Profitul Agricol nr. 14 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 14 din 13 aprilie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 14/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Argentinizarea României

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Duminicå, pentru o jumåtate de zi, presa a mai uitat de råzboiul de lângå noi ¿i s-a focusat pe congresul extraordinar al PNL. Unde generalul Ciucå a dus o luptå la baionetå cu sine însu¿i pentru ¿efia partidului. Faptul cå generalul ne este ¿i premier nu este deloc întâmplåtor. Cine spunea cå nu po¡i dansa tango de unul singur ¿i nici nu po¡i tri¿a mi¿cårile, spre deosebire de alegerile democratice, unde po¡i...? Sigur era argentinian. Dar nu, nu despre aceastå militarizare de sus în jos vreau eu så vå vorbesc. Nu e nimic îngrijoråtor la ea, cel pu¡in acum. Serios, îl pute¡i vedea pe onorabilul domn Ciucå în locul unui dictator de anvergurå ca Juan Perón? Ar anima Ciucå sute de mii de oameni care så strige cå îl vor pre¿edinte, ca Perón în Plaza del Mayo, în ‘45? Dar, dacå argentinizarea nu ne prie¿te politic (mai bine!), poate cå n-ar fi lipsitå de interes la nivel agricol. Ce îi lipse¿te agriculturii noastre så fie performantå pe toate culturile ¿i mai ales în zootehnie? Så producem mai multå soia, mai mult porumb, mai multå floarea-soarelui, mai multå carne de vitå ¿i så exportåm fårå så ne pese de politicienii care plâng cå ne pleacå plusvaloarea din ¡arå. N-au fåcut nimic pentru procesare în ultimii ani.

redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan ªtefan Gheorghi¡å

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Iar un plan care så propulseze România ca un mare exportator este unul pe termen lung. Pentru cå o pia¡å se câ¿tigå greu ¿i se men¡ine ¿i mai greu. Andrei OSTROVEANU

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

PS: Vreau så vå spun cå sintagma aceasta, de argentinizare a agriculturii, am împrumutat-o de la Peter Tamas Nagy (Tomy), acum convertit în crescåtor de Angus. Dar vå asigur cå, dincolo de ironie, poate fi o ¡intå...

Profitul Agricol 14/2022

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Curtea de Conturi då de påmânt cu ANSVSA, MADR ¿i ANF!

Când se dau banii pentru motorinå?

România, al doilea mare producåtor de porumb din UE

Sub lupa Renew Europe

“Obiectivul nostru este profitul”

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Inazuma - solu¡ia în combaterea dåunåtorilor la rapi¡å

Incendierea miri¿tilor, o cutumå greu de controlat 16

Costul îngrå¿åmintelor, echilibrat de pre¡urile recoltei Doi regi la aceea¿i maså discu¡ie cu Dimitrie Muscå, directorul CAI Curtici ¿i CAI Olari

Ascenza: patru produse noi de bio-protec¡ie Grâu semånat direct în miri¿tea de porumb

Culturi vegetale Strategiile de fertilizare se schimbå cu vremurile

Cresc perspectivele privind recolta din Ucraina

Înghe¡ul amenin¡å produc¡ia de vin din Fran¡a

Ma[ini & utilaje

Economii la fertilizan¡i ¿i tratamente cu Solorrow

Anvelope BKT durabile ¿i rezistente

Sprayerele Kubota XTS pentru sånåtatea culturilor

Tratamentele fitosanitare sunt mai eficiente cu apå filtratå

:n culisele Bruxelessului 18

Comisia Europeanå nu renun¡å la Pactul Verde

Ordonan¡a stocurilor, o nouå viziune a sanc¡iunilor

Cre[terea animalelor Criza provoacå incertitudini

Opinii

Domnule ministru, nu mai arunca¡i bani dupå vaci fantomå!

Studiu DEMETER: românii, cei mai deschi¿i la agriculturå inteligentå

Hobby 40

Input digital De la min-till la strip-till

Pre]uri [i pie]e

Predic¡iile lui Cezar: To¡i ochii pe noua recoltå de rapi¡å

Stocarea cårnii de porc, o måsurå luatå prea târziu

Vânatul în bucate (12)

Un superpermarket în locul celei mai vechi mori din Lugoj

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Curtea de Conturi d\ de p\mânt cu ANSVSA, MADR [i ANF! Curtea de Conturi a finalizat un audit privind performan¡a activitå¡ilor din domeniul bunåstårii animalelor, a hranei pentru animale, a siguran¡ei alimentelor, precum ¿i a activitå¡ilor de control oficial. Ac¡iunea a vizat perioada 2015-2020 ¿i s-a desfå¿urat la Autoritatea Na¡ionalå Sanitarå Veterinarå ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor (ANSVSA), la Ministerul Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale (MADR) ¿i la Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå (ANF).

Concluziile Cur¡ii pe scurt: Lipsesc strategiile în domeniul siguran¡ei alimentare, al calitå¡ii alimentelor ¿i în cel fitosanitar. Absen¡a acestor strategii afecteazå coeren¡a politicilor ¿i a måsurilor în domeniu, obiectivele pe termen mediu ¿i lung fiind inexistente. S-au fåcut schimbåri prea frecvente în managementul superior al ANSVSA. De fapt, din 2015, niciun mandat al pre¿edintelui nu a fost exercitat integral. ªi succesiunea de acte normative prin care s-a modificat structura organizatoricå a ANSVSA ¿i a structurilor teritoriale au creat vulnerabilitå¡i în coeren¡a decizionalå. Sanc¡iunile aplicate atât de ANSVSA, cât ¿i de ANF nu au descurajat înProfitul Agricol 14/2022

cålcarea legii. Curtea mai re¡ine cå nici nu au fost propor¡ionale cu gravitatea faptei. ªi asta, spun raportorii, pentru cå nivelul amenzilor nu a fost actualizat ¿i nici armonizat cu regulamentele europene. Echipamentele tehnice ale direc¡iilor auditate sunt în mare parte depreciate tehnic ¿i moral, având un grad de uzurå între 69 ¿i 100%. Acest lucru genereazå costuri mari de între¡inere ¿i riscuri majore de neîndeplinire a obiectivelor specifice. În ceea ce prive¿te pesta porcinå africanå, ac¡iunile de preven¡ie au fost, în multe cazuri, insuficient de bine organizate ¿i coordonate. Foarte important, ANF nu a realizat planul de control privind monitorizarea reziduurilor de pesticide pentru produsele conveni¡ionale. Produsele bio nici nu au mai fost verificate în ace¿ti 6 ani (2015-2020), de¿i ANF avea planificate ac¡iuni în acest sens.

La fotbal ¿i la agriculturå se pricepe toatå lumea, mai ales mini¿trii Pe 5 mai, la Bra¿ov, va avea loc Finala Campionatului Na¡ional de Fotbal al Fermierilor. Sunt 8 echipe care se înfruntå pentru cupå. ªi pentru premiul cel mare pus la båtaie de Corteva Agriscience, o excursie în SUA pentru fiecare jucåtor. Meciul de deschidere va fi între o echipå conduså de ministrul Adrian Chesnoiu ¿i selec¡ionata fermierilor din APPR. ¥ncå nu este confirmat dacå echipa ministrului va fi formatå tot din fermieri sau din angaja¡ii din minister.

Timac va deschide o fabricå de îngrå¿åminte în România Anul acesta Timac Agro va deschide o fabricå de îngrå¿åminte, spune Marius Marica, director marketing Timac Agro. Planul este unul mai vechi, de vreo 6 ani. “A fost ¿i o parte de reglementare care ne-a întârziat. Dar cel mai important a fost så fim siguri, pornind de la ideea cå produsele vor fi de excep¡ie. În consecin¡å, avem cam 2-3 ani, din cei 6, în care am conceput produsele. Dupå aceea, încå 3 le-am testat. Leam gândit pentru România, pentru climatul de aici, pentru toate problemele pe care ¿tim de 15 ani”. Cerasela Tudor este noul product line manager Adidana Cerasela Tudor este agronom, formatå în cele mai cunoscute companii din agribusinessul de la noi. Are o experien¡å de 20 de ani în domeniu ¿i un master în agribusiness la USAMV. La Adidana va coordona agen¡ii de vânzåri din teren pe linia de semin¡e ¿i pesticide ¿i va elabora strategii de dezvoltare a pozi¡iei de pia¡å. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Urmeazå atacul de Tanymecus dilaticollis Emil Georgescu, cercetåtor la INCDA Fundulea, estimeazå cå în douå såptåmâni se va putea constata atacul de Tanymecus dilaticollis. Deocamdatå dåunåtorul a început så aparå la suprafa¡a solului, mai ales dupå-amiazå, întrucât påmântul a fost încå rece. Acesta iese când temperatura depå¿e¿te 9°C la suprafa¡å ¿i este activ de la 18°C. Georgescu mai atrage aten¡ia asupra faptului cå se poate confunda u¿or cu Sitona lineatus, care apare la leguminoase. Are doar jumåtate din mårimea Tanymecus ¿i produce rosåturi în formå de U, la mazåre, linte ¿i lucernå. Tomata Amela a câ¿tigat premiul Fruit Logistica pentru inova¡ie Amela este o tomatå nu tocmai nouå, ob¡inutå în 1996, în Japonia. În Europa este produså de Cooperativa La Palma, din Spania. Din descrierea ce seamånå cu a unui vin scump, re¡inem aroma bogatå ¿i gustul deosebit de dulce, specific fructelor, ob¡inut datoritå tehnologiei de producere. Productivitatea nu este punctul forte, dar calitatea i-a cucerit pe consumatori. Are un rating Brix ridicat ¿i niveluri bune de nutrien¡i ¿i aminoacizi. Amela a ob¡inut aproape douå treimi din voturile vizitatorilor. Locul doi a fost ocupat de un robot zburåtor autonom pentru culesul fructelor, bazat pe algoritmi de Inteligen¡å Artificialå ¿i “vedere” computerizatå. Fruit Logistica este cel mai important târg de profil. Anul acesta a avut loc în perioada 5-7 aprilie, la Berlin. Secretarul agriculturii al SUA a fåcut coronavirus Tom Vilsack, secretarul Depar tamentului pentru Agriculturå al Statelor Unite (USDA), a fost diagnosticat pozitiv cu Covid-19. Tom Vilsack are 71 de ani ¿i a devenit secretar al USDA în februarie 2021, în locul lui Sonny Perdue. El a condus departamentul ¿i în perioada 2009-2017, în timpul celor douå mandate ale lui Barack Obama. 8

Când se dau banii pentru motorin\? Cererile de platå pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantitå¡ile de motorinå achizi¡ionate ¿i utilizate în agriculturå, aferente trimestrului I al anului 2022, pot fi depuse la APIA pânå în data de 2 mai, a anun¡at Ministerul Agriculturii. "Sus¡inem în continuare fermierii prin decontarea a 1,63 de lei pentru fiecare litru de motorinå folosit în agriculturå, maximul permis de regulamentele europene pentru aceastå formå de sprijin.

Am prevåzut în bugetul din acest an sumele necesare pentru acoperirea acestor costuri ¿i banii vor intra rapid în conturile fermierilor pentru cå ¿tiu cât de important este pentru ei disponibilul de capital pentru continuarea lucrårilor în agriculturå", a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu. Având în vedere faptul cå ultima zi de depunere a cererilor de platå este 30 aprilie, dar este zi nelucråtoare, termenul de depunere se prelunge¿te pânå pe data de 2 mai inclusiv.

România, al doilea mare produc\tor de porumb din UE Pe 8 aprilie, Departamentul Agriculturii din SUA a publicat raportul lunar privind produc¡iile ¿i pre¡urile la ceareale. Anali¿tii USDA spun cå produc¡ia de porumb din România pentru anul de comercializare 2021/22 este estimatå la 13,7 milioane tone, în cre¿tere cu 27% peste recolta slabå din anul 2020/21, de 10,8 milioane tone. Suprafa¡a cultivatå este similarå cu cea de anul trecut, 2,6 milioane hectare. Se prognozeazå un randament 5,32 tone/ha, cu 26% mai mare ca anul trecut ¿i cu 10% peste media pe 5 ani. Cu iriga¡ii limitate ¿i o varå frecvent caldå ¿i secetoaså, recolta de porumb din România a variat de la un nivel record, de 14,3 milioane tone, în anul 2019/20, la un minim de 10,8 milioane tone, în anul 2020/21. Porumbul din România a beneficiat de precipita¡ii în zonele din sud ¿i sudest. În regiunile de vest, din jurul Timi¿oarei ¿i Arad, randamentele au fost reduse moderat din cauza cåldurii ¿i a

secetei ¿i, astfel, produc¡iile na¡ionale nu au mai avut o cre¿tere constantå. Cu toate acestea, România î¿i men¡ine locul al doilea printre marii producåtori de porumb din Uniunea Europeanå ¿i în sezonul 2021/22, dupå Fran¡a, care este pe primul loc. Din cauza primåverii råcoroase ¿i umede, care a întârziat semånatul, recoltarea a început mai târziu decât în sezonul 2021/22, fa¡å de luna septembrie cum se fåcea de obicei.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 14/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Sub lupa Renew Europe “Råzboiul din Europa schimbå totul”, scrie Dacian Ciolo¿ pe Facebook. “Am tråit zeci de ani cu iluzia cå produc¡ia agricolå în Europa este asiguratå ¿i cå putem continua nestingheri¡i, la nesfâr¿it, så facem agriculturå bazatå pe importuri de gaz ¿i de fertilizatori.” Este preambulul care anun¡å Agricultura în România, perspective europene pentru viitor, o conferin¡å fluviu, de douå zile (13-14 aprilie), care se va desfå¿ura la Bucure¿ti ¿i va fi transmiså în direct online. Pentru Profitul Agricol, conferin¡a prezintå interes din douå puncte: al tematicii abordate, stufoase ¿i promi¡åtor interesantå, ¿i al faptului cå un coleg, Robert Veress, va fi moderatorul panelului dedicat PNS-ului. Este al doilea panel, dupå cel dedicat PAC, care deschide evenimentul. La conferin¡a organizatå de Dacian Ciolo¿ sub umbrela Renew Europe, vor participa colegi europarlamentari, ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, reprezentan¡i ai Academiei, ai Centrului Român de Politici Europene (CRPE), reprezentan¡i DG Agri, jurnali¿ti, directori de cooperative ¿i organiza¡ii profesionale interesate de subiect (Copa-Cogeca, APPR etc). Din lista (încå nefinalizatå) a vorbitorilor spicuiesc: Dana Rebega, directoarea generalå a Direc¡iei de Dezvoltare Ruralå din Ministerul Agriculturii; Daniela Giurcå, de la Institutul de Economie Agrarå al Academiei; Alin Prunean, deputat ¿i membru în Comisia Profitul Agricol 14/2022

de Agriculturå; Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor. Sigur, sunt mult mai multe nume interesante. Ciolo¿ subliniazå cå 2022 este un an-cheie pentru sectorul agricol. Anul acesta se împlinesc 60 de ani de la crearea Politicii Agricole Comune (PAC). Anul viitor, va intra în vigoare o nouå PAC, cu reguli noi ¿i schimbåri importante pentru sector. “De-a lungul acestor douå zile de conferin¡å, vom analiza criza agricolå ¿i alimentarå creatå prin invadarea Ucrainei de cåtre Rusia ¿i instrumentele necesare fermierilor pentru a face fa¡å problemelor multiple cauzate de aceasta”, subliniazå Ciolo¿.

Andrei OSTROVEANU

Iani Chihaia a fost reales pre¿edinte al ANFNC La Bucure¿ti a avut loc adunarea generalå a membrilor Asocia¡iei Na¡ionale a Fabrican¡ilor de Nutre¡uri Combinate (ANFNC). Cu acest prilej, Iani Chihaia a fost reconfirmat în func¡ia de pre¿edinte. De asemenea, a fost ales un nou consiliu director. Este a IX-a conferin¡å anualå a ANFNC. De data aceasta tema a fost sustenabilitatea industriei de nutre¡uri combinate din Europa, sub imperiul provocårilor generate de cre¿terea pre¡urilor ¿i de råzboiul din Ucraina. ANFNC reprezintå peste 60% din totalul producåtorilor de furaje concentrate din România. Zootehnia, pe cale de dispari¡ie Ianco Zifceak, fermier din Timi¿, atrage aten¡ia asupra situa¡iei grave în care se aflå zootehnia. Scumpirea cerealelor ¿i lipsa unei indexåri adecvate a pre¡ului laptelui i-ar putea duce pe mul¡i fermieri la faliment. “Avem 2.500 de vaci de lapte ¿i vindem laptele aproape la pre¡ul de acum trei ani. Zootehnia moare sigur în perioada urmåtoare, dacå nu se întâmplå ceva. Importåm ¿roturile de soia, iar pre¡urile s-au dublat. Iar soia este proteina de bazå în zootehnie”, explicå el. Ucraina acuzå Rusia cå a blocat o navå cu grâu pentru Egipt Vasul Emmakris III se aflå în portul ucrainean Cernomorsk. Rusia sus¡ine înså cå flota ei nu restric¡ioneazå traficul maritim ¿i a acuzat Ucraina de oprirea navei în port. Flota ruså impune înså o blocadå totalå a por turilor ucrainene ¿i mai multe nave comerciale neutre au fost scufundate sau avariate. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Stocarea c\rnii de porc, o m\sur\ luat\ prea târziu Achim Irimescu, ambasador plenipoten¡iar la Bruxelles, remarca recent cå, în depozitele Comisiei Europene, se aflå stocate douå milioane de tone de carne de porc congelatå. Doar pentru a mai tempera pråbu¿irea pre¡urilor. Exper¡ii din România considerå înså cå måsura vine prea târziu ¿i, în consecin¡å, stocarea privatå va avea efecte opuse.

