adar, avem cinci ani pentru intrarea în legalitate (cadastråri - intabulåri), proiectåri, licita¡ii ¿i judecarea contesta¡iilor la licita¡ii, apoi execu¡iile.

O altå revendicare a APAD este legatå de asigurårile agricole. “Solicitåm medierea unei discu¡ii cu ASF ¿i asiguratorii. Consideråm cå plata subven¡iei cåtre asiguratori (70% din prima de asigurare prin subMåsura 17.1) poate fi condi¡ionatå de garantarea disponibilitå¡ii ofertei de asigurare multirisc pentru toatå ¡ara. Så asiguråm ¿i ploaia toren¡ialå ¿i inunda¡ia la Constan¡a, dar ¿i seceta la Arad”.

APAD mai are ¿i o serie de revendicåri comune cu ale altor organiza¡ii profesionale: modificarea legii îmbunåtå¡irilor funciare prin eliminarea acordului proprietarilor pentru instalarea conductelor din infrastructura secundarå de iriga¡ii ¿i declararea iriga¡iilor drept domeniu strategic, care ¡ine de siguran¡a na¡ionalå; modificarea legisla¡iei arendei în scopul prelungirii perioadei de arendare ¿i al comasårii terenurilor. APAD s-a solidarizat cu fermierii din ACCPT Ia¿i ¿i miercuri, 7 aprilie, când în Moldova s-au plimbat tractoarele prin fa¡a prefecturilor, le-au plimbat ¿i fermierii constån¡eni prin fa¡a primåriilor din Chirnogeni, Comana, Mereni ¿i Cobadin.

Având multe puncte comune de interes în special cu APPR, cele douå organiza¡ii se pregåtesc de semnarea unui protocol de colaborare. “Deocamdatå, nu ne afiliem. Probabil, o vom face în viitor, dacå lucrurile vor merge a¿a cum ne a¿teptåm”, conchide Ichim.

Robert VERESS Profitul Agricol 14/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

România FOB Constan¡a 199 euro/t (- 2) 975 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 29.03 - 2.04.2021, pre¡ cu livrare în mai 2021. ¥n såptåmâna 29.03 - 2.04 2021 cererea micå de pe pie¡ele mondiale ¿i produc¡iile bune anun¡ate au dus la scåderea pre¡ului grâului. SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a scåzut la $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mai Iun Iul

29.03 221 220 220

30.03 222 221 222

31.03 01.04 02.04 223 225 227 222 223 225 224 225 227 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mai Iun Iul

29.03 210 211 213

30.03 211 213 214

31.03 210 212 213

01.04 209 210 212

02.04 207 209 211

270 dolari/tonå (1.134 lei), fa¡å Fran¡a: pre¡ul grâului FOB La bursa Dunquerque prede 269 dolari/tonå (1.130 lei), cât Moselle a fost de 200 euro/to- ¡ul grâului a fost de 205 eua deschis licita¡iile în 29 martie. nå (980 lei). ro/tonå (1.004 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å Principalele destina¡ii ale exUcraina: pre¡ul grâului FOB de deschiderea licita¡iilor din portului: Nigeria 80.570 tone, Ficu livrare în luna mai 2021 este 29 martie. lipine 58.370 tone, Japonia 30.770 de 185 dolari/t (777 lei). tone, Vietnam 25.770 tone, Rep. Pre¡ul grâului FOB Rouen Rusia: pre¡ul grâului, FOB Dominicanå 27.770 tone. a fost de 255 euro/tonå (1.249 port cu livrare în luna mai 2021, lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 181 dolari/t (760 lei). de pe bursele din Fran¡a. a fost de 221 dolari/tonå (928 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. $/t FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic 271 $/t

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 29.03 207 209 200 201 Moselle FOB 201 Rouen FOB 259

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

30.03 31.03 209 207 210 209 201 200 203 201 203 202 261 259

euro/t 01.04 205 207 209 200 201 257

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iun Iul

29.03 223 221 220

30.03 225 223 221

31.03 223 222 219

01.04 222 221 217

02.04 204 205 207 199 200 255 $/t 02.04 221 220 215

de 230 dolari/tonå (966 lei), mai mic cu 5 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb România FOB Constan¡a 193 euro/t (- 2) 946 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 29.03 - 2.04.2021, pre¡ cu livrare în mai 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai 2021, este de 185 dolari/tonå (777 lei), mai pu¡in cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 2 aprilie 2021, a fost

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 213 euro/tonå (1.044 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 209 euro/tonå (1.024 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå.

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mai Iun Iul

29.03 200 197 199

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 29.03 210 215 227 Bordeaux FOB 215 Pontivy 210 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

30.03 31.03 01.04 02.04 199 197 195 197 195 193 191 192 197 195 194 195 euro/t

30.03 31.03 01.04 02.04 213 211 210 209 217 215 214 213 229 227 225 224 217 215 214 213 214 213 211 209

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 2 aprilie 2021, a fost de 213 euro/tonå (1.044 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 224 euro/tonå (1.098 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 237 dolari/tonå (995 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 29 martie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

235 $/t

$/t

29.03 30.03 31.03 01.04 02.04 235 239 237 235 237 233 237 235 233 235

Profitul Agricol 14/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 29 martie - 2 aprilie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 530 dolari/tonå (2.226 lei), mai mare cu 3 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 29 martie. Principalele destina¡ii: JaCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 29.03 517 515 501

Mai Iun Iul

30.03 520 519 505

$/t 31.03 519 517 504

01.04 517 515 503

02.04 519 517 505

Orz România FOB Constan¡a 189 euro/t (=) 926 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 29.03 - 2.04.2021, pre¡ cu livrare în mai 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

29.03 185 187 191 199

30.03 189 190 194 201

31.03 187 189 193 200

01.04 185 187 191 199

02.04 187 188 193 201

193 197

194 193 191 193 200 199 197 199

Sorg

PREºURI

29.03- 2.04.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 29 martie - 2 aprilie, a fost de 181 dolari/tonå (760 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 29 martie. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

ponia 90.770 tone, Mexic 89.570 tone, China 79.770 tone, Egipt 49.770 tone, Belgia 27.770 tone.

$/t

230 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor din 2 aprilie a fost de 579 dolari/tonå (2.432 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 447 dolari/tonå (1.877 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iun Iul

29.03 1.165 1.127 1.093

30.03 1.167 1.131 1.097

31.03 1.164 1.127 1.093

01.04 1.163 1.125 1.091

$/t 02.04 1.165 1.127 1.093

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 187 euro/tonå (916 lei), mai mic cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 199 euro/tonå (975 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în mai 2021, pre¡ul orzului furajer este 217 dolari/t (911 lei), acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 159.770 tone ¿i Taiwan 77.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Mai Iulie

29.03 30.03 31.03 01.04 02.04 185 187 185 183 181 183 185 183 181 179

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iunie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

29.03 30.03 31.03 01.04 02.04 445 449 447 445 447 447 450 449 447 450

Mai Iulie

Floarea-soarelui

chidere, pe 2 aprilie, a fost de 549 dolari/tonå (2.306 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 555 euro/tonå (2.719 lei). Este mai mare cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 29 martie.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2021, este de 649 dolari/tonå (2.726 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Mai

$/t

29.03 30.03 31.03 01.04 02.04 545 547 549 547 549

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 497 euro/tonå (2.435 lei), fårå nici o modificare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 29 martie. La bursa Rouen pre¡ul a fost

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna mai 2021, a fost de 691 dolari/t (2.902 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

29.03 30.03 31.03 01.04 02.04 Dieppe 550 551 553 554 555

de 493 euro/tonå (2.416 lei), mai mare cu 3 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 501 euro/tonå (2.455 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

29.03 Rouen 490 Dunquerque 501 Moselle 497

02.04 493 501 497

Mai Iun Iul

30.03 495 503 499

31.03 493 501 497

01.04 491 499 495

29.03 609 573 493

30.03 611 577 499

31.03 609 575 497

01.04 607 573 495

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

269 dolari/t

Profitul Agricol 14/2021

-1

230 dolari/t

-5

$/t

29.03 30.03 31.03 01.04 02.04 577 581 579 577 579 569 571 569 567 569

530 dolari/t

181 dolari/t

$/t 02.04 609 575 497

-4 13

ASOCIA}II

PROFESIONALE Scrisoare deschis\

c\tre prim-ministrul Florin Cî]u Såptåmâna trecutå, înainte så iaså în stradå cu tractoarele, Emil Bålteanu, pre¿edintele ACCPT Ia¿i, a transmis o scrisoare deschiså premierului, încercând så-l convingå de gravitatea situa¡iei din agriculturå. Cu sediul în Ia¿i, ACCPT acoperå de fapt toatå zona Moldovei, 9 jude¡e de la Suceava la Buzåu, ¿i are 110 fermieri membri, oameni care lucreazå, cumulat, o suprafa¡å de peste 40.000 ha. Trebuie spus cå ACCPT Ia¿i este membru al APPR, una dintre cele mai reprezentative voci în rela¡ia cu institu¡iile, la nivel na¡ional ¿i interna¡ional. Mai jos, publicåm ¿i noi scrisoarea ACCPT. Motivare Tergiversarea acordårii despågubirilor pentru calamitå¡ile culturilor din primåvara anului 2020 ¿i întârzierea plå¡ii procentului råmas de platå pentru culturile de toamnå din anul 2019. Argumente Anul trecut, urmare a secetei din zona de est ¿i sud-est, pentru fermieri înseamnå: • Diminuarea cifrei de afaceri cu minim 40% pânå la 90%; • ¥ntârzieri la plata facturilor pentru inputuri - pierderi - 25 -50%; • Despågubirile ar acoperi costurile cu achizi¡ia fertilizan¡ilor, care în ultimele 2 luni au crescut 50-80%; • Costul carburan¡ilor a crescut cu 14

Dl ministru al Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale a afirmat cå: “Despågubirile nu acoperå nici pe departe pierderile suferite de fermieri”; Despågubirile se vor întoarce în mare parte la buget prin: TVA, impozite, taxe locale.

de cereale a anului 2019) se vor repeta cu siguran¡å ¿i în acest an, peste 40% dintre fermieri fiind în imposibilitatea de a-¿i asigura necesarul de reluare a activitå¡ii agricole, fiind penaliza¡i substan¡ial de cåtre furnizorii de servicii, semin¡e, inputuri, amendamente, fertilizan¡i. Este strigåtul disperat al fermierilor, cu atât mai mult cu cât ANT-ul a fost redus substan¡ial pentru acest an ¿i nu sau plåtit subven¡ii la motorinå. Vå cerem imperativ un råspuns: acorda¡i despågubirile pentru culturile calamitate în anul 2020! Solu¡iile de identificare a sumelor necesare v-au fost prezentate de cåtre reprezentan¡ii Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare. În numele Asocia¡iei Cultivatorilor de Cereale ¿i Plante Tehnice Ia¿i, semneazå pre¿edintele Emil Bålteanu.

Concluzie Dorim så în¡elege¡i clar cå pierderile din anul precedent (37% sub produc¡ia

Andrei OSTROVEANU

20% din 15.11.2020 pânå acum! • Distribuitorii nu mai finan¡eazå fermieri cu datorii din anul 2020; • Culturile de primåvarå au fost mai puternic afectate decât cele de toamnå, acestea fiind despågubite în procent de ~90%. Nu este corect ca cele de toamnå så fie despågubite ¿i cele de primåvarå nu. • Unii fermieri, neîndeplinind contractele de livråri cereale, au primit penalitå¡i de la 100 pânå la 800 RON/TONA;

Profitul Agricol 14/2021

ASOCIA}II PROFESIONALE

Clubul Fermierilor sus]ine comasarea terenurilor agricole Clubul Fermierilor Români ¿i Coali¡ia pentru Dezvoltarea României au agreat o pozi¡ie comunå în sus¡inerea comasårii ¿i consolidårii terenurilor agricole. Demersul comun urmåre¿te implementarea unui cadru legal care så vizeze flexibilitatea ¿i simplificarea activitå¡ilor pentru fermierii care doresc så-¿i optimizeze timpul ¿i costurile aferente exploatårii terenurilor agricole.

“Elaboratå ¿i aplicatå corect, procedura de consolidare poate constitui un instrument adecvat de management al terenurilor agricole, orientat spre folosirea ra¡ionalå ¿i eficientå a acestor terenuri ¿i care så contribuie la dezvoltarea sustenabilå a zonei rurale”, spunea Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

“Cadastrarea ¿i consolidarea terenurilor agricole sunt måsuri de importan¡å sistemicå, iar coroborarea acestor douå måsuri este esen¡ialå pentru descåtu¿area capitalului din sectorul agricol, accelerarea investi¡iilor în acest domeniu ¿i atingerea adevåratului poten¡ial agricol al ¡årii”, completa Cåtålin-Adrian Drågan, coordonator task force Agriculturå în 16

cadrul Coali¡iei pentru Dezvoltarea României. Terenurile sunt un bun economic de nivel înalt care poate fi delimitat, dar nu multiplicat. Protec¡ia proprietå¡ii este de aceea unelta primordialå în procesul de comasare. Prin introducerea unei atare måsuri, se vor îmbunåtå¡i condi¡iile de muncå, va cre¿te productivitatea în agriculturå, precum ¿i concuren¡a între societå¡ile comerciale, astfel fiind asigurate locurile de muncå în zona unde måsura a fost implementatå cu succes. O provocare a procedurii de consolidare a terenurilor agricole va fi implicarea tuturor proprietarilor/fermierilor, cårora trebuie så le fie explicate beneficiile ¿i oportunitå¡ile ce pot rezulta în urma procesului de consolidare. Efectul pozitiv al implementårii proiectelor de consolidare va fi comasarea parcelelor fragmentate în suprafe¡e mai mari, în proprietatea aceleia¿i persoane ori ferme. Astfel, se deschid o serie de oportunitå¡i cum ar fi: utilizarea eficientå a suprafe¡ei de teren ¿i posibilitatea asolamentelor, dezvoltarea sistemelor de iriga¡ii ¿i de drenaj, reducerea dependen¡ei agriculturii de starea vremii, perspective de finan¡are a proiectelor ce vizeazå dezvoltarea ruralå. De asemenea, în baza noilor reparcelåri din proiectele/planurile de consolidare automat se eliminå ¿i erorile care au parvenit în cadrul emiterii titlurilor de proprietate. Clubul Fermierilor Români pentru Agriculturå Performantå

Consolidarea reprezintå un complex de ac¡iuni juridice ¿i tehnice ce au drept scop formarea unor terenuri compacte, crearea unor condi¡ii optime pentru folosirea lor ra¡ionalå ¿i conservarea mediului, reducere a eroziunii solului, påstrarea umiditå¡ii, a biodiversitå¡ii, refacerea perdelelor forestiere, fertilizarea corespunzåtoare, amenajarea ¿i refacerea peisajului etc. Comasarea se face cu respectarea urmåtoarelor principii: • principiul echivalen¡ei terenurilor afectate - conform cåruia niciun proprietar/titular de drepturi nu va avea o situa¡ie mai pu¡in favorabilå decât cea anterioarå comasårii, • principiul sustenabilitå¡ii ¿i protec¡iei mediului, • principiul consultårii ¿i participårii titularilor de drepturi, • principiul transparen¡ei procesului de comasare ¿i • principiul egalitå¡ii de ¿anse. Comasarea se realizeazå doar în zonele unde este necesarå ¿i oportunå pentru a deservi un interes public, se face doar pe bazå de proiect ¿i afecteazå terenurile dintr-o zonå geograficå limitatå. Proprietarii de terenuri se pot constitui în Asocia¡ii de Consolidare ¿i Amenajare la nivel local, cu participarea autoritå¡ilor statului care vor primi atribu¡ii în procesul de comasare prin legisla¡ia secundarå. Profitul Agricol 14/2021

AFACERI, BANI

CREDITE Recomand\rile B\ncii Na]ionale pentru agricultur\ Banca Na¡ionalå a României a publicat o analizå a unui grup de lucru, referitoare la cre¿terea deficitului balan¡ei comerciale cu produse agroalimentare ¿i solu¡iile propuse pentru stoparea acestui proces.

rupul de lucru a fost coordonat de: Florian Neagu, directorul adjunct al Direc¡iei de Stabilitate Financiarå din BNR, iar pe lângå colegi ai såi au fåcut parte din grupul de lucru angaja¡i din Ministerul Finan¡elor Publice, MADR, Bånci, AFIR, APIA, Asocia¡ia Marilor Re¡ele Comerciale, Asocia¡ia Na¡ionalå a Exportatorilor ¿i Importatorilor, FGCR, Pro Agro, Federa¡ia Patronalå Românå din Industria Alimentarå.

Deficitul comercial cu produse alimentare a fost de 4,3 miliarde de euro în 2019, dublu fa¡å de 2015, ¿i a mai crescut cu 2 miliarde de euro în 2020, deci aproape 50% într-un singur an. Doar excedentul comer¡ului cu cereale, de aproximativ 2,2 miliarde euro în anii cu produc¡ii normale, ajutå ca lucrurile så nu arate ¿i mai prost. Cauza principalå a acestui deficit comercial este productivitatea foarte scåzutå în compara¡ie cu media europeanå. Productivitatea reduså este determinatå de popula¡ia foarte nume18

roaså ocupatå în agriculturå, 1,6 milioane de oameni (18% din întreaga popula¡ie europeanå ocupatå în agriculturå provine din România), precum ¿i gradul de fragmentare al exploata¡iilor. 33% din exploata¡ile agricole la nivel european sunt în România, iar 91,8% dintre acestea au o suprafa¡å mai micå de 5 hectare. O altå cauzå a slabei productivitå¡i este educa¡ia inadecvatå. Conform Academiei Române, pregåtirea lucråtorilor din agriculturå este bazatå în propor¡ie de 96,4% pe experien¡å practicå, 3,13% pe pregåtire de bazå, iar 0,47% pe pregåtire agricolå. Pe de altå parte, din cauza lipsei de structurå a dialogului civil cu decidentul public, atât na¡ional, cât ¿i european, apar situa¡ii în care fermierul ¿i producåtorul/procesatorul român nu beneficiazå de acela¿i suport precum cei din alte state membre, rezultând de aici o concuren¡å incorectå atât pe pia¡a internå, cât ¿i pe cea interna¡ionalå. Firmele care exportå produse agroalimentare au o importan¡å relativ scåzutå în economie. Companiile care realizeazå exporturi de bunuri agricole, respectiv companiile care realizeazå exporturi de bunuri din industria alimentarå sunt reduse ca numår (aproximativ 1.000 de firme în ambele categorii) ¿i nu au o importan¡å ridicatå în economie prin prisma numårului de salaria¡i ¿i a contribu¡iei la valoarea adåugatå brutå.

