Profitul Agricol nr. 22 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 22 din 8 iunie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 22/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Ferma din ziua de mâine

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

“Comisia ne spune cå trebuie så facem mai mult. Dar så facem mai mult cu bani mai pu¡ini”, zice Achim Irimescu în numårul trecut al revistei. “Iar nu se poate”, trage el concluzia dupå câteva discu¡ii cu oficialii bruxellezi. “Eu credeam cå så producem mai mult cu bani mai pu¡ini este exact defini¡ia progresului”, îmi spune pe un ton hâtru un prieten, dupå ce a citit articolul. Are ¿i el dreptate. ¥n agricultura noastrå intensivå, cre¿terea produc¡iilor la hectar a fost mottoul. Ori la un anumit moment, genetica (la porumb, la grâu, la cartofi) î¿i atinge limitele ei. ªi, chiar dacå ai geneticå, trebuie så mai ai ¿i îngrå¿åminte. Cele mai la îndemânå, cele de sintezå, se fac cu gaz din Rusia. ªi dacå am avea ¿i îngrå¿åminte, ¿i geneticå, så nu uitåm cå suntem la mila vremii. Deci nici prea mult loc de cre¿tere a produc¡iilor nu avem. Sigur, pentru optimi¿ti existå mantra tehnologiilor (modificate genetic, crispr cas, robo¡i, sateli¡i). Probabil viitorul a¿a va fi, digital, dar pânå la viitorul åla avem de construit la robo¡i cel pu¡in o genera¡ie. Cât despre grâul modificat genetic, existå pe pia¡å de câ¡iva ani. L-au dezvåluit argentinienii prin 2020, dar pânå acum nu au reu¿it prea bine så convingå pe cineva så-l cumpere. Despre varianta utopi¿tilor, care nutresc speran¡a hranei artificiale, fabricate la imprimantå, nu are sens så vorbim. Nu încå. De¿i cred cå de acolo va veni amenin¡area la adresa agriculturii a¿a cum o ¿tim aståzi. Andrei OSTROVEANU

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul Agricol 22/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Prim-ministrul nu merge la FarmConect cu ministrul Chesnoiu Vladimir Putin ar debloca cerealele din Ucraina Clubul Fermierilor intrå în CEJA

Vizita fermierilor din Ialomi¡a în Cehia ¿i Slovacia

Australia: o nouå recoltå-record de grâu

Belarusul se intereseazå de cerealele ucrainene Cum se câ¿tigå încrederea în porumbul de siloz

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Implicarea cercet\rii Ziua grâului la Fundulea

FarmConect, expozi¡ia agriculturii române¿ti

Deere mutå o parte a produc¡iei în Mexic

Indonezia permite din nou exportul de ulei de palmier

Anvelope BKT pentru sprayere ¿i prå¿it

Opinii

Ofensiva zootehniei la târgul de la Fundulea

Stelian Podar ¿i afacerile cu americanii

UE î¿i dore¿te så dezvolte vaccinarea påsårilor

Ma[ini & utilaje

Hobby

O zi a câmpului ca la carte, la Sta¡iunea de la Lovrin

Culturi vegetale Alertele automate Bayer Climate Fieldview

Mircea Boteanu a renun¡at la floarea-soarelui

Nebunia din Statistica Agriculturii. Ce ¿tiu oficialii

Gr\dina, via [i livada Perioada de recoltare a tomatelor în programul pentru 2022

Cre[terea animalelor Noua conducere ANZ are agendå grea

S-a redeschis apetitul pentru expozi¡ii

Gugu¿tiucul

Cupa satelor la oinå

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII

Prim-ministrul nu merge la FarmConect cu ministrul Chesnoiu Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb din România anun¡å, nu fårå mândrie, prezen¡a prim-ministrului Nicolae Ciucå ¿i a ministrului Adrian Chesnoiu la târgul FarmConect România, pe care îl organizeazå la Slobozia. Doar cå ministrul Adrian Chesnoiu (PSD) va fi acolo joi, pe 9 iunie, pentru a participa la deschiderea oficialå, în timp ce premierul (PNL) va veni vineri, pe 11 iunie. Ca o men¡iune, ora¿ul Slobozia are un primar liberal, pe Drago¿ Soare, fermier, om de afaceri ¿i membru marcant în partidul lui Ciucå. “Sus¡inem astfel de ac¡iuni de amploare care se adreseazå tuturor fermierilor din România ¿i, în acela¿i timp, ajutå consumatorul final så în¡eleagå cum se face hrana în ¡ara noastrå”, a declarat premierul vizavi de participarea la expozi¡ia agriculturii. Profitul Agricol 22/2022

“Apreciem deschiderea pe care târgul FarmConect România o are fa¡å de cele mai mari expozi¡ii similare din Europa ¿i legåtura cu exper¡i interna¡ionali pe teme de actualitate care fac obiectul dezbaterilor comisiilor de la Bruxelles. Consideråm cå acest târg va contribui la dezvoltarea rela¡iilor dintre fermierii români ¿i companiile locale”. Pe scurt, FarmConect propune o abordare nouå în peisajul târgurilor din agribusiness, pentru cå este organizat ¿i asumat în întregime de fermieri ¿i se adreseazå, în egalå måsurå, fermierului profesionist ¿i consumatorului final. Mai multe despre ce pute¡i vedea acolo, pe larg în paginile 12-13.

Arin DORNEANU

Agrofert cumpårå divizia de îngrå¿åminte Borealis Compania cehå Agrofert va cumpåra divizia de îngrå¿åminte a grupului Borealis, pentru suma de 810 milioane de euro. Borealis încearcå de mai mul¡i ani så vândå divizia, care nu este profitabilå, dar genereazå 20% din vânzårile grupului austriac. La începutul anului, grupul rus EuroChem a fåcut o ofertå în valoare de 455 milioane de euro, care a fost înså respinså dupå începutul råzboiului din Ucraina. Agrofert este un conglomerat care de¡ine fabrici în Cehia, Slovacia ¿i Germania, cu peste 31.000 de angaja¡i. Alina Mihai, noul director executiv al AISR De la 1 iunie, noul director executiv al AISR (Alian¡a Industriei Semin¡elor din România) este Alina Nicoleta Mihai. Este cunoscutå mediului de afaceri în agribusiness-ul românesc, având o vastå experien¡å în comunicare, lucrând opt ani ca jurnalist la o revistå cu profil agricol. În ultimii trei ani, Alina a activat în zona de administra¡ie publicå, în departamentul de rela¡ii publice. Alina vine în AISR cu o viziune modernå, bazatå pe dialog permanent, pentru sus¡inerea ¿i promovarea industriei semin¡elor. Suntem încrezåtori cå experien¡a ¿i cuno¿tin¡ele, dar ¿i entuziasmul ei vor ajuta la o mai bunå implementare a strategiei de dezvoltare a Alian¡ei. O ¡arå ro¿ie de PPA ANSVSA a dat publicitå¡ii cele mai noi cifre despre situa¡ia pestei porcine africane. Pe 2 iunie erau active 20 de focare, toate doar în exploata¡ii nonprofesionale (înainte le spunea gospodåriile popula¡iei). Cu totul, sunt afectate 216 animale. Cele mai multe cazuri sunt în Gala¡i (4), Buzåu (3), Cluj (3), Bihor (2), Vaslui (2). Alte 6 jude¡e au doar câte un caz de PPA. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Vladimir Putin ar debloca cerealele din Ucraina Vladimir Putin: “Vom oferi trecere pa¿nicå, vom garanta cåi sigure cåtre aceste porturi ¿i vom asigura intrarea în siguran¡å a navelor stråine ¿i trecerea prin Marea Azov ¿i Marea Neagrå în orice direc¡ie. Apropo, câteva nave sunt blocate în porturile ucrainene acum. Acestea sunt nave stråine, zeci. Sunt pur ¿i simplu încuiate, iar echipajele lor sunt ¡inute ostatice”. ¥ntr-un interviu acordat televiziunii de stat Rossiya 1, pre¿edintele Rusiei a declarat cå acuza¡iile privind blocarea exporturilor de cereale din porturile ucrainene sunt o cacealma, iar vina pentru criza alimentarå care se preconizeazå nu este a Rusiei. Vladimir Putin: “În primul rând, lumea produce aproape 800 de milioane de tone de cereale, grâu pe an. Ucraina este pregåtitå så exporte 20 de milioane de tone. A¿a cå 20 de milioane de tone din 800 de milioane de tone însumeazå 2,5%. (..) În actualul an agricol 2021-2022, vom exporta 37 de milioane ¿i, cred, vom måri aceste exporturi la 50 de milioane de tone în 2022-2023. Înså asta este o aproximare. În ceea ce prive¿te exportul cerealelor ucrainene, nu împiedicåm asta. Sunt câteva moduri de a exporta cerealele. Primul. Le po¡i exporta prin porturile controlate de Ucraina, în primul rând 8

porturile din Marea Neagrå - Odesa ¿i cele din apropiere. Nu noi am minat zonele din apropierea portului, Ucraina a fåcut asta. Deja am spus cåtre to¡i colegii no¿tri de multe ori, låsa¡i-i så demineze porturile ¿i låsa¡i vasele încårcate cu cereale så plece. Vom garanta trecerea lor pa¿nicå cåtre apele interna¡ionale fårå nicio problemå. Pute¡i s-o face¡i. Trebuie så înlåture minele ¿i så ridice vasele pe care le-au scufundat inten¡ionat în Marea Neagrå pentru a face dificilå intrarea în porturile din sudul Ucrainei. Nu vom folosi procesul de deminare pentru a ini¡ia un atac dinspre mare. Deja am spus asta. Existå ¿i o altå oportunitate: porturile din Marea Azov (Berdiansk ¿i Mariopol) sunt sub controlul nostru ¿i suntem pregåti¡i så asiguråm o ie¿ire fårå probleme din aceste porturi, inclusiv pentru cerealele ucrainene. Deja lucråm la procesul de deminare. Apoi, este posibil så mutåm cerealele din Ucraina pe Dunåre ¿i prin

România. Este, de asemenea, posibil prin Ungaria. ªi este posibil så facem asta prin Polonia. Da, existå unele probleme tehnice deoarece cåile ferate au ecartamente diferite, iar boghiurile de ro¡i trebuie schimbate. Înså asta dureazå doar câteva ore, asta este tot. În cele din urmå, cea mai u¿oarå cale este transportul cerealelor prin Belarus. Acesta este cel mai u¿or ¿i cel mai ieftin mod deoarece de acolo pot fi instant transportate cåtre porturile baltice ¿i mai departe cåtre orice loc din lume. Înså ar trebui så ridice sanc¡iunile aplicate Belarusului. Aceasta înså nu este problema noastrå. În orice caz, pre¿edintele Belarusului, Alekxandr Luka¿enko spune a¿a: dacå cineva vrea så rezolve problema exportului de cereale ucrainene, dacå aceastå problemå existå, vå rog folosi¡i cea mai simplå metodå, prin Belarus. Nimeni nu vå va opri. A¿a cå problema transportului de grâne din Ucraina nu prea existå.”

Profitul Agricol 22/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Clubul Fermierilor intr\ în CEJA Clubul Fermierilor Români se va afilia la Consiliul European al Tinerilor Fermieri (CEJA), a anun¡at Florian Ciolacu, director executiv CFRO. Aceasta este o organiza¡ie bruxellezå ce are ca membre 33 de asocia¡ii de fermieri din 23 de state UE. Pre¿edinta CEJA, italianca Diana Lenzi, este o adeptå a înverzirii agriculturii. “Pactul Verde este foarte greu de realizat, dar trebuie realizat!” îi place så spunå public. Înså Lenzi spune cå existå un cost al înverzirii ¿i acesta nu trebuie suportat

de fermieri. “Cum se poate cere noilor genera¡ii så se implice în agriculturå, dacå nu li se poate garanta cel pu¡in un venit echivalent celui pe care l-ar putea ob¡ine din alte activitå¡i economice?”. Lenzi adaugå cå sunt necesare solu¡ii pragmatice pentru ca fermele så devinå mai ecologice ¿i mai sustenabile. Pe lângå costul pe care toatå popula¡ia Europei trebuie så-l suporte, fermierii au partea lor de obliga¡ii.