“

Prin octombrie 2021, porcarii Europei, inclusiv noi, au solicitat declan¿area stocårii private prin intermediul Copa-Cogeca, spune Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR). Fermierii din Danemarca ¿i din Germania nu au fost încânta¡i de idee, dar, din cauza faptului cå pre¡urile la poarta fermelor erau absolut dezastruoase, s-a considerat cå, dacå se scot de pe pia¡å zeci de mii de tone de carne de porc ¿i se pun în congelatoare, acest lucru va genera o cre¿tere a pre¡urilor la poarta fermelor. Din påcate, aprobarea a venit abia acum, iar noi am solicitat asta în octombrie.” Între timp pre¡urile au crescut la poarta fermei. Prin urmare, în acest context, måsura nu mai este necesarå, spune Lado¿i. Iar mecanismele Bruxelles-ului au reac¡ionat extrem de greoi. Ca principiu, când faci stocare privatå, înseamnå cå acea carne, care este congelatå acum, conform reglementårilor în vigoare, ar trebui puså pe pia¡å cam în 6 luni. 10

Înså, în contextul actual, când pre¡urile se aflå mai sus, existå riscul ca aceste stocuri mari de carne så producå un efect nedorit, de a reduce pre¡ul pe pia¡å. Oferta fiind excesivå, pre¡urile se vor pråbu¿i din nou.” Oricum, pentru crescåtorii din România, stocarea nu func¡ioneazå ca un Noul raport de audit al Comisiei Europene privind combaterea pestei porcine africane ia notå cå legea porcului din România a fost îngropatå. Dacå nu face¡i nimic pentru combaterea pestei porcine africane, nu vå mai dåm bani pentru despågubiri - ar fi semnalul dat de Comisia Europeanå. “Raportul are logicå, spune Ioan Lado¿i. 93% din cazurile de pestå porcinå africanå din UE se aflå în România. Ceea ce înseamnå cå ¿i 93% din banii pentru despågubiri îi consumå tot România. Iar noi nu facem nimic pentru a combate pandemia”. ªi se pare cå nu facem nimic nici pentru combaterea fraudelor cu fondurile pentru despågubiri. ¥n 2018 au fost deconta¡i nejustificat cel pu¡in 8,5 milioane de euro, reprezentând pagube supraevaluate provocate de pesta

stimul. Dimpotrivå. “Nu ¿tiu så fi fåcut cineva stocare privatå în România”, adaugå Ioan Lado¿i. Abatoarele au spa¡ii de congelare, dar pentru propria produc¡ie.” Pre¡ul cårnii de porc la poarta fermei råmâne fluctuant ¿i în aceastå perioadå: a crescut recent pânå la 8 lei pe kilogram ¿i acum a scåzut din nou la 7,50 lei. “Reducerea pre¡ului se datoreazå Postului Mare. În preajma Pa¿telui, va cre¿te din nou câte pu¡in. Trebuie înså re¡inut cå, chiar ¿i la pre¡ul de 8 lei pe kilogram, marea majoritate a fermierilor se aflå sub costurile de produc¡ie. Au crescut pre¡urile tuturor inputurilor, de la furaje la energie. ªrotul de soia a explodat. Noi lucråm to¡i în pierdere.”

pagin\ de Viorel PATRICHI porcinå, aratå auditul din 2021. Ace¿ti bani frauda¡i trebuie restitui¡i acum din bugetul na¡ional. Metodele de fraudare erau infantile: unii fermieri au cerut bani pentru porcii sacrifica¡i din cauza pestei, care cântåreau 450 de kilograme. Un porc cât un taura¿, cel pu¡in în acte. Au fost supraevalua¡i în acest mod 350.000 de porci, ajungându-se la suma de 8,5 milioane de euro. Jude¡ul Bråila înregistreazå cele mai multe înregistråri false ¿i cele mai mari facturi. Procurorii DNA considerå cå frauda cea mai mare este la Premium Porc Group, care a declarat focare concomitente la ferme din Gole¿ti, Avrig ¿i Bråila, cu concursul unor lucråtori din cadrul ANSVSA. Profitul Agricol 14/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Un grup de foci refuzå så plece dintr-o fermå de somoni Un grup de foci a reu¿it så påtrundå într-o fermå industrialå de somoni din vestul Canadei. Focile au consumat cantitå¡i uria¿e de pe¿te ¿i au ignorat toate tentativele angaja¡ilor de a le îndepårta, de¿i ace¿tia au folosit plase ¿i dispozitive cu ¿ocuri electrice sau acustice. Organiza¡iile de mediu spun cå situa¡ia este periculoaså, pentru cå focile par cå nu se mai tem de oameni ¿i ar putea devasta celelalte 14 ferme de somoni din regiune. Focar de pestå în Malaiezia Autoritå¡ile din Malaiezia au raportat identificarea primului focar de pestå porcinå din ¡arå, la o fermå neautorizatå. Toate cele 275 de animale au fost ucise ¿i a fost impuså o zonå de carantinå pe o razå de cinci kilometri. Fermierul a refuzat så coopereze, a¿a cå originea infec¡iei nu este cunoscutå. Alte 20 de ferme ilegale de porci din zonå au fost închise de poli¡ie. Regiunea a fost afectatå în anul 1999 ¿i de o epidemie cu virusul Nipah, care a ucis peste o sutå de animale. Douå capre de la aceea¿i fermå au fåtat câte cinci iezi Douå capre de la aceea¿i fermå din ora¿ul englez Swindon au fåtat câte cinci iezi la câteva zile distan¡å la sfâr¿itul lunii martie. Exper¡ii spun cå ¿ansa ca o caprå så nascå cinci iezi este de unu la un milion. To¡i iezii au supravie¡uit ¿i sunt sånåto¿i. Pentru cå mamele nu au destul lapte pentru to¡i, o parte dintre iezi vor fi hråni¡i cu biberonul. O tornadå a ridicat în aer animalele unei ferme galeze O tornadå a produs pagube în valoare de o sutå de mii de lire sterline la o fermå din ºara Galilor. Vântul a fost atât de puternic, încât a ridicat în aer animalele. Exper¡ii spun cå tornada a fost de categoria T3, maximul fiind tornadele de categoria T10. În acest caz, tornada a luat pe sus un grajd cu tot cu o caprå ¿i iezii care se aflau în interior. Iezii au supravie¡uit. 12

Cresc perspectivele privind recolta din Ucraina Retragerea trupelor ruse din mai multe regiuni din nordul ¿i vestul Ucrainei, dupå rezisten¡a nea¿teptat de puternicå a armatei Kievului, a îmbunåtå¡it perspectivele agriculturii locale în acest sezon. Exper¡ii spun cå ucrainenii au eliberat aproximativ cinci milioane de hectare de teren arabil, care vor putea fi par¡ial cultivate. "Suprafa¡a este echivalentul a 17% din suprafa¡a arabilå totalå a Ucrainei. Nu toate aceste terenuri erau efectiv ocupate de ru¿i, dar acum toate sunt disponibile pentru agriculturå. Toatå lumea a våzut înså atrocitå¡ile comise de ru¿i în zonå ¿i este clar cå o parte din aceastå suprafa¡å nu va putea fi folositå un timp," spune Mike Lee, directorul Green Square Agro Consulting.

Lee avertizeazå înså cå råzboiul continuå ¿i luptele s-au mutat acum în regiunile sudice, iar agricultura de acolo ar putea fi grav afectatå. “Dacå trupele ruse reu¿esc så treacå de ora¿ul Nicolaev ¿i så avanseze spre Odessa, existå riscul ocupårii a 3,4 milioane de hectare de teren, sau 12% din totalul de care dispune Ucraina. Este adevårat cå situa¡ia pare bunå în acest moment, dar asta se poate schimba oricând”, explicå Lee. Ultimele date oficiale ale guvernului de la Kiev estimeazå cå fermierii vor cultiva în acest an o suprafa¡å totalå de 13,4 milioane de hectare, cu 3,5 milioane de hectare mai pu¡in ca anul trecut.

Înghe]ul amenin]\ produc]ia de vin din Fran]a Producåtorii francezi de vin au aprins focuri în mijlocul viilor, în încercarea de a proteja strugurii de un val de temperaturi scåzute care amenin¡å recolta din acest an. Temperatura din regiunea Burgundia a scåzut pânå la -5 grade Celsius în timpul nop¡ii ¿i ar putea distruge låstarii apåru¡i dupå o perioadå caldå, în care temperatura medie a fost de plus 20 de grade. Podgoriile franceze au fost grav afectate de un fenomen similar anul trecut, atunci când înghe¡ul a produs pagube estimate la 2 miliarde de euro. În timp ce unii fermieri au aprins focuri, al¡ii au folosit dispozitive de încålzire electrice sau au stropit viile cu apå, în speran¡a apari¡iei unui strat

sub¡ire de ghea¡å care så protejeze plantele. Daniel Defaix, un producåtor din regiunea Chablis, spune cå se confruntå cu “un înghe¡ extrem de serios”. El a amplasat tor¡e cu parafinå sau sisteme de stropire pe cinci hectare de vie, acolo unde se aflå strugurii de calitate grand cru sau premier cru, înså celelalte 25 de hectare au fost abandonate for¡elor naturii. Costul tor¡elor necesare pentru un singur hectar depå¿e¿te suma de 6.000 de euro. Situa¡ia este ¿i mai gravå în Elve¡ia, unde înghe¡ul a compromis nu doar viile, ci ¿i livezile de pomi fructiferi.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 14/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 8 aprilie 2022, a fost de 411 dolari/tonå (1.849 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå.

Grâu România

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 113.770 tone, Japonia 83.570 tone, Filipine 65.970 tone, Columbia 44.770 tone ¿i Nigeria 33.770 tone.

FOB Constan¡a 369 euro/t (=) 1.808 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 4 - 8.04.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022. ¥n såptåmâna 4 - 8 aprilie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

04.04 377 375 370

05.04 375 377 371

06.04 07.04 08.04 377 379 383 379 381 385 373 375 377 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mai Iulie Sept

04.04 385 381 379

05.04 387 383 381

06.04 389 385 383

07.04 391 387 385

08.04 393 389 387

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 385 dolari/tonå (1.732 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 04.04 Rouen 357 Dunquerque 359 Pallice 359 Creil FOB 351 Moselle FOB 357 Rouen FOB 417

05.04 06.04 359 361 361 363 361 363 353 355 359 361 421 425

Mai Iulie Sept

05.04 379 381 387

06.04 381 383 389

România

07.04 383 385 390

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 8 aprilie 2022, a fost

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 345 euro/tonå (1.690 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 349 euro/tonå (1.710 lei). A crescut cu 8 euro/tonå.

Mai Iulie Sept

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 04.04 Bordeaux 337 Pallice 333 Rhin FOB 357 Bordeaux FOB 337 Pontivy 341

$/t

05.04 06.04 07.04 08.04 290 291 293 297 283 285 287 289 267 269 271 273 euro/t

05.04 06.04 07.04 08.04 339 343 339 341 335 337 339 341 359 361 363 365 339 341 343 345 343 345 347 349

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai, este de 327 euro/tonå (1.602 lei), acela¿i pre¡ ca såptåmâna trecutå.

04.04 285 281 265

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în mai 2022, a fost de 343 dolari/t (1.545 lei).

08.04 385 389 391

FOB Constan¡a 337 euro/t (=) 1.651 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 4 - 8.04.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna mai 2022 este de 347 euro/t (1.700 lei).

08.04 375 378 378 370 375 431

de 331 dolari/tonå (1.489 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 431 euro/tonå (2.112 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 378 euro/tonå (1.852 lei).

euro/t 07.04 363 365 365 357 363 427

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 04.04 377 379 385

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 375 euro/tonå (1.837 lei). A crescut cu 18 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 8 aprilie 2022, a fost de 341 euro/tonå (1.671 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 365 euro/tonå (1.788 lei). A crescut cu 9 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 313 dolari/tonå (1.408 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

04.04 05.04 06.04 07.04 08.04 317 315 313 311 313 321 319 317 313 315

Profitul Agricol 14/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 28 martie - 1 aprilie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 627 dolari/tonå (2.821 lei). A crescut cu 18 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 28 martie 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

04.04 591 583 581

05.04 593 585 583

$/t 06.04 595 587 585

07.04 597 589 587

08.04 599 591 589

România FOB Constan¡a 333 euro/t (=) 1.632 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 4 - 8.04.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

04.04 353 353 357

05.04 355 355 359

06.04 357 357 361

07.04 359 359 363

08.04 367 367 370

365 369

367 369 370 377 373 375 377 385

Sorg

PREºURI 4 - 8.04.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 4 - 8 aprilie 2022, a fost de 317 dolari/tonå (1.426 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 1 aprilie 2022, a fost de 641 dolari/tonå (2.884 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 515 dolari/tonå (2.317 lei), în cre¿tere cu 4 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

04.04 1.537 1.477 1.417

05.04 1.539 1.481 1.427

06.04 1.545 1.483 1.435

07.04 1.547 1.485 1.457

$/t 08.04 1.557 1.490 1.477

FOB-Rouen, a fost de 367 euro/tonå (1.798 lei), mai mare cu 14 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Orz

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 331.770 tone, Mexic 69.770 tone, Vietnam 65.970 tone, Olanda 57.570 tone ¿i Egipt 51.970 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 385 euro/tonå (1.886 lei). A crescut cu 16 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în mai 2022, pre¡ul orzului furajer este 337 dolari/t (1.516 lei), cu 10 dolari/tonå mai mare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

portului: China 328.570 tone ¿i Japonia 10.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Mai Iulie

04.04 05.04 06.04 07.04 08.04 307 311 313 315 317 313 315 317 319 321

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

04.04 05.04 06.04 07.04 08.04 511 513 515 517 519 507 509 510 511 513

Mai Iulie

04.04 05.04 06.04 07.04 08.04 639 643 645 647 649 637 639 641 643 647

Floarea-soarelui

chidere, pe 8 aprilie, a fost de 895 dolari/tonå (4.027 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 985 euro/tonå (4.826 lei). A înregistrat o cre¿tere de 28 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 4 aprilie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2022, este de 857 euro/tonå (4.199 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Mai

$/t

04.04 05.04 06.04 07.04 08.04 875 877 881 883 895

Rapi¡å ¥n såptåmâna 4 - 8 aprilie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 997 euro/tonå (4.885 lei). A crescut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 1 aprilie. euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 04.04 Rouen 977 Dunquerque 979 Moselle 977

05.04 981 983 981

06.04 983 985 985

07.04 985 987 987

08.04 993 995 997

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna mai 2022, a fost de 985 dolari/t (4.432 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

04.04 05.04 06.04 07.04 08.04 Dieppe 957 959 965 970 985

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 993 euro/tonå (4.866 lei), mai mare cu 16 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 995 euro/tonå (4.875 lei), mai mare cu 16 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Mai Iulie Sept

04.04 907 877 797

05.04 911 879 799

06.04 913 883 801

07.04 915 885 803

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

411 dolari/t

Profitul Agricol 14/2022

331 dolari/t

+ 10

$/t

627 dolari/t

+ 18

317 dolari/t

$/t 08.04 925 895 815

+ 10 15

Predic]iile lui Cezar

To]i ochii pe noua recolt\ de rapi]\ Grâu Pre¡ul grâului în paritatea CPT Constan¡a s-a situat vineri, 8 aprilie 2022, la nivelul de 330 euro/t, cu un discount de 20 euro/t pentru calitatea de furaj. Toatå lumea era în a¿teptarea raportului USDA, care a adus schimbåri la nivel de volume disponibile în bazinul Mårii Negre. S-au rea¿ezat stocurile, iar estimårile noastre pentru pia¡å, începând de luni, 11 aprilie 2022, sunt de nivelul de 335 euro/t în paritatea CPT Constan¡a. Pre¡ul recoltei noi de grâu se situeazå în continuare la nivelul de 320 euro/t, înså, conform raportului WASDE, acestea s-ar putea så depå¿eascå luni nivelul de 325-328 euro/t în paritatea CPT Constan¡a ¿i DAP Procesatori.

Orz Indica¡iile de pre¡ ale noii recolte de orz sunt la nivelul de 300 euro/t în paritatea CPT Constan¡a. Nimic schimbat la acest capitol.

Porumb Pre¡ul porumbului la nivel local se situeazå la nivelul de 300 euro/t în paritatea CPT Constan¡a. Un singur exportator oferå 310 euro/t, înså pentru o perioadå scurtå de timp. Pânå în acest moment, România a exportat peste 3,7 mil. tone de porumb, ¿i asta fårå a cuantifica cantitå¡ile vândute înainte de raportarea din 4 aprilie 2022. Pentru recolta nouå, pre¡urile sunt 16

extrem de timide în acest moment. Premisele de lucru sunt încå în faza de numår de hectare ¿i produc¡ii normale, ceea ce conduce la o stare de lejeritate a pre¡ului. Astfel, indica¡iile primare sunt la un nivel extrem de scåzut, de 255 euro/t CPT Constan¡a, ceea ce nu stârne¿te niciun fel de interes de vânzare din partea fermierilor.

livratå în Portul Constan¡a. Acest nivel indicå nevoia de aprovizionare, precum ¿i con¿tientizarea faptului cå rapi¡a este cash-commodity ¿i se va vinde foarte rapid la recoltare. Necesitatea aprovizionårii în recoltå indicå o cerere mare de rapi¡å la nivel global.

Soia Floarea-soarelui În România, indica¡iile semin¡elor de floarea-soarelui sunt în scådere. Înregistråm cota¡ii de 800 dolari/t DAP procesatori în aceste zile. Portul Constan¡a plåte¿te încå nivelul de 820-830 dolari/t, cu un bonus de 25 dolari/t pentru semin¡ele High oleic. Pre¡ul semin¡elor de floarea-soarelui recoltå nouå, în schimb, tinde så se amplifice. Vedem cota¡ii de 750 dolari/t oferite în pia¡å fermierilor de marea majoritate a procesatorilor ¿i a exportatorilor. Este un start ridicat, am putea spune, comparativ cu anul trecut, când nivelul de început a fost setat la 485 dolari/t. Diferen¡a de 265 dolari/t la startul campaniei este costul råzboiului, convertit în lipsa recoltei ucrainene ¿i a uleiului brut, implicit.

Rapi¡å Pre¡ul recoltei noi de rapi¡å a atins nivelul mediu de AUG22 minus 5 euro (820) pentru marfa livratå DAP Procesatori, respectiv AUG22 pentru marfa

Produc¡ia argentinianå de soia ar putea scådea ¿i sub nivelul de 42 mil. tone, din cauza secetei ¿i a înghe¡ului la care a fost supuså. Înså, dupå cum am våzut în raportul special WASDE, prognoza actualå råmâne la 43,5 mil. tone, fiind neschimbatå fa¡å de luna trecutå. Casele de analizå locale au efectuat deja tåieri în recolta argentinianå ¿i ¡in sub observa¡ie nop¡ile cu înghe¡, care s-au succedat de la sfâr¿itul lunii martie 2022. Brazilia este degradatå cu 2 mil. tone, de la 127 mil. tone pânå la nivelul de 125 mil. tone. Acest lucru era, de altfel, ¿tiut de toatå lumea. El trebuia doar certificat de WASDE.

Notå: urmåtoarea edi¡ie a “Predic¡iilor” va apårea în numårul din 4 mai 2022. Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu Profitul Agricol 14/2022

CULTURI

VEGETALE Strategiile de fertilizare se schimb\ cu vremurile Pre¡urile îngrå¿åmintelor ¿i seceta for¡eazå adaptarea tehnologiilor. Primele schimbåri se fac la nutri¡ia plantelor. De la fertilizarea fazialå, în loc de cea într-o singurå trecere, la testarea îngrå¿åmintelor organice, al cåror pre¡ parcå a devenit acum mai convenabil, fiecare agricultor face ce poate pentru a-¿i securiza produc¡iile.

turile de primåvarå, liderul APPR aplica toatå cantitatea de azot înainte de semånat, respectiv 300 kg/ha de produs comercial - azotat de amoniu. Completa cu 100 de kg de complexe 18.46.0, pe rând, la semånat. În primåvara aceasta, înså, a decis så aplice doar jumåtate din azot. “Dacå se va accentua seceta, e posibil så nu mai aplic a doua frac¡ie”. Cu aceastå strategie, îi va cre¿te pu¡in cheltuiala pe hectar. De pildå, consumul suplimentar de carburant e 2 l/ha. Înså, la o adicå, nu va arunca pe apa Sâmbetei 150 de kilograme de azotat de amoniu/ha, adicå 650 de lei/ha. ºinând cont cå a înfiin¡at 350 ha cu floare ¿i seamånå 950 ha cu porumb, în total înseamnå 850.000 lei.

Nicolae Sitaru, administratorul fermei de 3.000 de ha Elsit, din Orezu, jude¡ul Ialomi¡a, ¿i-a constituit un stoc de cereale, pentru vremuri de restri¿te. Sitaru ¿i-a asigurat la secetå culturile de toamnå ¿i spune cå le va asiguTheodor Ichim, administratorul ra ¿i pe cele de primåvarå. “Îmi cumpår lini¿tea. Asigurarea m-a ajutat så trec fermei de 3.000 ha Unigrainstrading din Chirnogeni, Constan¡a, se bucurå mai u¿or peste complicatul an 2020”. de un sezon neobi¿nuit de ploios pentru Pânå anul trecut (inclusiv), la cul-

“Fiindcå anul trecut a fost unul bun, am pus deoparte o cantitate de circa 3 t/ha. Îmi asum riscul de a pierde din profitabilitate la valorificare ¿i vând doar în situa¡ia în care våd cå plouå. Neavând iriga¡ii, nu am altå modalitate de a må proteja, în afara asigurårilor ¿i a constituirii acestui fond de rezervå”. Nicolae Sitaru, Elsit, Ialomi¡a 18

regiune, înså situa¡ia e pe cale de a se deteriora. Culturile au intrat bine în primåvarå, înså vânturile puternice din ultima perioadå au uscat stratul superficial de pânå la 6 cm. Asta îi pune probleme la semånat. “Ca så semån culturile de primåvarå la adâncimea idealå, dau un strat de påmânt la o parte”. Ichim a folosit în trecut la rapi¡å, iar acum ¿i la floare ¿i porumb semånåtori de leguminoase Monosem, care realizeazå mici brazde, astfel încât semin¡ele sunt plantate la adâncimea idealå, dincolo de stratul superficial uscat, adicå acolo unde au umiditate de råsårire. În ce prive¿te nutri¡ia plantelor, pânå anul trecut, la pregåtirea terenului ¿i la semånat mai folosea îngrå¿åminte complexe solide, dar în vegeta¡ie aplica exclusiv îngrå¿åminte lichide, cu ratå variabilå, folosind un sprayer John Deere, cu duze speciale. A început cu azot lichid, apoi l-a combinat cu fosfor, potasiu, sulf. Anul acesta schimbå din nou tehnologia, atât din cauza pre¡urilor, cât ¿i preventiv, în caz de secetå. “Încerc så folosesc produse neconven¡ionale, precum îngrå¿åminte organice ¿i bacterii stimulatoare. La pre¡urile de acum ale îngrå¿åmintelor minerale, cele organice au ajuns så fie chiar convenabile”. Astfel, în loc de complexe, a achizi¡ionat pentru toatå suprafa¡a de 1.500 de ha alocatå culturilor de primåvarå

Robert VERESS Profitul Agricol 14/2022

CULTURI VEGETALE (floare, porumb, soia ¿i nåut) pele¡i Bio Ostara N, ce con¡in fåinå de sânge, fåinå de oase ¿i aminoacizi organici din soia. Aceste îngrå¿åminte fabricate în Italia au con¡inut ridicat de azot (12%). Ichim a cheltuit circa 3.000 de lei/t ¿i aplicå cam 300 kg/ha, înainte de semånat, prin încorporare în sol. Este o tehnologie testatå, cu succes, de un prieten fermier din Negru Vodå, în care are încredere: “Folosind aceastå re¡etå, scoate 4 t la floare în culturå bio. Nu våd de ce nu a¿ face ¿i eu, în conven¡ional”. Ichim este hotårât så nu plåteascå 5.000 de lei sau mai mult pe tona de azotat de amoniu. “De la 150 de euro la 1000 de euro tona e o cre¿tere prea mare, chiar ¡inând cont de pre¡ul gazelor. Iar pre¡ul grâului nu e crescut, ¿i el, de ¿apte ori. Dimpotrivå, pre¡urile cerealelor au început så scadå ¿i nu e sustenabil så dai 1.250 de lei/ha doar pentru azot”. În func¡ie de evolu¡ia vremii ¿i de starea culturii, va mai aplica îngrå¿åminte lichide în vegeta¡ie. Nu ¿i-a fåcut stocuri de îngrå¿åminte. Stå cu ochii pe oferte ¿i cumpårå când considerå cå pre¡ul e convenabil. Opineazå cå, dacå se vor subven¡iona îngrå¿åmintele chimice, ar trebui så fie subven¡ionate ¿i cele organice.