Mai mult, România se aflå pe ultimul loc din UE la cheltuielile pentru cercetare ¿i dezvoltare (0,5% din PIB, fa¡å de o medie de 2,1 în UE). De¿i tendin¡a a fost crescåtoare la nivel european (majorare de la 1,8% în anul 2007), în România evolu¡ia a fost inverså.

Recomandårile grupului de lucru Analiza BNR face 10 recomandåri principale ¿i alte 7 seturi de recomandåri grupate pe categorii. Dintre recomandårile principale am re¡inut: - Facilitarea emisiunilor de obliga¡iuni verzi de cåtre autoritå¡i, institu¡ii de credit, al¡i investitori; - Majorarea fluxului de garan¡ii (acordate prin FNGCIMM, FGCR ¿i a Fondului Român de Contragarantare), pentru agriculturå ¿i industrie alimentarå, cu minim 3 miliarde lei, respectiv 2 miliarde de lei pânå în anul 2023; - Revizuirea mecanismului certificatelor de depozit; - Îmbunåtå¡irea legisla¡iei privind certificarea ¿i promovarea produselor agroalimentare, ¿i bugetarea corespunzåtoare a acestor programe; - Punctarea sensibil suplimentarå în orice schemå de sprijin oferitå de autoritå¡i (ajutoare de stat, garan¡ii provenind de la fondurile de garantare a creditelor, finan¡åri prin fonduri europene, promovare investi¡ii, exporturi etc.) a firmelor care creeazå lan¡uri alimentare, Profitul Agricol 14/2021

AFACERI, BANI, CREDITE

genereazå clustere locale, produc alimente ecologice, sau produc alimente care se aflå în Top 10 importuri produse alimentare;

Pentru a se realiza reforme structurale se recomandå, între altele: - finalizarea procesului de cadastrare a suprafe¡elor agricole; - modificarea legisla¡iei în vederea favorizårii comasårii terenurilor; - sus¡inerea unor investi¡ii strategice (sisteme de iriga¡ii, utilizarea de tehnologii avansate care amelioreazå ¿i îmbunåtå¡esc calitatea solului etc.) pentru o perioadå de timp care så permitå recuperarea investi¡iilor; - sus¡inerea ¿colarizårii ¿i pregåtirii persoanelor implicate în agriculturå ¿i industria alimentarå. Reactivarea învå¡åmântului agricol este o prioritate pentru crearea cadrului de cre¿tere a valorii adåugate în agriculturå; - restrângerea economiei subterane, prin fiscalizarea tuturor celor care activeazå în pia¡å; - reducerea birocra¡iei ¿i simplificarea legisla¡iei na¡ionale, care în unele cazuri este în contradic¡ie cu cea comunitarå; - întårirea rolului ANSVSA în controlul siguran¡ei alimentelor ¿i al sånåtå¡ii animalelor; - îmbunåtå¡irea dialogului structurat cu autoritå¡ile publice. Profitul Agricol 14/2021

Pentru stimularea exporturilor se recomandå: - finan¡area, cu garan¡ii de stat, a Programului na¡ional de valorificare superioarå inclusiv la export a produselor alimentare ecologice. Fondul de garantare din domeniul agricol ¿i Asocia¡iile producåtorilor din sectorul ecologic, în parteneriat cu båncile ¿i IFN interesate, vor sprijini înfiin¡area de clustere de produc¡ie ecologice ¿i prelucrarea în ¡arå a materiilor prime ecologice; - repartizarea cu prioritate de cåtre Consiliul de Export a fondurilor pentru finan¡area târgurilor ¿i misiunilor economice externe destinate domeniului agroalimentar; - extinderea numårului de IMM agroalimentare exportatoare, prin sprijinirea în cadrul Programului de interna¡ionalizare derulat de MEEMA a cel pu¡in 100 firme/an, care nu deruleazå opera¡iuni de export la momentul accesårii respectivului Program. - dezvoltarea sistemului de e-comer¡ cu bunuri agroalimentare; Pentru cre¿terea valorii adåugate BNR propune ca: - în sectorul Cereale ¿i cultura mare: finalizarea construc¡iei institu¡ionale a mecanismului certificatelor de depozit (CD) pentru semin¡e de consum; - implementarea conceptului mod-

ern de future-CD (pre-recoltå), astfel încât fermierii vor putea beneficia de finan¡are rapidå post-recoltå ¿i suplimentar de cea pre-recoltå; - crearea unei Burse a cerealelor; - în sectorul legume rådåcinoase ¿i cartofi: extinderea mecanismului de certificate de depozit; - în sectorul legume: stimularea prin garan¡ii de stat a asocierii capacita¡ilor de prelucrare primarå, depozitare, sortare, ambalare în zonele legumicole sau la nivel regional; - asigurarea unui mecanism de subven¡ionare pentru produse livrate, care så înlocuiascå mecanismul de subven¡ionare a produc¡iei; - crearea de lan¡uri regionale de colectare ¿i furnizare legume ¿i fructe, structurat pe fiecare verigå a lan¡ului de la producåtor, depozitar pânå la consumator; stimularea asocierii fermelor mici, inclusiv a celor de subzisten¡å, prin suport necesar colectårii, condi¡ionårii, sortårii ¿i pregåtirii de loturi comerciale conforme cu cerin¡ele retail-ului modern. - în sectorul fructe: definirea unei strategii de ¡arå privind categoria de livezi care va fi sus¡inutå cu surse din fonduri europene sau din buget, în vederea valorificårii superioare a poten¡ialului pedoclimatic ¿i regional; dezvoltarea capacita¡ilor de depozitare, sortare, ambalare, prelucrare la nivel regional ¿i acordarea de suport pentru depozitare; extinderea mecanismului certificatelor de depozit pentru asigurarea accesului facil la finan¡are pentru fructele care pot fi depozitate pe termen lung; - în sectorul zootehnic: punerea în func¡iune a programului de înfiin¡are maternitå¡i suine; suport legislativ pentru apari¡ia unei unitå¡i strategice de afaceri zootehnice reprezentata de modulul fermei de familie (locuin¡å + capacitate zootehnicå) situatå extravilan; digitalizarea trasabilitå¡ii evolu¡iei ¿i deplasårii efectivelor de animale.

Robert VERESS 19

CULTURI

VEGETALE Saracen Max, un lupt\tor înver[unat împotriva dicotilelor Pentru a putea controla aproape orice specie de buruianå dicotiledonatå din culturile de cereale påioase, inclusiv cele mai problematice (cum ar fi, de exemplu, turi¡a), Nufarm vine cu solu¡ia Saracen Max.

Saracen Max este un erbicid complex, selectiv, cu aplicare în postemergen¡å, foarte flexibil, având o perioadå largå de aplicare. Ac¡iunea acestui erbicid sulfonilureic, cu absorb¡ie atât foliarå, cât ¿i prin rådåcinå (cu translocare ulterioarå spre vârful plantei), se realizeazå prin inhibarea enzimei acetolactat sintaza (ALS). ¥n câteva zile de la aplicare, buruienile înceteazå så mai concureze plantele de culturå pentru hranå ¿i apå. Moartea lor survine în 3-4 såptåmâni, în func¡ie de stadiul de dezvoltare al acestora ¿i de condi¡iile de mediu. Se rezolvå astfel ¿i problemele cu buruieni precum Galium aparine (turi¡a) ¿i Convolvulus arvensis (volbura). Saracen Max este o combina¡ie unicå pe pia¡å, de douå substan¡e active cu eficacitate ridicatå, tribenuron metil ¿i florasulam. Produsul este formulat sub formå de granule dispersabile în apå ¿i con¡ine 600g/kg tribenuron metil ¿i 200 g/kg florasulam. Stadiul optim de aplicare al trata20

mentului este cuprins între înfrå¡ire ¿i pânå la apari¡ia frunzei stindard, iar buruienile så fie în cre¿tere activå, în stadiul de 2-4 frunze. Produsul este omologat pentru combaterea buruienilor anuale cu frunzå latå din culturile de grâu, orz, secarå, triticale ¿i ovåz înfiin¡ate toamna, precum ¿i din culturile de orz ¿i ovåz semånate primåvara. Pentru o mai bunå eficacitate a tratamentului, aplicarea trebuie så fie fåcutå la temperaturi mai mari de 5-6 grade Celsius, înså produsul este activ ¿i de la 2-3 grade Celsius. În ceea ce prive¿te tipul de sol, acesta nu influen¡eazå în nici un fel activitatea ¿i ulterior eficacitatea produsului. Ca ¿i în cazul oricårui alt erbicid, se va evita efectuarea tratamentului în momentele în care culturile sunt stresate din cauza secetei, dåunåtorilor, înghe¡ului, deficitului de nutrien¡i etc. Dupå recoltarea culturii tratate cu Saracen Max, în acela¿i an calendaris-

Avantajele produsului Saracen Max - Con¡ine tribenuron metil ¿i florasulam, ambele fiind substan¡e active cu ac¡iune sistemicå; - Saracen Max este foarte flexibil ¿i cu fereastrå largå de aplicare (BBCH12-39); - Controleazå un spectru foarte mare de buruieni cu frunza latå; - Activitatea erbicidului nu este influen¡atå de tipul de sol. tic pot fi însåmân¡ate urmåtoarele culturi: cereale, rapi¡å, fasole de câmp ¿i gazon. În anul calendaristic urmåtor celui în care s-a aplicat tratament cu Saracen Max pot fi însåmân¡ate urmåtoarele culturi: cereale, rapi¡å, fasole de câmp, floarea-soarelui, gazon, in, mazåre, sfeclå de zahår, cartofi, porumb, trifoi, morcovi ¿i legume tuberculifere.

Nufarm Profitul Agricol 14/2021

CULTURI VEGETALE

În c\utarea azotului pierdut! dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

imp de câ¡iva ani, fermieri, asocia¡ii de fermieri, printre care ¿i APPR, cercetåtori, universitari ¿i jurnali¿ti au încercat så stabileascå dozele de azot care pot fi recomandate în Codul de Bune Practici Agricole, fårå mare succes înså. A¿a cå råmâne cum s-a stabilit: fermierii care nu fac analizele agrochimice pot fertiliza grâul cu 120 kg N/ha ¿i porumbul cu 130 kg N/ha.

testare, dacå nu sunt comentate agresiv de companiile producåtoare de semin¡e sau de jurnali¿ti. Au mare nevoie de consultan¡i care så le arate metode de îmbunåtå¡ire a activitå¡ii lor. Dar nu am våzut comentarii despre rezultate extraordinare din câmpurile de testare RITAC: 17 tone/ha la porumb, cu 80 kg N/ha, ¿i 14,6 tone/ha de grâu, cu 135 kg N/ha. Dacå rezultatele nu vor fi explicate plauzibil, vom avea câteva probleme. ¥n primul rând, cum vom putea argumenta cå dozele medii de azot nu sunt suficiente pentru produc¡ii foarte mari?

Adapta¡i la condi¡iile de mediu. Compara¡iile se fac pe grupe de maturitate în mod separat. De exemplu, hibrizii extratimpurii sunt testa¡i numai în nordul Fran¡ei, iar cei foarte tardivi doar în sud. Hibrizii semitimpurii ¿i semitardivi se seamånå în loturi de testare diferite, dacå se cultivå în aceea¿i zonå. Nutrien¡i ¿i apå la discre¡ie. Pentru fiecare grupå de maturitate se folosesc densitå¡ile ¿i dozele de îngrå¿åminte specifice. Dacå intervine un stres hidric care poate afecta puternic plantele, se irigå pentru a salva plantele.

ªi tu RITAC? Må tem sincer cå RITAC ar putea deveni pentru APPR ceea ce a fost Brutus pentru Cezar. Crea¡ie a APPR, RITAC este o re¡ea care a integrat companiile producåtoare de semin¡e (fa¡å de care ar fi trebuit så fie independentå?) în testarea hibrizilor de porumb, floarea-soarelui, rapi¡å ¿i a soiurilor de grâu. Nu spun cå a fost o gre¿ealå, pentru cå firmele joacå cât pot ele de corect. În România, cel mai important criteriu de comparare a hibrizilor este productivitatea, adicå, capacitatea hibridului de a realiza produc¡ii mari. Productivitatea måsoarå eficien¡a cu care este realizat un anumit proces, în cazul de fa¡å realizarea produc¡iei. Când se dore¿te compararea unui numår foarte mare de hibrizi, din mai multe grupe de maturitate, cum este în cazul Zilelor Porumbului sau a testelor RITAC, nu se pot asigura condi¡ii optime pentru to¡i hibrizii. Din acest motiv de multe ori se comparå produc¡ii ob¡inute în condi¡ii de cre¿tere foarte diferite. Am constatat cu mirare cå fermierilor nu prea le paså de performan¡ele de produc¡ie realizate în câmpurile de 22

3 germinabile, ¿i, dacå este

Se seamånå mai multe boabe

Totu¿i, cum alegem hibrizii de porumb? Întâi trebuie så alegem criteriile dupå care vrem så-i comparåm. În primul rând, ne intereseazå produc¡ia realizatå de hibrizi în mai multe locuri, timp de mai mul¡i ani. În acest caz trebuie så comparåm poten¡ialul de produc¡ie, care este definit ca produc¡ia realizatå de un hibrid atunci când este cultivat în medii la care este adaptat, cu nutrien¡i ¿i apå la discre¡ie, iar bolile ¿i dåunåtorii sunt controlate eficient (Evans, 1993). Iatå cum realizeazå Institutul Arvalis teste prin care se comparå poten¡ialul de produc¡ie al hibrizilor:

cazul, se egalizeazå densitatea în fenofaza de 6 frunze. Se comparå cu mai multe tipuri de martori. Cei mai productivi hibrizi din zonå sau cei mai vându¡i sunt martori la grupa în care ace¿tia se încadreazå. În fiecare grupå de maturitate existå martori de la grupa/grupele alåturate. De exemplu, în grupa hibrizilor semitimpurii se gåsesc martori atât de la grupa timpurii, cât ¿i de la grupa semitardivi. Când se lucreazå în 3-4 repeti¡ii, rezultatele testårilor au un grad de încredere mai ridicat, cu condi¡ia så fie folositå analiza statisticå.

4 5 6

Profitul Agricol 14/2021

Plusvaloare cu asigur\ri “chibzuite” de la Summit Agro ate în sfera domeniului agricol ¿i valorificarea instrumentelor de asigurare a fermelor ¿i culturilor în gestionarea optimå a riscurilor.

dr. ing. Patricia Maria {TIRBU pre[edinte Summit Agro România, Bulgaria, Adria [i Republica Moldova

Începutul anului 2021 aduce Summit Agro România ¿i mai aproape de partenerii de afaceri, de fermieri, de angaja¡ii acestora, familiile ¿i beneficiarii culturilor acestora, prin dezvoltarea de noi servicii de consultan¡å în asigurarea culturilor, punând accentul pe importan¡a gestionårii riscurilor în agriculturå ¿i asigurarea culturilor în fa¡a neprevåzutului: Plusvaloare cu asiguråri “chibzuite”, de la Summit Agro. Compania face astfel încå un pas în adaptarea la nevoile pie¡ei ¿i dezvoltare responsabilå, continuându-¿i misiunea de a fi alåturi de fermierii români cu solu¡ii complete, integrate, venind în întâmpinarea nevoilor lor cu pachete personalizate, adaptate, chibzuite, prin Profitul Agricol 14/2021

care oferå consultan¡å ¿i asiguråri pentru ferme, fermieri sau lucråtori în fermå. Printre asigurårile oferite se eviden¡iazå cele pentru culturi, animale, påsåri, albine, pe¿ti, protejarea angaja¡ilor, a clådirilor ¿i utilajelor, dar ¿i asiguråri generale de persoane, de locuin¡å, auto, voiaj, sånåtate, via¡å, economii etc. Reprezentan¡ii Summit Agro vor oferi astfel consultan¡å dedicatå în ceea ce prive¿te comercializarea ¿i utilizarea produselor pentru protec¡ia plantelor, prezentarea poten¡ialelor riscuri asoci-

Summit Agro România s-a înfiin¡at în anul 1997 ¿i este parte a Sumitomo Corporation, cu sediul central în Japonia. Corpora¡ia Sumitomo, cu o istorie care dateazå din 1930, desfå¿oarå activitå¡i în diferite industrii: finan¡e, asiguråri, comer¡, extrac¡ie ¿i prelucrare a metalelor, transporturi ¿i sisteme de construc¡ii, mediu ¿i infrastructurå, media, bunuri ¿i servicii pentru îmbunåtå¡irea stilului de via¡å, resurse minerale, energie, produse chimice ¿i electronice. Mai multe detalii pute¡i gåsi pe site-ul companiei (www.sumi-agro.ro) în sec¡iunea “Asiguråri”. 23

CULTURI VEGETALE

Cel mai popular fungicid pentru combaterea bolilor foliare la grâu! Adrian IONESCU Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides, Corteva Agriscience

În

momentul în care sunt condi¡ii de infestare cu fåinare ¿i agentul patogen se instaleazå, pagubele înregistrate pot atinge 25-30% ¿i uneori pot ajunge så acopere întreg aparatul foliar. Atacul instalat în toamnå afecteazå plantele de grâu prin scåderea rezisten¡ei plantelor la ger. La atacul timpuriu, boala conduce la pierderea frunzelor, iar înfrå¡irea ¿i dezvoltarea rådåcinilor sunt afectate. Atacul întârziat împiedicå procesul de asimila¡ie al plantelor, astfel încât numårul boabelor pe spic ¿i MMB-ul se reduc. Pentru siguran¡a produc¡iei ¿i o protec¡ie îndelungatå a culturilor de cereale, Corteva vå recomandå produsul Evolus, un fungicid inovator ce con¡ine trei substan¡e active (proquinazid, tebuconazol ¿i procloraz).

l Proquinazid - o moleculå chimicå din grupa quinazolinelor cu efect preventiv ¿i curativ. Ac¡iune de lungå duratå ¿i rezidualå specificå împotriva fåinårii prin inhibarea germinårii sporilor ¿i formårii apresorilor stimulând mecanismele proprii de apårare ale plantei. Ac¡iunea în stare de vapori creeazå o zonå de protec¡ie în jurul plantei (halou) ajungând ¿i în zonele limitrofe netratate. Nu induce rezisten¡a încruci¿atå cu fungicidele pe bazå de triazoli, morfoline sau strobilurine. l

Tebuconazol - substan¡å activå din grupa triazolilor, are efect preventiv, curativ ¿i eradicant asupra unui spectru larg de patogeni. Ac¡ioneazå sistemic fiind absorbit rapid de plantå, se translocå acropetal ¿i blocheazå råspândirea patogenilor în plantå. Prin ac¡iunea specificå inhibå dezvoltarea unui spectru larg de patogeni cum ar fi septoria ¿i în mod deosebit pe Fusarium spp.

l Procloraz - ac¡ioneazå sistemic, fiind absorbit rapid ¿i translocat acropetal prin xilem în toate pår¡ile verzi ale plantei, are ac¡iune preventivå ¿i eradicantå. Substan¡a activå inhibå biosinteza ergosterolului în interiorul celulei fungice.

