Profitul Agricol nr. 15 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 15 din 20 aprilie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 15/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Banii, arma secretå a Coali¡iei Prin¿i cu grijile zilei ce vine, cât pe ce så ratåm gåleata de bunåstare pe care actuala coali¡ie (PSD-PNL-UDMR) ¡ine så ne-o toarne în cap. Noroc cå liderii nu dorm ¿i au stat pânå seara så-¿i agreeze programul Sprijin pentru România. Primele måsuri intrå în vigoare chiar de Ziua Muncii, pe 1 mai. Ahh, ce le-ar fi plåcut ni¿te demonstra¡ii spontane de recuno¿tin¡å, atent regizate din timp. Mai ales cå Ziua Muncii tot picå într-o duminicå, iar duminica e cel mai greu så stai degeaba. Dar så ascultåm cu aten¡ie împår¡elile Guvernului, cel pu¡in pe alea care privesc agricultura: 300 de milioane de euro pentru compensarea cre¿terii pre¡urilor. Mai multe nu ni se zice, e suspans; Pânå la 400.000 de euro pentru IMM-urile cårora le-a crescut pre¡ul la utilitå¡i cu 15% (intrå în vigoare la 1 iunie);

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

200 de milioane de euro pentru procesarea produselor agricole la noi în ¡arå. ¥n plus, ¿i o primå pentru fermieri, 10% din valoarea produselor astfel procesate (tot de la 1 iunie);

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

300 de milioane de euro granturi capital de lucru; 100 de milioane de euro pentru Casa de Comer¡ Unirea (de la 1 august); Salariu minim de 3.000 de lei brut în agriculturå, la fel ca în construc¡ii (dacå te iei dupå preså, zici cå e deja).

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

¥n total, Sprijinul pentru România ne-ar costa 17 miliarde de lei. Dacå avem noroc, 9 miliarde îi luåm de la Europa ¿i dupå 8 ne scotocim în buget. De¿i n-ar fi prima datå când politicienii no¿tri depå¿esc iscusin¡a finan¡elor de a gåsi bani pentru toate dårniciile politice.

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 15/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Danone s-ar cam retrage din Rusia

Pactul Verde trebuie amânat pentru 2027

APPR salutå modificarea legii iriga¡iilor ¿i a legii arendei

Salariul minim în agriculturå: 3.000 lei

Pre¡ul unui litru de lapte ar trebui så fie 2,6 lei

Agriventura, expozi¡ia agricultorilor din Moldova 10

Cum vede Renew agricultura

Rusia distruge rezervele de cereale din Ucraina

Pre]uri [i pie]e

Ma[ini & utilaje

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Scarificatoarele eficien¡å, randament ¿i costuri

779 milioane tone de grâu

1,2 miliarde tone de porumb

Culturi vegetale Crede, dar cerceteazå

Råzboiul din Ucraina influen¡eazå campania de primåvarå

Balint Petrescu mizeazå pe porumb

Cum ob¡inem un plus de produc¡ie

Cum eliminåm inamicii de sezon la rapi¡å

Gr\dina, via [i livada

Rezisten¡a la grindinå

Produsele noi abia anun¡ate de Syngenta

Analiz\ Tanymecus este o problemå, chiar ¿i cu derogare Corteva a deschis primul såu centru din UE Racheti¿tii se pregåtesc de trageri contra grindinei

Implica¡iile råzboiului asupra comer¡ului mondial

Sigma CVM, unic distribuitor Massey Ferguson în România 47 Precizie ¿i vitezå cu semånåtoarea Amazone Precea

E bine så vå alege¡i utilajele doar dupå pre¡ sau mårime?

Locuri de munc\

Cre[terea animalelor 28

România poate deveni o Argentinå

Viitorul furajårii în Europa

Eco-schemå sau ajutor electoral?

Hobby Vânatul în bucate (13)

Ouå Kinder infestate cu salmonella

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Pactul Verde trebuie amânat pentru 2027 Recent, ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, s-a exprimat vizavi de Pactul Verde European, pe care ¿i l-ar dori amânat.

“PNS e un document de compromis ¿i de tranzi¡ie. De compromis, pentru cå e o perioadå în care inclusiv viziunea europeanå despre agriculturå a fost datå peste cap ¿i a trebuit adaptatå la noile realitå¡i. De tranzi¡ie, pentru cå pregåte¿te fermierii ¿i industria agro-alimentarå pentru provocårile viitoarei PAC 2027-2034, care trebuie så fie mai apropiatå de ambi¡iile de mediu, cu practici agricole mai benefice pentru sol, mediu, naturå”. Cu alte cuvinte, Chesnoiu spune cå ¡intele Pactului Verde trebuie amânate

pentru urmåtorul ciclu, iar cei patru ani ¿i jumåtate råma¿i ar trebui folosi¡i ca un fel de tampon între ce existå ¿i ce va så vinå. Între altele, în anii urmåtori, to¡i fermierii vor fi obliga¡i så ajungå la un anumit nivel de educa¡ie agricolå.

“Este necesar ca to¡i micii fermieri så aibå minime cuno¿tin¡e de utilizare a ppp. În momentul de fa¡å, orice fermier se duce la farmacie ¿i comandå ppp în func¡ie de ce crede el cå are nevoie. Acest lucru nu va mai fi permis în viitor”. De asemenea, “digitalizarea institu¡iilor ¿i for¡area fermierului cåtre acces la digitalizare ¿i educa¡ie antreprenorialå ¿i agricolå este obligatorie”.

Robert VERESS

Pre]ul unui litru de lapte ar trebui s\ fie 2,6 lei Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Taurin, BoviCoop, considerå necesarå cre¿terea de urgen¡å a pre¡ului unui litri de lapte materie primå la minim 2,6 lei. Adoptarea acestui nou pre¡ ar minimiza falimentårile fermelor mici ¿i mijlocii din sectorul bovin, spune Iasmina Blidar, directorul Uniunii. Pre¡ul laptelui crud, în România, a råmas constant în ultimii 2 ani, de Profitul Agricol 15/2022

aproximativ 1,5 lei/l, cu toate cå scumpirile au apårut treptat. Actual, pre¡ul laptelui crud abia atinge 2 lei/l. Analizând pre¡urile stabilite de Comisia Europeanå, laptele materie primå, a avut un pre¡ de 0,34 euro/l, însemnând 1,68 lei/l, în 2020, respectiv 0,36 euro/l, însemnând 1,78 lei/l, în 2021. ¥n schimb, toate elementele pentru cre¿terea animalelor (furaje, energie etc.) au crescut.

Fermierii vor propune ce se va preda în liceele agricole Ministrul Adrian Chensoiu spune cå va propune schimbåri în sistemul de admitere la liceele agricole, astfel încât în ele så ajungå elevii cu înclina¡ii reale pentru acest domeniu. “La implementarea måsurilor din PNRR lucreazå echipe mixte ale MADR ¿i Ministerului Educa¡iei. Am prevåzut så le permitem fermierilor så facå propuneri în privin¡a materiei ¿colare pe care absolven¡ii de licee agricole trebuie så o parcurgå. Fiindcå în momentul de fa¡å e o pråpastie între pregåtirea din licee ¿i ceea ce se cere în fermele comerciale”, a declarat ministrul. DG Agri vrea ca UE så creascå produc¡ia de floarea-soarelui Råzboiul din Ucraina impune adaptarea PNS-urilor din mers, spune Mariusz Migas, ¿ef de unitate geograficå pentru Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Bulgaria ¿i România la DG Agri. “Pentru a preveni situa¡ia în care scurtcircuitåri ale lan¡ului de produc¡ie ¿i aprovizionare så producå panicå în popula¡ie, manifestatå prin achizi¡ii impulsive, sunt necesare adaptåri. De pildå, vom propune o cre¿tere a produc¡iei de floarea-soarelui, care så compenseze pierderea de produc¡ie din Ucraina ¿i pierderea importurilor ruse¿ti”. Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, spune cå România este pregåtitå pentru acest scenariu: în urma discu¡iilor cu directorii de direc¡ii jude¡ene, a reie¿it cå vor cre¿te suprafe¡ele cu floareasoarelui. O ¡arå ro¿ie de PPA 34 de focare Conform ANSVSA, pe 11 aprilie în ¡arå erau 34 de focare de pestå, din care 3 în exploata¡ii comerciale. Cele 34 de focare se întind pe 14 jude¡e. Cele mai multe sunt în Bihor (10) ¿i Giurgiu (4). ¥n prima såptåmânå a lunii aprilie au fost depistate 4 focare noi în gospodårii ¿i 3 cazuri la mistre¡i. Vestea bunå este cå au fost stinse 24 de focare. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Cum vede Renew agricultura Dacian Ciolo¿, fost lider al grupului Renew Europe ¿i o voce în continuare influentå în aceastå forma¡iune care reprezintå a treia for¡å din Parlamentul European, cu 98 din cei 705 eurodeputa¡i, a organizat, la Bucure¿ti, conferin¡a “Agricultura în România: Perspective europene pentru viitor”.

francez al Agriculturii, Julien Denormandie, membru al partidului La République En Marche! (pilonul construc¡iei Renew), al cårui lider este pre¿edintele Emmanuel Macron. Fran¡a de¡ine pre¿edin¡ia Consiliului de Mini¿tri, iar Denormandie s-a exprimat în favoarea amânårii ¡intelor Pactului Verde.

onferin¡a a fost un prilej pentru a detalia modul în care se (re)pozi¡ioneazå USR ¿i, prin extensie, Renew, fa¡å de PAC ¿i PNS, dupå data de 24 februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina. Imensa majoritate a celor 705 de europarlamentari sunt, probabil, de acord cu aceastå afirma¡ie a lui Ciolo¿: “Criza declan¿atå de råzboiul din Ucraina pune securitatea alimentarå în centrul agendei na¡ionale, europene ¿i interna¡ionale, pe picior de egalitate cu securitatea energeticå ¿i cu apårarea”. Înså apar diferen¡e, unele subtile, altele semnificative, între modul cum våd politicienii europeni, în func¡ie de ideologie, dar ¿i de propriile interese, abordarea securitå¡ii alimentare. Confrunta¡i cu o adevåratå ofensivå a mini¿trilor agriculturii, care cer, tot mai vocal ¿i aproape la unison, amânarea ¡intelor Pactului Verde ¿i måsuri de sprijin mai consistente decât cele anun¡ate deja de Comisie, promotorii ecologizårii cu orice pre¡ a agriculturii europene încearcå så se regrupeze ¿i så-¿i apere proiectul. Fiind o forma¡iune centristå, Renew încearcå un balet între pozi¡ia sa anterioarå, care a fost una pro Pact Verde, ¿i cea curentå, exprimatå de ministrul 8

Dacian Ciolo[, fost lider al grupului Renew Europe

În esen¡å, Ciolo¿ ¿i colegii såi spun cå anumite ¡inte de înverzire pot fi amânate un an-doi, dar apoi trebuie implementate toate måsurile din PAC. “Provocarea acum e så vedem cum evitåm så trecem dintr-o extremå în alta. În privin¡a impactului agriculturii asupra mediului înconjuråtor, schimbårilor climatice, bunei gestiuni a resurselor naturale, de multe ori, discu¡ia e duså într-o extremå, ca ¿i când agricultura ar fi subordonatå viziunii de mediu. Cealaltå extremå e så spunem cå în situa¡ii de crizå trebuie så producem mai mult, deci så låsåm deoparte discu¡iile privind mediul. Eu cred cå trebuie så gåsim echilibrul”, afirmå Ciolo¿. “Pe termen scurt, însemnând anul acesta ¿i probabil anul urmåtor, suntem de acord cå trebuie luate acele måsuri care så suplineascå deficitul de produc¡ie agricolå din Ucraina.

Înså, pe termen mediu ¿i lung, schimbårile climatice råmân o problemå, de¿ertificarea din Dobrogea ¿i Oltenia råmâne acolo, deci trebuie gåsite solu¡ii la aceste probleme structurale. Aceasta înseamnå respectarea ¡intelor din Pactul Verde, fire¿te, în baza unor studii de impact. Am cerut Comisiei studii prin care så se certifice dacå ¡intele asumate sunt sau nu realiste”, completeazå Alin Mitu¡a, membru, ca ¿i Ciolo¿, în Comisia pentru Agriculturå ¿i dezvoltare ruralå din Parlamentul European, din partea USR-Renew. S-a vorbit mult, desigur, despre noua marotå a politicii agricole române¿ti: valoarea adåugatå. Aici, Ciolo¿ crede cå un rol vital revine asocia¡iilor de fermieri. “În toate statele europene cu poten¡ial de produc¡ie bine valorificat, fårå excep¡ie, existå o împår¡ire a responsabilitå¡ilor între stat ¿i organiza¡ii. Statul trebuie så asigure o predictibilitate a politicilor fiscale, publice, a bugetårii agriculturii, men¡inerii capacitå¡ilor de investi¡ii în agriculturå, reglementarea func¡ionårii echitabile a lan¡ului agro-alimentar. Organiza¡iile profesionale sunt cele care pot så asigure stabilitatea, continuitatea viziunii de politicå agricolå. Pentru cå, vede¡i, guvernele se schimbå, mai mult sau mai pu¡in repede, iar organiza¡iile profesionale pot asigura un minim fir ro¿u în viziunea privind dezvoltarea agriculturii, dacå fermierii sunt bine organiza¡i ¿i conecta¡i la rela¡ia cu statul”. Ciolo¿ a pledat ¿i pentru un fond mutual de acoperire a riscurilor din agriculturå “gestionat direct de fermieri sau în parteneriat cu statul” - cam ce propune ministrul Chesnoiu prin PNS.

Robert VERESS Profitul Agricol 15/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Salariul minim în agricultur\> 3.000 lei Såptåmâna trecutå, Parlamentul României a adoptat Legea pentru modificarea ¿i completarea Ordonan¡ei de urgen¡å a Guvernului nr.114/2018, prin care se vor acorda facilitå¡i fiscale pentru persoanele ce lucreazå în agriculturå ¿i industrie alimentarå, dupå modelul celor acordate angaja¡ilor din domeniul construc¡iilor.

aferente contribu¡iilor la asigurårile sociale de sånåtate ¿i reducerea cotei contribu¡iei de asiguråri sociale cu 3,75%; salariul de bazå minim brut pe ¡arå garantat în platå va fi de minimum 3.000 lei lunar, fårå a include indemniza¡iile, sporurile ¿i alte adaosuri, pentru un program de lucru în medie de 167 ore pe lunå.

Legea vine în linia angajamentului asumat de cåtre guvernul Ciucå, prin care salariul minim în agriculturå ¿i industrie alimentarå va fi de 3.000 de lei brut, similar celui din sectorul construc¡iilor. Pentru cå, spun ini¡iatorii ei, for¡a de muncå este o problemå serioaså cu care se confruntå agricultura româneascå, iar aceastå modificare legislativå vine så ofere un stimul în vederea påstrårii, ba chiar atragerii de noi angaja¡i.

De asemenea, angaja¡ii vor beneficia de drepturile acordate de sistemul asigurårilor pentru accidente de muncå ¿i boli profesionale, sistemul asigurårilor pentru ¿omaj, inclusiv de concediu ¿i indemniza¡ie de asiguråri sociale de sånåtate, fårå plata de cåtre angajatori a contribu¡iei asiguratorii pentru muncå, iar perioadele lucrate în sectorul agricol vor constitui stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului de indemniza¡ie de ¿omaj ¿i indemniza¡ie pentru incapacitate temporarå de muncå.

Principalele måsuri instituite sunt: scutirea de la plata impozitului pe salariu în cuantum de 10%, de la plå¡ile

Arin DORNEANU

"În toate întâlnirile pe care le-am avut cu reprezentan¡ii fermierilor ¿i operatorilor din industria alimentarå, påstrarea for¡ei de muncå specializate a reprezentat de fiecare datå un punct central al dialogului. Prin adoptarea acestui act normativ, ini¡iat împreunå cu colegii mei parlamentari, venim cu solu¡iile a¿teptate de cei care activeazå în aceste domenii vitale pentru securitatea alimentarå a României.” Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii Profitul Agricol 15/2022

ADM investe¿te în statul Illinois Gigantul ADM a anun¡at cå va investi 300 de milioane de dolari în extinderea produc¡iei ¿i construc¡ia unui centru de cercetare în domeniul proteinelor la fabrica din statul Illinois, SUA. Compania vrea så råspundå cererii globale în cre¿tere pentru proteine alternative ¿i så dubleze capacitatea de produc¡ie pentru proteine din soia. Proiectul va fi finalizat la începutul anului 2025. Rival Ultra, cel mai nou produs iscusit al Alcedo Portofoliul Alcedo s-a mårit prin includerea Rival Ultra, produs formulat de Alchimex, în România, în urma colaborårii cu FMC. Rival Ultra este un erbicid selectiv, sistemic, sulfonilureic, pentru combaterea în postemergen¡å a buruienilor cu frunzå latå din culturile de cereale påioase. Spre deosebire de celelalte produse Rival vândute de Alcedo, aceasta are douå substan¡e active: metsulfuronmetil (143 g/kg) ¿i tribenuron-metil (143 g/kg). Se utilizeazå în tratamente postemergente, din faza de trei frunze ale cerealelor påioase pânå la apari¡ia completå a frunzei stindard. Rota¡ia culturilor dupå Rival Ultra nu este restric¡ionatå. Poate fi amestecat cu alte erbicide ¿i fungicide omologate la cereale påioase. China î¿i propune importuri mai mari de cereale din Rusia Un studiu realizat de Universitatea Chinezå de Agriculturå ¿i publicat de un ziar controlat de Partid propune reducerea importurilor de grâu din Canada ¿i cre¿terea celor din Rusia. Studiul admite cå grâul canadian este ieftin ¿i are o calitate bunå, înså avertizeazå cå Statele Unite au o mare influen¡å politicå asupra Canadei. China importå peste 90% din grâu din Canada, Australia, SUA, Fran¡a ¿i Kazahstan, în timp ce livrårile din Rusia sunt mai pu¡in de 1% din total. Så î¿i pregåteascå Biroul Politic de la Beijing justificarea pentru buna rela¡ie cu Moscova? 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII China continuå achizi¡iile de porumb american Departamentul de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA) a anun¡at a doua achizi¡ie majorå de porumb a Chinei din ultimele såptåmâni. Beijingul a semnat douå contracte pentru livrarea a peste un milion de tone de porumb, din care un sfert acoperå recolta din urmåtorul sezon. Anali¿tii cred cå statul asiatic încearcå în acest fel så¿i asigure aprovizionarea cu cereale, pe fondul invaziei ruse din Ucraina, care a blocat o mare parte din exporturile din bazinul Mårii Negre. China a cumpårat o cantitate record de 8,24 milioane de tone de porumb ucrainean în anul 2021. Bayer închide un nou proces legat de Roundup Grupul Bayer a anun¡at solu¡ionarea amiabilå a unui nou proces legat de efectele cancerigene ale erbicidului Roundup, în schimbul unor despågubiri considerate “rezonabile”. Procesul a fost ini¡iat de un locuitor din ora¿ul Saint Louis (SUA), care sus¡ine cå s-a îmbolnåvit de cancer dupå ce a folosit Roundup în anii ‘90, atunci când lucra pentru primåria localå. Alte persoane s-au alåturat ulterior litigiului ¿i spun cå suferå de un tip de cancer al sângelui cunoscut ca limfomul non-Hodgkin, dupå expunerea la erbicidul dezvoltat ini¡ial de compania Monsanto. Iordania propune construirea de depozite de cereale împreunå cu Israelul Regele Iordaniei, Abdullah II, a propus Israelului un parteneriat pentru construc¡ia unor depozite pentru stocarea de cereale ¿i alte alimente de bazå. Regatul ha¿emit ar vrea constituirea unei rezerve comune din care fiecare stat så se poatå aproviziona în caz de urgen¡å, pe fondul insecuritå¡ii alimentare provocate de råzboiul din Ucraina. Acestui proiect comun fårå precedent dintre statul evreu ¿i regatul arab s-ar putea alåtura mai târziu ¿i Egiptul ¿i Autoritatea Palestinianå, inamici få¡i¿i ai Israelului. 10

Agriventura, expozi]ia agricultorilor din Moldova Asocia¡ia Grânarii din Ia¿i organizeazå, între 30 iunie-2 iulie, o expozi¡ie construitå în jurul culturilor de grâu, floarea-soarelui ¿i porumb, Agriventura. Pe lângå componenta obi¿nuitå, de utilaje agricole, Grânarii vizeazå omagierea satului într-un eveniment cu totul special.