Arnaud Perrein, administratorul fermei de 4.500 ha Sopema, din Mihail Kogålniceanu, Ialomi¡a, luase în calcul schimbarea re¡etei de fertilizare, atât cantitativ, cât ¿i din punctul de vedere al compozi¡iei, dar s-a råzgândit, cel pu¡in par¡ial. E adevårat, spre deosebire de Sitaru ¿i de Ichim, se bazeazå pe iriga¡ii ¿i pe tehnologia de fertigare. “Consider cå nu se poate face rabat de la îngrå¿åminte, dacå e så ai productivitate. ªi trebuie så facem produc¡ii, ca så profitåm de pre¡urile mari ale cerealelor. Totu¿i, înlocuim par¡ial UAN cu uree, care este mult mai ieftinå”. La Mihail Kogålniceanu nu a plouat deloc, a¿a cå a fost nevoit så irige ¿i pentru a asigura umiditatea de råsårire. 20

La ora discu¡iei semåna floare (900 ha), iar pentru porumb (1.000 ha) a¿tepta temperaturi optime. Are temeri pentru grâu, pe care nu îl irigå. E pornit în vegeta¡ie, are ceva umiditate la rådåcinå, încå nu sunt probleme. Dar, dacå seceta persistå, nu este exclus så se repete scenariul din 2020. Porumbul ¿i soia (tot 1.000 ha) le irigå integral. Pentru nutri¡ia soia folose¿te doar complexe 12-52-0, 150 kg/ha, la semånat. În cazul florii-soarelui ¿i porumbului, pe lângå complexe adaugå 50 kg de azot/ha substan¡å activå sub formå de uree. Nutri¡ia porumbului se completeazå, ulterior, prin fertigare. Îngrå¿åmintele le-a achizi¡ionat treptat, când le-a gåsit la pre¡uri cât de cât mai bune.

Dumitru Manole, administratorul fermei de 800 ha Sport Agra, din Amzacea, jude¡ul Constan¡a, a måsurat precipita¡ii de 296 de mm în ultimele patru luni din 2021, iar din ianuarie pânå acum încå 103 mm, dintre care 42 mm în martie ¿i încå 2 mm în prima såptåmânå din aprilie. Nu ar fi deloc råu, pentru zonå, înså martie a trecut ¿i cu ¿ocuri termice, cu varia¡ii foarte mari între zi (10, chiar 12 grade) ¿i noapte (-6, chiar -8 grade). Rezerva de apå, la 15 martie, pe orizontul 0-30 cm era în deficit de 71 mc/ha, iar pe orizontul 30-60 cm de 233 mc/ha. Din aceastå cauzå, existå întârzieri în vegeta¡ie ¿i nu s-au putut aplica trata-

mente. O parte din aparatul foliar al grâului a fost necrozat. Iar orzul a fost puternic atacat de Helminthosporium, astfel cå suprafe¡e semnificative din jude¡ul Constan¡a a trebuit så fie întoarse. Alte pierderi s-au consemnat în urma atacului de gândac ghebos (Zabrus tenebrioides), în cazul cåruia, în lipsa tratamentului såmân¡å cu neonicotinoide, nu prea existå mijloace eficiente de combatere. Au produs pagube semnificative ¿i ¿oarecii-de-câmp, Manole deplângând interdic¡ia de folosire a endosulfanului. Manole deplânge faptul cå nu a putut profita de umiditatea din stratul superficial, care fusese prezentå pânå în prima decadå a lunii martie. “Pânå la 10 martie am avut interdic¡ia de aplicare a îngrå¿åmintelor. Or, ca îngrå¿åmintele så aibå efect, trebuie så existe umiditate în sol. Aici nu sunt râuri, iar pânza de apå freaticå este la 60-70 de metri. Prin urmare, nu este pericol de scurgere a nitri¡ilor. Nu e situa¡ia din Banat sau Insula Mare a Bråilei. De ce nu se ¡ine cont de aceste particularitå¡i regionale, când se fac politicile agricole?”. Din cauza vremii aspre, Manole, cunoscut adept al semånatului timpuriu, a amânat campania în aceastå primåvarå. Semånatul florii-soarelui (240 ha) l-a început abia pe 22 martie. A continuat

Având în vedere costul ridicat al inputurilor, Dumitru Manole solicitå, în numele Asocia¡iei Florii-Soarelui, pe care o conduce, ca autoritå¡ile de la Bruxelles så niveleze plå¡ile directe pe suprafa¡å în UE, astfel încât to¡i fermierii så încaseze aceea¿i sumå, pe care o socote¿te în jurul valorii de 250 de euro/ha.” Profitul Agricol 14/2022

CULTURI VEGETALE Tiberiu Stan ¿i-a asigurat cultura de porumb cu o sumå medie de 9.000 de lei/ha. Costul asigurårii este de 7% (aprox. 600 de lei/ha) ¿i e nesubven¡ionat prin Submåsura 17.1. Dar, într-un an similar din punct de vedere agricol cu 2020, ar urma så încaseze între 4.000 ¿i 5.000 de lei/ha. Practic, s-ar recupera aproape integral investi¡ia pe hectar. cu soia (40 ha), iar cultura de porumb (70 ha) a înfiin¡at-o în aprilie. Având în vedere atât pre¡ul mare al îngrå¿åmintelor, cât ¿i umiditatea scåzutå a solului, a limitat fertilizarea la maxim 200 de kg/ha produs comercial cu azot, respectiv 55-68 kg substan¡å activå. A aplicat 150 kg complexe starter la floarea-soarelui ¿i soia (2020-0), iar la porumb 200 de kg. Aceste cantitå¡i sunt înjumåtå¡ite fa¡å de cele obi¿nuite. “Porumbul are nevoie de 160-180 kg de N substan¡å activå. 40 de kg s-a aplicat la semånat. Ar trebui så mai aplic 120 de kg, frac¡ionat, la cele douå pra¿ile, sub formå de azotat de amoniu. Dar, dacå anul e mai prost din punct de vedere al regimului hidric, fie aplic o singurå frac¡ie ¿i mai intervin cu foliare, fie nu mai aplic deloc”. Prevåzând probleme cu aprovizionarea, Manole ¿i-a asigurat încå din septembrie 2021 mare parte din inputurile necesare pentru acest an agricol: 60% din îngrå¿åminte, integral semin¡e ¿i pesticide.

Tiberiu Stan, administratorul fermei de 1.600 ha Evi Blossom, din Victoria, Ia¿i, ¿i-a contractat asigurarea de secetå pentru porumb chiar joi, 7 aprilie, în ultima zi în care mai putea face acest lucru. Anul trecut ¿i-a asigurat la secetå grâul. Floarea o laså “descoperitå”. La porumb, suma asiguratå e 9.000 de lei/ha. Costul asigurårii e de 7%, respectiv 600 de lei/ha ¿i e nesubven¡ionat prin Submåsura 17.1. Dar într-un an similar din punct de vedere agricol cu Profitul Agricol 14/2022

2020, ar urma så încaseze între 4.000 ¿i 5.000 de lei/ha. Practic, s-ar recupera aproape integral investi¡ia pe hectar. “Cheltuiala anualå cu asigurarea e de 150.000 de lei, dar, când plouå, nu se simt atât de mult, iar când nu plouå ai måcar plasa de siguran¡å. Am trecut prin 2012 ¿i 2020 fårå asigurare, am våzut ce înseamnå så ne strângå banca cu u¿a, nu mai vrem så trecem prin asta, vreau så pot dormi lini¿tit”. Deocamdatå, starea câmpului e aparent mai bunå decât în 2020. Totu¿i, din septembrie pânå acum au cåzut doar 90 de l/mp ¿i situa¡ia nu e dezastruoaså doar gra¡ie faptului cå påioasele nu au intrat încå în perioada de consum, starea lor de vegeta¡ie fiind întârziatå cu douå såptåmâni fa¡å de sudul ¡årii. Rapi¡å nu existå, fiind întoarså, iar grâul e abia råsårit ¿i poate recupera, cu condi¡ia ca în aprilie ¿i mai så cadå precipita¡ii consistente. Profitând de dramul de umiditate råmas în stratul superficial, Stan a semånat floarea, chiar dacå era frig, continuând cu porumbul. Anul trecut a achizi¡ionat 80% din necesarul de îngrå¿åminte pentru condi¡ii de secetå. A completat diferen¡a de 20% recent, plåtind pre¡urile majorate. ªi urmeazå så mai achizi¡ioneze pânå la încå jumåtate din cantitatea existentå, în func¡ie de evolu¡ia vremii. Are cu ce, fiindcå a fost atent la evolu¡ia pre¡urilor ¿i a ¡inut marfa integral, valorificând-o abia recent, la pre¡urile maxime. La grâu, într-un an normal, folosea, la înfiin¡are culturii, 400 kg/ha de complexe 20-20-0 sau 500 kg de 15-15-15, în solele cu deficit de potasiu. Primåvara aplica 300 de kg de azotat de amoniu. Dar în toamna 2021 a aplicat 250

de kg de 20-20-0, iar acum, în primåvarå, 150 de kg de azotat de amoniu (45 de kg de azot substan¡å activå). Dacå vor veni precipita¡iile, va mai aplica 150 de kg de azotat. La porumb folosea 500 de kg de 2020-0 sau 650 de kg de 15-15-15 la înfiin¡area culturii. Acum a înjumåtå¡it norma de fertilizare. “În mod normal, fiindcå avem soluri argiloase, nu e nevoie så frac¡ionåm azotul. O facem acum, doar pentru a reduce riscul de expunere în caz de secetå”.

Gelu Scutaru, administratorul fermei de 4.200 ha Comcereal, din Foc¿ani, Vrancea, a adoptat, la rândul såu, fertilizarea fazialå, de care nu are nevoie în condi¡ii normale. “Trebuie så ne adaptåm, suntem obliga¡i så ¡inem cont de situa¡ia din teren, atunci când stabilim tehnologiile. Cum aportul de apå e scåzut, am redus norma de îngrå¿åminte, atât la culturile de toamnå, cât ¿i pentru cele de primåvarå, pe care abia acum le înfiin¡åm. Vom cre¿te aportul de nutrien¡i dacå situa¡ia aportului hidric se va regla”. Din påcate, înså, prognoza pentru zonå nu e bunå. Din septembrie pânå acum au cåzut maxim 120 de l/mp, foarte fragmentat, în cantitå¡i mici, de 35 l/mp, de regulå spulberate de vânturile puternice. Deficitul e mare, mai ales cå nici în august-septembrie 2021 nu a plouat. Scutaru a aplicat/aplicå 200-250 de kg de complexe la semånat, ca ¿i în anii normali, dar a diminuat frac¡ia de azot. Cea mai mare partea îngrå¿åmintelor le-a achizi¡ionat în toamna 2021, când pre¡urile începuserå deja så creascå. A semånat în toamnå 1.300 ha de rapi¡å ¿i a råmas cu 300. A semånat grâu dupå rapi¡a întoarså, înså 200 de ha de grâu vor trebui acum întoarse, råmânând viabile, deocamdatå, 1.400 ha. Seamånå 900 ha de floare, 600 ha de porumb, 150 ha soia. Soia ¿i 400 ha de porumb sunt la irigat. 21

CULTURI VEGETALE

Costul îngr\[\mintelor, echilibrat de pre]urile recoltei Schemele de fertilizare nu au fost, în general, afectate propor¡ional cu procentul de cre¿tere a costului îngrå¿åmintelor. În general, când evalueazå oportunitatea fertilizårii, fermierii iau în considerare ¿i pre¡urile produc¡iei. Unii ¿i-au asigurat deja pre¡urile, prin vânzarea unei pår¡i din produc¡e. O decizie câ¿tigåtoare, dacå plouå.

Dorin Boboc, fermier din Teleorman, nu a fåcut schimbåri semnificative în schema de fertilizare. Unul din motive este ¿i faptul cå strategia fermei este de a nu face o fertilizare intensivå, spre maximul admis. “Ne-am identificat un optim, astfel încât în anii seceto¿i så nu fie risipå, iar în anii foarte buni din punctul de vedere al precipita¡iilor så nu våduvim plantele de aportul de nutrien¡i”, explicå fermierul. El remarcå faptul cå existå un curent urmat de unii fermieri de a fertiliza masiv pentru a face produc¡ii de top. “Acea tonå în plus este ob¡inutå cu costuri mult mai mari”, remarcå Boboc. Cu schema sa de fertilizare, ajutat ¿i de calitatea solului, ob¡ine o medie a costului pe tonå de produs mai bunå decât cei ce fertilizeazå intensiv.

de rapi¡å. Împarte produc¡ia scontatå în trei treimi. Pentru prima semneazå devreme, apoi în preajma recoltatului, iar pe ultima o vinde dupå. Grâul îl depoziteazå mai întâi. Pre¡ mai mic decât cel de la recoltare foarte rar s-a întâmplat så fie. “Câmpul aratå bine la momentul acesta. Suntem în grafic, facem lucrårile necesar. Ne comportåm ca într-un an normal”, conchide Dorin Boboc.

E nevoie de precipita¡ii în aprilie Ilie Popescu, fermier din Olt, a påstrat schema de fertilizare de anul trecut pentru cå a cumpårat din timp necesarul. A vândut aproximativ o påtrime din produc¡ia estimatå de rapi¡å ¿i grâu. Pentru culturile de primåvarå este prea devreme pentru a face conÎn fermå, precipita¡iile sunt u¿or tracte de vânzare. “Câmpul aratå bine, deficitare, dar nu atât de mult încât så este în parametri”, considerå fermierul. necesite schimbåri tehnologice. “Nu O temere vine din cauza diferen¡elor suntem mul¡umi¡i, dar nu este nici foarte mari de temperaturå dintre noapte ¿i zi. grav”, evalueazå fermierul situa¡ia. A¿teaptå ploi ¿i temperaturi moderate. Pentru a-¿i asigura profitul, a fåcut Sunt necesare cantitå¡i mari de precipideja o parte din contracte pentru cultura ta¡ii, de 40-50 l/mp pânå la finalul lunii, 22

pentru cå este perioada de consum mare de apå, la alungirea tulpinii. “Dacå vor cre¿te foarte mult temperaturile vor apårea probleme cu bolile ¿i dåunåtorii. Trebuie så ai capacitate så faci rapid tratamente”, spune fermierul.

Mai multe foliare, datoritå investi¡iei într-o autopropulsatå ªtefan Grozåvescu, fermier din Olt, spune cå anul acesta va pune accent mai mult decât de obicei pe îngrå¿åmintele foliare lichide, cu aminoacizi. Schimbarea este posibilå datoritå investi¡iei pe care a fåcut-o într-o nouå ma¿inå autopropulsatå. “Schimbând parcul de utilaje, s-a mårit numårul de tratamente pe care putem så le facem”, explicå acesta. Cre¿te ¿i calitatea: poate administra o cantitate de apå mai mare, perioada de aplicare ¿i termenul mai scurt. Are timp så administreze ¿i fertilizan¡i foliari pe F Adrian MIHAI Profitul Agricol 14/2022

CULTURI VEGETALE Chiar la un nivel redus de precipita¡iile, Petricå Andrei, fermier din Teleorman, va påstra schema de fertilizare obi¿nuitå. Îngrå¿åmintele au fost cumpårate anul trecut, dupå recoltat. A¿teaptå måcar precipita¡ii de 20 l/mp. Deficitul în sol este destul de mare. A luat probe ¿i a observat cå mai jos de 30 cm nu mai existå apå, iar în unele zone aceasta lipse¿te chiar de pe la 10-15 cm. Pânå acum, consumul nu a fost foarte mare. Acum înså plantele consumå ¿i are nevoie de o cantitate mai mare de apå la grâu, orz, rapi¡å ¿i mazåre. A renun¡at la prå¿itoare pentru un an, pentru cå în 2021 lipsa precipita¡iilor a afectat culturile ¿i produc¡iile. “În toatå cooperativa noastrå, Tinoasa, procentul e foarte mic de culturi prå¿itoare. Nu ¿tiu dacå s-au semånat pe 10%”, adaugå fermierul. care nu-i poate mixa cu erbicide. Momentan nu folose¿te UAN, dar începând de anul viitor, o parte din fermå se va fertiliza cu acest tip de îngrå¿åmânt lichid. Nu a scåzut semnificativ schema de fertilizare pentru cå a fost încurajat de pre¡urile pentru produc¡ie. “Culturile aratå bine, nu am suferit prea mult de

secetå la noi în zonå”, spune fermierul. Nu a fåcut înså contracte futures. Rar face, pentru o cantitate micå. Dacå ar face, la rapi¡å ar vinde doar 500 kg/ha. Nu este înså presat så ob¡inå cash. Probabil va face în luna mai, când ar putea så evalueze mai bine produc¡iile. “Suntem într-o zonå care nu este irigabilå, depindem de Dumnezeu”, ex-

plicå fermierul ezitarea de a vinde. În ultima såptåmânå cåzuserå 8-14 l/mp. Acum erau prognozate ploi de 4-5 l/mp. În timpul iernii nivelul pluviometric nu a suferit foarte mult. Floarea-soarelui ¿i porumbul erau deja încol¡ite, chiar ¿i fårå ploaie. În urmåtoarele 10-12 zile ar fi început totu¿i så se cunoascå stresul hidric, dacå nu ar fi plouat.

Câmpia de Vest, sub semnul secetei Nicolaie Apopi, din Timi¿, nu a luat deocamdatå decizia de a reduce cantitatea de îngrå¿åminte administratå. “Am fåcut stocuri din timp pentru a putea înfiin¡a culturi rentabile. Deocamdatå nu ne gândim så facem reduceri la consumul de îngrå¿åminte deoarece avem nevoie de produc¡ie care så asigure necesarul de cereale în ¡arå ¿i pentru export”, explicå Apopi. În schimb, a urmårit så creascå eficien¡a utilizårii lor. “Prin studiile pe care le facem asupra activitå¡ii îngrå¿åmintelor în sol, referin¡ele pe care le luåm de la ceilal¡i fermieri ¿i de la cei care vând aceste îngrå¿åminte, încercåm så cumpåråm îngrå¿åminte mai moderne în privin¡a tehnologiilor de descompunere în sol ¿i de asimilare a substan¡elor nutritive. Cercetårile în domeniu sunt în continuå dezvoltare, apar noi produse pe pia¡å pe care, folosindu-le în cantitå¡i mai mici, dau rezultate mai bune datoritå formulårii”, adaugå fermierul. 24

A cumpårat anul acesta douå tipuri noi de fertilizan¡i, mai moderne: uree cu descompunere controlatå ¿i azotat de amoniu disponibil plantei pentru o perioadå mai îndelungatå ¿i cu o solubilitate mai mare, pentru ca el så poatå fi asimilat de plantå într-o propor¡ie mai mare. A ob¡inut pre¡uri bune, având în vedere ¿i calitatea lor. Pe de altå parte, a încercat så echilibreze costurile fertilizårii cu veniturile din produc¡ia viitoare. “Am încercat så asigur un minim de cantitate de cereale så le vând la un pre¡ foarte bun, pe care-l avem la ora actualå pe pia¡å pentru a acoperi consumurile de inputuri”, spune fermierul. A învå¡at så împartå riscul, astfel încât så fie rentabil, ¿i a încheiat contracte futures pentru grâu (2,5 t/ha) ¿i rapi¡å (1t/ha). “Precipita¡iile sunt deficitare, dar nu ne putem plânge de o secetå pedologicå. Suntem mul¡umi¡i pânå la ora actualå, cu rugåmin¡i la ceruri de a mai primi ¿i în urmåtoarele zile precipita¡iile care se anun¡å pe toate site-urile meteo”, conchide fermierul.

