Profitul Agricol nr. 1 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 1 din 12 ianuarie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 1/2022

Când Bruxellesul ne salveazå de proprii no¿tri birocra¡i

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Culmea, tocmai ecologismul militant bruxellez ar putea ajuta fermierii români så se elibereze de sub tutela unui Cod de (nu prea) Bune Practici Agricole. De¿i atât Pactul Verde cât ¿i Codul de Bune Practici sunt odråslite prin birourile birocra¡ilor, deci au ceva ADN comun, din fericire pentru noi sunt antagonice pe ici pe colo, prin punctele esen¡iale (adicå cele legate de mårimea dozelor de azot care pot fi folosite la culturile de câmp). Mai precis, câteva recomandåri din Codul de Bune Practici au efecte contrare celor dorite de Pactul Verde. A¿a cå, putem spune cå realizarea obiectivul Verde european de reducere a pierderilor de nutrien¡i este periclitatå de efectul fertilizårii recomandate în Codul de Bune Practici.

redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i

Codul a impus ca doza de azot så se stabileascå folosind metoda dozei optime economic, elaboratå de Borlan ¿i colaboratorii în 1982. Dar în 1989 ¿i 1994, autorii metodei din 1982, pe care suntem obliga¡i så o folosim începând cu 2021, propun ca dozele de azot aplicate primåvara la grâu ¿i porumb så fie ajustate cu azotul mineral eficient prezent în sol primåvara în stratul 0-100 cm.

Director marketing

A¿adar, folosim o metodologie din 1982, care o fi fost ea îmbunåtå¡itå în 1989 ¿i 1994, nu conteazå, noi tot de norma din ‘82 tragem.

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

În func¡ie de tipul de sol, pe adâncimea de 1 metru se pot gåsi peste 100 kg N/ha, care poate fi folosit de plante cu aceea¿i eficien¡å ca ¿i cel din primii 30 cm. Dacå nu se determinå cantitatea de azot mineral din stratul 0-100 cm, aceastå cantitate, care poate depå¿i 100 kg N/ha este pierdutå, deoarece dacå fermierul vizeazå ob¡inerea unor produc¡ii mari, va fertiliza cu doze mari, fårå a ¡ine cont de rezerva din sol, pentru cå nu ¿tie nimic de prezen¡a ei. Dar, în anii favorabili, va fi mirat de ce a ob¡inut produc¡ii atât de mari cu a¿a de pu¡in azot. Frate Pact Verde, ajutå-ne så stopåm risipa la care ne împinge Codul nostru cel de toate zilele!

Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Horia Victor HÅLMÅJAN

Profitul Agricol 1/2022

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii MADR a autorizat neonicotinoidele inclusiv la floarea-soarelui

Alocåri financiare din Pilonul 2

Polonia propune 16 ecoscheme

PNS-ul Germaniei: ecoscheme tehnic avansate

Comisia ne cere så depunem PNS “în cel mai scurt timp”

Aten¡ie sporitå la Ceutorhynchus

Pre¿edin¡ia francezå a Europei Cre¿terea suprafe¡ei eligibile la 3 hectare

Culturi vegetale

Informa]ii externe Pestå porcinå în Italia

“Doar fermierii reali så primeascå subven¡ii!”

China aprobå varietå¡i de porumb modificat genetic

Biden ia måsuri pentru a reduce pre¡ul cårnii

Primul britanic infectat cu gripå aviarå

APIA se ¡ine de calendar, dar cu subven¡ii mai mici

Legisla¡ia pastoralå francezå, 50 de ani de perfec¡ionare 28

Ma[ini & utilaje Anvelopele de iarnå BKT Ridemax

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

Produc¡ia mondialå de soia, 382 milioane de tone

Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui

Produc¡ia mondialå de rapi¡å: 68 mil. tone

Cum så nu ai probleme cu for¡a de muncå ¿i terenul

Noile tractoare Claas Nexos Stage V

Mai pu¡ine îngrå¿åminte, mai multe informa¡ii

Performantele cultivatoare Bednar Versatill VO-L ¿i VN-L

Locuri de munc\

Hobby UNCSV: noua lege a cooperativelor trebuie îmbunåtå¡itå

Cre[terea animalelor Predic¡iile lui Cezar: Acalmia începutului de an

ANZ a pierdut procesul cu oierii 25

ªrotul de soia fermentat, o noutate în nutri¡ie animalå

Fondul regal de vânåtoare al unui fermier 48 Vânatul în bucate

Un pe¿te de 129.000 de euro

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII MADR a autorizat neonicotinoidele inclusiv la floarea-soarelui Ministrul Adrian Chesnoiu s-a ¡inut de cuvânt ¿i, în pofida opozi¡iei apicultorilor (ROMAPIS), a semnat autoriza¡iile de urgen¡å pentru tratamentul cu insecticide neonicotinoide a semin¡elor de floarea-soarelui ¿i porumb.

utoriza¡iile au fost emise în urma solicitårilor scrise, formulate în acest sens, de APPR, Pro Agro, LAPAR ¿i UNCSV, încå de pe data de 17 decembrie 2021, înså au devenit publice joi, 6 ianuarie. Au fost emise trei autoriza¡ii distincte, pentru trei produse neonicotinoide: NUPRID AL 600 FS (600 g/L imidacloprid), CRUISER 350 FS (350 g/L tiametoxam) ¿i PONCHO 600 FS (600 g/L clotianidin). Tratamentul semin¡elor de porumb ¿i floarea-soarelui, în scopul asigurårii protec¡iei culturilor la atacul insectelor din speciile Tanymecus dilaticollis ¿i Agriotes spp., va putea fi efectuat în perioada 25 ianuarie - 24 mai 2022, numai de prestatori de servicii autoriza¡i. Semin¡ele tratate vor putea fi utilizate în sezonul agricol 2022 numai în zonele unde atacul celor douå specii de insecte depå¿e¿te pragul economic de dåunare (PED). Autoriza¡ia nu precizeazå care sunt aceste PED, dar, conform lucrårilor de specialitate, pentru Tanymecus este de 5 insecte adulte/mp, iar pentru Agriotes o larvå/mp. MADR estimeazå suprafa¡a totalå afectatå de

atacul celor doi dåunåtori la “peste douå milioane de hectare, cu tendin¡å de cre¿tere”. Dupå efectuarea semånatului, fermierii vor da o declara¡ie la oficiul fitosanitar jude¡ean în care vor preciza parcela pe care s-a înfiin¡at cultura cu såmân¡å tratatå, cantitatea de såmân¡å utilizatå, cantitatea de såmân¡å råmaså neînsåmân¡atå, suprafa¡a semånatå ¿i tipul de semånåtoare - care trebuie echipatå cu deflector pentru încorporarea semin¡ei în sol ¿i reducerea emisiilor de praf în atmosferå. Autoriza¡ia este motivatå prin faptul cå neaplicarea tratamentului semin¡elor de porumb ¿i floarea-soarelui cu neonicotinoide impune efectuarea de tratamente în perioada de vegeta¡ie, cu rezultate mai slabe ¿i cu insecticide care pot duce la poluarea mediului înconjuråtor, din cauza cantitå¡ii mari de substan¡å activå împrå¿tiatå pe sol ¿i a consumului mai mare de carburant.

Se precizeazå cå MADR a finan¡at un proiect de monitorizare ¿i cuantificare a efectului tratamentului semin¡elor porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å cu neonicotinoide, studiu realizat, în colaborare, de ICDPP Bucure¿ti (coordonator), SCDA Secuieni, SCDA Pite¿ti, INCDA Fundulea, ICD Apicultura SA. “Rezultatele demonstreazå faptul cå în florile culturilor melifere nu s-au identificat reziduuri ale celor trei insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin, tiametoxam)”. Amintim cå, în ultimii doi ani, MADR, condus de fostul ministru liberal, Adrian Oros, a folosit procedura de derogare pentru a autoriza fo losirea tratamentului såmân¡å cu neonicotinoide exclusiv pentru culturile de porumb ¿i sfeclå de zahår, tratamentul se min¡elor de floareasoarelui fiind interzis.

Robert VERESS Profitul Agricol 1/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Comisia ne cere s\ depunem PNS “în cel mai scurt timp” Ministerul Agriculturii nu a transmis Comisiei Europene proiectul de PNS la termenul prevåzut de Regulamentul european 2021/2115 al Parlamentului European ¿i al Consiliului European. Conform articolului 118 din Regulament, “pânå la 1 ianuarie 2022, fiecare stat membru prezintå Comisiei o propunere de plan strategic PAC”. Ministrul Adrian Chesnoiu a declarat cå termenul respectiv ar fi “o recomandare” ¿i cå va relua “de la zero” discu¡iile cu organiza¡iile de fermieri, pentru a se întocmi un nou PNS, urmând ca propunerea så fie transmiså Comisiei în cursul lunii februarie. Întrebat dacå România a solicitat o amânare de la termenul de transmitere a propunerii de PNS, Mihail Dumitru,

director adjunct în DG Agri, a råspuns: “Comisia nu poate da o derogare de la o datå stabilitå de un Regulament. Este responsabilitatea fiecårui stat membru så respecte Regulamentul a¿a cum a fost adoptat de co-legislatori. La termenul stabilit (1 ianuarie 2022), 18 state membre au depus oficial propunerea de Plan Strategic. România nu se aflå printre acestea. Comisia a trimis såptåmâna trecutå (3-7 ianuarie 2022) scrisori statelor membre care nu au respectat termenul, reamintindu-le obliga¡ia legalå stabilitå de Regulament ¿i solicitându-le depunerea în cel mai scurt termen a Planului lor Strategic”.

Robert VERESS

Aten]ie sporit\ la Ceutorhynchus Facultatea de Agronomie a Universitå¡ii din Craiova semnala, såptåmâna trecutå, apari¡ia surprinzåtoare pentru aceastå perioadå a Ceutorhynchus pallidactylus, în cultura de rapi¡å. “A apårut ¿i în vest ¿i în Tulcea, Constan¡a, unde au fost temperaturi mai mari de 15°C”, spune Liviu Olaru, decanul facultå¡ii de Agronomie a Universitå¡ii din Craiova. Constatarea este fåcutå de fermieri cu care el colaboreazå. Anul trecut, Ceutorhynchus ¿i-a fåcut apari¡ia în februarie, iar în aprilie era prezent în tulpinå. Profesorul crede cå anul acesta s-ar putea så ajungå în plantå din martie. Atacul a fost stopat de condi¡iile meteorologice. Odatå cu Profitul Agricol 1/2022

scådere temperaturilor, dåunåtorul coboarå de pe plantå. “Cultura de rapi¡å trebuie urmåritå cel pu¡in o datå pe såptåmânå când temperaturile sunt ridicate”, atrage aten¡ia Olaru. Nu se impune un tratament în acest moment. Gabriela Påunescu, director al SCDA Caracal, spune cå la sta¡iune nu a fost semnalatå prezen¡a dåunåtorului. “Niciodatå nu am mai avut atac de Ceutorhynchus în ianuarie, ba chiar la început. De regulå apårea dupå 5 martie, atunci când temperatura medie zilnicå cre¿tea peste 6°C, când începea ciclul de dezvoltare ¿i atac al Ceutorhynchus”, spune Eugen Petrescu, ¿ef sector cercetare SCDA Caracal.

Adrian MIHAI

Iordania cumpårå grâu românesc Compania de stat care se ocupå de achizi¡iile de cereale ale Iordaniei a cumpårat 60.0000 tone de grâu de la Agro-Chirnogi, la pre¡ul de 326 de dolari per tonå cu transport inclus. Livrarea este programatå pentru luna august 2022. La licita¡ie au mai participat CHS ¿i Ameropa. Cerealele române¿ti dominå de mai mul¡i ani pia¡a din Iordania, care este un importator mai mic, dar cu condi¡ii mai stricte fa¡å de celelalte state din Orientul Mijlociu. Spaniolii cer demisia ministrului Consumului Fermierii ¿i producåtorii de carne din Spania au solicitat demisia ministrului Consumului, Alberto Garzon, dupå afirma¡iile controversate ale acestuia într-un interviu acordat cotidianului britanic The Guardian. Garzon a spus cå este un sus¡inåtor al metodelor tradi¡ionale de cre¿tere a animalelor ¿i a afirmat cå fermele industriale sunt poluante, non-sustenabile ¿i produc carne de calitate inferioarå. Guvernul spaniol s-a distan¡at imediat de declara¡iile ministrului ¿i a anun¡at cå reprezintå doar påreri personale ¿i nu pozi¡ia oficialå a cabinetului de la Madrid. Campanie Agrii pentru fitofarmaci¿ti “Agrii premiazå Succesul” este numele campaniei ce se adreseazå fitofarmaci¿tilor la nivel na¡ional ¿i se desfå¿oarå pânå pe 31 iulie 2022. “Campania Agrii premiazå Succesul s-a implementat în primul rând din dorin¡a de a consolida rela¡ia cu fitofarmaci¿tii-parteneri, dar ¿i ca o recunoa¿tere a faptului cå produsele noastre sunt promovate, recomandate ¿i vândute de cåtre parteneriifitofarmaci¿ti. Ne dorim ca prin aceastå campanie så fidelizåm câ¡i mai mul¡i participan¡i, iar ea så continue ¿i dupå 31 iulie 2022”, a afirmat dr. Valerian I¿toc, business development director, unul dintre ini¡iatorii campaniei. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cronica evenimentelor anun¡ate 18 ianuarie BASF î¿i dezvåluie noul portofoliu pentru cereale. Evenimentul se va ¡ine la Bra¿ov. 15 - 16 februarie APPR organizeazå Congresul De la fermieri pentru fermieri. Tot atunci se vor decerna ¿i trofeele Porumbul de Aur, pentru cele mai bune produc¡ii în culturå irigatå ¿i neirigatå. 5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei. Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini. 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole. 9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå între expozi¡iile agricole de la noi. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier. 15 - 17 septembrie Forest este o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. Cele mai noi utilaje ¿i echipamente din domeniul forestier vor fi expuse acolo. 8

Pre[edin]ia francez\ a Europei ¥n climatul de conflicte care stau så råsarå în jurul nostru (Kazahstan, Ucraina) e cumva normal cå a trecut nebågatå în seamå preluarea pre¿edin¡iei europene de cåtre Fran¡a, la 1 ianuarie 2022. La Paris, evenimentul a debutat cu o stângåcie: sub Arcul de Triumf, unde ståtea de obicei drapelul Fran¡ei, a fost arborat doar drapelul european. Politicienii mai de dreapta au contestat viziunea ¿i primåria a reparat eroarea. Au scos drapelul european ¿i nu l-au mai pus înapoi nici pe cel francez. Pre¿edintele Emmanuel Macron a promis cå, sub bagheta Parisului, anul 2022 va fi unul de cotiturå pentru Europa. ¥n sens pozitiv, desigur. ¥n cele 6 luni cât va de¡ine pre¿edin¡ia, Fran¡a ¿i-a propus så repunå UE pe ¿inele mondiale, så o confirme drept a treia putere incontestabilå a lumii,

dupå SUA ¿i China. ªi, desigur, multå ecologie. ¥n lumea de aståzi, ecologia este ca negrul în modå, se potrive¿te cu orice, då bine ¿i destui sunt bântui¡i de speran¡a cå poate ¿i slåbe¿te. Sigur cå protec¡ia climei este o chestiune serioaså, dar så î¡i propui ca în 6 luni så convingi statele UE så taxeze mårfurile din afara Europei dupå cât dioxid de carbon au degajat în atmosferå este prea optimist. Pe noi ne intereseazå mai ales cå acest plan de ajustare a carbonului la vamå va lovi în îngrå¿åminte ¿i o¡el, deci în agriculturå. ªi ideea unui salariu minim egal la nivel european, o altå promisiune francezå, este o utopie, la care agricultorii privesc cu condescenden¡å. Pentru mul¡i discursul apåsat al lui Macron sunå bine: “Este vremea Europei. Uniunea noastrå nu a câ¿tigat niciodatå mai bine ca atunci când ¿i-a apårat valorile ¿i interesele.” Cronicarii vremii îl numesc pe pre¿edintele francez un na¡ionalist, dar unul de tip nou, un na¡ionalist european, dedicat ideii de Uniune. Cu Fran¡a drept creier strategic ¿i Germania locomotivå economicå. Probabil, dacå nu ar fi avut alegeri în primåvarå, nu ar fi acordat atâta aten¡ie pre¿edin¡iei rotative a Consiliului Uniunii Europene, dar alegerile obligå. Pentru cå pre¿edin¡iile europene sunt programate în formate de câte trei, li se spune troicå, adicå acel grup de trei ¡åri care gestioneazå temele consecutiv, câte 6 luni fiecare. Dupå Fran¡a (ianuarie-iunie 2022) va urma Cehia (iunie-decembrie 2022) ¿i apoi Suedia (ianuarie-iunie 2023).

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 1/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Cre[terea suprafe]ei eligibile la 3 hectare La final de an 2021, chiar înainte de expirarea primului termen impus de Comisia Europeanå pentru transmiterea Planului Na¡ional Strategic, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare (AAC) a solicitat Ministerului Agriculturii så comunica stadiul analizei punctelor de vedere transmise de Alian¡å pe perioada consultårilor pentru reformarea PNS.

AAC a propus, între altele, cre¿terea suprafe¡ei minime eligibile pentru plata de bazå (BISS) la 3 ha, în cazul culturilor vegetale, cu men¡inerea obligativitå¡ii de minim 0,3ha/parcelå. Sumele cuvenite proprietarilor de terenuri cu suprafe¡e de 1-3 ha ar urma så fie achitate ca decuplate de produc¡ie, prin schemå separatå, pentru a cre¿te competitivitatea sectorului, fårå a fi afectatå componenta socialå a subven¡iilor. Totodatå, Alian¡a solicitå redefinirea dimensiunii economice a fermelor, ferma micå din cultura mare urmând a fi consideratå cea cu suprafa¡a de pânå la 80 ha (12.000 SO - 50.000 SO), ferma medie între 81-500 ha (50.001 SO 300.000 SO), ferma mare 501-5.000 ha (300.000 SO - 3.000.000 SO), iar ferma foarte mare peste 5.000 ha. O altå revendicare este ca exploata¡iile de pânå la 500 ha (fermele mici ¿i medii) så primeascå plå¡i redistributive pentru pânå la 300 ha. Foarte importantå e ¿i propunerea de înfiin¡are a Sistemului de Gestionare ¿i Control Integrat al Riscurilor în Agriculturå. Amintim cå, la propunerea Italiei, UE a oferit statelor membre posiProfitul Agricol 1/2022

bilitatea de a transfera între 1 ¿i 3% din bugetul Pilonului 1 al PNS în Pilonul 2, pentru constituirea unui fond din care så se achite despågubiri în caz de dezastre naturale. Transferând 3% din Pilonul 1, România ar avea un buget anual de 60 de milioane de euro pentru despågubiri. Solu¡ia este cunoscutå la Bucure¿ti, dar ministrul Adrian Chesnoiu spune cå deocamdatå se fac simulåri ¿i evitå så dea un verdict. Totodatå, Chesnoiu se declarå un sus¡inåtor al fondului mutual pentru agriculturå, formå de asigurare pe care majoritatea liderilor de organiza¡ii ale fermierilor o resping. UNCSV propune o serie de optimizåri ale PNS în vederea sus¡inerii cooperativizårii agriculturii, precum este sus¡inerea prioritarå a cooperativelor care au media suprafe¡elor membrilor de pânå la 300.000 SO ¿i vechime de peste trei ani.

Pânå la închiderea edi¡iei, Ministerul nu a råspuns solicitårii scrise a Alian¡ei. Amintim cå, într-un interviu pentru Profitul Agricol, ministrul Chesnoiu a spus cå termenul de 31 decembrie 2021 pentru transmiterea propunerii de PNS la Bruxelles este unul “orientativ”. “Nu reiese de nicåieri cå nu am avea dreptul så depå¿im acest termen. Regulamentul prevede un termen maxim de opt luni de zile acordat Comisiei pentru analiza PNS. Evident cå ne-am dori så ne încadråm în termenul ini¡ial, dar nu voi trimite la Bruxelles un document care så nu fie foarte bine închegat”, a afirmat Chesnoiu.

Robert VERESS

Acord Bayer pentru editare genomicå Bayer este preocupat de editarea genomicå nu doar pentru agriculturå, ci ¿i în medicinå. A încheiat cu Mammoth Biosciences un acord pentru colaborarea în domeniul editårii genomice CRISPR invivo. Cele douå companii î¿i vor începe colaborarea cu accent pe bolile hepatice. Syngenta insistå så preia Verisem Syngenta a contestat la tribunal decizia guvernului italian de a bloca preluarea producåtorului de semin¡e de legume Verisem. Premierul italian Mario Draghi s-a folosit de a¿a-numitul “veto de aur”, care îi permite så protejeze activele strategice ale Italiei. Måsura a fost folositå de mai multe ori pentru a bloca oferte din partea unor companii chineze, dar legalitatea ei a fost contestatå de unii exper¡i juridici. Preluarea Verisem a fost împiedicatå în luna octombrie, iar sindicatul agricol Coldiretii a låudat decizia.

S-a stins un politician fermier, Kelemen Attila Kelemen Attila Béla Ladislau s-a stins din via¡å la 73 de ani. A fost deputat UDMR timp de 5 mandate ¿i a de¡inut func¡ia de pre¿edinte al Comisiei de Agriculturå din Camera Deputa¡ilor în legislatura 2004-2008. Medic veterinar de forma¡ie, Attila Kelemen s-a implicat foarte mult în elaborarea ¿i adoptarea unor legi importante, precum Legea zootehniei, Legea zilierilor, Legea apiculturii ¿i a militat pentru Legea camerelor agricole, proiect pe care l-a co-ini¡iat, dar care a fost respins. Era lider UDMR de Mure¿ ¿i un fermier consacrat. O vreme a lucrat în Statele Unite ale Americii ¿i cu banii ob¡inu¡i a construit o fermå în satul Cuejd, comuna Pånet, din jude¡ul Mure¿. Cre¿tea vaci de lapte, dar mai ales cai. Dumnezeu så-l odihneascå! 9

Sinteza PNS-urilor europene

“Doar fermierii reali s\ Principala preocupare a statelor membre este ca doar fermierii reali så primeascå subven¡ii, aratå Copa-Cogeca în sinteza sa bazatå pe schi¡ele de Planuri Na¡ionale Strategice prezentate pânå acum Comisiei Europene. Sinteza cuprinde informa¡ii despre planurile a 18 state membre, dar în acest articol am inclus ¿i date prezentate ulterior, de organiza¡iile din alte ¡åri europene.