Agriventura, Grânarii nu ¡intesc doar agricultorii, ci vor så atragå la eveniment de la copiii de grådini¡å pânå la seniori. Vizitatorii nu vor plåti taxå de intrare, de¿i s-a luat în considerare ¿i o astfel de op¡iune. “Speråm så devinå o platformå de emula¡ie pentru fermieri, pentru redesenarea pozi¡iei noastre în societate. Dorim ca eforturile noastre så fie cunoscute de cåtre toate categoriile sociale ¿i de vârstå. Vom avea elevi, studen¡i, pe care îi vom invita pentru a se familiariza cu ceea ce facem noi în agriculturå”, anun¡å Emil Bålteanu, pre¿edintele Asocia¡iei Grânarii. “Ne dorim så fie cel mai mare eveniment de acest gen din Moldova. A¿teptåm så vinå 2.000-2.500 de fermieri din zona Moldovei, iar pentru publicul larg a¿teptåm o prezen¡å de 7.000-8.000 de persoane”, adaugå pre¿edintele. Tradi¡ionalele zile ale culturilor se vor organiza în continuare, înså cu participare reduså, a membrilor asocia¡iei. Se vor numi “Zilele recoltei, eveniment Sfatul Grânarii”.

Emil B\lteanu, pre[edintele Asocia]iei Grânarii

La Agriventura, sponsori premium sunt Syngenta, Corteva, Bayer ¿i Agrisol. Invita¡ii au fost trimise încå din luna octombrie ¿i dealerilor de utilaje. Urmeazå ca acum så fie confirmate. “Avem to¡i marii producåtori în portofoliul nostru. Speråm ca ei så råmânå pe pozi¡ia pe care au avut-o în toamnå ¿i så fie prezen¡i alåturi de noi”, spune Bålteanu. Suprafa¡a alocatå târgului de utilaje este de 5 ha. Suprafa¡a totalå a platformei este de aproximativ 200 ha. Pentru fiecare varietate vor expune 8-10 companii. Cu grâu sunt cultivate 25 ha, floarea-soarelui 50 ha, iar porumbul 50 ha. O zi este pentru promovarea satului românesc, una în care så fie promovate valorile folclorului na¡ional ¿i zonal ¿i una pentru tinerii fermieri ¿i fiii de fermieri, în care este posibilå organizarea unui spectacol ¿i poate o discotecå în aer liber.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 15/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Fermierii afgani vor muri de foame dacå nu mai pot cultiva droguri Fermierii afgani spun cå decizia guvernului taliban de interzicere a culturilor de opiu îi låså fårå singura lor surså de venit ¿i nu au nici o alternativå. Talibanii au permis înså fermierilor cå recolteze macul din acest sezon ¿i så-¿i vândå produc¡ia de opiu, pentru care pre¡urile s-au triplat dupå anun¡ul ini¡ial al autoritå¡ilor de la Kabul. Afganistanul asigurå în jur de 80% din exporturile globale de opiu. Nigeria aprobå culturi de test de porumb modificat genetic Nigeria a aprobat culturi de test la scarå na¡ionalå pentru varietatea TELA de porumb modificat genetic, un nou pas spre autorizarea oficialå a semin¡elor. Guvernul spune cå acest tip de porumb îi poate ajuta mai ales pe micii fermieri, care vor avea nevoie de mai pu¡ine insecticide ¿i vor ob¡ine o productivitate mai bunå. Dacå rezultatul testelor va fi pozitiv, un comitet ¿tiin¡ific na¡ional ar putea permite folosirea semin¡elor în urmåtorul sezon agricol. Nigeria a legalizat deja varietå¡i modificate genetic de bumbac ¿i fasole. Egiptul permite importul de grâu din India Egiptul a inclus India pe lista furnizorilor autoriza¡i de grâu, pe fondul eforturilor de a asigura aprovizionarea cu cereale dupå întreruperea importurilor din Rusia ¿i Ucraina. Statul african a cumpårat recent o cantitate importantå de grâu din Fran¡a, dar continuå så caute surse alternative. Egiptul este cel mai mare importator de cereale din lume ¿i oferå popula¡iei fåinå la pre¡uri subven¡ionate. Conform estimårilor oficiale, în jur de 60 de milioane de cetå¡eni depind de acest program de subven¡ii. 12

Rusia distruge rezervele de cereale din Ucraina Uniunea Europeanå a acuzat Rusia cå agraveazå inten¡ionat criza alimentarå globalå prin distrugerea depozitelor de cereale din Ucraina ¿i blocarea exporturilor maritime de alimente. “Ei bombardeazå ora¿ele ucrainene ca så producå foamete în lume. Fac asta prin blocarea exporturilor de grâu ¿i distrugerea silozurilor în care sunt depozitate cerealele”, acuzå Josep Borrell, Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe. Blocul comunitar nu a ajuns înså la un consens privind interzicerea importurilor energetice din Rusia. Måsura este sus¡inutå puternic de mai multe

state, printre care Polonia, Irlanda sau ºårile Baltice, înså Germania, Ungaria ¿i al¡i membri care depind de livrårile ruse¿ti se opun în continuare. Uniunea Europeanå încearcå acum så interzicå doar petrolul rusesc, care este mai u¿or de procurat din alte surse, spre deosebire de gaz, ¿i are ¿i o valoare mai mare. Între timp, ministrul Agriculturii din Ucraina spune cå în jur de 1,25 milioane de tone de cereale ¿i ulei vegetal se aflå pe nave comerciale care nu pot ie¿i din porturi din cauza blocadei impuse de marina ruså.

Danone s-ar cam retrage din Rusia Grupul Danone a anun¡at cå ia în calcul toate op¡iunile pentru opera¡iunile din Rusia, dar nu a luat încå decizia ie¿irii complete de pe pia¡a localå. Comunicatul vine dupå ce o surså neoficialå citatå de agen¡ia Reuters a afirmat cå gigantul francez cautå cea mai bunå cale de ie¿ire din Rusia, dupå ce statele occidentale au impus noi sanc¡iuni economice în urma imaginilor ¿ocante cu atrocitå¡ile comise de solda¡ii lui Putin. “Pozi¡ia companiei Danone cu privire la activitatea din Rusia nu s-a schimbat. Toate op¡iunile sunt analizate ¿i monitorizåm situa¡ia printr-o cooperare strânså cu guvernul francez”, a de-

clarat un purtåtor de cuvânt al producåtorului de lactate. Pia¡a ruså a generat 5% din vânzårile globale ale Danone în anul 2021, iar opera¡iunile din Ucraina aproximativ 1% din vânzåri. Dupå invazia trupelor ruse, Danone a anun¡at cå a suspendat toate investi¡iile din Rusia, dar nu va opri produc¡ia localå pentru cå popula¡ia are nevoie de alimente esen¡iale ¿i produse pentru bebelu¿i. Compania a fost înså acuzatå cå finan¡eazå indirect invazia ordonatå de Putin ¿i este sub o presiune tot mai mare så urmeze exemplul altor corpora¡ii interna¡ionale care au abandonat complet pia¡a ruså.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 15/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

APPR salut\ modificarea legii iriga]iilor [i a legii arendei Asocia¡ia APPR - Mândru cå sunt fermier î¿i manifestå satisfac¡ia fa¡å de evolu¡iile privind douå acte normative esen¡iale pentru cre¿terea rezilien¡ei exploata¡iilor agricole: legea iriga¡iilor ¿i legea arendei. Aflate în stadii diferite în Parlament, prima trimiså la promulgare, iar cealaltå la început de drum printr-o ini¡iativå depuså în data de 13 aprilie, ambele au fost îndelung a¿teptate de fermieri, iar APPR, alåturi de al¡i parteneri din mediul asociativ, s-a implicat activ în ultimii ani în sus¡inerea lor. Amendamentele aprobate de Parlament la Legea îmbunåtå¡irilor funciare nr. 138/2004, sprijinite ¿i de ministrul Adrian Chesnoiu, îndreaptå o veche inechitate, extinzând subven¡ionarea cu pânå la 50% a cheltuielilor cu energia folositå la irigat ¿i pentru fermierii individuali, persoane fizice sau juridice, care au investit în amenajåri locale. Pânå acum, de aceastå facilitate beneficiau doar organiza¡iile de udåtori sau fermele cu acces la re¡eaua na¡ionalå de iriga¡ii. O a doua modificare-cheie este eliminarea condi¡iei care constituia o barierå în calea extinderii iriga¡iilor în foarte multe zone: acordul explicit al proprietarului terenului.

Profitul Agricol 15/2022

Conform amendamentului, autoriza¡ia de construire va putea fi de acum emiså dupå 10 zile calendaristice de la publicarea notificårii inten¡iei de a construi de cåtre de¡inåtorul proiectului, ceea ce rezolvå situa¡iile a numeroase proiecte blocate din cauza faptului cå mo¿tenitorii nu puteau fi contacta¡i. În plus, noua lege a iriga¡iilor prevede ¿i alocåri bugetare consistente, de pânå la 1,5 miliarde euro pânå în 2027, pentru reabilitarea ¿i extinderea infrastructurii principale de iriga¡ii, esen¡ialå în conservarea capacitå¡ii de produc¡ie ¿i combaterea efectelor secetei cu care ¡ara noastrå se confruntå periodic. Cealaltå pieså esen¡ialå pentru construirea unui “cod rural” ca bazå pentru

exploata¡ii agricole viabile o constituie ini¡iativa legislativå pentru modificarea prevederilor referitoare la arendarea terenurilor agricole, prevåzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil. Aceasta intrå în procedura de analizå la Senat, urmând så fie dezbåtutå de Parlamentul României în procedurå de urgen¡å. APPR salutå aceste modificåri legislative, la care a contribuit constructiv în cadrul dialogului civil cu membrii comisiilor de agriculturå ale celor douå camere ale Parlamentului ¿i pe care le considerå vitale pentru cre¿terea capacitå¡ii de produc¡ie a României în paralel cu reducerea riscurilor climatice.

Comunicat

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Fran¡a: pre¡ul grâului FOB chiderea licita¡iilor din 15 aprilie Mo selle a fost de 399 euro/to2022, a fost de 431 dolari/tonå (1.939 lei). A crescut cu 14 do- nå (1.955 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de såptåmâna lari/tonå. trecutå. Principalele destina¡ii ale exPre¡ul grâului FOB Rouen portului: Filipine 65.970 tone, Japonia 59.770 tone, Mexic a fost de 443 euro/tonå (2.171 47.770 tone, Guatemala 43.770 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a. tone ¿i Panama 25.770 tone.

Grâu România FOB Constan¡a 385 euro/t (+15) 1.866 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15.04.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022. ¥n såptåmâna 11 - 15 aprilie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

11.04 393 395 397

12.04 395 397 401

13.04 14.04 15.04 397 407 409 399 409 411 403 411 413 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mai Iulie Sept

11.04 405 415 417

12.04 407 417 423

13.04 419 425 425

14.04 429 430 427

15.04 431 433 430

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 385 dolari/tonå (1.732 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 11.04 Rouen 385 Dunquerque 385 Pallice 385 Creil FOB 383 Moselle FOB 385 Rouen FOB 427

12.04 13.04 389 391 389 391 387 389 385 387 389 393 433 437

Mai Iulie Sept

12.04 379 381 387

13.04 381 383 389

România

14.04 383 385 390

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 15 aprilie 2022, a fost

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 347 euro/tonå (1.700 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 357 euro/tonå (1.749 lei). A crescut cu 10 euro/tonå.

Mai Iulie Sept

12.04 301 299 297

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 11.04 Bordeaux 337 Pallice 333 Rhin FOB 357 Bordeaux FOB 337 Pontivy 347

$/t

13.04 14.04 15.04 305 307 309 303 305 307 301 303 305 euro/t

12.04 13.04 14.04 15.04 339 343 339 341 335 337 339 341 359 361 363 367 339 341 343 347 351 353 355 357

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 439 $/t

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai, este de 331 euro/tonå (1.622 lei), acela¿i pre¡ ca såptåmâna trecutå.

11.04 297 297 295

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în mai 2022, a fost de 343 dolari/t (1.543 lei).

15.04 385 389 391

FOB Constan¡a 341 euro/t (+4) 1.671 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15.04.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna mai 2022 este de 357 euro/t (1.749 lei).

15.04 397 397 398 393 399 443

de 333 dolari/tonå (1.498 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 397 euro/tonå (1.945 lei).

euro/t 14.04 393 393 394 389 395 439

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 11.04 377 379 385

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 15 aprilie 2022, a fost de 341 euro/tonå (1.671 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 367 euro/tonå (1.798 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 305 dolari/tonå (1.372 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 333 $/t

$/t

11.04 12.04 13.04 14.04 15.04 317 315 313 311 305 321 319 317 313 317

Profitul Agricol 15/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 11 - 15 aprilie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 641 dolari/tonå (2.884 lei). A crescut cu 11 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 11 aprilie 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

11.04 609 603 585

12.04 613 607 591

$/t 13.04 615 609 593

14.04 617 611 595

15.04 619 615 597

Orz România FOB Constan¡a 337 euro/t (+ 4) 1.651 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15.04.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

11.04 377 385 377

12.04 385 387 379

13.04 387 390 383

14.04 389 391 385

15.04 393 393 390

389 385

391 393 395 397 389 391 393 395

Sorg

PREºURI 11 - 15.04.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 11 - 15 aprilie 2022, a fost de 327 dolari/tonå (1.471 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 415.770 tone, Germania 57.970 tone, Mexic 57.770 tone, Egipt 51.970 tone, Olanda 47.770 tone.

$/t 641 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 15 aprilie 2022, a fost de 659 dolari/tonå (2.965 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 505 dolari/tonå (2.272 lei), în cre¿tere cu 6 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

11.04 1.597 1.659 1.607

12.04 1.609 1.671 1.609

13.04 1.615 1.673 1.615

14.04 1.617 1.675 1.617

$/t 15.04 1.723 1.679 1.629

FOB-Rouen, a fost de 393 euro/tonå (1.926 lei), mai mare cu 16 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 395 euro/tonå (1.935 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în mai 2022, pre¡ul orzului furajer este 337 dolari/t (1.516 lei), cu 10 dolari/tonå mai mare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 328.570 tone ¿i Japonia 10.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Mai Iulie

11.04 12.04 13.04 14.04 15.04 317 321 323 325 327 321 323 325 327 329

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

11.04 12.04 13.04 14.04 15.04 511 513 515 517 505 507 509 510 511 501

Mai Iulie

Floarea-soarelui

chidere, pe 15 aprilie, a fost de 893 dolari/tonå (4.018 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 970 euro/tonå (4.753 lei). A înregistrat o cre¿tere de 13 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 11 aprilie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2022, este de 875 euro/tonå (4.287 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Mai

$/t

11.04 12.04 13.04 14.04 15.04 875 877 881 885 893

Rapi¡å ¥n såptåmâna 11 - 15 aprilie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 1.007 euro/tonå (4.934 lei). A crescut cu 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 1 aprilie. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 11.04 Rouen 977 Dunquerque 979 Moselle 977

12.04 981 983 981

13.04 983 985 985

14.04 985 987 987

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna mai 2022, a fost de 985 dolari/t (4.432 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

11.04 12.04 13.04 14.04 15.04 Dieppe 957 959 965 967 970

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 990 euro/tonå (4.851 lei), mai mare cu 13 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 1.000 euro/tonå (4.900 lei), mai mare cu 21 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

15.04 990 1.000 1.007

Mai Iulie Sept

11.04 903 875 797

12.04 907 879 799

13.04 909 883 801

14.04 911 885 803

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

431 dolari/t

+ 14

333 dolari/t

+ 12

$/t

11.04 12.04 13.04 14.04 15.04 649 653 655 657 659 647 651 653 655 657

641 dolari/t

+ 11

327 dolari/t

$/t 15.04 913 899 815

+ 10

Profitul Agricol 15/2022

Pre]uri [i pie]e

779 milioane tone de grâu Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 8 aprilie, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Prognozele de mai jos aratå produc¡ia, consumul ¿i stocurile la grâu pentru anul de pia¡å 2021/22.

zia (11 mil. tone), Turcia (9,5 mil. tone), China (9,5 mil. tone), Algeria (8 mil. tone), Bangladesh (7,5 mil. tone), Iran (7 mil. tone), Brazilia (6,5 mil. tone), Filipine (6,3 mil. tone), Japonia (5,4 mil. tone), Mexic (5 mil. tone), Maroc (5 mil. tone), UE (4,5 mil. tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2022, sunt prognozate la 278,5 milioane tone, mai mici cu 3 mil. tone fa¡å de luna trecutå ¿i cu 13 mil. tone fa¡å de anul trecut. ºåri cu stocuri mari: China (142 mil. tone), India (21 mil. tone), SUA (18 mil. tone, mai pu¡in cu 5 mil. tone), Rusia (12 mil. tone, cu 1 mil. tone mai mult), UE (11 mil. tone), Algeria (5) ¿i Iran (5).

