Profitul Agricol nr. 18, din 12 mai 2021 by Profitul Agricol

nr. 18 din 12 mai 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 18/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Tabloul agriculturii noastre, scump cât un van Gogh Guvernul s-a scotocit în buzunare ¿i a onorat masa cu 300 de milioane de lei (vreo 60 de milioane de euro). A¿a cå, în perioada 10 mai - 31 iulie, se va putea desfå¿ura ¿i la noi Recensåmântul General Agricol. Comunicatul oficial mestecå rumegu¿ul cu o atitudine solemnå de parcå ar servi icre negre. “Ac¡iune de mare anvergurå, care va asigura informa¡iile complexe ¿i datele statistice necesare fundamentårii programelor ¿i politicilor agricole ¿i de dezvoltare ruralå.” Cine-a zis cå liberalii n-au viziune agricolå? Ministrul e top, ne explicå subtilitå¡i dintr-o fluturare de mânå: “a¿teptåm finalizarea Recensåmântului, pentru ca la finele anului 2022 så definitivåm Planul Na¡ional Strategic.” Adicå PNS-ul, de mai avea ni¡el ¿i era gata pân’ la varå, se amânå? Liberalii ¿i userist-plusi¿tii s-au turat pe PNRR, cå ne då Europa cu el peste degete, de râd ¿i bulgarii de noi? Analiza SWOT de anul trecut, cu care ne-a scos ochii?

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Un moft, a se slåbi. Recensåmântul, aia e cheia de contact care ¿tie så porneascå adevårata reformå agricolå. La noi, viitorul fermelor mici ¿i mari stå în declara¡ia pe proprie råspundere a ºa¡ei Cutare cå are 6 gåini ¿i nu 10.

Abonamente ¿i difuzare

Så nu uitåm cå am mai fåcut un Recensåmânt ¿i acum 10 ani. Atunci aflam cå avem 3,8 milioane de exploata¡ii agricole, din care jumåtate de¡ineau (cå a lucra nu-mi vine så zic) sub un hectar de påmânt.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

La 10 ani distan¡å ¿i nicio reformå agricolå, nici serioaså, nici de mântuialå, INS se a¿teaptå så mai gåseascå “doar” 3,2 milioane de gospodårii. Unde cred ei cå ar putea så disparå vreo jumåtate de milion de familii? ¥n bejanie, la ora¿, mai conteazå acum cå la ora¿ în România sau la ora¿ în Spania? Andrei OSTROVEANU

P.S. Mai bine amânau Recensåmântul pentru vremuri mai limpezi ¿i adåugau alea 60 de milioane de euro pentru despågubirile de secetå. Ar fi ie¿it mai câ¿tiga¡i ¿i ar fi pårut mai pu¡in sfidåtori.

Profitul Agricol 18/2021

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Planul Na¡ional Strategic va fi scris pe baza datelor de la Recensåmânt

INS-ul gre¿e¿te cifrele comer¡ului cu cereale 7

Acordul comercial UE - Marea Britanie Comisia Europeanå acceptå noile tehnici de ameliorare

Cartelul påsårarilor

Hectare întoarse din cauza Tanymecus ¿i Opastrum

Kit de sus¡inere a porumbului

În sud încå se seamånå

Înlocuitorii din carne prind la americani

Ce ¿anså au europenii pe o pia¡å agricolå integratå?

Se prefigureazå o nouå formå de concuren¡å: dumpingul climatic

Politica vorbelor din plastic: sustenabilitate, rezilien¡å...

Ma[ini & utilaje

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Pre¡urile cerealelor în perioada urmåtoare

Cerealele au relansat contractele forward

Culturi vegetale Eficien¡a utilizårii azotului

Importan¡a frunzei stindard în cultura cerealelor påioase Protec¡ia florii-soarelui în contextul legislativ actual Nutri¡ia complementarå

IPSO Agriculturå: demo Kuhn cu utilaje pentru sol ¿i semånat

Amazone a lansat sprayerul Pantera 4504

Noi standarde de recoltare cu New Holland CX5 ¿i CX6

Pagina de istorie

Cre[terea animalelor

Din portofoliul Adama: Agil 100 EC, Furajarea vacilor performante cel mai rapid graminicid 22 în perioadele critice

Zootehnizarea agriculturii, o ac¡iune e¿uatå

Gripa aviarå se întoarce

Biserica lui Gavrilå Tuchilu¿

Hobby Informa]ii externe Unirenii din Spania ¿i spaniolii din Unirea

Britanicii dau un ultimatum Braziliei

Epilog la... gotcani

Un fermier a mutat frontiera franco-belgianå

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Planul Na]ional Strategic va fi scris pe baza datelor de la Recens\mânt Recensåmântul General Agricol 2020 se va desfå¿ura între 10 mai ¿i 31 iulie 2021 ¿i va costa 320 de milioane de lei, din care 20 de milioane împrumut de la Eurostat, institutul de statisticå al Uniunii Europene. Pentru un mers cât mai cursiv al lucrårilor, vor fi implicate 20.000 de persoane, de la recenzori în teren la angaja¡i ai Direc¡iilor Agricole, ai Institutului Na¡ional de Statisticå, Ministerului de Interne ¿i ai Serviciului de Transmisiuni Speciale. “A¿teptåm finalizarea Recensåmântului General Agricol pentru cå la finele anului 2022 trebuie så definitivåm Planul Na¡ional Strategic pentru perioada 2023 - 2027”, a declarat ministrul Adrian Oros, în conferin¡å de preså. ¥n opinia lui, Recensåmântul va oferi o imagine mai limpede asupra modului de de¡inere a terenurilor, de utilizare a lor, a numårului de animale, dar ¿i a numårului de oameni care activeazå în agriculturå. Pe baza acestor cifre se vor putea construi strategiile viitoare ale coali¡ei de guvernåmânt. Astfel, Planul Na¡ional Strategic va privi perioada 2023 - 2027, iar anii 2021 ¿i 2022 sunt considera¡i deja o perioadå de tranzi¡ie. “Programele sunt pregåtite så le lansåm în såptåmânile urmåtoare”, a spus Profitul Agricol 18/2021

Adrian Oros, fårå så detalieze. ¥n schimb, ministrul a men¡ionat cå au fost finalizate toate etapele pregåtitoare Recensåmântului, fiind stabili¡i recenzorii ¿i recruta¡i oameni care nu lucreazå în structurile MADR pentru aceastå activitate. De¿i APIA de¡ine o bazå de date privind numårul de exploata¡ii agricole ¿i suprafa¡a exploatatå conform cererii unice de platå depuse de fermieri, Oros a subliniat cå în realitate acestea sunt mai mari. “Noi avem în fiecare an, în func¡ie de acele cereri unice de platå care se depun la APIA, o bazå de date cu numårul de exploata¡ii ¿i cu suprafa¡a pentru care s-au depus cererea unicå de platå, dar ¿tim cå numårul de exploata¡ii este mai mare unde se va face agricultura de subzisten¡å ¿i suprafa¡a agricolå exploatatå este mai mare decât cei care depun aceste cereri”. Dupå ultimul recensmânt, din 2010, România a confirmat ca ¡ara europeanå cu cele mai multe ¿i mai mici exploata¡ii agricole, 33% din numårul total de exploata¡ii din Uniunea Europeanå. Avem o dimensiune medie de circa 3,6 hectare/exploata¡ie, cu mult mai micå decât dimensiunea medie a UE, de 16,6 hectare/exploata¡ie.

Andrei OSTROVEANU

Conferin¡ele tehnice APPR “Gestionarea sustenabilå a riscului" Pe 13 mai, de la ora 15.00, în jud. Ialomi¡a, la Mårcule¿ti, în ferma Telehuz Agriserv SRL ¿i pe 18 mai, tot de la ora 15.00, la Constan¡a, în loc. Mereni, ferma Agrogheordunescu SRL, vor avea loc conferin¡ele tehnice ale APPR dedicate gestionårii sustenabile a riscului. Vorbitorii vor oferi ¿i solu¡ii pentru controlul durabil al dåunåtorilor la porumb. Fiecare va avea o duratå de aproximativ 2 ore ¿i va reuni un numår redus de fermieri (aproximativ 50 de persoane).

Ziua rapi¡ei ¿i a grâului la SCDA Caracal Pe 26 mai, la ora 10.30, Universitatea din Craiova va organiza, în colaborare cu APPR, Ziua rapi¡ei ¿i a grâului, la SCDA Caracal. ªi-au confirmat participarea companii de renume ca Bayer, BASF, Corteva, Donau Saat, INCDA Fundulea, KWS, Lidea (Caussade+Euralis), Mas Seeds, Syngenta, SaatenUnion ¿i Rapool Ring România. Zilele Horticulturii bucure¿tene ¥n perioada 13 - 16 mai au loc, la Bucure¿ti, Zilele Horticulturii, în campusul Agronomiei. Sunt 14 ateliere organizate în sistem hibrid ¿i expozi¡ia cu vânzare Hortus FlorShow ce aduce în prim plan producåtori de flori, arbu¿ti, plante ornamentale, semin¡e, råsaduri de legume ¿i flori, unelte, utilaje, accesorii pentru horticulturå ¿i produse agricole tradi¡ionale. Sta¡iunea de la Lovrin monitorizeazå doi dåunåtori La SCDA Lovrin a început monitorizarea dåunåtorilor Tanymecus dilaticollis ¿i Opatrum sabulosum (gândacul påmântiu al florii-soarelui). Sondarea culturilor de porumb ¿i floarea-soarelui se face în fenofazele de 1-3 frunze (BBCH 9 - 11, råsårire) ¿i 3-5 frunze (BBCH 12 - 15). Cercetårile sunt conduse de dr. Otilia Cotuna, ¿ef Laborator Protec¡ia plantelor. Determinårile vor putea fi argumente pentru eventuale derogåri. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Agrii România, implicatå în proiecte europene de cercetare Compania Agrii este implicatå în douå proiecte de cercetare la nivel european. Unul vizeazå identificarea unor micro-organisme care så ajute la instalarea culturilor, iar cel de-al doilea are ca scop dezvoltarea unui sistem inovativ de testare a soiurilor de grâu. Obiectivul final este de a dezvolta solu¡ii integrate care sus¡in plantele de culturå ¿i au ca rezultat final o cre¿tere a productivitå¡ii în condi¡ii de eficien¡å economicå. Anun¡ul a fost fåcut de Valerian I¿toc, director de dezvoltare al Agrii România, la evenimentul online ce a marcat lansarea companiei Agrii România, formatå prin fuziunea Comfert, Redoxim ¿i Agricultura Plus. APPR deschide înscrierile pentru Oscarul agriculturii noastre APPR a anun¡at deschiderea înscrierilor la concursul Porumbul de Aur. A¿a cum s-a procedat de 7 ani încoace, de când existå trofeul, vor fi douå sec¡iuni, porumb irigat ¿i neirigat. Nici condi¡iile nu s-au schimbat fa¡å de anii trecu¡i: - participan¡ii trebuie så fie membri ai asocia¡iei; - se va lua în considerare o suprafa¡å de minim 10 ha, validatå de o comisie formatå din 2 membri; - reprezentantul APPR trebuie så fie prezent la recoltare. Pe lângå trofeu ¿i renume (Porumbul de Aur nu are decât câ¿tigåtorii locurilor I, nu existå locurile II ¿i III), câ¿tigåtorii vor primi o campanie de promovare de un an de zile. Yara face un business ¿i din stocarea carbonului Yara a lansat Agoro Carbon Alliance, o afacere creatå ca fermierii så ob¡inå venituri suplimentare din practici cu impact climatic pozitiv. Ei pot ob¡ine credite de carbon sau culturi certificate climatic ¿i pot ajuta la decarbonizarea lan¡urilor de aprovizionare cu alimente. Echipa Agoro Carbon Alliance are 30 de persoane ¿i parteneriate multiple în Europa, Brazilia, India ¿i SUA. Pe 8 iunie va avea loc un eveniment virtual de prezentare a noii afaceri cu carbon. 8

Acordul comercial UE - Marea Britanie Ratificarea acordului de comer¡ ¿i cooperare dintre UE ¿i Regatul Unit a fost finalizat ¿i va fi pe deplin pus în aplicare începând cu 1 mai 2021. Aceastå decizie a fost luatå dupå votul Parlamentului European (27 aprilie), ¿i o decizie ulterioarå a Consiliului (29 aprilie), finalizânduse astfel procesul de ratificare. Vicepre¿edintele comisiei Šef-

covic reitereazå faptul cå Comisia Europeanå a¿teaptå cu neråbdare un parteneriat puternic ¿i constructiv cu Regatul Unit, bazat pe încredere ¿i respect reciproc. Såptåmâna aceasta, vicepre¿edintele îl va contactat pe copre¿edintele Lord David Frost, pentru a pregåti lansarea activitå¡ii sale, inclusiv activitatea comitetelor specializate.

Comisia European\ accept\ noile tehnici de ameliorare La solicitarea Consiliului de Mini¿tri, Comisia Europeanå a publicat studiul privind statutul noilor tehnici genomice, în temeiul dreptului Uniunii ¿i în lumina hotårârii Cur¡ii de Justi¡ie în cauza C-528/16. Aceastå hotårâre a generat îndoieli în rândul statelor membre cu privire la aplicarea sa. Evolu¡iile din biotehnologie, în combina¡ie cu lipsa defini¡iilor ¿i a claritå¡ii termenilorcheie, dau na¿tere la ambiguitate în interpretarea cadrului legal al unor concepte. Consecin¡ele sunt incertitudinea în procesul de reglementare ¿i dificultå¡i în adoptarea ¿i dezvoltarea completå a NGT-urilor. Studiul recunoa¿te pe deplin aceastå stare de fapt ¿i confirmå cå tehnicile genomice de ameliorare a plantelor pot contribui la realizarea ambi¡iilor Pactului Verde European. Astfel, situa¡ia prezentå, în care tehnicile genomice sunt reglementate de legisla¡ia UE privitoare la organismele modificate genetic (OMG),

este consideratå ca inadecvatå. În urma acestui studiu, Comisia va lua în considerare posibile politici pentru a face legisla¡ia mai rezilientå, relevantå ¿i pentru viitor ¿i aplicatå uniform. Platforma europeanå Agriculture&Progress, din care face parte cu drepturi ¿i APPR, se simte încurajatå de concluziile acestui studiu ¿i dornicå så contribuie activ la ac¡iunile viitoare pe care Comisia le va întreprinde pentru dezvoltarea sau ajustarea actualului cadru de reglementare în domeniu. Timpul este esen¡ial în acest demers, iar Agriculture&Progress încurajeazå Comisia UE så continue rapid ¿i fårå întârziere. Un cadru de reglementare adecvat va genera un impuls real pentru noile tehnici genomice.

Cristina CIONGA director Afaceri Europene al APPR Profitul Agricol 18/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

INS-ul gre[e[te cifrele comer]ului cu cereale

INS (Institutul Na¡ional de Statisticå), institu¡ie publicå, ce månâncå miliarde ca så ne ofere statistici pe care så ne putem baza strategiile de viitor, a aruncat în pia¡å informa¡ia cå România ar fi importat grâu ¿i porumb în valoare de 542 de milioane de euro. Nu produse din grâu ¿i porumb, ci simple cereale. Milioane de tone! Informa¡ia semnatå de ei a devenit ¿tire, vehiculatå inclusiv de publica¡ii serioase, preså generalistå ¿i de profil. Ce så crezi când cite¿ti cå, invocând INS, cineva scrie: “Anul trecut, România a importat 3,4 milioane de tone de cereale, în cre¿tere cu 96% fa¡å de 1,75 milioane de tone în 2019.” Sau: “valoarea importurilor de cereale a crescut cu 77% în 2020 la 704 milioane de euro, fa¡å de 397 de milioane de euro în 2019”. În realitate, importurile anuale de cereale ale României se cifreazå la câteva zeci de mii de tone, respectiv câteva milioane de euro. Victor Beznea, comerciant de cereale, opineazå cå e vorba de o eroare statisticå majorå. Singura posibilitate Profitul Agricol 18/2021

pe care o întrevede e ca INS så fi luat în calcul, la importuri, cantitå¡ile de cereale transportate de barje, pe Dunåre, pânå în Portul Constan¡a. Acestea sunt, înså, exporturile de cereale din Ungaria, Serbia ¿i Bulgaria cåtre alte ¡åri (nu cåtre România), cu tranzit prin Portul Constan¡a! Nici ministrul Agriculturii, Adrian Oros, nu a sesizat gugumånia statisticå. Rugat så explice cum a fost posibil ca România så importe asemenea cantitå¡i de cereale, Oros a comentat: “Întotdeauna au fost jocurile acestea pe pia¡å. Unii mari traderi reu¿esc så exporte ¿i så importe când apare o oportunitate”. Este interesant cum nu sunå “alarma” la Ministerul Agriculturii când statisticienii INS aruncå cu sutele de milioane de euro, dupå ureche, ca låutarii. L-am întrebat pe Tudorel Andrei, pre¿edintele INS, despre aceastå chestiune. A admis cu greu cå, în calculul importurilor de cereale, s-au introdus transporturile pe Dunåre care ajung în Portul Constan¡a.

Robert VERESS

Sursele noastre din comer¡ul cu cereale spun cå afirma¡iile pre¿edintelui INS aratå cå nu doar statistica importurilor este umflatå cu milioane de tone, ci ¿i cea a exporturilor. Explica¡ia este simplå. Toate cerealele care ajung în Portul Constan¡a sunt destinate exportului, ca marfå în tranzit, ce nu este destinatå consumului intern. Dacå marfa ar fi destinatå consumului intern, barjele ar fi descårcate pe traseul Dunårii pânå în Constan¡a. Nu ar avea nicio noimå så fie duse în Port, cu costuri mai mari, iar de acolo marfa så fie distribuitå spre morile ¿i celelalte unitå¡i de procesare din ¡arå, cu alte costuri. Exporturile de cereale din Serbia tranziteazå România direct. Exporturile din Ungaria ¿i Bulgaria apar în documente ca achizi¡ii intracomunitare. Marfa e înso¡itå de un document T2L, se depoziteazå, iar apoi, când transportul påråse¿te România, Vama ia documentele de intrare ¿i le se suprapune (anuleazå) cu cele de ie¿ire. Dupå cum se vede, înså, aceastå suprapunere nu mai ajunge la Statisticå. Fiindcå INS considerå achizi¡iile intracomunitare drept importuri, înseamnå cå trece la exporturi cantitå¡ile aflate în tranzit ¿i ulterior expediate spre destina¡iile finale. Cu alte cuvinte, când Ungaria ¿i Bulgaria exportå 3,4 milioane de tone de cereale prin Portul Constan¡a, INS le considerå o datå la importuri, iar apoi le adaugå la exporturi. În acest fel, Uniunea Europeanå a constatat cå România a exportat masiv chiar ¿i anul trecut, când seceta a decimat produc¡iile. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Cartelul p\s\rarilor Curtea de Apel Bucure¿ti a autorizat Consiliul Concuren¡ei så efectueaze inspec¡ii inopinate în fermele unor mari crescåtori de pui ¿i comercian¡i de carne de pasåre. Existå indicii cå ar putea exista în¡elegeri sau practici pentru limitarea ofertei de produse, scopul final fiind cre¿terea artificialå a pre¡urilor de vânzare, spune comunicatul oficial al autoritå¡ii. Au devenit ¡inte Transavia, Ave Impex, Vis Agri, Safir, Avi-Top, Avicola Buzåu, Avicola Drago¿ Vodå, Avicod, Agricola Interna¡ional Bacåu, Agrisol International RO ¿i Uniunea Crescåtorilor de Påsåri. Consiliul Concuren¡ei apreciazå cå de¡ine indicii privind posibile în¡elegeri ¿i/sau practici concertate, facilitate de UCPR, pentru limitarea ofertei de produse, scopul final fiind cre¿terea artifi¥ntr-un comunicat de preså, Uniunea Crescåtorilor de Påsåri aduce clarificåri cu privire la investiga¡ia declan¿atå de Consiliul Concuren¡ei. “Procedura pentru investigarea produc¡iei ¿i comercializårii cårnii de pasåre a fost începutå de Consiliul Concuren¡ei pe 15 decembrie 2020. Având în vedere cå indiciul Consiliului Concuren¡ei prive¿te “posibile în¡elegeri ¿i/sau practici concertate facilitate de UCPR pentru limitarea ofertei de produse, scopul final fiind cre¿terea atificialå a pre¡ului de vânzare”, UCPR informeazå: Conform Observatorului European al Pre¡urilor, în anul 2020, pre¡urile la poarta fermei în România au fost cele mai mici din UE ¿i cele mai mici din istoria post integrare. Astfel, fa¡å de anul 2019, pre¡urile medii la poarta fermei sau redus în anul 2020 cu cca 10%. Indicele pre¡urilor de consum, publicat de INS, aratå cå pre¡urile la consumator au crescut cu cca 2% în aceea¿i pe10

reazå cu autoritatea de concuren¡å pot ob¡ine imunitate la amendå sau reduceri substan¡iale.

cialå a pre¡urilor de vânzare. În situa¡ia în care Consiliul Concuren¡ei va constata încålcarea regulilor de concuren¡å, cei implica¡i pot primi amenzi de pânå la 10% din cifra de afaceri. Dar companiile care cooperioadå (anul 2020). UCPR va asigura toatå transparen¡a necesarå ¿i toate datele tehnice necesare unei investiga¡ii cât mai în detaliu, care så vizeze atât particularitå¡ile specifice sectorului avicol, cât ¿i contextul european ¿i na¡ional, care la momentul perioadei vizate ¿i, în prezent, se afla într-o situa¡ie dificilå din cauza pandemiei ¿i blocårii canalului de distribu¡ie HORECA, din cauza secetei din anul 2020, care a dus la cre¿terea pre¡ului la cereale cu cca 3040%, ¿i din cauza cheltuielilor suplimentare pentru biosecuritatea fermelor în vederea prevenirii contaminårii påsårilor cu virusul gripei aviare. Consideråm cå este obliga¡ia noastrå de a participa activ la toate etapele investiga¡iei ¿i de a ne asigura cå prin expertizå noastrå putem aduce clarificårile necesare unei viziuni cât mai clare asupra întregului lan¡ comercial de la poarta fermei pânå la consumatorul final, al cårui interes primeazå. Încå de la înfiin¡area UCPR în anul

Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri din România, considerå cå este o exagerare aceastå acuza¡ie: “Nu existå niciun conflict cu Consiliul Concuren¡ei. Oamenii de-acolo au început o investiga¡ie pentru ouå încå din ferbuarie 2018 ¿i nu au încheiat-o nici acum. Acum au început ¿i la carne ¿i probabil cå investiga¡ia va mai dura un deceniu. Nu ai cum så faci cartel cu sute de fermieri. Pre¡urile noastre la poarta fermelor au scåzut continuu din 2019 pânå în prezent. Cum puteam atunci så facem cartel?” Mai jos, redåm comunicatul de preså al UCPR.

