Profitul Agricol nr. 21 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 21 din 1 iunie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 21/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

E bunå la ceva ¿i risipa alimentarå

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Politicianul, când nu are subiect, o då în risipa alimentarå. ªi ne ceartå sfåtos cum så facem ba så cumpåråm mai pu¡in, ori ne amenin¡å cu amenzi dacå aruncåm cumva prea mult. Dacå interven¡iile astea anti-risipå ar veni din partea unora de la USR (sau chiar PSD, adicå partide care ar trebui så fie mai atente la problemele sociale), ar mai fi ceva de în¡eles. ¥nså mesajul a fost preluat ¿i de PNL. ªi nu cu o declara¡ie, douå, cum are ¿i ministrul Chesnoiu obiceiul så se bage în fa¡a camerelor. Cå nu a¡i uitat cum ne povestea cå el månâncå înainte så facå cumpåråturi, ca så nu cumpere mult... Nu, cei de la PNL pluseazå, ca la poker, cu o lege întreagå. Serios, un deputat PNL, Florin Alexandru Alexe, a depus o lege privind diminuarea risipei. Emo¡ionat cå a citit cum ¡ara noastrå aruncå anual 5 milioane de tone de ali mente, îmbracå cåma¿a luptei împotriva risipei alimentare ¿i amenin¡å cu interven¡ii împotriva acestui obicei nociv, zice el. Cu o logicå de gâgå, deputatul conchide: aruncând mâncare la gunoi, românul î¿i irose¿te veniturile. Råspunsul logic îi vine cursiv: dacå nu ar cumpåra atâta mâncare, nu ar mai arunca. Oare nu vede cå partidul i-a luat-o înainte ¿i då serios la temelia puterii de cumpårare? Dar, în timp ce agitå lozincile anti-risipå, s-o fi întrebat cineva dacå procesatorii români pot face fa¡å unei pråbu¿iri a cererii? Dacå de mâine oamenii nu ar mai cumpåra douå milioane de kilograme de alimente pe an (adicå pâine, lapte, ouå, brânzå, ro¿ii, cartofi etc.), câte alimentare falite am avea? Pentru agricultori ¿i procesatori, risipa altora este un lucru bun.

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 21/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Etapele de analizå ale Planurilor Na¡ionale Strategice Statul va prelua fabrica de zahår de la Ludu¿ Rusia ar vrea så exporte 50 milioane tone de cereale

Perspective diferite asupra Pactului Verde

Solu¡ii pentru ziua de mâine

Actualizarea pre¡urilor în proiectele cu fonduri europene

Critica PNS-ului francez

Ziua Grâului Bårågan, edi¡ia a doua

ANSVSA vinde visul cu exportul de porci

Drama unui mare crescåtor

“Americanul” din Cerghizel ¿i-a pierdut curajul

Dacå sunte¡i calamita¡i, anun¡a¡i!

Guvernul german vrea biodiversitate

Primele culturi editate genetic în Anglia

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Bayer Agro Arena 2022

Omenirea a pariat pe rapi¡å

Cultura de grâu trebuie optimizatå pentru o produc¡ie de 6-7 t/ha

O crizå a florii-soarelui?

Via]a companiilor

CIECH Agro aduce noua tehnologie BGT în România

BASF începe înscrierile pentru concursul de solu¡ii inovatoare

Semin¡ele ¿i hibrizii viitorului, la FarmConect Slobozia 20

Granturi pentru liceele agricole

Madeline-Dalila Alexander intrå în Consiliul de Administra¡ie al Agricover Vantage fuzioneazå cu divizia software Yara din România ¿i Bulgaria

În câmp cu ministrul Adrian Chesnoiu

Ma[ini & utilaje 30

Cre[terea animalelor

Claas: 25 de ani dedica¡i protec¡iei solului

Amazone - de la cal la tractorul autonom

BKT: Stilul de condus afecteazå anvelopele

Opinii

Parlamentul European reac¡ioneazå ...

Hobby

Culturi vegetale Timi¿: starea câmpului

Un PNRR aplecat spre agriculturå

Iacob Boca: Pre¡ul motorinei distruge zootehnia

Beca¡ina în bucate Un automat de milkshake salveazå o fermå englezå

49 50

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Statul va prelua fabrica de zah\r de la Ludu[ Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a avut o nouå întâlnire cu managementul companiei Tereos România. De data aceasta, pentru a prezenta echipa de negociere constituitå la nivelul ministerului ¿i pentru a stabili calendarul privind preluarea fabricii de zahår de la Ludu¿, jud. Mure¿. Urmåtorul pas este inventarierea bunurilor, a activelor ¿i se va face un audit. Despre pre¡ul fabricii, nu s-a comunicat nimic.

tivitatea în fabricå, mai ales în contextul interna¡ional al pie¡ei zahårului”. Echipa de negociere formatå de minister va transmite o adreså cåtre

managementul Tereos România, prin care va solicita documente juridice ¿i financiare, precum ¿i alte aspecte legate de func¡ionalitatea fabricii de la Ludu¿, cu scopul de a face pa¿i concre¡i în acest demers. La începutul såptåmânii viitoare, echipa se va deplasa la Ludu¿ pentru a evalua la fa¡a locului situa¡ia existentå, urmând ca dupå aceastå etapå så fie implica¡i în acest proces speciali¿ti ¿i exper¡i ai altor institu¡ii ale statului, astfel încât preluarea fabricii de zahår så fie realizatå în cele mai bune condi¡ii. Ambele pår¡i au agreat un calendar al preluårii investi¡iei.

“Cumpåråm fabrica pentru a produce zahår, în parteneriat cu fermierii”, spune Chesnoiu. “Ne dorim så reluåm cât mai repede ciclul de produc¡ie ¿i ac-

Etapele de analiz\ ale Planurilor Na]ionale Strategice Såptåmâna trecutå am prezentat principalele observa¡ii ale Comisiei Europene vizavi de Planul Na¡ional Strategic al României. La 49 de pagini de critici, era firesc så existe ¿i o reac¡ie recul a Bucure¿tiului. Oficial, MADR ne anun¡å cå a demarat deja, încå de la finalul såptåmânii trecute, discu¡ii cu Grupurile de Lucru de la nivelul ministerului ¿i al institu¡iilor din subordine, pentru a råspunde punctual la elementele-cheie identificate de Comisia EuroProfitul Agricol 21/2022

peanå în ce prive¿te Planul Na¡ional Strategic. Termenul este de trei såptåmâni de la primirea observa¡iilor pentru prezentarea punctului de vedere asupra unor elemente-cheie, precum ¿i pentru începerea unei proceduri standard împreunå cu serviciile Comisiei pentru clarificarea ¿i armonizarea tuturor aspectelor semnalate.

Arin DORNEANU 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Hibrizii de porumb Corteva pentru siloz Pe 27 mai, Corteva Agriscience a organizat o întâlnire cu fermierii la Bucure¿ti. Au venit peste 100 de fermieri din toatå ¡ara. Cu acest prilej, speciali¿tii de la Corteva au prezentat hibrizii folosi¡i pentru însilozare cu rezultate deosebite. Au pus un accent deosebit pe calitå¡ile unui siloz eficient: palatabilitate, digestibilitate, omogenitate. Au råspuns la toate întrebårile privind recoltarea porumbului pentru siloz ¿i utilizarea inoculan¡ilor potrivi¡i pentru conservarea idealå a furajului. Vom reveni cu detalii. Egiptul vrea så construiascå 60 de silozuri de cereale Autoritå¡ile egiptene au anun¡at cå vor construi 60 de silozuri noi, fiecare cu o capacitate de stocare de zece mii de tone de cereale. În plus, mai multe silozuri existente vor fi mårite, pentru a avea o capacitate de 90.000 de tone, fa¡å de 30.000 de tone în prezent. Conform datelor oficiale, statul african dispune acum de 44 de silozuri, care pot depozita în total 2,7 milioane de tone de cereale. Noile silozuri vor fi construite în apropierea zonelor unde se cultivå cereale, pentru a reduce costurile de transport. Marea Britanie ¿i cerealele din Ucraina Marea Britanie discutå cu Ucraina cum ar putea ajuta la transportarea cerealelor în afara ¡årii, transmite Reuters. Pentru aceasta, ministrul britanic al Transporturilor s-a întâlnit såptåmâna trecutå cu ministrul Infrastructurii din Ucraina. “Discutåm detaliile, pe care nu le pot da publicitå¡ii, analizåm modul în care infrastructura poate asigura expor tarea cerealelor”, a declarat oficialul britanic. Înainte de invazia Rusiei, Ucraina vindea lunar pânå la 6 milioane tone de cereale. Acum, cu pre¡urile materiei prime agricole dublate, cerealele ucrainene sunt tentante pentru to¡i marii cumpåråtori care au bani. 8

Dac\ sunte]i calamita]i, anun]a]i! Culturile semånate în toamna lui 2021 sunt afectate în diferite grade de secetå cruntå pe o suprafa¡å foarte mare a ¡årii, spun reprezentan¡ii Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Din cauza lipsei de precipita¡ii, culturile de toamnå au îmbåtrânit prematur ¿i au ajuns la maturitate mult mai devreme sau chiar s-au uscat în unele zone. Sunt foarte multe zone unde recoltarea culturilor nu va fi rentabilå, prin urmare vor fi introduse pe tarlale animale pentru påscut sau plantele vor fi tocate pentru zootehnie sau încorporare în sol. Alian¡a lanseazå un apel cåtre to¡i fermierii så î¿i analizeze culturile înfiin¡ate în toamnå ¿i, dacå sunt calamitate într-o propor¡ie mai mare de 30%, så completeze ¿i så depunå la Primårie

în¿tiin¡area de daune. Autoritå¡ile condi¡ioneazå constituirea comisiilor de numårul de cereri înregistrate ¿i de aceea sunt necesare solicitårile din teren. Procesele-verbale sunt importante ¿i pentru a informa APIA ¿i ANAF pentru înregistrarea drept cheltuieli eligibile în contabilitate ¿i TVA deductibil, cât ¿i pentru acordarea unor despågubiri în func¡ie de cât de gravå ¿i de mare va fi amplitudinea la nivel na¡ional.

Rusia ar vrea s\ exporte 50 milioane tone de cereale Rusia a anun¡at cå are ca obiectiv exportarea a 50 milioane tone de cereale în urmåtorul sezon, transmite Agerpres. Exporturile ruse¿ti de cereale sunt în prezent blocate de sanc¡iunile care vizeazå lan¡ul de aprovizionare ¿i sectorul financiar. “În acest sezon (2021-2022) am exportat 35 milioane tone de cereale, inclusiv 28,5 milioane tone de grâu, ¿i pânå la finalul anului agricol (30 iunie) avem ca obiectiv exportarea a 37 milioane tone de cereale”, a anun¡at ministrul Agriculturii de la Moscova. “¥n viitorul sezon (începând cu 1 iulie 2022), estimåm poten¡ialul nostru de export la 50 milioane tone”. Autoritå¡ile de la Moscova previzioneazå cå recolta din 2022 se va situa la 130 milioane tone, comparativ

cu 121,4 milioane tone anul trecut. Rusia ¿i Ucraina erau responsabile pentru aproape o treime din livrårile globale de grâu, iar lipsa exporturilor din Ucraina contribuie la cre¿terea crizei alimentare pe plan mondial. ªi guvernul de la Kiev vrea så vândå måcar douå milioane de tone de cereale pe lunå, înså se love¿te de numeroase obstacole logistice, precum lipsa de vagoane de cale feratå, combustibili ¿i camioane. În acest moment, Ucraina are un surplus de cel pu¡in 20 milioane de tone de cereale în silozuri ¿i alte 40 de milioane de tone ar putea fi disponibile odatå cu viitoarea recoltå din varå.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 21/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Mexicul eliminå taxele de import pentru carne Guvernul mexican a suspendat pânå la sfâr¿itul anului taxele vamale pentru importul de carne de vitå, porc ¿i de pui. Måsura nu se aplicå produselor din carne procesatå ¿i specialitå¡ilor din carne. Producåtorii din SUA ¿i Canada sunt deja scuti¡i de taxe, ca parte a Acordului Nord-American de Liber Schimb, în timp ce Brazilia nu are dreptul så exporte în Mexic, a¿a cå principalul beneficiar este Uniunea Europeanå. Un fost ministru japonez a fost condamnat pentru corup¡ie Fostul ministru japonez al Agriculturii, Takamori Yoshikawa, a fost condamnat la doi ani ¿i ¿ase luni de închisoare cu suspendare pentru corup¡ie ¿i va trebui så plåteascå o amendå de cinci milioane de yeni, egalå cu mita primitå. În schimbul banilor, Yoshikawa s-a opus adoptårii unor standarde mai dure de protec¡ie a animalelor, propuse de Organiza¡ia Veterinarå Mondialå.

¥ngrå¿åminte contra sanc¡iuni Într-o convorbire telefonicå cu liderii Fran¡ei ¿i Germaniei, Vladimir Putin s-a declarat dispus så negocieze deblocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagrå, pentru a permite reluarea exporturilor de cereale. Putin le-a spus lui Emmanuel Macron ¿i Olaf Scholz cå Rusia este gata så creascå exporturile de alimente ¿i îngrå¿åminte, cu condi¡ia ridicårii sanc¡iunilor economice impuse de comunitatea interna¡ionalå. Un canal navigabil cåtre porturile ucrainene Guvernul de la Ankara a anun¡at cå negociazå cu Rusia ¿i Ucraina deschiderea unui coridor navigabil, care så fie deminat ¿i protejat de flota turcå. Alte solu¡ii, våzute ca mai riscante din punct de vedere interna¡ional, prevåd trimiterea de nave de råzboi britanice sau NATO pentru a escorta transporturile comerciale din Ucraina. 10

Primele culturi editate genetic în Anglia Compania Rothamsted Research a plantat primele culturi editate genetic de Camelina sativa, o plantå oleaginoaså, imediat dupå ce Parlamentul de la Londra a aprobat o lege care simplificå procesul de aprobare. Dacå înainte de adoptarea legii ob¡inerea autoriza¡iilor ar fi durat câteva luni, acum ele au fost emise în mai pu¡in de zece minute. “Noile regulamente au simplificat foarte mult cultivarea plantelor editate genetic în scopuri de testare ¿i suntem foarte ferici¡i så profitåm imediat de acest lucru”, spune profesorul Johnathan Napier de la Rothamsted Research.

Culturile sunt înså permise momentan doar pe teritoriul Angliei, din cauza opozi¡iei guvernelor regionale din Sco¡ia ¿i ºara Galilor. Ministrul englez al Mediului, George Eustice, le-a trimis o scrisoare politicienilor sco¡ieni ¿i galezi, prin care încearcå så-i convingå de avantajele noilor tehnologii. Editarea geneticå este sus¡inutå de organiza¡iile fermierilor din Sco¡ia, dar guvernul regional se opune în continuare, pentru cå vrea så respecte reglementårile din Uniunea Europeanå.