Suprafa¡a mondialå cultivatå cu mai mult cu 4,3 mil. tone fa¡å de grâu este estimatå la 222 milioane 2020/21), Iran (12) ¿i Kazahstan (12). hectare, mai mare cu 1 milion de hecMarii consumatori sunt China tare fa¡å de sezonul 2020/21. (147,5 mil. tone), UE (108 mil. tone), Inºårile mari cultivatoare sunt India dia (108 mil. tone), Rusia (42 mil. tone), (31 milioane ha, mai pu¡in cu 1 mil. ha Pakistan (27 mil. tone), Turcia (21 mil. fa¡å de luna trecutå), Rusia (27,6 mili- tone), Egipt (20,5 milioane), Iran (18), oane ha, din care 15,2 mil. ha cu grâu Marea Britanie (15). de toamnå ¿i 12,4 cu grâu de primåºårile mari exportatoare vor fi UE varå), UE (24 milioane ha), China (23,6) (34 mil. tone, mai mult cu 6 mil. de tone ¿i SUA (15). fa¡å de anul trecut), Rusia (33 mil. tone, Produc¡ia medie mondialå este cu 6 mil. tone mai pu¡in decât anul treevaluatå la 3,5 to/ha, egalå cu cea din cut), Australia (27 mil. tone), Ucraina 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la (19, mai mult cu 2 mil. tone), SUA (21,5 hectar sunt Marea Britanie (8 to/ha), mil. tone), Canada (15,5 mil. tone, mai Egipt (6,4 to/ha), UE (6 to/ha), China (6), pu¡in cu 12,2 mil. tone), Argentina (15 Mexic (6), Serbia (5,5), Ucraina (4,5), mil.), India (10), Brazilia (8) ¿i KazahUzbekistan (4), Belarus (3,5), India (3,5), stan (7,4 mil. tone). SUA (3), Pakistan (3), Argentina (3), În topul impor tatorilor råmâne Brazilia (3), Rusia (2,7) ¿i Canada (2,3). Egiptul (12 mil. tone), urmat de Indoneºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (138 milioane tone, cu 12 mil. Evolu]ia pre]ului la licita]iile de export FOB, în perioada 6 aprilie 2021 - 6 aprilie 2022 tone mai mult decât în 2020/21), China (137 milioane tone), India (109 mil. tone, mai mult cu 2 mil. de tone fa¡å de luna trecutå), Rusia (75 mil. tone, mai pu¡in cu 10 mil. de tone fa¡å de estimarea din iunie), SUA (45, în scådere cu 5 mil. tone), Australia (36, mai mult cu 3 mil. de tone), Ucraina (33 milioane tone, cu 7,5 milioane mai mult decât în 2020/21), Pakistan (27), Canada (21 mil. tone, mai pu¡in cu 13,5 mil. tone), Argentina (21, în cre¿tere cu 3,5 mil. tone), Turcia (16), Marea Britanie (14, ¥n ultima lunå, pre¡urile mondiale la grâu pentru marii exportatori au scåzut, deoarece pie¡ele s-au stabilizat oarecum dupå invazia Rusiei în Ucraina. Astfel, cota¡iile canadiene au înregistrat o scådere de 35 dolari/tonå, ajungând la 453 dolari/tonå, iar în ArProfitul Agricol 15/2022

gentina au scåzut cu 29 dolari/tonå ¿i au ajuns la 396 dolari/tonå. Cota¡iile din SUA au scåzut cu 58 de dolari/tonå, ¿i au ajuns la 481 dolari/tonå. Doar în Australia pre¡ul grâului a crescut cu 36 dolari/tonå, la 431 dolari/tonå, din cauza cererii puter-

Produc¡ia mondialå va fi de 779 milioane tone, mai mare cu 2,6 milioane tone fa¡å de cea din sezonul 2020/21.

nice, în special de pe pie¡ele din Africa Subsaharianå ¿i Asia de Sud-Est. ¥n UE, pre¡ul grâului a scåzut cu 45 dolari/tonå ¿i a ajuns la 415 dolari/tonå. ¥n bazinul Mårii Negre pre¡ul a scåzut cu 10 dolari/tonå, atingând 395 dolari/tonå. 17

Pre]uri [i pie]e

1,2 miliarde tone de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial va fi de 204 milioane hectare, mai mare cu 5 mil. ha fa¡å de cea din sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt China (43 milioane ha, mai mult cu 2 mil. de ha), SUA (34,6 milioane ha, cu 1 mil. ha mai mult decât în 2020/21), Brazilia (21), India (10), UE (9,2), Mexic (7,2), Argentina (7), Nigeria (6), Ucraina (5,5), Indonezia (3,6) ¿i Rusia (2,9). Produc¡ia medie mondialå pentru 2021/22 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 12 tone/ha, SUA (11 tone/ha), Canada (10 tone/ha), Egipt (8), Ucraina (8), Argentina (7,6), UE (7,5), China (6), Brazilia (5,5), Africa de Sud (5,4) ¿i Fed. Ruså (5,2). ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (384 milioane tone, mai mare cu 25,5 mil. de tone fa¡å de anul trecut), China (272,5 milioane tone, mai mare cu 12 mil. tone fa¡å de anul trecut), Brazilia (116 milioane tone, mai mare cu 29 mil. de tone), UE (70 milioane tone, cu 3,4 mil. tone mai mult fa¡å de 2020/21), Argentina (53, mai mare cu 1 mil. de tone fa¡å de luna trecutå), Ucraina (42 milioane tone, cu 12 mil. tone mai mult decât anul trecut), India (32,5 mil. t. mai mult cu 1 mil. de tone fa¡å de estimarea din martie), Mexic (28 mil. t), Africa de Sud (16 mil. ¥n raportul din luna aprilie, estimårile anali¿tilor USDA indicå o cre¿tere a produc¡iei mondiale de porumb, datoritå recoltelor mari din Brazilia, Uniunea Europeanå, Indonezia ¿i Pakistan. Comer¡ul mondial a scåzut, urmare a reducerii exporturilor din Serbia ¿i Ucraina, din cauza råzboiului. Exporturi ceva mai mari au fost în Brazilia, Canada ¿i India. 18

Produc¡ia mondialå va atinge 1,2 miliarde tone, mai mare cu 83 milioane tone fa¡å de anul de pia¡å 2020/21. t), Fed. Ruså (15 mil. t, mai mare cu 1 mil. de tone fa¡å anul trecut), Canada (14 mil. t), Nigeria (11,6). ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (316 milioane tone), China (291 mil. tone), UE (80 milioane), Brazilia (73), Mexic (44), India (29), Canada (17), Egipt (16), Vietnam (16), Japonia (16), Argentina (14), Indonezia (14), Africa de Sud (13), Coreea de Sud (12), Nigeria (12). ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 63,5 milioane tone de porumb, ur¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a crescut cu 15 de cen¡i, pânå la 5,80 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). La licita¡iile din luna martie, ofertele exportatorilor au atins apogeul, apoi au scåzut. Råzboiul din Ucraina a împiedicat exporturile de cereale la Marea Neagrå ¿i câteva såptåmâni nu au fost publicate ofertele.

mate de Argentina (42,5 mil. tone), Brazilia, cu 34 milioane tone, Ucraina (23 mil. tone, mai pu¡in cu 4 mil. tone fa¡å de luna trecutå), UE (5 milioane tone), Fed. Ruså (4,5 milioane tone) ¿i Africa de Sud (3, 5 mil. tone). La importatori, pe primul loc este China (23 mil. tone), urmeazå Mexic (17 mil. tone), Japonia (16 milioane tone), UE (15 milioane tone), Coreea de Sud (12 mil. tone), Vietnam (11,5 mil. tone), Egipt (10 mil. tone), Iran (8 mil. tone) ¿i Algeria (5). Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 305 milioane tone, cu 13 milioane tone mai mari decât în anul de pia¡å 2020/21.

pagini structurate de Marilena R|DUCU Dupå ce au ajuns la 375 dolari/tonå, sus¡inute de cererea puternicå, cota¡iile din SUA au scåzut, ¿i au închis la 355 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a scåzut cu 34 dolari/tonå, la 309 dolari/tonå. ¥n Brazilia înså, pre¡ul a crescut cu 7 dolari/tonå, la 356 dolari/tonå, datoritå prespectivelor bune pentru cultura de safrinha.

Profitul Agricol 15/2022

CULTURI Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2021/2022

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.793 milioane tone, cu 71 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2020/21. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.501 milioane tone, cu 65 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 513 de milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 4 mil. de tone fa¡å de 2020/21. Sorgul va ajunge la 65 milioane tone, cu 4 milioane mai mult ca în 2020/21. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 145 milioane tone, mai micå cu 15 milioane tone fa¡å de cea din 2020/21. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 599 milioane tone, cu 6 milioane mai pu¡in fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 351 milioane tone, cu 17 milioane mai micå decât în 2020/21. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 71 milioane tone, cu 2 milioane tone mai micå decât în 2020/21.

VEGETALE Crede, dar cerceteaz\ dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Nu ¿tiu dacå încrederea “oarbå”în consultan¡i, în tipåriturile de specialitate din stråinåtate sau în distribuitorii de inputuri “secundare” (care încå nu sunt foarte bine cunoscute de fermieri, cum ar fi îngrå¿åmintele foliare ¿i lichide, biostimulatorii) îi poate ajuta pe ace¿tia så-¿i optimizeze semnificativ tehnologiile. În schimb, testarea în ferma proprie este obligatorie pentru a nu fi afectat financiar de situa¡ii accidentale precum cea din acest an, cu un mare dezechilibru între costul îngrå¿åmintelor ¿i cel al produc¡iei agricole. Deocamdatå singura solu¡ie pe care o au fermierii så-¿i optimizeze tehnologiile este så încerce în ferma proprie tehnologiile inovatoare care li se par potrivite. Så verifice pe suprafe¡e mici în ferma proprie prin metoda testelor în benzi, solu¡ia tehnicå aleaså. În aceste

experien¡e în condi¡ii de produc¡ie se folose¿te noua tehnologie pe o bandå de o lå¡ime egalå cu un multiplu al lå¡imii combinei cu care se recolteazå. Se poate lucra ¿i în repeti¡ii. Ar putea avea rezultate diferite fa¡å de speciali¿tii Institutului Arvalis, care au urmåtoarele opinii: În func¡ie de raportul dintre pre¡ul porumbului/costul kilogramului N s.a. se poate reduce doza de azot cu 1530 kg N/ha fa¡å de doza utilizatå într-un an “normal”. Azotul aplicat foliar nu este mai bine utilizat de cåtre plante decât azotatul de amoniu granulat, mai ales la ultima frac¡ie. Doza N aplicatå foliar nu trebuie så depå¿eascå 20 kg N/ha, pentrua evita arsurile de pe frunze. Aporturile de nutrien¡i din îngrå¿åmintele foliare sunt în unele cazuri nesemnificative în raport cu nevoile culturii.

1. 2. 3.

Floarea-soarelui va ajunge la 57 milioane tone, mai mare cu 8 mil. de tone fa¡å de cea din 2020/21. Produc¡ia de arahide este estimatå la 51 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mare decât în 2020/21. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 120 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 8 aprilie 2022. 20

Profitul Agricol 15/2022

CULTURI VEGETALE

În mai pu¡in de o lunå, vom vedea rapi¡a înfloritå - cadrul perfect pentru fotografii memorabile. Dar, ca acest lucru så fie posibil, în aceastå perioadå trebuie så acordåm aten¡ie sporitå dåunåtorilor de sezon: gårgåri¡a tulpinilor de rapi¡å (Ceutorhynchus napi) ¿i gândacul lucios (Meligethes aeneus).

Efectele negative ale atacurilor Cu siguran¡å majoritatea fermierilor îi ¿tiu, pentru cå s-au confruntat cel pu¡in o datå cu daunele provocate de aceste insecte din clasa coleopterelor. Larvele de Ceutorhynchus napi se instaleazå în interiorul tulpinilor, pe care le rod ¿i, drept urmare, planta se frânge, iar elementele de produc¡ie devin ¿i¿tave (goale). Mai mult, planta devine sensibilå ¿i la boli. Referitor la Meligethes aeneus, acesta perforeazå bobocii, pe care îi colonizeazå în vederea depunerii ouålor. Atât larvele, cât ¿i adul¡ii se hrånesc cu organele florale ale plantei, limitând capacitatea acesteia de a forma silicve ¿i generând rezultate slabe ale produc¡iei.

Imidan - un produs foarte bun, disponibil chiar acum Situa¡ia generalå actualå, în care sunt retrase de pe pia¡å substan¡e active de notorietate, pune fermierii în fa¡a unor situa¡ii dificile. Pe de o parte, obiectivele principale sunt protec¡ia culturii împotriva dåunåtorilor ¿i planificarea poten¡ialului de produc¡ie. Pe de cealaltå parte, op¡iunile din ce în ce mai 22

Larve de Meligethes aeneus

limitate de produse chimice care så performeze în fa¡a atacurilor agresive ale dåunåtorilor (¿i nu numai) le îngreuneazå alegerile. Vestea bunå este cå acum încå mai pot opta pentru un produs cu eficacitate totalå asupra insectelor: Imidan, cu un con¡inut ridicat de fosmet (400 g/kg), singura substan¡å activå din grupa organo-fosforicå cu aplicabilitate la rapi¡å. Se prezintå sub formå de granule dispersabile în apå, care ac¡ioneazå prin contact ¿i ingestie, cu efect rapid ¿i total. Momentul de aplicare este un beneficiu în plus, deoarece produsul este recomandat pânå la apari¡ia primelor flori, adicå în perioada în care entomofauna utilå (albinele) nu este încå activå în câmp.

Un pH optim pentru controlul total al insectelor Produsul atinge cote maxime de reu¿itå atunci când nivelul pH-ului din solu¡ia de tratare este între 5,5 ¿i 6. În acest sens, utilizarea partenerilor din gama Wuxal este bine-venitå, deoarece ace¿tia, pe lângå alte beneficii, au ¿i rolul de corectori ai pH-ului.

Larve de Ceutorhynchus napi

Modul de aplicare a insecticidului Imidan Produsul poate fi aplicat de la BBCH 31 (începutul alungirii tulpinii), înså nu mai târziu de BBCH59 (bobocul galben), datoritå faptului cå nu este selectiv. Se recomandå unul sau douå tratamente, în func¡ie de intensitatea atacurilor, în dozå de 1,5 kg/ha cu un volum de apå de 100 - 300 l/ha, cu un interval de cel pu¡in 7 zile între aplicåri.

Cel mai des întâlnite combina¡ii sunt cele care includ: - Wuxal pH Optim, corector de pH, care garanteazå un randament ridicat al insecticidului Imidan ¿i care, în acela¿i timp, conduce la o absorb¡ie îmbunåtå¡itå a nutrien¡ilor în plantå ¿i reduce duritatea apei; - Wuxal Boron Plus, fertilizant foliar pe bazå de acid boric 100% asimilabil ¿i disponibil plantei, ce spore¿te eficacitatea insecticidului Imidan ¿i are avantajul cå poate fi aplicat în apå cu duritatea de pânå la 40 dH (grade de apå durå). Kwizda Agro România Profitul Agricol 15/2022

Sursa foto> Dreamstime

Cum elimin\m inamicii de sezon la rapi]\

CULTURI VEGETALE

Rezisten]a la grindin\ Dumitru Manole din Amzacea, Constan¡a, pre¿edintele Asocia¡iei pentru cultura Florii-Soarelui a realizat un studiu privind rezisten¡a la grindinå a hibrizilor de floarea-soarelui ¿i de sorg.

nul trecut, pe 11 iunie, în platforma de prezentare Sport Agra din Amzacea, administratå de Dumitru Manole, pårea cå lucrurile se îndreaptå în direc¡ia profitabilå. Culturile (23 de hibrizi de floareasoarelui ¿i 12 de sorg) se prezentau minunat, floarea fiind deja în 12-14 frunze. O furtunå cu grindinå, precipita¡ii de 71 de l/mp în 35 de minute, cu totul 75 l/mp în 75 de minute, ¿i câmpul aråta ca ¿i când ar fi fost bombardat. Plantele distruse, platforma compromiså. Pe 15 iunie, dupå ce mai cåzuserå încå 56 de litri în douå zile, se acumulase prea multå umiditate în sol pentru a putea fi întoarse culturile afectate. Aceasta a fost ¿ansa lui Manole, care a transformat accidentul într-un obiect de cercetare. Fiindcå, dupå alte câteva zile, a observat cå plantele de sorg încep så-¿i revinå, acela¿i lucru petrecându-se cu patru hibrizi de floare. Pe 19 ¿i 20 august, zilele în care Manole a organizat, la Constan¡a, prima edi¡ie a conferin¡ei interna¡ionale a florii-soarelui, culturile erau deja mult diferite fa¡å de cum se prezentaserå cu douå luni în urmå. În cazul sorgului nici nu se putea spune cå plantele trecuserå printr-un ¿oc aproape fatal.