Viorel PATRICHI 1993 am respectat întreg cadrul legislativ aplicabil, cât ¿i statutul ¿i obiectivele asumate, rezultatele noastre având ca beneficiar direct consumatorul român, care a avut acces la o calitate superioarå a produselor ¿i la pre¡uri din ce în ce mai mici atât pentru carnea de pasåre, cât ¿i pentru ouåle de consum, ca urmare a cre¿terii performan¡elor tehnologice ¿i a randamentului crescåtorilor de påsåri. În acela¿i timp am sus¡inut, prin toate ac¡iunile noastre, dezvoltarea unei pie¡e libere care så creascå competitivitatea producåtorilor români pe pia¡a comunitarå, dar ¿i reprezentarea ¿i apårarea intereselor legitime. Pânå la finalizarea investiga¡iei, societå¡ile comerciale vizate beneficiazå de prezum¡ia de nevinovå¡ie.”

prof. univ. dr. Ilie VAN pre¿edinte Uniunea Crescåtorilor de Påsåri din România Profitul Agricol 18/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

de 285 dolari/tonå (1.168 lei), cât a deschis licita¡iile în 26 aprilie.

România

Principalele destina¡ii ale exportului: China 137.370 tone, Coreea de Sud 97.970 tone, Japonia 71.770 tone, Vietnam 67.970 tone ¿i Yemen 13.170 tone.

FOB Constan¡a 213 euro/t (+ 2) 1.044 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 26 - 30.04.2021, pre¡ cu livrare în mai 2021. ¥n såptåmâna 26 - 30.04 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut la 297 dolari/tonå (1.218 lei), fa¡å $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

26.04 257 259 261

27.04 261 261 263

28.04 29.04 30.04 263 269 267 263 265 263 265 267 265 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Iunie Aug Sept

26.04 247 249 251

27.04 249 251 253

28.04 251 253 255

29.04 253 255 257

30.04 251 253 255

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 257 dolari/tonå (1.054 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 26 aprilie. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 26.04 Rouen 213 Dunquerque 211 Pallice 213 Creil FOB 207 Moselle FOB 213 Rouen FOB 259

27.04 28.04 214 215 213 215 214 215 209 211 214 215 261 263

27.04 257 254 251

28.04 259 255 253

România

29.04 261 257 255

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 30 aprilie 2021, a fost

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 237 euro/tonå (1.161 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 235 euro/tonå (1.151lei). A crescut cu 8 euro/tonå.

Iunie Aug Sept

27.04 269 263 257

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 26.04 225 227 235 Bordeaux FOB 229 Pontivy 227 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

28.04 29.04 30.04 271 275 277 265 265 267 259 261 263 euro/t

27.04 28.04 29.04 30.04 227 229 230 232 229 231 233 237 237 239 241 243 231 233 235 237 229 231 232 235

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie August

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

299 $/t

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai 2021, este de 197 dolari/tonå (808 lei), acela¿i pre¡ de såptåmâna trecutå.

26.04 267 261 255

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna mai 2021, a fost de 191 dolari/t (783 lei).

30.04 257 255 253

FOB Constan¡a 207 euro/t (=) 1.014 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 26 - 30.04.2021, pre¡ cu livrare în mai 2021.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna mai 2021 este de 197 dolari/t (808 lei).

30.04 214 214 214 209 213 263

de 277 dolari/tonå (1.136 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 263 euro/tonå (1.289 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a. La bursa Dunquerque pre-

¡ul grâului a fost de 214 euro/tonå (1.049 lei).

euro/t 29.04 217 217 217 213 217 265

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 26.04 Iunie 255 August 253 Sept. 247

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 213 euro/tonå (1.044 lei). Nu a avut nici o evolu¡ie fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 26 aprilie.

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 30 aprilie 2021, a fost de 237 euro/tonå (1.161 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 243 euro/tonå (1.191 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 279 dolari/tonå (1.144 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 26 aprilie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 277 $/t

$/t

26.04 27.04 28.04 29.04 30.04 271 273 275 277 279 269 271 273 275 277

Profitul Agricol 18/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 26 - 30 aprilie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 595 dolari/tonå (2.439 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 26 aprilie. Principalele destina¡ii: Egipt Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

26.04 569 567 557

27.04 571 569 559

$/t 28.04 573 571 561

29.04 577 573 563

30.04 573 569 557

Orz România FOB Constan¡a 197 euro/t (=) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 26 - 30.04.2021, pre¡ cu livrare în mai 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

26.04 205 205 207 221

27.04 207 207 209 223

28.04 210 210 213 225

29.04 211 211 215 227

30.04 209 209 213 225

227 229

229 231 233 231 231 233 235 233

Sorg

PREºURI 26 - 30.04.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 26 - 30 aprilie, a fost de 207 dolari/tonå (849 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 26 aprilie. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

107.770 tone, Mexic 62.970 tone, Japonia 55.770 tone, Columbia 27.770 tone ¿i Taiwan 17.770 tone.

$/t

597 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 571 dolari/tonå (2.341 lei), în cre¿tere cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 459 dolari/tonå (1.882 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

26.04 1.485 1.373 1.271

27.04 1.489 1.377 1.277

28.04 1.493 1.379 1.279

29.04 1.497 1.385 1.285

$/t 30.04 1.507 1.390 1.289

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 209 euro/tonå (1.024 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 233 euro/tonå (1.142 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în mai 2021, pre¡ul orzului furajer este 237 dolari/t (972 lei), mai mic cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 207.770 tone ¿i Taiwan 17.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

26.04 27.04 28.04 29.04 30.04 Iunie 203 205 207 209 207 August 195 197 199 201 199

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iunie Aug

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

26.04 27.04 28.04 29.04 30.04 453 457 459 461 459 451 455 457 459 457

Iunie Iulie

Floarea-soarelui

chidere, pe 30 aprilie, a fost de 557 dolari/tonå (2.284 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 560 euro/tonå (2.744 lei). A înregistrat o cre¿tere de 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 26 aprilie.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2021, este de 679 dolari/tonå (2.784 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

26.04 27.04 28.04 29.04 30.04 549 551 553 555 557

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 593 euro/tonå (2.906 lei), mai mare cu 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 26 aprilie.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna mai 2021, a fost de 697 dolari/t (2.858 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

26.04 27.04 28.04 29.04 30.04 Dieppe 553 555 557 559 560

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 585 euro/tonå (2.866 lei), mai mare cu 12 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 591 euro/tonå (2.856 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

26.04 Rouen 573 Dunquerque 583 Moselle 575

30.04 585 591 593

Iunie Aug Sept

27.04 575 585 577

28.04 577 587 585

29.04 579 589 591

26.04 549 543 537

27.04 553 547 543

28.04 559 549 547

29.04 571 553 549

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

297 dolari/t

Profitul Agricol 18/2021

+ 12

277 dolari/t

$/t

26.04 27.04 28.04 29.04 30.04 571 573 575 577 571 567 569 571 573 569

595 dolari/t

207 dolari/t

$/t 30.04 579 557 553

+4 13

Pre]uri [i pie]e

Pre]urile cerealelor în perioada urm\toare Cota¡iile cerealelor ¿i oleaginoaselor sunt ridicate ¿i în cre¿tere, un record fiind consemnat în cazul rapi¡ei, care la începutul såptåmânii trecute se tranzac¡iona deja cu aproape 520 de euro/tona, pe EuroNext (MATIF). Conjunctura interna¡ionalå ce a determinat aceste cre¿teri de pre¡uri, precum ¿i perspectivele de viitor au fost analizate de Victor Beznea, manager Patberg ¿i secretar general ARCPA, (foto) la interviul Profitul Agricol Live (transmis pe pagina de Facebook a revistei). În urmå cu o såptåmânå, grâul livrat în Portul Constan¡a (DAP) oscila între 202-205 euro/tona, iar porumbul era aproape egal, 203-204 euro/tona. Rar se întâmplå ca pre¡ul porumbului så egaleze pre¡ul grâului. Floarea-soarelui se tranzac¡iona cu 520 de dolari/tona, fa¡å de 350 de dolari în aceea¿i perioadå a anului trecut (cre¿tere de aproape 50 de procente). Rapi¡a ajunsese la 510 euro/t în Constan¡a, respectiv 519,5 euro pe MATIF la luna august. În cazul porumbului, pre¡ul neobi¿nuit de mare a fost determinat de doi factori. Primul este seceta din Brazilia, care produce 100 de milioane de tone de porumb anual, fiind unul dintre principalii exportatori globali. ¥n Brazilia, semånatul porumbului a fost întârziat în urma amânårii recoltårii soiei (cultura premergåtoare) ¿i astfel faza criticå a dezvoltårii culturii a prins sezonul mai secetos. Pierderile de produc¡ie sunt estimate la 10-15 milioane de tone. La o produc¡ie mondialå de 1,136 miliarde de tone n-ar trebuie så fie dramatic, mai 14

ales dacå ar putea interveni o compensare printr-o produc¡ie mai bunå în emisfera nordicå, mai ales în Ucraina ¿i România. Dar aici intervine al doilea factor: stocurile foarte mici de final de sezon din SUA, determinate de cumpåråturile masive realizate de China. Cu ani în urmå, China importa 3-4 milioane de tone de porumb, înså anul acesta a achizi¡ionat peste 23 de milioane de tone, preponderent din SUA. “Statele Unite mai au de livrat 14 milioane de tone Chinei. Ca atare, au logistica solicitatå la maxim ¿i nu se pune problema de a mai exporta în alte direc¡ii”, explicå Beznea. Pre¡ul grâului este tras în sus de cel al porumbului. Deoarece, când porumVictor Beznea considerå cå, ¿i dacå pre¡urile vor scådea la un moment dat, nu se va mai reveni la cota¡iile din anii trecu¡i. “Pentru a face fa¡å crizei generate de pandemie, SUA, UE ¿i alte state au tipårit bani, pentru a stimula economiile. Înså acest fapt genereazå infla¡ie. Un surplus de bani înseamnå pre¡uri mai mari. O sim¡im, deocamdatå, doar în pre¡urile cerealelor, înså e o chestiune de timp pânå ce o vom vedea în pre¡ul oricårui produs. Banii din economiile globale ajung, pe diverse canale, la fonduri de investi¡ii, de pensii, speculative, care cautå så-i investeascå în afaceri cât mai profitabile: pe bursele de ac¡iuni, valutare, combustibili, metale, cereale.”

bul devine foarte scump, zootehnia cre¿te consumul de grâu furajer. Dinspre Brazilia se aude cå unii crescåtori de animale ar putea lua în considerare varianta furajårii cu grâu. Înså ar fi o måsurå cu caracter strict temporar, pânå la noua recoltå de porumb, fiindcå Brazilia este net exportator de porumb ¿i net importator de grâu, în special din Argentina. Pe termen lung, grâul importat nu va fi mai ieftin decât porumbul produs intern. Pe moment, înså, Brazilia e în crizå de stocuri de porumb în urma intensificårii exporturilor ¿i a ajuns în situa¡ia de a importa porumb din SUA. În China, pe de altå parte, virarea spre furajarea cu grâu ¡ine de simpla matematicå. Pia¡a localå a porumbului este extrem de ridicatå în compara¡ie cu restul lumii. Când pre¡ul porumbului FOB este 325 de dolari/t în SUA, pe bursa chinezå Dalian se cere cu 100 de dolari mai mult. În schimb, grâul e mult mai ieftin, fiind o cerealå pe care China o importå în cantitå¡i mai mici ¿i o mai ¿i exportå. În cazul oleaginoaselor, pe de o parte, cre¿terea pre¡ului petrolului a stimulat o cre¿tere corespunzåtoare a uleiurilor folosite drept biocombustibili. Consumul de biocombustibili a fost poten¡at ¿i de politicile ecologiste ale noii administra¡ii americane. În ecua¡ia pre¡ului record al rapi¡ei intervin ¿i pierderile de produc¡ie din Fran¡a ¿i Canada, din cauza condi¡iilor meteo. O scådere a pre¡ului porumbului ar putea interveni doar dacå ar ploua în Brazilia sau dacå se va reduce consumul global. În cazul grâului, pie¡ele a¿teaptå clarificarea sistemului de taxare al exporturilor de grâu ruse¿ti.

Robert VERESS Profitul Agricol 18/2021

Pre]uri [i pie]e

Cerealele au relansat contractele forward Seceta de anul trecut i-a fåcut pe mul¡i fermieri så nu-¿i poatå onora contractele încheiate înainte de recoltare. În aceste condi¡ii, speciali¿tii considerau cå va urma o reticen¡å atât din partea fermierilor, cât ¿i din cea a traderilor de a mai utiliza astfel de instrumente. Pre¡urile incredibil de ridicate, poate chiar istorice, au crescut înså interesul pie¡ei. Sunt fermieri care anul acesta au încheiat pentru prima oarå un astfel de contract.

Arnaud Perrein, fost pre¿edinte al APPR, este unul dintre ace¿tia. Såptåmâna trecutå avea deja vândutå recolta de floarea-soarelui ¿i rapi¡å, în procent de 15-30%. A încheiat contractele pe la jumåtatea lunii trecute: rapi¡å - 505 euro/t, floarea-soarelui - 506 dolari/t, soia - 580 dolari/t, porumb - 181 euro/t. La rapi¡å ¿i grâu Perrein urmåre¿te MATIF - Pia¡a la Termen Interna¡ionalå a Fran¡ei. Dacå pre¡urile sunt apropiate ¿i convenabile, vinde forward, local. La grâu, diferen¡a dintre pia¡a localå ¿i MATIF a fost de 30 de euro, o diferen¡å consideratå mult prea mare. O diferen¡å de 10 euro, în condi¡iile în care marfa este luatå din curte, este acceptabilå. Såptåmâna trecutå a vândut grâu la MATIF, cu 220 euro/t. Contractul nu-l va executa fizic, dar 16

îi permite astfel så aibå un pre¡ garantat de peste 210 euro/tonå. Dacå mai continuå cre¿terea pre¡urilor va vinde aproape jumåtate din produc¡ia estimatå de rapi¡å, floareasoarelui, porumb ¿i soia. Diferen¡a va fi vândutå la recoltat. De remarcat este faptul cå fermierul irigå mai mult de jumåtate din suprafa¡a lucratå. Atunci când vrea så vândå produc¡ia, fermierul organizeazå o licita¡ie informalå, îi informeazå pe to¡i colaboratorii de inten¡ia de a vinde o anumitå cantitate.

Perrein remarcå faptul cå mul¡i fermieri au vândut rapi¡a ¿i cu 400 euro/t, un pre¡ bun, de altfel. Pre¡ul a mai crescut înså, astfel încât fermierul crede cå s-ar putea så fie chiar mai råu decât anul trecut, din cauzå cå mul¡i nu vor dori så livreze.

Bi¡å Råcman, fermier din Giurgiu, a vândut forward 1.000 tone de orz (80 bani/kg) ¿i 300 tone de rapi¡å (1.900 lei/t), aproximativ 30% din produc¡ia estimatå. Cooperativa din care face parte tocmai urma så mai organizeze o nouå licita¡ie. Råcman dorea så vândå pânå la atingerea 50% din produc¡ia estimatå. Are înså ¿i unele temeri fa¡å de rela¡ia cu comercian¡ii. “Ei ne cer bilete

la ordin, avalizate în nume personal, dar noi nu avem nici o garan¡ie din partea lor? Ce a¿ putea face dacå nu-¿i ¡in promisiunea?”, spune fermierul. S-a confruntat cu astfel de situa¡ii.