Ianco Zifceak, din Timi¿, a redus schema de fertilizare cu 20-30%. Caracterizeazå seceta din Banat drept cumplitå ¿i este convins cå va pune probleme fermierilor. Admite cå reducerea fertilizårii va afecta produc¡iile, dar vede ¿i reversul. “De multe ori, când e secetå, degeaba aloci cu 30% îngrå¿åminte mai mult, când poten¡ialul e de 70%”. A vândut 3.000 de tone de grâu, înainte de începerea råzboiului, cu 1.100 lei/tona, aproximativ 10-15% din cantitatea estimatå. Profitul Agricol 14/2022

Dimitrie Musc\, director CAI Curtici [i CAI Olari

Doi regi la aceea[i mas\ discu¡ie cu Dimitrie Muscå, directorul CAI Curtici ¿i CAI Olari ing. Adrian ISOC Summit Agro România

Despre fåinare la cereale (Erysiphe graminis) vorbim în fiecare sezon, cåci fiecare fermier se pregåte¿te så combatå acest patogen, care, scåpat de sub control, poate produce pierderi de peste un sfert din recoltå. Atunci când condi¡iile de apari¡ie a bolii sunt întrunite (temperatura optimå între 10-20 grade, nefiind excluså apari¡ia bolii ¿i la temperaturi mai scåzute sau mai ridicate, asociate cu o umiditate de la 70% în sus, cu un optim de peste 90%), trebuie så intervenim pentru a împiedica pierderile. Summit Agro propune pentru combaterea acestui patogen produsul Cyflamid 5 EW, având substan¡a activå ciflufenamid 5%, condi¡ionat sub formå de emulsie de ulei în apå - formulare excep¡ionalå în practicå datoritå unei foarte bune aderen¡e pe suprafa¡a tratatå, fiind foarte greu spålat de ploi. Este omologat la cultura de grâu - 0,2L/ha, vi¡å-de-vie - 0,3L/ha ¿i mår - 0,45L/ha. Adevårata eficien¡å a acestui produs o observåm acolo unde, pe lângå condi¡iile de apari¡ie a bolii aråtate mai sus, întâlnim ¿i o densitate ridicatå la semånat ¿i, evident, o fertilizare cu azot pe måsura produc¡iilor a¿teptate. Întâlnim aceste condi¡ii la CAI Curtici ¿i CAI Olari ¿i de aceea l-am rugat pe domnul dr. ing. Dimitrie Muscå så ne spunå 26

câteva cuvinte despre tehnologia pe care o aplicå la grâu ¿i despre experien¡a avutå cu produsul Cyflamid 5 EW.

Domnule director, o scurtå prezentare, vå rog. Cultivåm la cele douå unitå¡i, CAI Curtici ¿i CAI Olari, peste 3.000 ha de grâu anual, iar tehnologia noastrå se bazeazå pe o densitate ridicatå la hectar, ¿i anume cca 750 boabe germinabile/mp, realizând peste 720 de plante/mp. Ne bazåm pe spicele ob¡inute de la planta mamå ¿i mai pu¡in de la fra¡i, a cåror dezvoltare se reduce, prin densitatea realizatå. Ob¡inem produc¡ii medii ridicate an de an, de peste 7.500-8.000 kg/ha ¿i de foarte bunå calitate, având în vedere cå indicii de panifica¡ie ne intereseazå în mod direct, deoarece cu fåina ob¡inutå aprovizionåm ¿i brutåria proprie, unde producem pâine ¿i produse de patiserie. Aplicåm mijloace agrotehnice bazate pe scarificarea tuturor suprafe¡elor ¿i efectuåm o fertilizare echilibratå, bazatå pe cartårile agrochimice. La aceste densitå¡i, condi¡iile de apari¡ie a bolilor, în general, sunt întrunite foarte rapid, de aceea a¿ dori så ne spune¡i ce înseamnå så ob¡ii un grâu atât de sånåtos an de an, în condi¡iile unor produc¡ii medii foarte mari. Numai multå muncå ¿i pricepere garanteazå succesul acestei culturi. Ur-

mårim îndeaproape starea de sånåtate a culturii ¿i intervenim imediat ce situa¡ia o impune. Nu suntem feri¡i nici de fåinare, rugini, septorioze sau fuzarioza spicului, ca så enumår câteva dintre bolile cu care ne luptåm. În ceea ce prive¿te discu¡ia noastrå de aståzi despre produsul Cyflamid 5 EW, îl utilizåm cu mult succes de câ¡iva ani ¿i ne oferå o siguran¡å foarte mare, având în vedere cå are efect atât preventiv, cât ¿i curativ. Påtrunderea rapidå translaminarå ¿i vaporii pe care îi creeazå dupå administrare la nivelul suprafe¡ei foliare asigurå o foarte bunå combatere a acestui patogen, ce poate duce, dacå nu este tratat, la pierderi importante de produc¡ie. Sigur, nu ne dorim acest lucru. Noi am numit produsul Cyflamid “regele câ¿tigåtor în combaterea fåinårilor”, dar îmi dau seama cå ¿i acest drum al grâului spre masa noastrå este un “regal al pâinii”. În fiecare bucatå de pâine noi vedem muncå, tradi¡ie ¿i un pic de istorie. Vå mul¡umim ¿i vå dorim mult succes în tot ceea ce întreprinde¡i! Pentru mai multe detalii cu privire la fungicidul Cyflamid 5 EW contacta¡i, cu încredere, reprezentan¡ii Summit Agro România sau scrie¡i-ne pe adresa de e-mail office@sumi-agro.ro Profitul Agricol 14/2022

CULTURI VEGETALE

De la min-till la strip-till Daniel Florici, fermier din Ia¿i, practicå tehnologia cu lucråri minime pentru grâu, orz ¿i rapi¡å de cel pu¡in opt ani. Pentru el, conservarea apei în sol a devenit o prioritate. Economia de motorinå este ¿i ea importantå. Beneficiile sunt înså mai multe. Florici remarcå faptul cå de¿ertificarea se extinde ¿i în alte zone, nu doar în sud. Lipsa perdelelor forestiere ¿i lucratul excesiv cu aråturå, disc ¿i fårâmi¡at påmântul foarte mårunt favorizeazå fenomenul. Pe de altå parte, prezen¡a resturilor în amestec cu påmântul ¿i un sol mai grosier ajutå solul så nu-¿i piardå fertilitatea.

entru culturile de toamnå, dacå solul are umiditatea potrivitå ¿i permite, fermierul face o lucrare cu un Grubber, pentru rapi¡å la adâncime de 25 cm ¿i de 15-20 cm pentru grâu. În lipsa umiditå¡ii, pentru grâu folose¿te un disc greu, la adâncime de 15 cm, din douå treceri. Economiile sunt evidente. Pentru o aråturå de 25 cm se consumå 25 l/ha, la care se adaugå cel pu¡in douå treceri cu discul la care se consumå câte 8 l/ha. În cazul sistemului de lucråri minime, la prima trecere cu discul se consumå 8 l/ha, iar la a doua 5-6 l/ha. “În afarå de faptul cå se consumå multå motorinå se eliminå ¿i ultimul strop de apå ¿i se distruge flora bacterianå din sol”. Pentru cultura rapi¡ei folose¿te un Grubber la 20-25 cm adâncime, cu un consum mediu de 16-17 l/ha. Urmeazå un disc ¿i eventual un combinator.

Pentru culturile de primåvarå experien¡a este reduså. Pe aproape jumåtate din suprafa¡a cultivatå cu porumb a aplicat o tehnologie cu lucråri minime pentru cå nu a reu¿it så pregåteascå solul toamna târziu. A fåcut o trecere cu un combinator ¿i a råmas terenul pregåtit pânå la semånat. Diferen¡e de produc¡ie între cele douå tehnologii nu au fost. De men¡ionat este ¿i faptul cå anul agricol 2020-2021 a fost bogat în precipita¡ii. Pe parcelele în care anul trecut a fost practicatå tehnologie min-till s-a men¡inut tehnologia ¿i pentru urmåtoarea culturå. “Våd o îmbunåtå¡ire a structurii solului, nu mai este la fel de compactat”, spune fermierul. A putut så lucreze cu Gruberr-ul la o adâncime de 25-27 cm, fårå prea mult efort din partea tractorului. În plus, fermierul a remarcat o activitate a râmelor ¿i a microorganismelor din sol mai accentuatå decât cea din solul arat. Prin întoarcerea brazdei se supune påmântul radia¡iilor solare ce distrug anumite microorganisme. “Noi ar trebui så gândim cå påmântul este un organism viu ¿i så evaluåm beneficiile pe termen lung aduse de tehnologie”, spune fermierul.

Daniel Florici, fermier jud. Ia[i

Urmåtorul pas este spre tehnologia strip-till, care face posibil un consum de motorinå pentru prelucrarea terenului mult mai mic decât cel necesar tehnologiei min-till. Fermierul remarcå faptul cå stratul format din resturile vegetale joacå rol important. Påtura de deasupra terenului încetine¿te pierderea apei, umbre¿te terenul, iar buruienile nu mai råsar la fel de repede ca în aråturå, unde påmântul se încålze¿te mai rapid, iar germina¡ia este gråbitå. “Evaporarea este mult diminuatå ¿i låsåm microorganismele så lucreze pentru noi”, spune femierul. În toamnå va pregåti terenul în sistem strip-till pentru 2023, pentru prå¿itoare. Cunoa¿te exact modul de lucru al utilajului. Pe o lå¡ime de 20 cm, un disc taie ¿i formeazå un canal, o ancorå intrå la 25-30 cm ¿i afâneazå terenul, iar în spate se face reconsolidarea zonei lucrate cu ajutorul a douå discuri concave ce adunå påmântul înapoi. Ultimul agregat este un tåvålug lat de 20 cm pe fiecare rând ce taseazå partea lucratå. Între rândurile semånate råmân resturile vegetale. Pentru culturile de toamnå ar trebui så cumpere o semånåtoare specialå, pe care o considerå prea scumpå.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 14/2022

CULTURI VEGETALE

“Obiectivul nostru este profitul” discu¡ie cu Adrian Drågan, CEO Timac Agro

Timac Agro promoveazå fermierii care în¡eleg cå trebuie så devinå din ce în ce mai con¿tien¡i de lucrurile acestea ¿i cå este esen¡ial så fie mai pregåti¡i în fa¡a provocårilor cauzate de schimbårile climatice, de tensiunile geopolitice, de noile reglementåri la nivel european, de eventualele pandemii, de restric¡iile legate de importuri de fertilizan¡i sau de costurile din ce în ce mai mari la gaze, curent ¿i combustibil.

În

acest context, Adrian Drågan, CEO Timac Agro România, Moldova ¿i Ucraina, crede cå fermierii din România sunt pregåti¡i så facå fa¡å acestor provocåri. “De la aderarea României în Uniunea Europeanå, agricultura noastrå a evoluat semnificativ. A¿ putea spune cå recoltele în România aproape s-au dublat, dacå ne gândim cå fåceam undeva la 3 tone ¿i pu¡in, în 2006, la grâu. De exemplu, acum, fermierii no¿tri care fac 6 tone sunt nemul¡umi¡i. Esen¡a schimbårii a venit de la mentalitatea fermerilor. Au devenit Agrostrategi. Sunt tehnicieni excep¡ionali, foarte mul¡i dintre ei au evoluat ¿i, din aceastå perspectivå, au început så cunoascå practici foarte avansate. Au investit foarte mult în tehnologie, dar ¡in så spun cå au investit la fel de mult ¿i în abordarea managerialå a businessului lor. Când spunem Agrostrateg, spunem fermier agronom, cu drag de agronomie, dar în acela¿i timp avem ¿i partea de strategie, iar strategia nu poate fi fåcutå dacå nu ai ochii ¿i mintea foarte bine deschise cåtre exterior”, adaugå acesta.

Adrian Dr\gan, CEO Timac Agro România, Moldova [i Ucraina

Timac Agro România îndeamnå fermierii så devinå cât mai informa¡i despre valorificarea recoltelor, acest lucru fåcând parte din strategia fiecårei ferme. “Pentru noi, la Timac, acest lucru este o mare oportunitate. Cu cât fermierul devine mai ra¡ional ¿i mai pu¡in emo¡ional, cu atât el intrå în modul nostru de gândire”, explicå Drågan. “Dintotdeauna noi am recomandat fermierilor când så cumpere îngrå¿åmintele, când este momentul cel mai bun, când este oportunitatea cea mai bunå pentru ei. Uneori, am mers chiar ¿i pe partea de risk management, pe vânzarea culturilor ¿i le-am spus când este momentul cel mai bun så vândå. Asta pentru cå avem o infrastructurå cu o prezen¡å în 100 de ¡åri. Noi ¿tim când în Brazilia avem o recoltå bunå de soia, noi ¿tim când în Ucraina recoltele sunt foarte bune chiar eu må ocup de Moldova ¿i de Ucraina la Marea Neagrå. Având aceastå viziune globalå, noi îi putem informa. Spre exemplu, fermierii care au decis så meargå alåturi de noi vara trecutå au fåcut poate afacerea cea

mai bunå pe îngrå¿åminte, pentru cå au cumpårat îngrå¿åminte de valoare adåugatå de la Timac, la un pre¡ mai mic decât au dat pe produsele de commodity. Pentru orice business, resursa esen¡ialå este managementul. Pânå la urmå, banii se gåsesc ori la bånci, ori la furnizori, înså diferen¡a o face managementul. România, în general, are nevoie de strategii mai bune ¿i de management mai bun”, subliniazå CEO-ul companiei Timac. “Fiecare dintre produsele noastre este justificat economic. Ca så le justificåm trebuie så facem o analizå foarte amplå ¿i så în¡elegem care poate fi pre¡ul final al recoltei. Obiectivul nostru este så ob¡inem profit, la Timac noi vindem profit. Confra¡i de ai no¿tri, tot din domeniul îngrå¿åmintelor, revendicå ideea de cost per tonå, înså noi revendicåm ideea de profit per tonå. Astfel, noi trebuie så privim foarte larg ¿i så vedem în ce context, în ce lume strategicå navigåm ¿i så le propunem fermierilor cea mai bunå solu¡ie economicå”, încheie Adrian Drågan.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 14/2022

CULTURI VEGETALE

Inazuma - solu]ia în combaterea d\un\torilor la rapi]\ Adrian IONESCU Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides, Corteva Agriscience

De¿i este o culturå profitabilå ¿i o bunå premergåtoare pentru cerealele de toamnå, rapi¡a este o cultura “sensibilå” la condi¡iile climatice din toamnå, drept pentru care mai este numitå ¿i regina culturilor de câmp. Pe lângå condi¡iile climatice din toamnå, bolile ¿i dåunåtorii constituie un alt grup de factori de risc care amenin¡å aceastå culturå, fa¡å de care trebuie acordatå o aten¡ie deosebitå. Compania Corteva Agriscience vå pune la dispozi¡ie solu¡ia completå pentru controlul celor mai importan¡i dåunåtori ai acestei culturi - insecticidul Inazuma. Insecticidul Inazuma este compus din douå substan¡e active: - acetamiprid, cu ac¡iune sistemicå ce påtrunde rapid în plantå ¿i este protejatå de spålare, oferind astfel protec¡ie de lungå duratå împotriva insectelor cu aparat bucal de în¡epat ¿i supt;

Profitul Agricol 14/2022

- lambda cihalotrin - piretroid cu spectru larg de combatere, efect ¿oc ¿i activitate rezidualå. Ambele componente fac ca insecticidul Inazuma så ofere siguran¡a atât de mult doritå de cultivatorii de rapi¡å. Când vine vorba de controlul dåunatorilor din cultura de rapi¡å, precum Gândacul lucios al rapi¡ei (Meligethes aeneus), Gårgåri¡a tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.), Viespea rapi¡ei (Athalia rosae) ¿i Puricele rapi¡ei (Psylliodes chrysocephala), Inazuma este solu¡ia perfectå, fiind singura op¡iune gata formulatå la ora actualå ce are o ac¡iune ¿i sistemicå ¿i de contact. Insecticidul Inazuma poate fi aplicat la rapi¡å, cu o caden¡å de 14 zile între

tratamente ¿i doze adaptate de 0,1250,2 kg/ha pentru Afide, Viespea rapi¡ei ¿i Puricele rapi¡ei. Pentru Gårgåri¡a tulpinilor ¿i Gândacul lucios al rapi¡ei, dozele de aplicare sunt cuprinse între 0,15-0,2 kg/ha, în func¡ie de presiunea de atac. Se recomandå ca tratamentul de primåvarå, împotriva Gândacului lucios al rapi¡ei (Meligethes aeneus), Gårgåri¡a tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.), så fie fåcut în perioada de instalare a dåunåtorilor în culturå, în baza urmåririi atente a numårului de pupe, dar nu mai târziu de stadiul fenologic buton verde BBCH 51.

Aten¡ie: Nu se aplicå în perioada înfloritului!!!

CULTURI VEGETALE

Incendierea miri[tilor, o cutum\ greu de controlat Incendierea vegeta¡iei a devenit o problema atât de mare, la nivelul jude¡ului Timi¿, încât Prefectura a fost nevoitå så intervinå pentru a încerca så stopeze fenomenul ¿i a-i aten¡iona pe fermieri så nu mai aplice asemenea practici periculoase. La nivel na¡ional situa¡ia este la fel de gravå: peste 1.400 de incendii numai în prima jumåtate a lunii martie - sus¡ine IGSU. Mihai Ritivoiu, prefect

1.687 de ha incendiate Inspectoratul pentru Situa¡ii de Urgen¡å Timi¿ a intervenit la un numår record de 250 de incendii de vegeta¡ie, care au afectat 1.687 de ha. Comparativ, în 2021, au fost numai 103 interven¡ii pe 94 de ha. “Cunoa¿tem cå este o practicå în popor: incendierea miri¿tile. De fapt, acolo au loc ni¿te incendii inten¡ionate, iar legea pedepse¿te astfel de practici”, a explicat prefectul Mihai Ritivoiu. Fiindcå situa¡ia este tot mai gravå, Prefectura Timi¿ a trimis adrese primåriilor din jude¡, pentru a lua måsurile obligatorii, conform legii, pentru respectarea måsurilor de prevenire a incendiilor ¿i interzicerea arderii miri¿tilor. De asemenea, a fost transmiså o aten¡ionare ¿i pe RoAlert locuitorilor din zonele afectate, fiindcå fenomenul a luat o amploare mult prea mare în acest an ¿i a produs îngrijorare. “Aceste incendii de vegeta¡ie sunt extinse ¿i cel mai alarmant este faptul cå se greveazå capacitatea de ac¡iune a echipelor de interven¡ie la nivel jude¡ean. Din momentul în care avem 32

zeci de ma¿ini ¿i pompieri bloca¡i în câmp så stingå focul, automat, în måsura în care apar alte evenimente de urgen¡å ¿i incendii în zonele locuite, cu risc mai mare pentru popula¡ia din ora¿e ¿i comune, ne va fi mai greu så intervenim în timpul optim ¿i cu echipajele necesare. Deci ne confruntåm cu o situa¡ie de mare de risc la nivelul jude¡ului Timi¿ ¿i nu sunt semne cå situa¡ia se amelioreazå”, a aten¡ionat prefectul de Timi¿. Mai mult, prefectura a transmis APIA coordonatele GPS ale incendiilor ¿i fotografii cu terenurile afectate de foc, pentru a fi clar cine ¿i-a ars terenul. “Fiindcå în aceste cazuri este vorba ¿i de subven¡ii, iar dacå legea nu este respectatå, acestea nu mai pot fi acordate. Noi transmitem datele ¿i se analizeazå cazurile, ¿i vedem dacå trebuie tåiate fondurile persoanelor în cauzå sau nu. Dacå se dovede¿te cå a avut loc o autoincendiere, focul a fost pus cu inten¡ie, se pot lua o serie de måsuri mai dure decât retragerea subven¡iei.” Oricum, câteva persoane au fost prinse la fa¡a locului ¿i dovedite cå au provocat focul, a confirmat Ritivoiu.