Bunele practici agricole ¿i de mediu GAEC 1 (på¿uni permanente) Implementare la nivel na¡ional (Irlanda, Austria, Slovacia), regional (Germania), administrativ (Fran¡a). Introducerea a 2 sisteme de raportare subregionale în Belgia valonå, printr-un control mai precis ¿i adecvat, dar ¿i foarte complex în cazul fermierilor cu parcele în ambele subregiuni. Prag de alertå atunci când raportul este de 2% în Fran¡a (fermierii trebuie så cearå autoriza¡ie de aråturå a paji¿tilor permanente), 2,5% în Belgia valonå, 3,5% Italia, 5% Germania (autoriza¡ie de aråturå). GAEC 4 (lå¡imea benzilor tampon din vecinåtatea apelor de suprafa¡å) Austria: 3 m lângå toatå apa naturalå de suprafa¡å cu stare ecologicå bunå; 10 m lângå lacuri ¿i 5 m lângå râuri cu stare ecologicå mai micå de “bine” conform WFD (Directiva Cadru Europeanå pentru Ape); în benzi nu se executå lucråri ale solului, nu se aplicå substan¡e de protec¡ie sau îngrå¿å10

minte; Belgia valonå: 6 m; Danemarca: 2 m; Germania: se discutå dacå benzile tampon så fie 3 sau 5 m; Fran¡a: 4 m (+ 1 m de-a lungul canalelor de iriga¡ii ¿i desecare); Irlanda, Slovacia: 3 m; România: 3 m pentru terenuri cu panta de pânå la 12% ¿i 5 m pentru terenuri cu panta mai mare de 12%. GAEC 8 (procent din teren nelucrat) Austria: 4% (iar jumåtate din suprafa¡a arabilå nu poate fi între¡inutå înainte de 1 august); Belgia valonå: aplicare la nivelul fermei ¿i introducerea zonelor de fixare a azotului ¿i a culturilor de acoperire; Germania: 4%; Danemarca: nu s-a stabilit un procent. Se analizeazå includerea gardurilor vii, perdelelor forestiere ¿i culturilor de acoperire ¿i problema afectårii biotopurilor din zonele på¿unate; Fran¡a: Minim 4%, sau 7% inclusiv 3% teren necultivat ¿i 4% culturile de acoperire sau producåtoare de azot. Terenul necultivat trebuie ocupat de vegeta¡ie precum garduri vii, copaci alinia¡i, copaci singuri, crânguri sau de iazuri, ¿an¡uri fårå pere¡i, benzi neproductive, loca¿uri religioase, ziduri tradi¡ionale; Irlanda: 5% din terenul agricol dedicat caracteristicilor neproductive, sau culturilor de acoperire ori fixatoare de azot, pentru care nu s-au folosit produse de protec¡ie a plantelor. Caracteristicile neproductive includ: teren pârloagå, culturi de fixare a azotului, culturi de acoperire, silviculturå eligibilå, rådåcinoase cu rota¡ie scurtå, dumbråvi, garduri vii, canale de desecare, benzi tampon; Italia: 4% din terenul arabil alocat zonelor ¿i elementelor neproductive. Alternativ, 3% din suprafa¡a agricolå utilizatå poate fi alocatå terenurilor arabile, dacå fermierul se angajeazå så foloseascå cel pu¡in 7% în eco-schemå, cu excluderea culturilor fixatoare de azot; Letonia: 4% în cazul fermelor mai mari de 10 ha; Ro-

mânia: Minim 4% sau 3% pentru exploata¡iile care aplicå pentru 7% din terenul arabil måsuri de îmbunåtå¡ire a ecosistemului sau culturi de acoperire / fixatoare de azot, fårå utilizarea produselor fitosanitare. Caracteristicile peisajului vor fi men¡inute, fiind interziså tåierea gardurilor vii ¿i a copacilor în perioada de reproducere ¿i cre¿tere a påsårilor sålbatice; Slovacia: cel pu¡in 4% teren neproductiv (inclusiv terenurile scoase din circuitul agricol) sau 3% dacå cel pu¡in 7% din teren este dedicat culturilor intermediare sau fixatoare de azot, cultivate fårå utilizarea PPP ¿i îngrå¿åmintelor. În vederea simplificårii procedurilor administrative se vor utiliza factori de ponderare la calcularea

Plafonarea DA: Belgia valonå, Spania (calcul în func¡ie de numårul ac¡ionarilor fermei), Letonia (la 100.000 de euro, salariile angaja¡ilor ¿i taxele fiind deduse), Slovacia, Polonia (85% din suma care depå¿e¿te 60 000 euro ¿i 100% din ce depå¿e¿te 100.000 euro; se deduc salariile), Cehia (se discutå plafonarea la 100.000 de euro cu deducerea cheltuielilor de personal, degresivitate pânå la 85% ¿i dupå 100.000 de euro (nu doar în intervalul 60-100). NU: Germania (fårå degresivitate; se aplicå o extindere a redistribuirii, în favoarea primelor hectare ale fermei, fårå a se lua în considerare cooperativele ¿i alte forme asociative), Estonia, Fran¡a, Ungaria (fårå degresivitate), România. Indeciså: Belgia flamandå (cel mai probabil nu se va plafona, dar e posibil så fie introduså pentru a se evita plå¡ile redistributive), Danemarca (cel mai probabil nu), Irlanda (se poartå discu¡ii). Profitul Agricol 1/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

primeasc\ subven]ii!” Ecoscheme

hectarelor totale. Pentru culturile de acoperire, factorul de ponderare este 0,3. Pentru culturile fixatoare de azot, factorul de ponderare este 0,7.

mania, Danemarca (probabil nu), Suedia (probabil nu).

Condi¡ionalitå¡i Convergen¡a internå Deja realizatå în Germania, Suedia, Austria; va fi realizatå anul acesta în Danemarca; e realizatå în propor¡ie de 85% în Belgia (flamandå ¿i valonå) ¿i peste 85% în Irlanda; începe anul acesta ¿i va fi încheiatå în 2025 în Grecia; începe în 2023, va fi realizatå în propor¡ie de 85% în 2026 ¿i 100% în 2029 Spania; va fi realizatå în propor¡ie de 70% în 2023, 85% în 2025, cu BISS max. 1.000 euro - Fran¡a; începe anul acesta ¿i e a¿teptatå så se încheie în 2026 - Portugalia.

Austria eliminå controalele simplificate ¿i scutirile pentru sanc¡iuni administrative sub 100 euro. Introduce o GAEC na¡ionalå suplimentarå, bazatå pe SMR 1, cu accent pe fertilizarea cu fosfat. Danemarca revizuie¿te sistemul de sanc¡iuni, condi¡ionalitå¡ile urmând a fi controlate prin monitorizare satelitarå, acolo unde este posibil. Fran¡a va aplica condi¡ionalitatea socialå (îmbunåtå¡irea condi¡iilor de muncå ale angaja¡ilor din Agriculturå) începând din 2023, iar Spania din 2024.

Plå¡i redistributive (CRISS) Schemå separatå pentru ferme mici DA: Croa¡ia (fermele de pânå la 5 ha vor beneficia de un control de conformitate simplificat), Letonia (2% - 500 de euro/fermå); Portugalia: 500 de euro pentru ferme de pânå la 1 ha, 850 euro 1-2 ha, 1.050 euro mai mult de 2 ha. NU: Belgia flamandå, Spania, Fran¡a, Ungaria. Indecise: Austria, Belgia valonå (dificultå¡i tehnice de implementare), GerProfitul Agricol 1/2022

Austria: 0-25 ha ¿i 25-40 ha; Belgia flamandå: 10-30 ha; Belgia valonå: primele 30 ha (în anumite condi¡ii, plafonul este înmul¡it cu numårul persoanelor fizice care de¡in ferma); Germania: din 2023 începând va fi 12% (15% din 2026) sau 501 pânå la 531 milioane de euro anual pentru plå¡i redistributive în favoarea primelor 60 ha, respectiv aproximativ 64-68 euro/ha pentru primele 40 ha, aproximativ 38-41 euro/ha pentru urmåtoarele 20 ha; fårå limitå superioarå (la 300 ha) pentru plå¡i

Olanda propune 20 de ecoscheme (testate), Polonia - 16, Belgia flamandå - 11, Lituania - 10, Germania & Spania & Portugalia & Italia & Letonia - 7, Danemarca & Croa¡ia & România - 6, Estonia & Irlanda - 5 (fermierii irlandezi trebuie så opteze pentru minim douå ecoscheme), Belgia valonå & Austria - 4, Fran¡a & Finlanda & Suedia - 3, Slovacia - 2. Cele mai multe ecoscheme vizeazå cre¿terea biodiversitå¡ii, cre¿terea suprafe¡ei nelucrate, cre¿terea suprafe¡ei lucrate organic, måsuri pentru combaterea eroziunii solului ¿i îmbunåtå¡irea calitå¡ii acestuia, måsuri pentru combaterea schimbårilor climatice. Doar câteva state membre au ecoscheme pentru reducerea rezisten¡ei la antibiotice în zootehnie, bunåstarea animalelor ¿i agriculturå de precizie. Majoritatea statelor europene au ales alocarea financiarå de 25% pentru ecoscheme. Austria, Finlanda ¿i Ungaria au setat 15% buget pentru ecoscheme, Spania va merge cu 23% pânå în 2025, Estonia cu 28% pe toatå perioada. redistributive în favoarea primelor hectare; Danemarca: convergen¡a internå este o cerin¡å la redistribuire; Grecia: în func¡ie de cele trei regiuni agronomice; Spania: plata pe primele ha a unei sume care nu depå¿e¿te 50% din plata medie regionalå ¿i limitatå la media na¡ionalå a plå¡ii/ha. Valoarea plå¡ii redistributive va fi egalå cu 1/6 din sprijinul pentru venitul minim garantat alocat fiecårei regiuni. Pragul pentru primele ha la primirea plå¡ii se calculeazå regional în conformitate cu structura exploata¡iilor ¿i disponibilitatea bugetarå. În cazul în care uuu 11

EVENIMENTELE S|PT|M+NII uuu titularul sau co-titularul exploata¡iei este o femeie din regiune, valoarea medie va fi majoratå cu 5%; Fran¡a: 48 de euro pentru primele 52 de ha; Ungaria: fermele mici sunt cele de 1-10 ha, iar cele de 11-300 ha sunt considerate ferme medii (de familie). Sprijinul pentru fermele mici este dublu fa¡å de sprijinul pentru fermele medii. Pentru sprijin pot aplica fermele de pânå la 1.200 ha; Lituania: primele 50 ha de teren arabil; Letonia: 50-58 de euro/ha pentru fermele de 3,1-30 ha, respectiv 6 euro/ha pentru fermele de 30,1-100 ha; România: beneficiazå fermele de 1-300 ha; Slovacia: 80 de euro/ha pentru primele 100 ha, 40 euro/ha pentru urmåtoarele 50 ha; Cehia: în prezent e 80 euro/ha pentru primele 150 ha, dar se discutå cre¿terea anvelopei de la 10 la 30%, introducerea a trei praguri (1-50, 51-100, 101-150 ha). Alternativ, 10% pentru primele 150 ha ¿i încå 5% pentru 151-800 ha.

Sprijin cuplat voluntar Austria: pe paji¿ti alpine pentru vaci de carne, oi ¿i capre, vaci de lapte; Belgia flamandå: se analizeazå sprijin pentru vi¡ei alåpta¡i; Belgia valonå: vaci de carne ¿i oi ¿i capre cu reducerea semnificativå a bugetului ¿i coborârea plafonului de eligibilitate; se introduce sprijin cuplat pentru culturi proteice; Germania: vi¡ei alåpta¡i; Danemarca: abatorizarea vi¡eilor; se discutå despre un sprijin limitat (în timp) pentru vaci ¿i cartofi pentru amidon, în scopul atenuårii efectelor procesului de convergen¡å; Grecia: încå se discutå, dar se a¿teaptå continuarea sprijinului atât în sectorul vegetal (în special pentru leguminoase), cât ¿i zootehnic; Spania: sprijin pentru sectorul zootehnic, pentru orez ¿i culturi proteice, ro¿ii procesate, alune, struguri deshidrata¡i ¿i zahår; Fran¡a: sprijin pentru sectorul zootehnic, leguminoase, furaje påioase, furaje leguminoase, grâu dur, orez, cartofi pentru amidon, hamei, semin¡e de iarbå, prune, cânepå, cire¿e Bigarreau, pere 12

Williams, piersici Poppy pentru, ro¿ii, procesare, cultivarea legumelor; Croa¡ia: îngrå¿area vi¡eilor de carne (3,13%), vi¡ei alåpta¡i (1,6%), oi & capre (1,18%), vaci de lapte (4,94%), culturi proteice pentru furaje (2%), legume (0,47%), fructe (0,5%), sfeclå de zahår (1,18%); Irlanda: posibil sprijin pentru leguminoase (soia, mazåre, fasole sau lupin), sau culturi mixte (cereale & plante proteice); Letonia: sprijin pentru sectorul zootehnic, orz, secarå, culturi proteice, cartof pentru amidon ¿i pentru såmân¡å, semin¡e de iarbå, semin¡e de cereale, fructe ¿i fructe de pådure, legume, rapi¡å de primåvarå; România: sprijin pentru sectorul zootehnic, soia, fasole, mazåre, orez, lucernå, viermi de måtase, cartofi pentru såmân¡å, hamei, cânepå, sfeclå de zahår, ro¿ii pentru procesare, castrave¡i, fructe pentru procesare; Suedia: se a¿teaptå continuarea schemei actuale de sprijin pentru bovine de pânå la 12 luni; Slovacia: sprijin pentru sectorul zootehnic (la vaci anumite rase), culturi proteice, hamei, sfeclå de zahår, specii de fructe ¿i specii de legume; Portugalia: vi¡ei de lapte 103 euro/cap, oi & capre 21-23 euro/cap, vaci de lapte 113 euro/cap, orez 387 euro/ha, ro¿ii de procesat 360 euro/ha, culturi proteice 65 euro/ha, cereale (grâu, secarå, orz, ovåz, triticale) 104 euro/ha, porumb boabe 200 euro/ha, porumb siloz 120 euro/ha, multiplicare semin¡e certificate 200 euro/ha; Cehia: cartofi amidon 2,8%, hamei 2,8%, fructe 3,3%, legume 5%, sfeclå de zahår 14,9%, culturi proteice 2% (PP), vaci de lapte 46,3%, vaci de carne 22,3%, oi & capre 2,6%.

Alocåri Financiare din Pilonul 1 Austria: 70% BISS, 15% ecoscheme, 2% sprijin cuplat voluntar, 10% CRISS, 2% tineri fermieri; Belgia flamandå: 6% tineri fermieri (Pilonul 1 & 2); Belgia valonå: 16,25% din bugetul total este SPV pentru sectorul zootehnic (cu o reducere de la 20,1% la începutul perioadei de programare la

15% la sfâr¿itul perioadei); 0,66% din bugetul total este SPV pentru culturi proteice furajere (cre¿tere de la 0,2% la începutul perioadei de programare la 1,4% la sfâr¿itul perioadei). Valonia a beneficiat de un sistem de derogare cu ajutor cuplat reprezentând 21,3% din bugetul P1; 3% tineri fermieri (Pilonul 1 & 2); Germania: BISS descre¿tere de la 156 la 146 euro/ha, ecoscheme 25%, SCV 2% (1% pentru oi ¿i capre, 1% pentru vi¡ei alåpta¡i), CRISS 12%, tineri fermieri 3,3% (va fi 3,5% din 2025); Estonia: BISS 52%, ecoscheme 28%, SCV 13%, CRISS 5% buget plå¡i directe pe suprafa¡å pentru ferme mai mari de 130 ha ¿i 5% buget plå¡i directe pentru cre¿terea sprijinului cuplat destinat fermelor mai mici, tineri fermieri 3% (1,3% Pilonul 1, 1,7% Pilonul 2); Grecia: 3% tineri fermieri; Spania: SCV 12,43% pentru diferite sectoare, zootehnice în special + 1,95% culturi proteice, 3% tineri fermieri (2% P1), 0,65% interven¡ii sectoriale; Finlanda: ecoscheme 15%, SCV 19,6%; Fran¡a: SCV 13+2%, 3% tineri fermieri (1,5% P1); Croa¡ia: BISS 38%, ecoscheme 25%, SCV 15%, CRISS 20%, tineri fermieri 2%; Ungaria: BISS 58,5%, ecoscheme 15% (se vor aplica ¿i reduceri), SCV 13+2%, CRISS 10%, tineri fermieri 3% (1,4% P1); Lituania: BISS 39%, SCV 15%, CRISS 20%, tineri fermieri 2%; Letonia: BISS 47%, ecoscheme 25,6%, SCV 15%, CRISS 8%, tineri fermieri 2%; România: BISS 47%, ecoscheme 25%, SCV 15%, CRISS 10%, tineri fermieri 3% (2% transfera¡i în Pilonul 2); Suedia: SCV nu e sigur dacå va råmâne 13% sau se va reduce; Slovacia: SCV 13+2%, 3% tineri fermieri, 1,5% interven¡ii sectoriale; Portugalia: BISS 35,90%, SCV 19,80%, CRISS 10%, Mici fermieri 9%, Ecoscheme 25%, Investi¡ii sectoriale 12% (fructe, legume, viticulturå, apiculturå); Cehia: BISS 44%, ecoscheme 30%, plå¡i pentru întreaga fermå 64%, între¡inerea paji¿tilor 36%, plå¡i redistributive 10%, SCV (CIS) 13+2%, Ferme mici 0,4%, tineri fermieri 0,5%. uuu Profitul Agricol 1/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Interven¡ii sectoriale

Interven¡ii pentru dezvoltare ruralå

uuu Austria: 26 interven¡ii pe fructe ¿i legume, 8 interven¡ii pe apiculturå, 4 interven¡ii asupra viticulturå; Spania: interven¡ie pentru cre¿terea profitabilitå¡ii culturii de måslini tradi¡ionali (0,62% din buget); Danemarca, Belgia valonå ¿i Irlanda: fructe ¿i legume, apiculturå, viticulturå; Slovacia: fructe ¿i legume (îmbunåtå¡irea pozi¡iei fermierilor în lan¡ul valoric, prin concentrarea aprovizionårii); apiculturå (co-finan¡are 50% din bugetul de stat), viticulturå, cartofi, lapte, oi & caprine; Fran¡a: fructe ¿i legume, apiculturå, viticulturå, ulei de måsline ¿i måsline de maså, posibil vaci de carne ¿i legume; Ungaria: fructe ¿i legume, apiculturå, viticulturå (buget 186 milioane de euro).

Austria: între 35-45% din bugetul Pilonului 2 va fi pentru 19 måsuri de agromediu (AECM); Belgia flamandå: toate måsurile; Belgia valonå: 38,78% din bugetul Fondului de Dezvoltare Ruralå (FADR) pentru 7 måsuri de agromediu; Danemarca: toate måsurile; Spania: prioritate pentru tineri fermieri ¿i femei fermieri; Fran¡a: men¡ine bugetul la 260 de mil. euro (inclusiv fonduri na¡ionale) ¿i toate måsurile de agromediu care sunt utilizate de cel pu¡in 3 fermieri; Finlanda ¿i Estonia: 10+ måsuri de agromediu; Irlanda: 7 måsuri de agromediu; Italia: måsurile de înverzire; Lituania: måsuri în principal pentru culturi organice; Letonia: 4 måsuri de agromediu; Slovacia: 14 måsuri de agromediu.

Alocåri financiare din Pilonul 2 Cehia are cel mai complex program de alocåri, cu douå scenarii, în func¡ie de consisten¡a fondurilor de coeziune (40 vs 65%). Cifrele de mai jos reprezintå milioane de euro ¿i diferå în func¡ie de cele douå scenarii. Alocårile sunt urmåtoarele: - arii cu constrângere naturalå 740,6 /874 milioane euro Natura 2000 4,8/4,8 mil. euro - investi¡ii în agriculturå 100/572, - investi¡ii în procesare 33,8/200, - inova¡ii în cultura vegetalå 0/5, - inova¡ii în procesare 0/8, - investi¡ii în infrastructura forestierå 20/80, - tehnologii pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå ¿i de amoniac 30/80, - investi¡ii în refacerea pådurilor 17,5/17,5, - investi¡ii în perdele forestiere 0/4, - managementul apei în påduri 0/6,2, - împådurirea terenului arabil 1,3/1,3, agro-påduri 5,3/5,3, - agriculturå organicå 376,5/439,7, 14

- culturi de acoperire 13,4/61,1, - înverzirea terenului arabil 20/20, reparcelarea 0/200, - vechi angajamente 55/55, - între¡inerea paji¿tilor 35/35, - agriculturå organicå focalizatå pe cre¿terea biodiversitå¡ii 39,6/39,6, - lucråri de peisagisticå la livezi 0,67/0,67, - biodiversitatea terenului arabil 107/181, - mediu påduri 14,3/14,3, - investi¡ii neproductive în påduri 0/7,8, replantarea pådurilor 4,7/15,2, - start-up-uri tineri fermieri 113,7/113/7, Leader 117,5/201,4 - investi¡ii în activitå¡i non-agricole 0/65, integrarea produc¡iei 89/101, - reducerea folosirii pesticidelor în preajma ariilor protejate cu surse de apå 29,4/48,3, - reducerea folosirii antibioticelor (vaccinarea porcilor) 84,3/84,3, - bunåstarea animalelor 151/153, scroafele nu sunt în boxe separate la na¿tere 0/16,5, cre¿terea spa¡iului la

Transferuri între piloni Belgia flamandå: probabil 10% din Pilonul 1 în Pilonul 2; Germania: din P1 în P2 10% în 2023 (492 de mil. de euro), 11% în 2024 (541), 12,5% în 2025 (615), 15% din 2026 (737); Danemarca: guvernul a propus un transfer anual din P1 în P2 de 6,2%, pe lângå 3% pentru tinerii fermieri; Fran¡a: 7,5% din P1 în P2; Ungaria: 25% din P2 în P1; Letonia: 5,17% din P1 în P2; Austria, Estonia, Slovacia ¿i probabil Belgia valonå nu transferå; Portugalia: 85 de milioane de euro din P2 în P1.

pagini de Robert VERESS

interior pentru gåinile ouåtoare 0/21,7, - servicii de consultan¡å 10/10, educa¡ie ¿i training 5/5, EIP (parteneriat european pentru inovare) 10/10, pensionare anticipatå 4/4, asisten¡å tehnicå 38,5/38,5. Austria: agromediu 35-45%, arii naturale cu constrângeri specifice (ANC) 20%, Investi¡ii 10%, Programul Leader 5%; Belgia valonå: agromediu 38,78%, ANC 8,63%, Investi¡ii 29,32%, Leader 5,07%, Asisten¡å tehnicå 1,44%; Estonia: agromediu 37%; Spania: agromediu 40%, Leader 5%; Finlanda: agromediu 17% (7% culturi organice, 7% bunåstarea animalelor), investi¡ii 10%; Fran¡a: agromediu 260 milioane de euro (inclusiv contribu¡ia na¡ionalå), investi¡ii 10%, asisten¡å tehnicå 1,5%; Ungaria: agromediu 35%, investi¡ii 51%, asisten¡å tehnicå 4%; Letonia: agromediu 37%; Slovacia: agromediu 35%, Leader 5%, asisten¡å tehnicå 3%. Profitul Agricol 1/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Polonia propune 16 ecoscheme Pentru agricultorii ei, Polonia are un buget de peste 25 de miliarde de euro, dintre care: 17,327 miliarde pentru Pilonul 1 ¿i 7,798 miliarde pentru Pilonul 2 (inclusiv 4,686 mld. euro fonduri FEADR).

lafonarea plå¡ilor directe se va realiza la 100.000 de euro, iar sumele între 60.000 ¿i 100.000 euro vor fi reduse cu 85%. Cheltuielile de personal vor fi deductibile (se vor deduce costurile efective ale lucrårilor contractuale ¿i costurile forfetare cu for¡a de muncå proprie determinate la nivel na¡ional). Sprijinul redistributiv complementar pentru venit se va acorda pentru ferme de la 3 ha la 50 ha ¿i pentru o suprafa¡å de pânå la 30 ha. Sprijinul cuplat se va acorda pentru vaci, juninci, oi, capre, sfeclå de zahår, hamei, in, cânepå, ro¿ii, cåp¿uni, cartofi pentru amidon, culturi furajere, cereale, legume.