Drago[ B|LDESCU

Guvernul german vrea biodiversitate La o lunå dupå declan¿area invaziei ruse în Ucraina, Uniunea Europeanå a decis så le permitå fermierilor så cultive terenurile rezervate pentru cre¿terea biodiversitå¡ii, în scopul de a stimula produc¡ia de alimente. Guvernul german, în care portofoliul agriculturii este controlat de Partidul Verde, a decis înså så permitå folosirea acestor terenuri doar în scop furajer, iar utilizarea îngrå¿åmintelor este în continuare interziså. “Beneficiile economice ob¡inute prin cultivarea acestor terenuri nu compenseazå distrugerea ecologicå provocatå”, explicå Silvia Bender, secretar de stat în Ministerul Agriculturii de la Berlin. Ea a explicat cå recolta de pe cele 17.0000 de hectare rezervate ar cre¿te produc¡ia de cereale cu 600.000 de

tone, echivalentul a mai pu¡in de 1% din recolta anualå a Ucrainei. Lucas Schwienhorst, un fermier care exploateazå o fermå organicå de 450 de hectare din regiunea Spreewald, spune cå oricum terenurile necultivate sunt cele care au cea mai slabå calitate a solului. Nu to¡i fermierii sunt înså de acord cu politica noului guvern german, care încearcå så sus¡inå agricultura organicå ¿i så reducå produc¡ia de carne, sub influen¡a Partidului Verde. Stefan Bernickel, care de¡ine o fermå de 300 de hectare în statul Brandenburg, crede cå derogarea ar fi fost foarte utilå, dar ar fi fost oricum prea târziu pentru ca terenurile rezervate så fie cultivate în acest an.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 21/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Perspective diferite asupra Pactului Verde Achim Irimescu a fost ministrul Agriculturii în cabinetul condus de Dacian Ciolo¿. Amândoi erau våzu¡i mai degrabå ca tehnocra¡i. Ulterior, Ciolo¿ s-a implicat puternic în politicå, Irimescu a råmas un tehnocrat, ministru plenipoten¡iar la Reprezentan¡a Permanentå a României pe lângå Uniunea Europeanå, servindu-¿i ¡ara sub mai multe guverne. În prezent, cei doi exprimå opinii complet divergente despre înverzirea agriculturii europene.

privat, cu exper¡i ai Comisiei responsabili de elaborarea strategiilor Pactului Verde, cårora le-a pus urmåtoarea problemå: “În anii 80, 70% din bugetul PAC era pentru Agriculturå. Actualmente e doar 31-32%. La ultima reformå am avut o scådere de 15% pe dezvoltare ruralå ¿i 5% pe plå¡i directe. Iar Comisia spune upå ce a dat impresia cå så facem mai mult. Mai mult, cu mai råzboiul din Ucraina l-a fåcut så pu¡in! Dumneavoastrå a¡i putea lucra se råzgândeascå în privin¡a ca- mai mult, pe bani mai pu¡ini?”. Råspunlendarului de aplicare a strategiilor sul, sincer, a fost “NU!”. Pactului Verde (Farm to Fork ¿i Biodiver“Numårul fermierilor se reduce de la sity), Dacian Ciolo¿ s-a întors în ultimele an la an. În Elve¡ia ¿i Fran¡a s-a ajuns zile la vechea retoricå ecologistå. chiar la sute de sinucideri anual în rânFårå a se referi anume la Ciolo¿, A- dul fermierilor care nu fac fa¡å cerin¡elor chim Irimescu afirmå cå acesta este re- de investi¡ii în tehnologii care så reducå zultatul opozi¡iei vehemente a vicepre- impactul de mediu”, insistå oficialul ¿edintelui Comisiei Europene, Frank român. Timmermans, la solicitårile statelor membre de amânare a calendarului de acian Ciolo¿, membru în aplicare a Pactului Verde. Timmermans Comisia pentru Agriculturå a fåcut så se încline balan¡a, iar Renew din Parlamentul European, a s-a întors lângå Verzi ¿i Sociali¿ti. preluat complet argumentele lui Tim“Este cert cå se merge într-o anu- mermans: “Nu ne putem permite så mitå direc¡ie ¿i nu mai este loc de întors. continuåm så producem în acela¿i mod O bunå parte din Parlamentul European în care am fåcut-o pânå acum ¿i mai nu mai este de partea fermierilor. Pro- ales så avem o agriculturå bazatå în punerea PPE (popularii europeni) de mare parte pe importuri de gaze ¿i de ree¿alonare a termenelor de aplicare a îngrå¿åminte. E important så ne asigstrategiilor Pactului Verde nici nu a mai uråm inputurile pentru agriculturå fårå ajuns så fie supuså la vot în plen”, spu- så mai depindem de al¡ii, mai ales de ne Irimescu. zone riscante pentru UE. De aceea, treIrimescu dezvåluie cå a discutat, în buie så investim în cercetare ¿i inovare,

Profitul Agricol 21/2022

så promovåm o agriculturå mai sustenabilå, mai prietenoaså cu mediul ¿i så gåsim resurse noi, care så dea mai multå autonomie agriculturii europene. Råzboiul din Ucraina reflectå probleme la care nu ne-am gândit suficient”. Fostul lider Renew e mul¡umit de måsurile din noua Politicå Agricolå Comunå, respectiv eco-scheme, måsurile de agro-mediu ¿i bunåstarea animalelor, care, în opinia sa, stimuleazå financiar fermierii så respecte strategiile de înverzire. Ciolo¿ sugereazå ca surså suplimentarå de finan¡are a ecologizårii agriculturii “crearea de pie¡e de carbon, pentru a încuraja ¿i ajuta fermierii så investeascå în solu¡ii de sechestrare a carbonului”. Înså Irimescu oferå un exemplu relevant privind fragilitatea acestei måsuri: “Se promoveazå agricultura care reduce emisiile de carbon ¿i sechestreazå în sol carbonul. ªi se vede o solu¡ie în câ¿tigurile pentru fermieri din certificate verzi. Dar sistemul nu este func¡ional. Comisia a promis un studiu de impact pânå în varå. Mai mult, un fermier german a reclamat cå a aplicat cinci ani principiile carbon farming, a func¡ionat totul perfect patru ani, dar în anul cinci ploaia a spålat carbonul din sol, iar el ¿i-a pierdut subven¡ia”.

Robert VERESS 11

EVENIMENTELE S|PT|M+NII India limiteazå exporturile de zahår India, cel mai mare producåtor de zahår din lume, a anun¡at limitarea exporturilor, la scurt timp dupå ce a restric¡ionat ¿i exporturile de cereale. Exportul de zahår a fost plafonat la 10 milioane de tone, pentru a asigura aprovizionarea pie¡ei locale.

Actualizarea pre]urilor în proiectele cu fonduri europene

Primul focar de pestå din Coreea de Sud în acest an Ministerul coreean al Agriculturii a confirmat descoperirea primului focar de pestå porcinå din acest an, la o fermå cu 1.500 de animale din nord-estul ¡årii. La fel ca în trecut, guvernul de la Seul a impus imediat måsuri extrem de dure pentru a împiedica extinderea epidemiei ¿i a interzis pentru câteva zile transportul porcilor ¿i al cårnii de porc în toatå ¡ara. Ultimul focar de pestå din Coreea de Sud a fost identificat cu ¿apte luni în urmå.

România a solicitat Comisiei Europene så adopte de urgen¡å decizia care så permitå majorarea costurilor proiectelor ¿i compensarea cheltuielilor suplimentare pentru beneficiarii PNDR, astfel încât så se asigure finalizarea investi¡iilor deja începute. Propunerea a fost fåcutå de cåtre ministrul Adrian Chesnoiu în cadrul Consiliului AgriFish desfå¿urat såptåmâna trecutå la Bruxelles. Solicitarea s-a bucurat de sus¡inerea a 12 state membre, iar pre¿edintele Consiliului ¿i Comisia Europeanå au apreciat ini¡iativa ca fiind una extrem de utilå. În perioada urmåtoare, Comisia Europeanå va identifica cele mai potri-

Un judecåtor texan a fost arestat pentru furt de vite Un judecåtor din statul american Texas a fost arestat pentru implicarea într-o re¡ea care se ocupa cu furtul de vite. Împreunå cu al¡i trei aresta¡i, judecåtorul Skeet Jones, în vârstå de 71 de ani, este acuzat cå fura vite libere de pe câmp, pe care ulterior le vindea abatoarelor din zonå. Conform legilor din Texas, judecåtorul riscå o condamnare de pânå la 30 de ani de închisoare. Pentru cå dosarul nu a fost finalizat, procurorii americani sunt zgârci¡i cu detalii despre acest caz desprins parcå dintr-un western. Lactalis se extinde în Australia Gigantul Lactalis a anun¡at cå va cumpåra producåtorul australian de iaurt Jalna, fårå a publica detaliile financiare ale tranzac¡iei. Conform acordului, francezii vor prelua toate activele Jalna, inclusiv o fermå de lapte din statul Victoria ¿i o fabricå din ora¿ul Melbourne. Grupul francez a anun¡at cå vrea în acest fel så-¿i consolideze pozi¡ia pe pia¡a australianå, dar ¿i portofoliul de produse pe bazå de iaurt. 12

vite solu¡ii pentru derularea ¿i implementarea în bune condi¡ii a proiectelor demarate. Mul¡i dintre beneficiarii måsurilor de sprijin se aflå în incapacitate de a continua realizarea proiectelor aflate în derulare, întrucât bugetele aprobate la nivelul anilor 2014-2020 nu mai pot acoperi cheltuielile suplimentare apårute pe parcurs. În acest context, existå riscul renun¡årii la executarea lucrårilor ¿i nefinalizarea sau rezilierea proiectelor, ceea ce va conduce la neîndeplinirea obiectivelor propuse, corelat cu riscurile legate de dezangajarea fondurilor europene, fapt ce afecteazå implementarea Programului ¿i mai ales dezvoltarea zonelor rurale.

Solu]ii pentru ziua de mâine Printre alte subiecte aflate pe agenda discu¡iilor Consiliului AgriFish s-a regåsit protec¡ia solului în Uniunea Europeanå (UE) ¿i poten¡ialul såu de a contribui la atingerea obiectivelor Pactului Ecologic European. Adrian Chesnoiu a subliniat necesitatea îmbunåtå¡irii calitå¡ii solului împreunå cu asigurarea reducerii costurilor totale de produc¡ie ¿i a diminuårii progresive a substan¡elor chimice utilizate în agriculturå. În acest sens, România a propus acordarea de subven¡ii de cåtre UE din fondurile alocate Statelor Membre pentru achizi¡ia de utilaje ¿i echipamente pentru ob¡inerea ¿i utilizarea biomasei

din resturi vegetale, pentru a evita posibilele arderi ale miri¿tilor. Totodatå, utilizarea îngrå¿åmintelor organice va contribui la atenuarea problemelor actuale asociate cu îngrå¿åmintele chimice de sintezå. Oficialul MADR a atras aten¡ia asupra nevoii de a sus¡ine financiar achizi¡ia de tehnologii cu impact redus asupra structurii solului, precum ¿i a încurajårii utilizårii tehnologiilor care permit sechestrarea carbonului ¿i a azotului în sol. Un rol important îl poate avea cercetarea, prin crearea de soiuri de plante rezistente la deficitul de apå, la boli ¿i dåunåtori.

Profitul Agricol 21/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Critica PNS-ului francez

Cristina CIONGA director Afaceri Europene, APPR

forturile statelor membre de a trece proba Planului Na¡ional Strategic suscitå un ridicat interes atât în preså, cât ¿i în dezbaterile grupurilor de lucru de la Copa-Cogeca. În acest numår vå povestim experien¡a Fran¡ei, care a reconciliat ecologismul cu aspira¡ia de a-¿i conserva pozi¡ia de cea mai importantå putere agricolå a UE.

omisia Europeanå repro¿eazå PNS-ului francez lipsa indicatorilor de rezultat ¿i un nivel prea scåzut în privin¡a ambi¡iei de mediu ¿i climå. Se solicitå îmbunåtå¡irea planului transmis Bruxelles-ului în douåzeci de domenii. Este vorba de elementele de arhitecturå verde ¿i, specific, convergen¡a cu obiectivele Green Deal. Comisia remarcå lipsa ¡intelor mai elevate în limitarea emisiilor de gaze cu efect de serå, mai ales în zootehnie. În plus, Fran¡a este criticatå pentru cå nu a 14

luat nicio måsurå semnificativå fa¡å de perioada curentå pentru a îmbunåtå¡i bunåstarea animalelor. Sunt obiec¡ii ¿i la propunerile legate de GAEC 6 (acoperirea minimå a solului pentru a fi protejat în perioadele cele mai sensibile), GAEC 7 (rota¡ia culturilor la nivelul parcelei de teren arabil), GAEC 8 (suprafa¡a dedicatå elementelor neproductive) ¿i eco-schemele.

Acestea plånuiesc så recompenseze fermierii pentru diversificarea culturilor pe suprafe¡ele arabile, pe care trebuie så existe o propor¡ie de paji¿ti permanente/culturi perene. Fran¡a este sfåtuitå så “diferen¡ieze nivelurile de remunerare” ¿i så propunå un al treilea nivel de platå, pentru a recompensa fermierii pentru adoptarea celor mai virtuoase practici.

În

mbi¡ia Fran¡ei de a înjumåtå¡i cantitatea de pesticide chimice pânå în 2025, men¡ionatå în planul Ecophyto II, este låudatå de Bruxelles. Pentru compara¡ie, strategia Farm to Fork propune reducerea cu 50% pânå în 2030. Totu¿i, Comisia sugereazå måsuri mai clare prin care så se ajungå la acest rezultat. Tinerilor fermieri, Fran¡a le propune un ajutor forfetar, dar Comisia aratå cå regulamentul nu permite aceasta. În Pilonul II al PAC, dedicat dezvoltårii rurale, Fran¡a a prevåzut cel mai scåzut buget pentru mediu ¿i climå dintre cele 19 toate statele membre care ¿iau prezentat PNS-ul pânå la finalul lui 2021. Måsura privind iriga¡iile este gestionatå diferit la nivel regional ¿i vizeazå proiecte combinate pentru economisirea apei ¿i cre¿terea suprafe¡ei irigate. ºara este invitatå så-¿i sporeascå investi¡iile în “reducerea efectivå a consumului de apå în agriculturå”.

privin¡a rota¡iei, Fran¡a a propus, strict pentru suprafe¡ele pe care se face multiplicare de såmân¡å, o exceptare de la obliga¡iile prescrise în GAEC 7 ¿i care este echivalentå cu rota¡ia. Aceasta a fost practicatå ¿i în precedenta perioadå de programare ¿i constå în aplicarea unei scheme de echivalare care se bazeazå pe asigurarea diversificårii culturilor la nivelul fermei, acoperirea solului în timpul iernii ¿i certificarea privind respectarea acestor condi¡ii de agriculturå sustenabilå ¿i verificarea calitå¡ii solului. Certificatul este emis de o entitate independentå care îndepline¿te cerin¡ele standardelor europene. Fermele incluse sunt verificate sistematic (în teren) în primul an, urmând ca mai apoi så fie supuse unei auditåri în ceea ce prive¿te documenta¡ia. Fa¡å de aceastå propunere, Bruxelles-ul dore¿te justificåri adi¡ionale, cu punctarea, în special, a condi¡iilor agroclimatice ¿i a diversitå¡ii metodelor agricole a¿a cum sunt descrise în regulamentele europene, astfel încât acest subiect så fie tratat corespunzåtor.

co-schemele propuse de Fran¡a nu aduc, conform evaluårii Comisiei, beneficii semnficative fa¡å de practicile obligatorii prevåzute de condi¡ionalitate.

în cele din urmå, Fran¡a pare în pericol de a rata încå una dintre ¡intele strategiei Farm to Fork: tranzi¡ia digitalå, deoarece, spune Comisia, PNS-ul såu are prea pu¡ine ac¡iuni care så accelereze procesul ¿i nu oferå mijloacele pentru atingerea obiectivului european de conectivitate pentru to¡i fermierii. Profitul Agricol 21/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 27 mai 2022, a fost de 447 dolari/tonå (2.011 lei). A închis cu acela¿i pre¡ cu care au început licita¡iile în 23 mai.

Grâu România FOB Constan¡a 415 euro/t (- 10) 2.033 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 23 - 27.05.2022, pre¡ cu livrare în iunie 2022. ¥n såptåmâna 23 - 27 mai 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iunie Iulie Sept

23.05 427 435 433

24.05 433 437 434

25.05 26.05 27.05 435 437 420 439 441 423 435 437 425 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Iunie Iulie Sept

23.05 467 469 471

24.05 469 471 473

25.05 471 473 475

26.05 473 475 477

27.05 451 453 451

Porumb România FOB Constan¡a 397 euro/t (-10) 1.945 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 23 - 27.05.2022, pre¡ cu livrare în iunie 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 27 mai 2022, a fost de Cota¡ii - Bursa din Chicago Iunie Iulie Sept

23.05 307 311 295

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 23.05 Bordeaux 347 Pallice 347 Rhin FOB 369 Bordeaux FOB 357 Pontivy 359

$/t

24.05 25.05 26.05 27.05 311 315 317 301 312 313 317 313 297 301 303 301 euro/t

24.05 25.05 26.05 27.05 351 353 355 341 351 353 355 341 371 373 377 331 359 361 363 347 363 365 367 363

Principalele destina¡ii ale exportului: Thailanda 77.770 tone, Nigeria 77.170 tone, Mexic 53.770 tone, Taiwan 47.770 tone ¿i Venezuela 37.770 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 443 dolari/tonå (1.993 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a 23.05 Rouen 413 Dunquerque 413 Pallice 415 Creil FOB 407 Moselle FOB 411 Rouen FOB 443

24.05 25.05 415 417 415 417 417 419 411 413 413 415 445 447

Iunie Iulie Sept

24.05 447 449 439

25.05 449 451 443

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 401 euro/tonå (1.965 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 441 euro/tonå (2.161 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iunie 2022 este de 411 euro/t (2.014 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în iunie 2022, a fost de 403 dolari/t (1.813 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

27.05 407 407 413 410 401 441

26.05 451 453 445

$/t 27.05 443 445 437

327 dolari/tonå (1.471 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

fost de 341 euro/tonå (1.671 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie, este de 391 euro/tonå (1.916 lei).

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 331 euro/tonå (1.622 lei). A scåzut cu 38 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 347 euro/tonå (1.700 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 363 euro/tonå (1.779 lei). A crescut cu 4 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 27 mai 2022, a Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie Iulie

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 407 euro/tonå (1.994 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå.

euro/t 26.05 419 419 421 415 417 449

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 23.05 443 447 437

fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 307 dolari/tonå (1.381 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

23.05 24.05 25.05 26.05 27.05 305 309 310 311 307 307 310 311 313 305

Profitul Agricol 21/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 23 - 27 mai 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 659 dolari/tonå (2.965 lei). A crescut cu 30 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 23 mai 2022. Principalele destina¡ii: Egipt Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iunie Iulie Sept

23.05 619 625 609

24.05 623 627 611

$/t 25.05 625 629 615

26.05 629 635 617

27.05 635 637 629

Orz România FOB Constan¡a 391 euro/t (- 6) 1.916 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 23 - 27.05.2022, pre¡ cu livrare în iunie 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 375 euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

23.05 377 385 377

24.05 385 387 379

25.05 387 390 383

26.05 389 391 385

27.05 375 375 369

389 385

391 393 395 377 389 393 395 377

Sorg

PREºURI 23 - 27.05.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 23 - 27 mai 2022, a fost de 321 dolari/tonå (1.444 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

285.770 tone, China 233.770 tone, Mexic 117.770 tone, Indonezia 77.550 tone, Olanda 37.770 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 27 mai 2022, a fost de 669 dolari/tonå (3.010 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 469 dolari/tonå (2.110 lei), în scådere cu 8 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iunie Iulie Sept

23.05 1.803 1.855 1.825

24.05 1.805 1.877 1.835

25.05 1.815 1.875 1.845

26.05 1.857 1.897 1.855

$/t 27.05 1.775 1.737 1.727

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iunie Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

23.05 24.05 25.05 26.05 27.05 477 485 495 497 469 457 469 473 477 457

Iunie Iulie

23.05 24.05 25.05 26.05 27.05 649 653 655 657 669 647 651 653 655 659

euro/tonå (1.837 lei), mai mic cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Floarea-soarelui

chidere, pe 27 mai, a fost de 977 dolari/tonå (4.396 lei).