Dorin Boboc, fermier din Teleorman, a vândut deja o parte a produc¡iei, a¿a cum a fåcut, de altfel, în ultimii ¿apte-opt ani. Vinde foarte devreme o treime din recolta estimatå, dacå pre¡ul este unul interesant. Nu vâneazå cel mai bun pre¡. Vinde atunci când pre¡ul îi

asigurå un profit satisfåcåtor. O parte din recolta de rapi¡å a vândut-o chiar în 2020. La floarea-soarelui, probabil în premierå, a vândut înainte de a semåna. A doua treime a produc¡iei estimate o vinde în preajma recoltårii, iar diferen¡a la recoltare. “Suntem precau¡i, nu semnåm pentru cantitå¡i mari. Strategia este aplicatå pentru rapi¡å ¿i floareasoarelui, dificil de stocat”, spune fermierul. Grâul ¿i porumbul sunt stocate, în general. Anul acesta s-ar putea totu¿i så vândå ¿i grâul, pentru cå este pre¡ul atractiv. “Nu în¡elegem resorturile care duc la aceste pre¡uri atât de bune, dar nu ne plângem”, spune, cu umor, fermierul. Dorin Boboc uuu

Adrian MIHAI Profitul Agricol 18/2021

obi¿nui¡i. “Am mai fåcut ¿i nu ne-a fost råu”, remarcå acesta. “Mi se pare ca cine are marfå este mai ståpân pe situa¡ie decât cine are contract. E o situa¡ie fårå precedent, må a¿tept la orice. Sunt foarte multe lucruri imprevizibile”, spune acesta.

uuu remarcå faptul cå pânå acum trei-patru ani traderii fåceau oferte de cumpårare cu doar douå luni înainte de recoltare. “Acum zece ani le ceream traderilor så facem contracte mai devreme ¿i nu se putea”, î¿i aminte¿te fermierul. El considerå cå prezen¡a gigantului chinez Cofco a dinamizat foarte mult pia¡a. De altfel, compania oferå întotdeauna pre¡uri de top. Sunt fermieri care deja regretå cå au semnat la un pre¡ pe care acum îl considerå prea mic. Tocmai din cauza situa¡iilor de acest gen, traderii le solicitå fermierilor bilete la ordin. Când fermierii

Victor Beznea, director al traderului de cereale Patberg, remarcå faptul cå, anul acesta, fermieri care ini¡ial “nu doreau så vândå blana ursului din pådure” s-au råzgândit ulterior ¿i au încheiat contracte la termen. Foarte mul¡i fermieri au încheiat contracte la termen ca så nu piardå aceste pre¡uri. A sim¡it un apetit din partea vânzåtorilor, stimulat de pre¡urile foarte mari. Dacå anul trecut floarea-soarelui se vindea la recoltare cu 350 dolari/tonå, acum se tranzac¡ioneazå cu 500 dolari/tonå. Este înså dificil så facå estimåri în privin¡a cantitå¡ilor. Beznea remarcå un trend de a se duce tot mai înapoi în timp, momentul semnårii contractului. Cu zece ani în urmå campania de achizi¡ii începea în martie. În alte ¡åri se fac ¿i contracte în avans cu un an. 18

Împotriva contractelor forward Dimitrie Muscå, renumit pentru eficien¡a economicå cu care î¿i desfåse unesc în cooperative reu¿esc ¿i ei så ¿oarå activitatea, este împotriva conob¡inå bilete la ordin drept garan¡ii din tractelor forward. Considerå cå este partea comercian¡ilor mai mici, înså. gre¿it så vinzi înainte de recoltå. Dorin Boboc s-a confruntat cu o proMarin Nedu, fermier din Ialomi¡a, nu blemå cu un trader mai mic la un confolose¿te nici el contracte forward. Nu a tract la porumb. Oferise un pre¡ peste pia¡å ¿i nu a mai dorit så mai execute vândut niciodatå în acest mod. "Nu contractul. În cele din urmå pre¡ul a vând ce nu am", spune fermierul. "Vând doar ce am în magazie, atuncrescut ¿i fermierul nu a mai pierdut. ci când îmi convine. Aceasta a fost regAurel Placinschi, fermier din Ia¿i, ula de când lucrez în agriculturå", detaleste mai re¡inut, anul acesta, în privin¡a iazå acesta. Dacå ar primi un avans, ar contractelor forward. Paradoxal, de¿i lua în considerare ¿i acest tip de vânpre¡urile au fost foarte bune a vândut zare. "Doar te obligå, cu amågirea cå î¡i foarte pu¡in, mai pu¡in decât în anii då un pre¡ mai bun”.

Considerå cå este posibil så se ajungå ¿i în România la asemenea termene. “Seriozitatea se testeazå atunci când sunt cre¿teri mari de pre¡. ªi atunci lucrezi o via¡å cu ei”, spune Beznea. “Statistic s-a dovedit cå traderii î¿i respectå execu¡ia contractelor. De prea multe ori furnizorii nu ¿i-au respectat contractele”, spune managerul. “Fermierii sunt mai serio¿i decât anumi¡i intermediari”, mai precizeazå managerul. Cazurile în care fermierii nu-¿i respectå contractul reprezintå o minoritate, dar dacå devin zgomotoase par a avea o amplitudine mai mare decât în realitate. Managerul admite faptul cå se vorbe¿te ¿i despre situa¡ii în care traderii nu ¿i-ar fi îndeplinit obliga¡iile contractuale. De fiecare datå când a fost mediatizat un asemenea caz, în care era implicat un membru al aso-

cia¡iei ARCPA, l-a cercetat ¿i s-a dovedit cå de fapt anumite clauze nu erau îndeplinite de vânzåtor, motiv pentru care traderii refuzau så o mai achizi¡ioneze. Fermierul prezenta înså doar partea de adevår care îl favoriza. Beznea este secretar general al ARCPA - Asocia¡ia Românå a Comercian¡ilor de Produse Agricole. Referitor la solicitarea fermierilor, ca ¿i traderii så ofere bilete la ordin, Beznea spune cå traderii mari au coduri de conduitå pe care le respectå întocmai ¿i nu existå riscul unor abuzuri. Pe de altå parte, existå un risc mårit în ceea ce-i prive¿te pe unii parteneri. Ar putea fi utilizate în mod abuziv, dacå ar fi date de cåtre traderi. Î¿i aminte¿te cå, pentru a scåpa de executarea unui contract, un vânzåtor a declarat pierdut biletul la ordin. Avea înså proces-verbal de predare al lui, fapt ce a clarificat rapid situa¡ia în fa¡a poli¡iei. Profitul Agricol 18/2021

CULTURI

VEGETALE Eficien]a utiliz\rii azotului dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

De ce au nevoie plantele de azot? Proteine, clorofilå, enzime, cantitatea ¿i calitatea recoltei, toate sunt dependente de cantitatea de azot folositå de cåtre plante. La un moment dat (nu ¿tiu când a apårut articolul în care am citit informa¡ia), 40% din proteine erau produse în lume din azotul ob¡inut prin procese industriale.

Diferen¡e de mentalitate agrochimicå De felul nostru optimi¿ti, preferåm de multe ori så vedem numai jumåtatea plinå a paharului. Poate ¿i din acest motiv, agrochimi¿tii români descriu azotul ca principalul element/factor de nutri¡ie (Låcåtu¿u 2006, Vidican ¿i colab. 2013). Din acest motiv, mul¡i fermieri aplicå o fertilizare neechilibratå, cu mai mult azot ¿i pu¡in fosfor (uneori deloc). Practicå duså la extrem în cazul când se folose¿te numai ureea ca îngrå¿åmânt starter. Teoretic este posibil, dacå ureea este plasatå suficient de departe de såmân¡å (5 cm lateral ¿i 5 cm sub rândul de semin¡e), deoarece eliberarea amoniacului în timpul hidrolizei ureei poate afecta germina¡ia semin¡elor cu care intrå în contact. Doza aplicatå la semånat nu ar trebui så depå¿eascå 67 kg uree/ha (Cornell University). Pentru americani ¿i mul¡i al¡ii, azotul este considerat principalul factor de nutri¡ie limitant pentru produc¡ie. Din acest 20

motiv au mårit dozele de azot ¿i astfel produc¡iile au crescut atât de mult încât multe ¡åri ¿i-au putut asigura hrana necesarå (un fel de România poate hråni 80 de milioane de oameni). Francezii folosesc expresia “fertilizare ra¡ionalå” pentru a desemna optimizarea cantitå¡ii de azot aplicate pentru a satisface necesarul de azot al plantelor de culturå. În UE produc¡iile medii au crescut constant, de¿i au fost dozele de decuplate par¡ial de mårimea dozei de N. Un obiectiv similar se urmåre¿te ¿i prin strategia “De la fermå la consumator” a Pactului verde european: se dore¿te men¡inerea sau chiar cre¿terea produc¡iilor medii, paralel cu reducerea dozelor de azot.

Optimizarea fertilizårii cu azot De vreo 40 de ani încoace, de când Moll ¿i colab. au definit, în 1982, eficien¡a utilizårii azotului ca fiind produc¡ia de semin¡e ob¡inutå pe uni-

tatea de azot disponibilå, s-a încercat în fel ¿i chip optimizarea fertilizårii cu azot. Procesul prevede optimizarea în douå direc¡ii: 1. Eficien¡a cu care este absorbit azotul din sol. Existå specii cu o mare putere de absorb¡ie, cum este rapi¡å, care este cunoscutå ca o culturå “capcanå de nitra¡i”, care poate absorbi în toamnå peste 100 kg N/ha. Francezii considerå cå procentul mediu de absorb¡ie este de 80% (din 100 kg azot mineral din sol, plantele pot absorbi 80). 2. Eficien¡a cu care este utilizat azotul absorbit pentru producerea semin¡elor. La acest capitol, rapi¡a este consideratå o plantå cu eficien¡å reduså de utilizare a azotului absorbit, valoarea fiind la jumåtate comparativ cu cea a cerealelor. Din acest motiv, numai 50-60% din azotul absorbit participå la formarea semin¡elor. Deci, din 100 kg N/ha, rapi¡a absoarbe 80 kg N/ha, din

Profitul Agricol 18/2021

care numai 40-50 kg N/ha sunt folosite pentru formarea semin¡elor (Bouchet ¿i colab. 2016). Acest lucru face ca rapi¡a så fie o foarte bunå premergåtoare pentru grâu (pentru fiecare tonå de semin¡e recoltate laså în sol peste 30 kg N/ha), sporul de produc¡ie la grâul dupå rapi¡å fiind cu pânå la o tonå mai mare decât la grâu dupå grâu.

În Statele Unite s-a determinat faptul cå de regulå pentru o tonå de boabe de porumb se consumå 19,5 kg de azot. Acest azot provine din sol ¿i din îngrå¿åmintele aplicate. Azotul absorbit din sol provine din mineralizarea materiei organice a solului (humus) ¿i din descompunerea resturilor vegetale încorporate. O defini¡ie mai recentå, din 2011, descrie eficien¡a utilizårii azotului ca fiind determinatå de capacitatea plantelor de a absorbi azotul din sol ¿i de a-l folosi pe acesta pentru a produce semin¡e. Observåm cå utilizarea azotului de cåtre plante este influen¡atå atât de facProfitul Agricol 18/2021

torii fiziologici (capacitatea de absorb¡ie ¿i de formare a recoltei), cât ¿i de cei agronomici (doza, momentul ¿i precizia aplicårii etc.). Eficien¡a utilizårii azotului de cåtre plante este de aceea puternic influen¡atå de factorii tehnologici, deoarece ace¿tia determinå cantitatea de azot ce poate fi utilizatå de cåtre plante. Aceasta înseamnå cå eficien¡a utilizårii azotului trebuie optimizatå, în acela¿i timp sau succesiv, de cåtre amelioratori în parteneriat cu agronomi. Lucru pe care l-au realizat cercetåtorii de ambele specialitå¡i de la marile companii de semin¡e, în colaborare cu cercetåtori de la universitå¡i. Exemplul Pioneer este relevant pentru succesul acestei colaboråri. Faptul cå Pioneer ocupå confortabil primul loc în vânzårile de porumb din lume se datoreazå ¿i faptului cå investe¿te foarte mult în cercetarea aspectelor agronomice, uneori specifice fiecårui hibrid. Din materialele de pe site-urile Pioneer, am gåsit urmåtoarele informa¡ii interesante:

În 1965, produc¡ia medie de porumb în Statele Unite era în jur de 4,4 t/ha, pentru care s-au folosit 80 kg N/ha. În anii 80, produc¡ia medie a depå¿it 7 t/ha, consumul de azot plafonându-se în jurul valorii de 160 kg N/ha, în 2010, produc¡ia medie fiind în jur de 10 t/ha. Aceasta înseamnå cå: 1. A existat o perioadå de cre¿tere liniarå atât a produc¡iei, cât ¿i a dozei de azot. 2. De la sfâr¿itul anilor 80, doza de azot s-a plafonat în jur de 160 kg N/ha, dar produc¡ia medie a crescut constant cu 125 kg/an (sporul genetic). Semin¡ele de porumb au nevoie în mod continuu de azot pe întreaga perioadå de vegeta¡ie. Pentru produc¡iii mari, azotul aplicat variazå de la 160 la 240 kg N/ha. În jur de 40% din necesarul pentru formarea boabelor provine din remobilizarea azotului din ¡esuturile vegetale, iar restul, 95-135 kg N/ha, din absorb¡ia continuå dupå înflorire. Cum putem måri eficien¡a folosirii azotului prin metode agronomice ¿i genetice, varianta Pioneer, într-o postare ulterioarå. 21

CULTURI VEGETALE

Din portofoliul Adama> Agil 100 EC, cel mai rapid graminicid ¥n cultura de floarea-soarelui, combaterea buruienilor monocotiledonate reprezintå o verigå tehnologicå esen¡ialå ¿i impune un tratament dedicat pentru controlul acestora. O problemå deosebitå o reprezintå speciile perene, care au capabilitatea de a reveni în vegeta¡ie în cazul unui control par¡ial (când este distruså partea aerianå, dar nu ¿i rådåcinile).

stfel, în cazul erbicidelor cu ac¡iune mai lentå ¿i în condi¡ii favorabile de umiditate ¿i cåldurå acestea reu¿esc så reziste. Cre¿terea randamentului culturii de floarea-soarelui este garantat dacå în tehnologia de protec¡ie este inclus ¿i un graminicid cu ac¡iune foarte rapidå precum Agil 100 EC. Ac¡iunea foarte promptå a acestuia îl face remarcabil fa¡å de alte produse din acela¿i segment. Agil 100 EC eliminå într-un timp foarte scurt concuren¡a buruienilor cu

planta de culturå, limitând accesul acestora la apå ¿i elementele nutritive. O îmburuienare accentuatå încå de la început determinå scåderea biomasei plantelor de floarea-soarelui, determinând pierderi seminificative de produc¡ie. Substan¡a activå, propaquizafop, este absorbitå foarte rapid de cåtre buruieni, de obicei în decurs de o orå. ¥n aproximativ douå zile se translocå în rådåcini ¿i rizomi, unde inhibå sinteza acizilor gra¿i, astfel oprindu-se accesul la apå ¿i elemente nutritive. Dupå 5-7 zile sunt vizibile primele simptomele de clorozå pe frunzele tinere, ca efect al întreruperii func¡iilor vitale. ¥n condi¡ii pedoclimatice normale întreaga plantå se va usca într-un interval cuprins între 10 pânå la 20 de zile dupå aplicare. Referitor la stadiul optim de dezvoltare a buruienilor, Adama recomandå ca tratamentul cu Agil 100 EC så se efectueze astfel: - gramineele anuale (excep¡ie Poa annua) când sunt în stadiul de 1-2 frunze, se aplicå 0,5 l/ha Agil 100 EC. În faze mai avansate de cre¿tere, doza de erbicid cre¿te pânå la 1,0 l/ha (pânå la începutul împåierii) sau chiar 1,2 l/ha

dacå buruienile graminee sunt spre sfâr¿itul împåierii. Firu¡a (Poa annua) este combåtutå cu doza de 1-2,0 l/ha în stadiul foarte tânår (1-2 frunze); - gramineele perene, în func¡ie de specie, se combat astfel: Sorghum halepense (costreiul), când atinge înål¡imea de 30-40 cm, folosind 1-1,5 l/ha; Agropyron repens (pirul târâtor), la 1525 cm, folosind 1-2 l/ha; Cynodon dactylon (pirul gros), când are 15-20 cm, folosind 1-2 l/ha. Pentru a ob¡ine efectul maxim de combatere, se va urmåri în toate cazurile ca Agil 100 EC så se aplice atunci când fenologia buruienilor (stadiul de cre¿tere) ¿i condi¡iile de cre¿tere (temperaturå, umiditate, hranå, luminå) sunt întrunite în optim, astfel încât produsul så fie rapid ¿i u¿or preluat ¿i translocat în plantele ¡intå. La cultura de floarea-soarelui, Agil 100 EC se aplicå postemergent, în fenofaza de 4-6 frunze ale plantei de culturå. Se va utiliza doza de 0,8 l/ha pentru combaterea speciilor anuale ¿i 1,0-1,5 l/ha pentru combaterea speciilor perene precum costreiul din rizomi.

Profitul Agricol 18/2021

CULTURI VEGETALE

Unirenii din Spania [i spaniolii din Unirea O investi¡ie de 3,5 milioane de euro într-o comunå din sudul ¡årii, departe de un ora¿ mare, este o ¿tire. Firma Huercasa, din Spania, cu o cifrå de afaceri de aproape 40 mil. euro, a fåcut o linie de procesare a sfeclei ro¿ii în Unirea, jude¡ul Cålåra¿i. O parte din utilaje au fost aduse din fabricile din Spania ale grupului. Compania are o vastå experien¡å în domeniu. Sfecla la pungå vidatå a fost prima legumå “ready to eat” din Spania, produså de Huercasa în 1982.

nvesti¡ia s-a finalizat la începutul pandemiei, motiv pentru care echipa localå nu a mai beneficiat de sprijinul tehnic direct din Spania, a¿a cum era planificat. Totul a trebuit rezolvat local. Produc¡ia a început la mijlocul anului trecut, iar Sergio Javier Moracho Diez, directorul fabricii din România, sperå cå anul acesta va avea profit. E dificil înså de calculat în cât timp se va recupera investi¡ia. În ritmul actual de dezvoltare sunt înså în grafic. În primul sezon au fost procesate 2.000 t de sfeclå ¿i s-au ob¡inut 1.500 t de produs comercial, care a ajuns în propor¡ie de 90% la export, în principal în Spania, Ungaria, Cehia, Italia ¿i Germania. Recent, firma a început så vândå ¿i în re¡elele de supermarketuri din România.

Un drum cu douå sensuri Istoria investi¡iei este mai lungå. Numero¿i cålårå¿eni, mul¡i din comuna Unirea, au mers la muncå în Spania. Au ajuns ¿i la fabricile Huercasa. Propri24

Pol de dezvoltare În Spania, Huercasa are aproape 350 de angaja¡i permanen¡i ¿i 600 în campanie. La ace¿tia se mai adaugå alte firme din grup: un centru de calibrat, unul de depozitare. Fabrica a fost înfiin¡atå într-un sat cu o mie de locuitori, dar cu alte localitå¡i în jur, în apropiere. Este politica firmei så-¿i facå fabrici în câmp, la ¡arå. Zona era una såracå, dar acum a devenit una dintre cele mai dezvoltate din jude¡, cu industrie agro-alimentarå. În jurul fabricii s-au dezvoltat al¡i furnizori ¿i chiar firme concurente. Consultantul este convins cå o evolu¡ie similarå va urma ¿i la Unirea. Mul¡i locuitori nu au mai plecat la ora¿. Mai mult chiar, în timp, industria sa dezvoltat atât de mult, încât a fost nevoie de for¡å de muncå. A¿a s-a fåcut cå au venit foarte mul¡i oameni de prin alte pår¡i, inclusiv din Unirea. Când s-a decis interna¡ionalizarea firmei, a fost o alegere naturalå så punå comuna pe hartå. Compania nu vrea så acapareze For¡a de muncå este suficientå Fabrica are 30 de angaja¡i perma- toate activitå¡ile auxiliare. Aceastå polinen¡i. Doar doi-trei sunt din Cålåra¿i, ceilal¡i sunt din comunå. În sezon, timp de aproape cinci luni, numårul s-a dublat pentru cå s-a lucrat în douå schimburi. Obiectivul este så lucreze tot anul în acela¿i ritm. Managerii au crezut cå una dintre problemele cu care se vor întâlni va fi atragerea for¡ei de muncå. A fost înså mai simplu decât ¿i-au imaginat. Oamenii î¿i doreau så munceascå aproape de caså, pentru a nu mai pierde trei ore pe zi cu transportul la Bucure¿ti. Au fost atra¿i chiar ¿i tineri. “Plåtim un salariu bun pentru zonå. Avem o echipå foarte unitå”, spune Sergio Javier Moracho Diez, managerul fabricii. De pu¡in timp în ¡arå, a învå¡at române¿te, dar cu modestie î¿i cere scuze cå nu o face perfect. etarii ¿i-au dat seama cå existå poten¡ial pentru a aduce o fabricå în România. Ionel Bondoc, directorul tehnic din Unirea, a lucrat ¿i el în Spania. A plecat acolo în urmå cu aproape 15 ani, cu contract în agriculturå. Apoi a dat o probå de lucru la Huercasa ¿i i-a fost datå în primire fabrica de procesare a sfeclei. “Nu ¿tiam så vorbesc, doar dådeam din cap. Cuno¿team mecanica”, î¿i aminte¿te Bondoc. ªi-a adus acolo so¡ia ¿i copilul. Acum, când s-a întors, a mai repatriat din Spania încå patru persoane, în afarå de familie. “E important så aduci pe cineva care ¿tie ce are de fåcut”, remarcå acesta. Spaniolii au venit så investeascå în România pentru cå vor så-¿i extindå segmentul bio. Obiectivul firmei mamå, de cre¿tere a cifrei de afaceri la 60 mil. euro, propus pentru 2025, se bazeazå în principal pe acest segment.