Floarea-soarelui nu a ie¿it prea bine prin grindinå Doar 12 hibrizi de floare din 23 au reu¿it så supravie¡uiascå, dând pro24

duc¡ii între 587 kg/ha (hibrid RA8125647 CL) ¿i 2232 kg/ ha (ES Anthemis CLP). 6 dintre cei 12 au dat produc¡ii de sub 1.000 de kg/ha. Rezisten¡i la grindinå ¿i foarte rezisten¡i pot fi socoti¡i Genesis CLP - 1.160 kg/ha, HS8566 CL - 1.313 kg/ha, Onestar CLP - 1.339 kg/ha, FD20CL79 1.628 kg/ha, Aluris CLP - 2.099 kg/ha ¿i pomenitul campion Anthemis.

Rezultatele la sorg Rezultatele de la sorg sunt cu adevårat spectaculoase, comparabile cu cele din câmpurile neafectate de grindinå. Astfel, produc¡iile variazå între 6.339 kg/ha, în cazul hibridului Arabesk, ¿i 7.500 kg/ha, în cazul hibridului Huggo. Al¡i doi hibrizi, Anggy ¿i Alize 2, au dat 7.410 kg/ha. Manole face o compara¡ie cu anul 2019, când zona a fost afectatå de secetå. Nu chiar ca cea din 2020, totu¿i destul de semnificativå. Atunci, hibridul Foehn, de pildå, a dat o produc¡ie superioarå, de 6.907 kg/ha, fa¡å de 6.428 kg/ha dupå grindinå. Înså lucrurile stau invers în cazul hibrizilor Alize 1, cu 6.844 kg ha dupå secetå, 7.053 kg/ha dupå grindinå, ¿i mai ales Alize 2 cu 5.513 vs 7.410 kg/ha sau Anggy, cu 6.273 vs 7.410 kg/ha.

Prin raportare la produc¡ia medie pe ha înregistratå în sezonul precedent, în jude¡ul Constan¡a, de 3.003 kg/ha, respectiv la pre¡ul de 670 dolari/t de floare (CPT Constan¡a, 26 octombrie 2021), Manole a calculat cå cei 12 hibrizi supravie¡uitori au înregistrat pierderi de randamente în urma grindinei între 516 dolari/t, în cazul lui Anthemis, ¿i 1.618 dolari/t, în cazul RA8125647. Dar e foarte probabil ca cel pu¡in Aluris ¿i Arthemis så fi dat, totu¿i, produc¡ii profitabile, raportate la cheltuieli. Cel mai bine s-au comportat hibrizii cu plantele mai pu¡in defoliate ¿i råmase în picioare. De asemenea, plantele de floarea-soarelui mai avansate în vegeta¡ie au fost mai pu¡in afectate de grindinå ¿i furtunå în compara¡ie cu plantele mai tinere.

Robert VERESS Profitul Agricol 15/2022

CULTURI VEGETALE

Tanymecus este o problem\, chiar [i cu derogare

Chiar dacå au primit derogare ¿i au utilizat såmân¡å tratatå cu neonicotinoide, prezen¡a dåunåtorului problemå Tanymecus dilaticollis se face sim¡itå chiar ¿i în solele în care porumbul ¿i floarea-soarelui nu au råsårit.

Silviu Mihai, pre¿edinte al ACCPT Ialomi¡a, nu se a¿tepta så fie o invazie atât de mare de Tanymecus în câmp. Crede cå dåunåtorul a fost favorizat de iarna blândå. Solele de grâu au fost atacate, pe margini. Împreunå cu APPR se vor face determinåri privind activitatea dåunåtorului atât în loturi realizate cu såmân¡å tratatå, cât ¿i în unele cu såmân¡å netratatå. Silviu Mihai inten¡iona ca la erbicidarea porumbului så utilizeze ¿i un insecticid, Lamdex Xtra, astfel încât, pânå la råsårirea porumbului, så se reducå popula¡ia. Va face o trecere pe toatå suprafa¡a, pentru a surprinde dåunåtorul în activitate. Are 500 ha cu porumb ¿i 100 cu floarea-soarelui, ce a avut premergåtoare porumbul. Nici în ferma pre¿edintelui APPR, Nicolae Sitaru, porumbul nu a råsårit, dar dåunåtorul este “din bel¿ug”, peste tot, cu activitate diferitå de la o orå sau alta. Nu a stabilit cu ce produs îl va combate. Remarcå faptul cå tratamentele sunt fåcute într-o perioadå în care în fermå oricum sunt multe activitå¡i.

Monoculturå de porumb, cel mult trei ani Consultantul Aurel Bunea remarcå faptul cå Tanymecus dilaticolis a început 26

"Nu recomand nimånui så cultive porumb mai mult de trei ani pe aceea¿i solå" Aurel Bunea

så facå probleme mai grave în fermele în care existå monoculturå de porumb timp de mai mult de trei ani, în general ferme cu zone favorabile pentru porumb, “în baltå” sau cu sisteme de iriga¡ii. Då exemplu o fermå cu peste o mie de hectare irigate în Cålåra¿i în care se for¡eazå rota¡ia ¿i fermierul e nevoit så stea cu MET-ul la capåtul rândului. “La patru adul¡i pe plantå, chiar dacå såmân¡a a fost tratatå, planta este grav afectatå”, explicå agronomul. Anul trecut a fåcut ¿i ¿ase treceri în unele zone. Pericolul cel mai mare a fost unde dåunåtorul a migrat din culturile de cereale påioase, semånate dupå porumb. Resturile vegetale au asigurat hrana dåunåtorului, iar påioasele i-au diversificat meniul. Pe o lå¡ime de douå benzi de 36 m, din vecinåtatea acestor loturi, se impun tratamente, chiar dacå nu s-a fåcut monoculturå. La Giurgiu, în baltå, într-o altå fermå pentru care acordå consultan¡å s-a adoptat un sistem de rota¡ie cu trei ani de porumb ¿i un an de soia. Densitatea

este de sub patru indivizi/mp. Tanymecus se gåse¿te ¿i în cultura de rapi¡å. Fiind toamna lungå, unii fermieri au semånat rapi¡a dupå porumb. Pentru tratamente de corec¡ie, în vegeta¡ie considerå cå cel mai indicat este så se utilizeze un produs ce are ¿i efect repelent. O altå observa¡ie a sa se referå la utilizarea unei doze reduse de apå, de exemplu de 100 l/ha, ¿i o agitare bunå a solu¡iei de stropire. Bunea considerå cå cea mai bunå combatere se realizeazå atunci când se realizeazå vapori ce coboarå încet la suprafa¡a påmântului, fapt ce duce la o cre¿tere a eficien¡ei, deoarece este necesar ca tratamentul så surprindå dåunåtorul la suprafa¡å. Substan¡e care combat dåunåtorul sunt mai multe: acetamiprid, deltametrinul, lambda - cihalotrinul, cipermetrin. Unele sunt înså omologate pentru alte culturi.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 15/2022

CULTURI VEGETALE

Corteva a deschis primul s\u centru din UE

Centrul Corteva din Aussone, Fran¡a, este primul din Europa al companiei. Echipa de acolo se va concentra pe dezvoltarea serviciilor, cu investi¡ii solide în cercetare, ca parte a noilor solu¡ii de tratare a semin¡elor ce vor ajuta producåtorii så facå fa¡å provocårilor unui sector agricol aflat într-o continuå schimbare.

Abreviat CSAT (de la Center for Seed Applied Technologies, în traducere Centrul pentru tehnologii aplicate semin¡elor), serve¿te drept laborator, centru de testare ¿i sta¡ie de tratare, cu procese riguroase în descoperirea, formularea ¿i testarea în condi¡ii reale a tehnologiilor specifice semin¡elor.

Acest proces asigurå protec¡ia plantelor prin tratamentul aplicat semin¡ei, solu¡ie eficientå la provocårile întâmpinate de agricultori ¿i care, simultan, livreazå valoare. CSAT va colabora cu parteneri de afaceri pentru a furniza servicii ¿i teste care pot ajuta la îmbunåtå¡irea calitå¡ii tratamentelor aplicate semin¡elor. Corteva Agriscience a investit aproape 6 milioane de euro în acest proiect, ca parte a eforturilor de a consolida oferta pe segmentul de semin¡e. “Suntem o companie care se axeazå pe cei care produc ¿i pe cei care consumå, iar acest centru îi va ajuta pe fermieri så-¿i sporeascå productivitatea ¿i så satisfacå cerin¡ele consumatorilor pentru o agriculturå sustenabilå”, declara pre¿edintele Corteva Europa. Compania oferå în acela¿i timp o serie de solu¡ii care implicå tratarea semin¡elor, inclusiv Lumiposa ¿i Lumivia pentru tratamentul cu insecticid, Lumisena ¿i Lumiflex pentru tratamentul fungicid ¿i Lumidapt, un nutrient de cre¿tere aplicat direct semin¡elor.

Racheti[tii se preg\tesc de trageri contra grindinei La jumåtatea lunii aprilie s-a deschis sezonul de combatere a cåderilor de grindinå. Cele 6 Unitå¡i opera¡ionale din cadrul Sistemului na¡ional antigrindinå ¿i de cre¿tere a precipita¡iilor (SNACP) au fost pregåtite pentru realizarea interven¡iilor în atmosferå în scopul reducerii riscurilor de fenomene meteorologice periculoase, anun¡å Ministerul Agriculturii. Sezonul se va închide pe 15 octombrie. Teoretic, anul acesta Unitå¡ile de Combatere a Cåderilor de Grindinå 28

vor proteja o suprafa¡å de cca. 2,2 milioane de hectare. Comunicatul oficial nu uitå så sublinieze cå, în ultimii ani, suprafa¡a pro-

tejatå a crescut constant, de la 116.000 de hectare, în anul 2015, la peste 1,5 milioane, în anul 2021. Iar anul acesta sunt perspective pentru a depå¿i 2,3 milioane de hectare. Sistemul na¡ional nu are în acest moment capacitå¡i de interven¡ie la nivelul întregii ¡åri, ci doar în câteva zone, mai des afectate. Asta nu înseamnå cå nu proiecteazå hår¡i frumoase ¿i oficialii nu vorbesc de conectare transfrontalierå, så combatem probabil grindina ¿i la bulgari. pagin\ de

Arin DORNEANU Profitul Agricol 15/2022

CULTURI VEGETALE

R\zboiul din Ucraina influen]eaz\ campania de prim\var\ Råzboiul dintre Rusia ¿i Ucraina are o influen¡å directå asupra campaniei de primåvarå, la cooperativa Trei Spice Manu din comuna Tâmna, jude¡ul Mehedin¡i, din cauza pre¡urilor exorbitante la îngrå¿åminte ¿i la motorinå.

Inginerul Cåtålin Prunå, ¿eful fermei, a explicat: “Pre¡urile mai mari de aproape cinci ori la îngrå¿åminte ne afecteazå foarte mult, în primul rând, fiindcå acestea veneau din partea sovieticå, în România. Am prins uree ¿i cu 4.700 lei ¿i cu peste 5.000 de lei, iar complexul sare de 5.000 de lei. Raportat la acestea, la vara, ar trebui så vindem grâul cu 1.500 lei tonå. Acum e 1.100 lei - 1.200 lei ¿i e pu¡in”. În aceastå conjuncturå, inginerul Prunå sperå så prå¿eascå toatå suprafa¡a cultivatå cu porumb. De aceea a achizi¡ionat încå o prå¿itoare pe 8 rânduri. Astfel, va încerca så facå economie la îngrå¿åminte, fiindcå înainte ajungeau ¿i între rânduri ¿i nu era în regulå. Råzboiul din Ucraina a produs o scumpire exageratå. Acum, cu noua prå¿itoare, sperå cå va face economii. E o solu¡ie la risipa de inputuri. Cooperativa Trei Spice avea însåmân¡ate 260 de ha de floarea-soarelui, în prima decadå a lunii aprilie, din cele 500 ha prevåzute, pentru 2022. Pe cele 100 de ha la porumb, semånatul încå nu a început. Se a¿teaptå o cre¿tere a temperaturilor. “Porumbul va fi semånat pe la mijlocul lunii aprilie, când se va mai încålzi vremea. Planta are nevoie de mai multå cåldurå decât floarea”, spune ing. 30

Ing. C\t\lin Prun\

Prunå. Anul acesta a reu¿it så însåmân¡eze ¿i 100 ha de mazåre, care a ¿i råsårit. Culturå de grâu deja a fost erbicidatå cu Floramix ¿i urmeazå tratamentul T1 cu fungicidul Tuist Plus de la Agricover. Va urma o dozå de Cyperfor, un insecticid de contact, apoi un foliar, Folic Universal, de la Agrii. Aminoacizii vor fi da¡i numai pe cele peste 200 de ha de grâu de såmân¡a. Tehnologia de pregåtire a patului germinativ a fost la fel ¿i la porumb ¿i la floarea-soarelui. Aråtura a fost fåcutå la 35 cm din toamnå, iar în primåvarå, a fost o trecere superficialå cu combinatorul, pentru a nu se pierde umiditatea din sol. La semånat va fi adåugatå o dozå de 200 de complex 20.20.0. Erbicidarea o va aplica numai în vegeta¡ie. La floarea-soarelui ¿i la porumb, utilizeazå numai hibrizi timpurii, fiindcå oferå mai multå siguran¡å, dat fiind violen¡a schimbårilor climatice. La floare, Suimiko de la Syngenta - o tehnologie tolerantå la erbicidul Expres, Tango, de la Biocrop, Helasol, de la Donau Saat, ¿i încå un hibrid de la Limagrain. La porumb anul acesta va

folosi Zefir de la Syngenta ¿i încå un hibrid de la Bayer Dekalb. La mazåre, Salamanca de la Saaten-Union ¿i un soi adus din Serbia. “Noi tot speråm så plouå în continuare, fiindcå un sistem de iriga¡ie nu se poate construi în zonå. Tot jude¡ul Mehedin¡i suferå din cauza lipsei iriga¡iilor. Cu agriculturå chiar mergi la noroc, mai ales de când a început råzboiul la grani¡a României ¿i pre¡urile la imputuri au luat-o razna. Zilnic apare o scumpire. Nu mai ¿tii cum så faci, ba motorinå, ba îngrå¿åmintele, ba erbicidele. Avem douå speran¡e: så ¡inå ploile ¿i situa¡ia så revinå la normal, ca înainte de începerea råzboiului din Ucraina”, spune ing. Cåtålin Prunå. Toatå produc¡ia de cereale de anul trecut a fost vândutå. “Så vedem ce pre¡uri vor fi la varå, dacå ne vor avantaja sau vom lucra în pierdere. Nu avem niciun contract future. Mi-a fost fricå så închei, din cauza secetei”, a subliniat ing. Cåtålin Prunå.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 15/2022

CULTURI VEGETALE

Balint Petrescu mizeaz\ pe porumb Pentru a respecta rota¡ia culturilor, cel pu¡in trei ani, Balint Petrescu, producåtor ¿i dealer de cereale ¿i îngrå¿åminte din Peciu Nou, jude¡ul Timi¿, nu va cultiva floarea-soarelui. De aceea, în anul 2022, el a mizat pe porumb.

“

Am avut floare ¿i acum trebuie så respect rota¡ia culturilor. În plus, mizez pe porumb, fiindcå e la mare cåutare la nivel mondial ¿i se vinde la un pre¡ foarte bun. Numai chinezii au cumpårat de la americani un milion de tone ¿i se cere în continuare pe pia¡å”, î¿i explicå Balind Petrescu strategia. Tona de porumb în Timi¿ se vinde cu 1.400 lei - 1.500 lei, chiar el a vândut la acest pre¡, spune Petrescu. Pânå în decembrie 2021, a vândut ce a achizi¡ionat, anul trecut, la recoltare la un nivel bun, apoi a achizi¡ionat alte cantitå¡i de cereale de la fermieri. De aceea 2021 a fost un an bun, fårå pierderi, pentru el. A reu¿it så valorifice în jur de 20.000 de tone de cereale, inclusiv floarea-soarelui. O parte a ajuns la Comtim ¿i la Boromir. “Dacå ve¡i consuma halva, ve¡i mânca ¿i din floarea mea”, spune fermierul. Rapi¡a a dat-o cu 560 euro/tonå, iar acum a ajuns la 900 euro. Din aceastå privin¡å, 2022 nu a început råu, dar dacå vor ¡ine ploile, care au început, atunci va fi ¿i mai bine. Din påcate, el nu poate încheia contracte forward din cauza pre¡urile extrem de volatile. Nu are o idee preciså cum vor evolua cerealele. Cauza tuturor incertitudinilor o reprezintå råzboiul. “În 2022, totul va depinde de capacitatea fermierilor ucraineni de a reu¿i så 32

facå agriculturå, så semene ¿i så recolteze. Dacå va fi blocaj în Ucraina ¿i în Rusia, efectele se vor sim¡i la nivel mondial. To¡i vom suferi, dacå råzboiul nu se încheie sau nu vom suferi dacå se va sfâr¿i. Tråim într-o pia¡å globalizatå. Dacå o za a lan¡ului s-a rupt, toatå re¡eaua are de suferit. Asta e drama. Nu ne mai putem baza numai pe parcela noastrå. E un cerc vicios din care nu putem ie¿i fårå suferin¡å. To¡i depindem de to¡i. Dacå e rånit unul, suportå to¡i”. În 2022, dealerul a reu¿it så vândå numai 3.500 - 4.000 de tone de cereale, dar banii îi va primi când fermerii vor recolta, la varå, ¿i î¿i vor vinde produc¡ia. Acum, el numai a bågat bani.