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 377 euro/tonå (1.847lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 997 euro/tonå (4.905 lei). A înregistrat o cre¿tere de 24 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 23 mai 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie 2022, este de 875 euro/tonå (4.287 lei).

Australia: pentru livrare în iunie 2022, pre¡ul orzului furajer este 357 dolari/t (1.696 lei), cu 20 dolari/tonå mai mic fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 97.770 tone ¿i Mexic 77.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Iunie Iulie

23.05 24.05 25.05 26.05 27.05 317 321 323 325 321 321 323 325 327 325

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

23.05 24.05 25.05 26.05 27.05 975 977 981 983 977

Rapi¡å ¥n såptåmâna 23 - 27 mai 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 1.037 euro/tonå (5.081 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 23 mai. euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 23.05 Rouen 1.015 Dunquerque 1.023 Moselle 1.027

24.05 1.017 1.025 1.033

25.05 1.025 1.027 1.037

26.05 1.027 1.033 1.039

27.05 1.023 1025 1.037

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna iunie 2022, este de 993 dolari/t (4.468 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

23.05 24.05 25.05 26.05 27.05 Dieppe 977 985 997 1.003 1.001

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 1.023 euro/tonå (5.013 lei), mai mare cu 8 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 1.025 euro/tonå (5.022 lei), mai mare cu 2 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Iunie Iulie Sept

23.05 903 875 797

24.05 907 879 799

25.05 909 883 801

26.05 911 885 813

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

447 dolari/t

Profitul Agricol 21/2022

$/t

327 dolari/t

-4

659 dolari/t

-2

321 dolari/t

$/t 27.05 923 845 805

+4 17

Pre]uri [i pie]e

Omenirea a pariat pe rapi]\ Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2022/23, ar putea atinge 80 milioane tone, mai mare cu 9 milioane tone fa¡å de cea din anul de pia¡å 2021/22. ºårile mari producåtoare sunt: UE (18,5 mil. tone, mai mult cu 1,5 mil. de tone fa¡å de 2021/22), China (15 milioane tone), Canada (20 milioane tone, în cre¿tere cu 7 mil. tone) ¿i India (11 mil. tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 78 milioane tone, mai mare cu 5 mil. de tone fa¡å de 2021/22. Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (17), India (11) ¿i Canada (10). Canada råmâne cel mai mare exportator, cu 9 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5 mil. tone),

China (2,5 milioane tone) ¿i Japonia (2,4 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 5,5 milioane tone, fa¡å de 4,3 milioane tone în 2021/22. ºåri de¡inåtoare de stocuri: Canada (2 milioane tone), China (1 mil. de tone), India (0,5 milioane tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2022/23 este evaluatå la 43,5 milioane tone, mai mare cu 2 mil. de tone fa¡å de 2021/22. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (13), China (10), Canada (6), India (6), Japonia (1,3 mil. de tone).

Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 43 milioane tone. ºåri

O criz\ a florii-soarelui? Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2022/23, la 51 milioane tone, cu 7 mil. tone mai micå decât în 2021/22. ºårile mari producåtoare sunt Rusia (14,5 mil. tone), Ucraina (11 milioane tone, mai pu¡in cu 6,5 mil. tone), UE (10,5) ¿i Argentina (4,2 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 50 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Rusia (14), Ucraina (10) ¿i UE (11). Stocurile mondiale de semin¡e de floarea-soarelui sunt estimate la 8 milioane tone, aproximativ egal cu cele din 2021/22. ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 21 milioane tone, mai mare cu 1 mil. tone fa¡å de cea din 2021/22. 18

ºårile mari producåtoare sunt Rusia (5,5 mil. tone), UE (5,3 mil. tone) ¿i Ucraina (4 milioane tone). Consumul mondial va fi de 20 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (6,3 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,3) ¿i Ucraina (1,2 mil. tone). ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (3 milioane tone), Rusia (1,7) ¿i Argentina (0,8 mil. t). Marii importatori sunt UE (2 mil. tone) ¿i Turcia (0,95 mil. de tone).

consumatoare (mil. t): UE (12,5), China (11,5), India (5), Japonia (1,3), Canada (0,65). Comer¡ul mondial (import-export) atinge 8,2 mil. tone. Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 mil. tone, urmatå de India, cu 1,2 mil. tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 31 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9,4), China (6), India (4), Canada (3,4), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 30 milioane tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8,4), India (4), Canada (1), Japonia (1). Ucraina (4 milioane tone), Argentina (1,4 milioane tone). ºårile consumatoare sunt: UE (5 milioane tone), Rusia (2,2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (4 milioane tone), Rusia (4), Turcia (0,8 mil.t), UE (0,8 mil. tone), Argentina (0,6). ºårile importatoare sunt UE (1,6 mil. tone) ¿i Turcia (0,75 milioane tone).

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 19 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai micå fa¡å de 2021/22. ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (5,5 mil. tone), UE (4 mil. t), Profitul Agricol 21/2022

VIA}A

COMPANIILOR BASF începe înscrierile pentru concursul de solu]ii inovatoare Lider european în cercetare ¿i dezvoltare ¿i cea mai mare companie chimicå din lume, BASF demareazå proiectul Innovation Hub, care reune¿te startup-uri ¿i companii inovatoare din 11 ¡åri din Europa Centralå ¿i de Sud-Est, printre care ¿i România. Cu Innovation Hub, BASF î¿i propune så func¡ioneze ca un fel de platformå de lansare, sprijinind start-up-urile prin promovarea ideilor câ¿tigåtoare ¿i prin oferirea unui premiu financiar.

“Toate obiectivele ¡årilor europene care vizeazå reducerea efectelor nocive asupra mediului sunt de apreciat”, spune Andreas Lier, director general al BASF România. 20

Tematica acestei edi¡ii, energiile regenerabile, abordeazå întrebårile Green Deal ¿i se concentreazå pe oferirea de solu¡ii la provocårile-cheie de mediu din zilele noastre. Înscrierile pentru BASF Innovation Hub pot fi transmise pânå pe 16 septembrie, la miezul nop¡ii. În prima fazå a proiectului, cinci idei din cele înscrise vor participa la finala localå, iar juriul va alege cea mai bunå idee din România. În noiembrie, ideea câ¿tigåtoare va

fi prezentatå în cadrul marii finale BASF Innovation Hub, împreunå cu cele mai de succes solu¡ii din celelalte 10 ¡åri participante. Pe lângå oportunitatea de a interac¡iona cu companii de talie interna¡ionalå, care pot fi o platformå de lansare, dar ¿i de promovare a ideilor, câ¿tigåtorul evenimentului local va fi

råsplåtit ¿i cu premiul de 2.500 euro brut, urmând ca cea mai bunå idee a etapei finale så fie premiatå cu 5.000 euro brut. Concursul se adreseazå start-upurilor ¿i echipelor inovatoare de pânå la cinci membri. Cerin¡a de bazå pentru participare este ca ideea så contribuie direct sau indirect la crearea de solu¡ii la cele mai importante provocåri de mediu ale zilelor noastre: energia curatå, mobilitatea inteligentå ¿i agricultura sustenabilå (strategia Farm to Fork).

Andreas Lier, directorul general al BASF România, crede cå lipsa mijloacelor financiare este un motiv important pentru care ideile individuale nu ajung så se concretizeze ¿i subliniazå cå BASF dore¿te så sprijine, în acest sens, start-up-urile ¿i inovatorii. “Prin Innovation Hub punem la dispozi¡ie o platformå bine-cunoscutå, care oferå vizibilitate ¿i expunere inova¡iilor start-up-urilor, precum ¿i ¿ansa de a fi prezentate ¿i de a atrage posibili parteneri ¿i sprijin suplimentar. “Principiile Green Deal sunt aplicabile în domenii diverse, astfel cå numero¿i inovatori î¿i vor da seama cå ideea lor îndepline¿te cerin¡ele concursului. Fie cå vorbim de energie solarå ¿i baterii CDR (continuous discharge rating), de mobilitate inteligentå sau de cele mai accesibile ¿i mai sånåtoase modalitå¡i de a produce alimente, BASF dore¿te så sprijine dezvoltarea celei mai bune idei”, a completat Andreas Lier. Profitul Agricol 21/2022

VIA}A COMPANIILOR

Madeline-Dalila Alexander intr\ în Consiliul de Administra]ie al Agricover Consiliul de Administra¡ie al Agricover Holding anun¡å numirea primei femei între membrii consiliului. Este vorba de Madeline-Dalila Alexander, numitå din partea Båncii Europene pentru Reconstruc¡ie ¿i Dezvoltare (BERD). Ea este administrator provizoriu, membru în Consiliul de Administra¡ie ¿i va continua så î¿i exercite ¿i func¡ia de pre¿edinte al Comisiei de Audit ¿i Risc al Agricover. Numirea urmeazå så fie ratificatå de cåtre ac¡ionari, în urmåtoarea Adunare Generalå, convocatå pentru data de 20 iunie 2022. Jabbar Kanani, pre¿edintele Consiliului de Administra¡ie al Agricover

Holding, se declara bucuros de numire. “Bogata dumneaei experien¡å în domeniile auditului, raportårilor financiare ¿i administrarea riscului ne pozi-

¡ioneazå foarte solid pe drumul cåtre îndeplinirea ambi¡iei noastre de a deveni una dintre cele mai performante, respectate ¿i de încredere companii din regiune.” Madeline-Dalila Alexander are o experien¡å de peste 30 de ani ca auditor, din care 20 de ani de activitate la nivelul de partener în firme de audit din Big 4 Accounting Firms. Este acreditatå ca expert GAAP ¿i IFRS în Statele Unite, precum ¿i expert GAAP, conformitate ¿i implementare SOX în România. Este membrå a Camerei Române a Auditorilor Financiari, ASPAAS, CECCAR, precum ¿i Contabil Public Certificat în SUA.

Granturi pentru liceele agricole În luna aprilie, Funda¡ia World Vision în parteneriat cu BNP Paribas Leasing au lansat, în cadrul proiectului "Mândru så fiu fermier", un apel de 10 granturi prin care alocå finan¡are în valoare totalå de 15.000 euro liceelor agricole care vor så organizeze vizite de studiu la ferme tehnologizate din România.

ele 10 licee câ¿tigåtoare vor avea fondurile necesare pentru a organiza vizite de studiu pentru 150 de elevi ¿i 20 de profesori la ferme unde vor vedea tehnologii de ultimå genera¡ie. Peste 500 de elevi vor beneficia de lec¡ii demonstrative derulate în claså, în care vor învå¡a despre Agricultura 4.0 ¿i Agricultura durabilå. Totodatå, liceele vor putea så achizi¡ioneze kituri didac-

Profitul Agricol 21/2022

Liceul agricol Nucet

tice pentru a realiza experimente la claså sau pentru a parcurge demonstra¡ii care ilustreazå utilizarea tehnologiilor moderne în agriculturå. Concursul este deschis pentru toate liceele agricole din ¡arå, iar granturile se vor acorda în baza unei cereri de finan¡are care cuprinde un buget detaliat ¿i un plan de activitå¡i. Ulterior, Funda¡ia World Vision România va lucra împreunå cu liceele agricole pentru a concepe kiturile ¿i lec¡iile demonstrative pentru elevi, precum ¿i pentru a selec¡iona cele mai potrivite ferme care aplicå tehnologii

de interes pentru proiect. Liceele agricole interesate de ob¡inerea unui grant pot accesa ghidul de finan¡are, precum ¿i documentele necesare pentru aplicare pe site-ul Programului “Cre¿tem prin Educa¡ie Agricolå”. Elevii din liceele câ¿tigåtoare vor avea astfel ocazia så înve¡e despre tehnologii de ultimå genera¡ie precum ma¿ini agricole care fac tratamente de precizie, pivo¡i autonomi care asigurå irigare automatå, sta¡ii meteo coordonate prin sateli¡i, tractoare de ultimå genera¡ie ¿i alte echipamente tehnologice computerizate. 21

VIA}A COMPANIILOR BT: aplicare online pentru creditul APIA Banca Transilvania lanseazå op¡iunea de a aplica online pentru creditul APIA. Acesta este acordat clien¡ilor båncii, beneficiari de subven¡ii, ¿i completeazå oferta båncii privind creditele acordate pe baza subven¡iilor, alåturi de celelalte împrumuturi pentru fermieri. În func¡ie de op¡iunea clientului, întregul flux de creditare - inclusiv primirea adeverin¡elor APIA ¿i semnarea contractului de credit - se poate derula online, fårå a mai fi necesarå deplasarea la bancå. Creditul APIA este un împrumut în avans, care asigurå banii necesari plå¡ilor curente din fermå pânå la primirea subven¡iei de la APIA ¿i se acordå pentru pânå la 90% din suma pe care urmeazå så o primeascå un client BT. Banca Transilvania are peste 32.000 de clien¡i agribusiness.

95 de milioane de lei pentru sistemul informatic al APIA Guvernul a aprobat miercuri un proiect de investi¡ii, în valoare de 95,1 milioane de lei, pentru dezvoltarea ¿i extinderea sistemului informatic al APIA, în vederea gestionårii cererilor de platå. Aplica¡iile dezvoltate se vor afla în proprietatea Agen¡iei, beneficiar direct fiind personalul, care va putea procesa ¿i gestiona mai bine cererile de platå. Finan¡area proiectului se realizeazå de la bugetul de stat ¿i din fonduri externe nerambursabile, prin Ministerul Agriculturii. Conform datelor APIA, proiectul se va derula pe o perioadå de patru ani. “Prin crearea ¿i gestionarea unui sistem integrat de administrare ¿i control este asiguratå trasabilitatea sumelor puse la dispozi¡ie de Comisia Europeanå pentru dezvoltarea agriculturii române¿ti, în conformitate cu legisla¡ia na¡ionalå ¿i europeanå”, a declarat ministrul Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale, Adrian Ionu¡ Chesnoiu. 22

Vantage fuzioneaz\ cu divizia software Yara din România [i Bulgaria

Yara Bulgaria Team

Grupul NIK ¿i Yara International au finalizat o în¡elegere pentru achizi¡ia businessului de solu¡ii digitale al lui Yara în România ¿i Bulgaria. Scopul tranzac¡iei este platforma agricolå AgroOffice ¿i echipa Yara, responsabilå de vânzåri ¿i suport pentru clien¡ii solu¡iilor AgroOffice pentru ambele pie¡e. Odatå cu achizi¡ionarea businessului de software administrativ agricol Yara, Vantage î¿i extinde portofoliul de produse în România. Pe pia¡a din Bulgaria, NIK oferå software-ul TechnoFarm, care va fuziona cu AgroOffice în urmåtoarele 12 luni pentru a oferi cea mai bunå solu¡ie clien¡ilor din ambele pie¡e. “Suntem bucuro¿i så ne unim for¡ele cu echipa Yara România ¿i Yara Bulgaria pentru a crea împreunå o platformå digitalå de top pentru to¡i fermierii din regiune. Introducerea solu¡iei software AgroOffice pe pia¡a din România, combinatå cu pozi¡ia puternicå a companiei Vantage în domeniul agriculturii de precizie, ne oferå încrederea cå vom oferi o solu¡ie mai bunå fermierilor”, a declarat Kaloyan Kumanov, CEO al Van-

tage ¿i partener la NIK. “De mult timp, termenul de «agricultura de precizie» nu este asociat exclusiv cu echipamentele GPS, iar acesta este scopul principal al NIK - de a oferi o solu¡ie completå pentru agricultura de precizie - de la software la hardware ¿i servicii agronomice”. Parametrii financiari ai tranzac¡iei nu sunt men¡iona¡i. Finalizarea ei este a¿teptatå în urmåtoarele 2 luni. Fondatå în 2016, Vantage este reprezentan¡a NIK pentru pia¡a din România. NIK este un grup de companii înfiin¡at în Bulgaria, care implementeazå tehnologii pentru agricultura de precizie de 20 de ani, axatå pe oferirea de solu¡ii complete de automatizare ¿i optimizare a proceselor în fermele agricole. NIK lucreazå cu o echipå de peste 250 de oameni în toate cele 8 pie¡e în care î¿i desfå¿oarå activitatea. Yara Bulgaria ¿i Yara România fac parte din Yara International, un lider mondial în produc¡ia de îngrå¿åminte, cu o echipå de peste 17.000 de angaja¡i care opereazå în peste 60 de ¡åri din întreaga lume. Profitul Agricol 21/2022

CULTURI

VEGETALE

Timi[> starea câmpului Culturile de grâu din jude¡ul Timi¿ nu au fost afectate de seceta din aceastå primåvarå, dar prezen¡a ploilor în urmåtoarele douå såptåmâni este importantå pentru umplerea bobului, a declarat Gabriel Ila¿, consilier superior în cadrul Direc¡iei Agricole Jude¡ene. El a mai precizat cå în primåvarå a fost însåmân¡atå o suprafa¡å de floareasoarelui cu 10.000 de hectare mai mult decât anul trecut, în detrimentul culturii de porumb, astfel cå în ultimii doi ani suprafe¡ele cultivate cu floarea-soarelui s-au dublat în jude¡. “Culturile de påioase nu au fost afectate de secerå. Momentan aratå bine, dar ar trebui ploi în urmåtoarele douå såptåmâni pentru umplerea bobului, pentru cå încep så sufere påioasele de toamnå, sunt pu¡in îngålbenite la faza paiului. În rest, aratå bine la înål¡ime ¿i greutate, dar fårå apå acum, ar putea apårea ofilirea. De asemenea, prå¿itoarele, porumbul aratå bine, sunt în faza de explozie, floarea-soarelui are deja 60-70 centimetri, talia plantelor este bunå, dar în-

cepe så se vadå efectul secetei, pe solurile grele apar cråpåturile. Încå nu putem estima produc¡ia la hectar, grâul este încå în floare, bobul la orz acum se formeazå”, a detaliat Gabriel Ila¿. Potrivit acestuia, în toamnå au fost cultivate 145.000 hectare grâu, 4.900 hectare de orz, 5.200 hectare cu orzoaicå, påioase de toamnå, precum ¿i 21.000 hectare de rapi¡å. Culturile de sfeclå de zahår au dispårut din jude¡, pentru cå nu mai sunt centre de colectare. “Am remarcat cå sunt fermieri care au pus legume în câmp, mai ales ustu-

roi, cartofi mai pu¡in, pentru cå în Banat este secetå. În aceastå primåvarå am våzut o u¿oarå reducere a suprafe¡elor semånate cu porumb, cu vreo 10.000 hectare, spre floarea-soarelui, care a ajuns la 90.000 hectare, fa¡å de 78.000 hectare cât a fost propus, în detrimentul porumbului. Porumbul råmâne, înså, planta de aur între fermieri”, a adåugat Ila¿. În anul 2022, floarea-soarelui se cultivå pe 44.000 hectare în jude¡.