Profitul Agricol 18/2021

CULTURI VEGETALE ticå are mai multe avantaje. Firma î¿i reduce investi¡iile, se pot fructifica active deja existente ¿i råmân surse de venit ¿i pentru al¡ii, care devin direct interesa¡i de bunul mers al firmei. Spre exemplu, un fermier are containere maritime frigorifice pe care vrea så le foloseascå pentru depozitare. Este recomandat ca spa¡iul så fie frigorific, dar pentru început depozitarea se poate face ¿i fårå instala¡ie de frig. Pentru depozitarea produc¡iei fermierii primesc un pre¡ superior. “Nu dorim så avem combinele. A apårut deja o firmå care acum doi ani a cumpårat o combinå ¿i acum a luat-o pe a doua. Noi lucråm cu firmele de transport din zonå”, spune Manuel del Pino, consultant pentru Huercasa.

luate în calcul pentru fazele ulterioare. Au purtat deja discu¡ii cu consultan¡i. Anul acesta s-a procesat ¿i porumb dulce, adus înghe¡at din Spania ¿i apoi exportat. “La anul, dacå totul merge bine, probabil cå vom începe cu fermierii så facem produc¡ie localå de porumb dulce. În Spania, gama de produse e mult mai mare, con¡ine linte, nåut, salate”, spune Manuel del Pino.

Fermierul trebuie så producå Manuel del Pino este de aproape 16 ani în România. Este cåsåtorit cu o româncå ¿i are doi copii. Vorbe¿te române¿te. Îi place foarte mult aici ¿i activitatea de consultan¡å pe care o acordå pentru a dezvolta industria agro-alimentarå. Regretå cå nu se deschid mai multe astfel de afaceri. El crede cå ferProces de produc¡ie În sec¡ia de recep¡ie, sfecla este mierii sunt pe nedrept blama¡i pentru cå spålatå, selectatå ¿i calibratå. În cam- nu investesc în procesare. Considerå cå era de produc¡ie este decojitå ¿i opå- este o responsabilitate prea mare ¿i cei ritå, iar apoi vidatå la pachete de 500 g, mai mul¡i nu sunt pregåti¡i din punct de dupå care urmeazå sterilizarea. Nu se vedere profesional pentru astfel de acadaugå alte ingrediente. Perioada de tivitå¡i. Î¿i aduce aminte cå, prin anii valibilitate este ¿ase luni. 2000, fermieri din alte ¡åri au fost invita¡i Planul de investi¡ii mai prevede så lucreze în agriculturå. De altfel, ¿i el a douå etape în care se vor face investi¡ii venit aici tot într-o astfel de vizitå. Crede într-un depozit pentru produs finit, o lin- cå acest tip de promovarea ar trebui fåie de împachetat, dar ¿i pentru extin- cutå acum pentru sectorul de procesare. derea produc¡iei. Pentru prima fazå nu au apelat la fonduri europene, dar sunt Adrian MIHAI

Manuel del Pino, Ionel Bondoc, Sergio Javier Moracho Diez Profitul Agricol 18/2021

Sfecla bio, dificil de contractat Nu a fost o problemå nici procurarea sfeclei ro¿ii conven¡ionale. Mul¡i fermieri au fost interesa¡i så mai introducå o culturå în asolament. Se asigurå necesarul fabricii din jude¡ul Cålåra¿i. Fermierii ¿tiu din start pre¡ul ¿i toate condi¡iile pentru a-l ob¡ine. ºinta fabricii este înså ca 80% din ce se proceseazå så fie bio. Este un obiectiv dificil de atins. Pentru a gåsi materia primå au ajuns la ferme din Constan¡a, Tulcea ¿i Gala¡i. Acum ar vrea så ajungå la 80-100 ha ¿i pentru produc¡ia ecologicå. Deocamdatå sunt doar 60 ha. Se gândesc chiar så meargå ¿i în Covasna. Compania a realizat o fi¿å tehnologicå pe care o recomandå fermierilor. Pentru procesare este foarte important calibrul, se cautå o mårime micå ce se ob¡ine printr-o densitate mai mare. Firma cumpårå toatå produc¡ia, indiferent de calibru, la pre¡uri diferite înså. Existå câteva soiuri agreate, de la diferite firme. Douå sunt mai populare. În fiecare an se testeazå noi varietå¡i. “Pentru fermierii care nu au experien¡å cu horticultura recomandåm så nu facå mai mult de 5-10 ha în primul an”, spune Manuel del Pino. Pentru o suprafa¡å mai micå devine dificil så mai primeascå sprijinul firmei. Aceasta îl ajutå pe fermier cu semånatul ¿i recoltatul. Utilajele sunt ale colaboratorilor. “Noi suportåm o parte din cheltuieli pentru a ajuta fermierul så se dezvolte. Politica noastrå este så avem o colaborare strânså cu fermierii”, adaugå managerul. Contracte au fost încheiate cu fermieri cu 14.000 ha, dar ¿i cu cei de 300 ha. Existå un fermier care lucreazå doar 12 ha, din care 4 ha cu sfeclå. Manuel del Pino considerå cå sfecla ro¿ie oferå un “câ¿tig foarte interesant” fermierilor. Este înså o culturå care necesitå o aten¡ie mai mare. În agricultura conven¡ionalå se pot ob¡ine 75-80 t/ha, din care 50-60 t/ha net, cu 70-80% calibrul I, din care se câ¿tigå foarte bine. Câ¿tigul este aproape dublu în sistem bio. 25

CULTURI VEGETALE

Hectare întoarse din cauza Tanymecus [i Opastrum Culturile de toamnå aratå bine ¿i foarte bine în aproape toatå ¡ara, existând premisele unor produc¡ii-record, în special la rapi¡å. La culturile de primåvarå, vremea caldå din perioada Sårbåtorilor ¿i zilele urmåtoare a favorizat atacul de Tanymecus. Fermierii semnaleazå cå, alåturi de rå¡i¿oarå, a revenit în for¡å fostul inamic nr. 1 al florii-soarelui: gândacul påmântiu - Opastrum sabulosum. Cei doi dåunåtori au for¡at reînfiin¡area unor suprafe¡e semnificative.

Gândacul påmântiu face ravagii în Bråila Nina Gheorghi¡å (Triagroexim SRL, jude¡ul Bråila) s-a confruntat cu un atac puternic al gândacului påmântiu (Opastrum sabulosum) la cultura de floarea-soarelui. “E un dåunåtor pe care nu l-am observat pânå anul acesta. Acum a fåcut ravagii. Mergi pe rând ¿i zici cå n-a bågat semånåtoarea, înså când dai påmântul la o parte vezi plåntu¡ele retezate”. Densitatea pe o solå de 26 ha de floarea-soarelui, înconjuratå de vegeta¡ie spontanå, având planta premergåtoare grâu, a scåzut la 15.000 - 35.000 de plante/ha, de la 65.000 de boabe/ha cu germina¡ie 98%. Prin urmare, cultura a fost întoarså ¿i sola semånatå cu porumb. “Nu po¡i aplica insecticid sistemic fiindcå n-ai maså foliarå, iar cu cel de contact nu-l «prinzi» fiindcå se adåposte¿te sub bulgåra¿ii de påmânt. Plantulele råmase dupå atacul de Opastrum sunt decimate de

Tanymecus”. Nina Gheorghi¡å observå cå atacul a fost mai intens în solele unde cultura premergåtoare a fost grâul ¿i mai redus pe solele semånate cu floare dupå porumb. Opineazå cå tratamentul cu neonicotinoide la cultura premergåtoare a fost decisiv, diminuând rezerva de dåunåtori din sol.

Constån¡enii se plâng mai mult de Zabrus anul acesta ªi în ferma Sport Agra, a constån¡eanului Dumitru Manole, care e ¿i pre¿edintele Asocia¡iei pentru cultura florii-soarelui, Opastrum a fost mai activ anul acesta decât Tanymecus. “E o invazie chiar puternicå. Temperaturile au fost mai scåzute, în special noaptea, iar Opastrum este mai rezistent la frig. Monitorizåm zilnic culturile ¿i la nevoie aplicåm insecticide de contact. Am o solå de floare cu densitatea la limitå, undeva la 50.000 de plante/ha, dar încå nu se impune întoarcerea. Porumbul tratat cu tiametoxam se prezintå bine, fiind în trei-patru frunze”. Vremea fiind capricioaså în aprilie, în zona Amzacea, cu ploi care nu au permis intrarea utilajelor ¿i temperaturi de minus 5 - minus 6 grade noaptea, campania de semånat de primåvarå s-a

desfå¿urat în trepte. Floarea semånatå la început a trecut de pericol, având douå perechi de frunze adevårate. Dar sunt ¿i 100 ha cu plantule la cotiledoane, ce acum necesitå monitorizare permanentå. Înså problema majorå a lui Manole este cultura de grâu. Din cauza ariditå¡ii zonei, constån¡enii se concentreazå pe påioasele de toamnå, practicând chiar monocultura. Manole evitå pe cât poate så punå grâu dupå grâu, înså sezonul acesta a fost nevoit så facå ¿i acest compromis, pe anumite sole. Structura culturilor aratå a¿a: 470 ha grâu, 280 ha floarea-soarelui, 60 ha porumb, 40 ha soia. Or, grâul, principala culturå, nu aratå prea bine. Cauzele sunt douå: seceta din toamna 2020 ¿i atacul de Zabrus tenebroides. “În cea mai mare parte a Dobrogei, cu excep¡ia zonei de sud-vest a jude¡ului Constan¡a, unde au mai fost ploi de toamnå, grâul a råsårit în ianuarie-februarie. Înfrå¡irea nu s-a realizat corespunzåtor, fra¡ii având un numår de boabe mai mic decât cei care apar toamna. De¿i am folosit o normå de pânå la 350 de kg/ha, am avut ¿i pierderi de boabe în urma atacului de Zabrus ¿i nu avem densitate corespunzåtoare. Pentru o produc¡ie de 8-9 t/ha, ar fi trebuit så avem 800-900 de spice/mp. La densitatea actualå må a¿tept la o produc¡ie de maxim 5 t/ha. Så vedem ce precipita¡ii vor mai fi pânå la recoltare. E nevoie de apå ca så atingem måcar aceste produc¡ii”. În urma atacului de Zabrus, Manole a întors 10 ha de grâu, semånându-le cu floareasoarelui. La rândul såu, Raul Mårun¡oiu, fermier din Såcele, Constan¡a, a uuu

Robert VERESS 26

Profitul Agricol 18/2021

CULTURI VEGETALE uuu observat atacul de gândac påmântiu la floarea-soarelui cultivatå dupå grâu. Pagubele încå nu impun întoarcerea culturii. Cum semånatul l-a realizat în prima decadå a lunii aprilie, floarea era în stadiul de douå frunze adevårate la ora discu¡iei, iar porumbul, ¿i el råsårit. “Opastrum e prezent în zona asta încå din anii trecu¡i. Am respectat asolamentul la floare cât de bine am putut, rotind chiar la cinci-¿ase an, fårå porumb dupå floare sau invers. Înså anul trecut a fost un atac chiar mai agresiv decât ceea ce våd acum. Am observat ¿i acum plante retezate, dar încå nu intervin, fiindcå au fost ni¿te ploi pe 22 aprilie, apoi s-a men¡inut vremea rece. Abia acum începe så se încålzeascå, a¿a cå monitorizez câmpul zilnic. Pot aplica insecticide de contact, dar nu este prea eficient, încarcå devizul de cheltuieli ¿i atacå entomofauna utilå, precum buburuzele (Coccinella septempunctata), care combat afidele, prezente ¿i ele în cultura porumbului ¿i florii”. În zonå, Tanymecus încå nu ¿i-a fåcut sim¡itå prezen¡a, o explica¡ie fiind faptul cå porumbul se cultivå pe suprafe¡e relativ mici, din cauza ar¿i¡ei la polenizare, care are efect de castrare. Nici pe floare nu se pune accent în asolament. Mårun¡oiu se focalizeazå pe culturile de påioase, având 600 ha cu grâu ¿i 320 ha cu orzoaicå de toamnå, culturile de primåvarå fiind în netå inferioritate, cu 280 ha de floare ¿i doar 50 de porumb.

Ialomi¡a råmâne “regatul Tanymecus” Pe Victor Burciu, care lucreazå 750 ha lângå ºåndårei, l-am aflat fåcând ceea ce a numit “inspec¡ia de front”: “Solda¡ii sunt disciplina¡i, bine îmbråca¡i, ferchezui¡i, pregåti¡i de luptå, cu perspective bune de victorie”. Folosind aceastå metaforå, fermierul ne-a transmis cå e foarte mul¡umit de starea culturilor sale. Burciu are 230 ha de grâu, 313 ha de porumb, 190 ha de floarea soarelui ¿i 4 ha lucernå. “Grâul, ca så fiu 28

modest, aratå bine. Dacå mai plouå sau îl irigåm, e poten¡ial de a scoate 7 t/ha. Sunt 25 de grade acum ¿i må bucur cå måcar nu bate vântul, ca så nu poten¡eze evapotranspira¡ia”. Joi, fermierul era încå în dubiu dacå så-¿i lase angaja¡ii liberi în sfâr¿itul de såptåmânå sau så-i anun¡e cå vor avea de lucru din cauza atacurilor de dåunåtori. “În zonå nu prea este Opastrum, în schimb, avem din bel¿ug Tanymecus. Din fericire, la porumb tratamentul såmân¡å e realizat foarte bine ¿i este foarte eficient. Ca dovadå, am gåsit ¿i 11 rå¡i¿oare pe o singurå plantå. Erau moarte, iar planta încå aproape întreagå. Deci insecticidul a ac¡ionat imediat ce au început så se hråneascå”. Pentru a ilustra cât de mare este rezerva de dåunåtori în zonå, Burciu memoreazå ce se întâmpla cu patru decenii în urmå, pe vremea stagiaturii sale: “Fåceam ¿an¡uri capcanå pentru Tanymecus, ca så le obturåm trecerea de la o solå la alta. Din doi-trei metri de ¿an¡ “recoltam” un sac de rå¡i¿oare. Le strângeam ¿i le ardeam”. La semånat, Burciu a avut anul acesta o strategie diferitå de a altor fermieri. A început cu porumbul, care se apropie de patru frunze, fiind practic în afara pericolului. “Floarea am semånat-o dupå porumb, neputând trata semin¡ele. Având ¿i umiditate în sol ¿i cåldurå, m-am bazat pe o råsårire explozivå, care så limiteze consecin¡ele atacului de Tanymecus. În solele semånate primele e în faza de douå frunze, în altele la cotiledoane, înså, din ce våd, situa¡ia e bunå, insectele au trecut la împerechere, deci nu prea le mai arde de mâncat”. Problema culturii de porumb pare så fie, mai degrabå, îmburuienarea. “Anul trecut, din cauza carantinei, nu am putut aplica Adengo ¿i am observat cå acum terenul s-a umplut de cornu¡i (Xanthium strumarium). Dar am erbicidat cu Adengo ¿i sper så nu fie probleme”. În ferma Sopema, din Mihail Kogålniceanu, administratå de Arnaud Perrein, porumbul e cultivat pe 1.000 ha, soia pe 830 ha, floarea pe 670 ha. “Am semånat târziu, fiindcå nu ne facem griji

cu seceta de mai târziu, având iriga¡ii. De fapt, încå mai avem de semånat sole atât de floare, cât ¿i de porumb. Avem atac de Tanymecus la floare, dar nu e ceva major. Porumbul este abia în curs de råsårire, nu putem aprecia gravitatea atacului. Nu ¿tiam de problema Opastrum, dar este limpede cå to¡i dåunåtorii controla¡i de neonicotinoide vor crea de acum probleme”. Perrein e foarte mul¡umit de starea culturilor de toamnå. “Rapi¡a e superbå, grâul ¿i orzul la fel. ªi dacå nu mai plouå deloc pânå la recoltare tot se fac cinci tone la påioase”.

Suprafe¡e semnificative întoarse în Teleorman Emilian Negrilå, directorul SCDA Teleorman, spune cå mai mul¡i fermieri din zonå i-au semnalat atacuri puternice de Tanymecus ¿i Opastrum. Am discutat ¿i noi cu unul dintre ace¿tia. Ioan Tunaru cultivå 30 de ha la Beiu, Teleorman, având 20 ha cu floare, 9 ha cu grâu ¿i un ha porumb. În urma invaziei consecutive a celor doi dåunåtori a reînfiin¡at ¿ase hectare cu floare. “Am realizat tratament cu insecticid sistemic Mospilan 0,25 l/ha ¿i de contact Lamdex 0,2 l/ha, înså rezultatele nu au fost cele scontate. Grâul aratå foarte bine, ne a¿teptåm la produc¡ii ridicate”.

Premise pentru produc¡ii-record în Dâmbovi¡a Ioan Brebenel lucreazå 250 ha în Potlogi ¿i Odobe¿ti, jude¡ul Dâmbovi¡a. A însåmân¡at 85 de ha cu floare ¿i 30 cu porumb la începutul lunii aprilie ¿i culturile sunt avansate. “A fost atac de Tanymecus ¿i Opastrum, dar nu atât de puternic cât så må oblige så iau måsuri. Rapi¡a este foarte frumoaså, må a¿tept la record de produc¡ie. Am ¿i avut grijå så fac tratamentele la timp, aproape såptåmânal am intrat în ultima perioadå. La grâu sunt ceva boli, dar sper så le rezolv acum, cu al doilea tratament. Dacå mai plouå, voi intra ¿i cu al treilea tratament”. Profitul Agricol 18/2021

CULTURI VEGETALE

Kit de sus]inere a porumbului În multe zone, au fost ploi în cantitå¡i încurajatoare, care ne fac så fim optimi¿ti cu privire la evolu¡ia porumbului. De aceea, aståzi vå prezentåm un set de produse care så vå ajute de-a lungul acestui sezon pentru a pune în valoare mai bine condi¡iile de climå ¿i pentru a ¡ine la distan¡å eventualii dåunåtori care ar putea atenta la roadele muncii dumneavoastrå.

pentru erbicide. Acesta reduce tensiunea apårutå în picåtura ajunså pe suprafa¡a frunzei ¿i îmbunåtå¡e¿te acoperirea ¿i reten¡ia substan¡elor pe suprafa¡a foliarå, ceea ce duce la o ac¡iune mai eficientå a erbicidului. Drill cre¿te dispersia de aproape 7 ori, sporind ¿i rezisten¡a la spålare, ¿i capacitatea de penetrare a substan¡elor în frunzå. Prin utilizarea adjuvantului Drill în amestecul de tratare, o cantitate mai mare de erbicid se men¡ine pe suprafa¡a frunzelor, ceea ce va duce la o combatere mai bunå.

narea corectå cu zinc influen¡eazå productivitatea porumbului, ajutând procesele de fecundare. ¥n cazul zincului, simptomele caren¡ei nu sunt întotdeauna vizibile, apårând fenomenul de “foame” latentå. Nedepistatå în vegeta¡ie, aceastå situa¡ie va determina produc¡ii slabe. NOU: Wuxal Zinc este îmbunåtå¡it cu tehnologia XtraUptake, ce faciliteazå o absorb¡ie mai u¿oarå de cåtre plantå.