Sisteme de cultivare simplificate; Între¡inerea arborilor din interiorul parcelelor; Între¡inerea sistemelor agrosilvice; Reten¡ia apei pe paji¿tile permanente; Alocarea a 7% din suprafa¡a arabilå a fermei zonelor neproductive; Produc¡ia integratå a plantelor; Protec¡ia biologicå a culturilor; Fermå organicå; Bunåstarea animalelor. Interven¡ii sectoriale: sunt prevåzute douå interven¡ii, în sectorul apicol ¿i în cel al fructelor ¿i legumelor.

Ecoscheme

Interven¡ii de mediu în Pilonul 2

Polonia a propus Comisiei Europene 16 ecoscheme, urmând Olandei în clasamentul statelor europene dupå numårul de ecoscheme gândite pânå la acest moment. Cele 16 obiective sunt: Zone cu plante melifere; Utilizarea pe scarå largå pentru på¿unat a paji¿tilor permanente; Culturi de acoperire pe timpul iernii / rådåcinoase; Elaborarea ¿i urmårirea planului de fertilizare / utilizarea instrumentelor platformei FaST; Diversificarea structurii culturilor; Amestecarea gunoiului de grajd pe teren arabil în 12 ore de la aplicare; Aplicarea îngrå¿åmintelor naturale lichide prin alte metode decât pulverizarea;

Agromediu ¿i climå: Protec¡ia habitatelor valoroase ¿i a speciilor pe cale de dispari¡ie din zonele Natura 2000 ¿i din afara zonelor Natura 2000; Paji¿ti permanente extinse în zone Natura 2000; Conservarea soiurilor tradi¡ionale de pomi fructiferi; Dungi florale perene. Conservarea resurselor genetice pe cale de dispari¡ie ale plantelor ¿i animalelor: Conservarea resurselor genetice vegetale în agriculturå; Conservarea resurselor genetice animale pe cale de dispari¡ie în agriculturå. Interven¡ii forestiere: Împådurirea terenurilor agricole, Prime de împådurire ¿i îngrijire, Crearea arborilor de mijloc, Stabilirea sistemelor agroforestiere, Cre¿terea biodiversitå¡ii ¿i a rezisten¡ei pådurilor private.

Profitul Agricol 1/2022

Interven¡ii selective ªi la acest capitol, Polonia exceleazå, cu nu mai pu¡in de 22 de interven¡ii prevåzute: Investi¡ii în exploata¡ii agricole care cresc competitivitatea; Investi¡ii în ferme în domeniul energiei regenerabile ¿i îmbunåtå¡irea eficien¡ei energetice; Investi¡ii pentru prevenirea råspândirii PPA; Investi¡ii care contribuie la protec¡ia mediului ¿i a climei; Dezvoltarea fermelor mici; Consolidarea terenului ¿i gestionarea post-consolidare; Dezvoltarea serviciilor agricole 4.0 pentru protec¡ia mediului ¿i a climei; Infrastructurå în zonele rurale; Bonusuri pentru tinerii fermieri; LEADER; Cooperarea Grupurilor Opera¡ionale Pentru Inova¡ie (EIP); Promovarea, etichetarea ¿i comercializarea alimentelor produse în cadrul sistemelor de certificare a calitå¡ii alimentelor; Sprijin pentru participan¡ii la programele UE ¿i na¡ionale de calitate a alimentelor; Formarea profesionalå a fermierilor; Consultan¡å agricolå cuprinzåtoare; Formarea profesionalå a personalului consultativ; Sprijin pentru fermele demonstrative; Subven¡ii pentru primele de asigurare a animalelor; Cofinan¡area fondurilor mutuale de asiguråri; Investi¡ii în exploata¡ii agricole care cresc competitivitatea; Dezvoltarea cooperårii în cadrul lan¡ului valoric - Instrumente financiare - în fermå ¿i în afara fermei; Dezvoltarea serviciilor pentru agriculturå ¿i silviculturå.

Robert VERESS 15

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

PNS-ul Germaniei>

ecoscheme tehnic avansate Germania î¿i restructureazå bugetul Pilonului 1. Astfel, în prezent, bugetul plå¡ilor directe este de circa 4,7 miliarde de euro, din care 1,4 miliarde sunt pentru înverzire. Separat, 900 de milioane de euro sunt alocate pentru måsuri de agro-mediu ¿i sus¡inerea agriculturii organice. Din 2023, prin decizie a Bundestag (Parlamentul Germaniei), 3,1-3,3 miliarde råmân pentru plå¡i directe. Separat, 1,2-1,4 miliarde vor fi dedicate pentru agromediu ¿i sus¡inerea agriculturii organice, iar 1,1 miliarde pentru ecoscheme.

auvernvernband (Federa¡ia Asocia¡iilor de Fermieri din Germania) î¿i declarå sus¡inerea pentru eliminarea actualului sistem de plå¡i de bazå, începând de la 1 ianuarie 2023. Plå¡ile de bazå urmeazå så fie înlocuite cu plå¡ile “deconectate”, fapt care va presupune cå subven¡iile vor fi acordate chiar dacå terenurilor nu vor fi lucrate. Tot binevenitå ar fi decuplarea obliga¡iilor de identificare ¿i înregistrare a animalelor de mecanismul de reducere ¿i sanc¡ionare al eco-condi¡ionalitå¡ilor. E salutatå ca pragmaticå posibilitatea verificårii calitå¡ii de fermier activ prin prezen¡a în registrul asigura¡ilor din agriculturå. Plå¡ile directe nu sunt plafonate ¿i nici nu se introduce un mecanism de degresivitate. În schimb, sunt extinse plå¡ile redistributive (CRISS). Bugetul Pilonului 1 va råmâne relativ constant - 4,916 miliarde euro

înainte de transferurile cåtre Pilonul 2. Acesta va fi împår¡it între 306.000 de solicitan¡i, care cultivå circa 17 milioane ha. Plata de bazå (BISS) e 146156 euro/ha, dupå deducerea transferurilor de la Pilonul 1 la Pilonul 2, ecoschemelor, CRISS, sumelor pentru tineri fermieri, sprijinului cuplat. Transferurile din Pilonul 1 în Pilonul 2 vor cre¿te, de la an la an: în 2022 vor fi - 8% (393 mil. euro), în 2023 - 10% (492 mil. euro), 2024 - 11% (541 mil. euro), 2025 - 12.5 % (615 mil. euro), 2026 15% (737 mil. euro). Pentru 2027 - încå se discutå. Pe seama acestor transferuri, bugetul ecoschemelor va scådea de la 1,018 md. euro (25%) în 2023, la 0,961 md. euro în 2026. CRISS vor fi 12% din bugetul Pilonului 1 (501-531 mil. euro anual). Se va acorda un sprijin suplimentar pentru primele 60 ha, în sumå de 64-68 euro/ha pentru primele 40 ha, respectiv 38-41 euro/ha pentru hectarele 41-60. Sprijinul pentru tinerii fermieri (cu vârsta pânå la 40 de ani) va fi 3,3-3,5% (147,5 mil. euro/an), care va garanta 115 euro/ha pânå la 120 ha. Durata maximå a sprijinului va fi de cinci ani ¿i vor fi verificate cuno¿tin¡ele necesare domeniului. Sprijinul cuplat pentru animale erbivore: 1% din bugetul Pilonului 1 pentru oi & capre, respectiv 42-44 mil. euro/an, pentru a se plåti 33-35 de euro/cap animal; 1% pentru vi¡ei alåpta¡i - 74-78 euro/cap animal.

Ecoscheme: måsurile aplicabile sunt legiferate, iar lista råmâne deschiså 1. Îmbunåtå¡irea biodiversitå¡ii ¿i prezervarea habitatului:

a) Suprafe¡e neproductive având ca bazå de pornire GAEC 8 (4% teren necultivat): 1.300 euro/ha pentru 1% (suprafa¡a preconizatå 101.000 ha), 500 euro/ha 1-2% (71.000 ha), 300 euro/ha 2-6% (140.000 ha); b) Amenajarea de benzi sau arii florale în concordan¡å cu suprafe¡ele neproductive: 150 euro/ha (186.000 ha); c) Amenajarea de benzi sau arii înierbate pe paji¿ti: pânå la 1% 900 euro/ ha (46.000 ha), 1-2% 400 euro/ha (80.000 ha), 3-6% 200 euro/ha (79.000 ha). 2. Diversificarea asolamentului, cu cel pu¡in cinci culturi principale ¿i minim 10% legume: 30 euro/ha (3.427.000 ha). Buget 102,8 mil. euro. 3. Men¡inerea unui management agroforestier pe terenurile arabile: 60 euro/ha (25.000 ha). Buget 1,5 mil. euro. 4. Extinderea suprafe¡ei permanent înierbate a fermei: 115 euro/ha (1.978.000 ha). Buget 227,5 mil. euro. 5. Management complex al suprafe¡ei înierbate, prin folosirea a minim patru specii: 240 euro/ha (641.000 ha). Buget: 153,7 mil. euro. 6. Neutilizarea PPP de sintezå chimicå: 105 euro/ha (1.288.000 ha). Buget 135,8 mil. euro. a. Teren arabil cultivat cu anumite specii: 130 euro/ha (891.000 ha); b. Suprafe¡e arabile cultivate cu plante furajere, iarbå sau legume: 50 euro/ha (397.000 ha). 7. Limitarea terenului agricol în ariile Natura 2000: 40 euro/ha (1.749.000 ha). Buget 70 mil. euro.

Robert VERESS Profitul Agricol 1/2022

ACTUALITATEA

EXTERN| China aprob\ variet\]i de porumb modificat genetic Ministerul chinez al Agriculturii va autoriza în curând trei varietå¡i de porumb modificat genetic dezvoltate de companii locale. Cele trei varietå¡i care vor fi aprobate sunt ND207 de la China National Tree Seed Corp, Zheda Ruifeng 8 de la Hangzhou Ruifeng Biotech Corp ¿i DBN3601, dezvoltatå de Dabeining Biotehnology Co. Dabeining a anun¡at deja cå se pregåte¿te de comercializarea pe scarå largå a semin¡elor, împreunå cu o re¡ea de parteneri. Hibridul companiei, DBN3601, este foarte rezistent la atacurile insectelor, în special ale viermilor-solda¡i.

China permite importul de porumb ¿i soia modificate genetic, în special din SUA, dar numai în scop furajer. Cultivarea plantelor modificate genetic este în continuare interziså în ¡arå, iar consumul uman nu este permis. În urmå cu o lunå, Beijingul a simplificat considerabil procedura de aprobare a culturilor modificate genetic, dar momentan nu este clar când ar putea ajunge pe pia¡å alimentele modificate. Decizia i-ar afecta înså grav pe fermierii americani, pentru care China este cel mai important cumpåråtor de porumb ¿i soia modificate genetic, ¿i ar putea destabiliza ¿i mai mult balan¡a schimburilor comerciale între cele douå ¡åri.

Pest\ porcin\ în Italia Guvernul regional din statul italian Piemont a confirmat identificarea primului caz de pestå porcinå din Italia. Cadavrul unui mistre¡ infectat a fost descoperit în localitatea Ovada, la 120 km sud-vest de Milano. Guvernul regional a cerut tuturor primarilor så interzicå temporar vânåtoarea animalelor sålbatice. Turmele de mistre¡i vor fi supravegheate pentru a detecta semne de boalå ¿i au fost impuse måsuri mai stricte de igienå fermelor de porci din regiune. Prezen¡a PPA în Italia ar putea avea efecte grave asupra producåtorilor locali, pentru cå mul¡i importatori interzic livrårile din ¡åri unde virusul este activ. Profitul Agricol 1/2022

China ¿i alte state asiatice au blocat complet importurile de carne de porc din Germania în septembrie 2020, dupå raportarea primului caz de infec¡ie la mistre¡i sålbatici. În ciuda negocierilor bilaterale, guvernul german nu a reu¿it så ob¡inå pânå acum ridicarea restric¡iei. Virusul pestei nu se poate transmite la oameni înså decimeazå efectivele de porci ¿i a provocat sacrificarea a sute de milioane de animale la nivel global.

pagini de Drago[ B|LDESCU

Paraguay anun¡å måsuri de sus¡inere pentru fermieri Guvernul din Paraguay a anun¡at noi måsuri de sus¡inere pentru sectorul agricol, dupå o perioadå de secetå severå care a distrus culturile multor fermieri. Programul î¿i propune så-i ajute pe 21.000 de mici fermieri prin reduceri de taxe în prima jumåtate a anului ¿i credite de refinan¡are garantate de banca na¡ionalå ¿i alte institu¡ii de stat. Paraguay este al patrulea cel mai mare exportator mondial de soia dar recolta din acest an, estimatå ini¡ial la 10 milioane de tone, va fi grav afectatå. Autoritå¡ile se opun restaurantului de la ferma lui Clarkson Planul realizatorului TV Jeremy Clarkson de a construi un restaurant la ferma pe care o de¡ine ar putea fi blocat de autoritå¡ile locale. Aventurile fostului prezentator al emisiunii Top Gear la ferma din localitatea Chadlington sunt subiectul unui reality show. Clarkson spera ca restaurantul så suplimenteze veniturile fermei, înså consiliul local a primit nu mai pu¡in de 53 de obiec¡ii pânå acum. Principalul argument contra proiectului este cå ferma se aflå într-o zonå naturalå protejatå, unde construc¡iile au un statut special. Noi reguli de etichetare pentru alimente modificate genetic în SUA Etichetele alimentelor modificate genetic de pe pia¡a americanå vor fi modificate ¿i vor include de acum men¡iunea “aliment ob¡inut prin bioinginerie” sau “derivat din bioinginerie”. Proiectul a fost ini¡iat încå din 2016, iar în anul 2018 fostul secretar pentru agriculturå Sonny Perdue a descris noul sistem ca fiind unul transparent, care oferå consumatorilor informa¡ii corecte. Criticii spun înså cå schimbarea este încå o victorie pentru marile companii, prin eliminarea expresiei “modificat genetic” de pe etichete. 17

ACTUALITATEA EXTERN| SUA câ¿tigå o disputå comercialå cu Canada Statele Unite au câ¿tigat prima disputå comercialå din interiorul tratatului comercial din America de Nord, care mai include Canada ¿i Mexic. O comisie de arbitraj a admis plângerea americanilor ¿i a decis cå guvernul din Canada a încålcat tratatul prin favorizarea producåtorilor de lactate locali. Conform regulilor tratatului, Canada are la dispozi¡ie 45 de zile pentru a elimina restric¡iile neconcuren¡iale impuse fermierilor americani. Albinele atacå poli¡ia la un protest din Chile Patru apicultori din Chile au fost aresta¡i dupå o ac¡iune de protest în fa¡a palatului preziden¡ial din capitala Santiago. Fermierii cereau sprijinul statului, dupå o perioadå prelungitå de secetå care a compromis produc¡ia de miere. Ei au blocat bulevardul din fa¡a palatului cu 60 de stupi, în care se aflau în jur de zece mii de albine. Insectele au atacat înså violent trupele de poli¡ie care încercau så disperseze demonstra¡ia, iar ¿apte poli¡i¿ti au fost spitaliza¡i dupå ce au fost în¡epa¡i.

John Deere lanseazå tractorul autonom Americanii de la John Deere au lansat, la târgul de tehnologie CES de la Las Vegas, primul model de tractor autonom, care nu are nevoie de ¿ofer. Tractorul poate fi controlat printr-o aplica¡ie mobilå ¿i folose¿te senzori ¿i camere pentru a se deplasa pe câmp. Compania nu a dezvoltat un tractor nou în acest scop, func¡iile de automatizare fiind disponibile sub forma unui kit, care poate fi montat pe mai multe modele existente. Deere nu a decis încå dacå pachetul va putea fi cumpårat sau va fi disponibil doar sub forma unui abonament. 18

Biden ia m\suri pentru a reduce pre]ul c\rnii Pre¿edintele american Joe Biden a anun¡at un plan amplu de cre¿tere a competi¡iei pe pia¡a producåtorilor de carne, pentru a reduce pre¡urile din magazine. Guvernul va aloca un miliard de dolari pentru sus¡inerea micilor procesatori ¿i a fermierilor independen¡i, iar regulamentele vor fi modificate pentru a încuraja concuren¡a. O analizå publicatå recent de Casa Albå aratå cå patru mari producåtori, Tyson Foods, Cargill, JBS SA ¿i National Beef Packing Co controleazå între 55 ¿i 85% din pia¡å pentru toate tipurile de carne. Suma de un miliard de dolari va fi distribuitå de Departamentul pentru

Agriculturå (USDA) micilor procesatori, care pot folosi fondurile pentru a garanta împrumuturi sau pentru instruirea for¡ei de muncå. În plus, guvernul federal vrea så clarifice regulile de folosire a etichetei "Produs în SUA", care momentan poate fi utilizatå ¿i de marii producåtori care cresc vite în alte ¡åri ¿i le aduc în Statele Unite doar pentru sacrificare. În replicå, marii producåtori au criticat planul, pe care l-au descris ca fiind “o solu¡ie pentru o problemå care nu existå.” Ei sus¡in cå pre¡urile cresc din cauza lipsei angaja¡ilor califica¡i, iar planul lui Biden nu prevede nici un fel de måsuri pentru a rezolva situa¡ia.

Primul britanic infectat cu grip\ aviar\ Autoritå¡ile britanice au confirmat identificarea unui caz de infec¡ie cu gripå aviarå la o persoanå care locuie¿te în sud-vestul ¡årii. Gripa aviarå se poate transmite la oameni, dar aceste cazuri sunt extrem de rare pentru cå virusul poate fi luat doar prin contact direct cu o pasåre infectatå. Pacientul a fost izolat în carantinå ¿i starea lui de sånåtate este bunå. Medicii spun cå toate contactele persoanei bolnave au fost testate, dar nu existå alte infec¡ii ¿i riscul de transmitere a bolii este foarte mic. Infec¡ia s-a produs dupå “o lungå perioadå de contact cu mai multe påsåri bolnave, pe care pacientul le cre¿tea în curte”, explicå autoritå¡ile veterinare. “Am luat måsuri urgente pentru a împiedica transmiterea virusului. Toate påsårile bolnave au fost sacri-

ficate, iar clådirile sunt acum dezinfectate. Acest incident reprezintå un semnal de alarmå ¿i aratå din nou cât de importantå este igiena animalelor”, spune veterinarul-¿ef al Marii Britanii, Christine Middlemiss (foto). Guvernul sus¡ine cå nu existå nici un fel de risc de infec¡ie prin consumul de ouå sau produse din carne de pui. Profitul Agricol 1/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 3 ianuarie 2022, ajungând la 313 dolari/tonå (1.315 lei).

Grâu România FOB Constan¡a 277 euro/t (- 8) 1.357 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 3 - 7.01.2022, pre¡ cu livrare în feb. 2022.

Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 90.770 tone, Coreea de Sud 70.770 tone, Mexic 47.770 tone, Columbia 45.770 tone, Nigeria 27.770 tone.

¥n såptåmâna 3 - 7 ianuarie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mar Mai Iul

03.01 275 277 273

04.01 277 279 275

05.01 06.01 07.01 279 281 283 281 283 285 277 279 281 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mar Mai Iul

03.01 290 291 285

04.01 291 293 289

05.01 293 294 290

06.01 294 295 291

07.01 295 297 293

Porumb România FOB Constan¡a 247 euro/t (=) 1.210 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 3 - 7.01.2022, pre¡ cu livrare în feb. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 7 ianuarie 2022, a fost Cota¡ii - Bursa din Chicago Mar Mai Iul

03.01 233 231 230

04.01 235 233 233

05.01 06.01 07.01 237 239 240 235 237 239 234 235 237

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 03.01 239 240 251 Bordeaux FOB 243 Pontivy 247 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

euro/t

04.01 05.01 06.01 07.01 240 241 243 245 241 243 244 245 253 254 255 257 245 247 249 250 249 250 251 253

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 289 dolari/tonå (1.214 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 03.01 Rouen 263 Dunquerque 265 Pallice 265 Creil FOB 291 Moselle FOB 281 Rouen FOB 333

04.01 05.01 265 267 267 269 267 269 292 293 283 285 335 337

Febr Mar Mai

04.01 283 283 279

05.01 285 284 281

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 321 euro/tonå (1.573 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna februarie 2022 este de 257 dolari/t (1.079 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în februarie 2022, a fost de 251 dolari/t (1.054 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

06.01 287 285 283

07.01 274 275 275 273 271 321 $/t 07.01 289 287 285

de 269 dolari/tonå (1.230 lei). A crescut cu 18 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

a fost de 245 euro/tonå (1.200 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în februarie, este de 237 dolari/tonå (995 lei).