Ce spune APIA Timi¿? Florin Faur, directorul APIA Timi¿, atrage aten¡ia cå fermierii trebuie så în¡eleagå cå nu au voie så dea foc miri¿tilor, fiindcå încalcå legea. De aceea, APIA are încheiat un protocol de colaborare cu ISU Timi¿ ¿i este format un grup de lucru, iar arderile sunt semnalate imediat. APIA declan¿eazå inspec¡ii pe teren ¿i verificå fiecare situa¡ie cu mare aten¡ie, acolo unde ISU ¿i primåriile transmit coordonatele GPS. “Este interzis prin lege incendierea miri¿tilor, iar cine o face va råspunde. Îi aten¡ionam pe fermieri cå, dacå î¿i ard miri¿tile pentru care solicitå fonduri de la APIA, acele subven¡ii vor fi tåiate de la platå ¿i se vor aplica chiar ¿i sanc¡iuni suplimentare. Dacå î¿i ard cu repeti¡ie miri¿tile, î¿i vor pierde orice formå de sprijin financiar. Nu vor mai primi fonduri niciodatå de la APIA.”

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 14/2022

CULTURI VEGETALE

Ascenza> patru produse noi de bio-protec]ie În acest sezon, Ascenza a inclus în portofoliul såu patru bio-produse de protec¡ia plantelor, pe care le-a grupat în gama Blexia. Omologate pentru produc¡ia organicå, acestea se pot include în schemele de protec¡ie alåturi de produsele clasice, de sintezå. Combat un numår mare de boli ¿i dåunåtori din numeroase culturi: fåinare, manå, afide ¿i acarieni.

Carpet asigurå controlul eradicant al fåinårii. Hidrocarbonatul de sodiu con¡inut ac¡ioneazå ca fungicid, prin contact, la primele simptome ale bolii. Este substan¡å de bazå pentru combaterea fåinårii la vi¡a-de-vie, pomi fructiferi ¿i legume. Se poate utiliza foarte aproape de recoltå, când nu se mai poate interveni cu un produs de sintezå, întrucât acesta nu are timp de pauzå. “Poate så fie o alternativå a sulfului sau se poate utiliza în combina¡ie, pentru a gestiona ¿i fenomene de rezisten¡å”, precizeazå António Sousa, director general al Ascenza România. Hifele ¿i sporii ciupercilor patogene se usucå prin alterarea echilibrului osmotic, împiedicând cre¿terea lor ¿i limitând infectarea plantei. În plus, datoritå proprietå¡ii alcaline, provoacå o schimbare a pH-ului pe suprafa¡a plantelor care opre¿te dezvoltarea ciupercilor. Produsul este disponibil în ambalaje de 1 kg, 5 kg ¿i 25 kg. Managerul atrage aten¡ia asupra faptului cå ¿i produsele bio au limitåri. De exemplu, în acest caz, doza este de 3-5 kg/ha. Dozele mai mari de 5 kg/ha sau volume de apå mai mici de 400 l/ha pot genera fitotoxicitate. “Recomandarea noastrå este de 4 kg/ha. Dacå este utilizat în combina¡ie cu o strobilurinå sau cu o formulare pe bazå de ulei, atunci trebuie reduså la 3 34

kg/ha”, spune Sousa. De altfel, are flexibilitate mare pentru a fi aplicat singur sau în amestec cu alte fungicide. Un beneficiu important este ¿i faptul cå nu påtrunde în cuticula vegetalå ¿i nu laså reziduuri. Produsul protejeazå atât ciorchinii, cât ¿i frunzele. Pentru mår ¿i vi¡a-de-vie, împotriva rapånului, respectiv a fåinårii, se pot face pânå la opt aplicåri, la un interval de zece zile. Pentru mere ¿i cire¿e se pot face, împotriva bolilor de depozit, unadouå aplicåri. Equiset con¡ine extractul natural de Equisetum arvense pentru ultimele aplicåri în ciclul de produc¡ie, pentru controlul preventiv al manei sau ca partener pentru ajustarea dozelor de cupru, în cultura de vi¡å-de-vie ¿i legume. Este substan¡å de bazå pentru combaterea manei recomandatå pentru a mic¿ora dozele de cupru ¿i måri numårul tratamentelor. Produsul are o ac¡iune de contact ¿i de inductor de apårare prin cre¿terea grosimii peretelui celular, fapt ce face mai dificilå instalarea bolilor. Astfel, ac¡ioneazå ca fungicid, stimulând ac¡iunea mecanismelor naturale de apårare a plantelor prin cre¿terea produc¡iei de acid silicic. Pentru cå are o ac¡iune de contact, dar ¿i preventivå, este un partener excelent pentru optimizarea performan¡ei ¿i în managementul cantitå¡ii maxime de cupru autorizatå anual. Este adecvat pentru programele de reziduuri zero, sigur pentru utilizatori ¿i mediu. Fårå restric¡ii, 100% natural, este ideal pentru managementul prevenirii apari¡iei formelor rezistente. Se aplicå 200 ml/hl sau 2 l/ha, în condi¡ii preventive ¿i în combina¡ie cu fungicide pe bazå de cupru. Se poate aplica la înflorire. Se utilizeazå la mår, piersic (rapån, fåinare, bå¿icarea frunzelor la piersic), vi¡å-de-vie (manå, fåinare), castrave¡i (fåinare, cåderea ¿i putrezirea plan-

tulelor), tomate (påtarea brunå, påtarea albå a frunzelor), cåp¿un, zmeur (putregaiul cenu¿iu, fåinare, mana cåp¿unului ¿i antracnoza) ¿i cartof (mana cartofului, alternarioza, fåinarea). Este disponibil în ambalaje de 1 l, 5 l ¿i 20 l. Prevatect este un vaccin pentru controlul Botrytis. “Sunt pasionat de Prevatect, a¿ putea så vå vorbesc o zi întreagå despre el”, spune managerul. Cu efect inductor de apårare, are ac¡iune preventivå. Se poate aplica de 4-8 ori, la interval de 14 zile, în dozå de 2-4 l/ha. “Planta crede cå este atacatå de un patogen ¿i produce substan¡ele naturale de apårare. Este potrivit ¿i pentru aplicare la recoltå întrucât asigurå o perioadå de valabilitate mai mare produc¡iei. Chitosan este o substan¡å naturalå, biodegradabilå ¿i adaptatå pentru utilizare în agricultura ecologicå ¿i conven¡ionalå. Produsul se prezintå sub formå de solu¡ie apoaså de clorhidrat de chitosan (50 g/l). Chitosan este o substan¡å naturalå ob¡inutå din chitina crustaceelor ¿i exoscheletul molu¿telor. Are efect elicitor, inducând mecanisme naturale de apårare a plantelor împotriva atacurilor de fungi ¿i bacterii. Con¡inutul în metale grele nu depå¿e¿te limita stabilitå prin SANCO/12388/2013. Se recomandå împotriva putregaiului cenu¿iu la vi¡a-de-vie, fructe ¿i legume cât ¿i împotriva bolilor la cereale, cartof ¿i sfeclå. Are randament îmbunåtå¡it datoritå efectelor directe asupra nutri¡iei ¿i stimulårii cre¿terii plantelor, absorb¡ie crescutå a mineralelor esen¡iale care sporesc valoarea nutritivå a plantei. Asigurå rezisten¡a culturilor împotriva microorganismelor dåunåtoare, inclusiv a unei game largi de boli, bacterii ¿i viru¿i, spore¿te toleran¡a plantelor în condi¡ii de stres abiotic, stimularea cre¿terii ¿i activitå¡ii microorganismelor benefice, ca agent antiProfitul Agricol 14/2022

CULTURI VEGETALE transpirant, chitosanul poate ajuta la conservarea resurselor de apå folosite. Substan¡å de bazå pentru combaterea putregaiului cenu¿iu la vi¡a-de-vie, fructe, legume. Se poate aplica chiar înainte de recoltare, nu necesitå timp de pauzå pânå la recoltare. Efectul elicitor provenit din sinteza ligninei, caloezi ¿i fitoalexine, care amelioreazå apårarea ¿i determinå îngro¿area pere¡ilor celulari ai plantei, activitate preventivå chiar ¿i dupå råspândirea bolii. Recomandare de aplicare: 400 ml/hl în condi¡ii preventive. Cultura: vi¡å-de-vie, cåp¿uni, fructe de rug, legume, cereale, plante condimentare, culturi furajele, cereale ¿i cartofi ca tratament såmân¡å, sfeclå de zahår, plante ornamentale cu bulbi, sfeclå.

Foarte multe studii au demonstrat eficacitatea împotriva Fusarium, la cereale. “În România sunt mari suprafe¡e de cereale biologice pentru care nu existå foarte multe unelte”, remarcå managerul. Prevatect poate fi o unealtå foarte bunå pentru controlul Fusarium. Recomandarea de aplicare este de 2-4 l/ha înainte de recoltå. Produsul este disponibil în ambalaje de 1,5 ¿i 20 l. Valesco, produs natural ob¡inut din urzicå, are efect de ¿oc ¿i repelent, împotriva afidelor ¿i acarienilor, cu aplicare la primele infeståri. La 24-48 ore de la aplicare afidele mor. “Cele mai bune rezultate se ob¡in ca insecticid împotriva afidelor. Efectul de knock-down este similar cu cel al unui pro-

dus de sintezå”, spune Sousa. Ca fungicid este folosit împotriva Alternaria. “Modul de ac¡iune al extractului de urzicå nu este cunoscut complet”, remarcå managerul. Produsul are ¿i efect repelent împotriva dåunåtorilor ¿i acarienilor ¿i permite managementul rezisten¡ei, flexibilitate în programele de culturå având origine 100% naturalå. Bogat în clorofilå, flavonoiede, taninuri, såruri minerale (fier, sulf, mangan, calciu, azot, potasiu) ¿i caroteni cu activitate insecticidå, are rol în diminuarea riscului de dezvoltare a rezisten¡ei. Valesco este sigur pentru utilizatori ¿i mediu, fårå cerin¡e privind LMR - limitele maxime de reziduuri, este acceptat de cåtre lan¡ul alimentar, asigurå flexibilitatea programului de culturå, este ideal pentru gestiunea rezisten¡ei. Eficacitatea substan¡elor de bazå variazå în func¡ie de diver¿i factori (climå, nivel de infestare), prin urmare este esen¡ialå monitorizarea ¿i aplicarea tratamentelor preventive. Produsul are numeroase utilizåri: la mår, prun, piersic, cire¿, coacåz, nuc combate påduchele verde al piersicului, påduchele verde al trandafirului, påduchele lânos, påduchele galben al cocåzului ¿i agri¿ului, påduchele mare de frunze al nucului, påduchele negru al cire¿ului; fasole - påduchele negru al fasolei, cartof - påduchele verde, afide la soc, påduchele cenu¿iu al verzei ¿i afide pentru salatå ¿i varzå de câmp, trandafir påduchele verde al trandafirului, mår, pår - viermele mårului, varzå, rapi¡å, ridiche puricele vårgat ¿i molia verzei. Ca acaricid - în câmp, la fasole se folose¿te împotriva påianjenului ro¿u comun, la vi¡a-de-vie, pentru a combate påianjenul ro¿u ¿i påianjenul ro¿u comun. Ca fungicid - ridiche, mu¿tar - alternarioza, castrave¡i - fåinare, alter narioza, pomi fructiferi, mår, prun, piersic, cire¿ - påtarea frunzelor, monilioza, putregaiul cenu¿iu, vi¡a-de-vie, mana, cartof - mana. Produsul este disponibil în ambalaje de 1 l, 5 l ¿i 20 l.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 14/2022

CULTURI VEGETALE

Grâu sem\nat direct în miri[tea de porumb Alexander Degianski este directorul fermei Forest and Biomass din Giulvåz, jude¡ul Timi¿, ¿i lucreazå 5.000 de ha, pe culturå mare. Anul acesta, a încercat un fel de experiment: a semånat direct 40 de ha de grâu, fårå så are, în miri¿tea de porumb, cu o semånåtoare de la Amazon. Alexander Degianski

ce a procedat a¿a? A fost o interven¡ie de for¡å majorå, fiindcå terenul era dificil, foarte moale, greu de pregåtit. “Mi-am zis cå, dacå intru în el cu utilajele, îl distrug. Nu am vrut så mai a¿tept ¿i am semånat direct, fårå alte lucråri. De obicei, eu pregåtesc terenul, trec cu un Gruber ¿i cu alt utilaj, îl nivelez, apoi semån. Respect ni¿te reguli. Acum am vrut så încerc altceva”, a explicat Degianski. Totu¿i, fiindcå nu a fost o adâncimea corespunzåtoare la semånat, s-a sim¡it imediat. Acum, în aprilie, grâul suferå, de¿i a evoluat bine. Nu s-a dezvoltat cum trebuie. Plantele nu au uniformitate, dar pentru condi¡iile date aratå bine, exceptând zonele cu såråturi. “Douå lucruri sunt clare: 1. Nu e o solu¡ie practicå pentru noi în momentul de fa¡å, având în vedere cå gama noastrå de ma¿ini de semånat necesitå o pregåtire minimå pentru ca semånatul så iaså ca la carte, dar e bine de ¿tiut cå, în caz de nevoie, putem apela la aceastå metodå. 2. Vom încerca anul acesta så utilizåm o semånåtoare no-till pe o parte din suprafa¡å ¿i så vedem diferen¡ele”. 36

Grâul semånat conven¡ional s-a dezvoltat normal, unde s-au respectat normele clasice ¿i au fost aplicate lucrårile de pregåtire a terenului. La începutul lunii aprilie, grâul de pe cele 2.000 de ha aratå bine, dar mai are nevoie de apå. Pu¡inå revitalizare a venit pe 1 - 2 aprilie, când a plouat 8 litri pe metru påtrat, în zona Giulvåz. E pu¡in, dar e mai bine decât deloc. Culturile sunt curate, lipsite de boli ¿i buruieni. Fertilizarile au fost fåcute, iar tratamente au fost aplicate numai la råpitå împotriva ceutorhynchus. Degianski nu are reguli fixe, pe care så le aplice obligatoriu, an de an. El se adapteazå situa¡iei din fiecare anotimp. Ac¡ioneazå în func¡ie de situa¡ia din teren. Natura ¿tie cel mai bine ce trebuie ¿i ce nu, iar el, ca agricultor, s-a adaptat.

Derogarea la neonicotinoide, o ¿anså uria¿å! Degianski era cu campania de semånat a culturilor de primåvarå aproape la final, la începutul lunii aprilie. Din cele 800 de ha, floarea-soarelui era semånatå pe trei sferturi. Lucrårile merg u¿or. În 24 de ore, el poate însåmân¡a ¿i 150 de ha. Terenul a fost pregåtit din toamnå prin încorpo-

rarea sub brazdå a îngrå¿åmintelor complexe. Pe la sfâr¿itul lunii ianuarie, începutul lui februarie, a mai intrat cu un combinator, apoi iar a intrat cu combinatorul pentru a nivela aråturå. Semånatul l-a fåcut la 5-6 cm adâncime la porumb ¿i la 4-5 cm la floarea-soarelui. Nu intrå cu pesticide în culturi, decât atunci când situa¡ia o impune. Nu e de principiul så dea ca så fie dat, så fie sigur. Nu aplicå preventiv tratamentul, ci numai dacå situa¡ia o impune. În ceea ce prive¿te densitatea, el respectå prescrip¡iile companiilor de semin¡e ¿i aplicå rate variabile, dar ¿i rate fixe, atât la porumb, cât ¿i la floarea-soarelui. Dupå ce terminå cu porumbul ¿i floarea, va aplica tratamentul pe cele 1.000 de ha de rapi¡å ¿i probabil va fi nevoie ¿i de o erbicidare la cultura de grâu. Såmân¡a este tratatå de producåtor. Cu aceastå ocazie, Alexander Degianski vrea så îi mul¡umeascå public ¿i personal ministrului agriculturii cå a dat derogare la tratamentul cu neonicotinoide a semin¡ei de floarea-soarelui. “E o decizie uria¿å. Altfel, eu nu însåmân¡am mai mult de 100 - 150 ha, fiindcå existå pericolul real så î¡i pierzi cultura, din cauza bolilor ¿i a dåunåtorilor.”

Gheorghe Miron Profitul Agricol 14/2022

:N CULISELE

BRUXELLES-ULUI Comisia European\ nu renun]\ la Pactul Verde Cristina CIONGA director Afaceri Europene, APPR

Comisia Europeanå a prezentat, la începutul lunii aprilie, o nouå pieså importantå din pachetul legislativ al Green Deal. Este vorba de propunerea de actualizare ¿i modernizare a Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European ¿i a Consiliului privind emisiile industriale.

“În 2050, activitatea economicå din Uniunea Europeanå nu ar trebui så mai polueze aerul, apa ¿i mediul în general. Propunerile de aståzi vor permite reduceri importante ale emisiilor nocive provenite de la instala¡iile industriale ¿i de la cele mai mari ferme de cre¿tere a animalelor din Europa. Prin modernizarea cadrului european privind emisiile industriale, existå acum certitudinea cå viitoarele norme vor ghida investi¡iile pe termen lung, vor spori independen¡a Europei din punctul de vedere al energiei ¿i al resurselor ¿i vor încuraja inovarea.”

Pe scurt, i se spune DEI, ¿i este consideratå esen¡ialå în prevenirea ¿i controlul poluårii. Normele actualizate sunt menite så ghideze investi¡iile industriale pentru a ob¡ine o economie europeanå nepoluantå, competitivå ¿i neutrå din punctul de vedere al climei pânå în 2050. Propunerile ar trebui så încurajeze inovarea, så recompenseze pionierii în domeniu ¿i så contribuie la asigurarea unor condi¡ii de concuren¡å echitabile pe pia¡a UE. Mai mult, revizuirea va contribui la asigurarea certitudinii investi¡iilor pe termen lung ¿i se anticipeazå cå primele noi obliga¡ii pentru industrie vor intra în vigoare în a doua jumåtate a deceniului.

Comisarul pentru Mediu, Oceane ¿i Pescuit, Virginijus Sinkevicius, crede cå aceste norme noi vor permite instala¡iilor industriale la scarå largå ¿i cre¿terii intensive a animalelor så î¿i joace rolul în atingerea obiectivului

Vicepre¿edintele executiv pentru Pactul Verde European, Frans Timmermans, a declarat în tipul conferin¡ei de preså:

Frans Timmermans Vicepre¿edinte executiv al Comisiei Europene pentru Pactul Verde European

Profitul Agricol 14/2022

Pactului Verde European ¿i a ambi¡iei de reducere a poluårii la zero. Doar din måsurile privind fermele de cre¿tere a animalelor, beneficiile pentru sånåtatea umanå s-ar ridica la cel pu¡in 5,5 miliarde euro pe an. “Schimbårile vor crea mai multe locuri de muncå, a¿a cum sectorul ecoinovårii din UE a demonstrat cu succes în trecut. Måsurile care abordeazå în mod proactiv crizele legate de poluare, climå ¿i biodiversitate pot face economia noastrå mai eficientå ¿i mai rezilientå”, spune Sinkevicius. Având în vedere cå invazia Rusiei în Ucraina a destabilizat ¿i mai mult pie¡ele agricole, deja fragile, ¿i a afectat pre¡urile la toate produsele de bazå, fermierii europeni cer ca revizuirea legisla¡iei UE så se facå doar prin prisma asiguF rårii sustenabilitå¡ii.