Evolus garanteazå o eficacitate foarte bunå împotriva bolilor din culturile grâu (în special asupra fåinårii, chiar ¿i în faza latentå a acesteia), fapt ce asigurå o protec¡ie deosebitå încå de la început. - Produsul Evolus se poate aplica într-un singur tratament pe sezon, în func¡ie de presiunea de infec¡ie, preferabil preventiv sau la apari¡ia primelor simptome. - La grâu se va aplica de la începutul atacului bolilor ¿i pânå la sfâr¿itul înfloritului. Produsul se poate aplica ¿i ca al treilea tratament în tehnologia de combatere a patogenului Fusarium.

Profitul Agricol 14/2021

CULTURI VEGETALE

Interven]ie în for]\ la cereale Temperaturile destul de scåzute ¿i ploile din ultimul timp, chiar dacå au adus un aport substan¡ial de apå în sol, au întârziat lucrårile agricole la cerealele de toamnå, aflate în stadiul de înfrå¡ire ¿i alungire a paiului. O situa¡ie care favorizeazå dezvoltarea agen¡ilor patogeni, astfel încât aplicarea fungicidelor devine o urgen¡å. În acela¿i timp, ne temem încå de înghe¡urile târzii, care încetinesc evolu¡ia în vegeta¡ie a plantelor. Pentru a spori efectul fungicid împotriva bolilor specifice la grâu, orz sau alte påioase, avantajate de primåverile reci sau de cantitå¡ile excesive de azot aplicat, vå recomandåm utilizarea unui complex din douå fungicide complementare: Ambrossio 500 SC, un fungicid sistemic pe bazå de tebuconazol 500 g/l, ¿i Diagonal, fungicid cu ac¡iune sistemicå ¿i translaminarå, pe bazå de azoxistrobin, 250 g/l.

Ambrossio 500 SC î¿i manifestå eficien¡a rapid, substan¡a activå fiind absorbitå în pår¡ile vegetative în cel mult 2 ore de la aplicare, astfel încât ¿i riscul de spålare este mult diminuat. Fungicidul este preluat foliar ¿i distribuit uniform în plantå, inclusiv cåtre vârfurile de cre¿tere. Substan¡a activå ac¡ioneazå prin blocarea formårii ergosterolului, substan¡a care intrå în componen¡a peretelui celular al ciupercilor patogene ¿i astfel aceste organisme nu se mai pot dezvolta. Tratamentul este recomandat în dozå de 0,25-0,5 l/ha, de la începutul înfrå¡irii (GS21) pânå dupå formarea burdufului (GS39). Fåinarea, påtarea frunzelor, septorioza, fuzarioza ¿i alte boli foliare pot avea ca efect distrugerea chiar ¿i în propor¡ie de 50% a culturilor, în func¡ie de agresivitatea atacului ¿i presiunea infec¡iei. De aceea, un al doilea tratament fungicid este, de multe ori, o solu¡ie indispensabilå. Profitul Agricol 14/2021

Cultur\ de cereale afectat\ de Septorioz\

Aplicat în acela¿i interval (GS21 GS39) în dozå de 1 l/ha, Diagonal controleazå un spectru mai larg al bolilor din cultura de cereale de toamnå, având ac¡iune antisporulantå (inhibå germina¡ia sporilor, opre¿te producerea acestora ¿i cre¿terea miceliilor), iar substan¡a activå î¿i reia activitatea în condi¡ii de umiditate. În plus, produsul prelunge¿te perioada de acumulare a substan¡elor nutritive în plantå prin efectul fiziologic de men¡inere a frunzelor verzi un timp mai îndelungat. Pentru perioade ca cea actualå, cu temperaturi mai joase decât în mod obi¿nuit, când rådåcinile plantelor tinere nu absorb corespunzåtor nutrien¡ii din sol, Wuxal Microplant este o surså binevenitå de micronutrien¡i în concentra¡ie ridicatå, suprachelata¡i, astfel încât nu interac¡ioneazå cu al¡i compu¿i din substan¡ele de tratare specifice lucrårilor agricole curente. Datoritå formulårii de ultimå genera¡ie, specificå produselor din gama Wuxal, to¡i ace¿ti micronutrien¡i (bor, mangan, cupru, fier, zinc, molibden) sunt complet accesibili, påtrund cu u¿urin¡å în plantå, sunt foarte rezisten¡i la spålare, reactivându-se la precipita¡ii sau rouå ¿i, ca urmare, 100% asimila¡i de cåtre plåntu¡å pentru o dezvoltare echilibratå, chiar ¿i în condi¡ii de stres. Produsul stimuleazå fotosinteza ¿i cre¿te cantitatea de proteine din boabe,

Frunze afectate de temperaturi joase prim\vara

ducând astfel la sporuri binevenite de produc¡ie. Doza recomandatå este 1 l/ha, aplicat la înfrå¡ire (GS21 - GS29). O asociere foarte beneficå pentru cultura de cereale este cea dintre Wuxal Microplant ¿i Wuxal Sulphur, mai ales dupå aplicarea la sol a unor fertilizan¡i pe bazå de azot: aprovizionarea bunå cu sulf determinå dezvoltarea corespunzåtoare ¿i cre¿terea productivitå¡ii. Sulful creeazå sinergie cu azotul ¿i influen¡eazå puternic evolu¡ia ¿i productivitatea culturilor de cereale: sinergia azot - sulf conduce la cre¿terea cantitå¡ii de proteinå în bob ¿i pre¡ de vânzare mai bun pentru fermieri. Spre deosebire de produsele concurente, care con¡in sulf elementar, greu de preluat de cåtre plante, fertilizantul foliar Wuxal Sulphur prezintå un con¡inut ridicat de sulf u¿or absorbabil. Produsul con¡ine cea mai mare concentra¡ie de sulf (dar ¿i azot ¿i microelemente) complet dizolvate. Aceasta face ca nutrien¡ii så fie 100% disponibili. Totodatå, prezintå o aderen¡å foarte bunå, se reactiveazå la precipita¡ii sau rouå ¿i nu genereazå reac¡ii chimice cu celelalte substan¡e de tratare a culturii. Pe lângå toate aceste avantaje, are ¿i rolul de a spori eficacitatea fertilizan¡ilor aplica¡i pe sol. Doza recomandatå este 3 - 5 l/ha, dupå înfrå¡ire (GS21) pânå la burduf (GS39).

Radu DOICESCU 25

CULTURI VEGETALE

În ajutorul culturilor afectate de episodul de iarn\ târzie Chiar dacå spectaculos, episodul de iarnå târzie de såptåmâna trecutå, din centrul ¡årii, cu zåpadå a¿ternutå cât så încurce traficul, nu va genera mari probleme culturilor.

ministrate anterior. Enoiu remarcå faptul cå este posibil så fie necesar ¿i un aport de fosfor, pentru cå încå existå amplitudini mari de temperaturå zinoapte.

“

Efectul nu poate så fie foarte grav la culturile de câmp pentru cå plantele sunt adaptate”, remarcå Ioan Enoiu, director general al Naturevo. Totu¿i, pentru ca plantele så se refacå foarte repede, el propune câteva solu¡ii, imediat ce se poate intra în câmp. Compania are în portofoliu produse pentru prevenirea atacurilor de boli ¿i pentru refacerea rapidå a ¡esuturilor afectate. “Dacå ne referim la culturile horticole, acolo unde plantele erau deja înflorite sau deschise par¡iale, ¿ansele sar putea så fie foarte reduse dacå temperaturile au scåzut la -2-3°C. În cazul celorlalte se poate interveni. Trebuie analizat dacå a fost afectatå floarea”, considerå Enoiu. “Consultan¡ii no¿tri sunt pregåti¡i så meargå pe teren ¿i så-i sprijine pe fermieri”. Principalul produs pentru påioase ¿i rapi¡å este Kerafol, o combina¡ie specificå de aminoacizi pentru refacerea rapidå a ¡esuturilor ¿i restartarea vegeta¡iei. Ajutå plantele så depå¿eascå perioadele de stres (asfixia rådåcinilor, înghe¡uri, grindinå, îmburuienare, fitotoxicitate etc.) ¿i determinå reluarea rapidå a cre¿terilor vegetative. Într-o a doua categorie de produse ce se pot utiliza pentru a ajuta plantele în aceastå perioadå sunt fertilizan¡ii foliari Codicevo ¿i Energevo, dupå caz, în func¡ie de ce produse au fost ad26

Ioan Enoiu, director general Naturevo

Copfort, solu¡ie apoaså pe bazå de cupru complexat cu acid gluconic, este fortifiant pentru plante ¿i inductor de apårare, induce rezisten¡å naturalå plantei. Este un produs de preven¡ie care lucreazå din interior, intrå în plantå ¿i îi måre¿te rezisten¡a la infec¡ii. Pentru plantele care au rådåcinile la suprafa¡å sau sunt într-o fazå incipientå sau pot så aibå rådåcinile într-o oarecare måsurå afectate, existå produsul Rootip, pentru refacerea foarte rapidå a aparatului radicular. La rapi¡å, în anumite situa¡ii au apårut butonii florali ai tulpinii principale. Ace¿tia ar putea så fie afecta¡i, dar prin aplicarea produselor plantele sunt ajutate. La rapi¡å se mai poate aplica ¿i un produs pe bazå de bor cu polioli, Polyactiv B.

Calitatea apei pentru tratamente În toamnå, Naturevo a început o cercetare privind calitatea apei utilizate pentru aplicarea tratamentelor. În toate cazurile s-a identificat faptul cå apa are un con¡inut ridicat de såruri ¿i de cationi. Apa fiind durå, scade semnificativ eficacitatea produselor. Excep¡ie a fåcut apa de ploaie sau cea din lacuri care colecteazå apå de ploaie. “Sunt ¿i ape curgåtoare cu o duritate foarte mare, ceea ce înseamnå cå este necesarå corec¡ia apei de tratament, înainte de a introduce substan¡ele”, a remarcat Enoiu. Naturevo are în portofoliu Evoright Plus, produs ce face o corec¡ie consideratå excep¡ionalå, dar ¿i un dispersant, umectant foarte bun, în acela¿i timp. “Este foarte important så se utilizeze. Dacå vorbim de rapi¡å, unde solu¡ia de obicei råmâne sub formå de picåturi, pentru cå frunzele sunt cerate, lucreazå foarte bine acest produs”. Odatå cu acest produs se poate adåuga un altul, Wetcit, care asigurå transferul produselor sistemice atât cåtre vârf, cât ¿i cåtre bazå, prin tehnologia TransPholem. Plantele pot så primeascå astfel substan¡ele active ¿i cåtre bazå. Enoiu exemplificå o situa¡ie în care produsul este foarte util: în primele faze de atac ale larvelor de Ceutorhynchus. Cu ajutorul Wetcit, tratamentul ajunge, prin interior, cåtre bazå, unde omoarå larvele existente în interior. Potrivit lui Enoiu, Wetcit este cel mai bun surfactant, adjuvant, care se poate utiliza împreunå cu erbicide. Eficacitatea acestora este mult îmbunåtå¡itå. Viteza de transfer a erbicidului este mai mare datoritå Wetcit ¿i astfel buruienile cu o oarecare rezisten¡å o vor pierde pentru cå penetrarea substan¡elor este mult mai rapidå ¿i buruienile nu mai au timp så se adapteze. Adrian MIHAI Profitul Agricol 14/2021

CULTURI VEGETALE

Theodor Ichim are de toate... mai pu]in ap\ La 44 de ani, Theodor Ichim, proprietarul grupului de firme constån¡ene Unigrainstrading, administreazå 3.000 de ha, dintre care douå treimi în proprietate, rulând afaceri în agriculturå care totalizeazå 70 de milioane de lei anual. A construit acest colos de la zero, în douå decenii. Înså seceta de anul trecut i-a ¿ubrezit afacerea ¿i i-a dat un avertisment: fårå iriga¡ii, colosul riscå så se pråbu¿eascå.

chim este ¿i pre¿edintele nou înfiin¡atei Asocia¡ii a Producåtorilor Agricoli din Dobrogea (APAD), despre care a¡i aflat mai multe în pagina 10. ªi-a abandonat studiile la ASE, pentru a începe, la 20 de ani, propria afacere, al cårei obiect de activitate era comer¡ul cu cereale. În 2003, a decis så investeascå în produc¡ie agricolå. Dupå seceta din sezonul 20022003, ferma localnicilor din Chirnogeni nu a fåcut fa¡å pierderilor. 1.200 de ha de teren arabil, sediul de fermå cu toate acareturile, zece tractoare U650 ¿i 20 de angaja¡i au fost prelua¡i de Ichim, prin a cårui firmå cei din Chirnogeni obi¿nuiau så-¿i valorifice recoltele. Noul patron al fermei vegetale a mizat totul pe speran¡a ca sezonul 20032004 så fie unul bun. A avut dreptate: recoltele bune ¿i, mai apoi, cupoanele pentru agriculturå, i-au permis så-¿i

achite datoriile ¿i så înceapå investi¡iile în modernizare. Båncile nu creditau produc¡ia agricolå, înså Ichim a putut contracta împrumuturi gra¡ie activitå¡ii de comer¡ cu cereale. Astfel, a avut asiguratå cofinan¡area pentru proiecte cu fonduri europene, prin programul SAPARD, achizi¡ionând utilaje: tractoare, semånåtori, o combinå. În 2006 a primit alte fonduri europene, prin FADR, tot pentru retehnologizare. ªi dupå aderare a continuat så aplice cu succes, cam o datå la doi ani, pentru diverse programe cu fonduri europene, înnoind mereu parcul de ma¿ini ¿i utilaje, construind silozuri, modernizând baze tehnice ¿i magazii. În total, în jur de 10 milioane de euro. În prezent, deruleazå douå proiecte, fiecare de 1,5 milioane de euro: unul pentru extinderea capacitå¡ii de depo-

Pentru Theodor Ichim prioritatea a fost achizi¡ia de teren agricol. A¿a a ajuns så de¡inå peste 2.000 din cele 3.000 de ha pe care le lucreazå. ªi continuå så cumpere. Nu fårå umor, spune cå, în loc de arendå, el plåte¿te rate bancare. Amortizarea achizi¡iilor de teren ¿i-a fåcut calculul cå o va face în 15 ani. Investe¿te în culturi, în medie, 600 de euro/ha/an, iar veniturile medii sunt de 1.000 euro/ha/an. În prezent are de achitat båncilor 7,5 milioane de lei anual, rate ¿i dobânzi. În mare parte pentru terenuri,

dar ¿i pentru utilaje ¿i cofinan¡area proiectelor europene. Anul trecut a reu¿it suspendarea ratelor, demers fårå de care ar fi intrat în incapacitate de plå¡i, fiindcå, în lipsa completå a iriga¡iilor, produc¡iile au fost aproape inexistente. În 2015 a achizi¡ionat 300 de ha la Deleni, Constan¡a, de la o firmå italianå. Achizi¡ia a venit la pachet cu un proiect de parc eolian, pe care acum inten¡ioneazå så-l punå în practicå, dacå va gåsi un investitor interesat, el neavând încå for¡a financiarå.

zitare ¿i modernizarea sta¡iei de condi¡ionare a semin¡elor din Comana ¿i altul pentru construirea unui nou siloz la baza de la Adamclisi. E pu¡in probabil så existe o tehnologie agricolå disponibilå pe care Ichim så nu o testeze în ferma sa. Încå din 2012 a mizat pe agricultura de precizie. “Avem pe toate ma¿inile agricole sisteme de arhivare a datelor. Lucråm cu analize de sol, hår¡i de semånat, recoltat, de fertilizat. Plåtim pentru softuri peste 10.000 de euro cåtre IPSO, dar meritå cu prisosin¡å. Am devenit dependen¡i de acest furnizor, de aceste echipamente - John Deere. Dar våd tractoarele în timp real, pe telefon, ¿tiu ce face fiecare, în orice moment, ca ¿i când a¿ fi în cabinå, cu operatorul. ªi toate opera¡iunile se desfå¿oarå foarte riguros, la milimetru. Tractoarele comunicå între ele ¿i traseele nu se suprapun niciodatå”. Unigrainstrading are departament de cartare agroghimicå. Probele sunt luate, periodic, din acelea¿i loca¡ii, trimise spre analizå la laboratoare din Germania ¿i Danemarca. Hår¡ile satelitare sunt completate cu supravegherea culturilor în timp real, cu ajutorul dronelor. La pregåtirea terenului ¿i la semånat mai folose¿te îngrå¿åminte complexe solide, dar în vegeta¡ie aplicå exclusiv îngrå¿åminte lichide, cu ratå variabilå. A început acum patru ani, cu azot lichid, iar din sezonul acesta folose¿te combina¡ii cu fosfor, potasiu, sulf. Este în curs de amenajare a unui bazin cu rezervoare din fibrå de sticlå, cu capacitate de 400 de tone, pe care vrea så-l doteze cu un sistem automatizat de realizare a amestecurilor. Acestea se aplicå în conProfitul Agricol 14/2021