Arin DORNEANU

Un PNRR aplecat spre agricultur\ Pentru cå agricultura nu are niciun eurocent în Planul Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å, ministrul Chesnoiu pledeazå ca toatå lumea så con¿tientizeze necesitatea modificårii lui în acest sens. “Sper ca în al 12-lea ceas så se trezeascå toatå lumea ¿i så con¿tientizeze cå trebuie så modificåm Planul Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å în care agricultura României nu are niciun eurocent. Avem zero euro în PNRR, trebuie så îl modificåm, så ducem banii cåtre iriga¡ii, cåtre desecare, cåtre de24

pozite de alimente”, a spus ministrul Chesnoiu, la finalul unei vizite efectuate în comuna Râfov. El a subliniat necesitatea investi¡iilor în sisteme de iriga¡ii, sisteme antigrindinå ¿i de stimulare a precipita¡iilor. “La începutul anului aveam în lucru 29 de sisteme noi de iriga¡ii, patru deja le-am inaugurat ¿i le-am recep¡ionat, ele func¡ioneazå, anul acesta vom mai recep¡iona încå 20 ¿i lucråm la documenta¡ii astfel încât så mårim cât mai mult suprafa¡a irigatå din România.

De cealaltå parte, avem programul pentru stimularea precipita¡iilor ¿i combaterea grindinei, unde în anul 2022 vom pune în func¡iune 25 de noi grupuri de combatere a grindinei. (...) Trebuie så investim în stimularea precipita¡iilor, suntem deja în al treilea an de testare a tehnologiei cu însåmân¡area norilor prin avioane specializate ¿i, dacå avem fondurile necesare, le vom cumpåra”, a adåugat Adrian Chesnoiu.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 21/2022

CULTURI VEGETALE

Ziua Grâului B\r\gan, edi]ia a doua Sute de fermieri, elevi, agronomi ¿i jurnali¿ti s-au adunat la Mårcule¿ti, Ialomi¡a, pentru a doua edi¡ie anualå a Zilei Grâului Bårågan, gåzduitå tot de ferma Telehuz Agriserv. Evenimentul a fost organizat, în parteneriat, de APPR ¿i Corteva, care a furnizat toate produsele de protec¡ie a plantelor folosite în tehnologia lui Andreas Telehuz, råmas unic administrator al fermei, în absen¡a fratelui såu Costin, în prezent secretar de stat în MADR. Cel din urmå a fost ¿i singurul oficial din minister prezent la eveniment.

prima edi¡ie, de anul trecut, au concurat 42 de soiuri de grâu ¿i niciun soi de orz. Anul acesta, sunt 44 de loturi demonstrative cu soiuri de grâu ale INCDA Fundulea ¿i ale celor 11 companii producåtoare de semin¡e prezente în platformå. Andreas Telehuz spune cå rezultatele vor fi mai concludente ca cele de anul trecut: “Sezonul 2020-2021 a fost bun ¿i toate soiurile au dat produc¡ii satisfåcåtoare. Zona noastrå înså este predispuså la secetå, a¿a cå produc¡iile de anul acesta vor fi categoric mai interesante. Sunt soiuri stråine care aratå råu, unele chiar foarte råu, altele care aratå mai bine. Nici soiurile române¿ti nu s-au comportat grozav - nici nu aveau cum, în aceste condi¡ii”. Chiar dacå regimul hidric va fi optim, în continuare, nu sunt de a¿teptat produc¡ii de peste 6 - 7 t/ha. Cu precipita¡ii moderate, s-ar putea så existe soiuri care så dea 5 t/ha, altele doar 1-2 t/ha. Putea fi ¿i mai råu. Un moment cri-

Profitul Agricol 21/2022

tic, depå¿it cu bine, a fost jumåtatea lunii mai: “Culturile au fost men¡inute în via¡å de o ploaie de 11 litri din 18 mai”.

În peste cinci ani de participåri la evenimente în câmp, nu am gåsit nicåieri, pânå acum, o transparen¡å totalå în legåturå cu tehnologia folositå. La Mårcule¿ti, este prima oarå când am aflat un panou pe care era scris aproape tot ce e de ¿tiut în legåturå cu condi¡iile locale, produsele folosite ¿i momentul folosirii lor. Pu¡inele informa¡ii lipså sau incorecte au fost prompt completate/corectate de Andreas Telehuz. Astfel, solul, conform analizelor efectuate, aratå un con¡inut de azot total de 9,45 mg/kg, fosfor 10,54 mg/kg, fosfit (P2O5) 24,2 mg/kg, potasiu 87,86 mg/kg, sulfa¡i (S-So4) 4,18 mg/kg, humus 2,6 %. pH 8,1. Cultura premergåtoare a fost rapi¡a. Pregåtirea terenului s-a realizat în tehnologia minimum till. S-a semånat în zilele de 20 ¿i 21.10.2021, cu Pöttinger Terrasem. Densitatea la semånat a fost de 450 de boabe germinabile/mp. Fertilizarea la semånat s-a realizat cu 130 kg/ha de Yara Mila (16%N + 27%P + 7%K), între rânduri.

Fertilizarea în vegeta¡ie s-a realizat în douå faze. Prima, la 02.03.2022, cu 100 kg/ha Yara Sulfan (24%N+3,6%S + 9%SO3); a doua, la 02.04.2022, cu 200 kg/ha Yara Sulfan. Tratament såmân¡å 19.10.2021: insectofungicid (aplicat de furnizorii de semin¡e) + fertilizantul Ympact în dozå de 0,7 l/t. Erbicidarea de toamnå s-a realizat pe data de 16.11.2021, în faza de douå frunzuli¡e ale grâului, împotriva buruienilor dicotiledonate, cu Bizon (diflufenican + penoxulam + florasulam) 1 l/ha. Primul tratament (T1) s-a realizat pe data de 22.04.2022 cu fungicidul sistemic Verben (Proquinazid + proticonazol) 0,75 l/ha, erbicidul sistemic Pixxaro Super (halauxifen-metil + fluroxipir meptil + cloquintocet-mexil) 1 l/ha ¿i fertilizantul Kinsindro Nutri. T2 nu a fost efectuat din cauza secetei. T3 s-a realizat pe data de 21.05.2022 cu alt fungicid sistemic - Evolus (procloraz + tebuconazol + proquinazid) 1l/ha, alåturi de insecticidul Transform (sulfoxaflor) 0,048 kg/ha. Au fost prezentate în detaliu inclusiv Datele meteo, cu media temperaturilor lunare.

Robert VERESS

Daniel Grosz, director regional vest Bayer Timi[

Bayer Agro Arena 2022 Sub sloganul “Construim viitorul agriculturii!” a avut loc vineri 27 mai, la Comlo¿u Mic, în jude¡ul Timi¿, prima Bayer Agro Arena de dupå pandemie.

latforma experimentalå a cuprins patru ateliere: pentru rapi¡å, cu sloganul “Un start în siguran¡å!”, pentru grâu, cu sloganul “Fiecare picåturå conteazå!”, un atelier destinat porumbului ¿i unul agriculturii digitale. Cu acest prilej, speciali¿tii Bayer au atras aten¡ia cå marea provocare în culturå de grâu începe de la sfâr¿itul lunii mai, fiindcå foarte mul¡i fermieri au decalat ultimul tratament la spic, cel de-al treilea, care vizeazå exact controlul pe fusarium. Pericolul este cå au venit ploile ¿i au crescut temperaturile. În unele zone sau înregistrat ¿i 25-35 litri pe metru påtrat, în perioada când grâul a finalizat înfloritul ¿i formeazå bobul. “Am întâlnit fermieri care nu au aplicat tratamentul final pentru spic. A¿adar, existå riscul så întâlnim sole cu presiune pe fuzarium. Atrag aten¡ia cå fermierii care au soiuri tardive sau semitardive de grâu så nu mai stea pe gânduri ¿i så facå tratamentul final pentru fusarium. Noi avem produsul Prozaro, care este etalon la nivel mondial când este vorba de combaterea fusarium, dar pentru a ne asigura controlul, trebuie 26

aplicat preventiv, adicå la începutul înfloritului”, a declarat Daniel Grosz, director regional vest Bayer Timi¿. La porumb, geneticå Dekalb a dezvoltat foarte bine sistemul radicular, iar în momentul în care timpul s-a încålzit, evolu¡ia la porumb este explozivå de la o zi la altå, la Comlo¿u Mic, unde a fost prezentat portofoliul complet pentru combaterea buruienilor în culturå de porumb. Astfel, în postemergen¡å ¿i preemergen¡å, s-au aplicat produsele Adengo ¿i Merlin flexx, iar în postemergen¡å, Laudis, Equip ¿i Capreno. Pentru combaterea bolilor s-au utilizat Prosaro ¿i Propulse.

Rapi¡a - regina culturilor Speciali¿tii Bayer au mai atras aten¡ia cå, din cauza schimbårilor climatice, în ultimii ani, vârful pentru alegerea perioadei de semånat la rapi¡å sa schimbat din luna august în luna septembrie. A¿a a fost ¿i în 2022. Fermierii din zona de vest au ales septembrie ca så înfiin¡eze cultura de rapi¡å, pentru a se adapta condi¡iilor meteo. Carmella Duma, reprezentant tehnic pentru Dekalb, a subliniat cå rapi¡a este regina culturilor, dacå în toamnå existå o råsårire uniformå ¿i o densitate de 40 - 45 de plante pe metru påtrat, în func¡ie de hibrid, iar reparti¡ia este uniformå pe rând. De asemenea, pentru a avea cultura dezvoltatå optim la intrarea în iarnå este nevoie så fie påstratå apå în sol ¿i respectatå regulå celor trei opt: opt frun-

ze stadiu de rozetå, opt centimetri minim lungimea rådåcinii pivotului ¿i opt milimetri diametrul coletului. De asemenea, vârful de cre¿tere trebuie så fie situat la trei centimetri deasupra solului, pentru a nu fi expus la înghe¡ul din timpul iernii.

Protec¡ia Bayer la cereale În ceea ce prive¿te sistemul de protec¡ie la cerealele påioase, speciali¿tii Bayer au utilizat o tehnologie comparativå, una cu aplicare în toamnå cu erbicidul Komplet, care a anihilat toatå gama de buruieni dicotile, dar ¿i iarba vântului. Bineîn¡eles cå dacå situa¡ia a impus au fost aplicate ¿i corec¡ii în vegeta¡ie în primåvarå cu erbicidul Sekator, dar ¿i cu erbicidul de genera¡ie nouå Celexium, o altå variantå de lucru. “Culturå de grâu a fost cuminte în 2022, de¿i stå cel mai mult în câmp, aproape nouå luni. A trecut cu bine, pânå la sfâr¿itul lunii mai. A råsårit bine, în toamnå, iar în primåvarå, am avut o presiune moderatå de fåinare. La fel a fost ¿i cu septorioza, dar a fost ¡inutå cu bine sub control prin aplicarea primului tratament cu fungicidul Falcon Pro. Când vorbim de boli foliare, am avut ceva helmintosporioze, dar au fost foarte bine combåtute. Putem spune cå nu am avut o presiune foarte mare de boli în 2022”, a spus Daniel Grosz.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 21/2022

CULTURI VEGETALE

Cultura de grâu trebuie optimizat\ pentru o produc]ie de 6-7 t/ha Probstdorfer Saatzucht România a organizat mar¡i, 24 mai, în platforma sa din Tonea, jude¡ul Cålåra¿i, un eveniment pe care l-a intitulat “Ziua Tehnologiilor Moderne în Agriculturå”. Alcedo a fost partenerul tehnic al evenimentului.

ristian Cioineag, reprezentant tehnic ¿i de vânzåri Probstdorfer, a prezentat genetica companiei, insistând pe faptul cå ameliorarea soiurilor de grâu este axatå nu pe recorduri de produc¡ie, ci pe stabilitatea acesteia. “Nu ar mai trebui så credem în mirajul produc¡iilor de peste 10 t/ha. Ani precum 2020 sau chiar ¿i anul acesta neau aråtat cå tehnologiile intensive, unde se ob¡in produc¡ii-record, secåtuiesc solul. În contextul schimbårilor climatice ¿i al cre¿terii pre¡urilor la inputuri, trebuie så ne orientåm cåtre optimizarea produc¡iei. Optimizarea trebuie så ¡inå cont, evident, de areal ¿i de culturå ¿i înseamnå så se valorifice la maxim fiecare frac¡ie de îngrå¿åmânt, fiecare tratament, norma de semånat, perioada de semånat. O produc¡ie de 5-6 tone la grâu se poate ob¡ine cu un cost mai u¿or de sus¡inut prin valorificare decât o produc¡ie de 10 tone”. Cioineag a prezentat un grafic realizat de Mihai Berca, managerul Probstdorfer, care aråta o diferen¡å foarte mare între aportul hidric primit de plante într-un an cu precipita¡ii abundente ¿i cel de anul acesta. “Seceta din aceastå primåvarå a fåcut ca plantele så piardå din numårul de fra¡i. Spa¡iul de vege-

ta¡ie a crescut ¿i am avut de furcå cu stadiul doi al buruienilor”. De altfel, evenimentul era cât pe ce så fie unul de prezentare a unor culturi calamitate. Înså situa¡ia a fost salvatå de ploi (21 l/mp) cåzute cu o såptåmânå înainte. “Aceste ploi nu asigurå o mare productivitate. Dar am sårit peste o perioadå criticå”.

Tehnologia Alcedo Marian Butoianu, director tehnic Alcedo, a prezentat tehnologia companiei, în platforma Probstdorfer. Astfel, tratamentul såmân¡å s-a realizat cu fungicid Amiral Proffy 6 FS (tebuconazol) 0,5 l/t, insecticid piretroid Langis (cipermetrin) 2,5 l/t ¿i cu fertilizantul foliar Microfert 2,5 l/t. Tot toamna s-a protejat cultura cu un pachet tehnologic format din erbicidul Rival Top 20 SG (metsulfuron metil) 0,03 kg/ha, fungicidul Salvator 25 EW (tebuconazol) 0,5 l/ha ¿i insecticidul Faster 10 CE (cipermetrin 100 g/l) 0,15 l/ha. Butoianu a ¡inut så sublinieze importan¡a includerii tratamentului preventiv cu insecticid la fiecare aplicare de erbicid sau/¿i fungicid. “Mare parte dintre fermieri ignorå rolul insecticidelor în perioada de vegeta¡ie a påioaselor. Plantele atacate toamna dau mul¡i fra¡i care nu fructificå

¿i pierderea poate fi totalå. Primåvara, la fel, mu¿tele în¡eapå, depun ponta, se dezvoltå larvele ¿i provoacå pagube. În perioada de burduf mu¿tele în¡eapå unde se aflå spicule¡ul. De la în¡epåturå în sus, spicul råmâne steril”. Tehnologul Alcedo recomandå alternarea substan¡elor active (cipermetrin, deltametrin, lambda-cihalotrin, acetamiprid) pentru evitarea dezvoltårii rezisten¡ei insectelor. “ªi aten¡ie cå toate produsele care se prezintå sub formå de pulberi umectabile sau granule hidrosolubile trebuie ajutate cu un adjuvant (Vital sau Silwet Star) care måresc aderen¡a produsului pe plantå, måresc protec¡ia de radia¡ia solarå, cresc dispersia pe suprafa¡a aparatului foliar”. Gabriela Rizescu, director de marketing Alcedo, a vorbit despre incertitudinile viitorului: “Vedem probleme mari combaterea bolilor la påioase, fiindcå se retrag foarte multe produse. Råmânem doar cu strobilurine. Tebuconazol mai råmâne douå sezoane, poate propiconazolul så aibå ¿anse mai mari de a råmâne pe perioadå mai îndelungatå. La fel, în cazul insecticidelor sistemice, råmân disponibile pu¡ine molecule”.