Robert VERESS

Florian Ciolacu, director executiv CFRO

Vizita fermierilor din Ialomi]a în Cehia [i Slovacia Cu restric¡iile de cålåtorie aproape eliminate, fermierii din ACCPT Ialomi¡a au reluat plåcuta tradi¡ie anualå de a vizita ferme din afara ¡årii. De data aceasta, au fost "legate" Cehia ¿i Slovacia, unde, în perioada 30 mai - 3 iunie, au cålåtorit 18 fermieri, majoritatea tineri, care administreazå ferme între 300 ¿i 3.000 de hectare, totalizând 20.000 ha.

entru consultan¡å tehnicå a fost prezentå Neda Bånå¡eanu, ¿eful Oficiului Fitosanitar Ialomi¡a, iar în scopul mediatizårii grupul a fost înso¡it ¿i de jurnalistul Robert Veress, de la Profitul Agricol. Au fost vizitate douå ferme din Slovacia: Sema HS din Sladkovicovo, concentratå pe produc¡ia organicå (1300 ha), dar având ¿i produc¡ie conven¡ionalå (800 ha); colosul Agropodnik din Trnava, cu obiect secundar de activitate Profitul Agricol 22/2022

produc¡ia agricolå (pe 16.000 ha!), principalul fiind comer¡ul cu cereale ¿i inputuri, ca cel mai important jucåtor local din domeniu, având, între altele, capacitå¡i de depozitare a cerealelor de 400.000 tone. Tot în Slovacia a fost vizitatå crama ¿i ferma viticolå Karpatska Perla (Perla Carpa¡ilor), din Senkvic. Agricultura Slovaciei a fost prezentatå de Vladimira Depnarova, secretar general al Asocia¡iei Cultivatorilor de Cereale din Slovacia. Am aflat cå existå multe similitudini cu agricultura României, în special în privin¡a vulnerabilitå¡ilor. În Cehia, turul a început la firma Bonagro din Blazovice (lângå Brno), care exploateazå 4.100 ha ¿i o fermå

zootehnicå cu 1.000 de vaci de lapte. În cele din urmå a fost vizitatå cooperativa cu 260 de membri Lukrom din Hrotovice, care ¿i-a continuat activitatea ¿i a prosperat dupå cåderea comunismului, exploatând 2.400 de ha, având facilitå¡i de stocare de 40.000 tone, instala¡ie de biogaz cu care asigurå nevoile de energie ale fermei ¿i nu doar, fermå de 300 de vaci de lapte, 30 de tauri de carne, 10.000 de porci. Agricultura Cehiei a fost prezentatå de Roman Hruda, product manager pentru rasa Holstein în cadrul companiei interna¡ionale CRV. Vom reveni cu detalii în numerele viitoare.

Robert VERESS 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII CULT Food va construi cel mai mare reactor de carne artificialå Compania americanå CULT Food a anun¡at cå va construi cel mai mare bioreactor pentru producerea de carne artificialå din lume, care va deveni opera¡ional în anul 2024. Facilitatea va avea patru etaje cu zece bioreactoare, iar produc¡ia va ajunge în 2030 la 13.700 tone de carne de pui ¿i de vitå anual. Ucraina acuzå Siria cå ar cumpåra cereale furate de ru¿i Ambasada Ucrainei în Liban sus¡ine cå Siria a primit pânå acum peste 100.000 de tone de grâu furat de ru¿i din teritoriile ocupate din sudul ¿i estul ¡årii. Ucrainenii spun cå valoarea cerealelor este de aproximativ 40 de milioane de dolari la pre¡urile actuale, iar guvernul sirian a refuzat pânå în prezent så comunice cu Kievul. Kremlinul neagå furtul de cereale din Ucraina, de¿i câte un oficial mai recunoa¿te cå mari cantitå¡i de grâu sunt transportate pe cale rutierå în Rusia. Acelea¿i acuze au fost aduse de Kiev ¿i guvernului de la Ankara. Ucraina a acuzat zilele trecute ¿i Turcia cå ar cumpåra cereale furate de ru¿i din zona de conflict.

Miercuri 1 iunie, ¿i-a încheiat ciclul vie¡ii, colegul dr. ing. Gheorghe Bernaz, membru fondator al Societå¡ii Române a Horticultorilor ¿i Membru de Onoare al ASAS. Cu o îndelungatå activitate în cercetarea ¿tiin¡ificå din viticultura ¿i înzestrat cu u¿urin¡å în mânuirea condeiului ¿i un discurs spumos, ¿i-a atras respectul colegilor, dar mai ales a viticultorilor practican¡i. Întreaga breaslå a horticultorilor îi aduce un PIOS OMAGIU înso¡it de triste¡ea despår¡irii. Dumnezeu så-l odihneascå ! 10

Australia> o nou\ recolt\-record de grâu Australia a¿teaptå pentru al treilea an consecutiv o recoltå-record de grâu, care ar putea compensa par¡ial criza globalå de aprovizionare cu cereale. Pentru a profita de condi¡iile meteo ideale ¿i de pre¡urile mari ale cerealelor, fermierii australieni au plantat grâu pe o suprafa¡å totalå de 14,45 milioane de hectare, fa¡å de 14 milioane de hectare anul trecut. Chiar dacå recolta finalå nu poate fi estimatå încå, exper¡ii se a¿teaptå la o produc¡ie de 30-35 milioane de tone de grâu, sau chiar la depå¿irea recolteirecord de 36 milioane de tone din sezonul 2021/2022. “Am putea recolta peste 30 de milioane de tone de grâu pentru al treilea

an la rând? Cred cå avem ¿anse foarte mari. Fermierii no¿tri au acum o situa¡ie financiarå solidå ¿i vremea îi avantajeazå”, spune Phin Ziebell, economist la Banca Na¡ionalå a Australiei. Recolta medie din ultimii zece ani a fost de 24,5 milioane de tone, dar ploile din acest an au venit la timp pentru sezonul de însåmân¡are. Australia exportå grâu în special în Asia, principalii clien¡i fiind China, Indonezia, Japonia sau Coreea de Sud. Importatorii asiatici au semnat deja contracte pentru recolta din acest an, iar pre¡ul mediu pentru o tonå de grâu de tipul Australian Premium White (APW) este de 440 de dolari.

Belarusul se intereseaz\ de cerealele ucrainene Pre¿edintele Belarusului, Aleksandr Lukashenko (foto), s-a oferit så permitå transportul cerealelor din Ucraina, cu anumite condi¡ii. “Toatå lumea cautå solu¡ii logistice. Noi suntem de acord så discutåm. Nu ne deranjeazå transportul produselor prin Belarus, dar trebuie o solu¡ie de compromis”, a declarat Lukashenko. Pre¿edintele bielorus nu a spus în ce constå solu¡ia de compromis, înså pre¿edintele rus Vladimir Putin s-a declarat ulterior de acord ca Ucraina så exporte cereale prin Belarus, cu condi¡ia ridicårii sanc¡iunilor interna¡ionale impuse regimului de la Minsk. Belarusul este un producåtor important de îngrå¿åminte pe bazå de potasiu, dar nu le mai poate exporta acum prin porturile de la Marea

Balticå, din cauza sanc¡iunilor Uniunii Europene. Putin ¿i Lukashenko au acuzat statele vestice cå vor så provoace o crizå alimentarå globalå prin sanc¡iunile impuse Rusiei ¿i Belarusului, care împiedicå exporturile de alimente ¿i îngrå¿åminte. Profitul Agricol 22/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

FarmConect, expozi]ia Zilele acestea, la Slobozia, Ialomi¡a, are loc FarmConect România, expozi¡ia fermierilor din APPR pentru fermierii din toatå ¡ara.

FarmConect a apårut din nevoia celor care produc hrana de a se apropia de consumatori, de a vorbi deschis ¿i asumat despre modul în care se face agriculturå în România, despre provocåri ¿i ¿anse, ¿i de a-i ajuta så în¡eleagå mai bine particularitå¡ile lan¡ului alimentar. Evenimentul este dedicat tuturor fermierilor profesioni¿ti, companiilor din industrie, producåtorilor locali ¿i consumatorilor. APPR s-a implicat de la început cu scopul de a conecta fermierii cu companii din industrie, de a facilita schimbul de informa¡ii, cuno¿tin¡e ¿i experien¡e relevante legate de bune practici ¿i de folosirea celor mai moderne ¿i performante tehnologii în agriculturå,

esen¡iale în atingerea obiectivelor de sustenabilitate economicå. “Dupå 10 ani de activitate, organizåm un târg national al agriculturii care se alåturå celorlalte evenimente de amploare marca APPR. Târgul FarmConect România devine o platformå de reprezentare a intereselor fermierilor români atât în fa¡a mediului de afaceri local, cât ¿i a oficialitå¡ilor la cel mai înalt nivel. Folosim aceastå platformå ca spa¡iu de dezbateri care au ca scop identificarea de solu¡ii viabile la provocårile legate de agricultura performantå ¿i securitatea alimentarå”, a declarat Alina Cre¡u, director executiv al APPR, organizatorul evenimentului. De aceea APPR propune o abordare nouå în peisajul târgurilor din agribusiness. FarmConect este organizat ¿i asumat în întregime de fermieri ¿i se adreseazå, în egalå måsurå, fermierului profesionist ¿i consumatorului. Misiunea târgului este de a consolida comunitå¡ile locale ¿i, mai departe, de a contribui la dezvoltarea armonioaså a mediului rural, a sectorului agro-alimentar ¿i a economiei regionale. Valorile care

stau la baza organizårii sale sunt transparen¡å, sustenabilitate, comunitate ¿i informare corectå. Vizitatorii sunt invita¡i la standurile numeroaselor companii ¿i institu¡ii care vor expune o serie de utilaje, echipamente, semin¡e, fertilizan¡i solu¡ii ¿i sisteme pentru agricultura de precizie ¿i multe altele. De asemenea, fermierii sunt a¿tepta¡i så participe la conferin¡ele organizate pe întreaga perioadå a târgului. Dintre participan¡i, re¡inem Adama, Aectra, Agri-Alian¡a, Al Dahra Agricost, Agrii, Agromec ªtefåne¿ti, Ameropa, APAN, Ascenza, Axereal, Bayer, Borealis, CICH Nåvodari, Corteva Agriscience, Dicor Land, Expur, FMC, InnVigo, KWS, Naturevo, NHR Agropartners, Norofert, Nufarm, Oscar, Prutul, RoFert, Sharda Cropchem, Sigma România, Syngenta, Vantage, Yara. Nume suficient de grele så vå convingå så vizita¡i expozi¡ia. ªi oferta de utilaje agricole va fi interesantå. Agri-Alian¡a va aduce la târg douå tractoare japoneze performante, Kubota M7003, la care este ata¿at dis-

Nicolae Sitaru, pre¿edinte APPR “Asiståm la un schimb de genera¡ii în industria noastrå. Fermierii cu vechime în agriculturå predau u¿or-u¿or ¿tafeta tinerilor, care vin cu un avânt puternic ¿i o viziune proaspåtå. Ritmul accelerat în care facem afaceri ne-a for¡at så integråm rapid noile tehnologii în munca noastrå de zi cu zi, ceea ce ne ajutå så fim în permanen¡å conecta¡i la tot ce este important. Noile genera¡ii vin odatå cu aceste schimbåri ¿i ne dorim så transformåm complexul context actual într-o oportunitate, fåcând, în acela¿i timp, cât mai mul¡i oameni så în¡eleagå cum s-a schimbat agricultura în ultimii ani, ce fac fermierii români ¿i cât de importantå este reprezentarea lor atât în ¡arå, cât ¿i la nivel european.” 12