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOB-

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 250 euro/tonå (1.225 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 253 euro/tonå (1.240 lei). A crescut cu 6 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 7 ianuarie 2022, Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Febr Mar

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 275 euro/tonå (1.347 lei).

euro/t 06.01 269 270 270 294 287 339

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 03.01 281 281 277

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 271 euro/tonå (1.328 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 3 ianuarie 2022.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

port a fost 253 dolari/tonå (1.063 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 3 ianuarie 2022. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

03.01 04.01 05.01 06.01 07.01 247 249 250 251 253 251 253 254 255 257

Profitul Agricol 1/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 3 - 7 ianuarie 20221 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 527 dolari/tonå (2.213 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 3 ianuarie 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Febr Mar Mai

03.01 499 503 509

04.01 501 505 510

$/t 05.01 503 507 511

06.01 505 509 513

07.01 507 511 514

România FOB Constan¡a 241 euro/t (- 4) 1.181lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 3 - 7.01.2021, pre¡ cu livrare în feb. 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

03.01 245 245 245

04.01 247 247 247

05.01 249 249 249

06.01 250 250 250

07.01 255 255 255

265 269

267 269 270 275 271 273 275 280

Sorg

PREºURI 3 - 7.01.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 3 - 7 ianuarie 2022, a fost de 237 dolari/tonå (995 lei). A crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 3 ianuarie. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 7 ianuarie 2022, a fost de 537 dolari/tonå (2.255 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 471 dolari/tonå (1.978 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 03.01 Febr 1.275 Martie 1.277 Mai 1.279

04.01 1.277 1.279 1.281

05.01 1.279 1.281 1.283

06.01 1.281 1.283 1.285

$/t 07.01 1.283 1.285 1.287

FOB-Rouen, a fost de 255 euro/tonå (1.249 lei), mai mare cu 10 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor de såptåmâna trecutå.

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

na 944.770 tone, Turcia 119.770 tone, Thailanda 82.570 tone, Marea Britanie 65.970 tone, Olanda 55.770 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 280 euro/tonå (1.372 lei). A crescut cu 11 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în feb. 2022, pre¡ul orzului furajer este 251 dolari/t (1.054 lei), cu 2 dolari/tonå mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 157.770 tone ¿i Mexic 7.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Febr Mar

03.01 04.01 05.01 06.01 07.01 230 231 233 235 237 231 233 235 237 239

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Febr Mar

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

03.01 04.01 05.01 06.01 07.01 463 465 467 469 471 449 451 453 455 457

Febr Mar

03.01 04.01 05.01 06.01 07.01 527 529 531 535 537 531 533 535 537 539

Floarea-soarelui

chidere, pe 7 ian., a fost de 619 dolari/tonå (2.600 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 621 euro/tonå (3.043 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 3 ianuarie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna februarie 2022, este de 717 dolari/tonå (3.011 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Febr

$/t

03.01 04.01 05.01 06.01 07.01 609 613 615 617 619

Rapi¡å ¥n såptåmâna 3-7 ianuarie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 685 euro/tonå (3.356 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 3 ianuarie. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 03.01 Rouen 685 Dunquerque 685 Moselle 677

04.01 695 693 691

05.01 697 695 693

06.01 699 697 695

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna februarie 2022, a fost de 747 dolari/t (3.137 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

03.01 04.01 05.01 06.01 07.01 Dieppe 613 615 617 619 621

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 689 euro/tonå (3.376 lei), mai mare cu 4 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 685 euro/tonå (3.356 lei), acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

07.01 689 685 685

Febr Mar Mai

03.01 785 785 777

04.01 789 787 779

05.01 790 789 781

06.01 791 790 783

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

313 dolari/t

Profitul Agricol 1/2022

269 dolari/t

+ 18

$/t

527 dolari/t

237 dolari/t

$/t 07.01 793 791 785

+7 21

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, pentru luna decembrie. Sunt date noi despre produc¡ia, consumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2021/22. Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 627 milioane tone, cu 24 milioane de tone mai mare fa¡å de anul trecut. Structural, va fi formatå astfel: soia (382 mil. tone, mai mare cu 15,5 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (68 mil. tone); floarea-soarelui (57 mil. t., cu 8 mil. tone mai mult fa¡å de anul trecut); arahide (51), semin¡e de bumbac (44), nuci de palmier (20) ¿i copra (6).

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ar putea atinge 361 milioane tone, cu 12 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (258 mil. tone, mai mare cu 8 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (39 mil. tone); floarea-soarelui (23 mil. tone); semin¡e de bumbac (16); nuci de palmier (10); arahide (8) ¿i copra (2). Consumul mondial de ¿roturi este

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 215 milioane tone, fa¡å de 206 milioane tone în anul 2020/21. Structura sortimentalå: ulei de palmier (76,5 mil. tone); soia (62 mil. tone); rapi¡å (27 mil. tone); floarea-soarelui (22 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6,5 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3,5 mil. t). 22

Consumul mondial va fi de 527 milioane tone, mai mare cu 18 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (134 mil. tone), SUA (63 mil. tone), Brazilia (52), UE (46), Argentina (45), India (32), Rusia (21) ¿i Ucraina (19).

Semin¡e oleaginoase An de pia¡å

Soia

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott Hamb (1) (2) (1) (2) (2)

2020/21

461

2021/22

563 467

685

594

Oct.

437

549 529

748

782

Nov.

553

741

793

(1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (94 milioane tone), SUA (57), Canada (10).

na (103 milioane tone), UE (22), Mexic (8), Japonia (6), Egipt (5) ¿i Argentina (5).

ºårile mari importatoare sunt Chi-

Stocurile mondiale sunt prognozate la 114 milioane tone.

ªroturi proteice

dolari/tonå

Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de pia¡å SUA Hamb SUA Rott Hamb (1) (2) (3) (4) (5)

proteice sunt China (101 milioane tone), UE (50), SUA (40), Brazilia (22), India (17) ¿i Rusia (8,5 mil. tone), Mexic (8 mil. tone).

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

ºårile mari exportatoare sunt Argentina (30 milioane tone), Brazilia (17), SUA (13) ¿i Ucraina (6). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (22 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (6) ¿i SUA (5 milioane tone).

prognozat la 354 milioane tone. ºårile mari consumatoare de ¿roturi

Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 17 milioane tone.

Consumul mondial de uleiuri vegetale este estimat la 211 milioane tone, fa¡å de 206 milioane tone în 2020/21.

Uleiuri vegetale

2020/21 432

463

272

312

319

Oct.

359

448

245

284

340

Nov.

396

447

283

280

365

2021/22

ºårile mari consumatoare sunt China (42 milioane tone), UE (26 milioane tone), India (23 milioane tone), Indonezia (19 mil. t) ¿i SUA (17). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (32 milioane tone pe an), Malaezia (19), Ucraina (7), Argentina (7), Canada (5) ¿i Rusia (3,4). ºårile mari importatoare sunt India (15 milioane tone), China (13), UE (11,4) ¿i SUA (5 milioane tone).

dolari/t

Soia An de pia¡å

Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott (1) (2) (3) (4)

Rott (5)

2020/21 1.261 1.266 1.639 1.350 1.306 2021/22

Oct.

1.552 1.491 2.844 1.446 1.777

Nov.

1.495 1.456 2.756 1.441 1.800

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB.

Stocurile mondiale sunt prognozate la 24 mil. tone, mai mici cu 1 mil. tone fa¡å de 2020/21. Profitul Agricol 1/2022

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de soia, 382 milioane de tone Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2021/22 este prognozatå la 384 milioane tone, cu 15,5 milioane de tone mai mare decât în anul 2020/21.

zate la 102 milioane tone, fa¡å de 100 milioane tone în anul de pia¡å trecut.

Pre¡uri ¿roturi soia

Pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a crescut cu 23 dolari/tonå, la 431 dolari/tonå. ªi pre¡urile din Argentina au crescut, de la 387 dolari/tonå la 393 dolari/tonå. ¥n Brazilia pre¡urile au scåzut cu 6 dolari/tonå ¿i au ajuns la 386 dolari/tonå.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 258 milioane tone, ºårile mari producåtoare sunt cu 9 milioane tone mai mare decât în Brazilia (144 milioane tone, cu 6 mil. anul de pia¡å trecut. tone mai mult decât anul trecut), SUA (120 milioane tone, mai mult cu 6 mil. ºårile mari producåtoare de ¿rotone), Argentina (49,5, în cre¿tere cu 3 turi: China (77 mil. tone, mai mult cu 3 milion de tone). mil. tone), China (16, mai pu¡in cu 3 mil. mil. de tone), SUA (47 mil. tone), Brazilia tone), India (12), Paraguay (10) ¿i Caºårile mari consumatoare sunt (37), Argentina (33 mil. tone), UE (12,5 nada (6). China (18 milioane tone), SUA (11,4 mimil. tone) ¿i India (8 mil. t). lioane tone), Brazilia (8), India (5), UE ºårile mari consumatoare sunt ºårile mari consumatoare sunt Chi- (3) ¿i Argentina (2). China (98 milioane tone), SUA (60), na (76 mil. tone, mai mult cu 3 mil. tone), Brazilia (48), Argentina (42), UE (16), ºårile mari exportatoare sunt SUA (34 mil. tone), UE (28,5 mil. tone), India (10), Mexic (6,4) ¿i Fed. Ruså (5 Argen tina (6,2 milioane tone), Brazilia Brazilia (20 mil. tone), Mexic (7), India mil. tone). (6), Vietnam (6), Indonezia (5), Thai- (1,4 mil. tone), UE (0,95 mil. de tone), Rusia (0,6) ¿i Paraguay (0,6 milioane Marii exportatori de soia sunt Bra- landa (5), Egipt (4). tone) ¿i SUA (0,6 mil. tone). zilia (94 milioane tone, mai mult cu 12 ºårile mari exportatoare de ¿roturi mil. de tone decât anul trecut), urmatå ºåri importatoare sunt India (3,4 din soia sunt Argentina (29,3 milioane de SUA (56 mil. tone, cu 6 mil. tone mai tone), Brazilia (17) ¿i SUA (13 milioane milioane tone), China (1,1 mil. de tone) pu¡in decât anul trecut), Paraguay (6,5 ¿i Bangladesh (0,68). de tone). milioane tone) ¿i Argentina (5 milioane Stocurile mondiale sunt prognotone). ºårile mari importatoare de ¿roturi zate la 4 milioane tone. sunt UE (17 milioane tone), urmatå de Marii importatori de soia sunt ChiVietnam (5), Indonezia (5), Thailanda na (100 milioane tone), urmatå de UE (3), Filipine (3), Iran (2), Mexic (2), (15 milioane tone), Mexic (6), Argentina Coreea de Sud (2). (5), Egipt (5), Thailanda (4), Japonia (3), ¿i Taiwan (3 milioane tone). Stocurile mondiale sunt estimate la 13 milioane tone. Stocurile mondiale sunt prognoPre¡uri soia

¥n luna noiembrie, pre¡urile la export pentru soia din SUA au scåzut cu 9 dolari/tonå, la 494 dolari/tonå, în timp ce pre¡urile din Brazilia au scåzut cu 14 dolari/tonå, ajungând la 5206 dolari/tonå. ¥n Argentina pre¡urile au înregistrat o cre¿tere de 3 dolari/tonå ¿i au închis licita¡iile la 543 dolari/tonå. Profitul Agricol 1/2022

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 62 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa¡å de 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt China (17 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone ca anul trecut), SUA (12 milioane tone), Brazilia (9), Argentina (8,3), UE (3), India (1,8) ¿i Fed. Ruså (1 23

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de rapi]\> 68 mil. tone Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2021/22, ar putea atinge 68 milioane tone, mai pu¡in cu 5 milioane tone fa¡å de cea din anul de pia¡å 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt: UE (17 mil. tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone), China (14 milioane tone), Canada (13 milioane tone, în scådere cu 6 mil. tone) ¿i India (9 mil. tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 70 milioane tone, mai mic cu 4 mil. de tone fa¡å de 2020/21. Marii consumatori sunt UE (22 milioane tone pe an), urmatå de China (16), India (9) ¿i Canada (8,6). Canada råmâne cel mai mare exportator, cu 5,3 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5 mil. tone), China (2 milioane tone) ¿i Japonia (2 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 4 mili-

oane tone, fa¡å de 6 milioane tone în 2020/21. ºåri de¡inåtoare de stocuri: China (1 mil. de tone), UE (0,7 milioane tone), Canada (0,5 milioane tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2021/22 este evaluatå la 39 milioane tone, mai micå cu 2 mil. de tone fa¡å de 2020/21. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (12), China (9), Canada (6), India (5), Japonia (1 mil. de tone). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 39 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (12), China (11), India (4), Japonia (1,2), Canada (0,6).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 7,2 mil. tone. Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 4,4 mil. tone, urmatå de India cu 1 mil. de tone. Stocurile mondiale la finele anului

de pia¡å sunt de 1,6 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 27 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9), China (6,2), Canada (4,5), India (3), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 28 milioane tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8), India (3), Canada (1), Japonia (1). Comer¡ul mondial (import-export) atinge 5,4 mil. tone. ºarå exportatoare este Canada, cu 2,8 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,6 milioane tone), UE (400.000 tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 2,5 milioane tone.

Produc]ia mondial\ de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2021/22, la 57 milioane tone, cu 8 mil. tone mai mare decât anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (17,5 milioane tone, mai mult cu 3 mil. tone), Rusia (15,5 mil. tone), UE (9) ¿i Argentina (3,4 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 56 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (17), Rusia (14) ¿i UE (10). Comer¡ul mondial (import-export) va ajunge la 3,6 milioane tone. Stocurile mondiale sunt estimate la 2,3 milioane tone, mai mari cu 0,3 mil. tone fa¡å de cele din anul 2020/21. 24

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 23 milioane tone, mai mare cu 3 mil. tone fa¡å de cea din 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Rusia (5 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). Consumul mondial va fi de 23 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,5) ¿i Ucraina (1,3 mil. tone). Comer¡ul mondial atinge cifra de 9 milioane tone. ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (6 milioane tone), Rusia (1,8) ¿i Argentina (0,75 mil. t). Marii importatori sunt UE (3 mil. tone) ¿i Turcia (1,2 mil. tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,4 mil. tone.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 22 milioane tone, cu 3 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt: Ucraina (7 mil. tone), Rusia (6 mil. tone) ¿i UE (4 mil. t), Argentina (1,3 mil. t). ºårile consumatoare sunt: UE (5 milioane tone), Rusia (2,2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). Comer¡ul mondial este evaluat la 12,5 milioane tone. ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6,6 milioane tone), Rusia (4), Turcia (0,7 mil.t), UE (0,7 mil. tone), Argentina (0,6). ºårile importatoare sunt UE (2 mil. tone) ¿i Turcia (0,8 mil. tone).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 2,3 milioane tone. Profitul Agricol 1/2022

Predic]iile lui Cezar

Acalmia începutului de an Grâu Pia¡a grâului românesc este confuzå la început de an. Pe de o parte, fermierii sunt dezorienta¡i de traiectoria descendentå a pre¡ului, iar de cealaltå parte, cumpåråtorii, care nu au revenit încå în totalitate din vacan¡e, aratå o reticen¡å în a afi¿a pre¡uri ferme. Astfel cå, din data de 3 ianuarie pânå în data de 7 ianuarie 2022, vedem o fluctua¡ie în jurul valorii de 270 euro/t, cu un maxim de 282-283 euro/t. Precau¡ia traderilor este generatå de iminen¡a apari¡iei raportului USDA, care va sosi pe data de 12 ianuarie, agregat cu sfâr¿itul de an, care a generat lichidårile de pozi¡ii ale fondurilor de investi¡ii de la sfâr¿itul lunii decembrie 2021, conducând cåtre o scådere accentuatå a cota¡iilor bursiere.

Orz Pia¡a localå råmâne stabilizatå în valoarea de 240 euro/t în paritatea CPT Constan¡a, înså lichiditatea nu mai este atât de pregnantå. Nivelul orzului românesc exportat pânå la 31 decembrie 2021 a depå¿it 1,5 mil. tone, astfel cå se gåsesc destul de rar cantitå¡i mari. Starea culturii de orz însåmân¡atå în toamnå este bunå, cu excep¡ia unor suprafe¡e din Moldova. Umiditatea în sol este suficientå în acest moment ¿i nu se våd probleme într-un orizont de 10-15 zile.

nivel rezidå de ceva vreme, sus¡inut de cererea din bazinul Mårii Negre. Porumbul se tranzac¡iona foarte bine înainte de sårbåtori. Acum, dupå prima såptåmânå a anului 2022, constatåm un nivel scåzut al tranzac¡iilor din cauza faptului cå fermierii sunt încå în concediile binemeritate, dupå un an plin de eforturi.

Rapi¡å Rapi¡a mår¿åluie¿te efectiv în cåutarea lichiditå¡ii, cåci cota¡iile pe care le observåm în aceste zile nu sunt altceva decât efectul unei cereri neacoperite de pe urma secetei din Canada. Indica¡iile Euroonext sunt stabilizate în jurul valorii de 830 de euro/t. În bazinul Mårii Negre aceasta poate însemna peste 800 euro/t. Nivelurile pe care le observåm nu sunt deloc realiste, dacå comparåm în mod corect FEB22 cu AUG22. Diferen¡a sau inversul este de 241 euro! Recolta nouå de rapi¡å trebuie foarte atent angrenatå în contracte forward. Trebuie ¡inut cont de poten¡ialul de produc¡ie ¿i, mai ales, de metoda de stabilire a pre¡ului. Existå mai multe metode de lucru în stabilirea pre¡ului recoltei de rapi¡å ¿i pute¡i apela la consilierea noastrå în acest sens.

Floarea-soarelui Porumb Indica¡iile porumbului românesc sunt la nivelul de 235-237 euro/t. Acest Profitul Agricol 1/2022

Indica¡iile semin¡elor de floareasoarelui au cunoscut o revigorare imediat dupå sårbåtori. Pre¡ul lor a ajuns la nivelul de 630-

Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu 640 dolari/t în paritatea CPT Constan¡a. Procesatorii din România afi¿eazå acelea¿i pre¡uri de achizi¡ie ca ¿i portul Constan¡a. Marfa începe så disparå ¿i, cu siguran¡å, va fi o competi¡ie între export ¿i pia¡a internå.

Soia Indica¡iile soia în România sunt extrem de reduse. Cumpåråtorii încep så¿i estimeze poten¡ialul de vânzare la nivel local ¿i nu se våd semne de acord între pia¡a localå ¿i ceea ce se întâmplå în America de Sud, unde fenomenul climatic “La Niña” a generat mari probleme. Procesatorii români nu au interes în a mai cumpåra soia ¿i estimarea este cå sunt acoperi¡i pentru necesarul lor de procesare.

Îndemn de An Nou: Analizele noastre sunt factori de decizie pentru companiile cu care avem contracte de consultan¡å individuale. Dacå lectura Predic¡iilor vi se pare utilå, vå încurajez så apela¡i la acest instrument individual. A¿tept un mesaj sau un apel la cezar@agricolumn.eu, 0749.77.77.11. 25

CULTURI VEGETALE

APIA se ]ine de calendar, dar cu subven]ii mai mici ¥ntr-un exerci¡iu normal de transparen¡å, Agen¡ia de Plå¡i ¿i Interven¡ie pentru Agriculturå ne informeazå referitor la subven¡iile agricole ¿i sumele transferate în conturile fermierilor de la începutul anului 2021 ¿i pânå la finalul acestuia. De la 1 ianuarie 2021 pânå în decembrie 2021, Agen¡ia a efectuat plå¡i de 3,06 miliarde euro.

uma viratå de APIA în conturile fermierilor, crescåtorilor provine din 3 fonduri: Fondul European de Garantare Agricolå, FEGA - 2,05 miliarde euro; Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralå, FEADR - 689,61 milioane euro; Bugetul na¡ional - 324,94 milioane euro. APIA a fåcut o retrospectivå privind activitatea agen¡iei ¿i a plå¡ilor efectuate cåtre fermieri, crescåtori de animale pe anul 2021.

Ianuarie 2021 S-au primit cererile pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantitå¡ile de motorinå achizi¡ionate ¿i utilizate în agriculturå în trimestrul IV al anului 2020; S-au primit cererile de platå pentru ajutorul de stat în sectorul cre¿terii animalelor aferente serviciilor prestate în trimestrul IV al anului 2020.

Februarie 2021 S-au primit cererile pentru Måsura 14 Bunåstarea animalelor - pachetul a) plå¡i în favoarea bunåstårii porcinelor ¿i pachetul b) plå¡i în favoarea bunåstårii påsårilor; A fost lansatå sesiunea 4 de depunere cereri de sprijin pentru accesarea Måsurii 15 Servicii de silvomediu, climatice ¿i conservarea pådurilor, Submåsura 15.1 Plå¡i pentru angaja28

mente de silvomediu; A demarat campania de informare a fermierilor cu privire la primirea Cererilor Unice de Platå în anul 2021.

Mai 2021 A început autorizarea la platå a schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal Campania 2020 ¿i s-a finalizat campania de primire a cererilor unice. S-au primit cererile de inten¡ie pentru accesarea Programului Na¡ional Apicol. S-au autorizat la platå sumele cuvenite sub formå de rentå viagerå aferentå anului 2020.