Robert VERESS

Marian Butoianu, director tehnic Alcedo Profitul Agricol 21/2022

CULTURI VEGETALE

CIECH Agro aduce noua tehnologie BGT în România CIECH Agro România a anun¡at cå tehnologia sa inovatoare (la nivel global) va fi puså la dispozi¡ie pe pia¡a româneascå începând cu luna mai 2022. Emblematicul produs Halvetic, un erbicid bazat pe tehnologia BGT (“Better Glyphosate Technology”), permite o reducere semnificativå, cu pânå la 50%, a nivelului de glifosat la hectar, în acela¿i timp men¡inând aceea¿i eficien¡å a produsului ¿i reducând impactul pe care produsele fitosanitare îl au asupra mediului. Noua tehnologie este råspunsul CIECH la provocårile legate de implementarea Pactului Ecologic European, iar Halvetic reac¡ioneazå la provocårile asociate cu amprenta produselor agrochimice asupra mediului fårå a compromite eficacitatea.

Pia¡a româneascå de glifosa¡i standard (360 de grame de glifosat per litru) însumeazå aproximativ 6 milioane de litri. În cazul utilizårii Halvetic în aceea¿i cantitate, impactul asupra mediului ar fi diminuat la jumåtate, datoritå fiabilitå¡ii sale superioare, doar 180 de grame de Grupul CIECH, ac¡ionarul majoritar al CSR, este un holding interna¡ional din industria chimicå, fiind prezent în peste 80 de ¡åri ¿i înregistrând în 2020 venituri echivalente cu 750 milioane de dolari. În 2014, pachetul majoritar de ac¡iuni CIECH a fost achizi¡ionat de KI Chemistry, o companie apar¡inând celui mai mare fond de investi¡ii privat polonez, Kulczyk Investments. 30

glifosat fiind necesare per litru pentru a ob¡ine acelea¿i rezultate. În contextul cre¿terii popula¡iei la nivel global, segmentul agrobusiness trebuie så utilizeze mijloace de produc¡ie din ce în ce mai eficiente, inclusiv glifosa¡ii, substan¡a activå cel mai des utilizatå în protec¡ia plantelor, testatå perfect ¿i aprobatå pentru utilizare de cåtre agen¡iile de reglementare din 160 de ¡åri. Siguran¡a utilizårii acestui produs a fost confirmatå de peste 800 de studii ¿tiin¡ifice. “Grupul CIECH este prima companie care introduce pe pia¡å tehnologia BGT, o inova¡ie majorå în domeniul produselor pe bazå de glifosat în ultimii 45 de ani la nivel mondial. Pânå în prezent, au fost efectuate numeroase teste pe teren în zone geografice diferite, care au confirmat eficacitatea produsului Halvetic. BGT este un produs bazat pe glifosat mai durabil, cu un ingredient activ în cantitate mai micå, ceea ce reduce semnificativ impactul asupra mediului ¿i îl face u¿or de utilizat de cåtre fermieri, datoritå combina¡iei unice a tuturor ingredientelor principale, permi¡ându-le så facå economie de timp ¿i bani”, a declarat Wojciech Babski, conducåtorul diviziei Agro în cadrul Grupului CIECH.

Halvetic este un erbicid neselectiv sub forma unui concentrat destinat preparårii unei solu¡ii apoase, aplicatå direct pe frunze (aplicare foliarå) ¿i având drept scop combaterea unui spectru foarte larg de buruieni anuale ¿i perene monocotiledonate ¿i dicotiledo-

nate. Acesta este destinat fermierilor cårora le sunt necesare eficacitatea ¿i fiabilitatea produsului, în acela¿i timp protejând mai bine mediul. Efectul produsului este infailibil, eficacitatea sa råmânând nemodificatå chiar ¿i în condi¡ii adverse ¿i cu utilizarea de apå durå. Produsul este eficient în combaterea a numeroase specii de buruieni, poate fi utilizat dupå recoltarea cerealelor ¿i a rapi¡ei de iarnå ¿i în miri¿ti, pentru combaterea buruienilor înainte de råsårire la porumb, precum ¿i în livezi ¿i în zone nearabile. Better Glyphosate Technology este o formulå brevetatå, cu un sistem adjuvant multicomponent ¿i multifunc¡ional care depå¿e¿te toate obstacolele principale în ceea ce prive¿te eficacitatea glifosatului, care permite unei cantitå¡i mai mari de substan¡å activå så påtrundå la locul de ac¡iune al plantei. BGT cre¿te randamentul aplicårilor, în special în condi¡ii biotice ¿i abiotice nefavorabile. Produsul poate fi achizi¡ionat prin intermediul distribuitorilor autoriza¡i în România, precum Top Seeds ¿i Biochem. Profitul Agricol 21/2022

CULTURI VEGETALE

Semin]ele [i hibrizii viitorului, la FarmConect Slobozia Între 9 ¿i 11 iunie, la Slobozia, va avea loc salonul agricol FarmConect. Cei interesa¡i vor avea ocazia så afle mai multe despre semin¡ele de înaltå calitate produse în Europa, care vor fi prezentate în cadrul acestui eveniment. Hibrizii de porumb ¿i de sorg sunt cultiva¡i ¿i recolta¡i pe baza unor criterii foarte stricte, în scopul garantårii unei germina¡ii ¿i omogeneitå¡i de cea mai bunå calitate.

Vå invitåm la standul Seeds for Future, pentru a afla mai multe despre porumb ¿i sorg. Sunt douå culturi complementare, a cåror tehnologie de produc¡ie necesitå acelea¿i echipamente. Sunt douå culturi care permit ob¡inerea unor produc¡ii diversificate, prevenirea efectelor accidentelor climatice ¿i comercializarea boabelor la cel mai bun pre¡!

Sorgul este o cerealå idealå pentru producåtorii de furaje. El are o compozi¡ie chimicå asemånåtoare cu cea a

Profitul Agricol 21/2022

“Sorgul ¿i porumbul sunt douå culturi complementare, a cåror tehnologie de produc¡ie necesitå acelea¿i echipamente” porumbului, înså un con¡inut proteic ¿i o valoare energeticå u¿or mai mari; mai mult, hibrizii de sorg actuali nu con¡in tanin. Prin urmare, sorgul poate fi adåugat în ra¡iile furajere în majoritatea sec-

toarelor zootehnice, mai ales la porcine - specie care apreciazå foarte mult boabele de sorg.

Sorgul este folosit în mod deosebit în fermele de cre¿tere a porcinelor din Catalonia. Pentru producåtori, sorgul este o culturå cu un necesar redus de inputuri ¿i un consum mic de apå. De asemenea, este o plantå care rezistå bine la temperaturile ridicate. Pe scurt: o culturå idealå, cu costuri mici, care î¡i poate asigura produc¡ia, în condi¡ii de risc climatic! seedsforfuture.eu

CULTURI VEGETALE

:n câmp cu ministrul Adrian Chesnoiu La Såcålaz, în jude¡ul Timi¿, Merpano a organizat Ziua câmpului ¿i a marcat 20 de ani de activitate. Invitat special a fost ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu.

participat cu standuri ¿i loturi demonstrative 35 de companii furnizoare de inputuri ¿i utilaje ¿i peste 400 de fermieri din Timi¿ ¿i jude¡ele învecinate. Suprafa¡a platformei expozi¡ionale a fost de 15 hectare, unde au fost prezentate loturi demonstrative cu 59 de soiuri de grâu ¿i de orz ¿i 11 tehnologii moderne de culturå. Agrocomer¡ Holding a venit cu o prezentare de ma¿ini ¿i utilaje. De asemenea, a avut loc o demonstra¡ie cu drone ¿i au fost prezentate ¿i softuri pentru agriculturå. “Pentru noi, înseamnå o mare

onoare, dar ¿i o imenså responsabilitate: aceea de a fi partenerul tåu în agriculturå”, spunea Andrea Claudia To¿ca, administratorul Merpano. “Genera¡ii de fermieri s-au format, au evoluat ¿i au avut succes având ca partener firma Merpano. Înseamnå o echipå inimoaså de oameni care împårtå¿esc un set de valori comune - seriozitate, promptitudine, punctualitate, corectitudine în rela¡ii, respectarea promisiunilor, profesionalism. Pentru noi, ceea ce vede¡i

aici este rezultatul evolu¡iei, pas cu pas, cu trudå ¿i dedicare, spre pozi¡ia de lider de pia¡å în distribu¡ia de inputuri agricole în zona de vest a ¡årii, pe o pia¡å provocatoare ¿i exigentå. De aceea, pentru noi, a fi partenerul tåu în agriculturå înseamnå o mare onoare, dar ¿i o imenså responsabilitate. Cu atât mai mult ne bucuråm cå aniversåm 20 de ani împreunå".

Gheorghe MIRON

Chesnoiu: “Nu vom avea recoltele din 2021!” Pe o ploaie insistentå, ministrul Adrian Chesnoiu le spunea celor din jur cå trebuie så ne bucuråm apa binecuvântatå culturilor. Agricultura nu este o activitate u¿oarå. Se face ¿i pe ploaie, ¿i pe ninsoare, ¿i duminica, ¿i în zile de sårbåtoare. Fermierul munce¿te 365 de zile pe an ¿i de aceea trebuie så fie respectat ¿i så primeascå tot ceea ce i se cuvine. "Så ne bucuråm de ploaie ¿i cå suntem cu to¡ii prezen¡i la acest târg extraordinar organizat a¿a de bine de doamna Andrea To¿ca ¿i de Merpano. Vå 32

multumesc pentru invita¡ie, fiindcå må bucur så må întâlnesc cu fermierii", a spus Chesnoiu. În Timi¿ ¿i Arad, grindina care a cåzut cu douå zile înainte a produs pagube în culturi. De aceea, ministrul Chesnoiu a precizat cå î¿i dore¿te punerea în func¡iune cât mai repede a noilor unitå¡i de combatere a grindinei în zona de vest. "Instala¡iile sunt foarte importante, în contextul efectelor dramatice ale schimbårilor climatice. Astfel så putem råspunde ¿i noi cu succes situa¡iei prin

tehnologiile moderne care existå. Vreau så mai spun cå vom finaliza cu bine anul agricol, în 2022, de¿i nuvom avea recoltele din 2021, când a fost un an aproape perfect.” Profitul Agricol 21/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR Iacob Boca> Pre]ul motorinei distruge zootehnia În plinå campanie pentru cositul lucernei ¿i al borceagului, crescåtorii de animale se izbesc de o mare provocare: cre¿terea aberantå a pre¡ului la motorinå. Iar într-o fermå de vaci cu lapte, totul înseamnå motorinå de la arat ¿i semånat, la recoltat ¿i pânå la transportul laptelui.

“

Ne omoarå pre¡urile la motorinå, spune Iacob Boca, crescåtor de vaci din rasa Bål¡atå Româneascå la Mihe¿u de Câmpie, jude¡ul Mure¿. “Acum îmi trebuie o tonå de motorinå pe zi cå nu lucru tare, numai la erbicidat ¿i la fân. Dar când începem lucrårile mari, îmi trebuie 3.000 de litri pe zi. Ne rupe, ne face praf. Totul se reflectå aici. A fost Petre Daea pe la mine cu deputata Dumitri¡a Gliga. Mi-a spus cå s-ar putea så mai punå 50 de bani la motorinå ¿i noi o cumpåråm cu 9 lei litrul. Ce så faci cu 50 de bani? To¡i plâng pe la televiziuni cât de scumpe au ajuns ro¿iile, dar pune mâna ¿i få agriculturå, så vezi ce u¿or e så încålze¿ti sera, solarul. Eu nu fac iriga¡ii, nu am avut nevoie pânå acum.” Pentru crescåtorii de vaci, sursa principalå de bani råmâne laptele, dar banii vin greu ¿i råmân prea pu¡ini. “Pre¡ul laptelui a mai crescut. A ajuns la 2,20 lei litrul, adicå 2,50 lei, cu tot cu bonfica¡ie. Nu e profitabil, dar måcar nu sucombåm, putem så men¡inem geProfitul Agricol 21/2022

netica.” Iacob Boca are 140 de vaci la muls, adicå 330 cu tot cu tineret. La criza provocatå de resursele de energie, se adaugå lipsa for¡ei de muncå. “Noroc cå må ajutå båie¡ii, altfel ar fi greu. Aveam o femeie care lucra de 30 de ani la sala de muls ¿i a plecat în Germania, cå acolo e mai bine. Iar acum ma sunat ca s-o primesc înapoi, dar n-o mai iau. Am dat ferma în primire la copii. Plåteam pentru angajata mea 8.000 de lei pe lunå. Lua în mânå 4.700 de lei ¿i nu a vrut så mai stea. A împrumutat bani din bancå ¿i banca îi executå, i-a blocat ¿i contul. Îmi provoacå scârbå asemenea oameni. Oricât le-a¿ da, nu mai au chef så lucreze. Eu îi plåteam såptåmânal banii. Bårbatul nu lucra, are doi båie¡i tot puturo¿i. De 30 de ani, ståteau în apartamentul meu.

Acum, merge ferma mai bine cu lucrårile asigurate în familie”. Iacob Boca este ¿i pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Taurine din jude¡ul Mure¿, unde s-au adunat 46.000 de Bål¡ate. Este cea mai mare asocia¡ie jude¡eanå din ¡arå. “Vrem så facem un proiect pentru un grajd, cu amfiteatru pentru licita¡ii. Am preluat modelul de la Asocia¡ia Aberdeen Angus, mi s-a pårut mai bun. Zoltan Haller a fåcut cooperativå ¿i le då ungurilor din Covasna 1,40 lei pe litrul de lapte. ªi må sunå crescåtorii acum pe mine cå de ce iau a¿a de pu¡ini bani pe lapte. Vom câ¿tiga procesul cu ACVBR-Sim. Dar, deocamdatå, mul¡umim lui Dumnezeu cå ne-a plouat destul de bine pe la noi.”

Viorel PATRICHI

Iacob Boca, Mihe[u de Câmpie, jude]ul Mure[

CRE{TEREA ANIMALELOR

ANSVSA vinde visul cu exportul de porci În plinå pandemie de pestå porcinå africanå, fermele comerciale din România mai asigurå doar 20% din necesarul intern de carne de porc. În aceastå conjuncturå, ANSVSA promite cå va ac¡iona în a¿a fel, încât fermierul român så exporte nu numai salamuri, dar ¿i porci vii. Aceastå promisiune uluitoare s-a reiterat cu prilejul unei misiuni de asisten¡å tehnicå a Comisiei Europene pentru combaterea pestei porcine africane.

“

Scopul acestor discu¡ii a fost acela de a îmbunåtå¡i situa¡ia epidemiologicå sub raportul PPA, astfel încât så se poatå ini¡ia demersurile pentru regionalizarea teritori-

ului României, situa¡ie care så permitå reluarea comer¡ului intracomunitar cu porci ¿i produse din carne de porc”, se aratå în comunicatul ANSVSA. Misiunea exper¡ilor europeni s-a derulat în perioada 16 - 20 mai 2022, la solicitarea ANSVSA. “Pe baza expertizei lor epidemiologice ¿i practice, exper¡ii Comisiei Europene au împårtå¿it din experien¡a lor privind efectuarea ¿i analiza anchetelor epidemiologice, instruind, astfel, medicii veterinari oficiali, care vor coordona efectuarea anchetelor epidemiologice la nivel local. Pe parcursul desfå¿urårii misiunii, au fost detaliate obiectivele strategice, ac¡iunile specifice ¿i lec¡iile învå¡ate, în vederea adaptårii acestor måsuri la realitatea din ¡ara noastrå”, se men¡ioneazå în comunicatul autoritå¡ii. Un alt subiect abordat a fost îmbunåtå¡irea procedurii de despågubire ¿i

stabilire a pre¡ului de pia¡å pe categorii de animale ¿i categorii de produc¡ie, context în care s-au purtat discu¡ii tehnice cu exper¡ii Comisiei Europene din Bulgaria ¿i Lituania, state cu sistem de cre¿tere al porcilor asemånåtor României. Misiunea de asisten¡å tehnicå PPA s-a desfå¿urat în cadrul ini¡iativei Better Training for Safer Food (BTSF), echipa misiunii fiind formatå din 3 exper¡i ai Comisiei Europene. Din partea României, a participat o delega¡ie conduså de dr. Alexandru Bociu, pre¿edintele ANSVSA, din care au fåcut parte vicepre¿edintele dr. Laszlo Nagy Csutak, speciali¿ti de la nivel central, din cadrul Laboratorului Na¡ional de Referin¡å ¿i din 8 jude¡e reprezentative pentru evolu¡ia PPA.