Profitul Agricol 22/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

agriculturii române[ti Conferin¡ele FarmConect

tribuitorul inteligent de îngrå¿åminte DSM-W, precum ¿i tractorul Kubota M5092, optim pentru efectuarea a numeroase lucråri în ferme mici ¿i medii. DeltaTeh, o companie care oferå utilaje agricole pentru pomiculturå ¿i viticulturå, va expune echipamente specializate, printre care tractoare, pulverizatoare, echipamente pentru recoltarea nucilor ¿i altele. Grain Bags, specializatå în oferirea de solu¡ii alternative de stocare a cerealelor, aduce echipamente de încårcare ¿i descårcare a grânelor în saci, printre care inovatorul echipament Silograin Zero Energy Dry. Madara va expune echipamente pentru prelucrarea solului, iar Netafim solu¡ii de irigare fie prin picurare, fie

prin pivo¡i, fie prin sisteme hibride care includ ambele solu¡ii. NHR Agropartners va expune tractoare ¿i echipamente agricole în ferme mici, medii ¿i mari. Fermierii pot avea parte ¿i de consiliere în domeniul finan¡årii achizi¡iilor de utilaje, precum ¿i de solu¡ii de asigurare a culturilor ¿i tehnicii agricole. Singura condi¡ie: så vinå la FarmConect România de la Slobozia. Târgul FarmConect România este organizat de APPR cu sprijinul Primåriei Slobozia ¿i al Foire de Libramont, cel mai mare târg în aer liber din Europa, în calitate de Partener Tehnic.

Arpad DOBRE

Drago¿ Soare, primarul municipiului Slobozia “Sunt încântat de oportunitatea organizårii târgului FarmConect România în inima Båråganului, în ora¿ul Slobozia. Acest eveniment de amploare oferå acces întregii industrii agroalimentare la informa¡ie, tehnologie ¿i know-how ¿i conecteazå to¡i reprezentan¡ii lan¡ului alimentar, de la producåtorii de inputuri agricole, pânå la consumatorul final”. Profitul Agricol 22/2022

Centrul de Conferin¡e este locul care då pulsul întregului târg. Acolo se întâlnesc exper¡i interna¡ionali, consultan¡i români ¿i oficialitå¡i pentru a dezbate cele mai importante subiecte. Vor fi organizate dezbateri pe teme de actualitate cum sunt: agricultura regenerativå ¿i pie¡ele carbonului, tehnologiile digitale - de la senzori la sateli¡i, Pactul Verde European ¿i angajamentul UE de a atinge neutralitatea climaticå pânå în anul 2050. Scopul îl reprezintå aflarea råspunsurilor la întrebåri precum: care sunt marii câ¿tigåtori ¿i marii perdan¡i în noul cadru legislativ al finan¡årii durabile propus de Bruxelles, cum se pot împåca ambi¡iile climatice ¿i de mediu, ¡inând cont de contextul geopolitic. Joi, 9 iunie, în prima zi, deschiderea festivå va avea loc la ora 10, dupå care va fi dezbåtutå prima temå, “Pactul Verde în noul context al pie¡ei europene”. Ulterior, în orele dupå-amiezii vor fi prezentate tehnologii conservative ¿i bursa carbonului, apoi ¿i modalitå¡i de transformare digitalå a fermei. Vineri, 10 iunie, agenda dezbaterilor include urmåtoarele teme: - Pie¡e ¿i tehnologii agricole - Tehnologii conservative ¿i bursa carbonului - Gestionarea riscului în agriculturå ¿i iriga¡iile - Învå¡åmântul dual agricol Este de precizat cå, tot în aceastå zi, de la ora 11.00 este organizatå o vizitå la loturile demonstrative aflate în câmpul de cercetare aplicatå APPR, în localitatea Iazu, Ialomi¡a. Sâmbåtå, 11 iunie, în ultima zi a târgului vor fi organizate dezbateri privind învå¡åmântul dual agricol ¿i vor fi prezentate pie¡e ¿i tehnologii agricole. 13

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Egiptul cumpårå o cantitate impresionantå de grâu Egiptul a cumpårat nu mai pu¡in de 465.000 de tone de grâu într-o singurå licita¡ie organizatå de compania de stat GASC. Cea mai mare cantitate, 240.000 de tone, provine din România. Egiptenii au mai cumpårat 175.000 de tone de grâu din Rusia ¿i 50.000 de tone din Bulgaria. Pre¡ul mediu al cerealelor este de 480 de dolari per tonå, cu 41% mai mare fa¡å de ultima licita¡ie organizatå de Egipt înainte de invazia din Ucraina. În plus, guvernul de la Cairo încearcå så negocieze un troc cu India, prin care så ofere îngrå¿åminte ¿i alte produse în schimbul unor livråri de grâu. Tinderul pentru vaci se bucurå de succes O aplica¡ie matrimonialå pentru vaci, supranumitå “Tinderul animalelor”, se bucurå de un real succes în Irlanda ¿i cre¿te productivitatea fermelor care o folosesc. Aplica¡ia func¡ioneazå în acela¿i mod ca Tinder, iar fermierii pot så dea swipe la stânga sau la dreapta pentru a gåsi o pereche pentru animalul lor. Programul acceseazå o bazå de date na¡ionalå, care con¡ine informa¡ii despre greutatea, fertilitatea, pårin¡ii ¿i produc¡ia de lapte a fiecårei vaci, ¿i este folosit de peste 4.000 de fermieri. Nume ridicole pentru succesorul McDonalds în Rusia Compania ruså care va prelua opera¡iunile McDonalds pe pia¡a localå a înregistrat mai multe posibile denumiri, multe dintre ele ridicole. Printre numele luate în calcul se numårå “Amuzant ¿i Gustos”, “A¿a cum Este” sau “Neschimbat”. McDonalds vrea så vândå cele 850 de restaurante din Rusia omului de afaceri Alexander Govor, care opereazå 25 de restaurante sub formå de francizå. Acesta a declarat cå ¿i restaurantele altor francize vor putea folosi noul brand, dacå doresc. 14

Indonezia permite din nou exportul de ulei de palmier Indonezia a primit deja mai multe cereri de acordare a unor licen¡e pentru exportul de ulei de palmier, dupå ce interdic¡ia a fost ridicatå såptåmâna trecutå. “În aceastå diminea¡å avem cinci¿ase companii care au trimis o cerere în acest sens, iar sistemul le va procesa imediat. Speråm så emitem permisele chiar azi”, a declarat Veri Anggriono, oficial în Ministerul Comer¡ului. Guvernul le impune acum exportatorilor så rezerve o parte a produc¡iei pentru pia¡a localå ¿i så se alåture unui program care asigurå popula¡iei ulei de gåtit la pre¡uri fixe. Conform datelor oficiale, 75 de producåtori s-au înscris pânå acum în program. Autoritå¡ile vor acum så permitå ex-

porturi de un milion de tone de ulei, mai pu¡in de jumåtate din cantitatea exportatå înainte de introducerea restric¡iilor. Producåtorii sperå înså cå exporturile vor ajunge în curând la 2,5-3 milioane de tone pe lunå. Fermierii locali au organizat mai multe ac¡iuni de protest în ultimele såptåmâni, pentru cå blocarea exporturilor a redus pre¡ul fructelor de palmier cu 70% ¿i mai multe fabrici de ulei au refuzat så le mai proceseze. Decizia guvernului ar putea reduce criza uleiului alimentar de pe pie¡ele interna¡ionale, care a început dupå ce invazia din Ucraina a blocat o mare parte a livrårilor de ulei de floarea-soarelui din bazinul Mårii Negre.

Deere mut\ o parte a produc]iei în Mexic Furnizorul de echipament agricol Deere & Co va muta în Mexic o parte a produc¡iei de la fabrica din localitatea Waterloo, statul Iowa. Fabrica din SUA va continua så asambleze tractoare, în timp ce cabinele vor fi produse de acum la sud de grani¡å, din cauza crizei de pe pia¡a for¡ei de muncå din Statele Unite. Migrarea produc¡iei cåtre fabrica din ora¿ul Ramos din Mexic se va finaliza în anul 2024, fiind afectate aproximativ 250 de locuri de muncå din SUA. “Decizia de a muta produc¡ia cabinelor permite companiei noastre så echilibreze numårul angaja¡ilor pe fondul crizei de pe pia¡å, dar în acela¿i timp va elibera spa¡iu în fabrica din Waterloo pentru asamblarea unor produse

noi”, a anun¡at Deere într-un comunicat de preså. Marii producåtori americani gåsesc tot mai greu angaja¡i, iar cheltuielile cu salariile afecteazå profitul. Deere a ratat de altfel ultimul obiectiv de vânzåri trimestriale, din cauza lipsei for¡ei de muncå ¿i a problemelor de aprovizionare cu componente. Anun¡ul a ¿ocat investitorii ¿i a provocat o depreciere cu 14% a ac¡iunilor companiei. Managerii Deere au avertizat cå lipsa componentelor va continua cel pu¡in pânå la sfâr¿itul anului, pentru cå to¡i marii producåtori de echipamente din lume se confruntå cu probleme similare. pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 22/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 3 iunie 2022, a fost de 417 dolari/tonå (1.876 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 30 mai.

Grâu

România FOB Constan¡a 405 euro/t (- 10) 1.984 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 30.05 - 3.06.2022, pre¡ cu livrare în iulie 2022. ¥n såptåmâna 30 mai - 3 iunie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iulie Aug Sept

30.05 397 395 399

31.05 395 393 397

01.06 02.06 03.06 389 387 385 391 389 387 395 393 391 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Iulie Aug Sept

30.05 421 427 429

31.05 419 425 427

01.06 417 421 423

02.06 415 417 421

03.06 413 415 419

România FOB Constan¡a 397 euro/t (=) 1.945 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 30.05 - 3.06.2022, pre¡ cu livrare în iulie 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 3 iunie 2022, a fost de

Iulie Aug Sept

30.05 297 291 285

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 30.05 Bordeaux 319 Pallice 321 Rhin FOB 321 Bordeaux FOB 323 Pontivy 359

$/t

31.05 01.06 02.06 03.06 291 289 287 285 287 285 283 277 277 275 273 271 euro/t

31.05 01.06 02.06 03.06 317 315 313 310 317 315 313 310 319 317 315 314 321 319 317 315 357 355 353 350

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 363 euro/tonå (1.779 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 413 euro/tonå (2.024 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 479 dolari/tonå (2.155 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 383 euro/tonå (1.877 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iulie 2022 este de 407 euro/t (1.994 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în iulie 2022, a fost de 397 dolari/t (1.786 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

441 $/t

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 30.05 393 393 395 387 Moselle FOB 371 Rouen FOB 423

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

31.05 01.06 391 387 391 387 393 389 385 383 369 367 421 419

euro/t 02.06 385 385 387 379 365 417

03.06 383 383 385 377 363 413 $/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iulie Aug Sept

30.05 467 471 477

31.05 469 475 479

01.06 471 477 481

02.06 473 479 483

03.06 479 481 485

317 dolari/tonå (1.426 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Principalele destina¡ii ale exportului: Thailanda 77.770 tone, Nigeria 77.170 tone, Mexic 53.770 tone, Taiwan 47.770 tone ¿i Venezuela 37.770 tone.

fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iulie, este de 385 euro/tonå (1.886 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå. Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 315 euro/tonå (1.543 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 350 euro/tonå (1.715 lei). A scåzut cu 9 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iulie Sept