Amalgerol Essence, beneficii

Mural ¿i Drill Câmp curat “ca în palmå” Vremea ploioaså a oferit ¿i buruienilor condi¡ii pentru dezvoltare, de aceea este necesar så aplica¡i un erbicid puternic. Astfel, ve¡i îndepårta concuren¡a acestor plante dåunåtoare, care iau din nutrien¡ii ¿i lumina plantelor de porumb ¿i le predispun la boli. Vå recomandåm erbicidul Mural, pe bazå de dicamba 480 g/l, ce ac¡ioneazå eficient împotriva buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene ¿i este selectiv pentru porumb. Substan¡a activå este absorbitå foliar ¿i radicular. Odatå ajunså în plante, se acumuleazå în meristeme, unde conduce la dezvoltarea anormalå a celulelor ¿i perturbå cre¿terea buruienilor prin împiedicarea translocårii corecte a energiei. Mural prezintå un spectru larg de combatere, cuprinzând buruieni dicotiledonate anuale ¿i perene ce “sufocå" plantele de porumb, printre care numim Polygonum convolvulus (hri¿ca urcåtoare), Chenopodium album (spanac sålbatic), Amaranthus retroflexus (¿tir), Ambrosia artemisiifolia (ambrozia). Pentru un plus de eficacitate, vå recomandåm så utiliza¡i Mural împreunå cu adjuvantul Drill, special conceput 30

Wuxal Zinc eliminå caren¡ele nutri¡ionale vizibile sau latente Vå recomandåm så aplica¡i fertilizantul foliar Wuxal Zinc, singurul produs de acest tip ce con¡ine zinc suprachelatat. Chelatarea ¿i suprachelatarea fac ca nutrien¡ii så nu reac¡ioneze cu celelalte substan¡e din amestecul de tratare ¿i så fie disponibili pentru plante. Wuxal Zinc prezintå o absorb¡ie rapidå în frunze (efect star ter), dar are ¿i un efect de lungå duratå, sus¡inut de adjuvan¡ii ce prelungesc persisten¡a nutrien¡ilor pe frunze. Produsul prezintå eficien¡å maximå, fiind asimilat în plantå 100%. Aceasta se datoreazå ¿i valorii favorabile a pH-ului, pânå la 9, ce ajutå absorb¡ia. Zincul este implicat în produc¡ia de clorofilå ¿i de amidon, dar ¿i în procese ce determinå råspunsul ¿i toleran¡a la stres a culturii de porumb, atât în ceea ce prive¿te temperaturile scåzute, cât ¿i în men¡inerea viabilitå¡ii polenului în perioadele de ar¿i¡å. Astfel, aprovizioDoze recomandate Mural: 0,6 - 0,75 litri/ha, Drill: 0,5 litri/ha, Wuxal Zinc: 2 litri/ha, Amalgerol Essence: 2-3 litri/ha

pentru culturå ¿i sol În sprijinul dezvoltårii radiculare ¿i al cre¿terii toleran¡ei la stres, vå recomandåm så utiliza¡i biostimulatorul Amalgerol Essence, 100% biodegradabil, organic, fårå organisme modificate genetic, cu certificare pentru agricultura ecologicå. Acest produs con¡ine numeroase substan¡e utile, cu beneficii asupra culturii ¿i a solului: carbon organic, aminoacizi, antioxidan¡i, hormoni din plante ¿i alginat. Fitohormonii determinå o foarte bunå dezvoltare a rådåcinilor, ceea ce va conduce la o absorb¡ie mai bunå de nutrien¡i. Aminoacizii, antioxidan¡ii ¿i alginatul cresc toleran¡a la stres, întåresc sistemul imunitar ¿i ajutå ¡esuturile afectate de grindinå så se repare. Carbonul organic ac¡ioneazå asupra solului, crescând capacitatea acestuia de reten¡ie a apei. Amalgerol Essence conduce la o mai bunå descompunere a resturilor vegetale ¿i la cre¿terea cantitå¡ii de humus din sol. De asemenea, produsul sus¡ine micorizele: prezen¡a re¡elelor de ciuperci va conduce atât la dezvoltarea superioarå a culturii, cât ¿i la îmbunåtå¡irea condi¡iilor din sol, prin disponibilizarea nutrien¡ilor ¿i cre¿terea cantitå¡ii de apå. Profitul Agricol 18/2021

CULTURI VEGETALE

Importan]a frunzei stindard în cultura cerealelor p\ioase Bolile foliare sunt un factor principal în limitarea eficien¡ei frunzei stindard, conducând la degradarea produc¡iilor atât cantitativ, cât ¿i calitativ. Men¡inerea frunzei stindard liberå de boli o perioadå cât mai lungå de timp ¿i cu o cantitate optimå de clorofilå asigurå realizarea poten¡ialului de produc¡ie al culturii. Astfel, aplicarea tratamentelor fungicide în T2 devine o necesitate pentru men¡inerea ¿i îmbunåtå¡irea sånåtå¡ii ¿i calitå¡ii culturilor. Produsele fungicide complexe ce au în componen¡å o strobilurinå, precum

Zakeo Xtra de la Adama, sunt recomandate ca tratamente în T2. Prezen¡a unei strobilurine asigurå un efect de înverzire ce prelunge¿te starea vegetativå a frunzelor pentru a cre¿te acumularea de substan¡å uscatå la nivelul boabelor, îmbunåtå¡ind astfel produc¡ia. Zakeo Xtra este un produs complex, cu douå substan¡e active, un triazol (ciproconazol) ¿i o strobilurinå (azoxistrobin), cu proprietå¡i preventive, dar ¿i curative în împotriva bolilor foliare ¿i ale spicului. Produsul ac¡ioneazå sistemic, translaminar ¿i de contact, ceea ce

asigurå un efect de protec¡ie o perioadå cât mai lungå de timp. Produsul poate fi utilizat ¿i ca tratament în T1, dar este ideal pentru a fi folosit la momentul apari¡ie frunzei stindard în T2 datoritå efectului de înverzire. Aplicarea fungicidului Zakeo Xtra la cultura de grâu se face în dozå de 0,5 l/ha, iar pentru cea a orzului doza este de 0,75 l/ha. Timpul de pauzå pânå la recoltatul culturii este de 35 de zile, de la aplicarea produsului. Indiferent de situa¡ie, cu Adama solu¡ia este la îndemâna ta!

:n sud înc\ se seam\n\ Fermierii au semånat, în Tulcea, printre ferestre ¿i continuå så semene, spune Maria Mahu, director executiv al Direc¡iei Agricole. La floarea-soarelui, semånatul era la 75% din suprafa¡a programatå, iar la porumb la 57%. Fermierii au semånat inclusiv în sâmbåta Pa¿telui. “Acum a început så plouå pu¡in”, remarca directoarea, la mijlocul såptåmânii trecute. Î¿i aduce aminte, cu teamå, cå anul trecut, în aceea¿i perioadå, se fåceau pregåtirile pentru constatarea calamitå¡ilor produse de secetå. În al¡i ani, cei “obi¿nui¡i”, în aceastå perioadå semånatul era încheiat la floarea-soarelui ¿i aproape de încheiere la porumb. Temperaturile scåzute au fåcut ca atacul de Tanymecus så fie redus. În Cålåra¿i, porumbul are alocate 124.787 ha. Pânå såptåmâna trecutå erau semånate 98.224 ha, ceea ce înseamnå 79%. Situa¡ia e mai bunå la 32

începutul lunii mai semånatul era încheiat la cultura de floarea-soarelui. “Chiar dacå nu a plouat mult, precipita¡iile vor mai întârzia finalizarea lucrårilor”, a remarcat Cosmin Nicolae Florea, director al Direc¡iei Agricole.

floarea-soarelui. Era programatå pe 37.559 ha, ¿i au fost semånate 33.302 ha, ceea ce reprezintå 89%. Soia a fost semånatå pe 69% din suprafa¡a programatå. Nu au ajuns informa¡ii privind atacuri semnificative de Tanymecus. Campania de semånat este întârziatå cu 10-14 zile în Buzåu. Aproape jumåtate din suprafa¡a de 46.000 ha programatå a se semåna cu porumb a ¿i fost realizatå. Situa¡ia este înså mult mai bunå la floarea-soarelui, unde procentul este de 90%. În mod normal, la

ªi în Arge¿ lucrårile de semånat pentru porumb ¿i floarea-soarelui sunt în întârziere. Spre exemplu, în Slobozia ¿i ªtefan cel Mare, påmântul are încå umiditate mare, iar semånatul este dificil. Societå¡ile agricole ¿i cele comerciale au o situa¡ie ceva mai bunå, sunt la finalul campaniei. În Arge¿, mai pu¡in de jumåtate din cele 173.000 ha arabile sunt lucrate, înså de persoane juridice, restul fiind în gospodåriile popula¡iei. Existå riscul ca, din cauza întârzierii semånatului, culturile så se confrunte cu seceta în perioada criticå a evolu¡iei lor, considerå Camelia ªtefan, consilier la Direc¡ia Agricolå Arge¿.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 18/2021

CULTURI VEGETALE

Protec]ia florii-soarelui în contextul legislativ actual ing. Ionu] B|RBULESCU

2. Aplicarea de fungicide.

director Cercetare-Dezvoltare Floarea-soarelui [i Porumb, Saaten-Union România

densitatea culturii. c. Opatrum sabulosum: afecteazå densitatea culturii. d. Afide: afecteazå aparatul foliar al plantelor de floarea-soarelui. e. Lygus Rugulipennis: afecteazå îndeosebi calatidiul florii-soarelui. f. Homoeosoma nebulella - atacå organele florare ¿i bracteele.

În contextul legislativ actual, cultura de floarea-soarelui se confruntå cu o serie de dificultå¡i care vor limita produc¡iile na¡ionale, dar vor afecta ¿i starea biologicå a solului. Prin prisma interzicerii de substan¡e active, ferloarea-soarelui este una din- mierii sunt pu¿i în fa¡a unor situa¡ii greu tre culturile preferate ale de gestionat precum: agricultorilor români. Este o 1. Combaterea dåunåtorilor. În lip2. Combaterea patogenilor. Cea culturå tolerantå la secetå, asigurå un sa tratamentului såmân¡å cu neonico- mai sigurå ¿i durabilå modalitate de profit constant, dar, de¿i este foarte tinoide câmpurile de floarea-soarelui combatere ale bolilor din cultura de bine adaptatå la mediul de culturå, trebuie protejate prin tratamente efec- floarea-soarelui o reprezintå procesul floarea-soarelui vine cu o serie de tuate dupå semånat, deseori 2-3 trata- de ameliorare prin care se creeazå noi provocåri: rota¡ia, controlul buruienilor, mente cu insecticide piretroide sau linii consangvinizate ¿i hibrizi toleran¡i controlul infestårii cu Orobanche spp. neonicotinoide. Bineîn¡eles, ¿i lipsa de (rezisten¡i) la anumi¡i patogeni. Principåstrarea unei ståri fitosanitare core- produse omologate pentru dåunåtori ai palele boli în cultura de floarea-soarelui spunzåtoare etc. culturii de floarea-soarelui pun în difi- sunt: Plasmopara halstedii, Sclerotinia Pentru a preîntâmpina ¿i a oferi, în cultate fermierii. Principalii dåunåtori sclerotiorum, Phoma MacDonaldi etc. acela¿i timp, solu¡ii, Saaten-Union reu- sunt: (tabel 1) ¿e¿te så creeze hibrizi performan¡i de a. Agriotess spp. - afecteazå densifloarea-soarelui, adapta¡i tuturor con- tatea culturii, atacul are loc în sol. Råspândirea ¿i transmiterea agendi¡iilor din ¡ara noastrå. Ace¿tia sunt b. Tanymecus dilaticolis: afecteazå ¡ilor patogeni se realizeazå pe uuu ameliora¡i în România, sunt înregistra¡i Patogen Sud Centru S-E N-E N-V V-Centru ¿i testa¡i în re¡eaua ISTIS România, sunt Pectobacterium 5 5 5 5 5 5 multiplica¡i în România ¿i sunt comerRhizopus 5 9 5 5 9 5 cializa¡i cåtre fermierii din România. Capitul

Pentru a reduce presiunea buruienilor, se pot folosi sistemele de culturå: 1. Clearfield - singurul sistem complet de protec¡ie împotriva buruienilor. 2. Clearfield Plus - versiune îmbunåtå¡itå ¿i cu un efect mai îndelungat. 3. Tribenuron Metyl - cea mai flexibilå tehnologie pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din cultura de floarea-soarelui. Pentru påstrarea unei ståri fitosanitare foarte bune, se pot proteja culturile prin: 1. Folosirea de hibrizi toleran¡i sau rezisten¡i la boli. Profitul Agricol 18/2021

Tulpinå

Foliare

Botrytis 3 3 3 3 3 3 Sclerotinia Sclerotiorum 6 6 6 5 5 5 Pectobacterium 5 5 5 5 5 5 Plasmopara Helianthi 7 5 7 7 5 3 Macrophomina 5 5 5 5 5 5 Fusarium 5 5 5 7 7 5 Phoma MacDonaldi 5 5 5 9 9 5 Phomopsis helianthi 5 5 5 5 5 5 Sclerotinia Sclerotiorum 7 3 7 3 3 5 Verticillium Wilt 3 3 3 3 3 3 Albugo/Rugina Albå 1 1 1 1 1 1 Alternaria 1 1 1 1 3 3 Erysiphe Cichoracearum 1 1 1 1 1 1 Puccinia helianthi 3 3 7 7 3 3 Septoria Helianthi 5 5 5 5 5 5 Viroze 1 1 1 1 1 1 Legenda: 1- Foarte rar întâlnit. 5 - Frecven¡å ¿i Intensitate medie. 9. Frecven¡å ¿i intensitate ridicatå)

CULTURI VEGETALE uuu mai multe cåi, ce pot fi directe ¿i indirecte. 1. Råspândirea directå este transmiterea agentului patogen de la o genera¡ie a plantei gazdå la genera¡ia urmåtoare, transmitere care poate fi: a. intramatricalå (endofitå, endogenå). b. extramatricalå (epigenå, epifitå, exogenå). 2. Råspândirea indirectå a agen¡ilor patogeni se realizeazå cu ajutorul vântului, al apei, al animalelor, al utilajelor ¿i al omului. Råspândirea agen¡ilor patogeni cu ajutorul curen¡ilor de aer participå efectiv la råspândirea multor ciuperci fitopatogene, dintre care unele de mare importan¡å economicå ¿i foarte greu de combåtut odatå instalate în sol. Apari¡ia ¿i dezvoltarea bolilor la plante este determinatå de coexisten¡a a trei factori: 1. Planta-gazdå. Se pot distinge patru tipuri de apårare: toleran¡å, pseudorezisten¡å, rezisten¡å ¿i rezisten¡å nespecificå. 2. Agent patogen - råspândit direct sau indirect. 3. Condi¡ii de mediu favorabile - în func¡ie de condi¡iile meteorologice ¿i pedoclimatice.

Pentru a proteja cultura de floareasoarelui, trebuie så ¡inem cont cå cea mai sigurå måsurå este preven¡ia ¿i anticiparea problemelor prin cultivarea de hibrizi toleran¡i (rezisten¡i) la boli sau prin aplicarea de metode agro-chimice. Cultivarea de hibrizi toleran¡i sau rezisten¡i reprezintå cea mai durabilå metodå de combatere a patogenilor, de aceea ameliorarea culturii florii-soarelui, un proces costisitor ¿i de lungå duratå, trebuie så fie negre¿it sprijinitå ¿i încurajatå. În prezent, pe pia¡a din România putem enumera câ¡iva hibrizi cu rezisten¡å sau toleran¡å foarte mare împotriva principalelor boli ale florii-soarelui, hibrizi precum: Alexa SU, Paraiso 102 CL, Surimi CL, Paraiso 1000 CLP, Surprise CLP sau SURO 162. Metodele agrochimice încep cu 34

tratamentul såmân¡å, proces esen¡ial pentru o culturå sånåtoaså. Tratarea semin¡elor de floarea-soarelui cu un produs bazat pe Metalaxyl-M este obligatorie ¿i oferå protec¡ia sigurå împotriva tuturor raselor de manå existente în România. În prezent nu s-a confirmat prezen¡a unor noi rase de manå, conform www.frac.info. Tratamentele efectuate în vegeta¡ie: prin prisma cadrului legislativ sunt greoaie ¿i costisitoare deoarece foarte pu¡ine fungicide omologate pentru cultura de floarea-soarelui au mai råmas valabile în anul 2021. Aceste tratamente protejeazå împotriva anumitor boli, dar ajutå ¿i la mårirea produc¡iilor prin crearea unui efect de stay-green în culturå. Pentru a asigura rentabilitatea culturii de floarea-soarelui, trebuie så ne asiguråm cå procesul de ameliorare al acestei culturi este unul eficient ¿i inovativ. De-a lungul timpului popularitatea acestei culturi a mai fost puså la îndoialå când a apårut factorul limitativ Lupoaie (Orobanche cumana), dar prin metode de ameliorare acest impas a fost depå¿it cu succes. Selec¡ia pentru îmbunåtå¡irea rezisten¡ei la boli este evident dispropor¡ionala comparativ cu ritmul de retragere al

substan¡elor chimice ce combat patogenii florii-soarelui. Pentru a face fa¡å acestei provocåri, departamentul de ameliorare a culturii de floarea-soarelui din cadrul companiei Saaten-Union s-a orientat activ cåtre sursa originarå de gene pentru rezisten¡a la boli a genului Helianthus - genotipuri sålbatice. În cadrul unei specii se pot forma prin introgresiune, biotipuri rezistente la boli, permi¡ând amelioratorilor så dezvolte aceste caracteristici în hibrizi comerciali pu¿i la dispozi¡ia fermierilor. Folosirea Tobinamburului în procesul de ameliorare permite crearea, în timp, de popula¡ii sintetice ce vor contribui la ameliorarea de noi linii consangvinizate cu rezisten¡e mårite la boli. Spre exemplu, Topinamburul a fost des folosit pentru ameliorarea rezisten¡ei la manå (Plasmopara Halstedii). Drept urmare, inten¡ia de a reducere cantitatea de produse pentru protec¡ia plantelor este una importantå, dar în fa¡a actualelor condi¡ii pedoclimatice este un proces ce va pune mari piedici culturii de floarea-soarelui. Cu toate acestea, ameliorarea florii-soarelui avanseazå necontenit, iar prin concentrarea eforturilor pentru crearea de noi hibrizi performan¡i vom reu¿i împreunå så trecem peste aceste provocåri.

Principalele fungicide omologate Substan¡a activå

Omologare valabilå

Boli combåtute

Doza p.c

Obs.

metalaxil - M

mâna florii-soarelui

3 l/t

Tratament såmân¡å

Azoxistrobin difenoconazol

påtarea brunå ¿i frângerea tulpinilor, putregaiul 1 l/ha alb, påtarea neagrå

putregaiul alb, putregaiul 2 tratamente în cenu¿iu, påtarea ¿i frân0.5 l/ha vegeta¡ie gerea tulpinilor, alternarioza, fåinarea

Azoxistrobin ciproconazo

alternarioza, phomopsis, påtarea brunå ¿i frângerea tulpinii, påtarea 0.75 l/ha neagrå, putregaiul alb, putregaiul cenu¿iu

trichoderma asperellum, tulpina T34

dimoxistrobin boscalid

Sclerotinia sclerotiorum (Putregaiul alb)

10,0 kg/ha

2 tratamente/an

Tratament în vegeta¡ie

Se aplicå o datå cu semånatul în brazde

Profitul Agricol 18/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Furajarea vacilor performante în perioadele critice Vacile din rasa Holstein dau cea mai mare cantitate de lapte, dar se remarcå ¿i printr-o sensibilitate deosebitå. De aceea, ele devin vulnerabile în anumite perioade fiziologice. A¿a se explicå de ce fermierii cu multå experien¡å acordå o aten¡ie specialå animalelor în perioadele critice.

så putem explica mai adecvat måsurile întreprinse în aceste etape esen¡iale pentru via¡a vacilor, am stat de vorbå cu inginera zootehnistå Gabriela Ganea, ¿efa fermei zootehnice de la Agrimat Matca, jude¡ul Gala¡i, o specialistå cu multå experien¡å în domeniu. “Ca så faci o furajare eficientå, trebuie så porne¿ti de la cunoa¿terea animalelor, spune Gabriela Ganea. Am început în 2004 cu o geneticå americanå. Am urmårit parametrii de produc¡ie: o vacå sånåtoaså, cu picioare puternice, longevivå, cu vi¡ei sånåto¿i. Vacile care nu corespundeau le-am abatorizat. Facem buletine de analizå pentru toate furajele din fermå. Tineretul, vaca cu lapte pentru produc¡ie înaltå, cu 21 de zile înainte de fåtare ¿i cu 21 de zile dupå fåtare. Fânul ¿i silozul trebuie så fie de calitate, cu excep¡ia anului trecut, când seceta a afectat mult con¡inutul de amidon. Diferen¡a de amidon am compensat-o cu cereale pentru a asigura proteina ¿i fibra corespunzåtoare. Profitul Agricol 18/2021

Ra¡iile le întocmim cu un nutri¡ionist pe baza unor analize efectuate în Ungaria - fân, porumb de siloz, borhot de bere, cereale, ¿roturi. Ra¡ia e compuså din 3 kilogarme fân de lucernå, 12 kilograme borhot de bere, 5 kilograme de fân, 32 kg siloz de porumb. Mai administråm ¿rot de soia ¿i de rapi¡å. Din cauza pre¡urilor mari, am încercat så asiguråm proteina bypass - am înlocuit o parte din 2,640 kg ¿rot de soia - un kilogram de ¿rot l-am înlocuit cu o jumåtate de kilogram de proteinå bypassatå. Aceastå proteinå pleacå direct la nivelul intestinului. Noi o cumpåråm de la o firmå din Austria. La origine, provine tot din Brazilia. A crescut pu¡in produc¡ia de lapte de când ne-am mutat în spa¡iile noi. Folosim diverse ingrediente pentru eficien¡a ra¡iei”. Cea mai dificilå furajare este pentru vi¡elul de la 0 la 3 luni. “Trebuie så alegi un lapte bun. Granulele trebuie alese cu grijå. Dacå vrei så ob¡ii o vacå sånåtoaså, trebuie så ai grijå de tineret. O altå categorie dificilå este vaca în perioada de 21 de zile de

dupå fåtare. Le separåm în alt adåpost. Verificåm greutatea corporalå. Dacå respectåm protocoalele, nu avem probleme. Pregåtirea fåtårii se face cu 21 de zile înainte de fåtare. Se ¡in separat ¿i au ra¡ie separatå pentru stadiul lor fiziologic. Este un furaj bogat în vitamine ¿i såruri minerale”. În sala de deasupra sålii de muls de la Agrimat Matca, se pregåtesc podotehni¿ti, mulgåtori, însåmân¡åtori. Centrul de comandå al fermei prezintå permanent produc¡ia de lapte, vacile cu probleme digestive. Subsolul tehnic eliminå practic stresul. Echipamentele nu stau în praf ¿i în umezealå. Fiecare post de muls are la subsol un minilaborator prin care trece laptele, care verificå parametrii. Gabriela Ganea recomandå respectarea strictå a tuturor pa¿ilor fiindcå orice etapå este importantå pentru sånåtatea vacilor, pentru reproduc¡ie ¿i pentru o produc¡ie mare de lapte

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR

Zootehnizarea agriculturii, o ac]iune e[uat\ Se vorbe¿te mult despre zootehnizarea agriculturii, înså måsurile a¿teptate întârzie. La fel ca Petre Daea, ¿i Adrian Oros are idei, ¿tie cum trebuie “så se facå zootehnizarea” ¿i mai ales cu ce. “În primul rând, alocarea de sume”, a indicat ministrul Adrian Oros la o întâlnire la RFI. “Insist pe sumele europene, pe care le putem atrage. Sunt bani foar te mul¡i, pe care trebuie så-i atragem, pe de o parte. Pe de altå parte, så avem o grijå mai mare fa¡å de materialul genetic. Må întorc la problema ameliorårii raselor, în a¿a fel încât to¡i crescåtorii de animale så ob¡inå sau så aibå ni¿te animale cu însu¿iri morfo-productive foarte bune, iar produsele finale så fie vandabile. În partea aceasta de ameliorare, mai avem mult de lucru. Trebuie så lucråm pu¡in ¿i la modul în care func¡ioneazå registrele (genealogice - n. red.) ¿i la cât de fidele sunt datele de acolo, în a¿a fel încât så fie o încredere foarte mare în aceste registre de ameliorare. ªi orice crescåtor, care vrea så procure reproducåtori de valoare dintr-un registru, så aibå certitudinea cå acel reproducåtor va transmite acele însu¿iri morfo-productive, care så facå activitatea rentabilå”.