Iunie 2021 A fost finalul campaniei de primire a cererilor unice de platå aferente anului 2021, inclusiv perioada de depunere cu penalitå¡i. APIA a pus în aplicare o nouå formå de sprijin acordatå producåtorilor din sectorul vitivinicol - måsura de recoltare a strugurilor înainte de coacere. S-au primit cererile de înscriere în programul pentru sus¡inerea produc¡iei de legume în spa¡ii protejate pentru anul 2021. ¥n final, s-au primit cererile de înscriere în Programul pentru sus¡inerea produc¡iei de plante aromatice pentru anul 2021 ¿i au fost depuse cererile de solicitare a ajutorului de stat pentru sus¡inerea activitå¡ii crescåtorilor din sectorul bovin.

Martie 2021 1 martie - începerea campaniei de depunere a cererilor unice de platå. Sau încheiat conven¡iile pentru finan¡area capitalului de lucru cu institu¡ii bancare ¿i nebancare pentru eliberarea adeverin¡elor pentru Campania 2021. S-a ob¡inut certificarea pentru standardul interna¡ional ISO 37001:2016. Sau primit cererile de platå aferente anului 2021 pentru Schema de ajutor de stat Sprijin pentru prima împådurire ¿i crearea de suprafe¡e împådurite aferentå Måsurii 8, Submåsura 8.1 Împåduriri ¿i crearea de suprafe¡e împådurite. Nu în ultimul rând, s-au primit cererile de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat Servicii de silvomediu, servicii climatice ¿i conservarea Iulie 2021 pådurilor, sesiunea 4/2021, aferente Luna iulie a dat startul campaniei Måsurii 15, Submåsura 15.1 Plå¡i pen- 2021 de control pe teren. A fost semnat tru angajamente de silvomediu. un nou Protocol de cooperare interinstitu¡ionalå cu AIPA Moldova, continuând astfel tradi¡ia de peste 10 ani a parteneAprilie 2021 riatului dintre cele douå agen¡ii. Au început autorizarea la platå penS-a demarat plata aferentå ajutorutru: Måsura 14 Plå¡i în favoarea bunås- lui de stat pentru motorina utilizatå în tårii animalelor; Ajutoarele na¡ionale agriculturå, pentru trimestrul I/2021. tranzitorii (ANT) sector vegetal ¿i zootehnie.

Profitul Agricol 1/2022

CULTURI VEGETALE August 2021 S-au primit cererile de platå pentru acordarea sprijinului financiar aferent måsurii de distilare a vinului în situa¡ii de crizå. S-a finalizat primirea cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru sus¡inerea activitå¡ii crescåtorilor din sectorul bovin în anul 2021, în contextul crizei economice generatå de pandemia COVID-19. S-a dat startul celor 10 sesiuni de informare a fermierilor privind måsurile implementate de APIA: sesiunile de informare a fermierilor privind måsurile de dezvoltare ruralå implementate de APIA 2014-2020.

Septembrie 2021 Sesiunile de informare a fermierilor privind måsurile de dezvoltare ruralå implementate de APIA, PNDR 20142020. Au fost autorizate la platå cererile aferente ajutorului de stat pentru sus¡inerea crescåtorilor din sectorul bovin. S-au primit cererile de sprijin pntru accesarea Schemei de ajutor de stat Sprijin pentru prima împådurire ¿i crearea de suprafe¡e împådurite (sesiunea 6/22021), aferente Måsurii 8, Submå-

Profitul Agricol 1/2022

sura 8.1 Împåduriri ¿i crearea de suprafe¡e împådurite.

Octombrie 2021 La jumåtatea toamnei, APIA a dat startul plå¡ilor în avans. Au efectuat plata ajutorului de stat pentru motorina utilizatå în agriculturå, aferentå cantitå¡ilor de motorinå utilizate în trimestrul II/2021. Au efectuat plå¡ile cåtre beneficiarii Programului Na¡ional Apicol 2021. Au continuat sesiunile de informare a fermierilor privind måsurile de dezvoltare ruralå implementate de Agen¡ie.

Noiembrie 2021 A fost autorizat la platå ajutorul de minimis aferent programului de sus¡inere a produc¡iei de plante aromatice pentru anul 2021. Au fost primite cererile de acordare a ajutorului de minimis pentru compensarea efectelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-mai 2021 asupra sectorului apicol. A fost finalizatå campania de plå¡i în avans pentru beneficiarii care au depus cererea unicå de platå în anul 2021.

Decembrie 2021 Când lumea era deja cu gândul la Sårbåtori, a fost demaratå plata finalå pentru beneficiarii care au depus cererea unicå de platå în 2021. APIA a primit cererile de acord pentru finan¡are aferentå schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizatå în agriculturå pentru anul 2022. A efectuat plata ajutorului de stat în sectorul cre¿terii animalelor. A efectuat plata ajutorului de stat la motorina utilizatå în trimestrul III/2021. A finalizat campania de platå a sumelor cuvenite cu titlul de rentå viagerå agricolå aferentå anului 2020. A autorizat la platå ajutorul de minimis aferent programului de sus¡inere a produc¡iei de legume în spa¡ii protejate pentru anul 2021. A autorizat la platå sprijinul cuplat zootehnic aferent anului 2021. “Misiunea noastrå permanentå vizeazå efectuarea plå¡ilor cåtre fermieri, în termenele prevåzute de legisla¡ia în vigoare, în mod echitabil ¿i transparent”, informeazå APIA. Toate bune ¿i frumoase, dar APIA nu explicå de ce ¿i cu cât s-au redus subven¡iile. Viorel PATRICHI

CULTURI VEGETALE

Cum s\ nu ai probleme cu for]a de munc\ [i terenul Marius Gåinå lucreazå aproape 750 ha în Drågåne¿ti-Vla¿ca, jud. Teleorman. În toamna trecutå ¿i-a mårit suprafa¡a cu 50 ha, fårå så facå nici un efort. Este unul din cei care nu se plânge de faptul cå ar vrea så se extindå, dar nu gåse¿te teren. Proprietarii vin la el så încheie contracte de arendå.

“

Am reu¿it så atragem fårå a merge la om, ci doar prin ce oferim”, explicå Marius Gåinå. În afarå de arenda de 8-900 kg de grâu la hectar, cultivå pentru proprietari câte 25-50 ari de porumb. Nu plåte¿te neapårat cea mai mare sumå din zonå, dar oferå ceva în plus. Are o rela¡ie apropiatå cu localnicii. Pentru asta, fermierul le då o mânå de ajutor, la nevoie: un avans din arendå, o lucrare cu utilajele fermei. Faptul cå are utilaje noi ¿i o echipå tânårå le då încredere localnicilor så apeleze la el, când au nevoie. Apropierea de comunitate este un crez interior, nu o politicå de marketing. So¡ia fermierului, care se ocupå de contabilitatea fermei, vede lucrurile în acela¿i mod. Întâmplåtor, aceastå atitudine binevoitoare fa¡å de semeni îi aduce fermierului ¿i beneficii. La fel procedeazå ¿i cu salaria¡ii. Are patru angaja¡i, tineri, cårora le oferå cel mai bun salariu din zonå, dar ¿i respect. Cel mai vechi este în fermå de zece ani, iar cel mai nou, de trei. A mai avut câ¡iva, dar nu s-au integrat. “E mai curat în tractoare decât în ma¿inile personale”, remarcå fermierul implicarea angaja¡ilor såi. Unul dintre 30

ei, cel mai vechi, îi face observa¡ie dacå se urcå în tractorul lui ¿i laså mizerie. “Dacå respec¡i, e¿ti respectat. Vorbesc cu ei cu «dumneata» ¿i «te rog frumos»”, spune fermierul. O serie de beneficii, care chiar dacå nu sunt contractuale, îi fidelizeazå pe angaja¡i. Le oferå, la nevoie, împrumuturi, îi înso¡e¿te la medic, la Bucure¿ti, când au probleme de sånåtate cu copiii. Merg la acela¿i medic, iar adesea fermierul suportå ¿i cheltuielile. “De câ¡iva ani ie¿im la munte, la început câte douå zile, acum patru zile. Am fost la mare, unde stå Borcea, la Bavaria Blue, all inclusive, patru stele plus. Unde am mâncat eu, cu familia mea, au mâncat ¿i ei, cu familiile”, poveste¿te Gåinå. Pe unul l-a ajutat så-¿i cumpere ¿i ma¿inå. Î¿i aduce aminte cå, la un mo-

Record dupå record 2020 a fost cel mai bun an al fermei, era concluzia fermierului, la acea vreme. Spre exemplu, la orz nici o tarla nu a fost sub 9 t/ha, iar media pe 113 ha a fost de 9374 kg/ha. Anul trecut, performan¡ele au fost depå¿ite. La aproape toate culturile produc¡iile au fost chiar mai bune decât în anul precedent, iar pre¡urile net superioare au fåcut ca rezultatul final så fie excep¡ional. Grâul s-a închis cu 7.054 kg/ha, iar rapi¡a la 4.917 kg/ha, pentru a da doar douå exemple. Vânzarea a fåcut-o treptat, la final de ianuarie la orz, sfâr¿it de februarie la rapi¡å ¿i imediat dupå semånat la floarea-soarelui. Grâul nu a fost contractat. L-a vândut unei mori, întrucât fermierul face parte din AFR ¿i trebuie så vândå cel pu¡in jumåtate din cereale prin asocia¡ie, ca parte a unui program european.

ment dat, unii consåteni râdeau de el cå angaja¡ii lui aveau ma¿ini mai bune decât el. Nu l-a deranjat. Fiecare angajat are câte un hectar de culturå, de pe care recolteazå profitul: 5-10.000 euro bonusul lor. Porgramul este “liber ales”. El este tot timpul la fermå, cu excep¡ia concediilor. “De multe ori må rog så vinå ceva mai târziu, så treacå de ¿apte”, spune fermierul. Cel pu¡in doi angaja¡i vin pânå în ora ¿apte. La recoltat, ziua se terminå ¿i la 8-9 seara. Dupå ce se terminå campania, au înså douå-trei zile libere. Urcå pe tractor în locul angaja¡ilor, atunci când se ive¿te o situa¡ie urgentå în programul acestora. Preferå så le ¡inå locul câteva ore decât så-i demotiveze ¿i så lipseascå o zi întreagå. “Un om în minus poate så aducå o pierdere ¿i de 100.000 lei, dacå nu seamånå 25 ha într-o zi”, exemplificå fermierul. De la 15 noiembrie pânå pe 1-8 februarie, angaja¡ii stau acaså, primind salariile de bazå. Singura preten¡ie este så spunå când pleacå din zonå pentru a-¿i putea face ¿i el planurile, în caz cå cineva îi solicitå ajutorul. Toatå aceastå “politicå de resurse umane” a fåcut så nu aibå probleme cu for¡a de muncå ori cu mobilizarea angaja¡ilor în momentele critice ale campaniilor agricole.

Gard în gard cu casa Ferma este lipitå de curtea casei. De¿i avea mo¿tenire o caså nouå în sat, a preferat så se mute la fermå, unde a construit o caså nouå. Capacitatea de stocare constå într-o magazie 1.000 de tone, douå silozuri de câte 600 de tone ¿i încå o magazie nouå de 300 de tone. În 2015, în nouå Profitul Agricol 1/2022

Fermierul Marius G\in\, Dr\g\ne[ti-Vla[ca, jud. Teleorman

luni, a construit o mare parte din ce se vede în curtea fermei: silozuri, magazie, cântar, hidran¡i, cu fonduri europene, moment în care s-a dotat ¿i cu utilaje. “De atunci a început galopul”, remarcå Gåinå. Avea pânå în 400 ha. Acum are 750 ha. Nu vrea så treacå de o mie de hectare, pentru cå le pierde din mânå. “Po¡i så angajezi un inginer agronom, dar dacå nu e¿ti acolo, cel cu banii, nu e acela¿i lucru”, spune Gåinå. Se sfåtuie¿te mai întâi cu echipa proprie, referitor la lucrårile mecanice. Are ¿i doi-trei colegi cu care mai discutå. Cu unul face schimb de experien¡å ¿i în teren, iar reprezentan¡ii furnizorilor mai vin ¿i ei cu experien¡a proprie. Agronomia a învå¡at-o pe teren. A fåcut ¿i Facultatea de Management ¿i Inginerie Economicå în Agriculturå ¿i Dezvoltare Ruralå, la distan¡å.

fost contabil la fostul SMT, timp de un an. Dupå terminarea liceului a lucrat un an contabil, când mergea ¿i la sapå cu oamenii. Acolo “s-a îmbolnåvit de fiare”. Era bolnav deja de câmp pentru cå bunicii lucraserå la CAP. Era atras de cre¿terea animalelor. Într-un an ¿i-a luat tractor, plug ¿i remorcå. Tatål såu î¿i luase o drujbå modernå. Fiind într-o zonå de påduri, tåind lemne pentru foc, salariul lunar îl câ¿tiga într-o zi. Prin 2011 fåcea bani frumo¿i cu varzå, pepeni, ro¿ii, ardei, pe 2 ha. A renun¡at la grådinårit pentru cå nu mai era rentabil, nu mai avea for¡å de muncå.

Optimizarea activitå¡ii Eviden¡a activitå¡ii este ¡inutå pe parcele, sub formå de tabel, pe hârtie. Sunt trecute lucrårile, hibrizii ¿i cam tot ce e nevoie så ¿tie despre ele. Nu simte Spirit de întreprinzåtor nevoia unui program de management al Se mândre¿te cu gene de sa¿i ¿i se- fermei. A tot scåzut consumurile de mocui, bunicii din partea mamei, oameni torinå, prin utilaje performante, cu tracînståri¡i. Crede cå de la ei i se trage ¿i toare puternice. A scåzut numårul de priceperea pentru mecanicå ¿i contabil- treceri. Dupå ce se recolteazå, în spate itate. A fåcut liceul de contabilitate ¿i a merge plugul, la cel mult o zi-douå. ImeProfitul Agricol 1/2022

diat dupå vine un Terra Disc, cu care mai scute¿te o lucrare. Toate repara¡iile se fac cu firmele autorizate. Nu existå tractor cåruia så nu-i func¡ioneze aerul condi¡ionat ori så aibå probleme amânate. Femierul acordå o importan¡å mare dotårii cu utilaje. A luat douå remorci cu 50.000 de euro, “ca så nu stea combina”. De¿i avea o combinå luatå în 2015, de 6 m, cu capacitate de batere de 150 t/zi la grâu, în 2017 a mai luat una. A avut mazåre de recoltat ¿i a pierdut la grâu. “Ce pierd, mai bine dau la banca ¿i am utilajele mele”, spune fermierul. Nu are încredere în serviciile prestate de ter¡i. A încercat så facå o cooperativå. Acum colaboreazå cu doi-trei fermier ¿i mai vând produc¡ia împreunå, pentru a ob¡ine pre¡uri mai bune. Niciunul nu a fost dispus så se implice în organizarea, pentru a da colaborårii o formå juridicå. Nici nu simte o nevoie realå. Discounturile pentru inputuri le ob¡ine oricum, pentru cå e serios. Ar sprijini totu¿i în zonå o astfel de ini¡iativå, dacå cineva s-ar implica.

Adrian MIHAI 31

CULTURI VEGETALE

Mai pu]ine îngr\[\minte, mai multe informa]ii dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Cu 20 de ani în urmå, un înalt func¡ionar FAO atrågea aten¡ia cå existå multå confuzie ¿i idei gre¿ite în domeniul îngrå¿åmintelor chimice. De aceea, trebuie så avem acces la informa¡ii obiective, bazate pe rezultate din cercetare, furnizate de to¡i participan¡ii din filiera îngrå¿åmintelor. Informa¡iile ob¡inute ¿i validate de experien¡e în câmp ¿i apoi prelucrate statistic. Lucru pe care ar trebui så-l facå consultan¡ii pe care nu-i avem încå în numår suficient de mare. Din nefericire, sunt ¿i exemple în care observåm cå fermierilor români li se oferå tehnologii nevalidate pentru condi¡iile locale. Unui tânår ¿i ambi¡ios fermier i s-a propus de cåtre firma la care a comandat un studiu agrochimic o tehnologie pentru 13 t/ha de porumb cu o dozå de 360 kg N/ha. Simplu ¿i la (alt) obiect. Firma a folosit unul din modelele mai vechi americane: doza este egalå cu necesarul de azot. Se înmul¡e¿te recolta scontatå cu consumul specific. În varianta americanå, datele ar fi fost urmåtoarele: o livrå de azot (cca. 0,5 kg) pentru un bu¿el de porumb (cca. 25,4 kg), ceea ce înseamnå cå în varianta americanå consumul specific este de cca. 20 kg N/tonå ¿i un total de 260 kg/ha pentru 13 t/ha. Aceste valori sunt pe solurile cu activitate biologicå intenså, eventual cu premergåtoare soia. În alte condi¡ii se folose¿te rela¡ia 1,2 livre pentru un bu¿el de boabe, adicå cca. 21 kg N/tonå. Deoarece s-a folosit consumul specific recomandat de Codul de bune 32

practici agricole, de 27,5 kg N/t, doza recomandatå a fost de 360 kg N/ha. Francezii de la Institutul Arvalis considerå cå la o produc¡ie de 13 t/ha, plantele de porumb consumå 21 kg N pentru fiecare tonå de semin¡e recoltatå ¿i a biomasei corespunzåtoare. În acest caz, necesarul de azot este de 273 kg N/ha. Deci, pentru o produc¡ie de 13 t/ha, unor fermieri americani li se spunea cå plantele absorb în jur de 260 kg N/ha, celor francezi 273 kg N/ha, iar tânårului fermier român 360 kg N/ha. Diferen¡a aceasta mare este cauzatå de faptul cå, în Codul de bune practici agricole, consumul specific este de 27,5 kg N/t, adicå 357,5 kg N/ha pentru 13 t/ha. Nu s-a luat în calcul azotul provenit din sol (de exemplu, din mineralizarea materiei organice, care, pe solul respectiv, destul de sårac în azot, cu IN - indicele de azot de 1,8 ar fi putut fi în jur de 40 kg N/ha). În acest caz, doza de N ar fi fost de 320 kg N/ha (360 kg N/ha - 40 N kg/ha). În alte ¡åri consumul specific de fosfor este de 7,7 kg P2O5/tonå, iar cel de potasiu este de 5 kg K2O/tonå, pe când în România valorile sunt de 12,5 kg P2O5/t ¿i 16,5 kg K2O/t. Aceasta este situa¡ia la azotul necesar pentru o recoltå scontatå Rs, de 13 t/ha. Så vedem cum aratå doza de azot calculatå. În cazul de fa¡å, doza este cantitatea de azot din îngrå¿åmintele chimice aplicate la sol. 1. Firma care a fåcut studiul agrochimic propune 360 kg N/ha. Dozå foarte mare, gre¿itå. Gre¿eala a fost cå a lucrat cu valoarea foarte mare a consumului specific în varianta româneascå ¿i nu a ¡inut seama nici de N din sol. Datele sunt mai vechi, valabile la un anumit indice de recoltå, iar între timp au

apårut hibrizi care folosesc mai bine azotul. 2. Formula simplificatå Arvalis: DN = (Rs x Cs -50)/0,8 rezultå 279 kg N/ha. DN - doza de azot, Rs - recolta scontatå, 50 kg N/ha - oferta solului (azotul absorbit din sol, altul decât cel provenit din îngrå¿åminte), 0,8 coeficient de utilizare al azotului. 3. DOE doza optimå economic, metodå recomandatå în CBPA: 1. La pre¡urile din 2020 - 65 bani /kg porumb ¿i 4 lei/kg N s.a. - DOE este 176 kg N/ha. 2. Prin formulele de calcul ale DOE se estimeazå ¿i cantitatea de azot disponibilå în sol, care este de 103 kg N/ha, deci un total de 279 kg N/ha (176 kg N/ha din îngrå¿åminte + 103 kg N/ha din sol). Se observå cå la valorile mari ale Recoltei scontate cre¿te aportul solului, deoarece se considerå cå tehnologia pentru produc¡ii mari stimuleazå mineralizarea materiei organice ¿i stimuleazå procesele biologice din sol ce måresc cantitatea de azot.

Concluzii Fermierilor din Regatul Unit li se recomandå så apeleze numai la consultan¡i acredita¡i anual de cåtre o organiza¡ie a consultan¡ilor din “agrochimie”. În mod obligatoriu, consultan¡ii trebuie så prezinte clien¡ilor fermieri o tehnologie validatå, folositå cu succes de al¡i agricultori. Dacå este cazul, dupå analiza primei variante, pot fi propuse ¿i alte solu¡ii. Dacå datele ar fi verificate în câmp, probabil s-ar ob¡ine valori diferite la consumurile specifice ¿i, implicit, la necesarul de azot, putând astfel participa la mic¿orarea dozelor de azot. Cu cât, råmâne de våzut. Profitul Agricol 1/2022

CULTURI VEGETALE

UNCSV> noua lege a cooperativelor trebuie îmbun\t\]it\ Pre¿edintele Iohannis a promulgat Legea coopera¡iei agricole, iar ministrul Adrian Chesnoiu, în calitate de ini¡iator, ¿i-a manifestat satisfac¡ia, anun¡ând întårirea rolului gospodåriei ¡åråne¿ti în agriculturå. Înså UNCSV, care reune¿te 40 dintre cele mai reprezentative cooperative agricole din ¡arå, considerå cå legea nu va produce efectele scontate.

ntr-o postare prin care anun¡å promulgarea noii legi, pe contul såu de Facebook, ministrul Chesnoiu precizeazå: “Sprijin prin toate demersurile mele micii producåtori din satul tradi¡ional så î¿i valorifice eficient produsele pe care le ob¡in cu multå trudå din cultivarea påmântului sau cre¿terea animalelor. Sus¡in consumul de produse române¿ti, sprijinind gospodåria ¡åråneascå så se integreze în lan¡ul comercial, iar produsele de calitate så ajungå pe mesele românilor”. Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), spune cå punctul de vedere al Uniunii, transmis încå din 31.08.2020, nu a fost luat în considerare. “Pårerea noastrå e cå, în forma adoptatå, legea nu va func¡iona. Am fåcut calcule ¿i rezultatele nu sunt cele preconizate. Dar nu vrem så se considere cå avem idei preconcepute, cå ne opunem oricårei ini¡iative care nu ne apar¡ine. Vom a¿tepta så treacå doi - trei ani de zile, så vedem dacå ne în¿elåm sau nu”.

Profitul Agricol 1/2022

UNCSV este de acord cå e necesar så fie dezvoltatå gospodåria ¡åråneascå, dar considerå cå acest deziderat se poate realiza doar dacå ¿i proprietarii acestor gospodårii ar deveni ac¡ionari, cu drepturi depline, în cooperativele la care se afiliazå.