închidere, pe 3 iunie 2022, a fost de 310 euro/tonå (1.519 lei). A scåzut cu 11 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 314 euro/tonå (1.539 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 305 dolari/tonå (1.372 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

325 $/t

$/t

30.05 31.05 01.06 02.06 03.06 313 311 309 307 305 311 309 307 305 303

Profitul Agricol 22/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 30 mai - 3 iunie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut ur måtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 647 dolari/tonå (2.911 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 30 mai 2022. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iulie Aug Sept

30.05 631 625 619

31.05 629 623 617

$/t 01.06 627 621 615

02.06 625 619 611

03.06 623 617 609

România FOB Constan¡a 391 euro/t (=) 1.916 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 30.05 - 3.06.2022, pre¡ cu livrare în iulie 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 343 euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 30.05 Rouen 351 Dunquerque 351 Pontivy 355 Orz bere: Creil** 369 Moselle** 369

31.05 349 349 353

01.06 347 347 351

02.06 345 345 349

03.06 343 343 347

367 363 359 357 367 363 359 357

Sorg

PREºURI

30.05 - 3.06.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 30 mai - 3 iunie 2022, a fost de 319 dolari/tonå (1.435 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

$/t

659 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 3 iunie 2022, a fost de 671 dolari/tonå (3.019 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 450 dolari/tonå (2.025 lei), în scådere cu 9 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iulie Aug Sept

30.05 1.845 1.777 1.753

31.05 1.835 1.771 1.751

01.06 1.825 1.769 1.747

02.06 1.817 1.759 1.745

$/t 03.06 1.805 1.757 1.737

euro/tonå (1.681 lei), mai mic cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Orz

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

xic 333.770 tone, Coreea de Sud 277.770 tone, Canada 197.770 tone, China 197.170 tone, Japonia 85.170 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 357 euro/tonå (1.749 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în iulie 2022, pre¡ul orzului furajer este 347 dolari/t (1.561 lei), cu 10 dolari/tonå mai mic fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 97.770 tone ¿i Mexic 77.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Iulie Sept

30.05 31.05 01.06 02.06 03.06 327 325 323 321 319 329 327 325 323 321

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iulie Sept

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

30.05 31.05 01.06 02.06 03.06 459 457 455 453 450 453 451 447 445 443

Iulie Sept

30.05 31.05 01.06 02.06 03.06 659 665 667 669 671 655 657 659 667 669

Floarea-soarelui

chidere, pe 3 iunie, a fost de 947 dolari/tonå (4.261 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 845 euro/tonå (4.140 lei). A înregistrat o scådere de 40 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 30 mai 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iulie 2022, este de 855 euro/tonå (4.189 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

30.05 31.05 01.06 02.06 03.06 975 969 959 957 947

Rapi¡å ¥n såptåmâna 30 mai - 3 iunie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 807 euro/tonå (3.954 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 30 mai. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 30.05 Rouen 835 Dunquerque 825 Moselle 825

31.05 825 815 817

01.06 815 813 815

02.06 809 807 809

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna iulie 2022, este de 973 dolari/t (4.378 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

30.05 31.05 01.06 02.06 03.06 Dieppe 885 875 865 855 845

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 807 euro/tonå (3.954 lei), mai mic cu 28 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 805 euro/tonå (3.944 lei), mai mic cu 20 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

03.06 807 805 807

Iulie Aug Sept

30.05 895 877 855

31.05 885 875 851

01.06 879 865 849

02.06 877 859 847

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

417 dolari/t

Profitul Agricol 22/2022

- 10

317 dolari/t

-8

$/t

647 dolari/t

- 10

319 dolari/t

$/t 03.06 875 857 845

-8 17

IMPLICAREA

CERCET|RII Ziua Grâului la Fundulea Elena PETCU Director [tiin]ific INCDA Fundulea

Institutul Na¡ional de CercetareDezvoltare Agricolå Fundulea a organizat, vineri 27 mai, Ziua Grâului ¿i orzului. O tradi¡ie deja pentru institutul nostru, acest eveniment face cunoscute rezultatele cercetåtorilor din cadrul acestuia în rândul fermierilor, dar ¿i în rândul celorlal¡i cercetåtori din domeniul agricol. Ziua Grâului se sårbåtore¿te de 30 de ani (cu excep¡ia ultimilor 2 ani), sco -pul acestei celebråri fiind acela de a co -necta fermierii cu realizårile din dome-niul ameliorårii cerealelor påioa se, un domeniu prioritar în cadrul programului de ameliorare.

Sunt câteva argumente pentru ca fermierii så verifice, în condi¡iile specifice fermelor proprii, soiurile de grâu de la Fundulea, ¿i anume: De-a lungul a peste 60 de ani de activitate, programul de ameliorare a grâului de la Fundulea a realizat cumularea unui mare numår de gene importante pentru adaptarea la condi¡ii de mediu, adesea mai ostile decât cele întâlnite în alte centre de ameliorare din Europa. Pe tot parcursul programului de ameliorare de la Fundulea, dar mai ales în ultimii ani, materialul de ameliorare a fost testat în condi¡ii foarte diverse, în câmp ¿i în laborator. În câmp, soiurile ¿i liniile noi sunt testate prealabil în 7-8 sta¡iuni ¿i apoi în culture comparative de concurs în 1118

13 statiuni din întrega ¡arå. La Fundulea ¿i alte câteva sta¡iuni, culturile comparative se efectueazå cu diferite variante de fertilizare, inclusiv cu nivele reduse de aprovizionare cu azot. În paralel soiurile ¿i liniile sunt testate ¿i în sistemul de agriculturå ecologicå ¿i în agriculturå conservativå. Câteva din materialele cele mai valoroase sunt testate ¿i în experien¡ele organizate de fermierii din APPR. Spre deosebire de multe firme care comercializeazå semin¡e din soiuri stråine, Fundulea nu lanseazå soiuri fårå o testare de minimum 2-3 ani în re¡eaua mai largå a ISTIS. Unele soiuri ¿i linii avansate sunt testate ¿i în experien¡e interna¡ionale, de exemplu în Ungaria, Turcia, Moldova etc. În acest fel sunt eviden¡iate materialele care pot face fa¡å condi¡iilor foarte diverse pe care le pot întâlni în ferme. Testårile de câmp sunt completate de testarea artificialå pentru rezisten¡a la fuzarioza spicelor, rugina brunå, målurå ¿i viroza piticirii, ca ¿i pentru rezisten¡a la temperaturi scåzute, pentru a avea informa¡ii asupra comportårii genotipurilor inclusiv la nivele de stres care nu s-au întâlnit în perioada de experimentare în câmp. De asemenea, tot materialul de ameliorare începând din genera¡ia a patra este caracterizat din punctul de vedere al unor indici importan¡i ai calitå¡ii de panifica¡ie. Lucrårile de ameliorare a grâului sunt sprijinite intens de cercetåri moderne de geneticå molecularå, care pot indica prezen¡a unor gene de interes, utile pentru crearea de noi soiuri. Asemenea cercetåri s-au dovedit deja

importante pentru crearea unora din cele mai recente soiuri de grâu de la Fundulea. Programul de ameliorarea grâului de la Fundulea folose¿te o germoplasmå valoroaså, competitivå ¿i foarte diverså. Pe lângå soiurile proprii adaptate ¿i cele mai valoroase soiuri stråine introduse în ¡ara noastrå, se folosesc numeroase soiuri noi primite prin schimburi interna¡ionale cu centre de ameliorare ca Universitatea Oklahoma din SUA, Martonvasar din Ungaria, partenerii din Proiectul European ECOBREED, sau prin solicitare de la Banca de gene GRIN din SUA ¿i mai ales Centrul Interna¡ional CIMMYT din Mexic, de la care se primesc în fiecare an sute de linii deosebit de valoroase. De asemenea, lucrårile de ameliorare sunt sprijinite de cercetårile echipei de citogeneticå direc¡ionate spre diversificarea bazei genetice prin hibridåri cu specii înrudite cu grâul. Rezultate notabile au fost deja finalizate prin transferul de gene de la secarå, folosind specia Triticale ca punte. Toate acestea creeazå o bazå solidå pentru progresul genetic viitor.

De¿i, asemenea multor centre de ameliorare din lume, Fundulea nu are în prezent posibilitatea de a aborda metodele cele mai recente de editare genicå, faptul cå existå o cooperare strânså ¿i îndelungatå cu centrul interna¡ional CYMMYT va oferi Institutului de la Fundulea ¿ansa de a beneficia de rezultatele cele mai noi, atunci când acestea se vor ob¡ine. Profitul Agricol 22/2022

Gheorghe Bunta - SCDA Lovrin

O zi a câmpului ca la carte, la Sta]iunea de la Lovrin Sta¡iunea de Cercetare ¿i Dezvoltare Lovrin a organizat, pe 3 iunie, Ziua Câmpului. Ajunså la edi¡ia a VII-a edi¡ie, l-a avut ca invitat special pe prof. Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, care a condus ani buni sta¡iunea.

iua Câmpului de la Lovrin a convins câteva sute de fermieri din Timi¿, Arad ¿i Cara¿Severin, autoritå¡i locale ¿i jude¡ene ¿i cercetåtori de la USAMVB. De asemenea, ¿i-au expus oferta ¿i 21 de firme producåtoare ¿i distribuitoare de inputuri. La grâu au fost prezentate loturile cultivate cu trei soiuri, Ciprian, Dacic ¿i Biharia. Dacic a fost omologat în 2019, iar în 3 ani de testare, a dat sporuri de produc¡ie de 8,5% fa¡å de cel mai bun martor care se afla pe zona în culturå. Are

capacitatea de a vegeta ¿i la temperaturi mai scåzute, în iernile mai blânde, ¿i porne¿te foarte rapid la råsårire la venirea primåverii. Ciprian este mai timpuriu, recunoscut pentru calitatea deosebitå. Face parte dintre soiurile cu o rezisten¡å naturalå la cådere poate nu dintre cele mai bune, dar e ajutat în actualele tehnologii, prin aplicarea de regulatori de cre¿tere. Biharia are o capacitate de produc¡ie deosebitå. În Caracal, în 2021, a realizat aproape 12 tone la ha. Acest soi este de o bunå calitate ¿i o rezistentå la secetå ¿i la ar¿i¡å ridicate. De aceea sau dat cele mai bune rezultate în teståri în partea de sud a ¡årii. “În 2019, Biharia s-a situat pe primul loc în ¡arå în 25 de puncte de testare, fiind cel mai bun soi românesc la ora actualå”, a spus ing. Gheorghe Bunta, din cadrul laboratorului de ameliorarea grâului SCDA Lovrin. De asemenea, au fost prezentate ¿i trei soiuri de ovåz de primåvarå, Jeremi, Ovidiu ¿i Lovrin1, ¿i singurul soi de

ovåz de toamnå, Sorin. Ing. Ioan Toma, din cadrul laboratorului de amerlioarea ovåzului, a explicat cå acesta provine dintr-un material genetic puternic, creat în urmå cu peste 20 de ani ¿i care a rezistat ¿i la o temperaturå de minus 28,5 grade, fårå strat de zåpadå deasupra. Soiul a fost reomologat în 2015 ¿i au fost ani în care a dat produc¡ii ¿i de peste 7.000 de kg. În 2022, în 3 iunie, deficitul de apå era de 100 de litri pe metru påtrat la ha, la Lovrin. “Efectele sunt evidente la orz. În loc så avem un panicul de 80 -100 de flori, avem 40-50 de flori. Produc¡ia va fi înjumåtå¡itå”, a spus Toma. Soiurile de primåvarå Jeremi, Ovidiu ¿i Lovrin1 evolueazå bine în câmp ¿i de obicei dau produc¡ii de peste 5.000 de kg la ha. Interesant este cå din cauza secetei nu s-a înregistrat o cådere a orzului. “Una din problemele ovåzului este rezisten¡a la cådere, dar noi lucråm la asta, så o rezolvåm. De aceea trebuie Profitul Agricol 22/2022

CULTURI VEGETALE

Marinel Harablaga - director SCDA Lovrin

så avem în vedere adâncimea la semånat. Ajung 2 - 3 cm, fiindcå altfel planta iese din sol cu întârziere, consumå mai multe substan¡e de rezerve din bob, iar primele internoduri ies slåbite ¿i de acolo se produce cåderea", spune Toma. La Ziua Câmpului au fost prezentate ¿i mai multe loturi exprimentale semånate cu zeci de hibrizi de rapi¡å.