CULTURI VEGETALE

“Am învå¡at agricultura de la Ion Stere, care a fost amelioratorul de porumb de la Valul lui Traian. M-a consiliat timp de ¿ase ani. Am stat alåturi de el în câmp, aproape zi de zi. Acum sunt în anul doi la Agronomie ¿i pregåtirea pentru examene este foarte u¿oarå”. formitate cu rezultatele cartårii, cu sprayer-ul John Deere, folosind duze speciale, cu jet. Ichim în¿irå avantajele tehnologiei: “E mai ieftin. Doza aplicatå e de regulå micå ¿i o pot combina cu apå; de exemplu, la 80 de litri de One pot adåuga 120 de litri de apå ¿i stabilizez cu tiosulf; nu am nevoie de ploi ca îngrå¿åmintele så se dizolve, solu¡ia intrå mult mai bine în påmânt decât ar intra orice îngrå¿åmânt solid, udå påmântul ¿i îl lipe¿te”. La recoltat, oamenii lui Ichim “atacå” o solå de 100 ha într-o zi, cu toate utilajele. Intrå combina, iar în urma ei vine autopropulsata, care împrå¿tie 50-70 l de One/ha, pentru a stimula procesul de descompunere a paielor - împiedicå foamea de azot a bacteriilor ce realizeazå procesul de putrefac¡ie. În urma autopropulsatei, tractorul de 600 CP cu ¿enile trage rapid un disc uria¿, care toacå paiele ¿i le încorporeazå în sol. Dacå se recolteazå påioase, tractorul e echipat ¿i cu un dispozitiv de împrå¿tiere a semin¡elor, cu care se însåmân¡eazå mu¿tar. “Mu¿tarul acoperå tot terenul, care stå acoperit astfel toatå vara cu o maså verde. Apa din ploi e adåpostitå de mu¿tar. Când acesta a crescut ¿i a bågat în frunze substan¡e nutritive, îl încorporez în sol. Între 7 ¿i Profitul Agricol 14/2021

10 tone de maså verde/ha cu doar 20 de kg/ha de semin¡e”. La rapi¡å, dupå recoltat råmân cotoarele verzi. Mul¡i fermieri nu dezmiri¿tesc imediat, ci a¿teaptå så se usuce cotoarele, timp de 5-10 zile. Ichim nu e de acord: “În felul acesta, se evaporå 5 l apå/mp/zi. În 10 zile, 50 de litri - exact apa de råsårire pentru cultura urmåtoare. A¿a cå dezmiri¿tesc, tai capilarele, råmânând doar be¡ele în picioare, pe care le toc ulterior”. Pentru însåmân¡area rapi¡ei folose¿te semånåtori de leguminoase Monosem. În acest fel, asigurå råsårirea plantelor, chiar dacå nu plouå în epocå. “Cu aceste semånåtori pot så fac mici brazde, cu ni¿te deschizåtoare; astfel, dau tot praful la o parte ¿i semån rapi¡a la 2 cm. Dacå a plouat vara ¿i mai e apå în stratul de 10 cm, e foarte util. Am fåcut asta mai mul¡i ani, cu succes”. În prezent, Ichim se pregåte¿te så facå fa¡å noilor exigen¡e ale UE. Cheltuie¿te 1 - 1,5 milioane de lei anual cu produse fitosanitare bio, pe care le folose¿te în toatå ferma, încercând så le înlocuiascå pe cele chimice. Totodatå, converte¿te la organic 400 de ha ¿i se pregåte¿te så proceseze rapi¡a bio, urmând så exporte ulei de rapi¡å organic. De asemenea, preconizeazå så extindå

cultura nåutului (în prezent, cultivå 200 ha) ¿i så investeascå în procesarea acestuia.

Robert VERESS

Afacerea Unigrainstrading pe scurt l

Cifra de afaceri: 70 de milioane de lei anual l 80 de angaja¡i l 3.000 de ha teren agricol, 70% în proprietate; 40 ha de perdele forestiere înfiin¡ate ¿i între¡inute; l Produc¡ii medii pe fermå în ani cu climå propice, la neirigat (t/ha): grâu 9 (1.200 ha cultivate), rapi¡å 4 (600 ha), porumb 13 (200 ha), floareasoarelui 4 (400 ha), nåut 3 (200 ha). l Depozitare: 50.000 de tone de cereale; l Flotå de 12 camioane TIR ¿i toate tipurile de remorci l Parc de ma¿ini ¿i utilaje modern (între care 13 tractoare de 75 - 600 CP), 90% John Deere l Planta¡ie nou înfiin¡atå de nuci (10 ha) l Fermå de vi¡å-de-vie 300 ha în reconversie. 29

CULTURI VEGETALE

Ve[ti bune din fermele vegetale ale lui Dimitrie Musc\ ¥n timp ce pesta porcinå africanå a dus la eliminarea a 22.000 de porci din ferma de la Macea a lui Dimitrie Muscå, în fermele vegetale (ale CAI Curtici ¿i CAI Olari) activitatea se desfå¿oarå în condi¡ii bune. În structura de culturi nu mai putea så schimbe nimic, chiar dacå necesitå¡ile sectorului zootehnic s-au schimbat. Såmân¡a era cumpåratå deja din decembrie. Oricum, Dimitrie Muscå considerå cå sunt premise pentru ca produc¡ia så aibå pre¡ bun ¿i anul acesta, nu vede riscuri pentru nici o culturå. Cele de toamnå sunt foarte bune. Grâul a trecut de primul nod ¿i se îndreaptå spre al doilea. Au fost efectuate tratamente cu erbicid, fungicid ¿i retardant de cre¿tere. Probabil cå cea mai bunå culturå va

fi cea de rapi¡å. Are 1.040 ha în cele douå ferme. ªi, spune el, nu a fåcut niciodatå contracte forward. Campania de semånat de primåvarå decurge bine. A terminat soia ¿i a început så semene porumb pe 1 aprilie. La începutul såptåmânii trecute acoperea deja 600 ha. Au fost ¿i pânå la 10°C în sol, apoi au scåzut temperaturile, dar a continuat semånatul pentru cå temperaturile ridicate revin, iar såptåmâna aceasta prognoza indica 20-22°C. Folose¿te doar patru hibrizi pe 2.900 ha, FAO 330-390, cu o densitate de 72.000 plante în culturå la hectar. Nu seamånå floarea-soarelui întrucât are boli comune cu rapi¡a ¿i soia. De aproape 20 de ani nu mai intrå în asolament. Acum, în lipsa derogårii pentru

utilizarea neonicotinoidelor, nici nu mai ia în calcul floarea. Pentru cultura de porumb, pentru care este permiså utilizarea neonicotinoidelor, nu-¿i face probleme pentru cå a fåcut tratamentele "ca la carte" în fiecare an. El considerå cå motivul pentru care Tanymecus nu s-a eradicat este faptul cå nu to¡i fermierii au aplicat tratamente ¿i astfel dåunåtorul a gåsit condi¡ii bune pentru înmul¡ire. În plus, nu seamånå niciodatå porumb dupå porumb întrucât infestarea cu Diabrotica este puternicå în zonå. Muscå a continuat ¿i investi¡iile în dotarea tehnicå a fermei. A investit 750.000 de euro în utilaje: tractor, combinå de siloz, combinatoare, discuri.

Adrian MIHAI

Un ajutor în cazul brumelor [i înghe]urilor târzii Fermierii se întreabå, în aceste zile, ce se poate aplica la speciile pomicole, deja înflorite ¿i afectate de brumele ¿i înghe¡urile târzii. Echipa Alcedo recomandå Algamax Fluid, o solu¡ie de salvare, atât în pomiculturå, dar ¿i la alte culturi agricole! Întrebarea care se ridicå este: sunt culturile afectate de aceste înghe¡uri târzii? Evident cå da. Dar pânå nu va trece acest episod de frig, ca plantele så î¿i poatå relua vegeta¡ia, nu ¿tim cât de mult sunt afectate. Dar ce facem pânå atunci? Solu¡ia este så ajutåm culturile så treacå peste acest stres. La toate speciile afectate, dacå vom considera 30

cå avem o culturå viabilå, se recomandå Algamax Fluid, în dozå de 11,5 l/ha (0,3%). Algamax Fluid este o solu¡ie superconcentratå pentru stimularea cre¿terii ¿i dezvoltårii plantelor, care con¡ine extract pur de alge marine brune (Ascophyllum nodosum), aminoacizi, fitoformoni, auxine, citochinone, gibereline, betaine, dar ¿i azot, fosfor, potasiu, magneziu ¿i sulf. Algamax Fluid este compatibil cu produsele de protec¡ie a plantelor care se aplicå în aceastå perioadå în pomiculturå sau la alte culturi. Tratamentele se vor repeta la intervale de 10-14 zile. Echipa Alcedo Profitul Agricol 14/2021

CULTURI VEGETALE

Wuxal Ascofol la floarea-soarelui Calitate crescut\ [i în condi]ii de stres De¿i floarea-soarelui este destul de bine adaptatå condi¡iilor de secetå, stresul termic ¿i hidric puternic ce survine în anumite sezoane poate afecta productivitatea ¿i cantitatea de ulei, fapt ce scade performan¡ele economice ale culturii.

Aplicarea aminoacizilor - foarte importantå pentru cre¿terea toleran¡ei la stres Wuxal Ascofol con¡ine cantitå¡i ridicate de aminoacizi (betainå), fitohormoni (citochinine, auxine, gibereline),

olu¡ia pe care v-o propunem este fertilizantul foliar Wuxal Ascofol, pe bazå de extract din alge marine Ascophyllum nodosum, care oferå culturii substan¡ele necesare pentru a depå¿i cu brio momentele critice. Prevenirea deficitului de macro ¿i micronutrien¡i Condi¡iile nefavorabile de mediu împiedicå adesea absorb¡ia nutrien¡ilor din sol, de aceea este necesarå suplimentarea acestora pe cale foliarå. Wuxal Ascofol este formulat ca suspensie concentratå, ce con¡ine cantitå¡i ridicate de bor, mangan, zinc etc., ceea ce îi conferå proprietå¡i remarcabile de nutri¡ie. Floarea-soarelui are un necesar ridicat de bor, mai ales între apari¡ia calatidiului ¿i începutul înfloritului. Pentru cå borul este esen¡ial în procesele de înflorit ¿i polenizat, trebuie furnizatå cantitatea necesarå pentru a ne asigura cå produc¡ia este ridicatå. Micronutrien¡ii con¡inu¡i de Wuxal Ascofol, alåturi de aminoacizi, duc la dezvoltarea uniformå a culturii. Aplicarea produsului stimuleazå diviziunea celularå ¿i stimuleazå formarea achenelor (a semin¡elor). Mixul de extract de alge cu microelemente ajutå cultura så-¿i atingå poten¡ialul maxim de produc¡ie, cu un procent cât mai mic de semin¡e ¿i¿tave în calatidiu. De asemenea, Wuxal Ascofol reprezintå o surså de azot, fosfor ¿i potasiu, implicate în toate procesele din plante.

alginat, vitamine ¿i al¡i compu¿i bioactivi naturali, cu care stimuleazå dezvoltarea echilibratå a plantelor de floareasoarelui ¿i spore¿te toleran¡a acestora la secetå. Efectul Wuxal Ascofol este benefic încå de la începutul perioadei de dezvoltare a culturii de floarea-soarelui, iar anii anteriori au aråtat cå existå diferen¡e semnficative de productivitate între culturile tratate ¿i netratate, în condi¡ii de stres fiziologic. Wuxal Ascofol - substan¡e active din surse naturale: algele Ascophyllum nodosum. Ascophyllum nodosum prezintå un con¡inut ridicat de macronutrien¡i ¿i micronutrien¡i, precum ¿i o varietate de substan¡e benefice, cum sunt: Aminoacizii, dintre care amintim betaina, consideratå aminoacidul cu cel mai bun rezultat împotriva stresului la plante. Acesta cre¿te rata de fotosintezå deoarece men¡ine activitatea cloroplastelor în condi¡ii de stres. De asemenea,

Efectele stresului hidric asupra culturii de floarea-soarelui:  Dezechilibru între dezvoltarea rådåcinilor ¿i a tulpinilor  Suprafa¡å foliarå reduså  Fixare slabå a carbonului  Parametri de calitate scåzu¡i  Numår redus de achene  Cantitate reduså de ulei acest fertilizant foliar con¡ine acid glutamic, un compus esen¡ial în sinteza de ¡esuturi vegetale ¿i a clorofilei. Este implicat în dezvoltarea de meristeme ¿i îmbunåtå¡e¿te capacitatea de reac¡ie a plantelor în situa¡ii de stres. Alginat: Sus¡ine diferen¡ierea mugurilor florali, cre¿te procentul de fertilitate al florilor, cu efect benefic pentru productivitate. Îmbunåtå¡e¿te imunitatea, stimuleazå cre¿terea echilibratå pentru plante sånåtoase ¿i productive, ¿i, totodatå, favorizeazå absorb¡ia nutrien¡ilor, sus¡inând dezvoltarea ¿i ob¡inerea unor produc¡ii de calitate. Fitohormoni: Citochininele stimuleazå diviziunea celularå ¿i regleazå ciclul celular în plante, întârzie senescen¡a frunzelor ¿i stimuleazå mobilizarea nutrien¡ilor înspre frunze. Auxinele sus¡in reducerea stresului oxidativ din celulele plantei ¿i a stresului termic (seceta) ¿i activeazå mecanismele naturale responsabile de rezisten¡a la agen¡ii patogeni. Giberelinele sus¡in fructificarea ¿i reduc riscul ne-fecundårii. Polizaharide: Polizaharidele din Wuxal Ascofol au masa molecularå micå ¿i sunt foarte u¿or absorbite de cåtre plante, crescând astfel coeficientul de absorb¡ie a elementelor nutritive în plantå ¿i stimulând producerea de fitoregulatori în plantå (aceste substan¡e au rolul de a întârzia procesul de senescen¡å).

Radu DOICESCU Profitul Agricol 14/2021

CULTURI VEGETALE

Nou de la Azomure[ Azotat de calciu [i amoniu granulat Începând cu anul 2020, Azomure¿ pune la dispozi¡ia tuturor celor interesa¡i azotatul de calciu ¿i amoniu granulat, un îngrå¿åmânt solubil, ideal pentru completarea cu calciu la culturile ce necesitå un con¡inut ridicat din acest element. Pe lângå calciu, produsul are ¿i un continut important de azot nitric, imediat disponibil plantelor. sulfa¡i sau fosfa¡i (ace¿tia au solubilitate Compozi¡ia noului sortiment micå, precipitå). este 15,5% N (14% nitric ¿i - Poate fi folosit ¿i ca îngrå¿åmânt “de 1,5% amoniacal) ¿i 26% CaO. suprafa¡å”, singur sau combinat cu alte

alciul este un element plastic, esen¡ial pentru construirea pere¡ilor celulari. O cantitate reduså de calciu interfereazå cu aceastå func¡ie importantå, rezultând cre¿terea distorsionatå ¿i deformarea vârfurilor rådåcinii, a frunzelor tinere ¿i a vârfurilor de låstari. Celulele puternice måresc rezisten¡a plantelor la boli ¿i dåunåtori, devenind totodatå mai rezistente la varia¡iile de temperaturå din sol ¿i din aer. Deficitul de calciu este de obicei observabil sub forma putrezirii localizate a ¡esuturilor ¿i a inhibårii cre¿terii. Simptomele tipice includ deformarea frunzelor, arsura vârfului frunzelor ¿i arderea vârfului rådåcinii. Deficitul de calciu reduce, de asemenea, calitatea recoltei ¿i scurteazå termenul de valabilitate a produc¡iei. Principalele avantaje care recomandå CN sunt: - Datoritå solubilitå¡ii se poate aplica prin fertirigare, în special pentru culturile horticole (legumiculturå, floriculturå, pomiculturå, viticulturå). - În fertirigare este compatibil cu majoritatea îngrå¿åmintelor lichide sau solubile, cu excep¡ia celor care con¡in Profitul Agricol 14/2021

tipuri de îngrå¿åmânt. - Este recomandat pentru toate culturile, atât horticole, cât de câmp, în perioada în care plantele au un consum ridicat de calciu (Ca). În acela¿i timp, sus¡ine cultura ¿i cu azot (N). - Nu con¡ine clorurå, sodiu sau metale grele. Cele mai importante beneficii ale utilizårii CN pentru fermieri sunt: - Prelunge¿te perioada de recoltare datoritå faptului cå asigurå påstrarea mai îndelungatå pe tulpinå a fructelor ¿i legumelor (în plus cu 4-7 zile). - Cre¿te reziste¡a produselor în timpul transportului. - Cre¿te durata de depozitare a fructelor (produsele råmân mai proaspete mai mult timp la raft). - Cre¿te rezisten¡a plantelor la boli ¿i dåunåtori. Pentru mai multe informa¡ii despre azotatul ce calciu ¿i amoniu (CN), dar ¿i pentru recomandåri de utilizare adaptate diferitelor tipuri de sol ¿i culturå, fermierii sunt încuraja¡i så contacteze un consultant tehnic al Azomure¿.