Viorel PATRICHI

România nu va mai exporta porci cel pu¡in 10 ani de acum înainte “Membrii asocia¡iei noastre au considerat cå nu trebuie så participåm ¿i nu am dat curs invita¡iei la aceastå reuniune”, spune Mary-Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România (ACEBOP). “A venit în România o echipå de trei exper¡i în pestå porcinå. Au prezentat ni¿te studii pe caz. În ce prive¿te povestea cu exportul de porci, ANSVSA vrea så-¿i spele påcatele în fa¡a oamenilor care nu cunosc legisla¡ia. România nu va mai exporta porci cel pu¡in 10 ani de acum înainte. ªi nici nu are ce så exporte, dacå produce doar 20% din necesarul intern. Cu derogare, pot exporta procesatorii de salamuri dacå demonstreazå cå 36

primesc carnea din altå ¡arå membrå. Producåtorii de salamuri ¿i-au manifestat interesul så exporte în SUA. A fost o comisie americanå de audit pentru Agricola Interna¡ional, la Scandia pentru conserve, la Smitfield pentru car ne de abator. Porci nu putem exporta. Existå reguli foarte clare la Organiza¡ia Mondialå pentru Sånåtate Animalå. La un an de la ultimul caz de pestå semnalat, faci declara¡ie la OIE, ceri så ¡i se restituie identitatea de producåtor la export, plåte¿ti o taxå destul de piperatå dacå vrei så te declari indemn de boala respectivå, iar peste un an, vin ei ¿i fac verificåri. Inciden¡a anualå a pestei porcine africane aratå cå vârfurile sunt în lunile iulie-august. Este

o scådere normalå, dacå verificåm statistica din 2017 încoace. La sfâr¿itul lunii mai, vine un audit financiar puternic pentru despågubiri. Comisia Europeanå e foarte nemul¡umitå de activitatea României ¿i s-ar putea så urmeze ni¿te penalitå¡i pentru modul de stabilire a pre¡ului la despågubiri. Noi am cerut derogare de nu mai ¿tiu de câte ori pentru coridoare verzi ca så putem abatoriza porcii. ANSVSA trebuia så cearå acest lucru ¿i så vedem ¿i noi cå a spus Comisia NU!” Profitul Agricol 21/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Drama unui mare cresc\tor Medicul veterinar Adrian Balaban a construit câteva ferme de porci la Cåzåne¿ti, jude¡ul Ialomi¡a, ¿i la Glodeanu-Sili¿tea, jude¡ul Buzåu. El este ¿i director executiv la Cooperativa Sili¿tea Produc¡ie Suine Pork& Co ¿i vicepre¿edinte al Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc.

scroafe, i-au mai råmas 1.000 ¿i despågubirile tot nu vin. Este o pagubå pentru ¡arå, nu numai pentru fermier. “Am anun¡at peste tot, dar nu ne mai bagå nimeni în seamå.” Recent, a avut loc la Budapesta Congresul european de patologie ¿i management în cre¿terea porcilor. Medicul veterinar Adrian Balaban a fost invitat acolo, ca vicepre¿edinte al Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România.

bine, acest fermier consacrat, respectat ca un autentic profesionist în ramura în care activeazå, trece printrun adevårat calvar. ANSVSA i-a închis fermele din septembrie 2021 ¿i nu i-a plåtit despågubirile legale nici pânå aståzi, pentru a-¿i relua activitatea. “Eu m-am resemnat, nu mi-au dat niciun ban din despågubiri din septembrie 2021, spune fermierul. Trebuie såmi dea multe milioane de euro, nici nu mai stau så fac socoteli. Banca îmi ia în schimb dobânzi, dar eu nu pot så cer dobânzi ¿i penalitå¡i de la bancå. Este o situa¡ia imposibilå. Cu ce så repopulez? Ne-au ¡inut ¿i cu fermele închise. Singurele douå ferme pe care le mai am ¿i acelea sunt închise din cauza unui focar din acela¿i sat, posibil din ograda aceluia¿i ¡åran. Eu bag acum banii în porci ¿i nu ¿tiu dacå îi mai scot. Pre¡ul furajelor aproape cå s-a dublat, comparativ cu anul trecut, trebuie så hrånesc porcii, dar stau cu halele închise. Ca så produc un kilogram de carne de porc, pre¡ul de cost este 10 lei ¿i pot så dau porcul numai la tratament termic, cu 3,50 lei kilogramul. O ¡arå conduså de nebuni, sistemul îi protejeazå pe ei ¿i noi to¡i suntem nebuni cå investim în ¡ara asta.” Situa¡ia fermierului este gravå. Avea geneticå superioarå ¿i, din 7.000 de Profitul Agricol 21/2022

Adrian Balaban, vicepre[edinte al Asocia]iei Produc\torilor de Carne de Porc

S-au prezentat tehnologii de cre¿tere, chestiuni de biosecuritate, economia fermei, prevenirea pestei porcine africane, impactul crizelor asupra fermelor. Au venit acolo ¿i crescåtori din ¡åri care au reu¿it så ståpâneascå pesta porcinå africanå. “Da, domne, dar la noi e altå situa¡ie, la noi nu se poate face, cå politicul nu vrea...”, auzi frecvent în ¡ara noastrå. Toate astea sunt ni¿te justificåri din partea unor func¡ionari ca så nu-¿i facå treaba, crede Adrian Balaban. Cehia a reu¿it så gestioneze pesta porcinå

africanå. La fel, Belgia. Numai ANSVSA nu va reu¿i în vecii vecilor så controleze tot, nici cu vaccin nu va reu¿i. “De ce nu am reu¿it så controlåm covidul doar cu vaccinul? Bulgaria ¡ine lucrurile sub control ¿i are de zeci de ori mai pu¡ine cazuri decât România. Polonia are efective mult mai mari ca noi ¿i tot ¡ine lucrurile sub control. La fel, Lituania, Letonia, Estonia, dar au identificat sursa bolii, au aplicat ni¿te måsuri, ¿i-au protejat exploata¡iile comerciale ¿i au mers mai departe. Iar la noi nu se întâmplå acest lucru pentru cå nu se respectå cerin¡ele de biosecuritate. Pânå ¿i Macedonia de Nord, o ¡arå micå, a reu¿it så ståpâneascå boala, dar trebuie luate måsuri logice ¿i rapide. Noi nu am fåcut nimic. Dacå mie mi-au închis ultimele douå ferme din cauza unui focar care a apårut într-o gospodårie ¡åråneascå, unde ¿i anul trecut a fost depistatå boala, ce så mai zic? Au omorât animalele, dar poate a avut carne la congelator ¿i i-a dat voie så populeze din nou. Cu minim 15 zile înainte de data repopulårii, ANSVSA face control în ferma mea, iar ¡åranii pot repopula oricând, fårå så anun¡e. Eventual, vine un medic veterinar ¿i semneazå o hârtie. A¿a rezolvåm noi problema.” Din påcate, cre¿terea porcului este distruså la noi. Au probleme ¿i Ungaria, ¿i Italia, Germania. Ungaria exportå carne de porc în Japonia, în Spania, în Italia. S-a fåcut regionalizarea în Ungaria pentru pestå ¿i se poate exporta. Europa a devenit Babilon curat. Noi avem deficit de 80% de carne de porc. “Eu pot så dau faliment, dar e påcat de ¡ara asta. Po¡i så te lup¡i cu un sistem? Acum, mai merge doar fabrica de furaje din toatå afacerea mea”, spune Adrian Balaban.

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

“Americanul” din Cerghizel [i-a pierdut curajul Ionel Chirilå a lucrat 14 ani în America ¿i, cu banii aduna¡i acolo, a cumpårat vaci ¿i a fåcut fermå la Cerghizel, jude¡ul Mure¿, împreunå cu tatål ¿i cu fratele mai mic. Când s-a întors în ¡arå, era entuziasmat ¿i hotårât så råstoarne mun¡ii. Acum, din cauza crizei generalizate în care se zbate agricultura noastrå, nu mai este la fel de optimist.

“

Practic, pre¡ul laptelui nu a mai crescut câtå vreme pre¡urile tuturor inputurilor au zburat. Ce po¡i så zici despre o cre¿tere de 15 bani la litru în raport cu o infla¡ie de 35% sau chiar mai mult? Ca så fie acoperitor, nu profitabil, pre¡ul laptelui ar trebui så fie peste 2 lei litrul. Raportat la ce se întâmplå pe plan economic în ¡arå, cre¿terea actualå a pre¡ului la lapte este nesemnificativå. Eu îl vând cu 1,75 lei litrul. Chiar ¿i pre¡ul de 2,20 lei litrul, cum îl vinde Ianco Zifceak, este tot pu¡in”, spune Ionel Chirilå. Acum are 65 de vaci Bål¡ate la muls ¿i ob¡ine 1.500 de litri pe zi. El este ¿i director executiv la Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine din România. “Ieri mi-au plecat din senin doi angaja¡i din fermå. Mai am un singur angajat. Nici banii nu-i mai stimuleazå pe lucråtori. Oricât le dai, vor mai mult. Dacå s-ar putea så împår¡im tot profitul cu ei, le-ar conveni. De aceea, ¡ara a ajuns a¿a. Nu vor så mai munceascå. S-a domnit lumea. E sub demnitatea lor så lucreze într-o fermå, mai ales la vaci. Sunt foarte dezamågit”. 38

Ionel Chiril\

Cauzele dezastrului din zootehnia noastrå sunt multiple ¿i numai fermierii mai ¡in eviden¡a lor. De exemplu, dacå s-ar interzice realmente acizii gra¿i trans industriali din alimente, probabil cå procesatorii ar fi nevoi¡i så foloseascå produse naturale din ferme, fårå înlocuitori. Smântâna, fri¿ca au dispårut de mult din fabricile de înghe¡atå ¿i de pråjituri. HORECA folose¿te pe scarå largå ca¿caval sintetic în locul ca¿cavalului natural pentru pizza ¿i pentru alte produse alimentare. Pe 1 aprilie 2021, a intrat în vigoare Legea 182/2020, care precizeazå cå procesatorii ¿i restaurantele pot vinde produse alimentare cu un con¡inut de acizi gra¿i trans industriali de cel mult 2 g la 100 g de gråsime din con¡inut. “Prevederile Legii 182/2020 se aplicå tuturor produselor alimentare destinate consumatorului final, inclusiv produselor alimentare, livrate de unitå¡ile de alimenta¡ie publicå ¿i produselor alimentare destinate a fi furnizate acestora. Prin urmare, controalele oficiale se vor realiza ¿i la nivelul unitå¡ilor care comercializeazå produse alimentare ce con¡in acizi gra¿i trans, al¡ii decât acizii gra¿i trans prezen¡i în mod natural în gråsimea de origine animalå”, a avertizat Alina Monea, ¿efa Serviciului de Comunicare ANSVSA.

Amenzile pentru încålcarea acestor prevederi sunt de pânå la 30.000 de lei ¿i retragerea alimentelor neconforme de pe pia¡å. Teoretic, pot face astfel de controale trei entitå¡i: ANSVSA, Autoritatea Na¡ionalå pentru Protec¡ia Consumatorilor (ANPC) ¿i Ministerul Sånåtå¡ii (MS). “Dacå s-ar scoate produsele sintetice de pe rafturile din magazinele cu produse lactate, ar putea så mai creascå pre¡ul laptelui natural, spune Ionel Chirilå. Lege avem, avem foarte multe legi. De câte ori am avut întâlniri cu oficialii de la Bucure¿ti, am primit asiguråri cå vor face ¿i cå vor drege, dar rezultatele sunt nule.” Zootehnia depinde de cultura mare, deci ¿i de îngrå¿åmintele chimice. “Va fi un an foarte greu pentru toatå agricultura. Orizontul nu duce spre bine. Cu o såptåmânå în urmå, a repornit Combinatul AzoMure¿. O tonå de uree costå 5800 de lei, iar acum doi ani era 2.200 de lei. Este mai mult decât dublu. Ne afecteazå ¿i seceta foarte mult. Omul de rând va fi cel mai nefericit, a¿a cum eu, producåtorul de lapte, sunt cel mai lovit. Laptele a ajuns la magazin la 9-11 lei litrul, cu 3,5% gråsime, ¿i noi cât primim? Un pre¡ ridicol.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 21/2022

MA{INI & UTILAJE Claas> 25 de ani dedica]i protec]iei solului Producåtorul german de ma¿ini ¿i utilaje Claas oferå de mai bine de 25 de ani solu¡ii pentru reducerea tasårii solului, sporirea productivitå¡ii ¿i scåderea costurilor de produc¡ie. Numitorul comun al acestor solu¡ii este sistemul de ¿enile Terra Trac, la care se adaugå aplica¡ia Terranimo de adaptare inteligentå a presiunii în pneuri la condi¡iile din teren.

laas a prezentat recent, la nivel european, avantajele ¿i beneficiile acestor ¿enile care echipeazå 18 modele de combine ¿i 3 modele de tractoare. Printre noutå¡i s-au numårat douå lå¡imi noi de ¿enile, care permit tractoarelor de mare putere Axion Terra Trac produse de Claas så fie utilizate într-un mod ¿i mai eficient ¿i så ofere o protec¡ie ¿i mai mare pentru sol. La acestea se adaugå ¿i noua aplica¡ie Terranimo care este integratå în sistemul CEMOS pentru tractoare. Terranimo calculeazå separat riscul de compactare pentru trei straturi de sol. Pe baza acestei evaluåri a riscurilor, CEMOS poate oferi operatorului recomandåri suplimentare pentru balastare ¿i optimizarea presiunii în anvelope, pentru a conduce într-un mod care så protejeze solul. Este important de ¿tiut cå, în ceea ce prive¿te combinele Jaguar, acestea sunt 40

echipate cu transmisii care încor poreazå un sistem patentat de protec¡ie pentru capåtul de rând. Acesta permite ca suprafa¡a de contact a ¿enilelor så fie reduså la întoarcerea de la capåt de rând, aducând astfel beneficiile Terra Trac pe på¿uni ¿i alte suprafe¡e de teren sensibile. Este de re¡inut cå sistemele Terra Trac se regåsesc atât la tractoare ¿i combine, cât ¿i la utilaje de recoltat sfeclå autopropulsate ¿i la utilajele de recoltat legume, dar ¿i la utilajele de recoltat cartofi autopropulsate sau remorcate. Alte domenii de aplicare sunt rezervoarele de împrå¿tiere a gunoiului de grajd lichid cu sisteme Terra Trac ¿i punte motoare Active Drive.

Axion Terra Trac De la lansarea pe pia¡å a modelului Axion Terra Trac în 2019, tractoarele semi-¿enilate cu suspensie completå de mare putere au atras din ce în ce mai mul¡i fermieri ¿i contractori din întreaga Europå ¿i, din 2022, ¿i din cadrul pie¡elor de peste ocean. Tractoarele Axion Terra Trac sunt eficiente la lucrårile ce necesitå trac¡iune de greutate mare ¿i medie, de exemplu cultivarea solului. Datoritå protec¡iei optime a solului, urmåririi exacte a conturului solului cu o curså a suspensiei de 120 mm ¿i confortului deosebit al conducerii, cu o vitezå maximå de 40 km/h, tractoarele pot fi utilizate ¿i pentru efectuarea altor opera¡iuni: împrå¿tierea îngrå¿åmintelor organice ¿i minerale pe câmp ¿i på¿uni, transportul cerealelor sau al sfeclei de

zahår în timpul recoltårii sau chiar la cosirea fâne¡elor. Pe lângå ¿enilele din cauciuc cu lå¡imea curentå de 635 mm ¿i 735 mm, acum sunt disponibile douå variante suplimentare, pentru o utilizare ¿i mai eficientå ¿i cu protec¡ia solului. Pentru folosirea optimå în culturile pe rânduri, de exemplu împrå¿tierea îngrå¿åmintelor organice în culturi sau lucrul cu echipamente de prå¿it, Claas oferå acum ¿enile înguste, de 457 mm. Din toamna anului 2021, modelul Axion Terra Trac este disponibil ¿i cu ¿enile având o lå¡ime de 890 mm, lå¡imea totalå a tractorului råmânând sub 3 m. Aceste ¿enile sunt ideale pentru reducerea în continuare a deteriorårii solului ¿i a compactårii pe câmp ¿i på¿une, iar datoritå controlului activ al benzii de cauciuc în timpul virårii, nu existå nicio deteriorare a suprafe¡ei în cazul virajelor strânse. Ca o inova¡ie suplimentarå, modelul Axion Terra Trac poate fi echipat acum Profitul Agricol 21/2022

MA{INI & UTILAJE cu sistemul de umflare a anvelopelor Claas CTIC (controlul automat al presiunii în pneuri) pe puntea fa¡å. Anvelopele sunt umflate folosind compresorul de aer pentru sistemul de frânare pneumatic.