Or, modificårile aduse la lege încurajeazå ca “¡åranii” så råmânå doar membri asocia¡i. Ar fi nevoie de membri asocia¡i în cadrul cooperativelor, dar numai atunci când ace¿tia se aflå într-o perioadå de probå a cårei lungime - fie ea de ¿ase luni, un an sau maximum doi ani - så fie stabilitå prin statutul cooperativei. Ulterior, orice membru ar trebui så devinå ac¡ionar, så primeascå un pachet de ac¡iuni calculat în func¡ie de dimensiunea economicå a exploata¡iei (suma coeficien¡ilor SO), raportatå la cea a cooperativei. În schimb, participarea la profit ar urma så se facå nu în func¡ie de dimensiunea exploata¡iei, ci de rulajul pe care fiecare membru ac¡ionar îl are prin cooperativå. Fiind cooptate în AGA, gospodåriile ¡åråne¿ti ar avea drept de vot ¿i acces la rezultatele cooperativei. Fårå asta, beneficiile vor råmâne la procesatorii care au înfiin¡at cooperativa, ¡åranii fiind folosi¡i în scop de marketing, pentru a valorifica drept “tradi¡ionale” ¿i produsele industrializate. Legea prevede un mecanism de împår¡ire a profitului cooperativei pe care

Bercu îl vede problematic. “Membrul asociat e, fåcând compara¡ia cu un SRL, un fel de client. La SRL nu împar¡i profitul cu clientul”. În plus, repartizarea sumelor din dividende cåtre persoane fizice sau juridice care nu de¡in pår¡i sociale este ilegalå ¿i conduce la dublå impozitare. În procesul de adoptare a legii, Uniunea a fost prinså între interese politice divergente, la vremea respectivå. Între timp, interesele s-au armonizat, dar e prea târziu. Dupå consultåri cu UNCSV, Comisia pentru Agriculturå a Senatului, conduså de liberalul George Scarlat, a avizat negativ proiectul PSD. UNCSV nu a dorit avizarea negativå, ci amendarea. Dar nu a mai fost invitatå ¿i la consultårile de la Comisia pentru agriculturå a Camerei Deputa¡ilor, forul decizional, iar proiectul a råmas în forma ini¡ialå. Prin urmare, UNCSV face acum lobby pentru ca propunerile sale, bazate pe consultåri cu exper¡i din domeniu, så se materializeze într-un nou proiect de lege. “Nu ne vom atinge de gospodåriile ¡åråne¿ti, ca så nu se considere cå suntem în opozi¡ie cu ce tocmai s-a legiferat”, promite Bercu. Conform UNCSV, toate cooperativele agricole active în acest moment în România au împreunå o cifrå de afaceri mai micå decât a unei singure cooperative agricole medii din UE. 40% din cooperativele agricole înregistrate nu depun bilan¡, dar baza de date a cooperativelor agricole din România va fi verificatå ¿i curå¡atå începând cu 31 iulie 2022.

Robert VERESS 33

CRE{TEREA

ANIMALELOR ANZ a pierdut procesul cu oierii Mai multe asocia¡ii ale oierilor, care de¡in cår¡i de raså, au dat în judecatå Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie din cauza cerin¡elor, pe care le considerå excesive pentru programele de ameliorare a raselor.

rdinul 180 a fost mai întâi suspendat de cåtre instan¡a de judecatå în 2021, la solicitarea oierilor de la Romovis. ANZ a fåcut recurs. La sfâr¿itul lui 2021, Federa¡ia crescåtorilor de oi a câ¿tigat ¿i procesul pentru anularea Ordinului 180. ¥n total, 11 registre genealogice din domeniul cre¿terii oilor au dat în judecatå ANZ, nu numai Romovis, spune Nicolae Cioranu, pre¿edintele Federa¡iei Romovis.

Constantin Viziteu, director general interimar la ANZ, recunoa¿te cå articolul 6 din Ordinul 180 se anuleazå în urma acestui proces. “Reproducåtorii care participå la programele de ameliorare pentru diferite specii trebuie så fie identifica¡i prin analiza grupei sanguine pentru stabilirea filia¡iei în procent de 3% din efectivul de reproducåtori folosi¡i în programul de ameliorare din exploata¡ie.” La Articolul 10, alineatul 2, se aratå: “berbecii ¿i ¡apii folosi¡i pentru ameliorare trebuie så treacå testul împotriva scrapiei.” Deci din Articolul 9 se anuleazå alineatele 5 ¿i 6, din Articolul 10 al Ordinului privind reproduc¡ia se anuleazå 34

alineatul 2 ¿i normele tehnice privind organizarea ¿i desfå¿urarea montei naturale autorizate, conform minutei ¿edin¡ei. Motivarea o va da judecåtorul. “Trebuie recurs la Înalta Curte de Casa¡ie ¿i Justi¡ie. Deci s-au anulat articolele 9 ¿i 10 privind normele tehnice dupå care se desfå¿oarå monta naturalå autorizatå. Prin urmare, testarea genomicå ¿i testul contra scrapiei nu mai sunt obligatorii în conformitate cu Ordinul 180. Acest ordin a fost elaborat fårå consultare cu asocia¡iile crescåtorilor. De aici porne¿te tot conflictul. Noi facem teste pentru scrapie în continuare. Am avut 2.500 de teste gratuite”, spune Constantin Viziteu. Instan¡a a trimis ¿i motivarea deciziilor. Astfel, motivarea emiså de Curtea de Apel Timi¿oara pe 14 octombrie, avertiza cå “puterea discre¡ionarå a autoritå¡ilor publice nu trebuie confundatå cu excesul de putere” ¿i dispune anularea notificårii prin care ANZ cere Asocia¡iei Påstorul Cri¿ana din jude¡ul Arad så inactiveze certificatele de origine la

berbeci, care nu sunt actualizate conform Regulamentului 1012/2016. ªi acest proces a fost pierdut de ANZ. Atunci, Agen¡ia le ceruse oierilor så anuleze certificatele de origine ale berbecilor de pråsilå, de¿i un astfel de document, odatå emis, este valabil pe toatå via¡a animalului. “În lipsa motivårii explicite a actului administrativ, posibilitatea atacårii în justi¡ie a actului respectiv este iluzorie, de vreme ce judecåtorul nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativå så ia o anumitå måsurå. Absen¡a acestei motivåri favorizeazå emiterea unor acte administrative abuzive, de vreme ce lipsa motivårii lipse¿te de orice eficien¡å controlul judecåtoresc al actelor administrative. Art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene consacrå “dreptul la bunå administrare”. Conform alineatelor 1 ¿i 2 din acest articol, (1) “orice persoanå are dreptul de a beneficia, în ce prive¿te problemele sale, de un tratament impar¡ial, echitabil

Profitul Agricol 1/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR ¿i într-un termen rezonabil din partea institu¡iilor, organelor, oficiilor ¿i agen¡iilor Uniunii. Acest drept include în principal: (a) dreptul oricårei persoane de a fi ascultatå înainte de luarea oricårei måsuri individuale care ar putea så îi aducå atingere; (b) dreptul oricårei persoane de acces la dosarul propriu, cu respectarea intereselor legitime legate de confiden¡ialitate ¿i de secretul profesional ¿i comercial; (c) obliga¡ia administra¡iei de a-¿i motiva deciziile. Date fiind aceste obliga¡ii, Curtea re¡ine cå absen¡a motivårii actului administrativ atacat constituie o încålcare a principiului statului de drept, a dreptului la o bunå administrare ¿i de încålcare a obliga¡iei constitu¡ionale a autoritå¡ilor administrative de a asigura informarea corectå a cetå¡enilor asupra problemelor de interes personal ale acestora. Prin urmare, motivarea actului administrativ decizional trebuie så con¡inå suficiente elemente pentru fundamentarea deciziei, astfel încât sunt redate elementele de fapt care så permitå, pe de o parte, destinatarilor så cunoascå ¿i så evalueze temeiurile deciziei, iar pe de altå parte, så facå posibilå exercitarea controlului de legalitate. În acest sens, nemotivarea notificårii contestate reprezintå o cauzå de nulitate a acesteia, întrucât obliga¡ia motivårii actului administrativ reprezintå o cerin¡å de legalitate, acceptatå atât pe plan intern, cât ¿i la nivel comunitar, constituind o garan¡ie împotriva arbitrariului ¿i un corolar al dreptului la apårare”, se aratå în motivarea instan¡ei. “Noi am deschis un proces la Judecåtoria Timi¿ pentru cå Autoritatea competentå, în spe¡å Agen¡ia Na¡ionalå pentru Zootehnie (ANZ), conduså de domnul director general Bela Vaida, nea trimis o notificare prin care dumnealui spune cå noi trebuie så inactivåm un numår de berbeci. Noi, la aceastå notificare, toate registrele în unanimitate, am fåcut o contesta¡ie. Culmea ne gândeam cå fiind douå documente care se contrazic, ne va chema cineva la masa dialogului. Nu s-a întâmplat a¿a ceva, nu s-a ¡inut cont de contesta¡ia noastrå ¿i ne-am trezit cu o adreså cå autoritatea competentå va trece la controale ¿i la sanc¡iuni. ªi atunci, ca så nu mai mergem în contradic¡ie unii cu al¡ii, noi am fåcut plângere în Instan¡å ca så låmurim odatå lucrurile”, a precizat Nicolae Cioranu.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 1/2022

Atribuirea frauduloaså a cår¡ii de raså Un caz bizar a produs consecin¡e juridice în lumea crescåtorilor de vite tot pe vremea lui Vaida Bela. Mihai Vlas, pre¿edintele Asocia¡iei Angus.ro din Suceava, a depus în 2016 la APIA mai multe documente false cu privire la îndeplinirea condi¡iilor de eligibilitate, pentru a ob¡ine bani în cadrul schemei de platå tip sprijin cuplat în sectorul zootehnic. Concret, documentele respective, pretins a fi eliberate de o asocia¡ie de crescåtori de taurine, atestau în mod nereal înscrierea unor taurine în Registrul Genealogic al Rasei Aberdeen Angus, gestionat la nivel na¡ional de cåtre asocia¡ia men¡ionatå. Prin aceste demersuri, inculpatul ar fi ob¡inut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 35.207 lei. În cursul anilor 2018 ¿i 2019, inculpatul, cu inten¡ie, a pus la dispozi¡ia altor patru fermieri acela¿i tip de documente pe care ace¿tia, fårå vinovå¡ie, le-au depus ulterior la APIA. Prin aceste demersuri fermierii au ob¡inut pe nedrept subven¡ii agricole în cadrul aceleia¿i scheme de platå în cuantum total de 143.277 lei. APIA a comunicat cå se constituie parte civilå în cauzå cu

suma totalå de 178.484 lei, precizeazå comunicatul Direc¡iei Na¡ionale Anticorup¡ie, din data de 5 noiembrie 2021. De¿i este cercetat penal pentru fraudarea fondurilor europene, Mihai Vlas a primit de la ANZ alte cinci registre genealogice. “El a ob¡inut acreditåri cu acte false, ultima acreditare fiind semnatå de Vaida Bela, groparul zootehniei române¿ti”, spune Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România. “Mihai Vlas este ¿eful unei asocia¡ii cu sediul în portbagajul unei ma¿ini, fårå sediu, fårå dotare, fårå angaja¡i, dar care a beneficiat de sus¡inerea conducerii ANZ! Noi am depus dosarul pentru Registrul Genealogic al rasei Pinzgau ¿i ANZ a fåcut copypaste ¿i i l-a atribuit lui Mihai Vlas, care de¡ine ¿i cartea de raså pentru vacile Aubrac. Mihai Vlas a schimbat doar semnåtura ¿i ¿tampila, primind acreditarea pentru conducerea Registrului Genealogic. Oare ancheta se poate opri doar la cele câteva adeverin¡e false sau ar fi cazul så se extindå?”, întreabå Grigorean. Nu cumva ANZ acordå asemenea cår¡i de raså ca o compensa¡ie pentru cei care au dosare la DNA? Ar fi grav... 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

{rotul de soia fermentat, o noutate în nutri]ie animal\ Recent a¡i organizat o conferin¡å online, unde s-a prezentat un ingredient pe bazå de soia, care constituie o noutate absolutå în hrana animalelor monogastrice, dar nu numai. Despre ce este vorba, domnule Chihaia? Conferin¡a “ªrotul de soia fermentat - progrese în cercetare, aplicare ¿i sustenabilitate” a avut ca scop informarea nutri¡ioni¿tilor cu privire la acest nou ingredient derivat din soia, care s-a dovedit un excelent substituent par¡ial al ingredientelor proteice animale, a¿a cum aratå atât rezultatele cercetårilor recente efectuate la universitå¡i din SUA, cât ¿i înfiin¡area capacitå¡ilor de produc¡ie atât în ¡åri europene, cât ¿i în ¡åri de pe continentul american. Desfå¿urarea pe parcursul a douå zile, timp de cinci ore zilnic, în format online, ne-a permis så reunim cei mai buni speciali¿ti din Europa ¿i din SUA din domeniul fermentårii ingredientelor folosite în hrana animalelor: Rene Schepens, de la Fermentation Experts Danemarca, dr. Jan van Eys, din partea USSEC. Din SUA au participat dr. Bishnu Karki, de la Universitatea din Dakota de Sud, ¿i profesorul Hans Stein de la Universitatea din Illinois. Au fost înregistra¡i peste 150 de participan¡i din 38 de ¡åri, ceea ce denotå interesul mare al europenilor ¿i americanilor pentru noutå¡ile cu privire la acest produs. Ce este de fapt ¿rotul de soia fermentat ¿i în ce constå noutatea pentru nutri¡ia animalå? Este, a¿a cum aratå ¿i numele, un ¿rot de soia, care este supus procesårii prin anumite metode de fermentare microbianå, folosind bacterii sau fungi. Rezultatul este diminuarea sau chiar eliminarea totalå a anumitor factori anti36

nutri¡ionali, îmbunåtå¡irea valorii nutritive în urma cre¿terii nivelului de proteinå cu aproximativ 10%, disponibilizarea totalå a fosforului, precum ¿i a aminoacizilor esen¡iali, cât ¿i adåugarea unei valen¡e în plus datoritå prezen¡ei probioticelor în materiile prime fermentate. Comparativ cu ¿rotul de soia conven¡ional, cel fermentat are o serie de efecte benefice atât asupra performan¡elor, cât ¿i a sånåtå¡ii intestinale a animalelor. Noutatea constå în procesarea cu microorganisme, cele mai folosite fiind Aspergillus oryzae ¿i Lactobacillus subtilis. Este o metodå de procesare larg folositå în ¡åri din Asia, înså europenii au reu¿it så perfec¡ioneze ¿i så standardizeze tehnologia de procesare ¿i standardele de calitate. ªrotul de soia conven¡ional este ob¡inut prin extrac¡ie cu hexan ¿i este cel mai important ingredient proteic vegetal pentru zootehnia mondialå. Pe scurt, este o materie primå cu proprietå¡i nutri¡ionale excep¡ionale, care a fost deja adoptatå de zootehnia din Danemarca, Olanda, Italia ¿i de sectorul piscicol din Norvegia ¿i Olanda. Este folosit cu precådere în dietele animalelor tinere ¿i a pe¿tilor. Înlocuie¿te cu succes fåina de pe¿te ¿i alte ingrediente de origine animalå, care sunt din ce în ce mai dificil de aprovizionat ¿i la pre¡uri din ce în ce mai mari. ªrotul de soia fermentat se caracterizeazå printr-o uniformitate mare a particulelor ¿i un con¡inut mai ridicat cu 10% a nivelului proteinei brute De când e cunoscut acest produs? Fermentarea hranei este o metodå stråveche, dar care a fost ignoratå de

cåtre fabrican¡ii de nutre¡uri combinate occidentali. În timp ce noi abia redescoperim avantajele ingredientelor ob¡inute prin fermentare, cum este ¿rotul de soia sau cel de rapi¡å fermentate, în China ¿i în multe ¡åri din Asia de Sud-Est se produc anual cantitå¡i de peste jumåtate de milion de tone. Descoperirea organismelor microbiene, care existå în naturå, cum ar fi drojdiile, trebuie consideratå la fel de importantå ca ¿i descoperirea focului. ¥n urma fermentårii alimentelor, anumite substan¡e nutritive ¿i arome sunt eliberate ¿i devin accesibile digestiei ¿i asimilårii. În timp ce procesarea termicå (prin intermediul focului) necesitå energie, fermentarea este un proces natural, care, în termeni simpli, poate fi våzut ¿i ca o procesare. Cu toate cå ingredientele fermentate sunt folosite pe scarå largå în zootehnia ¡årilor din Asia, europenii au meritul (la fel ca ¿i în cazul multor altor inven¡ii) cå perfec¡ioneazå tehnologia de fabrica¡ie ¿i standardizeazå produsele finite. În Europa, sunt în prezent douå fabrici unde se ob¡ine ¿rotul de soia fermentat - una în Danemarca ¿i alta în Ucraina - ambele apar¡inând aceluia¿i grup danezo-olandez, care mai are o fabricå în Statele Unite. În stadiul de început, mai sunt douå facilitå¡i de produc¡ie înfiin¡ate în Ungaria ¿i Rusia. Iatå cå, acolo unde existå materii prime ¿i unde apare nevoia, oamenii de afaceri investesc. La noi în ¡arå se manifestå curiozitatea pentru acest produs? Trebuie så recunosc cå nu existå încå interes. Acesta este ¿i motivul pentru care am organizat conferin¡a online, aducând în aten¡ie aceastå alternativå. Profitul Agricol 1/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR ªrotul de soia fermentat se folose¿te în alimenta¡ia animalelor, în multe ¡åri vest europene. În Norvegia, se folose¿te în nutre¡urile combinate pentru somon, aceastå ¡arå fiind cel mai mare producåtor de pe¿te din Europa. În Grecia, este folosit în hrana doradei ¿i a bibanului de mare, ca înlocuitor par¡ial al fåinii de pe¿te. Este un aliment fezabil în alimenta¡ia animalelor, ¡inând seama de faptul cå pre¡ul ¿rotului de soia conven¡ional a crescut atât de mult? Din punct de vedere tehnic, nutri¡ional, ¿rotul de soia fermentat poate înlocui în totalitate ¿rotul de soia conven¡ional în hrana animalelor.

Înså, din punct de vedere economic, includerea acestuia în alimenta¡ia animalelor este fezabilå în special la animalele tinere ¿i speciile piscicole, la re¡etele de nutre¡uri combinate cu niveluri ridicate de proteinå, cum ar fi, de exemplu, starterele pentru pui de curcå, purcei, puiet piscicol. ªrotul de soia fermentat este o solu¡ie idealå pentru prestarterele de pui de carne, unde avem nevoie de materii prime cu digestibilitate ridicatå. Folosirea ¿rotului de soia fermentat pe scarå largå, în ferme comerciale, aratå cå acest ingredient este o alternativå fezabilå din punct de vedere economic ¿i cå poate înlocui fåina de pe¿te ¿i hemoglobina.

¥nfiin¡area de fabrici de procesare prin fermentare poate så relanseze cultura soiei în România? Dat fiind faptul cå rata de includere a ¿rotului de soia fermentat este relativ scåzutå (de la 5 pânå la 15 sau maxim 20%), din considerente economice, ne putem a¿tepta doar la o u¿oarå cre¿tere a cererii de soia. Marele avantaj vine din faptul cå se adaugå valoare unuia din cele mai costisitoare ingrediente folosite în alimenta¡ia animalelor, ¿i anume ¿rotul de soia. ªrotul de soia fermentat are cu 10 la sutå mai multå proteinå, comparativ cu cel conven¡ional, ceea ce poate genera reduceri semnificative în ceea ce prive¿te importul de soia. În plus, acest ingredient este unul sustenabil întrucât animalele asimileazå mai mult din nutre¡ul combinat. Posibil ca fermentarea så fie o solu¡ie care så conducå la îmbunåtå¡irea digestibilitå¡ii ingredientelor întrucât, în prezent, aproximativ 25% din nutrien¡ii din hranå nu sunt asimila¡i de cåtre påsåri. Probabil cå, în urmåtorii 10 ani, ¿tiin¡a nutri¡iei animale va progresa ¿i se va reu¿i folosirea acelor nutrien¡i care nu sunt asimilabili. Soia fermentatå se folose¿te numai la monogastrice sau se preteazå ¿i în hrana rumegåtoarelor? Am aflat cå, atât în Europa, cât ¿i în America, se aflå în testare fabricarea de produse fermentate, care så fie folosite la rumegåtoare cu scopul reducerii emisiilor de metan. Foarte curând se vor organiza experimente la Universitatea din Wageningen, Olanda, ¿i a¿teptårile sunt mari. Cred cå este doar o chestiune de timp pânå când vor fi dispobibile pe pia¡å produse fermentate pentru alimenta¡ia rumegåtoarelor. Se lucreazå în acest sens în Danemarca, Ungaria, Rusia ¿i Costa Rica.