Recomandårile de aplicare diferå în func¡ie de culturå Cartof: calciul este consumat în cantitå¡i mari, iar lipsa lui se resimte prin încre¡irea frunzelor ¿i îngålbenirea foliolelor. De regulå, pentru fiecare 1.000 kg de tuberculi ¿i biomaså aferentå, cartoful consumå în medie 5 kg de azot, 3 kg de oxid de calciu, 8 kg de oxid de potasiu, 3 kg de oxid de calciu ¿i 1 kg de oxid de magneziu. Este recomandat ca supliment pe solurile acide, fårå a depå¿i valoarea de 6,6 a pH-ului. În general se aplicå la prima bilonare, 150-200 kg/ha - cantitatea exactå se calculeazå în func¡ie de norma de N. Legumiculturå: l varza ¿i conopida au nevoie de azotat de calciu la formarea ¿i maturarea cåpå¡ânii (împotriva cråpårii cåpå¡ânii) în normå de 2-3 udåri cu o dozå de 2-3 kg/1.000 m2; l la tomate se aplicå 3 udåri cu azotat de calciu ¿i amoniu cu aceea¿i normå ca la varzå ¿i cu aceea¿i cantitate de îngrå¿åmânt - în special în perioada formårii florilor (împotriva cåderii acestora ¿i a infertilitå¡ii). l ardei ¿i tomate (solanacee) CN prelunge¿te perioada de recoltare datoritå faptului cå asigurå påstrarea mai îndelungatå pe tulpinå (în plus cu 4-7 zile). l pepenii au rådåcinile slab dezvoltate explorând, a¿adar, un profil de sol foarte redus. CN contribuie ¿i la colorarea mai intenså a miezului. Viticulturå: cantitå¡ile se stabilesc în func¡ie de tipul de sol ¿i se aplicå foliar 10-15 kg la 1.000 litri de apå. Floriculturå: se poate folosi în special prin fertirigare (dizolvat) pe durata întregului ciclu de produc¡ie, de 3-4 ori, în doze de 4-6 kg/1.000 mp. 33

GR|DINA

VIA [i LIVADA Mana vi]ei-de-vie strategii de combatere în condi]iile limit\rii solu]iilor de protec]ie În Uniunea Europeanå, mai mult de 120 de substan¡e active cu ac¡iune fungicidå conven¡ionale ¿i biologice) sunt utilizate în viticulturå pentru combaterea diferi¡ilor agen¡i patogeni pe durata ciclului de dezvoltare.

Suprafa]a (num\r de hectare total tratate) de vi]\-de-vie tratat\ cu fungicide în Uniunea European\, conform estim\rilor interne Syngenta

onform estimårilor interne Syngenta, peste 30 de milioane de hectare cu vi¡å-de-vie (numår de hectare total tratate, adicå numår total de hectare cultivate înmul¡it cu numårul de tratamente) sunt tratate cu fungicide în Uniunea Europeanå. Din totalul suprafe¡elor cu vi¡å-de-vie tratate, între 30% ¿i 50% din tratamente sunt cele cu produse împotriva manei vi¡ei-de-vie. Disponibilitatea din ce în ce mai reduså a substan¡elor active ¿i a produselor pentru diverse tratamente împotriva agen¡ilor patogeni are poten¡ialul så conducå la un deficit de tehnologie care så asigure productivitatea ¿i competitivitatea sectorului viticol, a¿a cum reiese din graficul de mai jos. În anul 2020 observåm o scådere cu 20% a suprafe¡elor de vi¡å-de-vie tratate cu fungicide în Uniunea Europeanå, din cauza unui efect cumulat al presiunii bolilor, pe de o parte, ¿i numårului tot mai pu¡in de produse fitosanitare pe care viticultorii le au la îndemânå, pe de altå parte. 34

Recomandårile FRAC (Fungicide Resistance Action Committee, www.frac.info) în utilizarea fungicidelor Riscul apari¡iei rezisten¡ei agen¡ilor patogeni la diferite clase de fungicide depinde de 3 factori: - biologia agentului patogen; - modul de ac¡iune al substan¡ei active fungicide utilizatå în tratament; - modul cum se utilizeazå produsul fungicid. Este important de men¡ionat faptul cå toate grupele chimice de substan¡e active ale fungicidelor trebuie så se supunå regulilor pentru managementul prevenirii apari¡iei rezisten¡ei, recomandate de Comitetul de ac¡iune pentru rezisten¡a la fungicide, dupå care se ghideazå întreaga industrie - FRAC

(Fungicide Resistance Action Committee, cu site-ul www.frac.info). Acest organism realizeazå anual, în diferite ¡åri, monitorizåri ale apari¡iei rezisten¡ei, pe baza cårora î¿i reînnoie¿te anual recomandårile. România face parte din grupul ¡årilor unde se monitorizeazå apari¡ia fenomenului de rezisten¡å pentru diferite clase sau grupe de substan¡e active cu ac¡iune fungicidå. Rolul Comitetului de ac¡iune european pentru rezisten¡a la fungicide constå tocmai în a defini sensibilitatea diferi¡ilor agen¡i patogeni în raport cu mecanismele de ac¡iune ale substan¡elor active fungicide, pentru a oferi recomandåri adecvate de prevenire a apari¡iei rezisten¡ei, cum ar fi: numårul maxim de tratamente/an, rota¡ia grupelor chimice etc. uuu Profitul Agricol 14/2021

GR|DINA, VIA [i LIVADA Cauzele ce pot detemina apari]ia fenomenului de rezisten]\ la unele produse

uuu În cazul fungicidelor monosite, strategiile de prevenire a apari¡iei rezisten¡ei prevåd aplicarea acestora în amestec ¿i/sau alternativ cu substan¡e partenere caracterizate printr-un mecanism diferit de ac¡iune ¿i luând în considerare un numår limitat de tratamente pe an. Recomand\rile FRAC pentru fungicidele mono-site

Plasmopara viticola, mana vi¡ei-devie este un agent patogen considerat ca având un risc ridicat de rezisten¡å din moment ce este capabil så provoace multiple cicluri de infec¡ie, în acela¿i sezon de vegeta¡ie, cu o capacitate sporitå de a se dispersa prin spori ¿i de a se multiplica prin oospori. Aceste caracteristici fac ca tulpinile rezistente så se poatå råspândi în popula¡ia de agen¡i patogeni în detrimentul celor sensibile dacå strategia de combatere nu este bine planificatå ¿i executatå în mod optim. În plus, în fermele unde numårul de tratamente efectuate este ridicat, din cauza presiunii mari de infec¡ie, cre¿te riscul de apari¡ie a rezisten¡ei la clasele substan¡elor active fungicide cu ac¡iune mono-site disponibile pe pia¡å. Pe baza caracteristicilor biologice ale agentului patogen Plasmopara viticola, pentru fungicidele din grupa chi36

micå CAA (Carboxylic Acid Amide), oamenii de ¿tiin¡å vorbesc despre o rezisten¡å mo¿tenitå recesiv, un aspect foarte important deoarece rezisten¡a la aceastå claså de fungicide este mai u¿or de gestionat (comparativ cu, de exemplu, o rezisten¡å mo¿tenitå dominantå). Clasa fungicidelor CAA include sub-

stan¡e active precum: dimetomorf, iprovalicarb, bentiavalicarb, valifenalat ¿i mandipropamid, toate caracterizate printr-o ac¡iune de inhibare a biosintezei celulozei în ciupercile patogene. În România, în urma monitorizårii FRAC, mostrele pentru Plasmopara viticola au fost complet sensibile (au råspuns la tratament) la fungicidele din grupa CAA, sau au indicat valori joase de rezisten¡å la substan¡ele active din grupa CAA, conform documentului oficial FRAC. Substan¡ele active fungicide din grupa CAA råmân în continuare instrumente valoroase pe care viticultorii le au la îndemânå în controlul manei, în contextul multitudinii de solu¡ii ¿i produse fitosanitare care sunt retrase din pia¡å.

Concursul Malagrow pentru horticultori Malagrow anun¡å un concurs inedit, Made in Romania pentru Horticultori, la care sunt invita¡i to¡i cultivatorii care utilizeazå solu¡ii neobi¿nuite, inovative în munca lor. Câ¿tigåtorii vor primi premii substan¡iale, promite stafful Malagrow, firmå care activeazå în domeniul nutri¡iei plantelor. La concurs la care se pot înscrie producåtorii care utilizeazå mijloace ¿i metode profesionale ¿i alte practici inovatoare în cultivarea legumelor, fructelor ¿i a plantelor ornamentale ¿i reu¿esc så distribuie produsele lor consumatorilor sau clien¡ilor finali. “Obiectivul principal este premierea producåtorilor care cultivå eficient produse horticole române¿ti”, spune Csaba Éber, directorul general adjunct al Malagrow. Horticultorii sunt a¿tepta¡i pe platforma Malagrow, unde se pot înscrie la concurs pânå în octombrie. “Cel mai bun proiect, care depå¿e¿te cu mult nivelul mediu al practi-

Csaba Éber,

director general adjunct Malagrow

cilor de cultivare din România, va primi premiul cel mare. Premiul este prestigios în sine, de vreme ce aratå cå de¡inåtorul acestuia se aflå în topul domeniului såu. În plus, reu¿ita va fi recompensatå ¿i cu produse Malagrow pentru a sus¡ine în continuare efortul depus pentru excelen¡å”, a precizat Csaba Éber. Dosarele vor fi evaluate de un juriu format din profesioni¿ti, iar dupå stabilirea câ¿tigåtorilor, în luna noiembrie, va avea loc gala de premiere.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 14/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR ACVBR-Sim inaugureaz\ prima ferm\ proprie de tauri Pe 22 aprilie, Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå tip Simmental va inaugura ferma de testare a performan¡elor pentru tauri. “Va fi un eveniment frumos, în plinå pandemie, dar ne protejåm. Ferma de tauri este a asocia¡iei ¿i este organizatå în ferma mea”, spune Zoltan Haller, unul dintre fondatorii ACVBR-Sim. Evenimentul va avea loc la Hårman, jude¡ul Bra¿ov, pe strada Mihai Viteazul

Profitul Agricol 14/2021

nr. 327. ACVBR-Sim a ini¡iat constituirea acestei ferme de testare a descenden¡ilor taurilor de Bål¡atå Româneascå pe 15 septembrie 2020. Asocia¡ia a cumpårat vi¡eii ¿i vi¡elele de la fermieri, cu 5 euro/kg+TVA, indiferent de sex. Prima condi¡ie a fost ca vi¡elele sau tåura¿ii så fie urma¿ii taurilor Harry, Ferdinand, Mare¿al, Ahile, Darius sau Iancu. To¡i ace¿ti tauri au fost testa¡i la Semtest Craiova ¿i repre-

zintå proprietatea ACVBR-Sim. Alte condi¡ii pentru achizi¡ionarea vi¡eilor sunt urmåtoarele: så provinå din inseminare cu taurii men¡iona¡i, så se confirme maternitatea ¿i paternitatea vi¡eilor; så aibå vârsta între o lunå ¿i maxim 3 luni, så cântåreascå minim 100 kg; så fie animale sånåtoase ¿i dezvoltate armonios.

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR

ANSVSA interzice vânzarea mieilor sacrifica]i la stân\ Vine Pa¿tele ¿i Autoritatea Na¡ionalå Sanitarå Veterinarå ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor a mai introdus o interdic¡ie: nu se mai admite vânzarea mieilor sacrifica¡i în afara abatoarelor. Carnea provenitå de la mieii sacrifica¡i în gospodårie se va folosi numai pentru consumul familial.

acrificarea mieilor se realizeazå în unitå¡i de abatorizare autorizate sanitar veterinar, unde sunt livrate animalele cu stare de sånåtate certificatå sanitar veterinar, identificate ¿i înregistrate, crescute în ferme, localitå¡i ¿i zone unde nu evolueazå boli transmisibile. În situa¡iile în care nu existå abatoare autorizate în zonå ¿i distan¡a pânå la un abator autorizat pentru sacrificarea ovinelor este mare, s-a creat posibilitatea amenajårii unui spa¡iu temporar de sacrificare la nivelul fermelor. DSVSA jude¡eanå aprobå func¡ionarea unui astfel de spa¡iu dacå la nivelul fermei sunt asigurate facilitå¡i, astfel încât så fie respectate regulile de igienå, de bunåstare a animalelor ¿i de eliminare a suproduselor nedestinate consumului uman, rezultate în urma sacrificårii. De asemenea, trebuie asiguratå supravegherea sanitarå, prin medicii veterinari oficiali, pentru controlul animalelor ¿i al cårnii, se aratå într-un comunicat al ANSVSA. La prima vedere, måsura love¿te în micii crescåtori, care nu au abatoare ¿i nici puncte de sacrificare în ferme. 38

Adicå ei nu pot asigura condi¡ii sanitarveterinare la nivelul exigen¡elor impuse. Oierul Nicolae Cioranu, pre¿edintele Federa¡iei Romovis, este un crescåtor consacrat prin rezultatele lui la nivel na¡ional. El ne-a explicat cum au ajuns oierii în aceastå situa¡ie ¿i ne-a relatat cu umor tåios ceea ce se întâmplå prin stânele noastre în preajma Pa¿telui. “Comparativ cu anii din urmå, anul acesta oierii pot så-¿i vândå mai u¿or animalele vii în Orientul Mijlociu. Pre¡ul furajelor a crescut, toate inputurile s-au scumpit. ANSVSA pretinde så nu se mai taie mieii la stânå sau în gospodårie, dar abatoare nu avem suficiente. Dacå acceptau înfiin¡area punctelor de sacrificare în ferme, am fi avut ¿i abatoare acum. Dacå nu se admit condi¡iile puse de oieri, nu putem construi nici abatoare. Nu au ¡inut seama de condi¡iile cerute de noi. În propor¡ie de 90%, oierii sunt persoane fizice. Noi plåtim impozit pe CNP. A¿a func¡ionåm noi. Acele puncte de sacrificare le-am gândit numai pentru tåierea propriilor animale. Noi am cerut så construim acele puncte de sacrificare ca persoane fizice, iar ANSVSA ne-a cerut så ne înregistråm într-o formå juridicå.

Nici abatoarele mobile aduse de Zoltan Haller nu au fost aprobate în mod real. ANSVSA cere så-i torni funda¡ie de beton, cu canalizare. Înså abator mobil înseamnå o construc¡ie pe ro¡i, în care tai azi la un oier, mâine îl mu¡i ¿i tai la alt oier, ¿i tot a¿a. Am vrut så cumpår douå ¿i când am våzut condi¡iile de amplasare, nu mi-a mai trebuit. În jude¡ul Arad, nu avem abator autorizat pentru oi. Ca så tåiem mieii de la 400.000 de oi, ne ducem la Timi¿oara ¿i venim înapoi cu carcasele. E normal? Mai bine ne lipsim. Noi nu am cerut întâmplåtor aceste condi¡ii. Dacå punctul de sacrificare era pe “ii”, a¿a cum pretinde ANSVSA, oile sunt pe "persoanå fizicå, GP". Deci trebuia formular de mi¿care a animalelor de la “GP” pe abatorul meu din capåtul grajdului? Acel “ii” poate så cumpere oi, så taie ¿i så vândå. Noi am cerut “punct de sacrificare în fermå” numai pentru animalele proprii. Cum så ne putem în¡elege? Så spunå ANSVSA câte puncte de sacrificare avem în ¡arå dupå ce a luat asemenea måsuri”, spune Nicolae Cioranu.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 14/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cine îi ap\r\ pe fermierii no[tri de “acizii gra[i trans”? Pe 1 aprilie, a intrat în vigoare Legea nr. 182/2020, care interzice uleiurile vegetale hidrogenate din produsele alimentare. Ne preocupå aici mai ales produsele lactate contrafåcute de unii procesatori. De exemplu, HoReCa nu mai folose¿te ca¿caval sau mozzarella din lapte ¿i nimeni nu verificå. Fermierii relateazå cum au renun¡at restaurantele la produsele lor fiindcå au gåsit “ca¿caval cu 6 lei kilogramul”.