Så î¡i depå¿e¿ti soiurile proprii Cu acest prilej, Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin, a spus: “Suntem o institu¡ie de cercetare ¿i tot ceea ce înseamnå planuri acestea sunt în concordan¡å cu ceea ce î¿i dore¿te guvernul României ¿i ASAS. E ceea ce credem cå este cel mai bine

Profitul Agricol 22/2022

pentru fermieri ¿i pentru români în general: så avem o siguran¡å ¿i o securitate alimentarå asigurate, fiindcå vremurile se tulburå foarte u¿or ¿i noi trebuie så fim pregåti¡i. O institu¡ie de cercetare cum este SCDA Lovrin trebuie så aibå un plan pe o perioadå lungå de timp. Întotdeauna trebuie så vinå cu ceva nou. Nu te po¡i limita la un soi pe care l-ai scos, fiindcå în 4-5 ani e¿ti depå¿it, vin al¡ii cu alte soiuri mai bune. Provocarea în cercetare este så te «ba¡i» pe tine. Så î¡i depå¿e¿ti soiurile proprii. Atunci e¿ti performant, iar dacå le depå¿e¿ti ¿i pe ale celorlal¡i e¿ti ¿i competitiv. Este ceea ce facem ¿i noi la SCDA Lovrin". De asemenea, prof. Valeriu Tabårå a dat asiguråri cå nu va fi o crizå a alimentelor în România:

“Am mai spus-o public: securitatea alimentarå nu este o problemå pentru ¡ara noastrå. Am mai amintit asta ¿i când eram ministrul Agriculturii. România nu poate intra într-o asemenea situa¡ie de crizå alimentarå, decât dacå uitå så semene, dar nu acesta este elementul care ne caracterizeazå pe noi. SCDA Lovrin este o statiune extrem de complexå. Må bucur cå aici existå un grup de cercetåtori extraordinari, condu¿i de domnul conferen¡iar Marinel Horablaga. Ei ne dau speran¡a cå pot duce mai departe tradi¡ia cercetårii la grâu, porumb, ovåz, rapi¡å, dar ¿i la celelalte plante ¿i pentru perfec¡ionarea tehnologiilor agricole”.

Gheorghe MIRON

CULTURI

VEGETALE Alertele automate Bayer Climate Fieldview Eduard Dumitrescu, reprezentant Climate Fieldview, a atras aten¡ia fermierilor prezen¡i la Bayer Agro Arena de la Comlo¿u Mic, Timi¿, cå Uniunea Europeanå impune prin Green Deal o reducere a tratamentelor chimice ¿i a dozajelor în agriculturå, iar platforma Fieldview îi poate ajuta foarte mult în aceste opera¡iuni, care vor deveni obligatorii.

1 milion de hectare monitorizate prin Fieldview Deja Bayer aplicå pentru cultura porumbului o tehnologie nouå, recomandarea densitå¡ilor, ¿i vrea så extindå opera¡iunea ¿i pentru celelalte culturi. “Am reu¿it så personalizåm hibrizii ¿i så recomandåm fermierilor densitatea optimå, în func¡ie de tipul de sol ¿i fertilitatea terenului din zona respectivå. O facem pentru porumb, iar în perioada urmåtoare vrem så revolu¡ionåm pia¡a ¿i så lucråm la acele alerte automate privind tratamentele. Dinamica într-o fermå este foarte ridicatå ¿i e bine ca cineva så te anun¡e când ¿i unde ar trebui så faci”, a explicat Dumitrescu. Anul viitor va fi lansatå aplica¡ia, iar în aceastå perioadå, se aflå teståri în parcele speciale. 22

“Am reu¿it så personalizåm hibrizii ¿i så recomandåm fermierilor densitatea optimå, în func¡ie de tipul de sol ¿i fertilitatea terenului din zona respectivå. O facem pentru porumb, iar în perioada urmåtoare vrem så revolu¡ionåm pia¡a ¿i så lucråm la acele alerte automate privind tratamentele.” Eduard Dumitrescu, reprezentant Climate Fieldview Bayer “Lucråm la ea. E un concept concret, nu doar un vis, ¿i totul se bazeazå pe algoritmi”, a subliniat specialistul Bayer. Astfel, vor fi folosite imagini satelitare ¿i din dronå ¿i hår¡ile de evacotranspira¡ie care pot indicå un factor de stres ¿i de fertilitate a parcelei. A¿adar, este folositå inteligen¡a artificialå pentru a îngloba toate aceste solu¡ii într-un singur produs, în acele alerte automate de care fermierii se vor putea folosi cu succes în controlul activitå¡ii. Conform datelor culese de la producåtorii care utilizeazå agricultura digitalå, profitul cre¿te cu 15-50%, în func¡ie de diversitatea parcului de utilaje ¿i a terenului. Mesajul optimist al speciali¿tilor Bayer a fost cå ei pot transforma orice fermå într-una digitalå, cu o multitudine de sisteme care pot fi montate pe tractoare ¿i combine, indiferent de mårime, model ¿i vechime. Interesant este cå numårul agricultorilor care î¿i digitalizeazå fermele este în continuå cre¿tere. În 2017, erau monitorizate 1 milion de

hectare agricole, prin platforma Fieldview Bayer, în Europa, iar în 2022, numårul a crescut la 5,5 milioane de ha. În România, sunt 1 milion de hectare.

Hår¡ile satelitare Cu Climate Fieldview, Bayer vrea så aibå un concept integrat care poate îngloba ¿i celelalte solu¡ii de pe pia¡å. “Folosim hår¡ile satelitare pe care fermierul le prime¿te în ultimii cinci ani. Practic, plecåm de la ceva. Astfel, el are un istoric al situa¡iei din fermå, fårå a face vreo investi¡ie, identificând zonele fertile ¿i mai pu¡in fertile cu nevoia de aplicare a tratamentelor etc. El î¿i optimizeazå solele prin inputurile ce le va aplica, conform hår¡ilor satelitare, fie maximizând, fie diminuând cantitatea de inputuri pentru a maximiza sola respectivå, care este mai pu¡in fertilå”, a fost mesajul specialistului Bayer.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 22/2022

CULTURI VEGETALE

Mircea Boteanu a renun]at la floarea-soarelui Mircea Boteanu lucreazå 130 de ha în Comlo¿u Mic, Timi¿. Jumåtate este proprietate, iar jumåtate, în arendå. Anul acesta spune cå a renun¡at så mai cultive floarea-soarelui.

“

Nu mai pun floarea-soarelui”, spune hotårât Boteanu. “¥n primul rând cå aproape nu mai gåse¿ti tratamente eficiente pentru såmân¡å. Uneori primim derogare la neonicotinoide, în al¡i ani nu. Atacul de Tanymecus este devastator în zona noastrå pentru cultura de floarea-soarelui ¿i, dacå nu e¿ti pregåtit så îi faci fa¡å, pierzi tot. Apoi se mai adaugå ¿i atacul animalelor sålbatice: iepurii ¿i cåprioarele. Aståzi este mult mai u¿or så controlez rapi¡a, care are mul¡i mai mul¡i dåunåtori decât floare-soarelui. La floare e simplu: ¡i-a retezat-o rå¡i¿oare ¿i nu o mai ai”. Boteanu nu a renun¡at la porumb, fiindcå Tanymecus nu este a¿a periculos pentru plante. Nu reu¿e¿te så distrugå cultura, a¿a cum face la floare. În plus, func¡ioneazå foarte bine ¿i rota¡ia culturilor. Prin urmare, porumbul rezistå sau evitå unele boli ¿i dåunåtori, dar floarea-soarelui este prea sensibilå. Foarte rar la porumb face monoculturå, dar nu mult, maxim doi ani, apoi aplicå rota¡ia. Sistemul func¡ioneazå foarte bine ¿i nu are probleme deosebite cu bolile ¿i dåunåtorii. La începutul lunii iunie, porumbul aråta bine nu numai în zona Comlo¿u Mic, ci în tot jude¡ul Timi¿. Avea pânå la 8 frunze, de¿i startul a fost dificil, din cauza temperaturilor 24

Mircea Boteanu [i fiica sa

scåzute, asociate cu diferen¡e foarte mari dintre zi ¿i noapte, ajungând uneori ¿i la 25 de grade. Efectele au fost dramatice pentru culturi. Plantele au fost lovite de un stres prea mare ¿i nu sau mai dezvoltat. Odatå cu cre¿terea temperaturilor ¿i venirea ploilor, porumbul a explodat. Cultura promite, dupå ultima ploaie, iar precipita¡iile vor fi mai multe. "Ultima ploaie a fost aur pentru culturi. Nu am avut furtunå, nici grindinå. Se sim¡ea mult lipsa apei în câmp. Fårå ploaia aceasta, culturile ar fi aråtat mult mai råu. Sunt speran¡e mari pentru porumb. Speråm så iaså bine pânå în toamnå”, spune fermierul. Ultima lucrare pe care el o va mai aplica este prå¿itul. Nu va mai da niciun tratament. Pânå acum a folosit trei erbicide de la Bayer, Adengo, Capreno ¿i Laudis, ¿i nimic pe foliar. Nu a fost nevoie. Cultura este curatå.

Temeri ¿i speran¡e Pe viitor, se teme, fiindcå UE a scos multe produse bune, iar acum deja sunt probleme mari cu bolile ¿i dåunåtorii la

porumb ¿i floarea-soarelui. Într-un final, vor fi mari dificultå¡i. Ai variante pu¡ine de tratament ¿i vor fi tot mai pu¡ine. Cred cå UE nu face altceva decât så antreneze dåunåtorii ¿i så le dezvolte rezisten¡a la noile produsele care vor veni. La fel va fi ¿i cu erbicidele. Deja încep så nu î¿i mai facå efectul în culturi, este de pårere Boteanu. Boteanu nu a fåcut contracte future, dar a primit oferte: 1.800 lei tona de grâu, rapi¡a peste 4.000 de lei tona, orzul, 1.600 -1.650 lei tona. Orzul este pentru semin¡e, iar pre¡ul va fi satisfåcåtor. În fiecare an, fermierul vinde toatå produc¡ia agricolå pe care o face. Nu o depoziteazå. De fapt, nici nu are un spa¡iu adecvat. Totu¿i, el dore¿te så achizi¡ioneze teren în continuare, decât så construiascå un depozit. La Comlo¿u Mic este cel mai bun cernoziom din Timi¿, iar hectarul se vinde cu 10.000 de euro sau chiar mai mult, în func¡ie de mårimea parcelei. De aceea aten¡ia lui este orientatå în aceastå direc¡ie.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 22/2022

CULTURI VEGETALE

Nebunia din Statistica Agriculturii Cu recensåmântul popula¡iei o mai scoate la capåt Statistica noastrå oficialå - noroc cu codurile numerice personale. Cum hectarele cultivate cu cereale ¿i tonele în care sunt exprimate produc¡iile de grâu, rapi¡å, porumb sau floare nu au CNP, e mai greu cu numåråtoarea lor. Atât de greu, încât existå ani în care se consemneazå diferen¡e de sute de mii de ha ¿i milioane de tone între cifrele oficiale raportate de INS la Eurostat ¿i cifrele cu care lucreazå pia¡a.

acå diferen¡ele s-ar men¡ine relativ constante, an de an, s-ar putea invoca argumente precum “pia¡a lucreazå doar cu fermele comerciale, iar statul ia în calcul

¿i fermele de subzisten¡å”. Dar lucrurile nu stau a¿a: existå ani (nu mul¡i, e adevårat) în care se suprapun ¿i suprafe¡ele ¿i produc¡iile. Pe de altå parte, este lucru ¿tiut cå existå diferen¡e ¿i între raportårile oficiale: nu se suprapun datele MADR, comunicate de direc¡iile agricole, cu cele

ale INS, în privin¡a produc¡iilor ¿i suprafe¡elor cultivate. Am solicitat atât MADR, cât ¿i INS så ne comunice statistica (evolu¡ia) suprafe¡elor agricole lucrate ¿i a produc¡iilor agricole din 2007 ¿i pânå în prezent. Fiindcå e relevant de observat cum au evoluat lucrurile post-aderare la Uniunea Europeanå. În plus, ne-am propus o compara¡ie între seturile de date cu care lucreazå cele douå institu¡ii. Probabil din dorin¡a de a nu declan¿a o polemicå, MADR ne-a råspuns cu date... de la INS. INS nu ne-a råspuns, dar e ca ¿i când ar fi fåcut-o. Prin urmare, nu ne mai råmâne decât så comparåm datele oficiale (ale INS, asumate, iatå, de MADR) cu cele ale pie¡ei. Pe acestea din urmå le-am ob¡inut de la Cezar Gheorghe, managerul Romanian Agri Column. Am ales pentru compara¡ie datele referitoare la principalele patru culturi vegetale, nominalizate ¿i mai sus: porumb, grâu, floarea-soarelui ¿i rapi¡å.