În cazul Directivei privind emisiile industriale, acest lucru înseamnå identificarea unui echilibru între atingerea obiectivelor de mediu preconizate (protejarea sånåtå¡ii umane ¿i a mediului), accesul la tehnologiile necesare ¿i consecin¡ele economice ¿i sociale care decurg din costurile administrative ¿i economice asociate acestor modificåri. Includerea sectorului de cre¿tere a bovinelor în domeniul de aplicare a Directivei, stabilind praguri foarte scåzute pentru acest sector, în pofida unui deficit de experien¡å în abordarea acestor aspecte, va avea ca rezultat costuri administrative ¿i economice ridicate (asociate unor modificåri ale instala¡iilor, autoriza¡iilor pentru animale ¿i a serviciilor de consultan¡å, printre altele). Fermele de cre¿tere a påsårilor sau a porcilor care depå¿esc pragurile existente se confruntå cu o birocra¡ie ridicatå, care cre¿te costurile de produc¡ie, mai ales pe cele cu for¡a de muncå. Acestea vor avea nevoie de consultan¡i externi pentru a întocmi rapoarte anuale privind DEI. Chiar ¿i înainte de revizuire, opera¡iunile din aviculturå ¿i sectorul suinelor reprezentau cea mai mare parte a instala¡iilor autorizate în temeiul DEI, reprezentând peste douåzeci de mii (20.045) din cincizeci ¿i una de mii de unitå¡i (51.615) de operatori

¥n raport cu aceste modificåri, Alian¡a pentru Agriculturå din România, împreunå cu celelalte organiza¡ii ale producåtorilor agricoli europeni, membre ale Copa-Cogeca, nu pot decât så î¿i exprime dezacordul, mai ales cå, din nou, Comisia nu a realizat sau prezentat niciun studiu de impact relevant înainte de a aduce aceste revizuiri. Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare va transmite mesajul såu cåtre Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vålean, cåtre eurodeputa¡ii României ¿i cåtre autoritå¡ile na¡ionale, pentru a atrage aten¡ia asupra consecin¡elor negative ale acestei revizuiri. 38

“În ceea ce prive¿te România, observåm o tendin¡å tot mai accentuatå în a limita resorturile de mårire a capacitå¡ilor de produc¡ie, de dezvoltare a fermelor zootehnice intensive.” Cristina CIONGA director Afaceri Europene, APPR afla¡i în domeniul de aplicare. Conform estimårilor, de¿i actuala Directivå privind emisiile industriale a acoperit pânå la 5% din exploata¡iile de porci ¿i påsåri de curte din Uniunea Europeanå, acest aspect s-a reflectat întro propor¡ie semnificativå în produc¡ia totalå. Odatå cu modificarea preconizatå a pragurilor referitoare la instala¡iile de påsåri de curte ¿i porcine, acest procent ar putea afecta peste 50% din exploata¡iile acestor sectoare. A¿adar, noile praguri nu abordeazå eficient problema poluårii, deoarece vor duce doar la o scådere minorå a emisiilor de amoniac, creând, în acela¿i timp, o cre¿tere imposibil de sus¡inut a sarcinilor economice ¿i administrative ale operatorilor. În plus, costurile legate de cea mai bunå tehnologie disponibilå implicå investi¡ii de peste douåzeci ¿i cinci de ani pentru clådirile destinate cre¿terii animalelor, ceea ce contrazice evaluarea preliminarå a impactului, care a anticipat doar efecte reduse ¿i pe termen scurt. De asemenea, aceastå evaluare ini¡ialå nu reu¿e¿te så reflecte impactul social asupra fermelor care pot fi vizate ¿i supuse unui control public negativ. Planurile Comisiei vor adåuga o povarå semnificativå operatorilor din aceste sectoare, cum ar fi cel al cårnii de porc, care au trecut prin dificultå¡i economice majore de-a lungul timpului ¿i care sunt agravate de criza actualå din Ucraina. În ceea ce prive¿te România, observåm o tendin¡å tot mai accentuatå în

a limita resorturile de mårire a capacitå¡ilor de produc¡ie, de dezvoltare a fermelor zootehnice intensive. O asemenea måsurå nu poate fi oportunå în contextul în care tendin¡ele ¿i puterea de cumpårare a consumatorului îl fac pe acesta så aleagå la raft preponderent în func¡ie de pre¡. Pia¡a are nevoie în continuare de produse agroalimentare de calitate ¿i în special accesibile la pre¡. Este evident cå fermele care pot asigura aceste pre¡uri avantajoase pentru consumator sunt cele mai vizate ¿i cele mai dezavantajate de aceste noi ambi¡ii care, în contextul actual, este evident cå sunt accelerate nerezonabil în detrimentul fermierilor, dar ¿i al consumatorilor. Este important ca în aceastå perioadå plinå de provocåri, fermierii europeni så nu fie supu¿i unor poveri suplimentare prin birocratizare ¿i cre¿terea costurilor de produc¡ie ¿i care, în final, se vor reflecta în nivelul ofertei si al pre¡urilor la raft. Criza generatå de pandemia Covid19, combinatå cu efectele altor douå crize majore, cea energeticå ¿i cea generatå de conflictul din Ucraina, anticipeazå o crizå financiarå care va impacta numeroase sectoare. Prin urmare, este de neconceput så se impunå så nu mai producem proteinå vegetalå sau animalå, sub paravanul unor chestiuni de mediu, dar så se permitå consumarea la nivel european a proteinelor sintetice sau de origine vegetalå sau animalå din ¡åri ter¡e, cu standarde de produc¡ie mai scåzute. Profitul Agricol 14/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR Criza provoac\ incertitudini Criza energeticå, cre¿terea pre¡urilor la toate inputurile din ferme, consecin¡ele råzboiului ¿i seceta genereazå indignare ¿i nesiguran¡å printre fermierii no¿tri. Realist ¿i echilibrat din fire, Aurel Placinschi de la ºigåna¿i, jude¡ul Ia¿i, nu are nici el motive de entuziasm, chiar dacå ¿i-a cântårit bine fiecare pas din afacerea lui ¿i a consåtenilor lui.

construit recent o fermå de porci cu 100 de scroafe. “Am populat, dar nu ¿tiu ce va fi. Este o investi¡ie de importan¡å localå, pentru lan¡ul scurt. Så presupunem cå vom reu¿i cu porci. Au apårut oameni care vor produse locale ¿i aceastå ni¿å se va dezvolta”, spune fermierul. Cele 2 milioane de tone de carne stocatå în depozitele Uniunii Europene reprezintå de fapt un nou factor de risc pentru crescåtorii români, care nu au ce ¿i unde stoca. În acest context economic, industria porcului din România nu are nicio ¿anså pe termen scurt. “Avem probleme mari cu consumul de energie electricå pentru irigat, iar irigatul înseamnå 80% energie ¿i 20% amortizåri, precizeazå Aurel Placinschi. Toatå nebunia provocatå de scumpiri la energia pentru iriga¡ii va avea efecte în partea a doua a anului. Nu ¿tim ce vom face în aceastå primåvarå secetoaså. Dacå nu vom putea plåti? La ce pensie oi avea eu, poate mi-o ajunge pentru pâine ¿i medicamente... Dacå vå spun, nu-i de glumit... Profitul Agricol 14/2022

Via¡a mea a început cu o felie de pâine pe såptåmânå. Poate mai facem måmåligå. Vom vedea, vom supravie¡ui...” Factura la energie electricå s-a scumpit de 4-5 ori la vaca de lapte. Marea problemå a fermierului råmâne pre¡ul mare la furaje. “Tot eu produc cerealele, dar de ce så nu le vând? Så le trec prin vaci ¿i så ob¡in jumåtate din pre¡? Dacå vând numai porumbul de siloz ¿i acopår toatå valoarea laptelui pe un an. Dåm vacile la abatoare ¿i asta-i tot! E clar cå mergem pe pierdere la vaca de lapte ¿i ne asumåm chestiunea asta, dar pânå unde putem s-o ducem? Nu ¿tiu cum vom ie¿i din asta... Altå nebunie va fi motorina, de parcå noi nu am avea nimic în ¡ara asta. Na¡ionalizat tot ¿i gata! O luåm de la capåt. Uneori, am impresia cå parcå må trezesc a¿a, în 1989, a¿ fi încå tânår ¿i zic cå am visat

ace¿ti 32 de ani. Så må trezesc la 30-40 de ani, nu te mai cer¡i cu nimeni, nu mai face nimeni speculå...” A început discu¡ia pentru instalarea panourilor fotovoltaice pe grajduri. “Vom face ¿i asta, de¿i nu avem certitudinea preluårii curentului electric de cåtre stat. În Germania, industria biogazului este dezvoltatå la maxim, la noi nu vor så bage biogazul în energie. Ar merge foarte bine la noi aceastå investi¡ie. Toatå produc¡ia am face-o pe biogaz. Dacå am båga 10% din produc¡ia noastrå în biogaz, s-ar face ¿i fertilizarea foarte bine. Din porumb de siloz se face adevåratul biogaz. Bålegarul este epuizat, este sursa de între¡inere a bacteriilor, dar substratul care då energie este porumbul de siloz”.

Viorel PATRICHI

Aurel Placinschi, }ig\na[i, jude]ul Ia[i 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Domnule ministru, nu mai arunca]i bani dup\ vaci fantom\! Am discutat despre falsurile APIA în acordarea subven¡iilor cu Aurel Nie¿, un crescåtor din ªicula, jude¡ul Arad, care a construit cu greu o fermå performantå de familie, în care lucreazå cu so¡ia ¿i cu feciorul. De-a lungul timpului, am supus afirma¡iile lui probelor veritå¡ii ¿i nu l-am surprins rostind neadevåruri. Pentru expresivitatea graiului, i-am respectat vorbele.

“

Am terminat lucrul prin fermå, am mâncat ¿i acum mi-am pus revista Profitul Agricol în fa¡å ¿i mai citii. ªi gåsii un articol despre subven¡ia pe cap de vacå. Tåtå lumea îi nemul¡åmitå de datele astea de referin¡å. ªefii asocia¡iilor au cerut date de referin¡å când s-a instituit subven¡ia pe cap de vitå (ANT). Ei ¿i-au cumpårat atunci vaci, vi¡ei de pe pia¡å, så aibå capete multe, dupå care le-au vândut, au închis fermele în 2014 ¿i iau subven¡ie ¿i azi. Avem ¿i în asocia¡ia noastrå din å¿tia, dar ei nu ne reprezintå pe noi. ªeful nost de asocia¡ie nu mai are nicio vacå, dar bani ia”. La oi de ce se poate da subven¡ia dupå efectivele concrete din fiecare an? “Eu nu cred cå la Comisia Europeanå e plinå de ho¡i, ai no¿tri vor a¿a. Am vândut animalele, avem mai pu¡ine, dar luåm bani de-atâta vreme pe ele. Raportåm falsuri ca så fraudåm, så scoatem mai mul¡i bani. Subven¡ia trebuie datå numai pe produc¡ie. Ai vândut lapte, carne? Ai documente care atestå vânzarea? Iei banii. 40

Iar dacå vorbim de cei cu douå-trei vaci, cå nu le då ANT, ei nu trebuie så primeascå subven¡ie pe lapte pentru cå ei vând cu 3-4 lei litrul de lapte. Ei nu vând la procesator cu 1 leu litrul. De ce så le dai subven¡ie? Deci subven¡ia trebuie så se dea pentru laptele care se vinde cu acte la procesator.” Badea Nie¿ sus¡ine cå nu trebuie acordate subven¡ii celor care vând laptele cåtre abona¡i sau prin dozatoare fiindcå pre¡ul acelui lapte este destul de mare, comparativ cu pre¡ul laptelui care ajunge la procesatori. “Ce subven¡ii le mai trebuie acelora dacå dau laptele cu 4-5 lei litrul? Cel care då la procesator îl vinde ieftin ¿i are facturå. Cel care scrie în carnet cå a vândut 10-20 de litri pe zi poate så scrie orice cå nu-l doare pixul. Noi nu ¿tim dacå l-a vândut sau nu l-a vândut, nu ¿tim dacå laptele lui a fost bun sau nu a fost bun, dacå l-a degresat sau nu. Laptele dat la procesator are analize de gråsime ¿i proteinå. Dacå faci ¿mecherii, nu ¡i-l mai ia ¿i nu ¡i-l plåte¿te. La fel ¿i pentru vitele de carne. Ai predat la abator cu acte carnea - prime¿ti subven¡ie pentru ea.” Subven¡ia pe exploata¡ie nu poate fi acordatå în România pentru cå se fraudeazå. “E la fel ca data de referin¡å. Are vaci acum, peste un an le vinde ¿i ia banii. La påmânt este la fel. Nu avem stabilitate, ca în ¡årile occidentale. În acest an lucrez 100 de hectare, peste un an mai arendez 100. E mai complicat. Cel mai corect este så se dea ca la oi. Cum så dai subven¡ie pentru o vacå cu 3 litri de lapte pe zi, ca la o vacå cu 30 de litri de lapte pe zi?” Aurel Nie¿ i-a cerut directorului fabricii de lactate a Cooperativei TimLactAgro så måreascå pre¡ul laptelui. “Porumbul a ajuns 2 lei kilogramul, fa¡å de anul trecut, când era 70 de bani

pe vremea asta. Am cumpårat anul trecut ¿rot de soia cu 2 lei, acum l-am luat cu 3,30 lei. ªrotul de floarea-soarelui a crescut de la un leu kilogramul la 2,30 lei. Pre¡ul curentului s-a dublat (2.800de lei), fa¡å de anul trecut (1.400 de lei). Am 60 de vaci la muls.” Aurel Nie¿ cere så se dea subven¡ia numai pe produc¡ie. “Eu nu cred cå Uniunea Europeanå are oameni a¿a båtu¡i în cap acolo, ca så nu în¡eleagå. ªefii no¿tri dau vina pe Uniunea Europeanå, cå lor le convine a¿a, dar nu-i drept. Dacå vine UE så ne numere vacile, pierdem bani. Pierd ei, cå nu mai au atâtea vaci. Trebuie så primim subven¡ia pe laptele vândut cu acte 50 de euro pe tonå, nu 17, cât luåm acum. ªi atunci e treaba mea ce vaci ¡in. Dacå dau o tonå de lapte de la 50 de vaci, e treaba mea. Dacå dau o tonå de lapte de la 200 de vaci, este tot treaba mea. Numai a¿a, omul se va strådui så¿i amelioreze vitele. Nu arunca¡i bani pe vacile fantomå, domnule ministru, cå-i bai! ªtiu mul¡i crescåtori care ¡in animale pentru subven¡ie ¿i nu-i intereseazå dacå vacile stau pe câmp, prin pådure... Ca så nu mai vorbim de cei care au crotaliile puse bine în dulap acaså.” Fermierul nostru de la ªicula crede cå ar fi eronat så le plåtim compensa¡ii celor 2-3 vaci ca så închidå activitatea complet. “Dupå cum spune ¿i profesorul Avram Fi¡iu de la Cluj, cu 5 vaci poate tråi boiere¿te toatå familia. Sigur, nu vinde laptele la procesator, dar poate så facå iaurt, brânzå, ca¿caval. Noi nu putem face procesare pentru cå avem fabrica. Eu am fåcut a¿a pânå în 2002. Aveam 10 vaci ¿i vindeam pe pia¡å lapte, smântânå, brânzå. Eu am aprovizionat o perioadå inclusiv Spitalul din Ineu cu tot ce avea nevoie. Iar cu zerul ¡ineam porci în fiecare an. Profitul Agricol 14/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Aurel Nie[, fermier, {icula, jude]ul Arad

Vindeam zeci de porci anual. Le dådeam porumb, orz ¿i zer permanent, pe såturate. Cre¿teau pânå la 200 de kilograme în 10 luni. Fårå premixuri ¿i vitamine, aminoacizi...! Zerul este extraordinar pentru porc. Ce hormoni de cre¿tere? Zerul e proteinå, porumbul, orzul - energie! Într-un jgheab le puneam zer, iar în altul era fåinå de porumb ¿i de orz amestecate. Asta-i ferma de familie! ªi toate fabricile de procesare aruncå zerul.” Nu po¡i så eludezi pårerea ¿i experien¡a unui asemenea fermier. Este performant ¿i un credincios practicant. Aurel Nie¿ spune cå ¿i sprijinul cuplat zootehnic trebuie acordat tot dupå performan¡ele din produc¡ie. “Nu da¡i bani pe pove¿ti ¿i pe minciuni. ªi în Occident se minte cu sprijinul cuplat. Când vine så måsoare laptele, vaca parcå då mai mult, cå ¿i controlorul îi om de-a nost... Båiatul meu a fost în Austria cu o firmå de premixuri. Au våzut o fermå cu un perete plin de medalii ¿i diplome de prin 1950. Vaca X a fåcut nu ¿tiu câte Profitul Agricol 14/2022

mii de litri. Pânå în 2012, când nu mai avea diplome ¿i medalii: “În 2012, miam cumpårat robot de muls”, le-a explicat austriacul. Iar robotul nu minte, înregistreazå cantitatea exactå de lapte la fiecare vacå. Dar controlorii de la noi nu se uitå nici la ce aratå robotul când verificå laptele. ªi trec din burtå. Eu nu fac controlul oficial al performan¡elor, nu ¿tiu min¡i. Ia så se dea subven¡ia pe cantitatea de lapte ¿i ve¡i vedea cå toatå lumea ar cumpåra tauri de elitå. ªi s-ar face ameliorare adevåratå prin respectarea produc¡iilor. Am fost în Olanda la mai multe ferme. Diminea¡a eram în grajd ¿i am stat acolo pânå la 7 seara. Am ajutat la muls. Dupå ce am spålat sala, fermierul ne-a aråtat ce are. Avea un tåura¿ de 450 de kilograme ¿i l-am întrebat ce face cu el. A tåcut. Era un student cu mine, vorbea englezå. A doua zi, ne-am dus la alt fermier. Acolo, era alt tåura¿. Nu a vrut så spunå de ce-l are. “Pentru noi...” Am crezut cå-l taie. A treia zi, neam dus la vecinul ¿i am våzut alt tåura¿

printre vi¡ele în boxå. Tåura¿ul monteazå toate vi¡elele fiindcå ele se insemineazå mai greu. Eu am fåcut însåmân¡åri. Abia vacile se însåmân¡eazå în Olanda. M-am dus cu un fermier din Tulcea în Ungaria. Un ungur avea 2.000 de vaci. Am ales vaci pentru el. Mamele ¿i ta¡ii erau de super top. Unele mame aveau 16.000 de litri. O singurå vacå avea 26 de litri pe zi, celelalte aveau 22 de litri. Olandezul a zis cå este cea mai echilibratå produc¡ie. Dacå vaca produce mult, costå mai mult produc¡ia. Dacå sco¡i 22 de litri pe zi, înseamnå 7.000 de litri la o lacta¡ie. Eu nu am våzut în Olanda nicio vacå de 16.000 de litri ¿i eu le mulgeam. Niciuna nu avea 40 de litri pe zi. Am gåsit una cu 18 litri la o mulsoare, dar atât. Ducem noi junincile la Tulcea ¿i, peste o såptåmânå, au început så fete câte una. Deci fuseserå montate de un taur, nu fuseserå inseminate. Vacile au stat cu taurul douå luni în boxå ¿i medicul veterinar a constatat cå erau gestante. ªi la ei se minte, nu numai la noi. Junincile au fost bune de lapte, dar aveau doar 30 de litri pe zi. Olandezii le dau siloz de porumb ¿i siloz de iarbå. Acolo plouå mult ¿i iarba e crudå când o taie, iar noi o cosim când îmbåtrâne¿te. Uite, acum iar e secetå la noi la ªicula. Nu a plouat. Nu a nins”, spune Aurel Nie¿. Nici în lumea fermelor ecologice lucrurile nu sunt în regulå, dar primesc peste 400 de euro la hectar. “Unii sus¡in cå au lucernå ecologicå ¿i e numai buruieni. Vezi câte un fir de lucernå icicolo. Nici nu o cosesc ei. Vine altul care are douå capre ¿i o cose¿te, taie facturå, ia 40.000 de euro ¿i râde de mine cå eu lucru ca boul... La cultura bio este mult mai mult de lucru decât la cultura conven¡ionalå, iar ei nu fac nimic pentru cå «au bio». Cu 5 fire pe metru påtrat ¿i au bio. Nu meritå despågubiri nici cei care pot iriga ¿i refuzå så ude. Pentru ce så le dåm bani? Este o minciunå generalizatå...”