Iani Chihaia,

pre[edintele Asocia]iei Na]ionale a Fabrican]ilor de Nutre]uri Combinate (ANFNC) Profitul Agricol 1/2022

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Legisla]ia pastoral\ francez\, 50 de ani de perfec]ionare dr. Teodor MARUªCA director tehnic al ICD Paji¿ti Bra¿ov

egisla¡ia pastoralå europeanå a avut ¿i are ca model legisla¡ia francezå, cu adaptåri specifice cre¿terii animalelor la på¿unat din ¡årile respective. Promulgarea Legii pastorale franceze, în 3 ianuarie 1972, de cåtre pre¿edintele de atunci, Georges Pompidou, a provocat dupå patru decenii, în martie 2012, întrunirea pastorali¿tilor europeni la Paris, la care am fost onorat så particip. Tema reuniunii noastre a fost “Pastoralismul în Europa: Întâlnire cu modernitatea”. În consecin¡å, pe scurt legea pastoralå francezå ¿i-a propus så armonizeze trei domenii structurale complementare: - Primul domeniu, favorizarea organizårii crescåtorilor de animale pentru utilizarea în comun a spa¡iilor pastorale pentru reînvierea practicilor colective bine ancorate în tradi¡ia pastoralå; în acest scop se pot constitui grupuri pastorale, autorizate de stat, care pot avea diferite forme juridice, iar crescåtorii pot utiliza în comun una sau mai multe unitå¡i de på¿une; - Al doilea domeniu, favorizarea organizårii funciare a proprietarilor de teren cu destina¡ie pastoralå, publicå ¿i privatå, care mo¿tenesc adesea un parcelar fragmentat ¿i dispersat de-a lungul genera¡iilor; instrumentul propus este asocia¡ia funciarå pastoralå, a cårei constituiri poate fi liberå sau încadratå de stat: totul cu men¡inerea dreptului de proprietate, aceasta permite adunarea proprietarilor dintr-un anumit teritoriu într-o singurå entitate coerentå 38

¿i punerea în valoare pastoralå ¿i eventual forestierå sau turisticå a terenurilor. - Cel de-al treilea domeniu, så se dea o formå suplå, dar solidå din punct de vedere juridic asocia¡iilor funciare ¿i ale crescåtorilor, pentru a regla între acestea loca¡ia suprafe¡elor pastorale, de dimensiunile formelor clasice de loca¡ie a terenurilor agricole: adicå conven¡ia plurianualå de påscut, unde modalitå¡ile sunt definite local sub controlul statului, ele permit concesionarea utilizårii pastorale a suprafe¡elor complementar cu alte utilizåri, ca pådurea, drume¡iile sau vânåtoarea. Aceste trei instrumente, respectiv grupurile pastorale (GP), asocia¡iile funciare pastorale (AFP) ¿i conven¡iile plurianuale de på¿unat (CPP), î¿i dau mâna legal så valorifice mai economic ¿i durabil patrimoniul pastoral existent, cu conservarea biodiversitå¡ii, protec¡ia mediului ¿i nu în ultimul rând al påstrårii tradi¡iilor.

cute de stat ca gestionårii spa¡iului pastoral cu ecosisteme fragile, fiind sus¡inute prin contracte ¿i subven¡ii de agromediu. Contractele multianuale de minim 5 ani pentru concesionarea på¿unilor de la proprietarii sau asocia¡iile funciare pastorale, supravegheate de stat, sunt o garan¡ie pentru grupurile pastorale în vederea modernizårii ¿i folosirii ra¡ionale a acestui important patrimoniu na¡ional. La rândul lor, asocia¡iile funciare pastorale (AFP), inspirate dupå legea din 1865, au fost organic conectate la grupurile pastorale (GP) ¿i ale altor componente ale multifunc¡ionalitå¡ii teritoriului (pådure, biodiversitate, turism, activitå¡i pentru timpul liber, agriculturå etc.), cu respectarea proiectelor de amenajamente pastorale întocmite de o institu¡ie specializatå cum este CEMAGREF. În contact permanent cu agen¡ii economici ¿i colectivitå¡i, CEMAGREF este

Prin aceastå lege ¿i instrumentele ei s-a echilibrat ¿i modernizat legåtura între cre¿terea animalelor ¿i gestionarea spa¡iilor naturale pastorale montane în pericol permanent de a fi abandonate. Unul din principalele scopuri ale legii a fost favorizarea organizårii crescåtorilor de animale în grupuri pastorale (GP) ¿i concesionarea multianualå a fondului funciar pastoral existent, mai mult sau mai pu¡in valorificat corespunzåtor prin på¿unat. Prin activitatea pastoralå se pun în valoare terenuri cu puternice constrângeri (handicapuri) naturale care se på¿uneazå cu rase rustice de bovine, ovine, caprine etc. mai bine adaptate la mediul înconjuråtor, cu un climat mai aspru, cum este cel montan. Grupurile pastorale sunt recunosProfitul Agricol 1/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR un organism de cercetare în domeniul apei, echipamentelor pentru agriculturå ¿i agroalimentar, de amenajare ¿i de punere în valoare a spa¡iului rural ¿i a resurselor naturale (pådure, paji¿ti etc.). CEMAGREF este o institu¡ie publicå cu caracter ¿tiin¡ific ¿i tehnologic, sub tutela ministerelor cercetårii ¿i spa¡iului natural, al agriculturii ¿i dezvoltårii rurale. Func¡ioneazå cu 970 agen¡i, din care 420 cercetåtori ¿tiin¡ifici repartiza¡i în 10 colective de lucru, în grupåri (filiale), repartizate uniform pe întreaga ¡arå. Orice ac¡iune de dezvoltare în spa¡iul rural francez este îndrumatå ¿i aprobatå de acest organism, CEMAGREF, subven¡ionat de stat. Prin aceastå organizare se evitå unele neconcordan¡e sau suprapuneri, subdimensionåri sau supradimensionåri costisitoare, repetåri ¿i multe alte pierderi din cauza necunoa¿terii dezvoltårii complexe ¿i în ansamblu a spa¡iului agricol rural dintro zonå anume. Cunoa¿terea unitarå a unei zone, cu toate elementele constitutive, începând cu apa ¿i calitatea ei, condi¡ii naturale, påduri, terenuri agricole, produc¡ii, echipamente ¿i economie agricolå, toate sub aceea¿i planificare, proiectare ¿i îndrumare pentru execu¡ie, consideråm cå este un mare pas înainte pentru dezvoltarea armonioaså a spa¡iului rural.

Profitul Agricol 1/2022

În condi¡iile din ¡ara noastrå, conform “Legii organizårii, administrårii ¿i exploatårii paji¿tilor permanente” prezentatå în OUG 34 ¿i HG 1064 din 2013 ¿i a Legii 86/2014, întocmirea amenajamentelor pastorale urma så se încheie în 2014. La solicitarea ¿i finan¡area MADR, institutul nostru a elaborat Ghidul de întocmire a amenajamentelor pastorale, care a fost inclus în normativele de aplicare a Legii paji¿tilor. Întrucât, conform legii, amenajamentele pastorale nu s-au încheiat în anul 2014, de atunci pânå în 2021, anual, prin alte legi suplimentare, termenul a fost amânat ¿i se pare cå nici în prezent aceastå ac¡iune complexå nu sa finalizat la nivel de ¡arå. Despre evolu¡ia întocmirii amenajamentelor la nivel de jude¡e ¿i ¡arå în revista noastrå a prezentat situa¡ia din ultimii ani în numere: 6,16 ¿i 41/2015; 4, 15 ¿i 48/2018; 14/2020 ¿i 8/2021, sub diferite titluri “mobilizatoare”, inclusiv încetarea subven¡ionårii de la UE a paji¿tilor, începând cu acest an! Cu acest prilej s-au fåcut numeroase alte referiri asupra cauzelor reale care au dus la nerealizarea la termenele propuse ¿i calitatea îndoielnicå a unor amenajamente pastorale întocmite de institu¡ii ¿i persoane neavizate, fårå pregåtire de specialitate, departe de nivelul existent în alte ¡åri din

UE, asupra cårora nu mai revenim. Mul¡i motiveazå cå nu au fost fonduri pentru aceastå ac¡iune. Punem totu¿i o singurå întrebare guvernan¡ilor no¿tri: ce s-a întâmplat cu subven¡iile europene pentru måsuri de agromediu ¿i zone defavorizate cu handicap, în care paji¿tile de¡in ponderea? Avem foarte multe råmâneri în urmå ¿i din punctul de vedere organizatoric al asocia¡iilor crescåtorilor de animale, dar mai ales nu avem constituite asocia¡iile proprietarilor funciari pastorali cu care så se realizeze conven¡ii plurianuale de folosire a paji¿tilor permanente. Modelul pastorali¿tilor francezi cu adaptarea lui la condi¡iile naturale ¿i socio-economice din alte ¡åri europene nu trebuie neglijat, dovedindu-¿i eficien¡a în cele patru decenii de aplicare a legii pastorale, a fost concluzia unanimå a reuniunii noastre de la Paris din 2012. Am convingerea cå acest model în ultimul deceniu a fost îmbunåtå¡it continuu ¿i implementat în majoritatea ¡årilor participante, cu unele excep¡ii, printre care ¿i ¡ara noastrå, care urmeazå så facå eforturi legislative ¿i administrative sus¡inute pentru a ne integra ¿i noi pe viitor în “Civiliza¡ia pastoralå a Europei”.

MA{INI & UTILAJE Anvelopele de iarn\

BKT Ridemax BKT a dezvoltat anvelope speciale care så facå fa¡å întregului sezon de iarnå, atât pe suprafe¡e noroioase sau înzåpezite, cât ¿i pentru a oferi performan¡e maxime în condi¡ii normale pe sol uscat, satisfåcând cerin¡e tehnice diferite în func¡ie de suprafa¡å ¿i de condi¡iile de utilizare.

anda de rulare ¿i compusul din compozi¡ie au fost proiectate pentru a conserva caracteristicile anvelopei chiar ¿i la temperaturi scåzute ¿i pentru a asigura trac¡iune ¿i aderen¡å pe teren umed, acoperit de zåpadå ¿i alunecos.

Aderen¡å optimå pe teren alunecos Anvelopele Ridemax IT 697 (M + S) pentru tractoare sunt concepute så ofere performan¡e maxime pe orice suprafe¡e de rulare în condi¡ii de iarnå. Datoritå inciziilor din banda de rulare ¿i compusului care conservå caracteristicile anvelopei chiar ¿i la cele mai scåzute temperaturi, anvelopa Ridemax IT 697 (M + S) garanteazå trac¡iunea ¿i aderen¡a pe teren umed ¿i alunecos, asigurând totodatå confortul ¿i stabilitatea la condus. De asemenea, garanteazå o aderen¡å optimå pentru toate opera¡iunile efectuate pe drumuri înghe¡ate ¿i înzåpezite, fårå a fi nevoie de lan¡uri de zåpadå. În prezent, sunt disponibile în 12 dimensiuni diferite. Profitul Agricol 1/2022

Utilizare îndelungatå, costuri reduse Aceastå anvelopå de iarnå este conceputå pentru a asigura un ciclu de via¡å mai lung. Testele efectuate de BKT aratå cå anvelopa Ridemax IT 697 (M+S) poate rula 4.000 de ore, comparativ cu 3.000 de ore în cazul unei anvelope standard pe puntea din spate. Anvelopele Ridemax IT 697 (M+S) au fost concepute pentru opera¡iuni de transport cu tractoare ¿i remorci, în agriculturå ¿i industrie. Gama a fost dezvoltatå pentru a oferi stabilitate ¿i la viteze ridicate, pentru a sus¡ine sarcini mari, în scopul reducerii ciclurilor de transport ¿i pentru a controla rezisten¡a la rulare, tractoarele consumând, astfel, mai pu¡in combustibil. Arpad DOBRE

Claas: Vânzåri de 4,8 miliarde de euro Claas a publicat recent datele financiare pe anul fiscal 2021. Constructorul german a consemnat vânzåri de aproape 4,8 miliarde de euro, cu 755 milioane de euro în plus fa¡å de 2020. Profitul brut din vânzåri a depå¿it 1 miliard de euro, cu peste 240 de milioane de euro peste nivelul din anul precedent, iar profitul net a ajuns la 272,6 milioane euro, cu 165 milioane de euro în plus fa¡å de 2020. Compania este prezentå în 19 ¡åri, cu 35 de loca¡ii la nivel mondial, ¿i are 11.957 angaja¡i. AgroConcept: Livråri de utilaje la început de an AgroConcept a livrat chiar în primele zile ale anului 2022 un pachet de utilaje la o fermå din jude¡ul Gala¡i. Este vorba de o combinå New Holland CX 6.80 echipatå cu motor FPT de 279 CP, cu 6 cåi¿ori, buncår de 9.300 litri ¿i o vitezå de descårcare de 100 l/secundå, la care s-au adåugat un heder pentru påioase New Holland Varifeed de 6,10 m, un heder Olimac Drago pe 8 rânduri, un scarificator Moro Aratri Spider 7 M ¿i o semånåtoare Kverneland Optima TF Profi pe 8 rânduri. NHR Agropartners: Prå¿it mecanic în loc de erbicidare Prå¿itul mecanic, adesea înlocuit cu erbicidarea, începe så-¿i regåseascå locul în aplicarea tehnologiilor, dupå ce UE a impus reducerea chimizårii în agriculturå. Opera¡iunea poate fi realizatå de cåtre ma¿inile de prå¿it Einboeck Chopstar, rigide sau pliabile hidraulic. Acestea se aflå în portofoliul NHR Agropartners ¿i sunt utile inclusiv în agricultura de precizie, dacå sunt echipate cu sistemul de ghidare automatå Row Guard, care protejeazå plantele ¿i plive¿te rândurile. 41

MA{INI & UTILAJE

Noile tractoare Claas Nexos Claas introduce standardul de emisii Stage V în segmentul de tractoare specializate Nexos, cu ecartament îngust. Printre îmbunåtå¡irile aduse se numårå o transmisie nouå ¿i o cabinå cu podea planå. În plus, func¡iile ¿i op¡iunile Maxi Care pentru tractoarele Claas de dimensiuni mari sunt acum disponibile în segmentul cu ecartament îngust.

oul motor FPT cu patru cilindri de 3,6 litri are un sistem de post-tratare a gazelor de e¿apament SCR Stage V ¿i oferå, de asemenea, un interval de schimbare a uleiului de 600 de ore. Volumul maxim al rezervorului de 100 litri (la Nexos S - 75 l) oferå suficient carburant disponibil pentru zilele lungi de muncå. Modelele de tractoare Claas Nexos VE, VL ¿i F cu lå¡imi de 1 metru, 1,25 ¿i 1,45 metri au fost înlocuite cu seriile de modele S, M ¿i L cu acelea¿i lå¡imi exterioare. Noile completåri ale gamei sunt Nexos XL, cu o lå¡ime exterioarå de 1,55 m, plus seriile mai înguste, Nexos MD de 1,25 m ¿i Nexos LD de 1,45 m pentru livezi. Modelele MD ¿i LD sunt disponibile doar fårå cabinå, în timp ce o cabinå este disponibilå op¡ional pentru seriile L ¿i XL. Un nou model de cabinå Nexos 260 vârf de gamå este disponibil ¿i pentru seriile Nexos S, M, L ¿i XL - unul dintre cele mai puternice tractoare cu ecartament îngust de pe pia¡å. Sunt disponibile cinci modele ce pot fi alese din seriile Nexos S, M ¿i L, cu o putere maximå a motorului cuprinså în-

tre 75 ¿i 120 CP, în vreme ce Nexos XL are patru versiuni, de la 85 la 120 CP. Nexos MD ¿i Nexos LD au fiecare câte patru versiuni, cu puteri între 75 ¿i 103 CP.

Variante de transmisie Confortul ¿i eficien¡a transmisiei Powershift au fost îmbunåtå¡ite la noile

O vedere de ansamblu asupra noii genera¡ii Nexos l serie de ¿ase modele de tractoare cu 35 de versiuni, cu o putere cuprinså între 75 ¿i 120 CP ¿i lå¡imi exterioare de la 1 m la 1,55 m, l design modern, cu capotå nouå, planå ¿i acoperi¿ nou al cabinei, l noul Nexos 260 - unul dintre cele mai puternice tractoare cu ecartament

îngust de pe pia¡å, l motoare Thrifty Stage V FTP, cu sistem de post-tratare a gazelor de e¿apament SCR, l noua cabinå cu 6 montan¡i, cu podea planå, sistem de filtrare de categorie 4 ¿i comenzi reproiectate, cu manetå scurtå de schimbare a vitezelor ¿i

modele Nexos, care includ acum cinci trepte în trei game. Cele douå transmisii Powershift Twinshift oferå 30 de trepte pentru mers înainte ¿i 15 pentru mers în mar¿arier ¿i 30 de trepte pentru mers în mar¿arier cu inversorul mecanic. În versiunea ECO de 40 km/h, viteza maximå este atinså la o tura¡ie de 1.700 rpm, cu eficien¡å din punctul de vedere pânå la 8 lumini de lucru cu LED pe acoperi¿ul cabinei, l noua transmisie Powershift cu cinci trepte de vitezå ¿i mod ECO cu 40 km/h la 1.700 rpm, l pachetele Maxi Care cu extinderea garan¡iei ¿i pachetele de service ce fac previzibil costul total pe întreaga duratå de utilizare.

Profitul Agricol 1/2022

MA{INI & UTILAJE

Stage V al consumului de carburant ¿i cu un nivel redus de zgomot. Pentru schimbarea direc¡iei se poate alege între un inversor mecanic sau inversorul hidraulic Revershift.

Cabinå îmbunåtå¡itå, ergonomie sporitå Cabina are ¿ase montan¡i ¿i amortizoare silent block, iar podeaua planå maximizeazå spa¡iul pentru picioare ¿i faciliteazå intrarea ¿i ie¿irea. Zona din dreapta operatorului a fost reproiectatå, iar maneta scurtå de schimbare a vitezelor, de exemplu, permite schimbåri mai rapide ¿i mai precise ale treptelor de vitezå ¿i permite intrarea ¿i ie¿irea din cabinå pe u¿a din dreapta. Sistemul de filtrare a cabinei de Categorie 4 protejeazå operatorul de

Profitul Agricol 1/2022

praf, aerosoli ¿i vapori nocivi în timpul opera¡iunilor de stropire a culturilor. Acoperi¿ul reconfigurat poate fi echipat din fabricå cu pânå la opt lumini de lucru suplimentare, iar acum este disponibilå o gamå de lumini LED ¿i cu halogen.

Dotåri cu eficien¡å doveditå Tractoarele Nexos din genera¡ia Stage V au påstrat unele dintre caracteristicile cu eficien¡å doveditå ale seriei precedente, printre care puntea fa¡å Proactiv, cu suspensie cu bra¡e multiple ¿i control nivel ¿i sistemul hidraulic puternic de lucru. Datoritå ampatamentului lor mare, toate modelele Nexos au capacitå¡i mari de ridicare, de pânå la 3,11 t în spate ¿i de pânå la 2,8 t în fa¡å. Modelul Nexos este furnizat în echiparea standard cu o prizå de putere spate de 540 rpm, fiind disponibil, de asemenea un arbore cardanic dublu op¡ional de 540/540E sau 540/1000 rpm.

Costuri reduse, service optimizat Pachetele Maxi Care, asociate de obicei cu tractoarele Claas mai puternice, sunt disponibile pentru toate modelele Nexos. Maxi Care Protect include o extindere a garan¡iei, în timp ce Maxi Care Maintenance oferå un pachet de service cu o duratå de valabilitate adaptatå utilizårii individuale anuale a tractorului. Acest lucru permite utilizatorilor så bugeteze cu exactitate costurile de operare ale tractorului cu mai mul¡i ani în avans, minimizând astfel riscurile financiare. Toate lucrårile de între¡inere ¿i repara¡ii sunt documentate pe platforma Claas Connect a utilizatorului. Utilajele agricole produse de Claas sunt distribuite în România prin Claas Regional Center South East Europe, de cåtre dealerii Agrocomer¡ Holding, Proinvest ¿i Serv Class. Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Performantele cultivatoare

Bednar Versatill VO-L [i VN-L Cehii de la Bednar lanseazå pe pia¡å în acest an noile modele de cultivatoare universale u¿oare Versatill VO-L ¿i VN-L, pentru spargerea miri¿tii superficiale dupå recoltare, cultivarea patului germinativ ¿i eliminarea mecanicå a semin¡elor nedorite, a buruienilor ¿i a culturii intermediare.

unt trei modele purtate cu lå¡imi de lucru de la 4,05 la 5,85 m în gama Versatill VN-L, iar în seria de utilaje semipurtate Versatill VO-L sunt echipamente ce opereazå pe lå¡imi de lucru de 6 ¿i 7,5 metri.

Versatill VN-L eficient în ferme mai mici Trei noi modele purtate VN-L sunt disponibile pentru firmele agricole mai mici sau pentru fermele de familie. Versatill VO-PROFI are organele de lucru (din¡ii) dispuse pe patru rânduri, cu distan¡a între din¡i de 15 centimetri, ceea

Bednar Versatill VO 7500 L

Bednar Versatill VN 5000 L

ce permite o tåiere optimå a solului ¿i amestecarea reziduurilor de culturå. Echipamentul standard al modelelor Versatill VN-L include din¡i standard cu protec¡ie prin arc, potrivi¡i pentru soluri mai u¿oare ¿i pentru utilizarea primarå a utilajului la cultivarea patului germinativ. Pentru o utilizare universalå pe tot parcursul anului, se recomandå montarea din¡ilor ranforsa¡i cu arcuri duble Heavy Duty.

Versatill VO-L - optim la prelucrarea resturilor vegetale Modelele semipurtate Versatill VO_L sunt proiectate pe cinci rânduri. Garda la sol înaltå, în combina¡ie cu distan¡a de 17 cm dintre din¡i, asigurå o cultivare foarte bunå a solului, chiar ¿i în condi¡iile unor cantitå¡i mari de reziduuri de culturå. Cultivatoarele sunt echipate cu o osie de transport integratå în combina¡ie cu ro¡ile de sprijin ale cadrului lateral ¿i cu ro¡ile duble de sprijin op¡ionale din fa¡å. Osia integratå reduce raza de virare la capåt de rând ¿i permite eliminarea completå a rulourilor posterioare, deoarece al cincilea rând de din¡i este plasat în spatele osiei de transport. Adâncimea de lucru este setatå la ro¡ile de transport ¿i de sprijin ale utilajului. Utilajul mai poate fi echipat cu barå de strivire frontalå ¿i un nivelator reglabil hidraulic, pentru o nivelare optimå a solului. Arpad DOBRE Profitul Agricol 1/2022

LOCURI DE MUNC|

Academia de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice “Gheorghe Ionescu-ªi¿e¿ti”

SCOATE LA CONCURS, conform HG nr. 286/2011, cu modificårile ¿i completårile ulterioare, urmåtoarele posturi: • 1 post de insp.sp. gr.IA - contractual vacant, de executie, perioadå nedeterminatå în cadrul Compartimentului patrimoniu. • 1 post de insp.sp. gr.IA - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå în cadrul Compartimentului patrimoniu. • 1 post de Referent gr.IA – contractual vacant, de executie, perioadå nedeterminatå, Serviciul Rela¡ii Interna¡ionale, informare publicå ¿i rela¡ii cu presa. • 1 post consilier juridic gr. I, - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå, Compartimentul Resurse Umane. • 1 post consilier juridic gr. I - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå, Serviciul Juridic. • 1 post insp. sp.gr.II (economist) - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå, Serviciul Financiar-Contabilitate. • 1 post ªef Birou Audit - contractual vacant, de executie, perioadå nedeterminatå, Biroul Audit, studii superioare. • 3 posturi Auditor intern gr. I - contractuale vacante, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå, Biroul Audit. • 1 post referent gr. IA (arhivar) - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå determinatå, Compartimentul Arhivå. Dosarele pentru concurs se vor depune la sediul ASAS – Camera 38, B.dul Mårå¿ti nr. 61, sector 1 Bucure¿ti, la secretarul comisiei de concurs dna. Nechifor Eugenia - insp. specialitate în cadrul comp. Resurse Umane. Rela¡ii suplimentare la telefonul 021.318.44.62 si pe site-ul www.asas.ro

angajeaz\ Director Tehnic Rol> - Asigur\ suportul tehnic echipei de v=nz\ri< - Promoveaz\ produsele companiei< - Dezvolt\ [i manageriaz\ un portofoliu de clien]i. Responsabilit\]i>  Asigur\ suport tehnic echipei de v=nz\ri pentru promovarea [i v=nzarea produselor<  Asigur\ suport tehnic ;n vederea realiz\rii tuturor materialelor de marketing (cataloage, bro[uri, fi[e tehnice etc.)<  Asigur\ suport tehnic clien]ilor<  :nfiin]are loturi demonstrative [i comerciale<  Organizare simpozioane [i evenimente ;n c=mp<  Organizare traininguri tehnice<  Monitorizeaz\ v=nz\rile produselor companiei, de la livrare pân\ la ;ncasare, pentru realizarea targetului propus<  Monitorizeaz\ pia]a [i produsele<  Responsabil cu stabilirea strategiei portofoliului de produse.