Ce [tiu oficialii Dupå modul de folosin¡å a fondului funciar, din totalul suprafe¡ei agricole a României, ponderea cea mai mare o de¡ine suprafa¡a arabilå, cu 64,22% (circa 9,3 milioane de hectare), urmatå de på¿uni, cu 22,37%, fâne¡e, cu 10,64%, vii ¿i pepiniere viticole, cu 1,43% ¿i livezi ¿i pepiniere pomicole, cu 1,35%. Datele disponibile sunt înså din 2014. Datele mai recente nu sunt publice pânå la finalizarea opera¡iunii de cadastrare a teritoriului de cåtre Agen¡ia Na¡ionalå de Cadastru ¿i Publicitate Imobiliarå. 26

Conform datelor provizorii ale Institutului Na¡ional de Statisticå, suprafe¡ele cultivate ¿i produc¡iile ob¡inute

în anul 2021 sunt prezentate în tabelul urmåtor.

Suprafa¡a cultivatå

Produc¡ia totalå

Cereale

5.273.000

27.196.000

din care: Grâu Orz ¿i orzoaicå Ovåz Porumb Leguminoase pentru boabe

2.167.000 435.000 87.000 2.493.000 82.000

10.325.000 1.874.000 210.000 14.445.000 168.000

Oleaginoase

1.695.000

4.526.000

din care: Floarea-soarelui Soia Rapi¡å Cartofi Legume

1.112.000 140.000 438.000 84.000 195,000

2.818.000 347.000 1.353.000 1.378.000 3.440.000 Profitul Agricol 22/2022

CULTURI VEGETALE Diferen¡e statistice Porumb Cu excep¡ia anului 2008, suprafa¡a cultivatå cu porumb e mai mare în statistica oficialå. Recordul e consemnat în anul 2019: 504 mii de hectare comunicate în plus de MADR/INS, fa¡å de cifrele lui Cezar Gheorghe. Urmeazå 2020, cu 360 de mii de ha, ¿i 2016, cu 121 de mii de ha. Statisticile suprafe¡elor de porumb concordå în anii 2010, 2011 ¿i 2014, când diferen¡a e în marja de eroare (1.000-2.000 ha). În privin¡a produc¡iilor, diferen¡e mari, de ordinul sutelor de mii de tone, apar începând cu anul 2015. Recordul se consemneazå în 2018, cu “un plus de gestiune” îngrozitor la stat, de 5,873 milioane tone! În 2019 diferen¡a a fost de 3,312 milioane tone, iar în 2017 de 2,726 milioane tone. Ne aducem aminte, anii 2017-2019 au fost cei cu Petre Daea la cârma Ministerului Agriculturii. În 2020, primul de mandat al lui Adrian Oros, s-a revenit la diferen¡ele mai “softz”, de ordinul sutelor de mii de tone - 203, mai exact, raportate (culmea!) în plus de Cezar Gheorghe. Se pare cå, din dorin¡a de a

Porumb (MADR)

Porumb (Agri Column)

nu mai “umfla” datele, cei de la MADR/INS au “strâns ¿urubul" prea tare.

Grâu Diferen¡e mari, de ordinul sutelor de mii de ha, raportate în plus de statistica oficialå, apar începând cu anul 2016. Recordul e în 2017: 307 mii ha. Anii cu statistici concordante sunt 2007, 2011, 2012, 2014. Ca ¿i în cazul porumbului, “pompa” statisticii oficiale a început så lucreze serios în anul 2016, când s-au raportat 253 de mii de tone în plus fa¡å de statistica pie¡ei. Anul urmåtor, 2017, s-a consemnat recordul raportårii oficiale suplimentare, de 1,037 milioane tone. “Strocul” a mai scåzut în 2018 ¿i 2019, la 771, respectiv 665 mii de tone. Iar în 2020, ca ¿i în cazul porumbului, raportarea a fost serios negativå: -262 mii t.

MADR/INS în 2019, apoi 201 mii ha în 2020. În 2017 ¿i 2018 raportårile au fost negative, de -44 mii ha, respectiv -84 mii ha. În 2019 ADR/INS raporteazå 855 mii de tone produse în plus fa¡å de datele lui Cezar Gheorghe, în anul precedent 389 mii de tone. Singurii ani cu statistici concordante sunt 2012 ¿i 2014.

Rapi¡å Statistica oficialå a raportat 84 mii ha cultivate în plus în 2019, 76 de mii în 2017, 26 mii în 2020. Concordan¡i sunt anii 2014 ¿i 2015. În privin¡a produc¡iilor, surprinzåtor, situa¡ia e oarecum inversatå fa¡å de cea de la porumb, grâu ¿i floare, în sensul cå, în majoritatea anilor, statistica oficialå då produc¡ii mai mici decât pia¡a. Excep¡ia notabilå este 2020, când s-au raportat oficial, în plus, 178 mii tone. Recordul de diferen¡å negativå a fost Floarea-soarelui Începând cu anul 2017, neconcor- 2019, cu -77 mii de tone, urmat de dan¡ele dintre raportårile de suprafe¡e 2016, cu -57 mii t. sunt mari. Se ajunge la 225 mii de ha raportate oficial suplimentar de Robert VERESS Grâu (MADR)

Grâu (Agri Column)

Rapi¡å (MADR)

Rapi¡å (Agri Column)

Fl.-soarelui (MADR)

Fl.-soarelui (Agri Column)

Supr. Prod. Supr. Prod. Supr. Prod. Supr. Prod. Supr. Prod. Supr. Prod. Supr. Prod. Supr. Prod. (mil. ha) (mil. t) (mil. ha) (mil. t) (mil. ha) (mil. t) (mil. ha) (mil. t) (mil. ha) (mil. t) (mil. ha) (mil. t) (mil. ha) (mil. t) (mil. ha) (mil. t)

2007

2,525

3,854

2,511

3,858

1,975 3,044

1.973 3,006

0,365 0,361

0,376

0,344

0,836 0,547

0,848 0,565

2008

2,441

7,949

2,460

7,871

2,110 7,181

2,090 7,165

0,365 0,673

0,357

0,673

0,814 1,170

0,832 1,204

2009

2,339

7,973

2,329

7,896

2,149 5,202

2,161 5,168

0,420 0,570

0,368

0,558

0,766 1,098

0,784 1,123

2010

2,098

9,042

2,096

9,062

2,162 5,812

2,172 5,803

0,537 0,943

0,534

0,930

0,791 1,263

0,793 1,300

2011

2,590 11,718

2,589 11,704

1,947 7,132

1,949 7,142

0,393 0,739

0,381

0,744

0,995 1,789

1,010 1,850

2012

2,730

2,691

5,929

1,998 5,298

1,996 5,262

0,105 0,157

0,099

0,146

1,067 1,398

1,066 1,438

2013

2,518 11,305

2,478 11,393

2,104 7,296

2,090 7,259

0,277 0,666

0,273

0,669

1,075 2,142

1,066 2,181

2014

2,513 11,988

2,511 12,065

2,113 7,585

2,114 7,541

0,407 1,059

0,405

1,045

1,001 2,189

1,010 2,190

2015

2,605

2,485

8,880

2,107 7,962

2,090 7,917

0,368 0,919

0,378

0,954

1,011 1,786

1,002 1,817

2016

2,581 10,746

2,460 10,047

2,138 8,431

2,114 8,178

0,456 1,293

0,450

1,350

1,040 2,032

1,026 1,963

2017

2,402 14,326

2,298 11,600

2,053 10,035

1,879 8,998

0,598 1,673

0,522

1,714

0,998 2,913

1,042 2,593

2018

2,440 18,664

2,365 12,791

2,116 10,144

1,809 9,373

0,633 1,611

0,629

1,861

1,007 3,063

1,091 2,674

2019

2,678 17,423

2,174 14,111

2,168 10,297

2,044 9,632

0,353 0,798

0,269

0,875

1,283 3,569

1,058 2,714

2020

2,560 10,153

2,200 10,356

2,146 6,410

2,044 6,672

0,343 0,728

1,170 2,204

0,969 2,149

2021

5,953

9,021

Profitul Agricol 22/2022

2,407 15,511

2,184 11,018

1,236 3,377

CULTURI VEGETALE Suprafa¡a cultivatå cu principalele 2007

2008

2009

2010

2011

5.129.183

5.210.710

5.282.445

5.040.646

5.224.729

12.092

13.015

15.519

14.557

12.354

1.975.022

2.110.266

2.148.828

2.162.388

1.947.008

Orz ¿i orzoaicå

363.806

394.029

517.513

515.820

419.508

Ovåz

208.708

200.400

202.732

181.384

185.296

2.524.706

2.441.461

2.338.766

2.098.394

2.589.667

Sorg

1.058

8.014

6.120

10.283

13.081

Orez

8.434

9.917

13.346

12.403

12.674

1.340.374

1.239.394

1.253.810

1.409.706

1.472.520

Floarea-soarelui

835.923

813.891

766.080

790.814

994.984

Rapi¡å

364.919

364.978

419.900

537.330

392.668

Soia

133.234

49.857

48.833

63.948

72.056

493

313

838

1.618

1.452

768.413

828.628

826.301

851.485

877.356

Furaje perene

559.392

596.824

603.356

636.397

657.369

Lucernå

301.417

321.691

326.524

342.232

344.251

Trifoi

111.475

117.389

117.224

123.192

123.170

Furaje verzi

209.021

231.804

222.945

215.088

219.987

46.108

39.490

32.793

31.466

42.424

Legume

253.359

268.622

267.130

262.692

263.359

Tomate

46.045

51.498

49.080

49.767

51.754

Vinete

5.469

10.535

9.978

10.315

10.020

Ceapå

34.117

35.026

35.180

33.842

33.125

Usturoi

11.458

13.793

13.142

12.803

12.128

Varzå

46.124

49.015

48.346

47.043

47.016

Ardei

18.622

20.187

19.980

21.005

20.002

28.730

20.445

21.329

22.029

18.816

1.101

1.235

850

1.532

1.681

268.091

255.282

255.244

241.349

242.636

Cereale Secarå Grâu

Porumb

Oleaginoase

In pentru ulei

Furaje verzi pe teren arabil

Porumb furajer

Altele Sfeclå de zahår Tutun Cartofi

Profitul Agricol 22/2022

CULTURI VEGETALE culturi în perioada 2007-2020 (ha) 2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020*