În

realitate, conform tuturor re¡etelor, un kilogram de ca¿caval se ob¡ine din 1012 litri de lapte. ªi atunci, cum poate så coste doar 6 lei kilogramul de ca¿caval? Teoretic, produsele alimentare care nu sunt conforme nu vor mai putea fi introduse pe pia¡å dupå data de 1 aprilie 2021. Asta prevede ¿i legea adoptatå anul trecut, ¿i directiva europeanå în acest sens. Practic, de la 1 aprilie 2021, regulile privind acizii gra¿i trans-nesatura¡i în compozi¡ia alimentelor se modificå. Cantitatea acestora în produsul finit trebuie så fie de maxim 2 grame la 100 de grame de produs. Alerta este mai veche fiindcå uleiurile vegetale hidrogenate provoacå numeroase cancere, boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, diabet zaharat, obezitate ¿i Alzheimer. De aceea, mai întâi a existat un Raport al Comisiei Europene cåtre Parlamentul ¿i Consiliul European privind prezen¡a acizilor gra¿i trans în produsele alimentare ¿i în regimul alimentar al popula¡iei UE din 3.12.2015. Chiar ¿i Rompan aminte¿te tuturor membrilor cå “Regulamentul (UE) 20191649 sl Comisiei din 24 aprilie 2019 de modificare a anexei lll la Regulamentul (CE) nr. 192512006 al Parlamentului European ¿i al Consiliului în ceea ce prive¿te acizii gra¿i trans, al¡ii decât acizii gra¿i trans care se gåsesc

Profitul Agricol 14/2021

în mod natural în gråsimile de origine animalå, a intrat în vigoare încå din 2019. Potrivit prevederilor acestui regulament, la Articolul 4 se precizeazå cå produsele alimentare care nu sunt conforme cu prezentul regulament pot continua så fie introduse pe pia¡å pânå la 1 aprilie 2021. Vå recomandåm så vå asigura¡i cå la 1 aprilie 2021 respecta¡i în totalitate prevederile acestui regulament”. Nu am våzut un asemenea avertisment pentru procesatorii de produse lactate. Producåtorii care nu vor respecta legea riscå amenzi cuprinse între 10.000 ¿i 30.000 de lei. Iar produsele vor fi retrase de pe pia¡å. Adicå ni¿te sanc¡iuni minore pentru marile lan¡uri de magazine. În esen¡å, Legea nr. 182/2020 este goalå de con¡inut, fiindcå nu are cine så controleze. Am rugat conducerea ANSVSA ¿i a ANPC så ne informeze cum efectueazå controlul concret pe teren ¿i câte laboratoare acreditate RENAR au în acest scop. Au refuzat så ne dea vreun råspuns, de unde ¿i concluzia cå, într-adevår, cele douå institu¡ii nu au nici tehnicå, nici speciali¿ti, doar fac gålågie. “Odatå cu aplicarea cerin¡elor legislative privind acizii gra¿i trans din alimente, ANSVSA a demarat controale oficiale în unitå¡i precum cele de fabricare a produselor de panifica¡ie, pati-

serie, popcorn, gråsimilor vegetale, margarinelor, uleiurilor par¡ial hidrogenate, în unitå¡i de alimenta¡ie publicå (fast-food ¿i restaurante), în unitå¡i de depozitare ¿i comercializare a produselor alimentare care con¡in margarine, gråsimi ¿i uleiuri par¡ial hidrogenate”, se aratå într-un comunicat. Alexandru Ciric, directorul Institutului pentru Cercetåri Alimentare, lanseazå ¿i el avertismente: “Pentru un consumator, pericolul este destul de mare. Pericolul de deces prin boli cardiovasculare la nivel european se situeazå între 20 ¿i 32 la sutå.” Sorin Minea, pre¿edinte Romalimenta, aruncå totul pe “cei care sunt neverifica¡i, care nu au acte, care lucreazå la negru, care nu au niciun fel de buletin de analizå”. În realitate, nimeni nu e verificat ca la carte fiindcå lipsesc dotårile ¿i procesatorii ¿tiu acest lucru. Dacå legea s-ar aplica, ar reveni interesul procesatorilor pentru laptele natural ¿i ar mai cre¿te pre¡ul la poarta fermei. “Nu prea ne ajutå legea fiindcå jocurile mari le fac procesatorii”, crede Zoltan Haller din Hårman, Bra¿ov. “La declara¡ii au råmas tari cei de la ANSVSA, dar pânå se vor bucura fermierii de aceastå lege, va curge multå apå pe Dunåre. Ca¿cavalul cu 6 lei kilogramul este o realitate. Din acest motiv, noi vom da drumul fabricii noastre, unde fermierii aduc lapte ¿i produsele se fac din lapte. Au venit primele echipamente, avem toate autoriza¡iile pentru fabrica din TârguSecuiesc. Noi vom scoate pe pia¡å produse premium din lapte de Bål¡atå Româneascå. Eu unul cred cå 60% din uuu

Viorel PATRICHI 39

uuu produsele lactate de pe pia¡å sunt contrafåcute. Noi îi vom fideliza pe cumpåråtori fiindcå noi venim cu produse numai din lapte materie primå. De aici pornim. Ne vom apåra de falsuri, de contrafaceri prin deguståri, prin educarea consumatorului, prin fidelizare ¿i prin alte servicii pe care le vom oferi fermierilor ca så aibå încredere în noi”.

“Legea s-a dat ca så poarte un nume” Ioan Chiriac din Radomire¿ti, Bacåu, nu are nici el motive de entuziasm. “Ne-ar ajuta foarte mult dacå s-ar respecta legea prin care con¡inutul de gråsimi vegetale hidrogenate så fie de maxim 2%. Fiind o institu¡ie care se ocupå de siguran¡a alimenta¡iei, ANSVSA trebuie så ¿i controleze, dar nu are aparaturå, nu are laboratoare autorizate RENAR, nu are speciali¿ti pentru asemenea laboratoare. Acizii gra¿i pot fi ¿i de origine animalå. Amenzile sunt de doar 10.000 de lei pentru un lan¡ de magazine, care comercializeazå produse cu înlocuitori. Au bifat ¿i aceastå lege. Am våzut brânzå cu 5 lei kilogramul. Trebuie 1012 litri de lapte pentru un kilogram de ca¿caval. Este 1,70 lei litrul de lapte la poarta fermei. Lucreazå fabricile cu bani de-acaså? Noi facem analizå pentru aflatoxinå în Fran¡a. În România, existå un singur laborator, ¿i nici åla nu func¡ioneazå. Trebuie så fac autocontrolul pentru cå procesatorul meu vrea dovezi cå laptele meu nu are mucegaiuri.” 40

De multå vreme, fermierii cer controlul produselor alimentare la frontierå, iar acest lucru nu se face nici azi. “ªtiu foarte bine cå, de la 1 aprilie 2021, produsele lactate pot avea doar 2% gråsimi vegetale, spune Gavrilå Tuchilu¿ de la Agrimat Matca, jude¡ul Gala¡i. Dar legea nu se poate aplica fiindcå nu existå dotåri tehnice pentru analiza produselor ¿i sub-produselor. A se vedea câte produse lactate vin din afarå. Magazinele vând pe mai departe «untar», care nu are legåturå cu laptele. Noi am cerut cu ani în urmå, prin asocia¡iile profesionale, ca ANSVSA så revinå în subordinea Ministerului Agriculturii, så se doteze laboratoarele regionale cu aparaturå adecvatå pentru lapte, carne, legume ¿i fructe. Nu ¿tim câte chimicale folosesc procesatorii stråini. Nu putem face determinåri fårå laboratoare. Chiar ¿i Ministerul Mediului trebuie så intre sub controlul Ministerului Agriculturii. Toatå lumea då legi, dar faptele ne omoarå. Foarte importantå este debirocratizarea structurilor de stat. Ca så iei o autoriza¡ie de mediu, î¡i trebuie 6 luni, pierzi ¿i proiectele pentru fonduri europene. Dacå Ministerul Agriculturii ¿i Ministerul Mediului nu se pot unifica, måcar så existe o conlucrare asistatå de premier între ele. Trebuie så se a¿eze to¡i la maså ca så terminåm cu birocra¡ia. Noi avem laboratoare pentru ferme care nu se folosesc la capacitatea lor. Când începi o celulå nouå de siloz, de 3.000-5.000 de tone, de fân, trebuie så faci analize ca så ¿tii exact ce ai acolo. Luåm probe din profilul de siloz cu o såptåmânå înainte så începem celula.”

Aurel Placinschi de la ºigåna¿i, jude¡ul Ia¿i, vorbe¿te despre aceea¿i incapacitate de control din partea statului. “Nu am încå date concrete, dar esen¡ial este cine controleazå. Au aparaturå pentru investiga¡ii? Nu au. Asta înseamnå cå råmâne la latitudinea procesatorului. Trebuie totu¿i så ne conformåm legii. Aici e vorba de interes na¡ional ¿i Guvernul trebuia så se îngrijeascå pentru ca institu¡iile de control så aibå laboratoare. Asocia¡iile profesionale, cooperativele trebuie så cearå controale în acest sens fiindcå folosirea înlocuitorilor ne afecteazå pre¡ul laptelui la poarta fermei”. ªi Iacob Boca din ªåulia, jude¡ul Mure¿, este la fel de sceptic atunci când se referå la aplicarea acestei legi. “Dacå aceastå lege s-ar aplica, near ajuta enorm. Dacå nu verificå nimic, atunci e grav. To¡i procesatorii vin cu adaosuri la orice, de la brânzå la pitå. Ca¿cavalul lor a ajuns cauciuc. Dacå se aplicå legea, ne-am putea vinde mai u¿or laptele. Nu ar mai veni din import nici lapte praf, pentru cå ¿i acolo se bagå adaosuri. Poate ne-ar respecta ¿i munca noastrå. Depinde mult ¿i de cultura popula¡iei, noi mâncåm numai ce este ieftin ca så ne umflåm. În ¡årile mai avansate au prioritate produsele autohtone. Facem legi, dar nu le putem aplica pentru cå lipse¿te fondul”, spune pre¿edintele interimar al Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România. Cunoa¿terea opiniei fermierilor este esen¡ialå în procesul legislativ, iar aceastå cunoa¿tere nu costå... Profitul Agricol 14/2021

MA{INI & UTILAJE

Claas Nexos pentru viticultur\, pomicultur\ [i… ora[e Tractoarele specializate Claas Nexos pentru lucråri în ferme viticole ¿i pomicole sunt disponibile acum în România cu trac¡iune integralå ¿i suspensia pe puntea fa¡å Proactiv. Aceasta spore¿te confortul în timpul lucrului ¿i la deplasarea pe ¿osea ¿i este disponibilå pentru modelele Nexos VE, VL ¿i F.

noua echipare, greutatea tractorului este sus¡inutå optim de puntea fa¡å, datoritå celor doi cilindri de suspensie oblici, înclina¡i spre exterior. Ace¿tia asigurå stabilizarea pasivå antiruliu în viraje ¿i un confort maxim în timpul conducerii pe ¿osele sau drumuri de ¡arå ¿i în timpul lucrului. În plus, deplasarea cu echipamente grele ata¿ate este acum mai sigurå, deoarece nu mai apar oscila¡iile ansamblului tractor/implement.

Puntea fa¡å cu suspensie are trei moduri ce pot fi setate din cabinå: automat, manual ¿i dezactivat. În modul manual, înål¡imea poate fi reglatå prin intermediul unui poten¡iometru ¿i u¿ureazå ata¿area unor echipamente. Modul automat contrabalanseazå modificårile de sarcinå ¿i men¡ine suspensia în pozi¡ie centralå pentru o curså optimå a arcului.

Puteri de 77-112 CP Gama Nexos include14 modele de tractoare cu diverse niveluri de putere ¿i dimensiuni diferite cu o serie de caracteristici tehnice. Toate modelele sunt echipate cu un motor FPT cu 4 cilindri cu puteri între 75 CP ¿i 112 CP, sau pânå la 103 CP pentru Nexos VE, conceput pentru utilizarea în rândurile de vie deosebit de înguste. În cazul celor mai puternice modele Nexos 250 VL ¿i 250 F, echipate cu Claas Power Management, motorul de 103 CP poate furniza o putere suplimentarå de 9 CP în timpul utilizårii

prizei de putere ¿i al transportului. Motoarele sunt echipate cu un filtru de particule diesel, un convertizor catalitic de oxidare diesel ¿i un sistem de recirculare a gazelor de e¿apament råcite ¿i respectå cerin¡ele standardului european de emisii Stage IIIB (comparabil cu Tier 4i). Intervalul de service al motoarelor este de 600 de ore. Printre transmisiile disponibile pentru gama Nexos se numårå cea cu 24 trepte pentru mers înainte / 12 trepte pentru mers înapoi cu Revershift, respectiv Twinshift (douå trepte powershift) pentru modelul vârf de gamå. ªi un amånunt deloc neglijabil: masa totalå admiså a tractorului Nexos poate fi limitatå la 3,5 t. În aceste condi¡ii tractorul poate fi condus cu un permis pentru autoturisme, fapt pentru care gama Nexos devine foarte atractivå pentru serviciile municipale.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 14/2021

MA{INI & UTILAJE

NHR Agropartners deschide la var\ o nou\ filial\ Lucrårile au început în noiembrie anul trecut la noua filialå NHR Agropartners, amplasatå în localitatea Ovidiu, jud. Constan¡a, pe drumul jude¡ean 228. Investi¡ia totalå se ridicå la 1,3 de milioane de euro, în afara valorii terenului. Suprafa¡a totalå este de 30.000 mp, dintre care 5.250 mp sunt în curs de amenajare, iar restul va deservi zone de testare ¿i reglare a utilajelor agricole. Construc¡ia este compuså din douå clådiri care vor include spa¡ii ample de birouri, un depozit mare de piese de schimb ¿i un atelier spa¡ios pentru repara¡ii de utilaje agricole. Clådirea principalå este într-un stadiu avansat al lucrårilor ¿i deja începe så se contureze stilul clasic al noilor filiale NHR Agropartners. Chiar dacå este pandemie, în aceastå perioadå se

lucreazå la foc continuu, pentru ca la începutul sezonului cald så fie dat în folosin¡å noul punct de lucru. Filiala din Ovidiu va deservi clien¡ii NHR Agropartners din zona Dobrogea chiar înainte de campania din aceastå varå. Atelierul de service va cuprinde

¿ase posturi de lucru unde pot fi reparate simultan pânå la patru tractoare ¿i o combinå de cereale. Filiala va avea un spa¡iu de peste 1.000 mp, unde vor fi expuse cele mai noi ma¿ini ¿i utilaje agricole din portofoliul NHR Agropartners.

Arpad DOBRE

John Deere T550i HillMaster productivitate maxim\, pierderi minime Sezonul agricol estival se apropie, iar IPSO Agriculturå are o serie de combine John Deere în portofoliul såu, printre care ¿i T550i HillMaster. Acest model este dotat cu sistem de compensare a pantelor, HillMaster, care înlesne¿te o productivitate sporitå indiferent de condi¡iile de recoltare. Seria T se diferen¡iazå fa¡å de celelalte sisteme cu multi-tobe de pe pia¡å prin fluxul de material care trece pe deasupra cilindrului de uniformizare, nu pe dedesubt. Fluxul de material este neîntrerupt, deteriorarea boabelor este reduså ¿i scade ¿i consumul de carburant. Suprafa¡a totalå de separare activå (pe gråtar) este de 3,3 metri Profitul Agricol 14/2021

påtra¡i (la modelul cu 5 scuturåtori) sau 4 metri påtra¡i (6 scuturåtori), ceea ce oferå o suprafa¡å de treierare mare ¿i productivitate måritå chiar ¿i în condi¡ii dificile. Suprafa¡a de curå¡are (pe site) este de 4,7 metri påtra¡i (la modelul cu 5 scuturåtori) sau 5,7 metri påtra¡i (6 scuturåtori), ceea ce oferå o capacitate mare de curå¡are ¿i un nivel de pierderi redus. La toate acestea se adaugå ¿i documenta¡ia completå înregistratå automat în timpul recoltårii. Acest lucru permite vizualizarea în timp real a datelor de recoltare: produc¡ia medie ¿i totalå, umiditate, suprafa¡å recoltatå, viteza de lucru. 43

MA{INI & UTILAJE Promovarea utilajelor agricole în vreme de pandemie

Dicor Land - în ferme, dar [i pe Facebook Compania gålå¡eanå Dicor Land are în vedere promovarea portofoliului såu de utilaje agricole ¿i piese de schimb prin toate mijloacele posibile: demonstra¡ii în câmp ¿i vizite în ferme, prezen¡å permanentå pe toate platformele de socializare ¿i colaborarea strânså cu mediul academic.

Daniel Auricå, director comercial Dicor Land, spune cå principala modalitate de promovare se bazeazå pe vizitele managerilor zonali în fermele partenerilor ¿i ale poten¡ialilor clien¡i. “Este important så cunoa¿tem nevoile fermierilor din fiecare fermå în parte, chiar dacå este o formå costisitoare de promovare a companiei ¿i a portofoliului Dicor Land. Dar este o investi¡ie valoroaså pentru cå numai astfel putem fi cu adevårat alåturi de partenerii no¿tri”. De asemenea, începând din acest an, Dicor Land a început colaborarea cu presa agricolå pe print, prin publicarea de informa¡ii tehnice referitoare la bogata gamå de utilaje pentru prelucrarea solului, semånåtori, sprayere, echipamente de iriga¡ii, precum ¿i argumentele tehnice care pot sta la baza deciziei în alegerea unuia sau altuia dintre aceste utilaje ¿i echipamente. Compania gålå¡eanå are în vedere promovarea ¿i prin mijloace video, pe televiziuni. Social media ¿i site-ul companiei asigurå vizibilitatea Dicor Land în mediul online. Notorietatea le-a crescut din momentul în care s-au intensificat postårile, filmele încårcate pe YouTube sau promovarea prin Facebook. De asemenea, a crescut ¿i numårul de cereri din online ¿i, astfel, ¿i vânzårile prin aceste canale de comunicare. Dicor Land este prezent în Face44

book, LinkedIn, YouTube ¿i Instagram. “Nu credem cå targetul nostru este pe Tik Tok sau Pinterest ¿i acest lucru nu se va schimba nici în viitor, pe termen mediu sau lung. Am pregåtit înså un catalog de utilaje ¿i echipamente agricole recomandate de Dicor Land, care va fi disponibil atât în format fizic, cât ¿i în online ¿i va fi un instrument util de prezentare a portofoliului nostru de produse”, a precizat Daniel Auricå.

Colaborare cu mediul academic Planul de promovare din acest an include colaborarea cu Facultatea de Agronomie din cadrul USAMV Ia¿i ¿i o conlucrare mai strânså între mediul economic privat ¿i cel academic. Dicor Land considerå cå viitorul agriculturii române¿ti apar¡ine tinerilor ¿i acordå o aten¡ie deosebitå noii genera¡ii de speciali¿ti care se formeazå acum la USAMV Ia¿i. “Dorim så contribuim la cre¿terea oportunitå¡ilor de educare, de practicå ¿i de formare a tinerilor ca buni speciali¿ti. Ne dorim ca unii dintre studen¡i sau absolven¡i så se alåture companiei noastre”.