Înså chiar ¿i aici, legisla¡ia este echivocå, iar ministrul prive¿te spre viitor: le acordå crescåtorilor ajutor de Covid, în locul Ajutorului Na¡ional Tranzitoriu. Ca så nu mai ia ¿i cei care nu mai au vaci. “Preocuparea noastrå este, acum, mai mult cåtre programul de tranzi¡ie ¿i cåtre PNRR. Zootehnia româneascå traverseazå, de mul¡i ani, o perioadå dificilå”, a spus Adrian Oros. “Bugetul pentru anul acesta a permis så continuåm toate schemele de sprijin, toate måsurile din bugetul na¡ional, dar la o intensitate mai reduså. În cazul ajutorului na¡ional tranzitoriu, s-a ajuns undeva la 50%-55% din intensitatea de sprijin pentru anul trecut. Împreunå cu asocia¡iile am decis cum så împår¡im ace¿ti bani pe care îi avem la dispozi¡ie. Singura modificare pe care am fåcut-o, ¿i care a fost la cererea crescåtorilor de bovine, a fost de a nu ne mai raporta la data istoricå, anul 2013, în a¿a fel încât banii så ajungå la fermierii care au, acum, animale în gospodårii. De aceea ajutorul na¡ional tranzitoriu, în cazul bovinelor, pare foarte mic,

este foarte mic, în schimb, restul banilor îi orientåm într-o schemå de sprijin de Covid, în a¿a fel încât fondurile så ajungå la fermieri care au numårul de animale real, de acum, nu raportat la data din 2013. Într-adevår, la Ajutorul Na¡ional Tranzitoriu, atât în domeniul vegetal, cât ¿i în cel zootehnic, sumele sunt considerabil mai mici decât anul trecut. Speran¡a mea este ca, la rectificare, så reu¿im så mai adåugåm ceva. ªi anul trecut am pornit cu un buget mult mai mic ¿i, la ambele rectificåri, am avut ¿ansa, noi cei de Ministerul Agriculturii, så primim sume consistente. Programul Na¡ional Strategic va începe, efectiv, în 2023. ¥n aceastå perioadå, suntem la ultimele precizåri pe care ni le mai cere Comisia Eurpeanå privind programul na¡ional de tranzi¡ie 2021-2022, unde avem 3,2 miliarde de euro pentru Pilonul doi, pentru aceste måsuri. Am considerat cå este corect ca acele prioritå¡i ¿i acele nevoi pe care leam identificat când am fåcut analiza SWOT ¿i analiza nevoilor pentru Programul Na¡ional Strategic så le prindem

Suntem printre primii producåtori de cereale din Uniunea Europeanå, dar sectorul zootehnic nu reu¿e¿te så asigure pie¡ei locale necesarul de consum din produc¡ie internå. Carnea de porc acoperå doar o treime din consumul la nivel na¡ional. Produc¡ia de carne de bovine a înregistrat, anul trecut, cea mai mare scådere din Uniunea Europeanå, comparativ cu anul 2019, iar sectorul cårnii de pui este concurat puternic de importurile ieftine din Polonia. Sectorul de cre¿tere a ovinelor, stimulat de cererea de animale vii din Orientul Mijlociu, a avut o evolu¡ie ascendentå, ajungând la aproximativ 10 milioane de capete, ceea ce îi conferå locul al treilea în Uniunea Europeanå, dar nu reu¿e¿te så dezvolte o raså care så se integreze în clasificarea europeanå pentru carne sau lapte. La fel ¿i sectorul de cre¿tere a caprinelor. România este a doua ¡arå europeanå din punctul de vedere al efectivelor de caprine, dar nu poate så-¿i valorifice produc¡ia la export”, a spus Adrian Oros. 36

Profitul Agricol 18/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR de crizå, vå spuneam cå în bugetul PNDR de tranzi¡ie, am pus 350 de milioane de euro, din 760 de milioane de euro, pentru zootehnie. De aici se pot finan¡a inclusiv fermele de reproduc¡ie”.

în finan¡åri încå de acum, în perioada de tranzi¡ie. Pentru sectorul zootehnic avem aproape 300 de milioane de euro. Deci, din cele 760 de milioane de euro alocate în urmåtorii doi ani, 299 de milioane de euro sunt pentru sectorul zootehnic. ªi pentru zona montanå, tot din sectorul zootehnic, separat 60 de milioane de euro. Practic, aproape jumåtate din sumele alocate prin aceastå måsurå pentru investi¡ii în ferme, în ex-

Profitul Agricol 18/2021

ploata¡ii agricole, se duce cåtre sectorul zootehnic. Repet, încercåm så legåm produc¡ia primarå de depozitare ¿i procesare.” Ministrul recomandå “så nu mai exportåm produse primare cu valoare adåugatå micå, ci så exportåm, dacå este cazul så exportåm, hranå procesatå. Dar, în primul rând, så ne asiguråm consumul intern. Pentru cå bani de la bugetul na¡ional nu au fost ¿i nici nu o så fie anul acesta, cu siguran¡å, dupå un an

Ministrul ¿tie cât de scumpå este o fermå de scroafe ¿i cât de greu se construie¿te. “Nu po¡i så te duci så-i ceri Europei bani pentru reproduc¡ie, în timp ce ¡ara este plinå de pestå porcinå africanå. Am scris, am fundamentat acel proiect în a¿a fel încât am spus cå, pe de o parte, vom relansa cre¿terea porcului prin stimularea reproduc¡iei în ¡arå, în acela¿i timp cu înåsprirea regulilor de biosecuritate, ca så reu¿im så controlåm aceastå boalå. Avem douå tentative de finan¡are: una prin PNRR, care este în negociere, ¿i cealaltå, care este foarte clarå, în programul na¡ional de tranzi¡ie, unde sunt sume pentru toatå zootehnia, 350 de milioane de euro în urmåtorii doi ani.”

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR “Ferma de la Ungheni, Mure¿, nu face parte din UCPR”, spune Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri din România. “În Europa, avem peste 1.000 de focare. Fermierii no¿tri au cheltuit enorm pentru protec¡ie, iar Polonia, care raporteazå sute de focare de gripå aviarå, trimite în continuare tiruri de carne ¿i ouå în România”.

Gripa aviar\ se întoarce Dupå ce a fåcut ravagii în toatå Europa, gripa aviarå atacå ¿i România. Institutul de Diagnostic ¿i Sånåtate Animalå a confirmat prezen¡a virusului la påsårile dintr-o exploata¡ie cu un efectiv de 180.000 de capete, din localitatea Ungheni (jude¡ul Mure¿).

ANSVSA confirmå o cre¿tere explozivå a focarelor de gripå aviarå în Europa, boala evoluând în Ungaria, Bulgaria, Cehia, Germania, Fran¡a, Polonia, Danemarca, Slovacia, Belgia ¿i Suedia. Toate efectivele de påsåri de la ferma din Ungheni au fost ucise ¿i furajele arse. Întreaga suprafa¡å a fermei, dar ¿i utilajele ¿i mijloacele de transport au fost dezinfectate. În jurul focarului s-a delimitat o zonå de protec¡ie pe o razå de 3 km ¿i o zonå de supraveghere pe o razå de 10 km, unde s-au luat måsuri de restric¡ie severe de circula¡ie a persoanelor, a animalelor ¿i a mijloacelor de transport. Medicii veterinari fac recensåmântul tuturor crescåtoriilor de påsåri din zonå, au interzis deplasarea påsårilor, ouålor în zonele de protec¡ie, au restric¡ionat mi¿carea persoanelor între exploata¡ii, 38

impun reguli de biosecuritate ¿i asigurå dezinfec¡ia persoanelor, a mijloacelor de transport. Ei informeazå popula¡ia cu privire la pericolul apari¡iei ¿i råspândirii virusului gripei aviare, cer separarea ra¡elor ¿i gâ¿telor de celelalte påsåri domestice, interzic cre¿terea påsårilor în aer liber în toatå ¡ara. În zonele cu restric¡ii, måsurile vor fi men¡inute minim treizeci de zile. Serviciile sanitare veterinare împreunå cu Inspectoratul Jude¡ean de Poli¡ie ¿i Inspectoratul Jude¡ean de Jandarmerie Mure¿ au restric¡ionat drumurile de acces cåtre explota¡ia afectatå. De asemenea, împreunå cu Poli¡ia Rutierå vor fi intensificate controalele în trafic, în vecinåtatea Punctelor de Trecere a Frontierei de stat, pe rutele comerciale prin care se realizeazå schimburile intracomunitare cu påsåri vii, carne de pasåre, ouå de consum ¿i de incuba¡ie între România ¿i Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria ¿i alte state membre în care evolueazå gripa aviarå. ANSVSA a notificat toate structurile abilitate de la nivel na¡ional ¿i structurile omoloage din Uniunea Europeanå, precum ¿i Organiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii Animalelor (OIE), despre confirmarea acestui focar de gripå aviarå pe teritoriul României.

Mary Panå, pre¿edinta Asociatiei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România (ACEBOP), crede cå aceastå pandemie ar putea fi dezastruoaså. “Gripa aviarå este un pericol mai mare decât pesta porcinå africanå. Comparativ cu Polonia, România respectå biosecuritatea fermelor de påsåri. Anul trecut erau foarte multe loturi de carne de pasåre pe sistemul rapid de alertå cu salmonela patogenå pentru om. Am sesizat ANSVSA, care a fåcut ulterior controale pe carne. La Pia¡a Obor existå Institutul Na¡ional pentru Alimente, unde se controleazå laptele, carnea, prafurile ce se bagå în salamuri. Am primit un råspuns de la serviciile veterinare din Polonia, care au recunoscut cå au avut o fermå cu deficien¡e de biosecuritate din cauza ¿obolanilor care au råspândit salmonela. Ei au probleme grave pe biosecuritate. În 2006, noi am renun¡at la cu¿tile clasice pentru gåinile ouåtoare. Foarte mul¡i fermieri au renun¡at atunci så mai populeze fiindcå proiectul SAPARD era foarte greu de accesat din cauza birocra¡iei. Eu am propus celor de la ANSVSA compartimentarea în caz de gripå aviarå. Dacå este o fermå cu 20 de hale ¿i boala apare într-o singurå halå, se ucid påsårile numai din acea halå, se dezinfecteazå toatå curtea ¿i vedem ce se întâmplå. În cazul fermei din Mure¿, au ucis påsårile toate.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 18/2021

INFORMA}II Pesta porcinå revine în Coreea de Sud Autoritå¡ile din Coreea de Sud au confirmat descoperirea unui focar de pestå porcinå, dupå ¿apte luni de la eradicarea epidemiei din ¡arå. Focarul a fost identificat la o fermå din provincia Gangwon, toate cele 401 animale fiind eutanasiate. Transportul porcilor ¿i al produselor din carne a fost interzis timp de douå zile în trei provincii din nordul ¡årii. ºân¡ari modifica¡i genetic în SUA Compania Oxitec e eliberat în regiunea Florida Keys primii ¡ân¡ari modifica¡i genetic de pe teritoriul Statelor Unite, pentru a reduce numårul ¡ân¡arilor sålbatici din zonå care pot transmite mai multe boli periculoase. Insectele modificate genetic au fost deja folosite cu rezultate foarte bune în Brazilia, Panama, Malaezia ¿i Insulele Cayman. ºân¡arii elibera¡i sunt to¡i masculi ¿i poartå o genå letalå pentru insectele de sex feminin. Exporturi record de grâu în Rusia Exporturile de grâu ale Rusiei au depå¿it 4,35 milioane de tone în luna februarie, o cre¿tere anualå de 41% ¿i un record lunar absolut. Cantitatea totalå exportatå în acest sezon este ¿i ea una record, cu un total de 33,25 milioane de tone ¿i o cre¿tere anualå de 33%. Principalii cumpåråtori de grâu rusesc sunt Egipt, Uniunea Europeanå, Turcia, Azerbaidjan, Sudan, Nigeria ¿i Yemen. Jeremy Clarkson a fost prådat de vulpi O vulpe a ucis 34 de gåini la ferma din Anglia a celebrului realizator TV Jeremy Clarkson. Clarkson a cumpårat ferma dupå ce a plecat de la BBC, unde prezenta populara emisiune Top Gear. Din 2019, Clarkson a început så filmeze emisiunea “Am cumpårat o fermå” pe platforma online Amazon Prime. Prezentatorul s-a descris înså mereu ca fiind “un ignorant de la ora¿”, iar emisiunea urmåre¿te peripe¡iile adaptårii la via¡a de fermier. 40

EXTERNE Britanicii dau un ultimatum Braziliei Un grup de magazine ¿i procesatori de carne din Marea Britanie a trimis o scrisoare deschiså guvernului brazilian, în care amenin¡å cu un boicot al produselor din statul sud-american dacå va fi adoptatå o propunere legislativå care pune în pericol jungla din bazinul Amazonului. Scrisoarea este semnatå de mari lan¡uri de magazine ca Tesco sau Aldi, de companii de procesare sau distribu¡ie ¿i organiza¡ii ale fermierilor. Controversatul proiect de lege a fost discutat ini¡ial anul trecut, dar a fost abandonat dupå reac¡ia puternicå a comunitå¡ii interna¡ionale. Proiectul ar permite folosirea terenurilor publice în

scopuri comerciale, iar criticii sus¡in cå în acest fel s-ar accelera defri¿area pådurii amazoniene. “Dacå aceastå propunere, sau oricare alta care slåbe¿te protec¡ia de care se bucurå zona Amazonului, devine lege, vom fi sili¡i så renun¡åm la toate produsele agricole din Brazilia”, spun semnatarii scrisorii. Administra¡ia pre¿edintelui Jair Bolsonaro a sus¡inut mereu cå face totul pentru a proteja rezerva¡iile naturale din ¡arå, dar în realitate a tolerat tacit defri¿årile ¿i exploatarea economicå a Amazonului ¿i a redus semnificativ bugetul ¿i atribu¡iile agen¡iilor de protec¡ia mediului.

:nlocuitorii din carne prind la americani Tyson Foods, cel mai mare producåtor de carne din Statele Unite, a anun¡at cå va lansa o gamå de produse pe bazå de plante, pe fondul interesului tot mai mare al consumatorilor pentru alimente alternative. Grupul mizeazå pe începerea sezonului de gråtare în aer liber din SUA ¿i î¿i propune så concureze direct cu producåtori de carne vegetalå ca Impossible Foods sau Beyond Meat. Tyson a introdus primele produse din plante în 2019 ¿i va extinde acum gama cu burgeri, bratwurst, cârna¡i italieni ¿i “carne tocatå” pe bazå de proteine din mazåre. Grupul a renun¡at

anul trecut la un sortiment de burgeri dintr-un amestec de carne realå ¿i plante, care nu a avut succes. Anun¡ul Tyson nu i-a luat pe nepregåtite pe rivalii de la Beyond Meat, care lanseazå ¿i ei o nouå versiune de burger. Compara¡iile între cele douå produse au apårut deja pe diverse site-uri, concluzia fiind cå cel oferit de Tyson este mai ieftin ¿i are un con¡inut mai ridicat de proteine.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 18/2021

INFORMA}II EXTERNE

Ce [ans\ au europenii pe o pia]\ agricol\ integrat\? Cristina CIONGA director Afaceri Europene, APPR

Pe 7 mai a avut loc Grupul de Dialog Civil International Agricultural Affairs, organizat de DG Agri, dedicat comer¡ului exterior al UE. Am participat din partea României, în cadrul delega¡iei Copa-Cogeca, în calitatea mea de director pentru afaceri europene al APPR. De pe agenda reuniunii nu au lipsit temele majore: - rela¡iile în cadrul OMC - rela¡iile comerciale cu SUA - rela¡iile comerciale cu China - negocierile cu Australia, Noua Zeelandå ¿i Chile - acordurile de comer¡ liber cu MER-

COSUR ¿i Mexic - acordul comercial cu Vietnamul - impactul pandemiei asupra comer¡ului interna¡ional cu produse agroalimentare. Comisia a subliniat câteva evolu¡ii pozitive, anume cå balan¡a comercialå cu produse agro-alimentare a UE continuå så fie net pozitivå, în ciuda unei dinamici lente a schimburilor comerciale în anul crizei Covid. De¿i valoarea exportului de produse agro-alimentare a scåzut în rela¡ia cu principalii parteneri ai Uniunii (UK ¿i SUA), diminuarea a fost compensatå de cre¿terea vânzårilor cåtre China, care a importat de 15 miliarde de euro în 2020, fa¡å de 12 miliarde în 2019. O altå veste bunå este schimbarea

de atitudine a administra¡iei de la Washington ¿i întoarcerea la masa negocierilor (prin tran¿area rapidå ¿i constructivå a problemei împår¡irii cotelor de import între UE ¿i UK) ¿i la multilateralism (în cadrul OMS ¿i a Tratatului de la Paris privind schimbårile climatice). În aceea¿i dinamicå pozitivå a rela¡iilor comerciale cu SUA se înscrie ¿i suspendarea temporarå a sanc¡iunilor reciproce în disputa Boeing/Airbus. ¥ngrijoråtoare sunt acum practicile unor ¡åri semnatare ale Acordului OMC de a-¿i restric¡iona sau interzice exportul de produse agro-alimentare în perioada crizei sanitare, ceea ce a provocat perturbåri în 2020 ¿i, în consecin¡å, constituie o prioritate pe care oficialii OMC sperå så o rezolve.