5.440.281

5.421.181

5.443.213

5.468.286

5.486.953

5.192.340

5.257.168

5.569.090

5.348.908

8.673

10.739

10.168

9.603

10.461

9.588

10.264

9.355

11.506

1.997.633

2.103.985

2.112.866

2.106.591

2.137.731

2.052.917

2.116.154

2.168.370

2.145.791

424.244

495.685

515.996

469.859

481.605

455.457

423.500

448.885

437.542

194.542

182.227

179.650

174.113

170.347

165.757

161.484

161.188

102.922

2.730.157

2.518.268

2.512.809

2.605.165

2.580.975

2.402.082

2.439.842

2.678.504

2.560.041

19.992

21.668

18.845

13.486

9.160

13.993

15.929

15.712

8.408

11.304

11.930

12.719

11.106

9.435

9.125

8.251

7.427

6.134

1.261.083

1.426.874

1.496.526

1.514.683

1.629.484

1.766.340

1.815.002

1.800.132

1.681.888

1.067.045

1.074.583

1.001.020

1.011.527

1.039.823

998.415

1.006.994

1.282.697

1.170.372

105.295

276.596

406.705

367.885

455.953

597.967

632.679

352.622

342.601

79.793

67.672

79.910

128.156

127.266

165.143

169.422

158.149

164.686

2.953

3.042

1.641

2.179

1.922

2.161

2.080

3.081

1.511

873.201

858.751

858.493

852.724

864.196

874.653

907.250

900.979

885.447

648.870

651.084

658.962

660.637

668.528

688.888

711.396

696.799

682.564

337.802

341.123

361.571

364.540

380.248

391.114

408.678

412.861

414.870

121.784

120.525

113.326

108.753

106.959

115.856

111.735

109.083

104.583

224.331

207.667

199.531

192.087

195.668

185.765

195.854

204.180

202.883

49.845

56.131

47.935

45.929

51.282

49.836

47.576

50.606

47.571

258.910

259.029

239.474

239.494

228.124

224.571

226.328

227.720

225.481

49.655

48.369

43.857

44.258

41.000

40.041

40.741

40.845

39.482

9.577

9.359

9.209

9.200

8.787

8.650

9.028

8.985

8.875

33.050

32.245

30.305

31.204

30.309

30.025

30.269

30.346

30.018

11.367

10.616

10.703

10.778

10.211

9.974

10.195

10.029

9.943

49.089

54.907

47.837

48.718

46.248

46.200

47.330

47.153

45.026

19.947

19.491

18.241

18.415

17.987

17.749

17.977

18.677

17.748

27.303

28.144

31.280

26.596

24.924

28.204

25.723

22.729

20.424

1.258

941

855

745

926

801

916

897

903

223.517

203.424

198.540

191.773

182.239

167.424

169.304

170.063

176.396

Sursa: Institutul Na¡ional de Statisticå (2020* - date provizorii) Profitul Agricol 22/2022

CULTURI VEGETALE Produc¡ia agricolå vegetalå la principalele 2007

2008

2009

2010

2011

2012

Cereale

7.814.825

16.826.441

14.872.95 2

16.712.883

20.842.160

12.824.13 8

Secarå

20.583

31.446

32.959

34.281

31.382

18.236

3.044.465

7.180.984

5.202.526

5.811.810

7.131.590

5.297.748

Orz ¿i orzoaicå

531.420

1.209.411

1.182.062

1.311.035

1.329.692

986.361

Ovåz

251.633

382.030

295.832

304.462

375.855

338.998

3.853.918

7.849.083

7.973.258

9.042.032

11.717.591

5.953.352

Sorg

1.193

20.899

14.440

18.677

39.696

37.481

Orez

27.518

48.917

72.418

61.588

65.261

50.862

1.046.558

1.942.289

1.764.047

2.377.651

2.686.860

1.667.601

Floarea-soarelui

546.922

1.169.936

1.098.047

1.262.926

1.789.326

1.398.203

Rapi¡å

361.500

673.033

569.611

943.033

738.971

157.511

Soia

136.094

90.579

84.268

149.940

142.636

104.330

394

221

1.099

1.817

2.626

3.553

9.552.695

12.133.984

13.016.011

14.033.033

Furaje perene

7.330.212

9.273.329

12.359.69 4 9.461.506

9.974.033

10.661.681

11.525.76 9 8.482.250

Lucernå

4.166.344

5.505.795

5.642.588

5.799.305

6.015.839

4.836.406

Trifoi

1.463.864

1.751.484

1.786.509

1.949.735

2.001.723

1.598.254

Furaje verzi anuale

2.222.483

2.860.655

2.898.188

3.041.978

3.371.352

3.043.519

650.701

775.934

811.283

862.467

1.052.593

930.149

Legume

3.116.801

3.819.890

3.901.862

3.863.617

4.176.298

3.535.316

Tomate

640.785

814.376

755.596

768.532

910.978

683.282

Vinete

63.716

153.677

168.588

144.391

160.010

126.005

Ceapå

324.993

395.579

378.106

369.142

394.305

345.340

Usturoi

49.948

72.333

63.245

67.215

66.602

59.368

Varzå

893.153

964.625

1.001.940

981.219

1.025.293

987.900

Ardei

184.939

238.682

245.661

243.493

253.505

207.072

748.839

706.660

816.814

837.895

660.497

719.788

1.128

2.366

1.566

2.971

2.562

1.341

3.712.410

3.649.020

4.003.980

3.283.866

4.076.570

2.465.150

Grâu

Porumb

Oleaginoase

In pentru ulei

Furaje verzi pe teren arabil

Porumb furajer

Altele Sfeclå de zahår Tutun Cartofi

Profitul Agricol 22/2022

CULTURI VEGETALE culturi în perioada 2007-2020 (tone)

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

20.897.076

22.070.736

19.332.821

21.764.816

27.138.884

31.553.279

30.412.426

18.204.097

23.812

24.362

24.319

25.931

28.158

28.636

26.182

27.770

7.296.373

7.584.814

7.962.421

8.431.131

10.034.955

10.143.671

10.297.107

6.410.194

1.542.247

1.712.509

1.626.330

1.817.269

1.906.703

1.870.710

1.879.947

1.121.199

373.783

381.626

347.975

381.359

407.795

383.722

361.573

199.911

11.305.095

11.988.553

9.021.403

10.746.387

14.326.097

18.663.939

17.432.223

10.152.641

49.829

51.543

31.728

24.413

54.282

76.309

60.010

26.527

54.646

45.159

49.773

43.635

43.311

43.355

39.991

25.810

2.966.621

3.460.558

2.975.240

3.596.831

4.986.458

5.145.625

4.792.420

3.241.522

2.142.087

2.189.309

1.785.771

2.032.340

2.912.743

3.062.690

3.569.150

2.204.312

666.097

1.059.121

919.473

1.292.779

1.673.327

1.610.907

798.215

727.731

149.931

202.892

262.061

263.380

393.495

465.609

415.942

305.816

4.046

2.567

3.638

3.159

3.619

3.196

6.197

1.810

13.045.646

13.883.515

12.839.404

12.070.507

13.203.104

15.115.277

12.953.566

11.546.248

9.699.211

10.493.941

9.803.659

9.355.106

10.170.993

11.648.277

9.807.165

8.810.972

5.480.516

6.071.232

5.730.897

5.505.202

5.915.928

6.971.521

6.222.965

5.628.652

1.873.522

1.888.412

1.671.692

1.521.715

1.731.087

1.841.763

1.514.691

1.462.795

3.346.435

3.389.574

3.035.745

2.715.401

3.032.111

3.467.000

3.146.401

2.735.276

1.259.933

1.351.545

1.239.380

1.205.025

1.387.493

1.467.664

1.383.109

1.180.078

3.960.990

3.802.494

3.673.500

3.358.389

3.638.447

3.797.436

3.529.648

3.501.427

749.128

706.200

701.811

627.177

679.807

742.899

689.401

712.231

123.278

127.578

128.423

116.225

127.763

137.829

129.013

123.153

391.837

386.989

360.764

325.074

352.165

350.159

340.635

326.538

62.156

62.773

64.140

54.389

55.673

57.975

54.862

57.405

1.156.436

1.123.132

1.077.978

992.398

1.026.575

1.065.537

985.842

977.417

227.690

228.576

226.300

201.881

226.459

229.662

223.326

208.213

1.029.209

1.398.570

1.040.827

1.012.186

1.174.502

978.266

917.163

682.504

1.357

1.405

1.079

1.656

1.219

1.259

1.214

1.182

3.289.722

3.519.329

2.699.684

2.689.733

3.116.912

3.022.758

2.626.788

2.697.733

Sursa: Institutul Na¡ional de Statisticå (2020* - date provizorii)i Profitul Agricol 22/2022

GR|DINA

VIA [i LIVADA Perioada de recoltare a tomatelor în programul pentru 2022 Asocia¡ia USºR, adicå Uni¡i Salvåm ºåranul Român, face un apel public cåtre Guvern, Pre¿edinte, Parlament ¿i în general cåtre to¡i deciden¡ii politici ai acestei ¡åri pentru a prelungi perioada de recoltare a tomatelor din program pânå la data de 15 iulie.

ceastå prelungire va acorda o ¿anså realå de a beneficia de sprijinul de 3.000 euro/1.000 de metri påtra¡i tuturor fermierilor înscri¿i în program. La aceastå datå mul¡i se våd în imposibilitatea de a fi eligibili deoarece condi¡iile meteo ale acestui an au decalat perioada de recoltare cu cel pu¡in 50 zile. Ceea ce înseamnå, spune USºR, cå produc¡ia de tomate sånåtoase, gustoase, produse conform tehnologiei de culturå ¿i cu respectarea normelor de siguran¡å alimentarå impuse de legisla¡ia na¡ionalå ¿i europeanå în vigoare, fårå a apela la diverse metode de supramaturare ¿i stimulare a coacerii, nu va putea fi realizabilå pânå la data de 10 iunie, a¿a cum este acum termenul. 3.000 kg tomate/1.000 metri påtra¡i produse ¿i comercializate pânå la aceastå datå este imposibil de realizat de peste 80% din fermierii înscri¿i în program. Pentru a nu crea discrepan¡e ¿i in-

3.000 kg tomate/1.000 metri påtra¡i produse ¿i comercializate pânå la aceastå datå este imposibil de realizat de peste 80% din fermierii înscri¿i în program. terpretåri diferite în rândul evaluatorilor acestui program ¿i pentru a acorda o ¿anså realå de a fi eligibili ¿i finan¡abili tuturor fermierilor care au mizat ¿i au avut încredere în acest program, asocia¡ia solicitå prelungirea perioadei de recoltare impuse de Program pânå la data de 15.07. “De asemenea, dorim så vå reamintim cå acest aspect ¿i multe altele leam transmis MADR ¿i în perioada de consultare publicå a HG-ului, dar din påcate nici atunci nu a¡i ¡inut cont de solicitårile noastre, transmise prin adresa întocmita de Departamentul Tehnic al

USºR, prin care am adus argumente bazate pe o analizå ¿i expertizå profesionalå”, se aratå în comunicarea oficialå. “Men¡ionåm ¿i faptul cå adresa cu solicitårile noastre a ajuns ¿i la ASAS, prin intermediul MADR, care la rândul såu a solicitat un punct de vedere. Iar råspunsul primit de cåtre MADR din partea ASAS ne-a fost favorabil ¿i a confirmat faptul cå perioada de recoltare din programul Tomata 2022, pentru producerea unei cantitå¡i de 3.000 kg/1.000 metri påtra¡i, se poate realiza de fermieri pânå la data de 15.07.2022, conform condi¡iilor climaterice din România. În sus¡inerea cererii noastre vå ata¿åm råspunsul ASAS ¿i caracterizarea meteorologicå a perioadei ianuarie 2022-aprilie 2022, din care rezulta faptul cå am avut temperaturi sub limita climatologicå normalå anualå.” Profitul Agricol 22/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR Noua conducere ANZ are agend\ grea tului 1012 privind ameliorarea raselor, Florinel Bârcå a fost desemnat crescåtorii din registrul de raså au anude ministrul Adrian Chesnoiu mite drepturi.” în func¡ia de director general la Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie.