Terranimo reduce compactarea Odatå cu integrarea aplica¡iei Terranimo în sistemul Claas CEMOS pentru tractoare, utilizatorii au acum la dispozi¡ie o altå strategie de operare, pe lângå eficien¡å ¿i productivitate: protec¡ia solului prin reducerea compactårii. Din vara acestui an, Terranimo va face parte din gama standard de func¡ii CEMOS pentru tractoare. Terranimo este un model de simulare dezvoltat de Universitatea de ªtiin¡e Aplicate din Berna în cooperare cu institute de cercetare din Danemarca ¿i Suedia, care calculeazå ¿i vizualizeazå riscul de compactåri dåunåtoare. Algoritmii rezulta¡i sunt combina¡i cu parametrii curen¡i disponibili, cum ar fi tipul ¿i starea solului, adâncimea de lucru, starea câmpului (necultivat, lucrat la adâncime micå sau cultivat la adâncime mare), utilajul ata¿at, tipul de anvelope, balastarea ¿i al¡i câ¡iva parametri, astfel încât nu este necesar niciun efort suplimentar pentru utilizarea aplica¡iei Terranimo. Pe baza informa¡iilor combi-

Profitul Agricol 21/2022

nate ¿i a elementelor tehnico-mecanice calculate de CEMOS (de exemplu, sarcini statice ¿i dinamice pe punte), Terranimo calculeazå separat riscul de compactare pentru trei straturi de sol. Pe baza acestei evaluåri a riscurilor, CEMOS poate oferi operatorului recomandåri suplimentare pentru balastare ¿i optimizarea presiunii în anvelope, pentru a conduce într-un mod care så protejeze solul. Dacå operatorul modificå setårile pentru combina¡ia tractor - implement, cum ar fi presiunea din anvelope, în func¡ie de riscurile de compactare ¿i de recomandårile derivate din acestea, aceste informa¡ii sunt transmise direct pentru evaluarea curentå a riscurilor efectuatå de func¡ia Terranimo. Ca urmare, operatorul va primi feedback direct cu privire la efectul pe care îl va avea modificarea setårilor.

Dezvoltarea Terra Trac

În vara acestui an, Claas Industrietechnik din Paderborn va aniversa 25 de ani de dezvoltare ¿i produc¡ie a propriilor sisteme Terra Trac ¿i 35 de ani de experien¡å Terra Trac. Iatå care sunt etapele importante ale tehnologiei Terra Trac de la Paderborn: 1997: Introducerea sistemului Terra Trac pentru combinele agricole Claas Lexion 2004: Introducerea amortizoarelor din cauciuc pentru un confort sporit al conducerii 2006: A doua genera¡ie Terra Trac cu un cadru ranforsat, turnat dintr-o singurå bucatå pentru noul Lexion 600 2011: Introducerea suspensiei hidropneumatice ¿i a vitezei maxime de 40 km/h 2017: Axion Terra Trac în calitate de concept la Agritechnica 2018: Introducerea a douå modele Jaguar Terra Trac cu func¡ia unicå de protec¡ie pentru capåtul de rând 2019: Începe produc¡ia de serie a douå modele Axion Terra Trac 2019: Prezentarea modelelor Lexion 5000/6000/7000/8000 cu zece modele Terra Arpad DOBRE Trac 2021: Introducerea seriei Trion cu ¿ase modele Terra Trac Februarie 2022: Jaguar Terra Trac cu numårul 100 iese de pe linia de asamblare din Harsewinkel Pe lângå acestea, Claas ne rezervå noutå¡i în domeniul Terra Trac ¿i la Agritechnica 2023.

MA{INI & UTILAJE

Amazone - de la cal la Un echipament agricol complex poate fi în¡eles mult mai u¿or ca func¡ionalitate dacå aceia pentru care a fost creat îl pot vedea direct, nu online, pot pune mâna pe el ¿i pot cere detalii tehnice direct de la producåtor. Un astfel de prilej a fost oferit de Grupul Amazone, care a organizat recent Zilele Câmpului la ferma sa ¿i la o fermå partenerå din vestul Germaniei.

este 100 de fermieri ¿i jurnali¿ti din Europa Centralå ¿i de Est, inclusiv din România, au participat timp de douå zile la o serie de prezentåri realizate de Amazone referitoare la aplicarea noi metode în agricultura de precizie, solu¡ii alternative pentru protec¡ia plantelor, administrarea corectå a îngrå¿åmintelor ¿i cre¿terea eficien¡ei acestora prin noi metode de aplicare. Îndrumåtorul ¿i translatorul de specialitate al delega¡iei noastre a fost Franz Jakoby, manager general Amazone România. Prima zi a debutat cu o vizitå la ferma Amazone, în curtea cåreia erau expuse numeroase utilaje pentru prelucrarea so-

lului ¿i semånat de ultimå genera¡ie, echipate cu o serie de sisteme performante, inclusiv pentru agricultura de precizie.

Dar ceea ce ne-a atras aten¡ia în mod deosebit a fost un tractor oarecum atipic, produs în 1954, cu motorul în spate ¿i dotat cu semånåtoare, distribuitor de îngrå¿åminte ¿i grapå. Tractorul era parcat în fa¡a unui mic muzeu de utilaje agricole construite de Amazone, în care am putut vedea un plug reglabil ¿i semånåtori vechi, care pe vremuri erau trase de cai, un vechi tractor Deutz, precum ¿i distribuitoare de îngrå¿åminte ¿i de împrå¿tiat gunoiul de grajd ¿i un echipament de recoltat sfeclå din perioada interbelicå ¿i cea postbelicå, aparent în perfectå stare de func¡ionare. Scumpirea fårå precedent a îngrå¿åmintelor chimice îi determinå pe mul¡i fermieri så se gândeascå de douå ori înainte de a se apuca de fertilizat, iar Amazone are deja solu¡ia. Este vorba de un sistem de distribuire selectivå a îngrå¿åmântului cu ajutorul distribuitoru-

Cosmin Micu conduce, la Arad, ferma Procereal Agrosan, 1.350 ha din care 1.000 ha sunt cu culturi de toamnå. “Am luat în 2014 un distribuitor de îngrå¿åminte Amazone ZA-TS, sunt mul¡umit de el, dar e momentul så trec la ceva nou ¿i må atrage ZA-TS Profis Hydro, e fåcut cum trebuie, are o lå¡ime de lucru de 54 m, oferå un control foarte bun al distribuirii, inclusiv în parcele cu forme neregulate.” lui Profis Pro Hydro cu sistem AutoTS sau Border TS, prin care granulele nu mai sunt împrå¿tiate dincolo de marginea culturii, nu mai ajung în drum sau în canalele de iriga¡ii sau cursuri de apå, ci doar la plante, iar sistemul WindControl permite fertilizarea controlatå chiar ¿i în condi¡ii de vânt. Un alt tip de fertilizare la culturile prå¿itoare este cel "în cuib", adicå granule grupate pe o suprafa¡å cu diametrul de 5-6 cm, la distan¡e egale de boabele de porumb, fie între acestea, fie lângå, fie între rânduri, în func¡ie de dis-

Piesa de rezisten¡å, cum se spune, a fost tractorul autonom ¿enilat AGXeed, în fapt, un AgBot (robot agricol), echipat cu motor diesel electric de pânå la 156 CP (diesel pentru punerea în mi¿care a întregului utilaj ¿i sistem electric pentru ac¡ionarea transmisiei). Acest robot avea ata¿at în fa¡å un sistem tåvålugi cu lame, iar în spate, un cultivator cu ancore, ambele de la Amazone. De¿i tractorul-robot s-a apropiat destul de mult de cei peste 100 de privitori, organizatorii ne-au asigurat cå ¿enilatul autonom executå comenzile înscrise în soft ¿i nu existå niciun pericol pentru oameni, deoarece utilajul se opre¿te imediat ce detecteazå un obstacol în cale. 42

Profitul Agricol 21/2022

tractorul autonom tan¡a pe rând ¿i între plante. Se realizeazå astfel economii mari la îngrå¿åminte, concomitent cu eficientizarea fertilizårii. AmaSelect are un sistem inteligent de duze prin care culturile pot fi tratate în mod selectiv, doar cât trebuie ¿i unde este necesar, ceea ce duce la reducerea consumului de erbicid cu pânå la 65%. AmaSelect CurveControl permite evitarea supradozårii ¿i aplicarea de tratamente pe terenuri cu margini neregulate, AmaSelect Row faciliteazå aplicarea de substan¡å în bandå, doar pe rând (acest lucru fiind valabil ¿i în cazul fertilizårii cu îngrå¿åminte lichide), iar AmaSelect Spot administreazå erbicidul prin jet aplicat doar pe buruieni, nu ¿i pe sol, reducând astfel riscul contaminårii pânzei freatice. Fermierii se luptå an de an cu buruienile, iar unele sunt foarte rezistente la tratamente, care trebuie reluate periodic, cu costuri suplimentare. Amazone a

gåsit o solu¡ie cu eficien¡å doveditå: prå¿itul mecanic combinat cu erbicidare. Este vorba de un utilaj tractat realizat de Schmotzer (parte a grupului Amazone), asistat de o camerå video ce men¡ine la distan¡å optimå unitå¡ile de prå¿it de plante (porumb, floarea-soarelui etc). Prå¿itul este efectuat de bråzdare (între 3 ¿i 5 pe rând), iar pentru sporirea eficien¡ei, pe fiecare rând sunt amplasate tuburi cu duze pentru erbicidat, alimentate de un rezervor montat în fa¡a tractorului. Am aflat noutå¡i despre sistemul DirectInject la sprayerele Amazone, prin care, în timpul tratamentelor generale, se pot aplica tratamente selective pentru eliminarea pålåmidei, de exemplu, care apare în “insule” ¿i care nu råspunde la tratamentele generale. În acest caz solu¡ia Amazone este DirectInject, prin care se pot aplica erbicide specifice cu substan¡e dintr-un rezervor mic, care ocole¿te circuitul general ¿i rezervorul mare ¿i intrå printr-un circuit scurt direct pe tuburile de pe

Alexandru Dana, administrator al fermei cu acela¿i nume din Teleorman, lucreazå 1.600 ha teren, pe care a semånat preponderent påioase ¿i rapi¡å. “Din cauza secetei am cam renun¡at la prå¿itoare, iar adaptarea la culturile de toamnå m-a obligat så-mi cumpår utilaje adecvate. Am semånåtori de påioase, dar mai vreau o semånåtoare Amazone Citan 12000C de 12 m, cu fertilizarea pe rândul de såmân¡å.” rampå, spre duze. Astfel erbicidarea se aplicå doar pe "insulele" de pålåmidå ¿i nu streseazå restul culturii. La demonstra¡iile în câmp a fost pus la lucru un echipament aflat încå în testare, pentru prelucrarea superficialå a solului, echipat cu tamburi pe care erau montate discuri stelate pentru tocarea resturilor vegetale ¿i amestecarea superficialå cu solul, urmate de un segment de gheare metalice cu arc.

Arpad DOBRE

Adrian Rad administreazå cele 400 ha ale fermei timi¿ene Radi Agro PFA ¿i cultivå în special porumb ¿i floarea-soarelui, dar ¿i påioase ¿i rapi¡å. “De la Amazone am o semånåtoare ED simplå, pentru plante prå¿itoare, ¿i un distribuitor de îngrå¿åminte, dar vreau så achizi¡ionez unul cu controlul sec¡iunilor, iar urmåtorul echipament de care am nevoie ar fi un sprayer Amazone tractat, cu rezervor de 8.600 litri”. Profitul Agricol 21/2022

MA{INI & UTILAJE

BKT> Stilul de condus afecteaz\ anvelopele Men¡inerea anvelopelor în stare eficientå este esen¡ialå - nu doar din punctul de vedereal siguran¡ei rutiere, ci ¿i pentru a asigura cele mai bune performan¡e pe parcursul întregului ciclu de via¡å al produsului.

aceea este important ca anvelopele så fie întotdeauna în stare bunå.

ale anului, când utilajele agricole sunt foarte pu¡in sau deloc folosite, anvelopele sunt supuse uzurii din cauza presiunii exercitate de greutatea vehiculului. În acest caz, umflarea u¿or în exces a anvelopelor poate fi o måsurå eficientå de limitare a dezumflårii anvelopelor dacå vehiculul urmeazå så fie utilizat din nou.

Bune practici la utilizarea anvelopelor Echipa tehnicå a BKT a enun¡at o serie de bune practici de adoptat pentru un stil de condus corect ¿i con¿tient, care pune în eviden¡å caracteristicile 2. Evita¡i accelerarea bruscå anvelopelor. În plus, distribuitorii ¿i exeoarece anvelopele repre- per¡ii BKT sunt în permanen¡å disponi¿i frânarea extremå zintå contactul direct dintre bili cu sfaturi foarte utile pentru fiecare O abordare a condusului caracteridrum ¿i vehicul, acestea client, bazate pe utilizarea specificå a zatå de frânarea extremå, de exemplu, necesitå anumite måsuri de precau¡ie anvelopelor. are un impact negativ asupra durabilîn timpul rulårii, pentru a-¿i påstra caritå¡ii unei anvelope. Alunecarea între acteristicile tehnice pe care producåbanda de rulare ¿i suprafa¡a drumului 1. Ac¡iune preventivå: torii de anvelope le-au dezvoltat pentru din cauza frânårii “råzuie¿te” anvelomonitoriza¡i presiunea anumite tipuri de utilizare. Mai presus de toate, înainte de a pele, ceea ce are ca rezultat uzarea mai Potrivit BKT, existå factori obiectivi aborda detalii legate de stilul de con- rapidå. Acesta este motivul pentru care care influen¡eazå uzura unei anvelope: dus, este important de re¡inut cå moni- poate fi cu adevårat util så se utilizeze sarcina ¿i distribu¡ia sarcinii, centrul de torizarea regulatå a valorilor presiunii frâna de motor, adicå reducerea greutate al vehiculului, condi¡iile anvelopelor este esen¡ialå. treptelor de vitezå ¿i încetinirea vehicusuprafe¡ei drumului în timpul transDacå presiunea este prea micå sau, lului prin intermediul tura¡iei motorului. portului, duritatea terenului ¿i prezen¡a dimpotrivå, dacå este prea mare, obiectelor care ar putea duce la uzura aceasta nu are doar un impact negativ În concluzie, potrivit BKT, un comprematurå a anvelopelor ¿i, de aseme- asupra consumului de carburant, ci portament optim în utilizarea anvelopei nea, condi¡iile meteorologice în care prezintå mai multe alte riscuri, cum ar fi începe cu alegerea corectå a produsului sunt utilizate acestea. deformarea carcasei ¿i cre¿terea ¿an- potrivit. O anvelopå perfectå depinde, de Dar existå ¿i factori subiectivi, print- selor ca anvelopa så explodeze. fapt, de tipul de echipament, greutate, re care comportamentul la volan ¿i obiPe de altå parte, în perioadele reci aplica¡ie, teren ¿i obiceiurile de utilizare. ceiurile operatorului, care pot afecta direct sau indirect performan¡a ¿i durabilitatea anvelopei. Stilul de condus are, cu siguran¡å, un impact asupra ciclului de via¡å al unei anvelope, aspect care este subestimat uneori de antreprenori ¿i de managerii flotelor. Speciali¿tii BKT atrag aten¡ia cå este important så avem în vedere câteva måsuri de precau¡ie atunci când conducem un vehicul. În primul rând pentru a garanta siguran¡a în transport, dar ¿i pentru optimizarea performan¡elor anvelopelor, care duce la reducerea costurilor de operare pentru companie. De

Profitul Agricol 21/2022

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Parlamentul European reac]ioneaz\ ... Un studiu prezentat recent în Parlamentul European aduce din nou în aten¡ie problema banilor da¡i a¿a-numi¡ilor “fermieri de canapea”, adicå cei care nu lucreazå direct terenurile.

prijinul politicii agricole comune pentru proprietarii de terenuri care nu sunt implica¡i activ în agriculturå a avut un impact negativ indirect asupra comunitå¡ilor de fermieri, aratå studiul. Documentul subliniazå cå aceastå practicå a afectat grav activitatea celor care chiar produc mâncare. Plå¡ile pe suprafa¡å, inclusiv plå¡ile directe, contribuie la acest fenomen, aratå studiul. În timp ce aceste plå¡i sunt în unele privin¡e pozitive, de exemplu în motivarea fermierilor så nu-¿i vândå påmântul, ele pot provoca, de asemenea, un comportament de “fermier de canapea”. Acest lucru evident cå produce nemul¡umiri ¿i chiar furia adevåra¡ilor fermieri. În plus, duce la cre¿terea pre¡urilor terenurilor. În acest fel, unele pår¡i ale programului european de subven¡ii au avut un impact negativ indirect asupra comunitå¡ilor agricole, a conchis studiul. Documentul mai scoate în eviden¡å un fapt - scåderea continuå a numårului de ferme. Numårul fermelor din UE 27 a scåzut în ultimii ani de la aproximativ 15 la 10 milioane. Este o reducere uria¿å, de o treime, iar tendin¡a se påstreazå. Studiul aratå cå Uniunea ar putea pierde încå 6,4 milioane de ferme pânå în 2040. Dacå se va întâmpla a¿a, înseamnå cå atunci vor mai exista doar 38

din fermele care func¡ionau în 2016. Asocia¡ia Fermierilor din România a fåcut la rândul såu cercetåri care aratå cå fermele de mårime medie sunt cele mai vulnerabile. În acela¿i timp, fermele mici întâmpinå dificultå¡i financiare, ceea ce face tot mai grea gåsirea banilor pentru investi¡ii în utilaje, sisteme de iriga¡ii ¿i automatizare, ¿i pentru a avea acces la pia¡å.