O anomalie a pie¡ei O altå anomalie a pie¡ei, provocatå de råzboiul din Ucraina, este faptul cå îngrå¿åmintele s-au scumpit mult mai mult decât pre¡ul la grâu, cu efect direct asupra agriculturii. Pre¡ul la tona de îngrå¿åminte a crescut de aproape cinci ori. Balint Petrescu a explicat: “Grâul sa scumpit numai o datå. De la 900 lei tonå, a ajuns la 1.400 lei. Nu e propor¡ional cu majorårile la motorinå ¿i îngrå¿åminte. Cel mai dramatic e cå, dacå nu dai îngrå¿åminte culturilor, nu faci produc¡ie. În aceste condi¡ii, astfel de anomalii ale pie¡ei îi pot aduce unui fer-

mier o pierdere ¿i de 30%. O ¿anså au avut fermierii care ¿i-au achizi¡ionat îngrå¿åmintele în toamnå, când pre¡ul nu crescuse în mod aberant, iar în raport cu cel al grâului era echilibrat. Cine ar fi bånuit cå pia¡a se va dezechilibra într-o a¿a manierå”. Cum rezistå Balint Petrescu? Are capacitå¡i de depozitare ¿i a avut marfå luatå din 2021, când nu crescuserå pre¡urile. Asta l-a avantajat mult ¿i a reu¿it så înceapå campania de toamnå ¿i de primåvarå în condi¡ii bune, fårå dezechilibre. A avut rapi¡å, floareasoarelui ¿i grâu, ¿i porumb, în depozite. “Am capacitate de depozitare. Asta e ¿ansa mea. Deocamdatå. Ce se întâmplå oare cu cei care nu au condi¡ii de depozitare? Vom vedea ce va fi la varå. Dacå nu vin ploile, vor fi probleme. Ploaia este speran¡a fermierului român, în lipsa iriga¡iilor. Totu¿i nu trebuie så uitåm un lucru: omul va avea întotdeauna nevoie de hranå, de aceea agricultura va fi un domeniu profitabil, indiferent de câte råzboaie vor fi”. Cu campania de primåvarå e în program. A pregåtit terenul ¿i urmeazå semånatul porumbului. A preferat så mai a¿tepte câteva zile, så se mai încålzeascå vremea.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 15/2022

CULTURI VEGETALE

Cum ob]inem un plus de produc]ie Pandemia, urmatå de conflictul de la grani¡a ¡årii ne-au adus în postura de a revaloriza hrana ¿i pe cei care o produc. Agricultorii au redevenit un segment care prime¿te aten¡ie ¿i, implicit, i se cere performan¡å. Kwizda Agro Romania, prin parteneriatul cu fermierii, oferå solu¡ii tehnologice moderne, performante, pe måsura noilor provocåri.

Amalgerol Essence este un biostimulator 100% natural, cu un con¡inut bogat de carbon, azot ¿i potasiu (toate de naturå organicå), aminoacizi, alginat, fitohormoni din plante, antioxidan¡i, adicå toate elementele necesare unei culturi performante. Omologat pentru tehnologiile ecologice, ¿i, în acela¿i timp, competitiv ca pre¡ pentru cele conven¡ionale, iatå atributele unui produs de succes. Un prim aspect ce trebuie men¡ionat despre Amalgerol Essence este impactul benefic asupra fiziologiei plantei. Este atât de rapid ¿i eficient, încât a devenit o recomandare standard pentru recuperarea dupå stres de orice naturå (biotic sau abiotic). În condi¡ii normale de vegeta¡ie, impactul benefic al Amalgerol Essence se traduce într-un plus de produc¡ie atât cantitativ, cât ¿i calitativ. Un alt avantaj al produsului este refacerea echilibrului solului, prin aportul de carbon organic. Acesta måre¿te capacitatea de re¡inere a apei ¿i, împreunå cu fitohormonii vegetali din compozi¡ia produsului, îmbunåtå¡e¿te con¡inutul de humus, activeazå via¡a microbianå din sol ¿i sus¡in procesul de descompunere al resturilor vegetale. Practica a demonstrat cå utilizarea 34

pe o duratå de mai mul¡i ani a Amalgerol Essence produce o scådere a compactårii solului ¿i, implicit, diminueazå costurile cu combustibilul necesar lucrårilor agricole cu pânå la 20-30%. Amalgerol Essence amelioreazå activitatea micorizelor (ciuperci benefice din sol aflate în simbiozå cu rådåcinile plantelor), iar, datoritå acestei activitå¡i, sistemul radicular al plantelor cre¿te semnificativ, conducând la un nivel al absorb¡iei radiculare de câteva ori mai mare. Aceea¿i activare a micorizei ajutå la descompunerea compu¿ilor insolubili în apå ai N, P, K, Cu, Zn, conducând la un disponibil mårit de nutrien¡i.

Culturi de floarea-soarelui fårå stres Amalgerol Essence ac¡ioneazå puternic ¿i rapid împotriva stresului de orice naturå, datoritå con¡inutului bogat în antioxidan¡i. Aplicat în faza de 2-4 frunze, intensificå ac¡iunea fertilizan¡ilor ¿i stopeazå formele de stres fiziologic indus de aplicarea pesticidelor. Fitohormonii vegetali din componen¡a produsului ajutå la repararea ¡esuturilor în urma accidentelor climatice, întåre¿te sistemul imunitar ¿i le ajutå så depå¿eascå perioadele dificile, oferind un aport benefic de macroelemente organice (N, K).

Spor de produc¡ie la cereale În urma unui test realizat în 2019 de cåtre un institut din Bulgaria, rezultatul ob¡inut în sola de grâu tratatå cu Amalgerol Essence ¿i azotat de amoniu în dozå de 300 kg/ha a fost dublu fa¡å de sola de cereale tratatå doar cu azotat de amoniu în aceea¿i dozå. Motiva¡ia constå în dezvoltarea acceleratå a rådåcinilor, care au acces mult mai rapid la apa ¿i nutrien¡ii din sol. Ca urmare, randamentul aplicårii fertilizan¡ilor ¿i al iriga¡iei asupra culturii de grâu cre¿te considerabil. Totodatå, Amalgerol Essence reprezintå o surså organicå de azot ¿i potasiu, elemente importante pentru dezvoltarea optimå a plantelor. Azotul suplimentar, alåturi de aminoacizi sus¡in metabolismul, ob¡inându-se indici de panifica¡ie superior calitativi.

Reducerea fitotoxicitå¡ii la porumb Amalgerol Essence oferå un sprijin binevenit plantei de porumb, prin dezvoltarea puternicå a sistemului radicular, plantele reu¿ind astfel så exploreze un volum mai mare de sol, în cåutarea apei ¿i nutrien¡ilor. Tehnologiile intensive ¿i practicarea monoculturii duc la diminuarea resurselor de nutrien¡i. Aminoacizii, fitohormonii ¿i antioxidan¡ii din Amalgerol Essence ajutå la neutralizarea stresului chimic, iar carbonul organic sus¡ine revitalizarea solului ¿i disponibilizarea nutrien¡ilor, pentru ca plantele så se dezvolte rapid ¿i så genereze elemente de produc¡ie în parametri optimi.

Kwizda Agro România Profitul Agricol 15/2022

GR|DINA

VIA [i LIVADA Produsele noi abia anun]ate de Syngenta La jumåtatea lunii aprilie, Syngenta a organizat Forumul Regional de Pomiculturå la Institutul de la Måråcineni. Cu acest prilej, în fa¡a a circa 50 de pomicultori (numår limitat de restric¡iile anti-COVID auto impuse pânå în luna mai), au fost lansate produse nou intrate în portofoliul companiei: biostimulantul Isabion, insecticidul Afinto ¿i sistemul de colectare a efluen¡ilor RemDry.

Isabion a fost prezentat de Andreea Caimac, director de marketing al regiunii Europa de Sud-Est, pentru PPP destinate culturilor speciale. Aceasta a subliniat cå Syngenta va oferi, în viitor, tot mai multe produse organice de biocontrol. Isabion este un produs aflat în portofoliul Syngenta de peste 20 de ani, fiind vândut în 35 de ¡åri, Abia acum începe vânzarea lui ¿i în România. Este un produs pe bazå de aminoacizi ¿i peptide de origine naturalå (animalå), având compozi¡ia: 10,3 %N (total), 10,3 % azot organic, 62,5 % aminoacizi. Are un pomelnic de beneficii. Îmbunåtå¡e¿te productivitatea ¿i vigoarea plantelor satisfåcând nevoile specifice în timpul fazelor de cre¿tere ¿i de reproducere. Formeazå blocuri de proteine 36

care ajutå planta så reziste ¿i så-¿i revinå la/dupå stresuri abiotice: crize de transplantat, secetå extremå, înghe¡, grindinå, inunda¡ii. Stabilizeazå membranele celulare, îmbunåtå¡e¿te fotosinteza ¿i dezvoltarea sistemului radicular, cre¿te vigoarea aparatului foliar, efectul de înverzire, prevenind cloroza. Stimuleazå lignificarea pomilor tineri. Activeazå micro-flora naturalå din sol utilå pentru nutri¡ia plantelor. Înainte de înflorire regleazå ¿i stimuleazå formarea mugurilor de flori ¿i vegetativi. Îmbunåtå¡e¿te germinarea polenului. Îmbunåtå¡e¿te înfloritul, legarea fructelor ¿i calitatea acestora - respectiv omogenitatea, mårimea, culoarea, con¡inutul de zahår. Reduce fitotoxicitatea cauzatå de tratamentele cu produse chimice de protec¡ie a plantelor. Îmbunåtå¡e¿te eficacitatea regulatorilor de cre¿tere atunci când sunt utiliza¡i în amestec. Este omologat în doze de 1-2 l/ha (se vinde în ambalaje de un litru), la culturile de mår, pår, cire¿, piersic, tomate, pepene verde. În cazul mårului, testele în loturile comparative au aråtat sporuri de produc¡ie de 43,6% la merii trata¡i, fa¡å de cei netrata¡i. Poate fi utilizat în amestec cu orice îngrå¿åmânt (macro/micronutrien¡i), chela¡i si cu majoritatea PPP, dar se recomandå evitarea utilizårii în amestec cu ulei mineral sau cu produse pe bazå de cupru. Se recomandå så se utilizeze în amestecuri cu fosfor ¿i potasiu.

Absorb¡ia de cåtre plante este rapidå ¿i completå, atât foliar cât ¿i aplicat la sol sau prin fertirigare. Nicu Chilafu, reprezentant vânzåri sud-vest a introdus în scenå insecticidul Afinto. Este un produs ce con¡ine substan¡a activå flonicamid, cu ac¡iune translaminarå ¿i sistemicå, ce asigurå o protec¡ie deplinå a plantei, în special la afide, insecte care în¡eapå ¿i sug. Se aplicå foliar, iar dupå absorb¡ie se translocå în plantå acropetal ¿i bazipetal, furnizând o protec¡ie eficientå a frunzelor tinere netratate ¿i a celor în dezvoltare. E eficient pe fiecare parte a frunzei dupå tratamentul pe partea superioarå, iar eficacitatea se påstreazå în condi¡ii climatice diverse. Combate speciile de afide Aphis craccivora, Aphis fabae, Aphis glycines, Aphis gossypii, Aphis nasturtii, Aphis pomi, Aphis spiraecola, Brachycaudus schwartzi, Hyalopterus pruni, Brachycaudus helichrysi, Macrosiphum rosae, Myzus cerasi, Dysaphis plantaginea, Myzus persicae. Este omologat pentru culturile de pomi fructiferi, legume, culturi de câmp. E formulat în granule dispersabile în apå, în ambalaje de 140 de grame, dozele omologate fiind între 0.12 - 0.16 kg/ha.

Directorul de comunicare Andrei Måru¡escu este ¿i responsabil de bunele practici agricole la Syngenta. El Profitul Agricol 15/2022

GR|DINA, VIA [i LIVADA

le-a vorbit fermierilor despre importan¡a purtårii echipamentelor de protec¡ie în timpul utilizårii PPP cu accent pe purtarea månu¿ilor de cauciuc nitrilic, nu a celor chirurgicale. De asemenea, despre importanta alegerii corecte a duzelor de stropit pentru cre¿terea calitå¡ii tratamentului ¿i a eficacitå¡ii biologice, alegerea momentului aplicårii, verificarea ¿i calibrarea echipamentului de stropit (debitul duzelor, volumul de apa, uniformitatea aplicårii solu¡iei). Måru¡escu a prezentat ¿i sistemul de gestionare a efluen¡ilor RemDry, dezvoltat de Syngenta în parteneriat cu Ecomembrane Srl ¿i Uptofarm Srl, o companie externalizatå a Departamentului de ¿tiin¡e Agricole, Silvice ¿i Alimenta¡ie (DISAFA) a Universitå¡ii din Torino, Italia. RemDry previne contaminarea surselor punctiforme de apå cu produse de tratament. Acestea apar mai ales în timpul preparårii solu¡iei ¿i încårcårii rezervorului echipamentului de stropit ca scurgeri accidentale de produse ¿i dupå aplicare, prin eliminarea necorespunzåtoare a resturilor de solu¡ie de råmase sau a apei utilizate pentru curåProfitul Agricol 15/2022

¡area echipamentelor de stropit. Dacå aceste surse nu sunt gestionate corespunzåtor, pot reprezenta peste 50% din contaminarea apelor de suprafa¡å. Sistemul RemDry e compus dintr-o platformå de colectare a efluen¡ilor ¿i un rezervor. Platforma e fabricatå din membranå PVC robustå si rezistentå, u¿or de asamblat direct pe påmânt, putând fi chiar demontatå ¿i remontatå pe loc. Se comercializeazå în douå dimensiuni, pentru diferite tipuri de echipamente de stropit: atomizoare pentru pomi fructiferi (montate sau tractate) ¿i MET-uri (montate sau tractate) cu lungimea bra¡ului pânå la 12 m (tip S: 6x6 m) sau mai mare de 12 m (tip L: 6x12 m. Se folose¿te în timpul pregåtirii solu¡iei de stropit, pentru curå¡area ¿i golirea volumului rezidual din rezervor si pentru curå¡area echipamentelor de stropit. Efluen¡ii sunt colecta¡i ¿i transfera¡i în rezervorul RemDry. Rezervorul RemDry este din o¡el ¿i are formå de octogon, cu un acoperi¿ transparent ¿i guri de aerisire pe toate laturile. Ca ¿i platforma, este u¿or de instalat, fårå a fi necesarå fixarea sau

montarea pe o suprafa¡å din beton. Poate re¡ine un volum de 2.500 l de efluen¡i. Lumina soarelui ¿i vântul evaporå apa, låsând în urmå reziduuri solide de produse pentru protec¡ia plantelor depuse pe folia internå a rezervorului. Folia care îmbracå rezervorul este colectatå ¿i neutralizatå ca de¿eu periculos, printr-un sistem de colectare specializat. Rezervorul RemDry poate gestiona lichidele reziduale care con¡in amestecuri de produse de protec¡ia plantelor, cu excep¡ia uleiurilor care formeazå un strat ce împiedicå evaporarea. Fer mierul î¿i poate monitoriza consumul de apå folositå pentru curå¡area echipamentelor în fermå prin înregistrarea nivelului apei din rezervor dupå orice umplere. Se adapteazå la dimensiunea fermei ¿i la volumul lichidelor reziduale care trebuie gestionate, prin instalarea mai multor unitå¡i. Necesitå o între¡inere minimå ¿i reprezintå o solu¡ie pe termen lung pentru gestionarea lichidelor reziduale în ferme.

Robert VERESS 37

ANALIZ|

Implica]iile r\zboiului asupra comer]ului mondial Lucian B|L|NU}| consilier politici [i comunicare, APPR

Organiza¡ia Mondialå a Comer¡ului, organismul interna¡ional care se ocupå de regulile globale de comer¡ între na¡iuni, a elaborat o analizå amplå pe subiectul consecin¡elor råzboiului din Ucraina în plan economic. În afarå de Rusia ¿i Ucraina, scåderea Produsului Intern Brut va fi observatå în toatå Europa, având în vedere proximitatea geograficå a regiunii ¿i dependen¡a sa de energia ruseascå.

La nivel mondial, Rusia ¿i Ucraina furnizeazå aproximativ 25% din necesarul de grâu, 15% la orz ¿i 45% la floarea-soarelui. Numai Rusia acoperå 9,4 la sutå din comer¡ul mondial cu combustibili, inclusiv o cotå de 20 la sutå din exporturile de gaze naturale. Multe ¡åri sunt dependente de importurile de alimente din Rusia ¿i Ucraina. De exemplu, mai mult de jumåtate din importurile de grâu fåcute de Egipt, Liban ¿i Tunisia provin din Rusia ¿i Ucraina. Alte ¡åri sunt dependente de importurile de combustibili din Rusia, cum ar fi Finlanda ¿i Turcia. Pentru zeci de ¡åri în curs de dezvoltare ¿i mai pu¡in dezvoltate, milioane de oameni sunt în pericol de foamete ¿i malnutri¡ie. Existå riscul unor restric¡ii de export în cascadå care fac ca pre¡urile la alimente så creascå alarmant, a¿a cum s-a întâmplat în 2007- 2008 ¿i apoi, din nou, în 2010-2011. OMC avertizeazå cå, în total, 35 de ¡åri din Africa importå alimente ¿i 22 importå îngrå¿åminte din Ucraina, Rusia sau din ambele ¡åri, iar dependen¡a lor fa¡å de importurile de grâu este semnificativå. 38

Porturile din Ucraina sunt închise din cauza råzboiului, împiedicând exportul cerealelor. Faptul cå fermierii nu se pot întoarce pe câmpuri, la care s-ar adåuga ¿i întreruperea însåmân¡årilor de primåvarå, ar putea însemna o scådere semnificativå a produc¡iei viitoare. Alte culturi, cum ar fi porumbul ¿i orzul, sunt utilizate cu precådere pentru

hrana animalelor ¿i, prin urmare, implica¡iile asupra securitå¡ii alimentare nu sunt imediate. Cu toate acestea, pre¡urile mai mari pentru aceste cereale ar duce în cele din urmå la cre¿terea pre¡urilor la animale ¿i la carne în ¡årile bogate. Ar putea exista ¿i alte efecte de propagare la produse de origine animalå ¿i vegetalå, posibil chiar ¿i la bere.