Cerin]ele postului>  Studii de specialitate [i competen]e tehnice ;n domeniul agricol<  Cuno[tin]e solide despre agricultura ecologic\<  Experien]\ de v=nz\ri<  Cuno[tin]e de limb\ englez\<  Bune abilit\]i de comunicare [i negociere<  Capacitatea de a planifica, de a se automotiva [i de a fi responsabil/\<  Cuno[tin]e operare PC (pachet Microsoft Office)<  Cuno[tin]e utilizare sistem CRM. Beneficii>  Pachet salarial atractiv<  Posibilit\]i de dezvoltare profesional\<  Mediu de lucru pl\cut<  Contract de munc\ pe perioad\ nedeterminat\.

To]i candida]ii care corespund cerin]elor de mai sus sunt invita]i s\ trimit\ CV la office@agrinvest.ro Vor fi contacta]i doar candida]ii care corespund profilului. Profitul Agricol 1/2022

LOCURI DE MUNC|

Agrii România caut\ Manager Tehnic CPP (Produse pentru Protec]ia Plantelor) Rolul managerului tehnic este de a asigura suportul tehnic echipei de v=nz\ri [i pentru promovarea produselor pentru protec]ia plantelor din portofoliul companiei AGRII Rom=nia, sub ;ndrumarea Directorului de dezvoltare.

Responsabilit\]ile managerului tehnic CPP> • Asigurarea suportului tehnic echipei de v=nz\ri pentru promovarea [i v=nzarea produselor de protec]ia plantelor< • Asigurarea suportului tehnic pentru preg\tirea materialelor de marketing< • Organizarea trainigurilor tehnice< • Prezentarea produselor pentru protec]ia plantelor ;n cadrul ;nt=lnirilor cu fermierii ;n c=mp sau sal\< • Planificarea [i coordonarea activit\]ilor de testare [i selectare a produselor pentru protec]ia plantelor de Directorul tehnic< • Planificarea, coordonarea [i monitorizarea loturilor demo de prezentare a produselor de protec]ia plantelor, avizate de c\tre Directorul tehnic.

Cerin]e> • Studii de specialitate ;n domeniul agricol< • Competen]e tehnice ;n domeniul produselor pentru protec]ia plantelor< • Comunicare [i organizare< • Orientare c\tre v=nz\ri< • Cuno[tin]e de limba englez\.

Trimite CV-ul la> cariere@agrii.ro 46

Profitul Agricol 1/2022

LOCURI DE MUNC| Kwizda Agro reprezintå o divizie a grupului austriac Kwizda, fiind un distribuitor global de produse de protec¡ie a plantelor, cu echipe extinse de vânzåri în Austria, Ungaria ¿i România. Standardele noastre înalte de calitate, portofoliul extins ¿i consultan¡a de specialitate ne recomandå drept un partener de încredere în sectorul de agribusiness la nivel interna¡ional.

Ne extindem echipa de consultan¡å tehnicå în divizia de protec¡ie a plantelor ¿i cåutåm un manager pe segmentul de culturi speciale, care så gestioneze portofoliul nostru de produse din toate cele trei ¡åri în care activåm: Austria, Ungaria, România. Pozi¡ia este deschiså la sediul nostru central din Viena ¿i se adreseazå speciali¿tilor cu experien¡å în agribusiness din toate cele trei ¡åri unde avem opera¡iuni comerciale.

MANAGER CULTURI SPECIALE: vi¡å-de-vie, pomi fructiferi, legume Austria, Ungaria, România Atribu¡iile tale:  Dezvoltarea, optimizarea ¿i (re)orientarea portofoliului de produse de protec¡ie a plantelor, fertilizan¡i, biostimulatori ¿i adjuvan¡i pentru culturile speciale (vi¡å-de-vie, pomi fructiferi, legume), atât pentru segmentul conven¡ional, cât ¿i pentru cel dedicat culturilor organice;  Observarea, analizarea ¿i documentarea tendin¡elor pe aceste pie¡e ¿i segmente, evaluarea poten¡ialului ¿i impactului acestuia asupra portofoliului de produse al Kwizda Agro din Austria, România ¿i Ungaria;  Påstrarea contactului cu reprezentan¡i din industrie, precum ¿i cu ultimele tendin¡e legate de dezvoltarea unor noi produse;  Pregåtirea ¿i conducerea negocierilor privind drepturile de distribu¡ie, precum ¿i încheierea acordurilor privind dezvoltarea, ac¡iunile de premarketing ¿i marketing cu furnizorii;  Definirea targeturilor privind dezvoltarea portofoliului de produse, precum ¿i identificarea poten¡ialului de pia¡å ¿i a parteneriatelor alåturi de product manageri la nivel local, în Austria, Ungaria ¿i România;  Sprijinirea managerilor de produs ¿i culturi în pozi¡ionarea produselor, oferirea de informa¡ii tehnice de la producåtori, precum ¿i centralizarea feedbackului de la echipele locale de vânzåri, în timpul ¿i dupå lansarea de noi produse;  Centralizarea, rezumarea ¿i interpretarea graficelor de vânzåri ¿i a stocurilor pentru întâlnirile cu producåtorii. Competen¡ele tale:  Cuno¿tin¡e solide sau studii relevante în ¿tiin¡e agronomice cu background comercial;  Minim 5 ani experien¡å în vânzåri sau consultan¡å la o companie care activeazå în agribusiness, în sectorul de produc¡ie sau distribu¡ie;  Expertizå în segmentele de vi¡å-de-vie, pomi fructiferi ¿i legume;  O cunoa¿tere temeinicå a limbilor englezå ¿i românå; cunoa¿terea limbii maghiare ar fi un plus;  Mentalitate ¿i abordare de business pragmaticå ¿i implicatå, de tipul ”hands on”;  Abilitatea de a gândi strategic, de a identifica oportunitå¡ile de business ¿i de a gåsi solu¡ii cu valoare adåugatå pentru companie;  Disponibilitatea de a aborda ¿i rezolva toate provocårile într-o manierå aplicatå ¿i constructivå;  Personalitate dinamicå, determinatå ¿i orientatå spre rezolvarea sarcinilor de lucru;  Aptitudini excep¡ionale de colaborare ¿i abilitatea de a lucra eficient cu reprezentan¡i afla¡i în diferite pozi¡ii;  Abilitå¡i excelente de negociere ¿i colaborare;  Disponibilitatea de a cålåtori 50% din timp;  Operarea la nivel profesional a pachetului MS Office.

Oferta noastrå:   

Pachet salarial atractiv, în func¡ie de calificarea ¿i experien¡a profesionalå; O pozi¡ie dinamicå ¿i atribu¡ii diverse într-o companie în continuå dezvoltare; Ma¿inå din partea companiei.

ºi se pare cå ar fi pozi¡ia potrivitå pentru tine? Dacå da, a¿teptåm CV-ul tåu (¿i, eventual, o scrisoare de motiva¡ie) la adresa de e-mail: karriere@kwizda.at Profitul Agricol 1/2022

Magazin

Fondul regal de vân\toare al unui fermier Ioan Cristolovean are fermå de vaci Bål¡atå Româneascå la Stupini, lângå Bra¿ov. Un fermier consacrat, care s-a impus pe pia¡å cu produse tradi¡ionale din lapte. Mai pu¡in cunoscutå este o altå activitate a fermierului: administreazå un mare fond de vânåtoare. ¿i nu oricare. “Cu cinci ani în urmå, am fost la o vânåtoare de cerbi la fondul regal de vânåtoare de la Såvâr¿in, jude¡ul Arad. Am våzut ce este acolo ¿i m-am minunat. Omul care a câ¿tigat licita¡ia pentru fondul de vânåtoare avea probleme financiare. L-am ajutat eu ¿i am intrat ca printr-un joc, m-am trezit ¿i cu fond de vânåtoare”, spune Ioan Cristolovean. Nu în¡elegeam cum de s-a legat de cap ¿i cu a¿a ceva, mai ales cå a venit ¿i pesta porcinå africanå, iar el este un om mereu ocupat. “E frumos, dar e foarte mult de lucru, e suprafa¡å mare, explicå Ioan Cristolovean. Avem necazuri cu braconierii. Fondul regal de vânåtoare de la Såvâr¿in are o suprafa¡å de 12.000 de hectare. Avem cerbi, cåpriori, mistre¡i, ur¿i... Nu am avut probleme deosebite cu pesta porcinå africanå. Anul trecut, nu am dat mâncare la animale tocmai ca så nu adunåm mistre¡ii la un loc. Am fåcut trei goane ¿i i-am împrå¿tiat, s-au dus în locuri unde nu a cålcat nici picior de om. Au supravie¡uit acolo scroafele cu purceii. Au murit de pestå vreo douå-trei luni, acum nu mai mor.” Speciali¿tii sus¡in cå to¡i mistre¡ii mor, fiindcå turmele intrå în contact. ANSVSA ne asigurå înså cå, “în conformitate cu prevederile europene, pesta porcinå africanå dispare dupå doi ani de la apari¡ie”. “Eu nu cred cå mor to¡i, cum sus¡in veterinarii, spune fermierul. Animalele migreazå. Cum så-i omori pe to¡i? 48

Împu¿ti 10 ¿i ceilal¡i fug. Le dåm autoriza¡ii paznicilor ¿i îi mai împu¿cå, îi mai sperie. Dacå distrug culturi, le dåm despågubiri proprietarilor. Se face comisie. Este primul an când plåtesc despågubiri vreo 5.000 de lei pentru douå hectare. În intravilan nu am voie så trag cu pu¿ca. Må leagå poli¡ia. Am tras o datå în sus ca så-i sperii ¿i cineva a ¿i sunat la 112.” Oricât ar fi de generoaså pådurea de la Såvâr¿in, mistre¡ii tot prin culturile fermierilor se îngra¿å. L-am întrebat de ce nu îngråe¿te, ca Ion ºiriac. “Cum så controlez cu gard electric 12.000 de hectare? Mistre¡ii rup gardul. DSV interzice så mai hrånim animalele, dar nici nu vrea så mai mistre¡ii prin culturi. Vin stråini la vânåtoare. Un fond se poate între¡ine din trofee, dar acest lucru e posibil doar în timp. Trebuie så controlåm braconajul. Spun unii cå ne îmbogå¡im. Bun, iei 10.000 de euro dupå un urs. Dar eu fac selec¡ia animalelor, exemplarele bolnave trebuie så le elimin. Cumpår mâncare ca så ¡in ur¿ii în pådure, departe de localitå¡i. Plåtesc doi paznici de vânåtoare, pun camere de filmat. Eu dau la fondul de vânåtoare 100 de tone de porumb pe an. Face¡i calculul ¿i vede¡i cât costå. Am doi angaja¡i, cu cår¡i de muncå, ma¿ini, motorinå, avem un inginer silvic cu jumåtate de normå. Plåtesc impozite pe salarii 5.000-6.000 de lei numai la stat. De unde så iau ace¿ti bani?” A¿a este. Un fond de vânåtoare are ¿i cheltuieli, nu aduce numai bucurii. 100 de tone de porumb pe an! Oare câ¡i dau atâta mâncare animalelor? Ce s-ar mai hârjoni ur¿ii cu mistre¡ii, lupii cu cåpriorii, vulpile cu iepurii, popândåii ¿i pâr¿ii...

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 1/2022

PAGINA DE HOBBY V=natul ;n bucate Argument „Templul nemuririi se deschide cu furculi¡a”, afirma Brillat-Savarin ¿i n-avem nici un motiv så-l contrazicem, atâta vreme cât el însu¿i ¿i-a asigurat locul în Panteonul Gastronomiei Universale inventând delicioasa savarinå. De bunå seamå cå pe acel tårâm al savorilor celeste se aflå ¿i mare¿alul Joffre, autor al pråjiturii omonime, ¿i Chateaubriand, viconte, scriitor ¿i sos totodatå, ¿i, poate, chiar ¿i politicianul nostru Marghiloman, inventatorul cafelei cu rom, care îi poartå numele (gåselni¡å, zicese, patentatå la vânåtoare de prepeli¡e, în lipså de apå). Desigur cå nu putem reduce meritele respectabililor domni numai la inova¡iile în arta culinarå, acestea reprezentând pentru dân¿ii un simplu „violon d’Ingres”. Cei mai mul¡i dintre înså obi¿nuiesc så se înfrupte din roadele unei pasiuni de mare fine¡e ¿i måiestrie, fårå a ¿ti prea multe despre genealogia sau faptele de vitejie ale celebrilor lor autori… Privitor la specificul demersului nostru, putem spune cå de la „Arta culinarå” a lui Apicius, de la ospe¡ele opulente ale generalului Lucius Licinius Lucullus, bucåtåria vânåtoreascå a câ¿tigat necontenit în rafinament, desåvâr¿ind ceea ce la începuturi nu pårea så fie decât o chestiune de me¿te¿ug: capturarea vânatului ¿i aprinderea focului. Dacå activitatea din urmå a e¿uat în banalitate, cea dintâi, în pofida sofisticatelor mijloace de råpunere a sålbåticiunilor, presupune o din ce în ce mai mare måiestrie. IEPURELE Despre popularul nostru iepure lumea spune cå e fricos. ªi putem så-l socotim astfel, de vreme ce, prinzând dumnealui bånuiala vreunei primejdii, o rupe la goanå, fårå så cântåreascå prea mult ¿i fårå så se sfiascå. Ru¿inos, putem zice, este a da bir cu fugi¡ii, înså, Profitul Agricol 1/2022

cel mai adesea, sånåtos. Poate cå aici stå secretul longevitå¡ii. Or, dacå omul, ca ståpân al regnurilor, a scornit el însu¿i o asemenea nåzbâtie paremiologicå lipsitå de demnitate, ce så ne mai miråm de bietul urecheat? Pune-te dumneata, cinstite cititorule, în pielea mult jinduitå a „temåtorului” iepure ¿i

abia atunci så începi a te grozåvi în chip de David fa¡å cu vreun Goliat vråjma¿ ce s-ar bucura så te råpunå. Adicå, neavând altceva la îndemânå decât arma defensivå a fugii, nu vei descoperi oare atunci, printr-o filosofie tipic omeneascå, virtu¡ile morale ¿i profund viteje¿ti ale alergatului? Nestatornicå este „hirea omeneascå”, ar fi spus cronicarul ¿i ar fi cåutat cu mai multå îngåduin¡å cåtre bravul iepure, ie¿it biruitor din focul luptei cu… dogoarea cuptorului de la cuhnie. Am cugetat la toate acestea våzându-l cum ¡ese în råspår råzoarele în fa¡a câinelui ame¡it de fente ¿i minciuni gimnastice de o incredibilå virtuozitate, pânå så poposeascå în rani¡å, cu urechile la vedere, pentru a preîntâmpina întrebåri stupide de genul: „A¡i prins ceva azi?”, ca ¿i cum, noi, vânåtorii, am zbughi-o pe urma sålbåticiunilor întâlnite în cale, uitând de pu¿ca atârnatå pe

umår… Dintotdeauna, dupå Anul Nou, am fåcut senza¡ie printre confra¡i, la prima ie¿ire sub cerul liber, cu deja proverbialii mei...

Cârnåciori din iepure Se trec prin ma¿ina de tocat cu sitå mare cantitå¡i egale de carne de iepure ¿i de porc foarte graså sau chiar de slåninå împånatå, astfel încât så rezulte

un amestec omogen. Se adaugå sare ¿i piper pisat, dupå gust, douå cåpå¡âni de usturoi zdrobit, cimbru ori, mai bine, cimbri¿or frecat între palme ¿i douå cåni de zeamå din fiertura carcasei de iepure, pentru relaxarea compozi¡iei. Se fråmântå amestecul ¿i se laså la zåcut, så se împrieteneascå coechipierii, umplându-se apoi ma¡ele, dupå care se în¿irå la vânt ¿i la ger aspru, spânzurate sub strea¿inå, în pod sau pe balcon. Zvântate, începând cu a doua zi, se laså la fum rece ¿i mocnit din rumegu¿ de fag. Apoi, se ascund în cåmarå ori pe balcon, încolåci¡i pe o bâtå zdravånå. Inutil înså: tot vor fi gåsi¡i dupå mirosul necru¡åtor, fåcând deliciul gurmanzilor, îndeob¿te rafina¡i deguståtori de vin ro¿u (sânge de iepure). Poftå bunå ¿i la mul¡i ani!

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 12 - 24.01.2022

Mihai Ba¿turea 12.01.1976, director de vânzåri Bejo România Vasile Pachi¡anu 13.01.1947, pre¿edinte Angus Ro Mioara Tråilå 17.01.1955, Eco Sun Sistems Ion Marchi¿ 18.01.1944, membru LAPAR, SC Asomar Teleorman Alexandru Alexandri 19.01.1947, fondator Alcedo Marcel Cucu 19.01.1948, membru LAPAR, SC Hogart SRL Viziru, jud. Bråila Mihai Miri¡escu 20.01.1966, director general Saaten-Union Petre Grigore 21.01.1953, membru LAPAR, SC Simongrig SRL Gala¡i

Un pe[te de 129.000 de euro Un ton de 211 kilograme a fost vândut cu 129.000 de euro la o licita¡ie de Anul Nou, la Tokyo, Japonia. Pe¿tele a fost cumpårat de un bucåtar cu o stea Michelin. Culmea este cå sumele vehiculate în pia¡a de pe¿te din Tokyo scad pentru al treilea an consecutiv. Licita¡ia de Anul Nou de la Tokyo este, dacå vre¡i echivalentul concertului de muzicå clasicå de la Viena, un eveniment pentru care lumea bunå din industria ospitalitå¡ii japoneze încearcå tot anul så ob¡inå o intrare. Participan¡ii la licita¡ie cheltuiesc mici averi pentru a cumpåra ton, pe¿te care este considerat aducåtor de noroc, dar ¿i fructe de mare rare. Câteva ore mai târziu, pe¿tele premiat a fost livrat la un restaurant condus de Onodera, în cartierul luxos Omotesando din Tokyo, pentru a fi

Laszlo Erdelyi 22.01.1982, manager Titan Machinery Oradea Remus Rådule¡ 23.01.1955 Ovidiu Mirea 23.01.1974, coordonator vânzåri utilaje second-hand Claas Gheorghe Ostroveanu 24.01.1944, director Profitul Agricol 50

ORIZONTAL: 1) Ne då peste nas cu plåcere – Un pic de ru¿ine; 2) Tavanul ultimei camere – Personal masculin; 3) Local la ¡arå – Aflat 9 10 sub urmårire penalå; 4) Lemn de ars – Parte a unui lan¡; 5) Con¡inutul unei mape! – Articole de confec¡ie; 6) Aflat în scådere de formå – Dupå el... e un cåscat; 7) Transmis în direct; 8) Alåturi... la cort – Urma¿ de vi¡å; 9) Då indica¡ii de valoare – Prezentat în sec¡iune; 10) Pierdere de sine.

CAREUL AGRICOL

Rainer-Andreas Salmen 21.01.1985, director comercial Claas Adrian Pintea 22.01.1974, director general APIA

tran¿at public. “Am participat la licita¡ie în speran¡a de a ob¡ine cel mai scump ton, considerat aducåtor de noroc, ¿i de a-l servi clien¡ilor no¿tri pentru a-¿i înveseli pu¡in Anul Nou, chiar dacå lumea noastrå råmâne marcatå de pandemie”, a declarat pentru AFP bucåtarul Akifumi Sakagami. Cel mai scump ton va fi servit clien¡ilor din Japonia, dar ¿i celor care trec pragul restaurantelor companiei de peste ocean, inclusiv în Hawaii, New York ¿i Los Angeles, a adåugat el.

de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 48/2021 ORIZONTAL: AREAL - BRAN; VORBITOARE; ASA - NAISTI; L - TREI - TAS; ACEA - ALERT; NE - FATAL - O; SATIRIC - CV; ARENA - OBOI; TRATAMENT; CANTAREATA.

VERTICAL: 1) Ac¡iune de stingere a focului – Pele... în cuplaj! 2) Câ¿tigul din pagubå; 3) Puse pe butuci – Limitå de vârstå; 4) În plinå câmpie! – I-au trecut apele; 5) Cânta pe vremuri la Atena – Întors din Nisa! 6) Mereu vertical – Dragoste de mamå; 7) Exprimatå într-o plângere – Un pic de aten¡ie! 8) Luat cu vorba; 9) Dulcea¡å de trandafiri – Termen de revenire; 10) Garan¡ie a diversitå¡ii. Profitul Agricol 1/2022

Profitul Agricol nr. 1 din 2022

Articles inside

Cre¿terea suprafe¡ei eligibile la 3 hectare

PNS-ul Germaniei: ecoscheme tehnic avansate

Pre¿edin¡ia francezå a Europei