Viorel PATRICHI 41

INPUT DIGITAL

Studiu DEMETER> românii, cei mai deschi[i la agricultur\ inteligent\ Platforma europeanå DEMETER pentru agriculturå inteligentå, parte a proiectului HORIZON 2020, a prezentat, recent, rezultatele unui sondaj în rândul fermierilor din opt state europene ¿i alte patru ¡åri non-UE, despre principalele motive care i-ar motiva sau, dimpotrivå, i-ar re¡ine så investeascå în noile tehnologii. Una dintre concluziile studiului este cå fermierii tineri, care gestioneazå suprafe¡e mari, de culturi vegetale, sunt cei mai deschi¿i la inova¡ii. Cei mai mul¡i asemenea fermieri sunt români.

totul, la studiu au participat 484 de fermieri, cei mai numero¿i din Irlanda (19,83%), România ¿i Norvegia (16,12%), Italia (9,09%), Africa de Sud (6,40%), apoi, în propor¡ii de sub 5%, Serbia, Grecia, Slovenia, Georgia, Spania, Germania, Cehia. Între motivele care i-au stimulat så investeascå în solu¡iile de digitalizare, 80% men¡ioneazå informa¡iile care îi ajutå så-¿i ia deciziile administrative, 72% simplificarea activitå¡ii, 63% scåderea impactului asupra mediului, 62% cre¿terea profitabilitå¡ii. Motivele care îi re¡in pe fermieri så investeascå în tehnologiile moderne sunt mai numeroase (22), iar cele care se deta¿eazå sunt costul ridicat (44%), lipsa impactului benefic pentru schimbårile climatice (40%), incertitudinea investi¡iei (38%), absen¡a impactului benefic pentru via¡a personalå (38%). Femeile par så fie mai deschise decât bårba¡ii: 80% declarå cå fie utilizeazå, fie plånuiesc så utilizeze solu¡ii de digitalizare în ferme. 42

De notat, înså, cå doar 17% dintre persoanele participante la sondaj sunt femei, iar majoritatea sunt tinere. Dintre to¡i fermierii participan¡i la sondaj, procentual, cei mai mul¡i utilizatori ai solu¡iilor de agriculturå inteligentå sunt cei români - doi din trei declarând cå deja au aceste solu¡ii în ferme, al¡i 28% inten¡ionând så le achizi¡ioneze. Spre compara¡ie, urmåtorii în acest clasament sunt irlandezii (cu 53% utilizatori ¿i 34% viitori utilizatori). În Italia, doar 39% utilizeazå ¿i 47% inten¡ioneazå så utilizeze. Pe de altå parte, fermele din România sunt cele mari, cu peste 200 ha, iar 8/10 au o bunå conexiune la internet mobil - conectivitatea fiind un factor-cheie pentru succesul tehnologiilor digitale. Fermierii care invocå cel mai des bariere în calea adoptårii noilor tehnologii sunt cei norvegieni, irlandezi ¿i greci, iar cei din Serbia, Georgia ¿i Germania sunt cei mai deschi¿i, fiind mai convin¿i cå aceste solu¡ii maximizeazå produc¡ia ¿i profitabilitatea. 60% dintre fermierii din cultura mare utilizeazå solu¡ii de agriculturå inteligentå, iar al¡i 30% plånuiesc så le foloseascå. În compara¡ie, 18% dintre crescåtorii de vaci de lapte spun cå nu le vor folosi niciodatå.

Un procent asemånåtor e în cazul fermelor de vaci de carne. Iar principalul motiv poate pårea surprinzåtor: producåtorii de tehnologii nu colaboreazå cu ei. De altfel, to¡i fermierii sus¡in cå furnizorii de tehnologii ar trebui så se implice mai mult în implementarea acestora în ferme, prin oferirea de consultan¡å. Într-o prezentare separatå a WFO, organiza¡ia globalå a fermierilor, cu sediul la Roma, se aratå cå dezvoltatorii de solu¡ii digitale ar trebui så demonstreze rentabilitatea oricårei investi¡ii de timp ¿i resurse financiare pentru implementarea acestora. În plus, fermierii au îngrijoråri serioase legate de proprietatea datelor colectate, având impresia cå servesc alte interese decât pe ale lor. Pe de altå parte, pu¡ini fermieri sunt dispu¿i så încerce solu¡ii înainte ca acestea så devinå disponibile comercial, dovedindu-¿i utilitatea; gradul de reticen¡å cre¿te odatå cu vârsta fermierului; fermele mari vegetale sunt cele mai deschise în adoptarea noilor tehnologii; incertitudinea în privin¡a rentabilitå¡ii investi¡iei e cea mai mare frânå; costurile ini¡iale, lipsa de informa¡ii complete ¿i constrângerile de timp sunt alte bariere.

Robert VERESS

Profitul Agricol 14/2022

MA{INI & UTILAJE Economii la fertilizan]i [i tratamente cu Solorrow IPSO Agriculturå are în portofoliul såu o gamå variatå de echipamente ¿i solu¡ii digitale pentru agricultura de precizie, prin care fermierii pot realiza economii importante la cheltuielile cu înfiin¡area ¿i între¡inerea culturilor. Printre acestea, Solorrow, o aplica¡ie simplå ¿i accesibilå, care permite utilizatorilor så identifice cu u¿urin¡å mai multe zone cu diferen¡e de poten¡ial în cadrul aceluia¿i câmp. În urma analizårii imaginilor satelitare NDVI din ultimii 5 ani, Solorrow determinå poten¡ialul de produc¡ie al fiecårei zone ¿i creeazå o hartå în func¡ie de eterogenitatea terenului. Aceastå hartå este realizatå în mod independent de cultura curentå sau stadiul ei de dezvoltare, spre deosebire de imaginile NDVI în timp-real. Istoricul ultimilor 5 ani eliminå posibilele fluctua¡ii determinate de soi, temperaturå sau precipita¡ii. În plus, harta creatå aratå ¿i cât de mult variazå productivitatea în func¡ie de zonå.

Folosind harta de poten¡ial, Solorrow realizeazå hår¡i de prescrip¡ie pentru semånat sau fertilizat cu ratå-variabilå, practic, pentru dozarea eficientå pe fiecare metru påtrat. Astfel, fermierii pot alege dacå vor folosi doze mai mari în zonele cu poten¡ial crescut sau doze mai mari în zonele care dezvoltå mai

pu¡inå biomaså. Aceste hår¡i pot fi trimise din aplica¡ia Solorrow direct în contul John Deere Operations Center, iar de aici prin transfer wireless direct pe monitorul din utilaj.

Arpad DOBRE

Anvelope BKT durabile [i rezistente BKT a studiat ¿i proiectat game de anvelope strict specializate pentru tractoare, precum ¿i pentru compactoare din diferite medii ¿i aplica¡ii. Prima pe listå este Pac Master, o anvelopå conven¡ionalå, ce garanteazå o stabilitate foarte bunå ¿i durabilitate mare. E capabilå så disipeze cåldura generatå de temperatura suprafe¡ei drumului în timpul a¿ternerii de materiale. Este disponibilå pe pia¡å în nu44

meroase dimensiuni, de la 7,50 - 15 la 14/70 - 20. Urmåtoarea este Pac Master Plus, rezistentå la cåldurå, durabilå ¿i cu o suprafa¡å de contact mai mare pentru o stabilitate sporitå, disponibilå în douå dimensiuni: 7,50 - 15 ¿i 9,00 - 20. Urmeazå trei modele pentru domeniul agro-industrial: TR 387 - durabilå, cu Dual Bead (talon dublu), potrivitå pentru tractoare, idealå pentru lucråri grele ¿i cu o rezisten¡å mare la tåieturi

¿i cråpåturi, TR 390 - Dual Bead HD (dimensiunile 23,1 - 26 ¿i 28L - 26) ¿i Dual Bead HD Special (23,1 - 26), cu o capacitate de încårcare ridicatå ¿i o durabilitate sporitå, ¿i TR 391- anvelopa pentru opera¡iuni agroindustriale, utilå atât la transport, cât ¿i la lucråri de compactare, disponibilå în dimensiunea 14,9 - 24.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 14/2022

MA{INI & UTILAJE

Sprayerele Kubota XTS pentru s\n\tatea culturilor Odatå cu primåvara ¿i încålzirea vremii apar dåunåtorii ¿i bolile în culturi. Sprayerele tractate Kubota din seriile XTS3 ¿i XTS4, fiabile ¿i eficiente, råspund nevoilor tuturor fermierilor ¿i pulverizeazå acolo unde trebuie, când trebuie ¿i atât cât trebuie.

odele din seriile XTS3 ¿i XTS4 sunt stabile, precise ¿i u¿or de folosit. Cele din prima serie au rezervoare de 2.6003.200 de litri. Clien¡ii pot alege între versiunea cu rampe din o¡el heavy duty (lungime 18 - 30 m) sau din aluminiu high-tech (lungime 21 - 24 m). Modelele din seria XTS4 sunt disponibile cu rezervor de 3.400, 4.000 sau 4.600 l. Op¡iunile pentru rampe sunt tip HSA de alu-

Profitul Agricol 14/2022

miniu, cu lungime între 24 - 33 metri, sau HSS din o¡el de înaltå calitate, cu lungime între 32 - 40 m. Rampele HSA din aluminiu au o greutate micå, o rezisten¡å remarcabilå ¿i oferå o protec¡ie eficientå a suporturilor duzei în cadrul profilului inferior, care este proiectat pentru o curå¡are u¿oarå. Întrucât nu are col¡uri ascu¡ite, lichidele ¿i reziduurile nu se fixeazå pe el. De asemenea, suprafa¡a anodizatå protejeazå împotriva coroziunii ¿i zgârieturilor. Rampele HSS din o¡el heavy duty combinå un minim de greutate cu o rezisten¡å ¿i o stabilitate maxime. Construc¡ia triunghiularå a rampei de pulverizare HSS asigurå o integrare perfectå a circuitului de pulverizare din o¡el inoxidabil, a duzelor ¿i suporturilor duzei, precum ¿i o rutå optimå a furtunelor, pentru protec¡ie maximå. Capacitatea pompei poate fi selectatå dintre op¡iunile disponibile de 200, 260, 400 sau 520 l/m. Pompele sunt rezistente ¿i pot fi utilizate ¿i la aplicarea de îngrå¿åminte lichide.

Sistemul de pregåtire ¿i clåtire iXClean inclus în dotarea standard asigurå utilizarea amestecului pânå la ultimul litru ¿i un consum minim de apå curatå. Înainte de începerea pulverizårii, liniile sunt umplute cu substan¡e chimice exact pânå la duzå, prin oprirea automatå a sec¡iunii. La final sau în timpul pauzelor, pesticidele sunt evacuate automat din conductele de pulverizare. Astfel, amestecul este folosit integral, iar clåtirea circuitului de pulverizare se face cu un consum minim de apå curatå. Pulverizatoarele din seria XTS3 ¿i XTS4 sunt compatibile Isobus în dotarea standard. Astfel, este posibilå conectarea u¿oarå “plug and play” la monitorul k-Monitor, K-Monitor PRO sau la orice alt terminal Isobus. Meniurile sunt intuitive ¿i u¿or de utilizat, pentru un confort maxim al operatorului ¿i un plus de precizie.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Tratamentele fitosanitare sunt mai eficiente cu ap\ filtrat\ Suntem în plinå perioadå de aplicare a tratamentelor fitosanitare la culturile semånate în toamnå, iar apa folositå la realizarea amestecurilor de substan¡e este de maximå importan¡å, întrucât poate face diferen¡a între o culturå sånåtoaså, cu un randament bun la recoltare ¿i una pentru care sunt necesare aplicåri repetate, fårå rezultatele a¿teptate.

Dr.

ing. Florin Neac¿u atrage aten¡ia cå, dacå pH-ul apei nu este corelat cu pesticidul, se pot rupe legåturile chimice ale moleculei de pesticid (hidroliza), reducând eficien¡a tratamentului. S-a constatat cå, în func¡ie de pH, eficien¡a tratamentului se poate reduce la jumåtate în doar câteva minute pânå la câteva ore. Pe de altå parte, controlul exact al con¡inutului de ioni de metal ¿i al aciditå¡ii sau alcalinitå¡ii apei (dupå caz) contribuie substan¡ial la cre¿terea eficien¡ei tratamentelor ¿i la posibilitatea reducerii cantitå¡ilor de chimicale la hectar. Rezultatele din fermele din România confirmå cå eficien¡a tratamentului este mult crescutå comparativ cu situa¡ia folosirii apei obi¿nuite, ceea ce permite reducerea în medie cu 20-25% a cantitå¡ii de chimicale la hectar ¿i a poluårii solului, în condi¡iile cre¿terii siguran¡ei ¿i eficien¡ei tratamentului ¿i cu efecte vizibile cu câteva zile mai devreme.

Recomandåri Agri-France Environnement împreunå cu NHR Agropartners recomandå o instala¡ie brevetatå, care de câ¡iva ani func¡ioneazå la o serie de ferme din România: Aldahra, Jidvei, Avere¿ti, Os46

trovit, 3 Brazi, Holder Trade, Alsagro, Agroindustriala Carei, Maria Trading, Crisagro etc. Instala¡ia se poate monta într-o construc¡ie din fermå sau într-un container ¿i se poate amplasa pe o platformå în apropiere de sursa de apå ¿i de electricitate.

Trebuie evitate vasele din metal ¿i nu se recomandå påstrarea apei tratate o perioadå mai lungå de timp, care favorizeazå formarea algelor sau chiar “împrumutarea” ionilor de metal din vas. Recomandarea NHR Agropartners este så se foloseascå o instala¡ie care trateazå apa direct pe traseul de la surså la ma¿ina de erbicidat. Instala¡iile propuse de Agri-France Environnement/NHR Agropartners au debit de la 7 la 30 mc/h. Rå¿ina pentru demineralizare are o duratå de via¡å de 8-10 ani, iar consumabilele sunt materiale ieftine. Instala¡ia vine “la pachet” cu consultan¡a privind schemele de tratamente, pH-ul necesar în func¡ie de substan¡ele folosite, reducerea dozei de pesticid fårå a afecta eficien¡a tratamentului, amestecuri de chimicale etc. ¿i cu consumabilele pentru primul an.

Arpad DOBRE Echipamentul lucreazå în 3 pa¿i: filtrarea apei la intrarea în sistem, demineralizarea (re¡inerea ionilor de metale din apå) ¿i reglarea pH-ului. 1. Filtrarea se face cu un filtru centrifugal cu autocurå¡are, care re¡ine particulele de praf ¿i alte impuritå¡i aflate în suspensie în apå. 2. Demineralizarea se face prin trecerea apei printr-un recipient în care se aflå o rå¿inå sinteticå specialå care re¡ine ionii de metal. Când rå¿ina se satureazå, instala¡ia continuå så lucreze, comutându-se automat la al doilea recipient cu rå¿inå, iar rå¿ina saturatå se regenereazå tot automat, prin spålarea cu o saramurå. 3. La trecerea apei prin instala¡ie, un dozator injecteazå o anumitå substantå care regleazå pH-ul apei în func¡ie de pesticid (unele au nevoie de apå mai acidå, altele neutrå ¿i altele alcalinå).

Solu¡ii suplimentare NHR Agropartners oferå ¿i alte solu¡ii pentru reducerea derivei ¿i realizarea unui tratament complet, pe ambele fe¡e ale frunzelor ¿i pânå la baza plantelor: - ma¿ini pentru aplicat pesticide cu cortinå de aer de protec¡ie a jetului de solu¡ie, inclusiv cu posibilitatea înclinårii jetului de aer în func¡ie de direc¡ia din care bate vântul (Hardi Twin), - folosirea duzelor antiderivå, - ghidarea ¿i controlul sec¡iunilor pentru evitarea suprapunerilor ¿i a trecerilor inutile pe tarla, - folosirea unor ma¿ini capabile så recupereze surplusul de solu¡ie (Gregoire EcoProtect). Profitul Agricol 14/2022

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier

Ordonan]a stocurilor, o nou\ viziune a sanc]iunilor Proiectul de OUG propus frizeazå de multe ori ridicolul, prin modul în care se reglementeazå sau nu diversele fapte avute în vedere.

21 martie, Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publicå a¿a-numita “ordonan¡å a stocurilor”. Este vorba de un act normativ pentru definirea modului de reglementare a unei probleme persistente de mult prea mult timp, anume raportarea de cåtre producåtori ¿i comercian¡i a stocurilor de produse agricole ¿i alimentare de importan¡å strategicå cåtre autoritå¡i, mai precis cåtre MADR. Dezideratul este motivant ¿i de apreciat ca inten¡ie, mai ales în aceastå perioadå cu turbulen¡e majore din punct de vedere geopolitic la grani¡å. Doar cå, în buna tradi¡ie româneascå, dorin¡a conducerii ministerului de resort este umbritå de superficialitatea celor care au gândit ¿i redactat proiectul legislativ (oare acela¿i performant departament juridic din perioada ex-ministrului Oros?).

Astfel, printre alte categorii socioprofesionale, prevederile acestui proiect ar trebui så se aplice ¿i breslei fermierilor, defini¡i drept producåtori agricoli, indiferent cå sunt mici, medii sau mari, care produc ¿i depoziteazå pentru mai mult de o såptåmânå produse agricole, semin¡e certificate, miere, lapte, brânzeturi sau chiar ¿i condimente ¿i care au obliga¡ia de a raporta aceste date pe o platformå informaticå. Deo48

camdatå aceasta nu este publicå ¿i nu circulå nici måcar informa¡ii despre existen¡a ei. ¥mi ¿i imaginez situa¡ii de genul în care un fermier råmâne cu stocuri de semin¡e certificate de la o campanie la alta. Sau, la recoltat, are depozitate produse agricole pentru un termen mai lung de o såptåmânå, dar mai mic de o lunå. Ori un apicultor care este în pastoralå ¿i are stocuri de miere. ªi, de ce nu, o fermå zootehnicå care are ghinionul så nu vinå ma¿ina de colectat laptele pentru 2-3 zile. To¡i ace¿tia trebuie så raporteze cel pu¡in o datå pe såptåmânå, prin sisteme informatice, toate stocurile cåtre MADR.

Dar cei care au gândit (¿tiu, este o no¡iune relativå) ¿i redactat proiectul de OUG au luat în calcul în mod “profund” ¿i eventualitatea unor perioade când termenul de o såptåmânå între raportåri poate fi considerat de cåtre autoritå¡i prea lung. De aceea s-a prevåzut varianta unei necesare excep¡ii, reprezentatå de posibilitatea îndesirii acestor raportåri la aprecierea “onestå ¿i profesionistå” a MADR. Adicå “ori de câte ori”, astfel încât nu poate fi excluså nici situa¡ia unei raportåri zilnice. Mai mult, prin articolul 5 la acest proiect de OUG, s-a prevåzut de cåtre speciali¿tii MADR un nivel cât mai “blând” al sanc¡iunilor în cazul celor

care î¿i vor permite “arogan¡a luxului extrem” de a nu raporta datele. Faptele s-ar pedepsi, în viziunea acestora, cu amendå între 500.000 1.000.000 lei (adicå între 100.000 ¿i 200.000 de euro), iar pentru ,,impertinen¡a” såvâr¿irii unor erori, gre¿eli ¿i transmiterea unor informa¡ii inexacte, valorile amenzilor aplicate ar urma så fie, la un nivel ,,modic”, între 50.000 ¿i 250.000 lei. ¥n ultimul articol al propunerii de OUG, adicå cel purtåtor al numårului 6, se men¡ioneazå clar ¿i simplu cå prevederile intrå în vigoare în 10 zile de la apari¡ia în Monitorul Oficial. Deci conducerea MADR promoveazå sub umbrela conceptului siguran¡ei alimentare a popula¡iei în fa¡a pericolelor externe un proiect legislativ bazat pe principii care nu au la bazå o realitate a situa¡iei din teren ¿i, mai mult, sunt dublate de sisteme de inducere a unor formule de “crimå economicå” asupra producåtorilor agricoli.

Normal, dupå o astfel de afirma¡ie, voi fi acuzat de conducerea MADR cå sunt Gicå contra de fiecare datå când se dore¿te punerea în ordine a unor situa¡ii în ¡åri¿oara noastrå. Doar cå proiectul de OUG propus frizeazå de multe ori ridicolul, prin modul în care se reglementeazå sau nu diversele fapte avute în vedere. Profitul Agricol 14/2022

OPINII ¥n primul rând, så discutåm faptul cå se dore¿te o raportare cel pu¡in såptåmânalå realizatå de totalitatea producåtorilor agricoli care realizeazå ¿i depoziteazå pentru cel pu¡in o såptåmânå produse agricole. Lucrul acesta va fi întâlnit în cele mai multe ferme, mai ales în perioadele de recoltat. Cum se va face aceastå raportare de cåtre cei peste 800 de mii de beneficiari de subven¡ii APIA? Ei nu reu¿esc nici acum ca måcar o datå pe an så aplice, prin internet, pentru cererea pe suprafa¡å. Cumva, dupå judecata ini¡iatorilor proiectului legislativ, vor reu¿i performan¡a så facå såptåmânal raportarea stocurilor de produse agricole?