Pre¡urile vor cre¿te ¿i pentru culturile care nu sunt exportate de Rusia ¿i Ucraina, dar care pot servi drept înlocuitori, pe måsurå ce ¡årile vor încerca så umple golul din importurile de cereale cu alternative. Pre¡ul orezului a crescut cu 12 la sutå de la începutul anului, în timp ce pre¡ul ovåzului a crescut cu 8 procente. Acest

Costurile comerciale vor cre¿te cel pu¡in pe termen scurt din cauza sanc¡iunilor, a restric¡iilor la export, a pre¡urilor mai mari ale energiei, dar ¿i din cauza problemelor din sfera transporturilor. efect asupra pre¡urilor din sectorul agricol mai larg este agravat de faptul cå pre¡ul îngrå¿åmintelor este, de asemenea, în cre¿tere, deoarece Rusia este cel mai mare furnizor de îngrå¿åminte, cu o cotå de pia¡å de aproximativ 15 procente, ¿i a anun¡at recent cå va suspenda produc¡ia de îngrå¿åminte. Nu este clar, în schimb, dacå interdic¡ia se referå la toate ¡årile sau doar la cele care se opun în mod activ råzboiului din Ucraina. Disponibilitatea reduså a îngrå¿åmintelor ar avea un impact semnificativ asupra fermierilor prin randamente mai mici ale culturilor ¿i o produc¡ie de calitate inferioarå, nu doar în Ucraina, ci în întreaga lume. Este important de men¡ionat faptul cå pre¡urile îngrå¿åmintelor la începutul anului 2022 erau deja ridicate. Speciali¿tii OMC au întocmit o listå de furnizori alternativi care ar putea compensa limitårile în planul importurilor de produse din cele douå ¡åri aflate în råzboi. Dacå în privin¡a importului de grâu au fost identificate alternative precum SUA, Fran¡a, Canada, Australia sau Argentina, în privin¡a produselor din floarea-soarelui, situa¡ia este criticå. Aici Rusia ¿i Ucraina de¡in 45% cotå de pia¡å globalå (73% pentru uleiul brut de floarea-soarelui). OMC nu a identificat actori capabili så suplineascå o astfel de propor¡ie, având în vedere cå urmåtorii mari exportatori sunt România, Bulgaria, Ungaria ¿i Fran¡a - cu cote de pia¡å de 5%. Profitul Agricol 15/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR România poate deveni o Argentin\ A¿a crede Tamas Nagy, fermier din Mågherani, jude¡ul Mure¿, cel care a fost fermentul evenimentelor de excep¡ie organizate de Asocia¡ia Aberdeen Angus în perioada 8-9 aprilie, la Fântânele, jude¡ul Mure¿. Visul lui Nagy este ca toatå România så ajungå o a doua Argentinå în domeniul cre¿terii vacilor pentru carne. Mai avem nevoie doar de organizare, iar acest lucru este posibil prin eforturile depuse de Marcel Olteanu, pre¿edintele Asocia¡iei, Tamas Nagy, vicepre¿edinte, Ioan Gociman, directorul executiv al acestei organiza¡ii profesionale. Ei au reu¿it så-i solidarizeze pe crescåtori, astfel cå aceastå asocia¡ie a înregistrat cea mai rapidå dezvoltare din zootehnia României doar în 10

Tamas Nagy

ani de activitate: are peste 100.000 de vaci. În prima zi, Asocia¡ia a organizat o licita¡ie pentru taurii de pråsilå în ferma de reproduc¡ie din jude¡ul Mure¿. S-au înscris la concurs 14 tauri din 9 ferme. Taurii aveau vârste cuprinse între 15 ¿i 25 de luni, to¡i fiind în Sec¡iunea A a Registrului Genealogic. Pre¡ul de pornire pentru licita¡ie a fost între 3.000 ¿i 3.500 de euro. La

fiecare ridicare de paletå, pre¡ul cre¿tea cu 100 de euro. Cei mai mul¡i tauri s-au dat cu 3.100 - 4.000 de euro. Boy s-a vândut mai scump: 5.200 de euro, un pre¡ bun pentru România. “În realitate, pre¡ul real al acestui animal este mult mai mare. La acest nivel, se poate ajunge la 5.000.000 de euro, fiindcå este cel mai valoros din al¡i 100 de tauri testa¡i. Iar valoarea lui realå cre¿te cu valoarea fiecårui taur pe care el i-a învins în competi¡ie”, apreciazå profesorul Ioan Lado¿i, un expert în geneticå animalå. Boy are pårin¡ii originari din Marea Britanie ¿i a ajuns în grajdul lui Vasile Urs din jude¡ul Bistri¡a: “Eu pe el l-am dorit ¿i eram hotårât så-l iau, indiferent cât ar fi urcat ceilal¡i pre¡ul”. Recordul l-a stabilit un taur dintr-o fermå din jude¡ul Cluj, care s-a vândut cu 5.800 de euro.

Viorel PATRICHI

Pe 9 aprilie, Asocia¡ia Aberdeen Angus a inaugurat o fermå de colectare în Mure¿. Fermierii î¿i aduc animalele acolo, apoi Asocia¡ia organizeazå licita¡ii ¿i vânzarea se face la pre¡ul real de pe pia¡å. Regulat se ¡in licita¡ii de vite pentru finisare ¿i abatorizare: vi¡ele, boi (“tineret mascul castrat”) ¿i tåura¿i. Animalele s-au vândut la pre¡uri de pânå peste 14 lei kilogramul în viu. “Fermierii au primit astfel pre¡ul real pentru munca lor”, crede Marcel Olteanu, pre¿edintele Asocia¡iei Aberdeen Angus. 40

Profitul Agricol 15/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Viitorul furaj\rii în Europa La Bucure¿ti a avut loc adunarea generalå de dare de seamå ¿i alegeri a membrilor Asocia¡iei Na¡ionale a Fabrican¡ilor de Nutre¡uri Combinate din România (ANFNC). Am anun¡at deja cå Iani Chihaia a fost reconfirmat în func¡ia de pre¿edinte. Dar discu¡iile au fost mult mai ample ¿i meritå trecute în revistå.

ema conferin¡elor tehnice, organizate de Iani Chihaia, inclusiv la reuniunile cu omologii din ¡årile limitrofe Mårii Negre, Mediteranei ¿i Adriaticei, este sustenabilitatea industriei de nutre¡uri combinate din Europa, sub imperiul provocårilor actuale, generate de cre¿terea pre¡urilor ¿i de råzboiul din Ucraina. “Exportatorii din România pot scoate cerealele din ¡arå pe bani frumo¿i, dar nu ¿tim ce efecte va avea seceta instalatå deja. Pre¡urile cerealelor tind så scadå câte pu¡in”, a remarcat Iani Chihaia. Crede cå de fapt anul viitor va fi Profitul Agricol 15/2022

foarte dificil. Zootehnia ¡årii trebuie så producå înså mai multå carne. ANFNC reprezintå peste 60% din totalul producåtorilor de furaje concentrate din România. Jim Sutter, director general la U.S. Soybean Export Council, a transmis un mesaj video pentru participan¡ii la conferin¡å. Evident, esen¡a mesajului era: “Consuma¡i soia din SUA”. Sutter a lucrat anterior peste 30 de ani cu Cargill. “Am ini¡iat un proiect cu USSEC ¿i pe 1 aprilie am semnat un memorandum pentru training, formare profesionalå în domeniul nutri¡iei animale. Îi invitåm pe colegii din Bulgaria, Pesta porcinå africanå, gripa aviarå au marcat accesul la pie¡e, rata de schimb. Când se face convertirea în dolari, toate ingredientele se scumpesc. De aceea, încå din 2019 au crescut pre¡urile cerealelor. S-au redus pu¡in pre¡urile la soia, porumb ¿i la grâu. Va cre¿te pre¡ul uleiurilor. În consecin¡å, va cre¿te pre¡ul cårnii de porc ¿i de pasåre cu 15-20%. Dependen¡a de petrol ¿i de gaze scumpe¿te ¿i ea carnea.

Grecia, Serbia, Macedonia så ni se alåture”, a spus Iani Chihaia, care a ¿tiut så dezvolte treptat dimensiuni interna¡ionale pentru ANFNC. Prezent în salå, Johannes van Eys de la USSEC Europa a vorbit despre solu¡iile pentru salvarea zootehniei europene. “Soia reprezintå un ingredient major pentru nutri¡ie. Va trebui så inovåm ¿i så ne adaptåm situa¡iei. Noi facem parte din lan¡ul alimentar. Trebuie så avem în vedere clientul final, cererea, impactul asupra mediului. Scade cererea, inclusiv pentru export. În UE, se produc 150 milioane de tone metrice de furaje pentru zootehnie. UE realizeazå 10-15% din produc¡ia mondialå de carne, ouå, lapte”, a spus Eys. Olanda este campioanå la transformarea produselor auxiliare în furaje. Råzboiul ¿i epidemiile de tot felul au un efect major asupra produc¡iei de furaje.

Speciali¿tii le cer fermierilor ¿i producåtorilor de furaje så regândeascå importan¡a conversiei ¿i F

Viorel PATRICHI 41

CRE{TEREA ANIMALELOR fermentårii ingredientelor. Producåtorul trebuie deci så intervinå pentru ca furajul så devinå tot mai digerabil. Va trebui stimulatå produc¡ia localå din zootehnie. Soia este foarte profitabilå, sus¡in americanii. 80% din soia reprezintå produse secundare, o surså ieftinå de aminoacizi. “Sunt aproape sigur cå vom vedea cre¿terea ponderii produselor de carne alternativå, din insecte diverse, larve, greieri. Energia nu poate fi creatå sau distruså, ci doar transformatå. Iar insectele produc materie digerabilå. Vom face fripturå din carne produså în laborator”, avertizeazå Eys. S-a vorbit mult despre “amprenta de mediu” din zootehnie, despre poluarea provocatå de animale, înså nu ¿tie nimeni ce riscuri de mediu comportå, de exemplu, o fermå de larve sau de greieri. De la al¡i exper¡i am aflat cå un hectar de porumb pentru siloz emanå mai mult oxigen decât un hectar de pådure maturå. Unii sus¡in cå vacile polueazå grav, dar nimeni nu spune cât polueazå un avion la decolare. Pe de altå parte, Iana Camara Salim de la Grupul Blonk din Olanda reaminte¿te cå soia se seamånå frecvent pe påmântul de pe care s-au defri¿at pådurile. Chiar ¿i produc¡ia de nutre¡uri genereazå gaze, spune ea.

Crona Expander pentru furaje Manfred Chittka de la Amandus Kahl, Germania, a prezentat un utilaj pentru expandarea furajelor. Este o tehnologie mai finå, mai omogenå, decât extrudarea. Expanderul de la Kahl supune furajele la un tratament termic de pânå la 145 de grade Celsius. În final, produsul ob¡inut este råcit ¿i ambalat. Utilajul are în componen¡å o preså care face pele¡i din furajele care au o umiditate de 10-12%, la care se adaugå 1% apå la o temperaturå de 65-85 de grade Celsius. Are capacitå¡i diferite de produc¡ie de la 200 de kilograme la 60 de tone pe 42

orå. Toatå aceastå tehnologie este pentru cre¿terea palatabilitå¡ii ¿i a digestibilitå¡ii furajelor. “Expandarea îmbunåtå¡e¿te calitatea pele¡ilor. Se mai pot adåuga gråsimi, diverse lichide, melaså. Stimuleazå energia metabolicå. Se ob¡ine astfel o ratå mai bunå a conversiei furajului ¿i ajutå la modificarea amidonului. Asigurå stabilitatea aminoacizilor (de exemplu, metonina). Poate distruge salmonela ¿i fortificå starea de sånåtate a animalelor”, spune Manfred Chittka. Expanderul este mai ieftin decât extruderul. Furajul va avea particule de 410 mm. Se pot expanda astfel grâul, porumbul, orzul, soia, rapi¡a. Se asigurå astfel digestibilitatea proteinei. Se eliminå inhibitorii de tripsinå ¿i de lecitinå. În România existå un singur expander.

Se interzice oxidul de zinc în tratarea purceilor O prezentare captivantå a avut Tim Otto de la Biochem, Germania, director tehnic pentru Europa de Est. Pe 26 iunie, Uniunea Europeanå va interzice folosirea oxidului de zinc pentru tratarea diareii purceilor ¿i în industria farmaceuticå. În locul acestui produs considerat nociv, Biochem propune compusul TechnoYeast. “¥n¡årcarea provoacå stres pentru purcei, iar stresul duce la scåderea imunitå¡ii. Hrana purcelului s-a modificat. Este acolo ¿i stres social, provocat de schimbarea mediului prin lotizare. Din cauza stresului, purcelul pierde o parte din flora intestinalå ¿i apare disbioza intestinalå, apoi se instaleazå diareea. Pânå acum, le dådeam purceilor oxid de zinc. În consecin¡å, scade pofta de mâncare ¿i se reduce sporul zilnic. Purcelul este foarte sensibil la palatabilitatea furajului. Trebuie noi surse digestibile. Trebuie folosi¡i acizi, aditivi furajeri. Oxidul de zinc fåcea toate acestea. Oxidul de zinc are o absorb¡ie foarte scåzutå. Este o alternativå la utilizarea antibioticelor. Aportul fiziologic este de 2.000

- 3.000 ppm. Oxidul de zinc a func¡ionat, dar are ¿i consecin¡e negative. Se produce contaminarea cu metale grele. Utilizarea îndelungatå duce la dezvoltarea rezisten¡ei microbiene ¿i a rezisten¡ei la zinc. A¿a a apårut nevoia de drojdii hidrolizate, de aminoacizi cu gust UMAM, la care purcelul e receptiv. TechnoYeast con¡ine minim 50% proteinå purå, înalt digestibilå. Are capacitatea de fixare a patogenilor. Con¡ine aminoacizi esen¡iali. S-a testat pe purcei de 7 kg în Danemarca, la ferma DanBred, explicå Tim Otto. S-au testat 5 grupuri de purcei, inclusiv cu lot martor. Pânå aum, ferma danezå folosea oxidul de zinc. TechnoYeast cu drojdii hidrolizate a dat cele mai bune performan¡e în ce prive¿te conversia furajelor, sporul de cre¿tere, consumul de furaj. Purceii au crescut cu 500 de grame în plus dupå tratamentul cu TechnoYeast, fa¡å de ceilal¡i purcei. Dupå 42 de zile de via¡å, purceii care au primit TechnoYeast au luat în greutate 1 kg, fa¡å de ceilal¡i purcei care nu au primit produsul.

Moara cu role pentru furaje Nem¡ii de la compania Kahl din Hamburg au prezentat moara cu role, care s-a dovedit mai eficientå decât moara mai veche cu ciocånele. Asemenea mori se folosesc deja în industria chimicå, farmaceuticå, la furaje combinate. “Moara are douå faze. Moara cu motorul de 60 kW/h se vinde bine în Germania ¿i în Olanda. Are succes pentru cå nu consumå energie multå ¿i cu ea putem controla mai mul¡i parametri. Este prevåzutå cu un magnet care va re¡ine particulele feroase. Economisim energie ¿i are un impact pozitiv asupra calitå¡ii furajelor. Moara cu ciocånele face ¿i mult zgomot, iar moara cu concasoare prezintå risc de explozie. O asemenea moarå poate måcina 10-60 de tone pe orå. Rolele au viteze diferite. Distan¡a dintre role este de 0,3-13 mm”, spune Manfred Chitka. Profitul Agricol 15/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Eco-schem\ sau ajutor electoral? Ocolitå de subven¡ii, gospodåria ¡åråneascå poate primi o gurå de oxigen dacå îndepline¿te câteva condi¡ii minime. Micii crescåtori de animale vor ob¡ine de la APIA un ajutor suplimentar de 120 de euro pe hectar. Mai precis, este vorba de o eco-schemå din Planul Na¡ional Strategic 2023-2027, afi¿at din 16 februarie 2022 în dezbatere publicå pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii.

“

Aceastå eco-schemå se adreseazå fermelor de mici dimensiuni, gospodåriilor tradi¡ionale, majoritare în cadrul fermelor înscrise în Sistemul integrat de administrare ¿i control (IACS). Ea contribuie la asigurarea unei baze furajere, capabile så eficientizeze consumul nutri¡ional ¿i så garanteze hranå calitativå pentru animale ¿i constituie o contribu¡ie la reducerea importurilor de furaje care con¡in substan¡å vegetalå bogatå OMG, având un aport considerabil ¿i pentru protec¡ia resurselor naturale, sol, apå ¿i aer”, anun¡å MADR. Furajarea animalelor în gospodåria ¡åråneascå/tradi¡ionalå, în conformitate

cu cerin¡ele din eco-schemå, va orienta cre¿terea animalelor erbivore cåtre un sistem extensiv, comparativ cu furajele animalelor în sistem intensiv, unde se folosesc substan¡e anorganice, bogate în concentrate industriale, vitamine ¿i aditivi furajeri din substan¡e chimice de sintezå. Plantele cultivate vor aproviziona furajarea efectivelor cu proteinå vegetalå autohtonå, precum: lucernå, soia, linte, mazåre, måzåriche, trifoi, sparcetå, ghizdei, mazåre, fasole, sfeclå, gulie furajerå, plante oleaginoase, triticale, graminee specifice alcåtuirii ra¡iilor furajere de calitate ¿i sånåtoase. Mai mult decât atât, culturile proteice se confruntå cu dificultå¡i majore, peste 75% din cererea de proteine vegetale la nivelul UE fiind acoperitå de importuri, iar deficitul de proteine furajere este resim¡it ¿i în sectorul zootehnic. Fermierul va trebui så cultive cel pu¡in 10% din suprafa¡å cu plante proteaginoase. Astfel, animalele din ferma micå, cuprinså între 1-10 ha, pot så beneficieze de furajarea necesarå, atât în stabula¡ie liberå, cât ¿i închiså. Eco-schema se adreseazå exclusiv exploata¡iilor agricole care utilizeazå suprafe¡e de teren arabil cuprinse în intervalul de suprafa¡å de 1 - 10 ha ¿i care de¡in animale din speciile: bovine, bubaline, ovine ¿i caprine, suine, ecvidee înscrise în Baza Na¡ionalå de Date a ANSVSA ¿i ANZ, dupå caz.