Se prefigureaz\ o nou\ form\ de concuren]\> dumpingul climatic ¥n privin¡a eliminårii practicilor de subven¡ionare care distorsioneazå comer¡ul interna¡ional, UE considerå cå este foarte disciplinatå ¿i a¿teaptå fårå emo¡ii reuniunea din toamnå, majoritatea formelor de sprijin acordate producåtorilor agricoli nedepå¿ind cadrul Green Box. ¥n schimb, parteneri comerciali precum SUA, China ¿i India au introdus noi forme de subven¡ionare perturbatoare, dupå clasificårile OMC. Tocmai în acest context, fermierii europeni (prin pozi¡ia exprimatå de Copa-Cogeca) subliniazå cå sunt întrun pericol iminent de a nu mai putea Profitul Agricol 18/2021

face fa¡å concuren¡ei de pe pia¡a mondialå ¿i cå este esen¡ialå coeren¡a dintre toate politicile UE: PAC, Green Deal ¿i politica comercialå. Nu este clar modul în care Acordul Verde va avea în vedere realitå¡ile comerciale. ¥n prezent se definitiveazå mecanismul de ajustare la frontierå pentru carbon. Comisia trebuie så garanteze cå importurile din ¡åri ter¡e respectå, la nivel de fermå, toate standardele de produc¡ie impuse producåtorilor locali. Reprezentantul Copa-Cogeca a aråtat cå agricultura a devenit din ce în ce

mai globalizatå de-a lungul anilor, deci existå riscul ca competitivitatea acestui sector în UE så fie erodatå de dumpingul climatic din ¡åri care nu vor avea aceea¿i abordare în materie de mediu ¿i climå. Aceasta va duce, de fapt, la relocarea emisiilor de carbon: producåtorii UE ar fi pur ¿i simplu înlocui¡i de producåtori de alimente care nu au acelea¿i constrângeri costisitoare. În schimb, dacå sunt încuraja¡i så adopte politici de sechestrare a carbonului, fermierii din UE ar putea contribui la ¡intele de sustenabilitate ale UE. Aici este rolul deciden¡ilor politici în a lua de- uuu 41

INFORMA}II EXTERNE uuu cizii coerente ¿i eficiente legate de pia¡a carbonului, de politica comercialå ¿i de mecanismul de ajustare pentru carbon la grani¡a Uniunii. Uniunea are în prezent numeroase acorduri de comer¡ liber, în curs de ratificare fiind cele cu Mexicul ¿i cu MERCOSUR, ¿i altele în curs de negociere, cu Australia, Noua Zeelandå, Indonezia, Tunisia ¿i altele. Ne putem a¿tepta ca fermierii din ¡årile ter¡e så excludå 10% din suprafa¡a agricolå de la produc¡ie, a¿a cum li se cere fermierilor din UE în cadrul Acordului verde? Câte substan¡e active pentru protec¡ia plantelor au la dispozi¡ie concuren¡ii lor de pe alte meridiane? Managerii de risc europeni interzic aproape såptåmânal pesticide în baza principiului precau¡iei, dar uitå de celålalt principiu major care ar trebui så le guverneze deciziile, cel al inovårii, care ar trebui så aducå pe pia¡å noi produse ¿i tehnologii sigure.

acorduri de comer¡ liber al UE (unele deja opera¡ionale: cu Canada, Japonia, Vietnam), altele în curs de ratificare (MERCOSUR, Mexic), iar altele încå în negociere (Indonezia, Tunisia, Australia, Noua Zeelandå, Chile, Filipine, Malaezia). Un studiu complex, care considerå UK ¡arå ter¡å, a avut în vedere mai multe scenarii, iar concluziile par

încurajatoare, indicând o balan¡å pozitivå la nivel agregat, dacå produsele sensibile (zahår, carne de vitå ¿i de pasåre, ovine, brânzeturi, orez, oleaginoase etc.) vor fi tratate cu grijå de negociatori (mai ales prin recurgerea la cote cu tarif vamal zero mai degrabå decât prin scåderea generalå a taxelor vamale).

Oficialii de la Bruxelles au aråtat, în replicå, preocupårile Comisiei de a evalua impactul cumulativ al celor 12

Politica vorbelor din plastic> sustenabilitate, rezilien]\... Problema conservårii competitivitå¡ii exporturilor agro-alimentare europene a devenit o temå aproape obsesivå. De aproape trei decenii, Uniunea importå produse din culturi modificate genetic, dar fermierii europeni nu au voie så le cultive. Iatå, înså, o veste bunå: publicarea studiului Comisiei Europene privind noile tehnici genomice de ameliorare a plantelor (NGT), ale cårui concluzii deschid poarta cåtre un cadru de reglementare adecvat ¿i în pas cu evolu¡iile impresionante în domeniul genomicii din ultimii ani (dacå ar fi så men¡ionåm måcar faptul cå anul trecut inventatoarele metodei CRISPR/Cas au fost råsplåtite cu un Nobel). Este suficient ? Cu siguran¡å, nu. Este nevoie de 42

mult mai mult, de alte ac¡iuni decisive din partea Comisiei UE pentru a debloca poten¡ialul acestor metode revolu¡ionare capabile så dea con¡inut unor termeni de plastic precum sustenabilitate ¿i rezilien¡å. În final, o altå evolu¡ie interesantå circumscriså aceleia¿i teme majore este propunerea Comisiei Europene a unui nou instrument menit så evalueze efectele de distorsionare de pe pia¡a unicå prin subven¡iile acordate de unele ¡åri ter¡e. A¿a cum men¡ionam înainte, referindu-ne la frustrårile producåtorilor agricoli europeni în privin¡a subven¡iilor neortodoxe acordate de guvernele ¡årilor ter¡e, astfel de practici afecteazå ¿i alte sectoare. Dacå în UE mecanismele de sus-

¡inere sunt transparente ¿i atent analizate, alte state au mult mai pu¡ine scrupule de a se conforma prescrip¡iilor de la Geneva. Comisarul european pentru concuren¡å, Margrethe Vestager, ¿i cel pentru pia¡a internå, Thierry Breton, ar vrea ca investitorii stråini ¿i întreprinderile stråine så fie pe picior de egalitate cu cele din UE. De aceea, la începutul lui mai Comisia a prezentat o propunere de regulament cu scopul de a institui disciplina ¿i a elimina o lacunå care afecteazå concuren¡a de pe pia¡a unicå. Nu putem decât så nådåjduim cå astfel de ini¡iative vor restaura direc¡ia corectå ¿i vor opri “strania sinucidere a Europei”, dacå-mi este permis så invoc aici titlul unei cår¡i care ar trebui måcar så ne punå pe gânduri. Profitul Agricol 18/2021

MA{INI & UTILAJE

IPSO Agricultur\> demo Kuhn cu utilaje pentru sol [i sem\nat IPSO Agriculturå a organizat såptåmâna trecutå o demonstra¡ie în câmp cu o parte din utilajele ¿i echipamentele Kuhn din portofoliu pentru prelucrarea eficientå a solului ¿i pentru un semånat de precizie.

rezentarea a avut loc pe o parcelå a fermei Mario Serv din Rådule¿ti, Ialomi¡a, iar zecile de fermieri invita¡i au avut parte de prezentåri amånun¡ite ale speciali¿tilor de produs ai companiei de la Mogo¿oaia. Ace¿tia au fost atent monitoriza¡i ¿i provoca¡i cu întrebåri venite din 44

Plug reversibil Kuhn Modelul MLD XT 8T cu 9 trupi¡e (din care 8 perechi de trupi¡e elicoidale rezistente la suprasarcinå ¿i 8 perechi de antetrupi¡e) are un necesar de puFermierii prezen¡i au putut afla tere minim/maxim de 23/45 CP pe trudetalii despre urmåtoarele utilaje: pi¡å ¿i o lå¡ime de lucru ajustabilå pe - Plug reversibil cu 9 trupi¡e MLD trupi¡å de 35 cm, 40 cm, 45 cm sau 50 XT8T cm, prin sistem mecanic de reglaj cu - Grapå cu discuri independente Op- bulon. Dispune de o roatå de transport timer +403R cu anvelopå de 1.200x500 mm ¿i are - Grapå cu discuri independente Op- sistem de întoarcere secven¡ialå la timer L 12000 capåtul parcelei, cu ridicarea plugului. - Cultivator cu din¡i Cultimer L300 - Distribuitor de îngrå¿åminte Axis Kuhn Optimer+ 30.2 W Optimer+ 403R este o grapå pur- Semånåtoare semi-directå Espro tatå, cu lå¡ime de lucru de 4 m ¿i 6000 R adâncime de lucru reglabilå de la 3 cm - Semånåtoare Maxima 3, pe 6 rânduri. la 10 cm, echipatå cu 32 de disuri înclipartea lui Radu Me¿inå, un adevårat veteran al prezentårilor profesioniste cu care ne-a obi¿nuit atâ¡ia ani la rând IPSO Agriculturå.

Profitul Agricol 18/2021

nate, pe douå rânduri, cu distan¡a între discuri pe rând de 24,6 cm. Utilajul este dotat cu tåvålug T-Ring cu diametru de 60 cm, deflectoare pentru påstrarea solului lucrat în interiorul utilajului ¿i poate fi utilizat cu o vitezå de lucru de 715 km/orå, iar necesarul de putere este de 120-200 CP.

Kuhn Optimer L 12000 Aceastå grapå este tractatå, are o lå¡ime de lucru de 12 m ¿i o adâncime de lucru reglabilå între 3 ¿i 10 cm. Este echipatå cu 96 de discuri înclinate, dispuse pe 2 rânduri, cu distan¡å între discuri pe rând de 24,6 cm, iar la capåtul agregatului are un tåvålug Dublu U, cu greutate de 175 kg/m. Kuhn Optimer L 12000 este un utilaj mai mare ¿i mai greu (12,3 t) ¿i are un necesar de putere de la tractor de 360-600 CP. Kuhn Cultimer L300 Cultivatorul cu din¡i Kuhn Cultimer L300 este proiectat atât pentru prelucrarea superficialå a solului, pânå la 6 7 cm, cât ¿i pentru o decompactare eficientå ¿i de profunzime, de pânå la 35 cm. Acest utilaj asigurå o amestecare de calitate a solului, urmatå de nivelare cu discuri ¿i compactare cu tåvålug, fiind ideal ¿i pentru un amestec bun al paielor cu solul.

3.200 l, cu prelatå. Este echipat cu discuri de împrå¿tiere pentru lå¡imi de lucru de 24-36 m, cu distribu¡ie independentå stânga-dreapta, ratå de aplicare cu reglare electronicå pe fiecare disc ¿i sistem de cântårire cu 2 celule. La aplicarea fertilizantului în cultura verde aflatå în stadiu avansat de cre¿tere, de peste 50 cm înål¡ime, echipamentul poate fi înclinat spre tractor, iar granulele sunt împrå¿tiate cu boltå, pentru a proteja cultura.

Kuhn Espro Modelul Espro 6000 R este o semånåtoare semi-purtatå ¿i are o lå¡ime de lucru de 6 m, un necesar de putere de la tractor de minimum 200 CP ¿i un buncår de 3.500 l, cu ratå de aplicare de la 1 kg la 430 kg/ha. Dispune de 40 de discuri de cultivare pe 2 rânduri, cu 40 de elemente de semånat pe 2 rânduri Kuhn Axis Distribuitorul de îngrå¿åminte Kuhn cu distan¡a de 15 cm între rânduri. Este Axis 30.2 W, purtat, are un buncår de echipatå cu 20 de ro¡i defazate, pentru

Profitul Agricol 18/2021

tasare ¿i cu radar pentru citirea vitezei de înaintare a tractorului.

Kuhn Maxima 3 Modelul Kuhn Maxima 3 pe 6 rânduri prezentat la Rådule¿ti este unul dintre cele 12 modele din gama de semånåtori Kuhn Maxima 3. Pentru suprafe¡e mici ¿i medii sunt recomandate modelele TS pe 6, 7 sau 8 rânduri, TD - pe 6 rânduri, TDL - pe 7 rânduri, TI - pe 6 rânduri, TI L - pe 8 rânduri sau TRR - pe 8 rânduri, la distan¡e de la 37,5 cm la 80 cm între rânduri. Pentru ferme mari se poate alege unul dintre urmåtoarele 6 modele: TIM - pe 6 sau 7 rânduri, TIM L - pe 8 sau 9 rânduri, R - pe 8 sau 9 rânduri, RX - de la 8 la 12 rânduri, RXL - pe 11 sau 12 rânduri sau modelul RT - pe 8 rânduri, cu distan¡e de la 37,5 cm la 90 cm între rânduri.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Amazone a lansat sprayerul Pantera 4504 Amazone a prezentat noua ma¿inå de erbicidat autopropulsatå Pantera 4504, cu productivitate ¿i performan¡e sporite pentru protec¡ia preciså a culturilor ¿i operarea facilå. Circuitul îmbunåtå¡it de pulverizare a lichidului, centrul de comandå modernizat ¿i între¡inerea foarte u¿oarå oferå o valoare adåugatå semnificativå acestui nou model.

Pantera 4504, accentul este pus atât pe cre¿terea capacitå¡ii de acoperire a suprafe¡ei, cât ¿i pe reducerea sarcinilor operatorului. Sub capacul de protec¡ie din partea stângå a vehiculului autopropulsat se aflå noul SmartCenter cu panoul de control complet mascat ¿i care poate fi accesat în maximå siguran¡å. Tot acolo se aflå ¿i cuva de induc¡ie de 60 de litri, în care se amestecå rapid ¿i omogen atât pulberile, cât ¿i granulele de substan¡e. Pozi¡ionarea pe partea dreaptå a pompei cu membranå AR cu dublu piston 520 l/min, rezistentå la coroziune ¿i presiune ¿i stabilå, are ca rezultat o re-

ducere considerabilå a zgomotului în momentul amestecårii sau clåtirii. Puterea de aspira¡ie a pompei poate ajunge pânå la 700 l/min. SmartCenter oferå solu¡ii în func¡ie de cerin¡e: de la pachetul Comfort-Paket, simplu ¿i inteligent, prevåzut cu terminalul de operare TwinTerminal 3.0, pânå la pachetul Comfort-Plus, care asigurå confort maxim. În locul robinetelor de operare, terminalul de operare TwinTerminal 7.0 cu ecran tactil face operarea ma¿inii considerabil mai u¿oarå. Utilizatorul doar selecteazå func¡ia doritå, iar pulverizatorul se seteazå complet automat. Rezervorul de lichid de pulverizare ¿i rezervorul de apå curatå sunt umplute la nivelul dorit. În plus, poate fi activat un program de curå¡are automatå prin simpla apåsare a unui buton. Pentru o acoperire extinså a suprafe¡ei de tratat, noul rezervor de combustibil u¿or accesibil are o capacitate de pânå la 290 de litri ¿i oferå astfel carburant suficient, chiar ¿i în zilele de lucru cu program prelungit. Lângå acesta se aflå rezervorul DEF de 20 litri. Sprayerul autopropulsat Pantera 4504 este echipat cu noul terminal AmaDrive 7.0, care a fost integrat în cotiera ergonomicå. Toate func¡iile de care dispune sprayerul pot fi afi¿ate clar

¿i ac¡ionate în mod intuitiv pe ecranul color de 7 inci (17,8 cm). Pe de altå parte, terminalele AmaTron 4 de 8 inci (20,3 cm) ¿i AmaPad 2 de 12,1 inci (30,7 cm) sunt disponibile pentru operarea ISOBUS. Ambele sunt prevåzute cu un ecran color multi-touch. La operarea în modul MiniView manipularea este foarte confortabilå ¿i îndepline¿te cele mai înalte cerin¡e în agricultura de precizie. Chiar ¿i în cazul lå¡imilor mari de lucru, de 40 m, controlul activ al rampelor ContourControl ¿i func¡ia de amortizare activå a vibra¡iilor SwingStop asigurå pozi¡ionarea optimå a bra¡elor. De asemenea, rampele pot fi înclinate în jos ¿i astfel se men¡ine întotdeauna cu precizie distan¡a fa¡å de suprafa¡a-¡intå. În timp ce ContourControl asigurå o ghidare verticalå a bra¡ului, SwingStop optimizeazå pozi¡ia orizontalå, în special în cazul rampelor de mari dimensiuni. Ghidajul hidraulic al bra¡elor, care func¡ioneazå foarte rapid ¿i precis, permite viteze de deplasare mai mari pe parcursul aplicårii tratamentelor. În plus, precizia pulverizårii poate fi sporitå prin comutarea electricå individualå a duzelor AmaSelect care echipeazå noul sprayer Amazone Pantera 4504.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 18/2021

MA{INI & UTILAJE

Noi standarde de recoltare cu New Holland CX5 [i CX6 Combinele New Holland CX5 ¿i CX6 stabilesc noi standarde de eficien¡å ¿i productivitate, oferå o calitate superioarå a boabelor recoltate ¿i flexibilitate la trecerea de la o culturå la alta. CX5 ¿i CX6 dintr-o privire Fermierii care vor så vadå dintr-o privire principalele caracteristici ale combinelor CX5 ¿i CX6 au la dispozi¡ie în tabel detaliile tehnice-cheie prin care aceste combine se diferen¡iazå fa¡å de alte modele din aceea¿i claså existente pe pia¡å.

Performan¡e, eficien¡å, productivitate Fermierii pot alege una sau multe combine din gama CX: CX5.80, CX5.90, CX6.80 sau CX6.90, cu 5 sau 6 cåi¿ori. Radu Grigora¿cu, specialist de produs al AgroConcept, a sintetizat principalele atuuri ale acestora: - Flux liniar de material de la intrare pânå la ie¿ire, fårå restric¡ii, chiar ¿i în

condi¡ii de recoltå mai umedå - Sistem de batere format din 4 zone de batere, ceea ce faciliteazå ob¡inerea de boabe curate ¿i paie de calitate cu sisteme de reglaj suplimentare: OptiThresh ¿i Multi - Thresh - Gråtar sec¡ional la zona de batere, pentru trecerea rapidå de la o culturå la alta - Sistem de curå¡are în triplå cascadå

Echipåri

CX5.80

CX5.90

CX6.80

CX6.90

Heder (lå¡ime în metri)

4,9-6,7

5,18-7,6

6,1-9,15

Cåi¿ori (numår) Motor

5 FPT Industrial NEF, de 6,7 l, HI-eSCR 2 ECOBlue

5 6 6 FPT Industrial FPT Industrial FPT Industrial NEF, de 6,7 l, NEF, de 6,7 l, Cursor 9, 8,7 l, HI-eSCR 2 HI-eSCR 2 HI-eSCR 2 ECOBlue ECOBlue ECOBlue

Putere nominalå (CP/kW)

238/175

279/205

306/225

Putere maximå (CP/kW)

258/190

313/230

279/205

340/250

8.300

9.300

100

Buncår (litri) Vitezå de descårcare buncår (litri/sec)

- Cabinå insonorizatå ¿i cu acces foarte facil la comenzi - Cel mai mic consum de carburant la combinele din clasa lor existente pe pia¡å.

Motoare Cursor 9 ¿i Nef cu puteri de 340 CP În func¡ie de model, combinele CX sunt dotate cu motoare Cursor 9 ¿i Nef realizate de FPT Industrial. Tehnologia ECOBlue HI-eSCR II care le echipeazå permite respectarea normelor de poluare Stage 5 ¿i, fiind un sistem post-tratare separat de motor, faciliteazå aspirarea doar a aerului curat, fapt ce îmbunåtå¡e¿te performan¡ele combinelor ¿i reduce consumul de carburant. Aceste motoare pot dezvolta, la 2.100 rpm ¿i cu sistem ECE R 120, puteri nominale de 238 CP, 272 CP sau 306 CP. În cazul în care terenul, tipul culturii ¿i calitatea ei necesitå puteri suplimentare, motoarele pot majora necesarul la 258 CP, 300 CP sau 340 CP. Profitul Agricol 18/2021

Hedere de mare capacitate Combinele CX pot fi echipate cu unul dintre urmåtoarele trei tipuri de hedere pentru påioase: 1. High-Capacity, cu lå¡imi de tåiere de la 5,18 m la 7,32 m 2. Heavy Duty Varifeed, cu lå¡imi de tåiere de la 5,49 m la 7,62 m 3. High-Capacity Hillside (pentru terenuri în pantå), cu lå¡imi de la 4,57 m la 6,10 m (pentru modelul CX5.90) Aceste hedere asigurå protejarea spicelor ¿i o alimentare în flux continuu a elevatorului central care, la rândul såu, asigurå alimentarea tobelor de batere fårå gâtuiri ¿i fårå blocaje majore chiar ¿i în condi¡ii de recoltå mai umedå. Totu¿i, dacå materialul recoltat începe så se aglomereze pe elevator din cauza umiditå¡ii, la combinele CX5 ¿i CX6 nu trebuie oprit sistemul de batere, ci doar alimentarea cu material. Existå un reversor hidraulic cu dublu sens care deblocheazå elevatorul, apoi se reia alimentarea cu material.