Iar dacå aceastå raportare acum se considerå posibilå ¿i simplå de cåtre MADR, atunci de ce nu este sanc¡ionatå conducerea, de exemplu, a APIA (dar mai sunt în aceea¿i situa¡ie ¿i alte agen¡ii ¿i regii subordonate), care de ani de zile nu poate introduce transmiterea ¿i folosirea semnåturii electronice a documentelor?

Dacå, a¿a cum scrie în proiect, el va intra în vigoare în termen de 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, dar nu va exista platforma electronicå de raportare, ce se va întâmpla? Se vor aplica amenzi? Chiar dacå fermierul nu din

cauza lui nu are unde raporta? De valoarea amenzilor nu mai vorbesc. Pentru cei 800.000 de producåtori agricoli depå¿e¿te valoarea veniturilor anuale realizate. Vrea ministerul så-i falimenteze? Acum, så nu uitåm totu¿i cå tråim în România, iar tenta¡ia de a da/primi o micå ¿pagå va fi foarte mare din partea tuturor pår¡ilor combatante. ¥n condi¡iile în care pedeapsa este prea mare ca intensitate, nu cumva chiar asta încurajeazå proiectul de OUG? ªi este posibil så ne trezim în situa¡ia când posturile de inspectori în acest domeniu så fie la fel de râvnite ca cel de ministru sau parlamentar.

Concluziile mele De fapt, trebuie în¡eles cå acest sistem de raportare este imperios necesar, dar punctele de inflexiune de unde se vor colecta datele ar trebui mult mai bine definite. Apoi, la fel, trebuie mai bine precizat cine ¿i când face raportarea, care informa¡ii sunt cu adevårat importante. ¥n plus, unele date care se doresc colectate se suprapun cu alte fluxuri informa¡ionale existente deja ¿i multe astfel de aspecte care ar trebui mult mai bine analizate. Så vedem câteva exemple, cum ar fi cazul stocurilor de semin¡e certificate care sunt clar reglementate prin Legea semin¡elor ¿i actelor subsecvente ¿i situa¡ia acestora este monitorizatå permanent de cåtre o autoritate specializatå ¿i subordonatå MADR. Pentru ini¡iatorii acestui proiect poate ar fi bine så ¿tie cå nu po¡i produce, procesa sau stoca semin¡e certificate fårå a raporta permanent cåtre inspectoratele de semin¡e jude¡ene sau laboratorul central, care le ¿i certificå printre altele. Acum ce facem, introducem o raportare paralelå ca så mai impunem o verigå birocraticå fiindcå cineva nu cunoa¿te realitatea din teren? Care este motivul introducerii, de exemplu, a raportårii såptåmânale a Profitul Agricol 14/2022

stocurilor de lapte, care în mare måsurå constituie materie primå pentru brânzeturi sau produse procesate, deci durata lor de depozitare este foarte scurtå, iar cifrele nu ar fi relevante, fiind foarte volatile? Oare, la fel, situa¡ia condimentelor så fie atât de vitalå pentru siguran¡a alimentarå a popula¡iei, asta deoarece gospodinele nu vor ¿ti stocurile de leu¿tean ¿i påtrunjel ¿i vor risca oprobiul familiei când vor pune mâncarea pe maså? Ce vom face dacå din gre¿ealå un fermier va raporta leu¿teanul verde la cel uscat, îi aplicåm o sanc¡iune de 50.000 sau 250.000 lei fiindcå a raportat eronat? ªtiu cå pare o exagerare, dar, din påcate, când mergem prin ¡arå aceste exageråri se întâlnesc foarte des. În plus, cât de mare så fie importan¡a så cunoa¿tem såptåmânal stocul de apå mineralå, drojdie, condimente, ceai ¿i alte produse de acest gen, care pot fi analizate de la caz la caz ca importan¡å realå. Dar oare cineva în¡elege impactul unei amenzi de 1 milion de lei asupra unui producåtor agricol sau chiar ¿i din industria alimentarå, pentru faptul cå nu a raportat poate 30 de saci de

såmân¡å certificatå de porumb sau 100 plicuri de boia de ardei? ªi så nu mi se aducå argumentul cå nu se va întâmpla a¿a fiindcå, vezi, Doamne, cei care vor aplica legea vor ¿ti så o aplice în spiritul ¿i nu în litera ei, asta în condi¡iile în care al¡i speciali¿ti de la aceea¿i autoritate fac o astfel de propunere legislativå ¿i au reu¿it performan¡a ca în 6 articole, cât are acest proiect de OUG, så înglobeze atâtea probleme. Ce am fi fåcut dacå scriau Codul Civil, de exemplu? Eu personal consider cå regulile trebuie så fie clare de la început ¿i så nu fie la libera interpretare a nimånui, ci så fie simple, predictibile ¿i clar delimitate pentru a nu permite abuzuri de nici un fel, iar eficien¡a så fie maximå. La final doresc încå o datå så precizez cå existen¡a unui sistem de raportare ¿i eviden¡å a stocurilor de produse agricole ¿i alimentare de importan¡å strategicå este imperios necesarå, dar pune¡i ni¿te profesioni¿ti så îl gândeascå ¿i så nu îl ducå în ridicol cu astfel de prevederi care sunt de-a dreptul hilare ¿i aratå o lipså craså de cunoa¿tere a problematicii care se dore¿te a fi reglementatå. În rest, numai de bine. 49

LOCURI DE MUNC|

Asocia¡ia Industriei Semin¡elor din România (AISR) scoate la concurs pozi¡ia de

Director Executiv Responsabilitå¡ile func¡iei de director executiv: – Elaborarea ¿i implementarea planurilor strategice ¿i de ac¡iune ale Asocia¡iei, aprobate de cåtre organele de conducere ale Asocia¡iei; – Elaborarea, implementarea ¿i urmårirea bugetelor alocate; – Permanentå rela¡ionare cu membrii existen¡i ¿i/sau viitori, alte persoane fizice sau juridice, autoritå¡i na¡ionale ¿i europene, organiza¡ii ¿i asocia¡ii similare sau conexe din domeniul agri-business; – Efectuarea actelor de administrare ¿i conservarea bunurilor Asocia¡iei în numele ¿i pe seama AISR, cu aprobarea membrilor Asocia¡iei.

Cerin¡ele pentru pozi¡ia de director executiv al AISR: – Aptitudini foarte bune de comunicare; – Bune abilitå¡i de public speaking; – Bune abilitå¡i de rela¡ionare în cadrul Asocia¡iei; – Experien¡å în domeniul Agribusiness de cel pu¡in 5 ani de zile; – Experien¡a într-o pozi¡ie de conducere de cel pu¡in 3 ani de zile; – Competen¡e rela¡ii externe Agribusiness (autoritå¡i, asocia¡ii etc.); – Bune abilitå¡i de planificare, organizare; – Gândire creativå; – Microsoft Office (Excel, Power Point, Word) – nivel avansat; – Limba engleza – nivel avansat (scris & vorbit); – Studii superioare; – Disponibilitate deplasåri interne & externe.

Vå rugåm så transmite¡i CV pânå la data de 25 aprilie 2022 la adresa: office@aliantasemintelor.ro Toate aplica¡iile vor fi tratate confiden¡ial. La AGX ne plac oamenii care ¡in agricultura româneascå în top, dar ne plac ¿i cifrele, mai ales atunci când ele sunt fiabile, raportate inteligent la timp ¿i aratå bine, cu profit ¿i cashflow pozitiv. Recrutåm

Chief Financial Officer pentru un important jucåtor la nivel na¡ional de pe pia¡a inputurilor agricole cu valoare adåugatå, aflat într-o expansiune profitabilå exponen¡ialå, bucurându-se de încrederea agricultorilor ¿i a investitorilor, dar ¿i de o conjuncturå favorabilå tehnologiilor R&D propuse agriculturii.

Candidatul potrivit: • Are o personalitate puternicå ¿i e competent så facå un management financiar eficient 360˚. • Gânde¿te strategic ¿i este capabil så îmbine mai multe surse alternative de finan¡are pentru sus¡inerea proiectelor de dezvoltare ¿i investi¡ii. • Competen¡e dovedite de lucru cu standardele IFRS timp de minim 3 exerci¡ii financiare, de preferin¡å într-o firmå listatå multina¡ionalå cu problematici de consolidåri ale rezultatelor financiare. • De preferat så månânce agricultura pe pâine. • Îi place “pe sticlå” la TV ¿i PR-ul, dar este ¿i un lider recunoscut “acaså”, în sânul organiza¡iei.

Responsabilitå¡i: • Supravegheazå ¿i armonizeazå departamentele care îi sunt în subordine: audit ¿i contabilitate. • Manageriazå direct rela¡iile cu båncile, dar ¿i cu auditorii Big4. • Face parte din Board-ul strategic al firmei ¿i va raporta Consiliului de Administra¡ie. Pachetul de compensa¡ii ¿i beneficii cuprinde toate elementele pentru ca motiva¡ia viitorului CFO så råmânå la cele mai înalte cote de-a lungul întregului an ¿i pentru a atinge performan¡a scontatå. Profitul Agricol 14/2022

Aplicå acum confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com sau sunå la 0743.488.022 51

LOCURI DE MUNC| STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLÅ LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 9 mai 2022 

1 POST - ANALIST AJUTOR II

Condi¡ii specifice de participare: - studii medii (12 clase finalizate cu diplomå de bacalaureat), profil informaticå; - vechime în domeniu: 6 luni. Termen-limitå pentru depunerea dosarelor: 03.05.2022, ora 15:00



1 POST - ECONOMIST II

Condi¡ii specifice de participare: - studii superioare în domeniul economic, cu diplomå de licen¡å; - vechime în domeniu: 6 luni. Termen-limitå pentru depunerea dosarelor: 03.05.2022, ora 15:00

în data de 10 mai 2022  1 POST - ASISTENT CS Condi¡ii specifice de participare:

stagiar (Laborator ameliorare in pentru fibrå)

- studii superioare de specialitate, cu diplomå de licen¡å; - media de absolvire: minim 8; - cunoa¿terea unei limbi de circula¡ie interna¡ionalå. Termen-limitå pentru depunerea dosarelor: 04.05.2022, ora 15:00



1 POST - CONSILIER JURIDIC II

Condi¡ii specifice de participare: - studii superioare de lungå duratå absolvite cu diplomå sau echivalentå în domeniul ¿tiin¡elor juridice; - vechime în domeniu: 2 ani; - så fie înscris în corpul consilierilor juridici. Termen-limitå pentru depunerea dosarelor: 04.05.2022, ora 15:00

Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine la sediul institu¡iei (Livada, jud. Satu Mare, str. Baia Mare nr. 7) ¿i la tel.: 0261.840.001 Compartimentul Resurse Umane www.scdalivada.ro 52

Profitul Agricol 14/2022

PAGINA DE HOBBY V=natul ;n bucate (12) Sturzul Neamul sturzilor no¿tri însumeazå ¿ase specii, dintre care patru fac obiectul vânåtorii: coco¿arul, sturzul viilor, sturzul cântåtor ¿i sturzul-de-vâsc. Din aceea¿i familie, mierla ¿i mierla guleratå sunt considerate påsåri de interes ecologic ¿i faunistic, iar vânarea lor este interziså. Plasticitatea ecologicå a sturzilor este remarcabilå, de vreme ce pot fi întâlni¡i din zåvoaiele Dunårii, pânå în codrii de rå¿inoase de la subsuoara golului alpin. Primåvara, la rotitul gotcanilor, fluieratul lor melodios se numårå printre primele acorduri din simfonia matinalå a pådurii. Toamna, frugivori fiind, se bucurå, ca ¿i graurii, de pârgul podgoriilor ¿i livezilor, spre obida agricultorilor pågubi¡i. Pe timpul iernii, mul¡i se deplaseazå cåtre sud, mâna¡i de foame. Cei råma¿i ori veni¡i dinspre miazånoapte se descurcå greu, mul¡uminduse cu pu¡inele fructe stafidite uitate prin pomi, prin arbu¿ti sau prin ierbårie. An de an, må delectez urmårindu-i cum culeg cu migalå, pe gerul cumplit al lui ianuarie ¿i februarie, boabele pietrificate ale vi¡ei sålbatice ce-mi îmbracå, precum o draperie, cerdacul. În iarna aceasta, am avut oaspete statornic un mierloi, råtåcit, pesemne, de ai lui. Zilnic, îi aruncam pe zåpadå câte un mår rupt în douå. Scobea cu pliscul pânå se såtura, dupå care se avânta pe o creangå din apropiere, fluierând în surdinå, mul¡umit. De multe ori, l-am surprins alungând, cu penele aripilor ¿i ale cozii zburlite, câte un coco¿ar flåmând, semen de-al såu, socotit neinvitat la masa puså. Pe mine m-a îngåduit så-i fac câteva poze, ¿tiind pesemne ca n-am gânduri vråjma¿e. Dintotdeauna, oamenii i-au apreciat sturzului îndeosebi una din calitå¡i: aceea gastronomicå. Opiniile culinare ale înainta¿ilor gurmanzi converg laudativ cåtre el, însu¿i Mar¡ial deProfitul Agricol 14/2022

cretând în Epigramele sale cå „cele dintâi delicatese sunt dintre påsåri sturzul, iar dintre patrupede iepurele”. La rândul såu, Hora¡iu fåcea cunoscut în Epistole cå „Nimic nu este mai bun decât un sturz gras”. Athenaios ne încredin¡eazå în Ospå¡ul în¡elep¡ilor cå la marile petreceri din Macedonia, dupå felurite ¿i pre¡ioase aperitive, se aducea la maså o tavå uria¿å din argint masiv pe care se afla cu picioarele în sus un porc fript

sclipitor la care se serve¿te din bel¿ug cititorilor sturz este oferit cu mårinimie de Al. Odobescu în al Domniei Sale Fals tractat de vânåtorie. Pofti¡i, a¿adar, la maså, boieri dumneavoastrå, dacå vå sunt pe plac asemenea bucate lingvistice! Cât prive¿te bucuria limbii propriu-zise, nu ne råmâne decât så påråsim biblioteca ¿i så purcedem spre cuhnie, dacå tot ne-am întors cu ciochinarul plin de la vânåtoare.

Gabriel CHEROIU

umplut cu „sturzi cop¡i, ra¡e ¿i o mul¡ime de smochine, ouå ¿i ptor stridii, cele mai Fripturå de sturzi la cu diverse bogå¡ii”. andare, ealabilå (maturare, fez Fårå nici o pregåtire pr Nu e de mirare cå i cincinativå a împricina¡ilor, ce ea zim ge frå d fiin tå da , sturzul se numårå bai¡) se spalå cu , se curå¡å pe dinåuntru, printre ceea ce ¿ase sturzi se jumulesc uå (såra¡i, rg ¿i, tåia¡i pe lung în do ¿te se re ca på du , ce re t. å autorul nume¿te ap a unså din bel¿ug cu un tav în r pto cu la u da se bogå¡ii, începând pipåra¡i), se stropesc s-au rumenit îndeajuns, chiar cu aceastå Când ne-am convins cå supå calitate ¿i o cea¿cå de nå bu de c nia co de r ha pasåre, de vreme cu un pa duc din nou apå caldå, apoi se intro ce strålucitul de gali¡å ori, în lipså, de nute. pentru încå vreo zece mi în dogoarea cuptorului, urma¿ al såu, Anguri¡å de lin o furie garnisitå cu Se pun pe maså, în far thelme Brillat¿ii. Fulciorchine de coacåze ro un ¿i e iut i de ar din a¡å dulce Savarin, împarte fac caså bunå cu douå gui¡i cu påtrunjel tocat, vânatul în trei serii, mbur ¿i cu câte o andiafirmând hotårât cå linguri de piure de topina låmâie verde. vå despicatå, stropitå cu „prima începe cu ativ, se cuvine invitatå Adi¡ional, dar nu facult sturzul”. me de la at, rubiniu, adus din vre Un festin filologic ¿i o ulcicå de vin a¿ez o Cadarcå ne prive¿te, vå sugeråm råcoare, dupå tipic. În ce ir de Sâmbure¿ti… de Mini¿ sau un Pinot No

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 5 mai Se joacå Finala Campionatului de Fotbal al Fermierilor. Meciurile se vor desfå¿ura la Cheile Grådi¿tei, în Bra¿ov. Sunt 8 echipe finaliste care se luptå pentru cupå. Marele premiu, o excursie în America. 5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei. Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini. 12 - 15 mai Are loc ExpoAgroUtil, expozi¡ie organizatå de Camera de Comer¡, Industrie, Naviga¡ie ¿i Agriculturå Constan¡a. 26 mai Are loc Ziua Grâului în Bårågan, un eveniment în câmp organizat de APPR. Ca ¿i anul trecut, se ¡ine în ferma Telehuz Agriserv (620 ha) din Mårcule¿ti, Ialomi¡a. 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole. 9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier. 54

Un supermarket în locul celei mai vechi mori din Lugoj Ultima moarå de cereale din Lugoj, veche de peste 100 de ani, aflatå pe str. Fågetului nr. 84, cunoscutå cu numele de “Clara”, dupå so¡ia proprietarului, Hermann Schwarcz, este pe punctul de a fi demolatå integral. Decizia autoritå¡ilor i-a revoltat pe mul¡i cetå¡eni ¿i ei au început o campanie de salvare a obiectivului, existând chiar o peti¡ie în acest sens. Moara “Clara” din Lugoj, construitå în 1916, se dore¿te så fie demolatå integral, în locul ei urmând så se construiascå un supermarket. Proprietarul a primit în acest sens un aviz favorabil demolårii din partea Direc¡iei pentru Culturå Timi¿. Administra¡ia lugojeanå se aflå acum într-o situa¡ie ingratå, pentru cå nu mai

poate emite autoriza¡ia de demolare, de¿i proprietarul clådirii are toate avizele necesare. Primarul ora¿ului spune cå a¿teaptå ca cele douå autoritå¡i, Direc¡ia Jude¡eanå pentru Culturå Timi¿ ¿i Institutul Na¡ional al Patrimoniului, så se punå de acord ¿i så emitå o decizie comunå cu privire de valoarea istoricå a morii “Clara”. Corpul principal al morii, construit în jurul anului 1900 ¿i extins în 1916, ar putea fi transformat u¿or într-un hotel, spa¡iu comercial, respectiv integrat întrun ansamblu de locuin¡e - mai atrag aten¡ia sus¡inåtorii.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Proba finalå la bob – Limite la golf! 2) Ecou de roman¡å – Fata mamei; 3) Bazå de dezinfectare – Prins asupra faptului; 9 10 4) A treia parte din întreg! – Asta-i pe terminate; 5) Då din coadå – Întâlnire pentru alegeri; 6) Pregåtirea saniei; 7) Un domn... enigmatic – Formå pentru covrigi; 8) Cea care ne pofte¿te la maså; 9) Are caså la bloc – Munca mu¿tei din fabulå; 10) Femei cu care ne în¡elegem.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 14/2022 ORIZONTAL: CRAMA - VACS; OAMENI - TAP; TM - SINCERE; OASE - CONAC; IST - GATURI; ARSEN - AIA; AGATATOR - L; R - MOLATICI; AHTIATI - OS; PRACTICANT.

VERTICAL: 1) La final råmâne cu torsul… gol – Au foarte multe împliniri; 2) Pu¿i så tragå la firul ierbii – Toarte la ceaun! 3) Elenei îi cânta – Om cu douå fe¡e; 4) Model de compara¡ie – Fåcutå la ¿otron; 5) Câinele din bra¡e – Truså pentru bånci; 6) Întoarceri din drum; 7) Ac¡iuni fårå finalizare – Dulap de... sticlå; 8) Frâneazå mi¿carea carului; 9) Plinå de ea – Merge întins; 10) Inevitabilul care se produce. Profitul Agricol 14/2022

Profitul Agricol nr. 14 din 2022

Articles inside

Stocarea cårnii de porc, o måsurå luatå prea târziu

Doi regi la aceea¿i maså discu¡ie cu Dimitrie Muscå, directorul CAI Curtici ¿i CAI Olari

Strategiile de fertilizare se schimbå cu vremurile