Beneficiarul trebuie så fie fermier activ, prime¿te Sprijin de bazå pentru venit în scopul sustenabilitå¡ii (BISS). Eco-schema se aplicå pe toate suprafe¡ele de culturi în teren arabil, pe hectar. Totodatå, sunt eligibile suprafe¡ele de teren necultivat (låsat pârloagå) pe o perioadå de maxim un an, între¡inute în bune condi¡ii agricole. Fermierul trebuie så aibå maxim 10 hectare de teren arabil, cu parcele de minim 0,3 ha ¿i se angajeazå så cultive specii proteaginoase/leguminoase: lucernå, soia, linte, mazåre, måzåriche, trifoi, sparcetå, ghizdei, fasole, nåut, bob, lupin sp., fasoli¡å. De asemenea, fermierii vor cultiva: sfeclå, gulie furajerå, plante oleaginoase, porumb, ovåz, orz, grâu, triticale (graminee specifice) necesare alcåtuirii ra¡iilor furajere de calitate ¿i sånåtoase, care vor constitui materia primå pentru amestecuri furajere în cadrul fermelor mici. Totodatå sunt eligibile suprafe¡ele de teren necultivat pe o perioadå de maxim un an. Fermierul trebuie så aibå un efectiv mediu anual de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, suine, ecvidee de minim 0,5 UVM/ha. Se vor aloca în acest scop 105-120 de euro pe hectar. Så speråm cå birocra¡ia nu-i va determina pe ultimii ¡årani så renun¡e ¿i la acest sprijin.

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 15/2022

MA{INI & UTILAJE Scarificatoarele eficien]\, randament [i costuri Gama de scarificatoare pe care Dicor Land o propune fermierilor acoperå nevoile din ferme ¿i se remarcå prin calitate foarte ridicatå. Scarificatoarele sunt disponibile cu lå¡imi de lucru cuprinse între 130 ¿i 500 cm, cu cadru fix ¿i pliabil.

Organul activ al scarificatorului ancora - este formatå din: 1. Explozor de brazdå sau lamele pentru sfårâmarea bulgårilor - permite sfårâmarea bulgårilor, optimizând afânarea solului. 2. Vârf cu ata¿are rapidå ¿i reversibil - sparge cu u¿urin¡å straturile dure ¿i compacte, facilitând penetrarea ancorei. Bråzdarul reversibil poate fi rotit în câteva secunde în cazul uzurii avansate sau poate fi înlocuit. 3. ªurubul de forfecare - protejeazå ancora ¿i cadrul scarificatorului. Când se depå¿e¿te sarcina maximå, ¿urubul de forfecare se rupe ¿i se evitå deteriorarea utilajului.

Avantajele scarificårii: 4. Deflectoare - sunt cu¡itele de 140 mm care taie solul orizontal ¿i, la viteze ridicate, asigurå sfårâmarea bulgårilor din primele straturi ale solului. Maschio Gaspardo are urmåtoarele modele de scarificatoare: Pinocchio, Attila, Artiglio - toate în stoc la Dicor Land. Pinocchio are lå¡ime de lucru între 130 ¿i 300 cm, cu 3 pânå la 7 ancore, adâncime de lucru de pânå la 45 cm. Puterea necesarå a tractorului este de 50 - 160 CP, în func¡ie de model. Attila scarificå pânå la 50 cm adâncime, pe o lå¡ime de lucru între 250

l încorporare bunå

a resturilor vegetale l decompactare ¿i aerisire a solului l eroziune ¿i pierderi de teren reduse l favorizeazå infiltrarea apei l spargerea hardpanului l faciliteazå dezvoltarea

rådåcinilor plantelor l costuri de între¡inere reduse pentru scarificator ¿i 300 cm, modelele putând fi echipate cu 5 pânå la 7 ancore. Puterea necesarå a tractorului - 130 CP - 200 CP. Artiglio scarificå pânå la 55 cm, pe o lå¡ime de lucru între 250 ¿i 500 cm, în func¡ie de model, cu 5 pânå la 11 ancore (la lå¡imea de scarificare de 5 m), ¿i cu o putere necesarå pentru tractor de la 170 CP (Artiglio 250 / 5) pânå la 390 CP (Artiglio 500/11). Scarificatoarele pot fi echipate cu tåvålugi cu din¡i, tåvålugi pentru care se pot regla adâncimea ¿i unghiu de lucru, precum ¿i distan¡a dintre tåvålugi. Scarificatoarele pot fi livrate imediat în fermå, cu transport gratuit, la fel ¿i punerea în func¡iune, asiguratå de mecanici specializa¡i în fabricile Maschio Gaspardo.

Arpad DOBRE 46

Profitul Agricol 15/2022

MA{INI & UTILAJE

Sigma CVM, unic distribuitor Massey Ferguson în România Massey Ferguson a numit Sigma CVM distribuitor unic pentru gama sa completå de echipamente agricole pe întreg teritoriul României. Se continuå astfel colaborarea de succes a celor douå grupuri.

ranciza face parte din strategia Massey Ferguson de a îmbunåtå¡i experien¡a utilizatorilor finali, de a consolida puterea ¿i calitatea re¡elei globale de distribu¡ie ¿i va permite utilizatorilor, distribuitorilor ¿i companiei så fie mai profitabili. Saracakis Group of Companies, din care face parte Sigma, este o componentå a mediului de afaceri elen de un secol ¿i de¡ine statutul de distribuitor exclusiv pentru o gamå vastå de mårci din industria auto. Înfiin¡at în anul 1922 ¿i condus încå de familia fondatoare, Saracakis Group of Companies este o organiza¡ie cu afaceri în Grecia, România, Bulgaria ¿i Cipru. Aceastå ultimå mi¿care din România este parte a planului strategic pe 5 ani Growing Together al Massey Ferguson, pentru a oferi clien¡ilor servicii de distribu¡ie remarcabile. Aceastå decizie va impulsiona opera¡iunile Massey Ferguson în România, cred oficialii companiei.

“Scopul nostru este så folosim fiabilitatea pe care o au produsele Massey Ferguson pentru a acoperi o arie cât mai vastå a necesitå¡ilor fermierilor ¿i så le oferim servicii de calitate, promptitudine, suport tehnic solid ¿i consultan¡å specializatå, dar ¿i så fim lideri de pia¡å.” Artemios Kotsiras, director general Sigma CVM România

Kotsiras, director general Sigma CVM România, care este alåturi de Saracakis Group of Companies încå din 2011. “Suntem încânta¡i cå, dupå o perioadå atât de scurtå de când am început opera¡iunea în sud-est, est ¿i nord-estul României, am fost desemna¡i distribuitor unic pentru prestigioasa marcå Massey Ferguson, pe întreg teritoriul României”, a declarat Artemios Kotsiras. El a precizat cå aceastå extindere a afacerii coincide în mod fericit cu aniversarea de 100 de ani a Saracakis Group of Companies. Pe de altå parte, el a anun¡at cå, foarte curând, Sigma CVM va deschide noi filiale în Cluj ¿i Timi¿oara. “Scopul nostru este så folosim fiabili tatea pe care o au produsele Massey Sigma CVM România este responsabilå pentru vânzårile ¿i post- Ferguson pentru a acoperi o arie cât vânzårile în România pentru întreaga mai vastå a necesitå¡ilor fermierilor ¿i linie de produse Massey Ferguson: så le oferim servicii de calitate, promptitractoare, combine, prese de balotat, tudine, suport tehnic solid ¿i consulutilaje pentru fân ¿i furaje ¿i echipa- tan¡å specializatå, dar ¿i så fim lideri de pia¡å. A¿tept cu interes oportunitå¡ile mente de manipulare a materialelor. Activitatea Massey Ferguson din care vor apårea pentru toate pår¡ile imRomânia este conduså de Artemios plicate”, a declarat Artemios Kotsiras. Profitul Agricol 15/2022

Cifre-cheie pentru 2021 - cifra de afaceri: 160 milioane euro, - angaja¡i: 340, - comer¡ cu amånuntul: în 350 loca¡ii (proprii ¿i închiriate), - mårci interna¡ionale reprezentate: 20 (Massey Ferguson, Volvo, Honda, Mitsubishi, Komatsu ¿i altele). Principalul obiectiv este acela de a oferi fermierilor produse simple ¿i de încredere, la cel mai bun raport calitatepre¡. Produsele trebuie så îndeplineascå cerin¡ele exigente ale clien¡ilor, în scopul de a atinge indici remarcabili de performan¡å, o bunå rentabilitate a investi¡iei ¿i valori solide de revânzare. Massey Ferguson a anun¡at, de asemenea, un set de servicii de asisten¡å pentru clien¡i menite så faciliteze achizi¡ionarea ¿i între¡inerea echipamentelor agricole MF. Acest pachet de servicii include finan¡are ¿i garan¡ii extinse, împreunå cu service, tehnologii pentru agricultura de precizie ¿i piese originale MF.

Arpad DOBRE 47

MA{INI & UTILAJE

Precizie [i vitez\ cu sem\n\toarea Amazone Precea Recent, Serv Class a adus în curtea unui client o semånåtoare Amazone Precea pentru culturi prå¿itoare. Folositå la semånat în aråturå, în miri¿te lucratå superficial sau în sol neprelucrat, semånåtoarea de precizie Precea este caracterizatå în special prin precizie maximå, eficien¡å ridicatå ¿i u¿urin¡å de utilizare. Semånåtoarea oferå o separare ¿i o dozare preciså a îngrå¿åmintelor, la viteze de lucru mari, iar diferitele concepte ale ¿asiului asigurå o flexibilitate maximå. Semånåtoarea de precizie bob cu bob Precea oferå alegerea potrivitå pentru orice fermå, prin diferitele concepte de ¿asiu, cu cele douå op¡iuni de echipament - Special ¿i Super - la care se adaugå ¿i modelul Precea-A cu sistemul de cuplare rapidå QuickLink. Datoritå formei scurte de construc¡ie, toate tipurile de cadru pentru semånåtoarea de prå¿itoare sunt u¿oare ¿i

Caracteristici tehnice ale acestei semånåtori: - buncår de îngrå¿åmânt de 950 l sau 1.250 l, - lå¡ime de lucru de 3 m ¿i 4,5 m, - 4 pânå la 8 unitå¡i de semånat, - distan¡a între rânduri de la 45 pânå la 80 cm, - vitezå de lucru de 15 km/h.

compacte. Conceptul unic de sprijinire a cadrului telescopic reduce la minimum uzura ¿i urmele de suprafa¡å. Sec¡iile de semin¡e au câte 55 litri ¿i permit umplerea foarte u¿oarå. Capacele pot fi deschise u¿or cu o mânå, a¿a cå umplerea se poate face simplu prin golirea sacilor. Op¡ional este disponibil un dispozitiv de umplere care ghideazå semin¡ele în siguran¡å în rezervor. Golirea resturilor se face rapid, u¿or ¿i curat. Senzorul pentru semnalul de golire, prevåzut ca dotare standard, anun¡å din timp, prin terminal, nivelul de umplere. Datoritå designului inteligent al unitå¡ii de dozare, discul de divizare ¿i camera de presiune pentru separare sunt bine legate între ele. Drept urmare, cuplul este semnificativ mai mic decât în cazul sistemelor conven¡ionale, iar garnitura discului de separare, care în mod obi¿nuit este supuså uzurii mari, nu mai este atât de solicitatå. Imediat ce boabele ajung la traseul de aruncare, presiunea de contact

Avantajele Amazone Precea 1. Plasarea preciså a semin¡elor, datoritå unei separåri optime prin suprapresiune ¿i distan¡å micå de aruncare, precum ¿i o plasare uniformå datoritå rolei de captare. 2. Råsårirea uniformå a culturii, datoritå brazdei de semin¡e perfect formate ¿i compactate cu ajutorul formatorului de brazdå. 3. Randament mare pe suprafa¡å, datoritå vitezei sporite de lucru. 4. For¡å portantå reduså a tractorului, datoritå centrului de greutate optimizat. 5. Dozarea preciså ¿i activå a îngrå¿åmântului pe fiecare rând, prin propriul sistem exact de dozare. 6. Operare simplå ¿i intuitivå prin Isobus. 7. Reglare comodå ¿i fårå unelte a semånåtorii. 8. Schimbarea simplå ¿i fårå scule a discului de separare, chiar ¿i atunci când rezervorul este plin cu semin¡e. este întreruptå ¿i bobul este aruncat în traseul de aruncare. Senzorul optic, montat ca dotare standard, oferå o excelentå verificare ¿i monitorizare de la terminalul tractorului.

Indiferent dacå este vorba despre soia, mazåre, floarea-soarelui sau porumb, senzorul optic poate fi utilizat universal ¿i nu este necesarå nicio modificare.

Arpad DOBRE 48

Profitul Agricol 15/2022

MA{INI & UTILAJE

E bine s\ v\ alege]i utilajele doar dup\ pre] sau m\rime? Clubul Fermierilor Români a lansat servicii de consultan¡å ¿i consiliere privind utilajele agricole, o premierå pentru o asocia¡ie profesionalå. Radu Me¿inå, Manager Program Consultan¡å Utilaje Agricole în cadrul Clubului, oferå o serie de recomandåri pentru alegerea unui utilaj agricol nou.

ie cå vorbim despre achizi¡ionarea de utilaje agricole noi sau second hand, despre între¡inerea lor, despre reglementårile din domeniu sau despre tendin¡ele de pe pia¡a utilajelor agricole, Clubul pune la dispozi¡ia fermierilor servicii de consultan¡å, rapoarte ¿i analize de specialitate, recomandåri, informåri periodice totul raportat la specificul fermelor din România. Clubul realizeazå ghiduri ¿i recomandåri concrete cu privire la mentenan¡a utilajelor agricole, planuri de achizi¡ie a utilajelor agricole ¿i pieselor de schimb. Un subiect deosebit de important pentru fermieri îl reprezintå achizi¡ionarea unui utilaj agricol nou. Alegerea acestuia este condi¡ionatå de caracteristicile tehnice în primul rând, de productivitate ¿i abia apoi de pre¡ul utilajului. Deseori, fermierul este atras de dimensiunea utilajului ¿i de pre¡. Una dintre cele mai mari gre¿eli pe care o poate face este så ¡inå cont numai de pre¡ul de achizi¡ie.

Profitul Agricol 15/2022

Astfel, se poate calcula pre¡ul efectiv de achizi¡ie al utilajului agricol pe care dore¿te fermierul så-l achizi¡ioneze. Acest pre¡ trebuie raportat fie la încårcarea orarå, fie la unitatea de suprafa¡å, ceea ce va oferi indicii despre pre¡ul utilizårii unui anumit utilaj: orar sau pe unitatea de suprafa¡å. În acest fel se pot compara douå utilaje de dimensiuni diferite sau modele diferite ¿i se poate spune care este cel mai potrivit pentru fermå. Un utilaj mai mare poate asigura o perioadå mai scurtå de executare a lucrårilor agricole - foarte important în condi¡iile schimbårilor climatice - dar ¿i acest aspect necesitå o analizå atentå, pentru ca achizi¡ia så nu fie fåcutå cu riscul unor cheltuieli exagerate în raport cu rezultatul ob¡inut. Fermierii trebuie så ¡inå cont ¿i de alte aspecte care, la prima vedere, nu implicå în mod direct utilajul: - Direc¡iile de dezvoltare a fermei pe termen mediulung (cel pu¡in planuri pentru perioada de utilizare a echipamentului ce urmeazå a fi achizi¡ionat) - Suprafa¡a medie a solelor din fermå - Pregåtirea operatorilor - Modificårile legislative anun¡ate prin modificårile

Radu Me¿inå, Manager Program Consultan¡å Utilaje Agricole 49

MA{INI [i UTILAJE Criterii realiste Radu Cålin Me¿inå spune cå, în mod normal, la alegerea unui utilaj, trebuie ¡inut cont de mai multe aspecte: - Suprafa¡a ce trebuie lucratå - Perioada de timp pentru a amortiza utilajul - Disponibilitatea utilajului (livrare înainte sau dupå sezon) - Pre¡ul de cumpårare - Dobânda (dacå este cazul) la finan¡are - Costurile de asigurare - Costurile de între¡inere ¿i mentenan¡å pe perioada de amortizare a utilajului - Valoarea de revânzare a utilajului - Salariul operatorului - Productivitatea utilajului - Consumul de carburant pe unitatea de suprafa¡å (sau de timp) - Taxele ¿i impozitele datorate pe perioada de utilizare

aduse la noua reformå PAC - Rota¡ia culturilor - Tehnologia de lucru pe care fermierii urmåresc så o implementeze în perioada prevåzutå pentru folosirea utilajului nou achizi¡ionat. - Diferite posibile constrângeri tehnico-climatice. La acestea trebuie adåugatå ¿i structura parcului de tractoare ¿i ma¿ini agricole deja existent în fermå. Sunt fermieri care achizi¡ioneazå un utilaj agricol care are un necesar minim de putere mai mare decât a celui mai puternic tractor din fermå, astfel cå echipamentul nu poate fi utilizat. Nu trebuie uitat dealerul de ma¿ini agricole, de care trebuie så se ¡inå cont din punct de vedere al distan¡ei pânå la sediu, precum ¿i de disponibilitatea sa. Un dealer situat la o distan¡å mare nu poate råspunde la o solicitare urgentå

Model de calcul pentru alegerea unei semånåtori de precizie pe 8 sau pe 12 rânduri Model de semånåtoare Numår ani de func¡ionare Numår ore func¡ionare anual Numår ore de func¡ionare total Disponibilitate utilaj (utilizare din momentul livrårii, sezon actual/viitor)

8R 10 350 3.500 90% (9 ani)

12R 10 280 2.800 90% (9 ani)

8R Model 2 10 350 3.500 100% (10 ani)

Numår ore de func¡ionare disponibile (condi¡ionate de perioada de utilizare)

3.150

2.520

3.500

130.000 2.55% 147.103 180 30 40.00 3.000 65.000 50% 27,02

150.000 2.55% 169.735 180 30 40.00 5.000 85.000 56,67% 35,61

81.000 2.55% 91,657 180 30 40.00 4.000 38.000 46,91% 16,47

94.559

99.705

57.657

6,75 4,00

9,85 3,62

6,15 2,68

Pre¡ de vânzare, în euro Dobânda Pre¡ total, euro Distan¡å service, km Pre¡ orar transport mecanic, în euro Pre¡ orar manoperå, în euro Pre¡ între¡inere 5 ani, în euro Valoare revânzare dupå 5 ani, în euro Valoare revânzare, procentual Total cost orar, în euro Valoare utilaj (dupå scåderea valorii de revânzare + costuri totale) Productivitate orarå medie, în ha/orå Cost pe hectar la semånat pe 10 ani, în euro

Notå: costurile exprimate în tabel sunt orientative, dar ¡in cont de nivelul practicat în pia¡å.