Demonstra¡ii în câmp Dicor Land a organizat anul trecut trei demonstra¡ii în câmp cu o serie de echipamente ¿i utilaje din portofoliu ¿i are programate astfel de demonstra¡ii ¿i în acest an, începând din aprilie, în func¡ie de condi¡iile meteo ¿i, în principal, de situa¡ia epidemiologicå, un factor decisiv pentru ob¡inerea aprobårilor. Primele trei evenimente vor avea loc în jude¡ele Ialomi¡a, Bråila ¿i Ia¿i ¿i se vor axa pe testarea semånåtorilor de plante prå¿itoare, a grapelor cu discuri

Daniel Auric\,

director comercial Dicor Land

¿i a sistemelor de iriga¡ii tip liniare sau Hipodrom - proiecte dezvoltate de Dicor Land în fermele partenere. Fiecare eveniment va fi transmis în direct, online, pe Facebook ¿i YouTube, pentru a spori numårul de participan¡i. Fermierii se vor putea întâlni ¿i cu reprezenta¡ii de vânzåri ai diviziei de piese, accesorii ¿i consumabile a companiei - Dicor Parts. Daniel Auricå spune cå e bine så faci agriculturå în teren ¿i så combini canalele de promovare. El sperå så se poatå organiza expozi¡ii de echipamente agricole în România, fie ¿i în toamna acestui an. “Speråm så ne putem deplasa ¿i la câteva evenimente interna¡ionale. E dificil så faci agriculturå online, trebuie så recunoa¿tem cu to¡ii. De aceea îi invitåm pe fermieri în parcurile noastre de utilaje agricole de la Ia¿i ¿i de la Gala¡i, unde avem un stoc de peste 600 de utilaje ¿i unde colegii no¿tri, exper¡i în agriculturå, sunt gata så le acorde consultan¡å ¿i så le prezinte fiecare utilaj în parte”.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 14/2021

MA{INI & UTILAJE AgroConcept: Combine New Holland TC la ofertå Combinele New Holland din seria TC din portofoliul AgroConcept sunt proiectate pentru a face fa¡å cerin¡elor din fermele mici ¿i mixte. Gama TC include patru modele cu patru ¿i cinci scuturåtoare: TC 4.90 de 175 CP, TC5.70 de 175 CP, TC5.80 de 227 CP ¿i TC5.90 de 258 CP. Au motoare fiabile, prietenoase cu mediul ¿i permit scåderea consumului de carburant ¿i a costurilor de exploatare. Pânå la sfâr¿itul acestei luni AgroConcept oferå combinele din gama TC la pre¡uri de la 99.000 euro, cu finan¡are foarte avantajoaså. IPSO Agriculturå: Kuhn Cultimer pentru prelucrarea solului IPSO Agriculturå are în aceastå perioadå o ofertå promo¡ionalå pentru cultivatorul cu din¡i Kuhn Cultimer L. Acest echipament este proiectat atât pentru prelucrare superficialå a solului, pânå la 6 - 7 cm, cât ¿i pentru o decompactare eficientå ¿i de profunzime, de pânå la 35 cm. Acest utilaj asigurå o amestecare de calitate a solului, urmatå de nivelare cu discuri ¿i compactare cu tåvålug, fiind ideal ¿i pentru un amestec bun al paielor cu solul. Fermierii interesa¡i beneficiazå de pre¡uri speciale pânå în 31.05.2021. Serv Class: Erbicidare eficientå cu Amazone UG Ploile din ultima vreme au impulsionat cre¿terea culturilor, dar ¿i a buruienilor, iar Serv Class propune fermierilor sprayerele tractate Amazone UG pentru o erbicidare eficientå. Gama include 4 modele: UG 2200 Special (cu rezervor de 2.400 l), UG 2200 Super (2.400 l), UG 3000 Special (3.200 l) ¿i UG 3000 Super (3.200 l). Acestea au lå¡imi de lucru de la 15 la 28 m, o gardå la sol în func¡ie de pro¡ap ¿i anvelopare de la 0,70 la 0,90 m ¿i pot efectua opera¡iunea de stropire la o înål¡ime de la 0,50 m pânå la 2,20 m. 46

8 ani de garan]ie pentru tractoarele Claas Claas a extins pachetele de garan¡ie ¿i service Maxi Care Plus pânå la 8 ani ¿i 8.000 ore de func¡ionare pentru tractoarele din seriile Arion 400/500/600, Axion 800/900/900TT ¿i Xerion, cu o putere maximå între 125 ¿i 534 CP.

ferta extinså Claas Maxi Care Plus pentru tractoarele Arion, Axion ¿i Xerion este disponibilå începând din aceastå lunå. Maxi Care Plus combinå garan¡ia extinså Maxi Care Protect ¿i pachetul de servicii Maxi Care Maintenance la un pre¡ atrågåtor. Astfel, cu Maxi Care Protect ¿i garan¡ia extinså a producåtorului pânå la opt ani ¿i 8.000 de ore de func¡ionare, clien¡ii pot alege un plus de valoare flexibil pentru a se potrivi nevoilor lor, variind de la 150 la 1.000 de euro. Protec¡ia acoperå toate piesele de schimb, consumabilele ¿i lubrifian¡ii Claas Original, în cazul unei solicitåri legitime de garan¡ie. Între¡inerea Maxi Care Maintenance acoperå toate lucrårile de între¡inere efectuate de un dealer autorizat Claas, utilizând piese de schimb ¿i consumabile Claas Original.

Contractul de între¡inere garanteazå transparen¡a maximå a costurilor, un nivel de vârf al lucrårilor service ¿i o valoare de revânzare mai mare, cu costuri de între¡inere ¿i revizie clar previzibile. Protec¡ia este disponibilå chiar ¿i pânå la 10 ani, cu un numår de ore de func¡ionare anualå cuprins între 150 ¿i 1.750. Toate lucrårile de între¡inere ¿i revizie efectuate în conformitate cu contractul de între¡inere Maxi Care ¿i toate lucrårile de repara¡ii ¿i în garan¡ie din cadrul pachetului Maxi Care Protect sunt documentate clar pe platforma de conectare Claas ¿i pot fi vizualizate ¿i descårcate de cåtre client în orice moment. Fermierii interesa¡i pot contacta partenerul lor de vânzåri Claas pentru o ofertå individualå cu costuri bazate pe duratå, orele de func¡ionare ¿i plata în plus aleaså. Cât prive¿te combinele ¿i combinele de recoltat de furaje Claas, condi¡iile actuale de garan¡ie råmân în vigoare: pânå la 5 ani ¿i 5.000 de ore de func¡ionare.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 14/2021

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier

Un nou început pentru mediul asociativ Venirea primåverii reprezintå un nou început în agriculturå. Gândurile fermierilor se îndreaptå cu precådere spre noua campanie de semånat care a început så ocupe timpul tuturor celor implica¡i, astfel încât orice alte gânduri sau preocupåri în mare måsurå au fost låsate deoparte. Dar tot acum au avut loc, dupå mult prea mult timp, manifesta¡ii de stradå ale fermierilor. Ca amploare, au fost ciuntite mai mult sau mai pu¡in de restric¡iile pandemiei.

îmi propun så analizez activitatea asocia¡iilor care au fåcut ce au crezut ¿i au putut. Nu doresc nici så fac pe chibi¡ul, dar cred cå poate to¡i cei care suntem în lumea agricolå sau gravitåm în jurul acesteia ar trebui så luåm aceste situa¡ii ca un moment de reflec¡ie în creionarea ¿i nevoia unui nou început. ¥n jurul nostru lumea s-a schimbat ¿i se schimbå în continuare, iar modul de prezentare sau dezvoltare a unei activitå¡i profesionale are nevoie de o adaptare pe måsurå, în ton cu evolu¡ia lumii în care tråim. Cred cå sunt câteva întrebåri la care cei care vor activa, sub o formå sau alta, pentru organizarea ¿i dezvoltarea mediului asociativ, vor trebui så ¿i le punå, ¿i mai greu va fi så gåseascå ¿i råspunsuri care så îi ajute pe drumul de urmat.

În primul rând, este u¿or de sesizat la noi falia de comunicare din ce în ce mai mare între fermieri ¿i restul popula¡iei. ¥n timp ce în ¡åri ca Fran¡a, Germania, Austria, Olanda sau Belgia (iar enumerarea ar putea continua) este foarte micå (ca så nu zicem inexistentå, fiindcå au ¿i ei fali¡ii lor), iar în¡elegerea ¿i simpatia de care se bucurå mi¿cårile Profitul Agricol 14/2021

asocia¡iilor sau sindicatelor din lumea agricolå în universul social este foarte mare. La noi existå o comunicare între asocia¡ii ¿i fermierii neafilia¡i care poate necesitå o altå abordare, iar trezirea interesului acestora din urmå så fie realizat prin alte metode de marketing comunica¡ional, unde stimularea curiozitå¡ii så fie motorul principal. Adicå asocia¡iile ar trebuie så genereze un alt nivel ¿i flux informa¡ional ¿i, în plus, organizarea activitå¡ilor specifice så se facå în asociere cu alte evenimente de altå naturå (tehnice, comerciale, divertisment). În ambele cazuri este nevoie de speciali¿ti în comunicare, oameni care este greu de crezut cå vor activa pro bono. Deci vor trebui gåsite surse financiare pentru a-i putea angaja, ca ace¿tia la rândul lor så ajute la schimbarea mesajelor externe cåtre popula¡ie ¿i clasa politicå, dar ¿i cåtre fermierii neafilia¡i. O comunicare eficientå necesitå identificarea unor poten¡iali beneficiari clar cuantifica¡i, iar asta înseamnå a se pune umårul ¿i la schimbarea unor reguli. Aici a¿ avea în vedere eliminarea tuturor fermierilor “de oportunitate” sau “vânåtori de subven¡ii” sau cum mai dori¡i så-i definim, dar în paralel cu sprijinul constituirii unei clase solide ¿i

bine structurate a fermierilor mici ¿i mijlocii, care vor trebui så reprezinte “legiunile de mâine” ale mi¿cårii asociative române¿ti. Paradoxal sau nu, viitorul mediului asociativ cred cå va depinde în mare måsurå de modul în care marii fermieri vor reu¿i så-i ajute pe cei mici ¿i mijlocii så se consolideze, asta pentru simplul motiv cå lumea politicå este influen¡atå de voturi. La ora actualå, în România, ferme mai mari de 100 ha sunt undeva la 12.310 exploata¡ii dupå cifrele MADR, un numår poten¡ial de voturi care nu va însemna mare lucru pentru nici un partid politic. Dar dacå se va pune umårul la consolidarea ¿i înglobarea în mediul asociativ a celor circa 250.000 de exploata¡ii poten¡iale, care acum sunt cuprinse între 5-100 ha, atunci putem discuta de un bazin electoral de circa 1 milion de voturi, luând în calcul to¡i membrii de familie, cei care au servicii în mediul rural ¿i depind de nivelul de trai al fermierilor români ¿i plus to¡i cei care au legåturå cu aceastå activitate economicå. Astfel, cele circa 10% din total voturi pot însemna un capital important în impunerea unei agende de obiective în fa¡a partidelor politice.

Mai mult, cred în realizarea unei agende trans-asociative, cu maxim 10 idei de ¡arå care så constituie baza unui mare proiect pentru viitor. Acesta poate avea rolul a¿ezårii direc¡iei decizionale politice pe un drum clar pentru dezvoltarea viitoare, uuu 47

OPINIE

uuu în sensul cå poate trebuie så vedem pentru fiecare domeniu în parte ce este mai rentabil de fåcut, iar acest lucru så fie asumat de toate partidele, în baza unei cereri structurate a celor ce activeazå în agriculturå. Dar, revenind la mediul asociativ, astfel de idei globale pot constitui baza unei colaboråri largi ¿i cu impact important în negocierile cu mediul politic, indiferent de culoarea care o poate avea autoritatea guvernamentalå.

Un alt aspect care poate ar trebui abordat este identificarea. pe lângå direc¡iile strategice de dezvoltare a sectorului agro-alimentar din România. ¿i creionarea unei agende de måsuri legislative care så creeze funda¡ia dezvoltårii viitoare. Aici am în vedere clarificarea vânzårii terenurilor ¿i a fermelor agricole (ca entitate complexå ¿i integratå), legea arendei, legea creditul funciar, reglementarea asigurårilor obligatorii pentru agriculturå, codul agricol pentru regle48

mentarea dezvoltårii satului românesc, reglementarea regulilor sanitar veterinare pentru zootehnie etc.. Poate ar mai fi multe de spus ¿i de dezvoltat, dar esen¡a acestui material este de a pune pe gânduri måcar câ¡iva lideri ai fermierilor, indiferent cum sunt pozi¡iona¡i aståzi, dar ¿i fermieri obi¿nui¡i, care au dorin¡a de a schimba ceva ¿i a în¡elege nevoia unei reflec¡ii asupra rolului, modului ¿i direc¡iilor de dezvoltare a mediului asociativ. Totu¿i pentru asta este nevoie så se îndeplineascå câteva condi¡ii, în sensul organizårii unui cadru de dezbateri pentru structurarea unei strategii de dezvoltare viitoare, un forum unde cei implica¡i în agriculturå, afilia¡i sau nu la o organiza¡ie, så poatå liber, responsabil, civilizat, respectuos ¿i tolerant la opiniile altora så î¿i exprime pozi¡ii despre cum vede lucrurile acum ¿i în viitor. Poate un grup de oameni accepta¡i de majoritate ¿i recunoscu¡i a fi echidistan¡i, din preså, din mediul agricol, din institu¡ii de învå¡åmânt sau din mediul privat, så poatå gestiona ¿i media des-

få¿urarea unor astfel de forumuri de discu¡ii pe regiuni agricole, astfel încât apoi så se realizeze o simbiozå a acestor propuneri ¿i så rezulte un cadru cât mai unitar ¿i coerent de ac¡iune. Cred cå este posibil ca un grup de 100 sau 200 de fermieri mai mari sau mai mici (organiza¡i deja în asocia¡ii sau nu) så bage mâna în buzunar mai adânc pentru a finan¡a bugetul pe minim 3-5 ani, la un nivel care så permitå o altfel de abordare publicå, de o altå manierå, dar fårå a avea preten¡ia cå ace¿tia så fie la lojå ¿i så manipuleze påpu¿ile, ci ei så fie bra¡ul de fier al acestei structuri ¿i care så vegheze la bunul mers al activitå¡ii, o structurå asociativå care så-¿i permitå a fi liberå de ingerin¡e politice, så poatå fi un interlocutor redutabil, responsabil, dar ¿i agresiv pentru autoritå¡i. În aceastå primåvarå a avut loc o încercare pentru mediul asociativ, mult mai amplå ¿i mai profundå decât poate credem mul¡i dintre noi, dar poate så constituie un nou început pentru ce va fi så fie. Profitul Agricol 14/2021

INFORMA}II

EXTERNE Bayer [i Corteva se lupt\ pentru pia]a de soia din SUA Grupul Bayer a anun¡at lansarea (în Statele Unite ale Americii) unui tip nou de semin¡e de soia modificatå genetic, în încercarea de a råmâne pe primul loc pe pia¡å, în fa¡a rivalilor de la Corteva. Semin¡ele XtendFlex ale Bayer vor concura cu varietatea Enlist E3 de la Corteva, cele douå produse fiind relativ similare. Ambele semin¡e rezistå la trei tipuri de erbicide chimice, pe fondul rezisten¡ei tot mai mari a buruienilor la ac¡iunea glifosatului, care este cel mai popular erbicid folosit în prezent. Bayer s-a bucurat mult timp de o pozi¡ie dominantå pe pia¡a de soia din

SUA, dupå achizi¡ia companiei Monsanto în anul 2019. Un an mai târziu înså, fuziunea dintre Dow Chemical ¿i Dupont a creat Corteva, care a lansat o serie limitatå a semin¡elor Enlist. Acestea s-au dovedit extrem de populare între fermierii americani ¿i au ajuns la o cotå de pia¡å de 20% în anul 2020 ¿i aproximativ 30% în acest an, amenin¡ând serios suprema¡ia Bayer. Un al treilea producåtor, BASF, încearcå så se impunå prin semin¡ele Xitavo, care folosesc par¡ial tehnologia din spatele Enlist.

Pesta porcin\ se poate transmite [i prin furaje Conform rezultatelor unui studiu, furajele ¿i ingredientele folosite în compozi¡ia lor pot transmite mai multe boli ale animalelor, inclusiv pesta porcinå. Studiul a fost publicat în revista Animals, de Megan Niederwerder de la Universitatea de Medicinå Veterinarå din Kansas, SUA, ¿i este rezultatul analizei datelor pe o perioadå de opt ani. Articolul avertizeazå cå unele ingrediente utilizate în întreaga lume provin din ¡åri unde virusul pestei este prezent, a¿a cå pot servi ca vectori de transmitere a infec¡iei. Experimentele au aråtat cå aceste componente ale furajelor pe bazå de Profitul Agricol 14/2021

plante pot transmite virusul, singura solu¡ie fiind un tratament chimic care poate ucide patogenul. Existå deja mai multe cazuri de focare de pestå în Europa ¿i Asia din cauza furajelor contaminate, iar studiul avertizeazå cå este doar o chestiune de timp pânå când virusul va påtrunde în acest fel ¿i în SUA. Statele Unite au reu¿it pânå acum så ¡inå la distan¡å epidemia de pestå, care a decimat efectivele de porci din Asia ¿i Europa.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Impossible Foods pregåte¿te listarea la burså Producåtorul american de burgeri vegetali Impossible Foods se pregåte¿te pentru listarea ac¡iunilor pe bursa din New York, valoarea companiei fiind estimatå la 10 miliarde de dolari. Impossible Foods s-a dezvoltat exploziv în ultimii ani ¿i produsele companiei sunt acum disponibile în peste 20.000 de loca¡ii, cu ajutorul parteneriatelor semnate cu clien¡i importan¡i ca Disney sau Burger King. Oferta publicå de ac¡iuni se anun¡å a fi un mare succes, pe modelul rivalilor de la Beyond Meat, ale cåror ac¡iuni s-au apreciat cu 400% de la listarea din anul 2019. Tyson a fost victima unei escrocherii masive Un furnizor al Tyson Foods a reu¿it o în¿elåtorie masivå, dupå ce a încasat banii pentru peste 200.000 de vite care nu existau în realitate. Ferma Easterday Ranches din statul Washington avea contract cu Tyson pentru a cumpåra vaci care erau ulterior îngrå¿ate pentru sacrificare. Proprietarul, un tip pe nume Cody Easterday, a primit de la Tyson în jur de 200 de milioane de dolari, prin emiterea unor facturi false, ¿i a folosit banii pentru specula¡ii pe pia¡a futures. Schema a fost descoperitå abia dupå falimentul fermei, iar Easterday este acum anchetat penal. Ac¡ionarii Danone cer o clarificare a strategiei Un grup de ac¡ionari Danone au cerut fiecårui director al companiei så explice viziunea sa strategicå în cadrul adunårii generale care va fi organizatå la sfâr¿itul lunii aprilie. Ac¡ionarii gigantului francez sunt îngrijora¡i cå grupul nu mai are acum o direc¡ie clarå, dupå îndepårtarea abruptå a fostului pre¿edinte ¿i director executiv Emmanuel Faber. Compania a råspuns cå solicitarea va fi luatå în considerare, dar principiul colegialitå¡ii îi împiedicå pe directori så î¿i exprime opinii individuale în public. 49

MICA PUBLICITATE STA}IUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU POMICULTUR| BISTRI}A

DN AGRAR VINDE

Str. Drumul Dumitrei Nou nr. 3, 420127, Bistri¡a, jud. Bistri¡a-Nåsåud tel. 0263.217.895, tel/fax. 0363.100.424, e-mail: scdp.bistrita@asas.ro

organizeazå, în data de 16.04.2021, ora 11:00, LICITAºIE PUBLICÅ DESCHISÅ CU STRIGARE pentru vânzarea unor bunuri aprobate spre casare

Contact: 0785.242.845 HIPERFORAJ

Informa¡ii suplimentare despre toate bunurile scoase la licita¡ie se pot ob¡ine de la sediul nostru sau de pe site-ul unitå¡ii www.scdp-bistrita. ro, sec¡iunea “Anun¡uri” Bunurile pot fi våzute la sediu, cu condi¡ia programårii telefonice la numårul: 0746.541.081. Taxa de participare este de 100 lei (nerambursabilå), iar garan¡ia de participare este de 10% din valoarea op¡iunilor, sume ce pot fi achitate la casieria de la sediu sau prin virament în contul nr. R098TREZ10120G365000XXXX deschis la Trezoreria Bistri¡a.

Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin coresponden¡å letricå, e-mail sau fax, cel mai târziu la data de 12.04.2021.

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

PRUTUL S.A.

comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS INGINER AGRONOM MULTIPLICARE: Teleorman Companie multina¡ionalå de top producåtoare de semin¡e

RESPONSABIL COMERCIAL &ADMINISTRATIV: Bucure¿ti Companie producåtoare de semin¡e

REPREZENTANT TEHNICO-COMERCIAL: Teleorman, Bråila Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

RESPONSABIL DEPARTAMENT FUNCIAR: Cara¿-Severin Grup de firme cu profil agricol din zona de Vest

REPREZENTANT VÂNZÅRI INPUTURI: Boto¿ani Companie na¡ionalå de distribu¡ie inputuri

RESPONSABIL VÂNZÅRI: ZONA AR-BH ¿i OT-TR-GR Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro 50

Profitul Agricol 14/2021

Pagina de istorie Palatul Ghica de la C\ciula]i acad. P\un Ion OTIMAN

La 28 km în nordul Bucure¿tilor se aflå satul Cåciula¡i, jude¡ul Ilfov. Acolo, pe locul unor vechi case boiere¿ti, domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica (17961862), cel dintâi domn regulamentar, ulterior caimacam al ºårii Române¿ti, a ridicat un ansamblu reziden¡ial, “menit a fi nu numai locuin¡å, ci ¿i decor al unui mod de via¡å din care nu a lipsit fastul: palat, bisericå, serå, atenanse, toate frumos organizate în parcul vast de pe malul Cociovali¿tei”. Într-un stil sobru, romantic, de facturå neoclasicå, palatul domnesc de la Cåciula¡i are trei niveluri (demisol, parter ¿i par¡ial etaj), elegan¡a lui fiind datå de simplitatea decora¡iilor ¿i armonia propor¡iilor. Accesul se face prin douå scåri mari de piatrå, despår¡ite între ele, dar care se întâlnesc pe o teraså. Are 11 camere, la parter fiind ¿i încåperea cea mai mare - salonul de recep¡ii. Interioarele au fost mobilate cu gust, preponderent cu piese în stil Empire. Prin testament, Alexandru Dimitrie Ghica a låsat domeniul surorii sale Profira (Pulcheria) Ghica, cåsåtoritå cu generalul Nicolae Mavros, iar mai apoi cu colonelul Vladimir Moret de Blaremberg. Cei trei copii ai Profirei ¿i ai colonelului de Blaremberg - Nicolae, Constantin ¿i Alexandru - au devenit mo¿tenitorii ansamblului de la Cåciula¡i. So¡ia colonelului Constantin Moret de Blaremberg, Maria Båleanu, prin råscumpårarea pår¡ilor celorlal¡i doi cumna¡i, a råmas unica proprietarå a palatului ¿i a mo¿iei de 1531 ha (din care 150 ha islaz, 2 ha vie ¿i 800 ha pådure). Aceasta s-a îngrijit atât de palat, cât ¿i de biserica din apropiere, pe care a refåcut-o. Dupå moartea Mariei de Blaremberg (1924), domeniul a trecut în proprietatea fiicei sale Irina Mavrocordat, care a fåcut 52

din restaurarea ¿i conservarea acestuia principalul ¡el al vie¡ii sale, påstrând ¿i îmbogå¡ind ceea ce mo¿tenise, de aici ¿i denumirea datå uneori palatului de “Ghica-Mavrocordat”. Odatå cu izbucnirea celui de-al Doilea Råzboi Mondial, ansamblul a trecut prin momente deosebit de grele. În 1943 Comandamentul Aeronautic a depozitat în parcul palatului butoaie cu carburan¡i, care puteau pune oricând în pericol întreaga zonå. Pentru a o proteja, Irina Mavrocordat a fåcut în repetate rânduri interven¡ii pentru ca palatul så fie înscris pe lista monumentelor istorice, ceea ce s-a realizat în 1945. Aceastå måsurå nu a fost înså suficientå pentru a apåra palatul ¿i obiectele pe care le adåpostea de la distrugere. Starea jalnicå a acestora este consemnatå ¿i într-un raport din 6 martie 1946, pentru ca la 27 februarie 1947 într-un alt raport så se constate starea deosebit de gravå în care se aflau obiectele din palat, considerate “averi artistice, culturale ¿i documentare de o valoare incomensurabilå”. În anul 1948, palatul, parcul ¿i construc¡iile aferente au fost trecute în pro-

prietatea statului, aici stabilindu-se, între 1949 ¿i 1951 sediul Securitå¡ii locale. Din 1951, în palat s-a amenajat casa de odihnå a Academiei Române, loc de crea¡ie, dar ¿i de recreere a academicienilor. La 16 martie 1984 înså, supremul for a fost nevoit så cedeze palatul de la Cåciula¡i, cu întreg inventarul, Întreprinderii de odihnå Snagov al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. În 1990, atunci când Academia Românå a reintrat în posesia unor bunuri ce-i fuseserå luate în perioada anterioarå, a primit în administrare ¿i Casa de crea¡ie de la Cåciula¡i (“Palatul Ghica”), unde au fost demarate ample lucråri de reparare, care, din påcate, “nau putut fi duse la bun sfâr¿it din cauza costurilor ridicate, dar ¿i împrejurårilor locale”. În prezent, imobilul se aflå în conservare, dar cu o evidentå stare de gradare. Din anul 1993, Academia Românå a început lucrårile de renovare a palatului, a cur¡ii ¿i a clådirilor anexate, dar din cauza sistårii finan¡årii de la bugetul de stat lucrårile au fost suspendate par¡ial, în anul 1996, ¿i definitiv, în anul 1998. Profitul Agricol 14/2021

PAGINA DE HOBBY Metode de vân\toare (VIII) Cu capcane De când se ¿tie, omul a apelat la ingeniozitate pentru a captura sau råpune sålbåticiuni greu de dobândit prin confruntare directå, acestea fiind fie mai puternice, fie mai agile decât el. Nevoia de a se hråni ¿i de a se apåra împotriva intemperiilor prin vânåtoare i-a stimulat imagina¡ia. Nu se putea bizui numai pe hazard. Treptat, cursele simple, primitive, s-au rafinat, multe înså dåinuind, ca principiu, pânå aståzi. De la rudimentarele gropi såpate adânc ¿i prevåzute pe fund cu ¡epu¿e de lemn întårite în foc, mascate prin crengi a¿ezate superficial deasupra, s-a trecut la construc¡ii elaborate de tipul ¡arcurilor cu pâlnie, clådite din trunchiuri solide sau împletite din nuiele, în ambele cazuri fiind vizate animalele de talie mare, ademenite cu nadå sau împinse prin goanå. Tot din vechime coboarå ¿i la¡urile – numite, la noi, ¿i zbil¡uri, jmâcuri ori ¿facuri –, de la cele fine, fåurite pe vremuri din pårul cozii calului, pentru påsåri mårunte, pânå la odioasele ochiuri din sârmå ori din cablu de o¡el, a¿ezate ¿i aståzi de braconieri, îndeob¿te localnici, în calea vietå¡ilor sålbatice, începând cu iepurele ¿i terminând cu ursul. Acestuia din urmå îi este destinat ¿i a¿a-numitul scrânciob, unde efectul la¡ului se cupleazå cu cel al destinderii unui arbore elastic, victima fiind suspendatå deasupra påmântului, pentru a sfâr¿i dupå multå vreme, în chinuri groaznice. De obicei, face parte din arsenalul vindicativ al ciobanilor de la munte, pågubi¡i de urs. Pânå nu demult, paznicii de vânåtoare din Carpa¡i aveau nu numai dreptul, ci ¿i obliga¡ia de a reduce numårul prådåtorilor prin toate mijloacele posibile. Mul¡i dintre ei erau vesti¡i ca „trapperi” autohtoni de înaltå claså. Monopolul privind blånurile de pre¡ ale sålbåticiunilor ¿i-l disputau, adesea pânå la råfuieli decisive, cu braconierii din partea locului. Jderului îi era rezervat teascul sau pocladul, alcåtuit din lemn, care ac¡iona Profitul Agricol 14/2021

prin strivire, mica mustelidå fiind atraså de o momealå (pasåre moartå, måruntaie de iepure sau fagure cu miere) a cårei atingere provoca instantaneu cåderea trunchiului a¿ezat deasupra, îngreunat cu o lespede. Odatå urma de râs descoperitå pe zåpadå, dat fiind faptul cå aceastå felidå î¿i respectå cu sfin¡enie traseul de vânåtoare în terenul pe care îl ståpâne¿te, cel ce îi râvnea blana începea deja så so-

coteascå unde este locul propice de a¿ezare a capcanelor din fier, de obicei în locurile de trecere obligatorie. În lipsa lor, se creau unele noi, prin amenajarea adhoc a unor obstacole naturale. Lupii, imprevizibili fiind, cådeau anevoie în curse, care ståteau såptåmâni de-a rândul cu fålcile cåscate zadarnic. Trebuiau ademeni¡i cu hranå tentantå, înså fårå a da de bånuit cå ar avea vreo legåturå cu omul. Dihorii ¿i beicile erau prin¿i vii în capcane-ladå, unde momeala cea mai uzitatå era oul de gåinå, preferat de mustelidele obi¿nuite så dea iama prin oråtåniile såtenilor, asemenea vulpii, în calea cåreia se a¿ezau înså clasicele curse din fier, fåurite în covåliile locale. În påstråvårii, ¿i vidra le plåtea obolul blånii, cu toate ¿iretlicurile ei. Påsårile cântåtoare, îndeosebi în zonele ¿es, fåceau obiectul comer¡ului,

pentru a sfâr¿i în colivii, mai ales sticle¡ii, scatiii, botgro¿ii, inåri¡ele ori pitpalacii. Primele se prindeau cu clei din fructe de vâsc. Pentru consum, incon¿tien¡a a descoperit „virtu¡ile” grânelor tratate cu furadan ¿i destinate însåmân¡årii, prin ingerarea cårora ra¡ele ¿i gâ¿tele sålbatice, alåturi de fazani ¿i potârnichi, piereau pe capete. Prin interzicerea, nu cu multå vreme în urmå, a acestui neuroparalizant, mul¡i localnici din preajma Dunårii s-au bucurat ca de o veritabilå manå cereascå de ospe¡e memorabile, realmente picate din cer. Poate cå unii mai tråiesc ¿i aståzi…

În România zilelor noastre, regimul utilizårii capcanelor este reglementat cu stricte¡e. Pe de altå parte, animalele socotite odinioarå cu blanå pre¡ioaså nu mai au cåutare. De vreme ce lipse¿te cererea, înceteazå ¿i oferta. Mai dåinuie încå, dar ¿i acesta diminuat, apetitul pentru carne de vânat ob¡inutå ilegal al unora dintre membrii comunitå¡ilor izolate. Oricum, însu¿i me¿te¿ugul utilizårii capcanelor este pe cale de dispari¡ie. Chiar ¿i persoanele autorizate de lege în acest scop întâmpinå greutå¡i în a le folosi eficient. Ca atâtea alte meserii, ¿i aceea de „trapper” (în trecut stimabilå ¿i anevoie de însu¿it în lipsa unui maestru consacrat în breaslå) a cåzut în desuetudine. Un Dersu Uzala sau un Gray Owl este sortit så råmânå doar de domeniul amintirii ¿i… al literaturii.

Gabriel CHEROIU 53

HOBBY

Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 14 - 28.04.2021

Victor Låcåtu¿ 14.04.1941, director ¿tiin¡ific ICDLF Vidra Rene Adrian Nazare 15.04.1968, manager regional vânzåri Claas Adrian Secolof 15.04.1978, director financiar Adama Gabriela Sava 17.04.1973, realizator Euroferma George Aldescu 18.04.1948, Rod Bun ¿ef Consiliu Consultativ Lucian Såvoiu 20.04.1976, director economic Aectra Agrochemicals Ioan Benea 21.04.1946, vicepre¿edinte Federa¡ia Cultivatorilor de Cartofi Traian Ghinoiu 21.04.1946, fermier, SC Agroprest Båle¿ti, jud. Gorj Lumini¡a Jâjâie 21.04.1972, director resurse umane, MADR Ovidiu Mårculescu 21.04.1981, manager regional vânzåri, AgroConcept Mihai Lungu 24.04.1957, fost secretar de stat Achim Irimescu 24.04.1958, ministru plenipoten¡iar, ¿eful sec¡iei agriculturå în Reprezentan¡a României la UE Petricå Azoi¡ei 27.04.1942, fermier, Agroind Foc¿ani Sorin Anderco 28.04.1977, director general GEA Farm 54

Numai în Banat>

Valsul [ni]elelor Un eveniment culinar inedit: Valsul ¿ni¡elelor a avut loc în weekend în micu¡ul sat bånå¡ean Covaci, aflat la 7 kilometri de Timi¿oara. La Covaci såtenii sunt exper¡i în manifeståri gastronomice cu denumiri interesante. Vå amintesc câteva: Atacul burgerilor, Bucuria col¡una¿ilor, Parada clåtitelor, Simfonia ¿trudelelor, Båtålia chiftelelor. Nu-i a¿a cå sunå frumos? Fiindcå ne aflåm în plinå pandemie, organizatorii nu erau siguri cå vor avea clien¡i ¿i au pregåtit numai douå feluri de ¿ni¡ele, de porc ¿i din piept de pui. “Puteam så facem mai multe variante, dar ne-am redus la douå, fiindcå ne-am gândit cå nu vor veni oamenii. Avem un bucåtar foarte bun care le preparå”, a explicat Florin Macavei,

ini¡iatorul evenimentului. Unde sunt vremurile când, doar la Festivalul papana¿ilor, se vindeau 10.000 de papana¿i într-un week-end? Så speråm cå vor reveni curând. Cu acest prilej, ne-a fost prezentatå ¿i o delicioaså re¡etå de ¿ni¡el de porc. Cum se face ¿ni¡elul, nu vå mai plictisim, am re¡inut recomandarea bucåtarului: un ¿ni¡el bun merge bine cu un pahar de vin, dar ¿i mai bine cu douå.

Gheorghe MIRON

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

ORIZONTAL: 1) Între håis ¿i cea – Luna ne-o aduce la picioare; 2) Luate de-a-ndåratelea – Un pic de 9 10 aten¡ie! 3) Se då înapoi! – Cotul apei; 4) Rupturi de coaste – Cântec din frunzå; 5) Trecute pe sub boltå; 6) A¿ezåri la sol – Îmbuteliat sub presiune; 7) O femeie cu poveste; 8) Colectiv armonios – Îl îmbråca pe boier; 9) Ridicatå din genunchi – Sunt în pår; 10) Amuzament infantil.

6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 13/2021 ORIZONTAL: TARUS - VERS; ASEMANA - OT; RU - BLEGITA; IDOL - MINAT; NABABI - TRI; AT - TOLBE - O; AB - NOATEN; P - APOSTILA; ALBUM - ARAT; GRAFICIENE.

VERTICAL: 1) Cre¿terea produc¡iei... de lânå – Dat pe fa¡å în chip juvenil; 2) Întoarce vorba – Aduce cåscatul; 3) Pår¡ile unui stativ! – Prinde aripi; 4) Merge la risc – Face din om neom! 5) Vremuri de himere! – În esen¡å... e o bifurca¡ie; 6) Asta-i cu mare båtaie de cap; 7) Scos din câmpul muncii – A da glas durerii; 8) Era bine våzut la curte; 9) Rod din pom – Cålca¡i cu fierul; 10) Venitå cu noaptea-n cap. Profitul Agricol 14/2021

Profitul Agricol nr. 14, din 14 aprilie 2021

Articles inside

Dicor Land - în ferme, dar ¿i pe Facebook

8 ani de garan¡ie pentru tractoarele Claas

În cåutarea azotului pierdut

Sacrificårile de animale ¿i produc¡ia de carne, în cre¿tere

Nu sunt îngrijoråri privind zåpada de såptåmâna trecutå