Parlamentul European reac¡ioneazå la cererile îndreptå¡ite ale fermierilor, care solicitå amânarea unor måsuri prevåzute în noua Politicå Agricolå Comunå. Asocia¡ia Fermierilor din România, pe care o reprezint, este una dintre cele care au cerut, încå de acum câteva luni, astfel de måsuri care så permitå traversarea crizei provocate de råzboiul din Ucraina. Este în dezbatere publicå proiectul de procedurå pentru accesarea microgranturilor de 5.000 de euro prin måsura 1 a schemei de ajutoare de stat COVID19 pentru IMM-uri. Fondurile europene sunt destinate SRL-urilor, PFA-urilor ¿i

întreprinderilor individuale ¿i familiale din sectorul agro-alimentar. Înscrierea ar urma så înceapå din 28 mai. Aten¡ie trebuie så vå face¡i cont cu parolå de utilizator (dacå nu ave¡i deja) pe portalul de granturi IMM Recover. Va urma etapa 2, adicå înscrierea propriu-ziså, în care ve¡i putea cere banii. Foarte important de ¿tiut - va fi un apel de tipul “primul venit, primul servit”, iar bugetul ajunge pentru numai 10.000 de beneficiari. Vå informåm asupra unor modificåri care privesc salarizarea celor ce lucreazå în agriculturå ¿i industria alimentarå. De luna viitoare, angaja¡ii din aceste domenii nu vor mai plåti impozit pe venit ¿i contribu¡ia la sånåtate. Asta nu înseamnå înså cå oamenii nu vor mai beneficia de asiguråri de sånåtate. Legea, care are la bazå modelul normelor din domeniul construc¡iilor, stabile¿te cå salariul minim în aceste domenii va fi de 3.000 de lei. Este vorba de valoarea brutå, ceea ce înseamnå cå angaja¡ii ar primi net suma de 2.362 de lei lunar. Conform datelor Institutului Na¡ional de Statisticå, în agriculturå ¿i industria alimentarå lucreazå circa 300.000 de oameni.

Profitul Agricol 21/2022

LOCURI DE MUNC|

ANGAJEAZĂ DIRECTOR TEHNIC Rol: • Asigurå suportul tehnic echipei de vânzåri; • Promoveazå produsele companiei; • Dezvoltå ¿i manageriazå un portofoliu de clien¡i. Responsabilitå¡i: • Asigurå suport tehnic echipei de vânzåri; pentru promovarea ¿i vânzarea produselor; • Asigurå suport tehnic în vederea realizårii tuturor materialelor de marketing (cataloage, bro¿uri, fi¿e tehnice etc.); • Asigurå suport tehnic clien¡ilor; • Înfiin¡are loturi demonstrative ¿i comerciale; • Organizare simpozioane ¿i evenimente în câmp; • Organizare traininguri tehnice; • Consultan¡å pentru aprovizionare marfå (pesticide) ¿i pregåtire pentru campania (perioada de achizi¡ie produse ¿i o estimare de cantitate); • Promovare produse de interes (foliare sau produse cu stocuri mari); • Vizitå fermieri; • Monitorizeazå pia¡a ¿i produsele; • Responsabil/å cu stabilirea strategiei portofoliului de produse.

Cerintele postului: • Studii de specialitate ¿i competen¡e tehnice în domeniul agricol; • Cuno¿tin¡e solide despre agricultura ecologicå; • Experien¡å de vânzåri; • Cuno¿tin¡e de limbå englezå; • Bune abilitå¡i de comunicare ¿i negociere; • Capacitatea de a planifica, de a se automotiva ¿i de a fi responsabil/å; • Cuno¿tin¡e operare PC (pachet MS Office); • Cuno¿tin¡e utilizare sistem CRM. Beneficii: • Pachet salarial atractiv; • Posibilitå¡i de dezvoltare profesionalå; • Mediu de lucru plåcut; • Contract de muncå pe perioadå nedeterminatå.

Vå a¿teptåm în echipa KWS Semin¡e SRL!

Reprezentant Product Management & Agroservice Vest ¿i Centru România (m/f/d) Ve¡i sus¡ine organiza¡ia prin cuno¿tin¡ele dumneavoastrå tehnice ¿i ve¡i fi responsabil pentru dezvoltarea portofoliului prin coordonarea ¿i analiza experien¡elor de câmp dezvoltate în arealul stabilit, ve¡i acorda sprijin tehnic pentru echipa KWS ¿i ve¡i ¡ine legåtura cu fermierii ¿i distribuitorii no¿tri cheie. Pentru aceastå pozi¡ie se oferå un contract nelimitat cu normå întreagå.

Profilul candidatului: • Diplomå universitarå în agronomie. Studiile postuniversitare constituie un avantaj; • Cunoa¿terea fluentå a limbii române ¿i a limbii engleze; • Experien¡å de cel pu¡in 3 ani pe o pozi¡ie similarå de coordonator de studii tehnice; • Experien¡å în transferul cuno¿tin¡elor, adaptate pe categorii de public; • Cuno¿tin¡e agronomice foarte bune; • Experien¡å în testarea în câmp a soiurilor de semin¡e ¿i/sau a produselor de protec¡ie a plantelor; • Experien¡å în evaluarea ¿i pozi¡ionarea produselor în raport cu interesele financiare ale companiei, nevoile clien¡ilor, realitatea pie¡ei, capacitatea de vânzare, dezvoltarea portofoliului; • Comunicare, gestionarea ¿i interpretarea datelor ¿i informa¡iilor, adaptabilitate, lucru în echipå, construirea de rela¡ii, leadership, toleran¡å ridicatå la stres; • Experien¡a în vânzåri ¿i/sau marketing reprezintå un avantaj.

Pentru mai multe informa¡ii vizita¡i: www.kws.com/career. Urmåri¡i-ne pe LinkedIn® la https://linkedin.com/company/kwsgroup/ Profitul Agricol 21/2022

LOCURI DE MUNC| STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLÅ LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 22 iunie 2022  1 POST - ªEF SERVICIU, gradul 1 (132447 - ªef Sta¡ie uscare-condi¡ionare cereale) Condi¡ii specifice de participare: - Studii superioare în domeniul agricol cu diplomå de licen¡å; - Cuno¿tin¡e ¿i abilitå¡i de operare PC; - Disponibilitate pentru program prelungit.

 1 POST - ANALIST AJUTOR II Condi¡ii specifice de participare: - studii medii (12 clase finalizate cu diplomå de bacalaureat), profil informaticå; - vechime în domeniu: minim 6 luni. Termen-limitå pentru depunerea dosarelor: 15.06.2022, ora 15:00

Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine la sediul institu¡iei (Livada, jud. Satu Mare, str. Baia Mare nr. 7) ¿i la tel.: 0261.840.018 - Compartimentul Resurse Umane www.scdalivada.ro

Vå a¿teptåm în echipa KWS Semin¡e SRL!

Reprezentant Vânzåri (m/f/d) pentru regiunea Teleorman Domeniu de activitate: Marketing ¿i vânzåri. ID post: 9901 Ve¡i atinge obiectivele în materie de vânzåri prin vânzarea semin¡elor hibrid KWS ca rezultat al vizitelor intense, consultarea ¿i sprijinirea clien¡ilor KWS ¿i ve¡i fi interfa¡a între Directorul Regional de Vânzåri, parteneri ¿i clien¡ii finali. De asemenea, ve¡i reprezenta compania la nivel atât intern, cât ¿i extern. Oferim contract de muncå nelimitat ¿i cu normå întreagå.

Competen¡e sociale:  Obi¿nuit så lucreze independent, precum ¿i så gândeascå ¿i så ac¡ioneze în mod independent;  Fire analiticå ¿i structuratå;  Capacitatea de a comunica cu ceilal¡i ¿i fire convingåtoare;  Capacitate de integrare ¿i caracter afirmativ;  Talent organizatoric. Spirit de echipå;  Capacitatea de a ac¡iona în interesul ¿i beneficiul companiei în cadrul activitå¡ilor zilnice;  Dispozi¡ia de a lucra peste program. Dispozi¡ia de a face deplasåri.

Profilul candidatului:

Beneficii:

• Experien¡å de muncå: minim 3 ani în vânzåri (agriculturå); • Abilitå¡i IT (Microsoft Office); • Nivel de cunoa¿tere limbi stråine: Limba Englezå (fluent); • Permis de conducere auto (cat. B).

 pachet salarial atractiv;  abonament medical;  ma¿inå de serviciu.

Pentru mai multe informa¡ii vizita¡i: www.kws.com/career. Urmåri¡i-ne pe LinkedIn® la https://linkedin.com/company/kwsgroup/ 48

Profitul Agricol 21/2022

PAGINA DE HOBBY Beca]ina ;n bucate Unii confra¡i, mai scrobi¡i, o alintå, spunându-i „domni¡å” ori „perla bål¡ilor”. Al¡ii, mai prozaici, îi zic „caprå” sau „berbecel”, de la zbârnâitul penelor laterale ale cozii, când se ridicå în zbor, cu ¡ipåt rågu¿it, stârnitå fiind din smârcurile ¿i mla¿tinile în care î¿i face veacul. Fårå câine destoinic, treci pe lângå ea, dar, când se avântå în larg, ¿tie så se uzeze de toate tertipurile pentru a folosi terenul în avantajul ei, cotind nea¿teptat în volte surprinzåtoare, suind ¿i coborând cu fente aeriene ca un acrobat, asemenea rudei sale de zåvoi, sitarul. Dupå cât se vede, mica a¿chie nu sare departe de trunchi…

Fran¡uzi¡ii no¿tri boierna¿i pa¿opti¿ti pasiona¡i de pu¿cå, dând cu nasul în tratatele cinegetice de pe Sena, au scornit denumiri fanteziste pentru sitarii, cåpri¡ele ¿i berbeceii no¿tri, nume derivate de la celticul „bec”, cunoscut pe meleaguri mioritice drept cioc. Nu e de mirare cå asemenea importuri lingvistice n-au prins ¿i cå nimeni (în afarå de pedan¡i precum Costache Negruzzi) nu le spune la noi, aståzi, nici sitarului beca¡å ¿i nici celorlalte neamuri ale sale becå¡el, beca¡in ¿i beca¡in duplu,

Dar toate aceste apelative nu izbutesc nici pe departe så zugråveascå acea dârå de fulger, plinå de capriciu ¿i de fantezie, care este beca¡ina. Pasagerå la noi, î¿i trådeazå apartenen¡a la grupul limicolelor prin plisc, nåravuri ¿i mimetismul marmorat al ve¿mântului. Pe cât e de greu de descoperit în vegeta¡ia båltoacelor, pe atât se dovede¿te mai anevoie de nimerit ¿i, în egalå måsurå, de recuperat fårå ajutorul unui câine vrednic, învå¡at cu asemenea nåluci, gata oricând så le pironeascå în aret, så le ridice ¿i så le aporteze fårå gre¿. Profitul Agricol 21/2022

Cu tandre¡e, cu dragoste chiar, scriitorul Mihai Mo¿andrei îi schi¡a beca¡inei un portret antologic: „Lucratå numai în ha¿uråri fine de cårbune, pare ie¿itå din creionul de miniaturist al unui desenator de geniu. Curbele dulci, tonurile stinse de alb ¿i cafeniu, de bej ¿i negru, îm-

binate în sute de zigzaguri, ar fi putut adesea tenta atât pe desenator, cât ¿i pe pictor.” Nu trebuie înså uitat cå, deasupra migalei de chinez båtrân ori de zugrav de sub¡ire a Demiurgului asupra penajului „domni¡ei”, în arabescuri ¿i filigrane, stå admira¡ia gurmanzilor din toate timpurile, deda¡i la plåceri gustative demne de hedoni¿ti. Consensul acestora cu privire la calitå¡ile culinare ale beca¡inei este de invidiat: însu¿i mentorul lor, Brillat-Savarin, numai gândinduse la dânsa, î¿i sim¡ea gura „nåpåditå de delicii”, ceea ce trebuie asimilat cu girul autoritå¡ii.

A¿adar, pentru a nu le ¿tirbi cu nimic din savoare, cel mai nimerit lucru este de a transforma cele, hai så zicem, optzece påsåri, ¡inute în prealabil trei zile la råcoare, curent ¿i întuneric, într-un pla-

tou menit så întruchipeze vestitul adagiu „Non multa, sed multum”:

Tartine cu beca¡ine Dupå ce se curå¡å de pene, se clåtesc ¿i se ¿terg, fårå înså a se eviscera, beca¡inele trebuie sårate ¿i pipårate în interior, printr-o fantå posterioarå. Sunt låsate apoi cinci minute la cuptor

¿i încå cinci pe gråtar, pe jar de fag. Separat, se pråjesc feliile de pâine pe o singurå parte, se împåneazå cu câte trei cå¡ei de usturoi ¿i se ung sub¡ire, pe fa¡a proaspåtå, cu gråsime de gâscå. Într-o tigaie, se rumene¿te ficatul gâ¿tei. Pe un fund de lemn, cu ajutorul unei linguri¡e, se curå¡å måruntaiele ¿i toatå carnea beca¡inelor; se toacå mårunt ¿i se amestecå în tigaie cu ficatul, ¿i el mårun¡it, se adaugå douå linguri de coniac fin ¿i patru de smântânå proaspåtå; dupå gust, condimente. Se întinde pasta pe feliile de pâine, care se dau la cuptor, la foc moale, pentru nu mai mult de o jumåtate de ceas, atât cât så se caramelizeze u¿or suprafa¡a tartinelor. La maså, se vor înso¡i cu un Riesling de Reca¿ sau cu o Feteascå Regalå de Jidvei, ambele agere ca zborul beca¡inelor.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole.

9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier. 13 iunie ¥n ferma Marcoser din Matca, jude¡ul Gala¡i, are loc Turul inova¡iei în legumiculturå – un eveniment parteneriat Syngenta – Marcoser. 30 iunie - 2 iulie La Ia¿i se va ¡ine prima edi¡ie a Agriventura, expozi¡ie organizatå de Asocia¡ia Grânarii. Are loc pe platforma Panifcom de la Podu Iloaiei. S-au înscris deja 100 de companii din agribusiness. 15 - 17 septembrie Forest este o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 50

Un automat de milkshake salveaz\ o ferm\ englez\ Un automat de milkshake instalat de fata unor fermieri din Anglia a salvat de la faliment ferma de lactate a familiei, care se confrunta cu mari probleme financiare. Jess Bailey, în vârstå de 17 ani, spune cå pårin¡ii ei nu reu¿eau så se descurce din cauza pre¡ului mic pe care magazinele îl plåtesc pentru lapte, a¿a cå a încercat så-i ajute så ob¡inå venituri suplimentare. Ea a instalat automatul la poarta fermei ¿i recunoa¿te cå nu se a¿tepta ini¡ial ca vânzårile så fie atât de mari. “Am fost nervo¿i la început, pentru cå nu ¿tiam dacå o så fie o idee bunå sau nu. Acum nu ne vine så credem cât de popular a devenit automatul ¿i cât de ocupa¡i suntem ca så-l men¡inem aprovizionat”, spune Bailey. Ea a explicat cå ma¿ina vinde produse la un pre¡ corect, care compenseazå munca depuså de familie ¿i este apropiat de cel pe care ar trebui så-l ofere ¿i marile magazine. “Ne-a ajutat foarte mult, pentru cå

eram într-o situa¡ie criticå. Fårå acest automat, probabil cå am fi abandonat produc¡ia de lactate pânå acum”, spune fata fermierilor. Ma¿ina a fost instalatå într-un container metalic ¿i vinde patru tipuri diferite de milkshake, dar ¿i lapte normal.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Un dezrådåcinat stabilit pe påmânt stråin – Dispårutå în råzboi; 2) Erau oameni cu carte – Pasagere în taxi! 3) Primele 9 10 turiste! – Lipsit de tact; 4) Cunoscut ca poloist – Båi... cu båtåi; 5) Cei care umblå cu steaua – Legat de pom; 6) Måsurå la bocanci! – Crescute ca umiditate; 7) Ie¿ire la luminå – Floarea din grådinå! 8) Creierul ma¿inii de råzboi; 9) ºinutul banilor – Adeptå a spiritului de turmå; 10) Constan¡a nu-l reprezintå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 20/2022 ORIZONTAL: TRAMVAI - BC; OALE - TUNEL; PSALM - BETA; OT - CAPISON; REC - CURANT; LICARIT - A; O - TANC - ION; SPERIETORI; TATA - DOSAR; INESTETICE.

VERTICAL: 1) Se ¡ine de învârteli în domeniul alimentar – Circuit exterior! 2) Merge ca uns; 3) Coborâre din mun¡i – Nelipsite din peisajul citadin; 4) Au coroanå cu spini – Panå de inspira¡ie; 5) Primit într-un cadru festiv – Eviden¡iazå scåderea; 6) Om cu dare de mânå; 7) Ruptå de foame pe uli¡å – Uniformå popularå; 8) Gåsitå prin rugi – Nu lipse¿te de la slujbå; 9) Animale bipede – Intrare în normalitate! 10) Mai mult decât necesar. Profitul Agricol 21/2022

Profitul Agricol nr. 21 din 2022

Articles inside

Cultura de grâu trebuie optimizatå pentru o produc¡ie de 6-7 t/ha

Perspective diferite asupra Pactului Verde

Critica PNS-ului francez

Vantage fuzioneazå cu divizia software Yara din România ¿i Bulgaria