într-un termen rezonabil de timp, iar costurile vor cre¿te, deoarece fermierul va fi nevoit så plåteascå ¿i pentru distan¡a parcurså de echipa de service pânå la sediul fermei, în plus fa¡å de costul interven¡iei în sine. Un dealer la care fermierul are deja un istoric se poate dovedi mai rapid în råspuns decât unul nou. Fermierii nu trebuie så uite cå este posibil så fie nevoi¡i så måreascå stocurile de piese existente în cazul

achizi¡iei unui utilaj construit de un alt producåtor. A¿adar, alegerea unui utilaj nou poate fi un proces destul de complicat ¿i chiar riscant. Clubul Fermierilor Români, prin serviciul såu de Consultan¡å Utilaje Agricole, este alåturi de fermierii din România pentru a le acorda tot sprijinul necesar în alegerea celor mai potrivite utilaje pentru nevoile ¿i specificul fermelor, respectiv pentru lucrårile agricole prevåzute a fi realizate cu aceste utilaje. Pentru mai multe informa¡ii, vizita¡i site-ul www.cfro.ro.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 15/2022

LOCURI DE MUNC| Vå a¿teptåm în echipa KWS Semin¡e SRL!

Reprezentant Product Management & Agroservice Vest ¿i Centru România (m/f/d) Ve¡i sus¡ine organiza¡ia prin cuno¿tin¡ele dumneavoastrå tehnice ¿i ve¡i fi responsabil pentru dezvoltarea portofoliului prin coordonarea ¿i analiza experien¡elor de câmp dezvoltate în arealul stabilit, ve¡i acorda sprijin tehnic pentru echipa KWS ¿i ve¡i ¡ine legåtura cu fermierii ¿i distribuitorii no¿tri cheie. Pentru aceastå pozi¡ie se oferå un contract nelimitat cu normå întreagå.

Profilul candidatului: • Diplomå universitarå în agronomie. Studiile postuniversitare constituie un avantaj; • Cunoa¿terea fluentå a limbii române ¿i a limbii engleze; • Experien¡å de cel pu¡in 3 ani pe o pozi¡ie similarå de coordonator de studii tehnice; • Experien¡å în transferul cuno¿tin¡elor, adaptate pe categorii de public; • Cuno¿tin¡e agronomice foarte bune; • Experien¡å în testarea în câmp a soiurilor de semin¡e ¿i/sau a produselor de protec¡ie a plantelor; • Experien¡å în evaluarea ¿i pozi¡ionarea produselor în raport cu interesele financiare ale companiei, nevoile clien¡ilor, realitatea pie¡ei, capacitatea de vânzare, dezvoltarea portofoliului; • Comunicare, gestionarea ¿i interpretarea datelor ¿i informa¡iilor, adaptabilitate, lucru în echipå, construirea de rela¡ii, leadership, toleran¡å ridicatå la stres; • Experien¡a în vânzåri ¿i/sau marketing reprezintå un avantaj.

Pentru mai multe informa¡ii vizita¡i: www.kws.com/career. Urmåri¡i-ne pe LinkedIn® la https://linkedin.com/company/kwsgroup/

STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLÅ LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 9 mai 2022  1 POST - ANALIST AJUTOR II -Termen-limitå pentru depunerea dosarelor: 03.05.2022, ora 15:00 - studii medii (12 clase finalizate cu diplomå de bacalaureat), profil informaticå; - vechime în domeniu: 6 luni.

 1 POST - ECONOMIST II - Termen-limitå pentru depunerea dosarelor: 03.05.2022, ora 15:00 - studii superioare în domeniul economic, cu diplomå de licen¡å; - vechime în domeniu: 6 luni.

în data de 10 mai 2022  1 POST - ASISTENT CS stagiar (Laborator ameliorare in pentru fibrå) Depunerea dosarelor: 04.05.2022 - studii superioare de specialitate, cu diplomå de licen¡å; - media de absolvire: minim 8; - cunoa¿terea unei limbi de circula¡ie interna¡ionalå.  1 POST - CONSILIER JURIDIC II - Termen-limitå pentru depunerea dosarelor: 04.05.2022 - studii superioare de lungå duratå absolvite cu diplomå sau echivalentå în domeniul ¿tiin¡elor juridice; - vechime în domeniu: 2 ani; - så fie înscris în corpul consilierilor juridici.

Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine la sediul institu¡iei (Livada, jud. Satu Mare, str. Baia Mare nr. 7) ¿i la tel.: 0261.840.001 - Compartimentul Resurse Umane www.scdalivada.ro Profitul Agricol 15/2022

LOCURI DE MUNC| Asocia¡ia Industriei Semin¡elor din România (AISR) scoate la concurs pozi¡ia de

Director Executiv Responsabilitå¡ile func¡iei de director executiv: – Elaborarea ¿i implementarea planurilor strategice ¿i de ac¡iune ale Asocia¡iei, aprobate de cåtre organele de conducere ale Asocia¡iei; – Elaborarea, implementarea ¿i urmårirea bugetelor alocate; – Permanentå rela¡ionare cu membrii existen¡i ¿i/sau viitori, alte persoane fizice sau juridice, autoritå¡i na¡ionale ¿i europene, organiza¡ii ¿i asocia¡ii similare sau conexe din domeniul agri-business; – Efectuarea actelor de administrare ¿i conservarea bunurilor Asocia¡iei în numele ¿i pe seama AISR, cu aprobarea membrilor Asocia¡iei.

Cerin¡ele pentru pozi¡ia de director executiv al AISR: – Aptitudini foarte bune de comunicare; – Bune abilitå¡i de public speaking; – Bune abilitå¡i de rela¡ionare în cadrul Asocia¡iei; – Experien¡å în domeniul Agribusiness de cel pu¡in 5 ani de zile; – Experien¡a într-o pozi¡ie de conducere de cel pu¡in 3 ani de zile; – Competen¡e rela¡ii externe Agribusiness (autoritå¡i, asocia¡ii etc.); – Bune abilitå¡i de planificare, organizare; – Gândire creativå; – Microsoft Office (Excel, Power Point, Word) – nivel avansat; – Limba engleza – nivel avansat (scris & vorbit); – Studii superioare; – Disponibilitate deplasåri interne & externe.

Vå rugåm så transmite¡i CV pânå la data de 25 aprilie 2022 la adresa: office@aliantasemintelor.ro Toate aplica¡iile vor fi tratate confiden¡ial. We are proudly representing a multinational company, market leader for more than 70 years in its’ home country, part of one of the most important investment groups in the world, deeply engaged in Social Responsibility, as much for its’ consumers and on behalf of its’ employees.

We are looking for a

Country Manager

who will aim to consolidate the local presence, to increase business size, optimize profitability and to match the Romanian market growth potential. With a historical presence in Romania for the last 15 years via a fully owned subsidiary, this country is considered by this group as a strategic market and plays a key role in the growth of the company at global level. Main responsibilities: - Manages the organization in Romania in order to ensure the commercial success; - Full local P&L responsibility to achieve short and mid-term objectives; - Actively seeks new sales/procurement business opportunities in existing and new categories or in neighboring countries; - Represents the company in the external environment; - Manages relationships with key suppliers of manufactured goods and investigates new possible sourcing across Europe; - Coordinates marketing strategy design and implementation with local agencies and corporate team; - Collaborates with the headquarters to ensure efficient budgeting, controlling and reporting, while proactively updating on the ongoing risks & opportunities. The synthetic profile of the suitable candidate for this position: - University graduate from an economic/commercial faculty, Master would be a plus; - 10+ years of excellent commercial experience in Romanian FMCG market, ideally in the food segment; - Complete and proven experience of managing negotiations with main IKA food retailers; - Proven sales, marketing, and operations acumen focused on brand and market share growth; - Fluent English both spoken and written, French would be a plus; - Excellent computer skills (Excel and Power Point); - Enthusiastic in a turnaround context, passionate about People and attentive to details which matter; - Driving license B; Located in Bucharest area where the Romanian subsidiary is. Comp & Ben: - Highly competitive fixed and variable remuneration package, company car and private healthcare subscription.

Apply NOW directly or spread the word to the qualified and motivated candidates in your professional network! Your applications will be managed strictly confidentially by claudiu.novac@agxecutive.com mobile +40743488022. Profitul Agricol 15/2022

PAGINA DE HOBBY V=natul ;n bucate (13) Coco¿ul-de-munte Iatå cå vine ¿i Sângeorzul, în prag de Pa¿te. În sihåstriile muntelui, gotcanii ¿i-au pornit deja hora în a¿a-numitele locuri de båtaie, påstrate din vechime din motive doar de ei ¿tiute. Pe zåpada încå înaltå la vremea aceasta, urmele lor deschid poteci pe sub cetini, pânå la arenele în care se va desfå¿ura, la despår¡irea zilei de noapte, spectacolul misterios al rotitului. A fi martor la turnirul cavalerilor negri nu e la îndemâna oricui. Sui¿ul pe întuneric, prin pådurea båtrânå, presupune efort ¿i cålåuzå destoinicå. Apropiatul – la adåpostul clipelor de eclipså senzorialå a protagoni¿tilor pe timpul delicatelor declara¡ii de dragoste – impune me¿te¿ug ¿i agilitate. Instinctiv, trebuie så intri atunci în jocul dramatic al naturii, så sim¡i energia muntelui, så redevii sålbåticiune. Dintotdeauna, nu mul¡i s-au încumetat så participe la nunta coco¿ilor-demunte. Pânå nu demult, ¿i mai pu¡ini primeau dezlegare så ridice pu¿ca asupra lor, poate doar o datå într-o via¡å de vânåtor. Aståzi, la noi, specia a råmas de interes cinegetic, înså numai contemplativ. Dincolo de poezia pe care ¡i-o rezervå Artemis, Diana sau demonul tagmei, cârcota¿ii se îndoiesc de rostul prezen¡ei gotcanului în cuhnie, probabil din cauza ignoran¡ei multora în privin¡a tratamentului special de care trebuie så se bucure orice carne de vânat înainte de preparare. Cu atât mai mult cea de coco¿-de-munte, cu o texturå denså, fibrå viguroaså ¿i pregnantå aromå de rå¿inå. ªtiut fiind cå „Exempla docent”, am avut norocul så mi se dezvåluie înainte de a-mi vâna gotcanul vie¡ii câteva secrete menite så punå în valoare poten¡ialul culinar al påsårii menite nu doar artei taxidermiei. Båtrânul Hapurnec de sub Obcina Feredeului, pu¿cå Profitul Agricol 15/2022

veche ¿i me¿ter în teascuri pentru jderi, mi-a mårturisit cå, în tinere¡e, prinsese mul¡i gotcani în la¡uri împletite din ¿ase fire de pår din coada calului, pe dârå de afine uscate, în¿irate pe zåpadå, în

sihåstriile unde ¿tia cå ace¿tia ierneazå. Am deplâns în gând soarta nobilelor tetraonide, dar am pre¡uit me¿te¿ugul ¿i mi-am însu¿it cu folos re¡eta.

Gotcan la cuptor ªi de aceastå datå, secretul succesului stå în minu¡iozitatea pregåtirii vânatului. Un prim sfat: nu arde¡i etapele! Patru zile de maturare în cåmarå, în curent de aer proaspåt, ¿i una de bai¡ sunt obligatorii. Acesta din urmå se alcåtuie¿te din patru måsuri de apå, douå de vin alb, sare, câ¡iva cå¡ei de usturoi zdrobi¡i, o mânå de cimbri¿or ¿i neapårat o lingurå de zahår. Mo¿ Hapurnec spune cå folosea sevå de mesteacån proaspåtå, care are dulcea¡a ei nativå, menitå så frågezeascå fibra. Bineîn¡eles cå, înainte de cufundarea în bai¡, se curå¡å coco¿ul (jupuit cu aten¡ie pentru naturalizare), prilej cu care se extrag din pipotå a¿a-numi¡ii gastroli¡i, pietri-

cele multicolore, lustruite, pe care påsårile le înghit pentru triturarea hranei. Påstrate cu sfin¡enie, ele vor putea fi folosite pentru ornarea tåbli¡ei pe care se va fixa gotcanul dupå împåiere. Dar så revenim la bucåtårie. Dupå ce a fost ¿ters atât pe dinåuntru, cât ¿i pe dinafarå cu un ¿ervet curat, coco¿ul trebuie stropit cu un pahar de coniac de

bunå calitate, dupå care se înfå¿oarå în curelu¿e de slåninå, legate jur-împrejur cu a¡å, ¿i se då la cuptor. Bineîn¡eles cå acesta trebuie så fie deja încins, pentru ca friptura så re¡inå savoarea ¿i aromele, dar mai ales så nu se usuce. Se adaugå o sutå de grame de unt, o jumåtate de nuc¿oarå raså, cinci boabe de piper, una de ienibahar, o foaie de dafin ¿i o råmuricå de cimbri¿or. Din vreme în vreme, se strope¿te cu o jumåtate de litru de vin alb (Feteascå Regalå de Jidvei sau Muscat Otonel de Drågå¿ani) ¿i cu sosul care s-a format în tavå. Se consumå fierbinte, cu trei-patru convivi alåturi, lângå o salatå de leurdå ¿i câteva felii de ca¿ de oaie proaspåt. Un vin alb demisec în tandem cu friptura face minuni ¿i, de aceea, nu se cuvine så lipseascå dintr-o asemenea companie selectå.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate

5 mai Se joacå Finala Campionatului de Fotbal al Fermierilor. Meciurile se vor desfå¿ura la Cheile Grådi¿tei, în Bra¿ov. Sunt 8 echipe finaliste care se luptå pentru cupå. Marele premiu, o excursie în America.

5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei. Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini.

12 - 15 mai Are loc ExpoAgroUtil, expozi¡ie organizatå de Camera de Comer¡, Industrie, Naviga¡ie ¿i Agriculturå Constan¡a.

26 mai Are loc Ziua Grâului în Bårågan, un eveniment în câmp organizat de APPR. Ca ¿i anul trecut, se ¡ine în ferma Telehuz Agriserv (620 ha) din Mårcule¿ti, Ialomi¡a.

Ou\ Kinder infestate cu salmonella O fabricå Ferrero din Belgia a suspendat complet produc¡ia de dulciuri, dupå descoperirea unui focar major de salmonella. Compania încearcå acum så retragå de pe pia¡å toate dulciurile Kinder produse din iunie 2020 pânå în prezent, dupå un val de infec¡ii în toatå Europa. Conform Centrului European de Prevenire ¿i Control al Bolilor (ECDC), existå un numår mare de îmbolnåviri, mai ales în rândul copiilor mai mici de zece ani, iar unii dintre ei au infec¡ii stomacale grave. Au fost confirmate pânå acum 150 de cazuri de infec¡ie, în Marea Britanie ¿i nouå state ale Uniunii Europene. Produsele contaminate includ ouåle de ciocolatå Kinder Surprise, care sunt foarte populare în perioada sårbåtorilor pascale, dar ¿i variantele Kinder Mini Eggs, Kinder Surprise 100 g ¿i Kinder Schokobons. De¿i majoritatea au fost deja retrase din magazine, autoritå¡ile europene avertizeazå clien¡ii care au cumpårat deja aceste produse så nu le consume, in-

2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole.

9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier. 54

diferent de data expirårii de pe ambalaj. “Salmonella se poate transmite de la o persoanå la alta, a¿a cå recomandåm respectarea unor practici stricte de igienå cum ar fi spålarea cu aten¡ie a mâinilor dupå folosirea toaletei”, spune Lesley Larkin de la Agen¡ia Britanicå pentru Siguran¡å Alimentarå.

ORIZONTAL: 1) Bune de împånat vânatul – Un gol picat din senin; 2) Råpitor de noapte – Notå pentru îndreptare; 3) Timp mediu! – 9 10 Råul... bun; 4) Realizeazå o expunere integralå – Unicat în lumea påsårilor; 5) Atins de albea¡å la ochi – Factor de corec¡ie; 6) Cenu¿iul uli¡ei – Pregåtit pentru decolare; 7) Pilula… de electronicå; 8) Micå bazå de cavalerie – Ocupat cu concep¡ia; 9) Miez de varå! – Se visau sergen¡i; 10) Lipsitå de agita¡ie.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 14/2022 ORIZONTAL: COACERE - GF; ALEAN - SORA; IOD - OCUPAT; EG - STOARSA; RIMA - TRIAL; TALPUIT - I; MISTER - OPT; O - CANIBALA; SCARA -ARAT; INTERPRETE.

VERTICAL: 1) Însemnat pe marginea unui curs – Chip de cearå; 2) Dau clarificåri; 3) Pliseu la talie! – Ad-hoc înaintea lui Cuza; 4) Cå¡elu¿ cu pårul cre¡ – Conservator popular; 5) Ducea la rug – Dezvåluie identitatea; 6) Lovituri la ficat – Pentru... pu¡in! 7) Dau via¡å påpu¿ilor – Påstrate cu sfin¡enie; 8) Ajuns printre såraci; 9) Ar fi cântat Tudor Gheorghe la ea – Are timp berechet; 10) Înregistra¡i în partidå. Profitul Agricol 15/2022

Profitul Agricol nr. 15 din 2022

Articles inside

Salariul minim în agriculturå: 3.000 lei

Crede, dar cerceteazå

APPR salutå modificarea legii iriga¡iilor ¿i a legii arendei

Agriventura,expozi¡ia agricultorilor din Moldova