Site inteligente Aceste sisteme performante au nevoie la rândul lor de o capacitate de treier pe måsurå, iar speciali¿tii New Holland au echipat combinele CX cu sistem de site fix sau cu autonivelare Smart Sieve, respectiv Autofloat II. O altå echipare care intrå în ac¡iune în aceastå fazå este sistemul Opti-Tresh, care faciliteazå adaptarea la diferitele cerin¡e de treier, prin repozi¡ionarea pår¡ii posterioare a contrabåtåtorului. Un alt sistem care permite adaptarea combinei la diferite tipuri de cereale sau la gradul de umiditate al acestora este Multi-Thresh. Sistemul inovator de curå¡are în cascadå triplå Triple-Clean oferå o spo-

Profitul Agricol 18/2021

rire cu 15% a performan¡elor întregului sistem de curå¡are. În aceastå fazå intrå în ac¡iune func¡ia specialå (op¡ionalå) din dotarea combinelor CX. Este vorba de Opti-Speed, sistemul de reglare a tura¡iei scuturåtorilor în func¡ie de gradul de înclinare al pantei, la care se adaugå ¿i ac¡iunea sistemului Opti-Fan, iar ambele permit extragerea eficientå din materialul recoltat a tuturor boabelor, ce sunt trimise apoi curate în buncår. De¿i par cam multe sisteme în mi¿care, inginerii New Holland s-au gândit ¿i la acest aspect: punctele de lubrifiere sunt mai pu¡ine cu 37% fa¡å de cele ale unor combine similare ¿i sunt monta¡i rulmen¡i cu lubrifiere pentru întreaga duratå de utilizare, care reduc cu 30% timpul alocat gresårii.

Cabina Deluxe - centrul de comandå al combinelor CX Operatorul care urcå pentru prima datå în cabina Harvest Suite Deluxe ce echipeazå mo-

delele gamei CX se va sim¡i cu adevårat ca într-un centru de comandå. În primul rând, el va constata un nivel foarte redus de zgomot, iar în timp ce se va a¿eza în scaunul deosebit de confortabil, va avea o vedere clarå ¿i de ansamblu asupra hederului ¿i câmpului, datoritå unei suprafe¡e vitrate mari ¿i a cadrului lat al cabinei. Ca så dea “via¡å” acestui centru de comandå, operatorul are la îndemânå toate comenzile la vârfurile degetelor, datoritå echipårii cu noua consolå lateralå dotatå cu maneta multifunc¡ionalå CommandGrip. Operatorul are la îndemânå ¿i monitorul cu ecran tactil IntelliView IV, cu diametru de 26,4 cm. Prin atingerea unor simboluri simple ¿i prin setåri intuitive, de pe acest monitor se pot selecta o serie de comenzi, inclusiv lubrifierea unor angrenaje sau ac¡ionarea reductorului hidraulic pentru eliberarea elevatorului central de eventuale blocaje, scutindu-l astfel pe operator så coboare din cabinå.

Arpad DOBRE

MICA PUBLICITATE

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS INGINER AGRONOM MULTIPLICARE: Teleorman Companie multina¡ionalå de top producåtoare de semin¡e

RESPONSABIL COMERCIAL &ADMINISTRATIV: Bucure¿ti Companie producåtoare de semin¡e

REPREZENTANT TEHNICO-COMERCIAL: Teleorman, Bråila Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

RESPONSABIL DEPARTAMENT FUNCIAR: Cara¿-Severin Grup de firme cu profil agricol din zona de Vest

REPREZENTANT VÂNZÅRI INPUTURI: Boto¿ani Companie na¡ionalå de distribu¡ie inputuri

RESPONSABIL VÂNZÅRI: ZONA AR-BH ¿i OT-TR-GR Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro Vrei så te alåturi celei mai tari echipe multina¡ionale furnizoare de semin¡e, care a crescut în agribusinessul românesc într-un an cât al¡ii în zece? Acum e momentul så faci pasul în fa¡å pentru a fi alåturi de ei în Campania de rapi¡å în toamna lui 2021! Cåutåm un om de bazå în echipå, care så acopere zona AG, GR ¿i TR, pentru un furnizor multina¡ional de semin¡e.

Sales Representative AG, GR, TR E¿ti candidatul potrivit dacå îndepline¿ti cumulativ urmåtoarele condi¡ii: • Experien¡å de minim 2 ani în semin¡ele pentru cultura mare în Arge¿, Giurgiu ¿i Teleorman • Cunoa¿terea personalå a distribuitorilor de inputuri din zona alocatå ¿i abilitå¡i dovedite de negocieri B2B cu ace¿tia • Studii superioare în sectorul agronomic, putând oferi ¿i consultan¡å tehnicå cåtre fermierii-cheie • Permis B, mobil zi de zi pe teren ¿i bun utilizator de Microsoft Office (Excel, PowerPoint, Outlook). Pachetul de compensa¡ii ¿i beneficii cuprinde toate elementele pentru ca motiva¡ia viitorilor angaja¡i så råmânå la cele mai înalte cote de-a lungul întregului an ¿i pentru a atinge performan¡a comercialå scontatå! 50

Aplicå acum confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com sau sunå la 0743.488.022 Profitul Agricol 18/2021

Pagina de istorie Biserica lui Gavril\ Tuchilu[ L

ovit de secete prelungite, påmântul nu mai ascultå de voin¡a specialistului. ªi atunci, fermierul roagå så vinå preotul så facå sfe¿tanie cu icoanele pe câmp, doar s-a îndura Cel de Sus så aducå ploaie, câtå vreme cei de la Bucure¿ti tot nu în¡eleg pariul cu agricultura ¿i laså apa Siretului så se risipeascå spre Dunåre. Din aceastå credin¡å adâncå, din nådejdea acestui fiu de ¡årani, a izvorât dorin¡a så ridice o bisericå zveltå în satul Cosme¿ti. Biserica are hramul Sfânta Parascheva. “S-au stins mama (în 1985, la 49 de ani), tata (în 1996), ¿i am fåcut ¿i eu ce am putut... Mai este o bisericå în sat, care se dårâmå din cauza unui preot be¡iv. A fost de acord preotul de-atunci så am ¿i eu un mormânt lângå pårin¡ii mei ¿i nu s-a mai fåcut. În 2011, m-am apucat de treabå. Am fåcut zidirea. Preotul nu l-a chemat pe episcop, care venise la hramul din Cosme¿ti. Când a venit totu¿i episcopul, popa a tåiat-o printre cruci. Nu mi-a låsat popa loc pentru mormânt. Nu-mi place cum au lucrat aici. To¡i erau be¡i când au turnat aleea. Noroc cå a plecat vechiul popå. Este acum un preot tânår la noi... Am pus transformator pentru curentul electric. Aleea nouå am fåcut-o eu pentru sfin¡ire. Am så ridic o capelå nouå ca så protejåm pictura din bisericå. Am fåcut instala¡ia de apå, le-am construit toaletå ca så nu mai meargå printre morminte. Pictorul este na¿ul na¿ului meu, am fåcut armata împreunå. Ne cunoa¿tem din 1977. Ion Chiriac este restaurator de monumente consacrat”, poveste¿te încet fermierul. A cerut binecuvântare de la Înaltul Cassian ¿i a pus o poezie, scriså de doamna Valeria Tuchilu¿, aproape de catapeteasmå, pe mâna dreaptå. “O mânå nevåzutå împarte din 52

altare/ Lumina albå, sfântå, aduså nouå-n dar.../ Întregul cer råsunå de cântec cre¿tinesc.../ ¿i toate se închinå ståpânului ceresc.../ În sålcii e un gând de påstorire/ ¿i plâns de miei pe plaiuri cu verdea¡å./ Hristos så vå aducå acum lumina / În noaptea renun¡årii la moarte pentru via¡å...” Avea sensibilitate ¿i viziune cre¿tinå doamna Valeria... Catapeteasma este lucratå în foi¡å de aur la Bra¿ov. Pictorul a mai restaurat Mânåstirea Sinaia, Mânåstirea de la Påtråu¡i. “E foarte preten¡ios, nu bea, nu fumeazå. Nu suportå zgomotul în timp ce picteazå. Icoanele lui nu se prea gåsesc prin biserici, le vezi prin mânåstiri. I-a pictat pe Înaltul Cassian ¿i pe Preafericitul Daniel. Mi-a repro¿at un prieten cå nu m-am trecut în pisanie, cum face ¿i Gigi Becali. Cum så apar eu pe pere¡ii bisericii? Am oprit investi¡iile la casa mea din Tecuci ¿i am folosit acelea¿i materiale ¿i aici: cåråmidå cu polistiren la mijloc. Cu parchet de stejar. Aceastå bisericå este casa doamnei mele. Am fåcut-o cum a zis ea, pentru ea, o mânå de om, ¿i pentru oamenii din sat. Så dåinuie... Am muncit mult tare.

Noi nu am avut concediu, nu am avut nicio vacan¡å. Am plecat numai atunci când m-a trimis... vaca. Nu am fost în Elve¡ia, în Portugalia ¿i în Polonia. Nu am fost în Dubai, Thailanda, China, am ratat Argentina, Brazilia. Am primit invita¡ii în perioada privatizårii. În rest, m-am dus în toate ¡årile. 2021 este anul cimitirelor ¿i trebuie regulament. Aveam 500 de culegåtori în livadå, le dådeam mâncare gratis, i-am botezat, i-am cununat în fermå. Fåceam export de fructe. Acum, livada Academiei este distruså dupå ce am låsat-o eu. Profitul net era de peste 10%. De când a revenit la Academie, livada nu mai face export singurå...” Gavrilå Tuchilu¿ merge ¿i se roagå atunci când se rupe de treburile fermei de pe platoul de la Cudalbi. Ferma dreptcredinciosului gospodar împline¿te în 2021 frumoasa vârstå de 20 de ani. Så-i uråm ¿i noi via¡å lungå acestei ferme ¿i så dåinuie prin dåruirea truditorului Gavrilå Tuchilu¿, la fel ca aceastå bisericu¡å cochetå ¿i ca toate lucrurile sfinte în care crede omul!

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 18/2021

PAGINA DE HOBBY

Epilog la... gotcani C

ând am urcat la gotcani pentru prima datå în aceastå primåvarå, am socotit cå, în ajun de Sângeorz, alaiurile de nuntå ale maiestuoaselor tetraonide se vor fi instalat deja în locurile lor tradi¡ionale de rotit. Dar n-a fost deloc a¿a. Surprinzåtor, lipseau gåinile, sensul ¿i miza întrecerii. Cei câ¡iva coco¿i, instala¡i de cu searå cu predilec¡ie în pinii rari din molidi¿, î¿i deconspirau prezen¡a în zonå prin inconfundabilele lor “cår¡i de vizitå”, u¿or de remarcat la rådåcina arborilor. Aceste mici mu¿uroaie reprezintå un bun indiciu al stadiului ceremonialului nup¡ial din biotopul coco¿ilor-demunte. Aspectul bastona¿elor de cetinå digeratå, depuse succesiv de seara pânå diminea¡a, din înaltul locurilor de înnoptat, ne-a intrigat prin lipsa extremitå¡ilor alburii, tipice pentru toiul perioadei de rotit, de obicei în preajma praznicului Sfântului Gheorghe. Am suit cåtre Bâtca-Micå, în recunoa¿tere, pe luminå, dupå orele amiezii. Sperasem så putem ajunge cu ma¿ina de teren måcar pânå la jumåtatea drumului, dar ghea¡a împietritå pe panta aprigå ne-a silit så parcurgem pe jos tot traseul, cu toate piedicile sale, de la trunchiurile råpuse în cursul iernii ¿i pråvålite de-a curmezi¿ul cårårilor pânå Profitul Agricol 18/2021

la zåpada scrobitå, adunatå în straturi, groaså de aproape un metru. Ajun¿i în poianå, am binecuvântat popasul la masa fumurie, båtutå de ploi ¿i de viscole, din fa¡a colibei vechi, påstore¿ti. De locul acela tihnit ne leagå amintiri dintre cele mai calde. Pe culme, la peste 1.400 de metri altitudine, soarele ¿i vântul din ultimele zile måturaserå omåtul aproape cu totul, iertând doar câteva petice, prin cotloane umbroase. Jur-împrejur, iarba fanatå încerca så se desprindå de iarnå prin pu¡inele brându¿e vine¡ii, aproape nefiresc i¡ite într-o lume cu totul ostilå. Nu ne-am bucurat înså prea mult de scurtul rågaz: ¿tiam cå greul va veni înainte de revårsatul zorilor, când urma så refacem acela¿i drum, înså pe întuneric, când toate reperele diurne capåtå alte dimensiuni. A¿a a ¿i fost. Cu spotul lanternelor la minimum, înainte så se crape de ziuå, eram din nou în båtaie, a¿a cå am parcurs toate etapele spectacolului vizual ¿i acustic al unei dimine¡i la rotitul gotcanilor. Am auzit mai mul¡i coco¿i, dintre care unul catapultat din crucea molidului în care evolua, în zbor cåtre valea adâncå. Niciunul nu ne-a suferit apropierea. Toate semnele ne aråtau cå turnirul este abia la început.

Am amânat revenirea sub umårul Feredeului pânå dupå Pa¿tele ortodox, când primåvara devenise deja ståpânå peste lumea de jos ¿i câ¿tiga, pas cu pas, teren cåtre culmi. De aceastå datå, ma¿ina s-a încumetat pânå la buza poienii, cåci multe dintre obstacole se topiserå între timp, sporind puterea pârâului, acum nåvalnic ¿i tulbure din pricina toren¡ilor slobozi¡i la vale din sihåstrii. Într-o såptåmânå, rotitul coco¿ilor sålbatici trecuse de apogeu ¿i î¿i consuma sub ochii no¿tri plåcuta lâncezealå a epilogului. N-am avut decât så culegem de pe catifeaua bunceagului câteva pene smulse din încle¿tårile cavalerilor negri ¿i så constatåm resemna¡i cå multe dintre momentele de pre¡ ale sålbåticiunilor se cuvine så råmânå învåluite în tainå. Arareori avem ¿ansa så fim martori la scene rarisime din ceea ce natura consimte så împårtå¿eascå ¿i unora dintre intru¿ii întâmplåtori sau mai noroco¿i. Am våzut ¿i acum un gotcan desprinzându-se cu u¿urin¡å din locul såu de veghe, pentru a se mistui în håul de sub dânsul, dupå obiceiul tetraonidelor. Nu ne-a îngåduit nici de aceastå datå apropierea. Miracolul transelor favorabile oaspe¡ilor nepofti¡i ¿i nedori¡i se consumase în lipsa noastrå. Acum, în timp ce scriu aceste rânduri la masa de pe cerdacul casei, un singur lucru må nedumere¿te: dupå atâ¡ia ani de ocrotire severå a coco¿ilorde-munte, dincolo de simbolicul obol dat pu¿tii de-a lungul timpului, unde este remarcabilul spor popula¡ional scontat? Cred în continuare cå natura î¿i echilibreazå cu în¡elepciune propor¡iile, ritmul ¿i legile, indiferentå la puseurile extremiste ale omului, fie dintr-o parte, fie din cealaltå. Slåvita cale de mijloc a lui Hora¡iu ar trebui så ne slujeascå drept cicerone în tot ceea ce întreprindem, mai cu seamå în rela¡ia noastrå cu lumea sålbaticå.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 15 - 26.05.2021

Mihai Anghel 15.05.1963, Cerealcom Dolj Stanca Tudor 16.05.1947, director executiv, Patronatul Cårnii de Porc Dumitru Grigorean 16.05.1969, pre¿edinte Asocia¡ia Crescåtorilor de Bovine Carne Aurel Panå 17.05.1949, fost secretar de stat Ministerul Agriculturii Jean-Baptiste Jurbert 18.05.1974, director general Caussade Semences Sorin Toma 18.05.1980, reprezentant vânzåri KWS Cornelia Pistol 18.05.1983, director de CercetareDezvoltare Cereale ¿i Leguminoase Saaten-Union Alexandru T. Bogdan 19.05.1941, prof. dr., membru ASAS Grigore Horoi 19.05.1956, pre¿edinte Agricola Interna¡ional Bacåu Valeriu V. Cotea 20.05.1960, membru ASAS Constantin Valentin Mihai 21.05.1979, Category Marketing Manager corn& soybean, Corteva Barna Tànczos 25.05.1976, ministrul Mediului Ilie Sârbu 26.05.1950, fost ministru MADR Nicolae Nica 26.05.1977, director general Biocrop

Vorbe, vorbe, vorbe ¥n fiecare tren al lumii, via¡a circulå pe compartimente. Mu¿atisme 54

Un fermier a mutat frontiera franco-belgian\ Un fermier belgian a mutat vreo doi metri o bornå care delimiteazå frontiera dintre Fran¡a ¿i Belgia, pentru cå îl for¡a så facå un ocol pe traseul lui cu tractorul. Modificarea a fost descoperitå din întâmplare. Incidentul nu a provocat niciun scandal diplomatic, fiind privit cu amuzament în ambele ¡åri. “Eu m-am bucurat, localitatea mea este acum mai mare. Dar omologul meu francez din Bousignies-sur-Roc nu a fost de acord”, glumea primarul satului belgian Erquelinnes. “Cred cå o så evitåm totu¿i un råzboi la frontierå de data asta”, a concluzionat în glumå ¿i primarul francez. Autoritå¡ile belgiene i-au cerut fermierului så mute borna în loca¡ia originalå, pentru a evita o anchetå. Dacå acesta refuzå, Ministerul de Externe din Belgia va fi nevoit så constituie o comisie mixtå, franco-bel-

gianå, de redelimitare a grani¡ei. Frontiera dintre cele douå ¡åri are o lungime de 620 kilometri ¿i a fost stabilitå în 1820, la cinci ani dupå înfrângerea lui Napoleon în båtålia de la Waterloo. Bornele de delimitare au fost amplasate tot atunci ¿i påstreazå încå marcajele originale.

Drago[ B|LDESCU

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

ORIZONTAL: 1) Poftit la o maså cu mititei – Explodeazå în cascadå; 2) Sare ¿i piper 9 10 – Leac împotriva arsurilor; 3) Creierele mari – A rechema vedeta; 4) Coadå de balaur! – Vânzåtor universal; 5) Trage pe gât – A tåia vorba; 6) Împart sarcinile pe din douå – Banc sec! 7) Date afarå din localuri – Nu trece proba oralå; 8) Culeg bob cu bob; 9) Ro¿ie ¿i iute – Trecut pe sub cu¡it; 10) Angajeazå în muncå.

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 17/2021 ORIZONTAL: PITAR - PURI; RESPIRA - EN; EP - AMETIST; SUC - ACANTE; ROSTI - CAM; REST - TRENE; O - MEFIENTI; ARICI - ADIA; TACANELI - T; AMARACIUNE.

VERTICAL: 1) Primul rezultat pe ramurå – Cântå båtutå; 2) Îmbråcate în caså – Miez de rocå! 3) Început de sonatå! – Restaurarea unei pânze; 4) Familia de altådatå – Specialitate la ceaun; 5) Comentariu în reluare; 6) ºinute în frig! – Sunt din sfere înalte; 7) A lungi drumul – Numårat la caså; 8) Ultimele clådiri – A ie¿i din vigoare; 9) Afectat de pojar – Ie¿it din post; 10) Se våd atârnând prin pe¿teri. Profitul Agricol 18/2021

Profitul Agricol nr. 18, din 12 mai 2021

Articles inside

Comisia Europeanå acceptå noile tehnici de ameliorare

datelor de la Recensåmânt