S-a

nåscut la 3 septembrie 1974, la Dormårunt, jude¡ul Cålåra¿i. A absolvit Facultatea de Zootehnie din Bucure¿ti în anul 2000. A lucrat 16 ani la APIA, în Serviciul de ecocondi¡ionalitate. “Mi-am propus så må ocup de problemele organizatorice din ANZ. Existå departamente regionale care nu au personal în prezent. Din punct de vedere profesional, am revizuit practic aproape toate procedurile de lucru. APIA are o organizare riguroaså în teritoriu ¿i mia¿ dori ca ¿i la ANZ så fie la fel”, î¿i prezintå programul Florinel Bârcå. Lucrurile nu vor fi înså a¿a de line. ANZ are ni¿te litigii cu unele asocia¡ii profesionale. Noul director este înså optimist ¿i sperå cå le va rezolva. ACVBR-Sim se judecå acum cu Asocia¡ia Crescåtorilor de Taurine din Mure¿ ¿i cu Asocia¡ia Some¿-Arie¿ fiindcå ANZ a aprobat alte douå cår¡i de raså pentru crescåtorii de vaci Bål¡atå Româneascå. “Nu e potrivit så-mi dau cu pårerea câtå vreme dosarele se aflå în instan¡ele de judecatå, spune noul director. Så låsåm instan¡a så decidå. Judecåtorul poate consulta exper¡i independen¡i de institu¡ia noastrå. Conform RegulamenProfitul Agricol 22/2022

Florinel Bârc\

În ce prive¿te Depozitul de armåsari de la Târgu-Mure¿, Constantin Viziteu, acum director general adjunct, sus¡ine cå lucrurile func¡ioneazå normal. “Romsilva ¿i-a modificat modul de organizare, Direc¡ia de cre¿tere a calului nu avea personalitate juridicå. Instituim un protocol de colaborare, prin care noi punem la dispozi¡ie partea tehnicå, iar Romsilva - armåsarii. Am recoltat material seminal de la diferite rase de cabaline. Am creat ni¿te stocuri ¿i vom intra în normalitate. Aceastå ac¡iune presupune ni¿te cheltuieli, trebuie så aducem armåsarii la centrul de recoltare. Par¡ial, acest lucru s-a realizat ¿i materialul seminal se aflå în banca de gene a Agen¡iei Na¡ionale de Zootehnie”, spune Constantin Viziteu. ANZ a avut o colaborare cu un insti-

tut de cercetåri din Cluj pentru instruirea personalului care se ocupå de depistarea scrapiei la berbeci. “Colegii care lucreazå azi în laborator au fost ¿i în Grecia pentru studii. În ce prive¿te litigiul creat cu oierii privind Ordinul 180 referitor la testarea obligatorie pentru scrapie ¿i paternitate este tot pe masa instan¡elor ¿i, cum spunea domnul director general, a¿teptåm sentin¡a. Ambele instan¡e au dat câ¿tig de cauzå reclaman¡ilor.” Florinel Bârcå reaminte¿te cå existå fermieri care doresc testarea tuturor berbecilor pentru scrapie. “I-am informat pe ¿efii de asocia¡ii ¿i fermierii ne-au trimis listele cu animalele care intrå în programul respectiv, spune directorul general. În ce prive¿te omologarea raselor de ¡urcanå, considerate “linii” sau “varietå¡i” - Bålå, Bucålaie, Oache¿å, Breazå - Florinel Bârcå a precizat cå “nimic nu ne împiedicå så autorizåm liniile respective ca rase”. Dar, totu¿i, lucrurile råmân la fel. ANZ då vina pe asocia¡iile profesionale, iar asocia¡iile acuzå ANZ cå pune be¡e în roatele ameliorårii. “Råmâne ca acest proces så se desfå¿oare în conformitate cu prevederile Regulamnentului 1012. Oierii trebuie så ne demonstreze cå au îndeplinit toate condi¡iile. Eu am convingerea cå fermierii ne vor prezenta curând datele tehnice conform regulamentului pentru omologarea raselor”, crede Florinel Bârcå.

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR Revistå de front la Corteva Agriscience

Cum se câ[tig\ încrederea La gala din 27 mai 2020, unde speciali¿tii de la Corteva au vorbit despre cele mai mari performan¡e, vedete au fost hibrizii de porumb pentru siloz, inoculan¡ii ¿i metodele eficiente de însilozare. Au venit peste 150 de fermieri din toatå ¡ara.

ean Ionescu, directorul Corteva, a fåcut o prezentare succintå a ofertei. “Suntem o companie americanå 100%. Avem în spate cam 400 de ani de experien¡å agricolå.” În România, primii hibrizi au fost testa¡i în 1955. În 1956, s-a folosit primul produs pe bazå de 2,4D (Dow Agriscience). În 1979, au ajuns primele semin¡e de la Pioneer pe pia¡a din România. Oficial, activitatea la noi ¡aråa început în 1992. În 1999, Pioneer cumpårå terenul pentru viitoarea sta¡ie de la Afuma¡i, iar în 2006, se inaugureazå unitatea de produc¡ie. Este cea mai mare sta¡ie de procesare a semin¡elor din România. În anul 2019, are loc fuziunea dintre companiile Dow, DuPont ¿i Pioneer. A¿a a luat fiin¡å compania Corteva Agriscience. “Un alt pas important pentru Corteva este angajamentul de a construi un portofoliu global de produse biologice, dedicat dezvoltårii de produse biostimulatoare, biocontrol ¿i feromoni cu performan¡e dovedite, previzibile, care func¡ioneazå în paralel cu solu¡iile conven¡ionale de protec¡ie a culturilor. Astfel de op¡iuni vor ajuta fermierii så råspundå a¿teptårilor într-o pia¡å în continuå schimbare, påstrând în acela¿i 36

timp terenurile productive ¿i sånåtoase. Corteva va oferi în viitorul apropiat douå produse, UtrishaN ¿i BlueN, ambele pentru optimizarea eficien¡ei fertilizårii. Aceastå tehnologie disruptivå oferå valoare prin eficien¡a gestionårii integrate a îngrå¿åmintelor în condi¡ii naturale, adaptându-se la nevoile de dezvoltare ale plantelor ¿i contribuind la maximizarea durabilå a poten¡ialului de produc¡ie al plantelor de culturå. Aceastå tehnologie va fi disponibilå pentru toate culturile agricole. Aceste tehnologii ¿i solu¡ii de protec¡ie a culturilor urmåresc så ajute industria ¿i fermierii så producå mai multe alimente, de o calitate mai bunå, reducând în acela¿i timp impactul asupra mediului.” Jean Ionescu a vorbit apoi despre erbicidele ¿i fungicidele pentru påioase, substan¡e considerate cele mai eficiente. Cea mai spectaculoaså apari¡ie mi se pare înså o substan¡å care, pulverizatå pe frunzele plantelor, ajutå la fixarea azotului din atmosferå. Diversificarea ofertei este o preocupare constantå a companiei Corteva. “Avem foarte multe linii de produse unde suntem compania lider, ¿i anume: semin¡e de porumb (brand-ul Pioneer cu gama Optimum AQUAmax fiind cea mai importantå alegere pentru fermierii premium din România); lider în furnizarea semin¡elor hibride de floarea-soarelui; erbicide la cereale påioase; erbicide pentru rapi¡å, fungicide pentru combaterea manei ¿i insecticide de ultimå genera¡ie.” Hibrizii de porumb “au cea mai mare toleran¡å la secetå din bazinul Mårii Negre”. Chiar dacå erau abåtu¡i, mai ales din cauza problemelor grave prin care trece zootehnia noastrå, fermierii prezen¡i, majoritatea tineri, mi s-au pårut receptivi la prezentårile fåcute.

“Corteva are hibrizi foarte buni ¿i inoculan¡i excelen¡i, la pre¡uri bune, spune Aurel Placinschi de la ºigåna¿i, jude¡ul Ia¿i. Eu folosesc de mul¡i ani inoculan¡i. Trebuie aplica¡i corect fiindcå acolo sunt organisme vii. Pe ansamblu, silozurile fåcute de noi sunt de calitate. Ca peforman¡å, hibrizii nu seamånå între ei. Acela¿i hibrid poate så dea rezultate diferite în func¡ie de an. Genetica lor a progresat foarte mult în ultima vreme. Solu¡ia pentru fixarea azotului din aer este o chestiune mai complexå. Am aplicat-o ¿i eu. Vom vedea la sfâr¿itul acestui an rezultatele. Vom stabili dacå se acumuleazå mai mult azot în sol pe acele parcele, în compara¡ie cu altele unde nu am folosit metoda. Avem nevoie de doi-trei ani ca så ajungem la o concluzie. Pe de altå parte, anul poate fi prost în general ¿i nu se vede nimic în urmå, dar toate noutå¡ile sunt benefice”.

“Repeti¡ia este mama învå¡åturii, crede Ioan Chiriac de la Radomire¿ti, Bacåu. Este foarte bine cå s-au reamintit anumite lucruri. Fiind o companie mare, Corteva are ¿i un departament de dezvoltare corespunzåtor. Se vede

Profitul Agricol 22/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

în porumbul de siloz diferen¡a între activitatea de cercetare, care presupune cunoa¿terea problemelor din ferme, ¿i învå¡åmântul nostru de profil. Eu cred cå ar fi trebuit så fie aici ¿i rectori univeristari, cu studen¡i, care så preia cuno¿tin¡ele aduse de vârfurile cercetårii, så punå întrebåri pentru cå fermierii sunt practicieni, nu au o pregåtire teoreticå deosebitå. Corteva folose¿te noile tehnologii pe care le aplicå în practicå. Am våzut mul¡i tineri aici ¿i este un lucru bun. S-au prezentat hibrizi toleran¡i la secetå ¿i iarå¿i este un aspect competitiv pentru noi. Substan¡a fixatoare de azot nu o folosesc, dar cultiv plante fixatoare de azot: soia ¿i lucerna”.

prii, a fost un efort deosebit pentru mine. Agarici a recuperat numai 50 de hectare din mo¿ia lor, teren pe care îl administrez tot eu. Fac fân ¿i îl vând. Din nefericire, nu se mai gåse¿te inoculant cu bacterii aerobe pentru fân, nu se mai aduce la noi fiindcå este cererea foarte micå ¿i i-am rugat pe cei de la Pioneer så aducå din nou. Existå inoculant pentru semifân (înfoliat), care este înså anaerobic. Cu un inoculant aerobic po¡i balota fânul la umiditatea de 40-45% ¿i provoacå fermenta¡ie lacticå. La Sta¡iunea Secuieni am multiplicat såmân¡å cu Saaten-Union. Acum cultiv numai hibrizi Pioneer.”

Dumitru Chiri¡å a fost director tehnic la Sta¡iunea de Cercetåri de la Secuieni Neam¡. Este un bun cunoscåtor la performan¡elor de la Corteva ¿i din... interior. “Am lucrat la Secuieni de la absolvire ¿i pânå la pensie, am trecut apoi la Pioneer. Fiind pensionar, am vrut så am o fermå a mea de culturå mare la Cuciula¡i, lângå Secuieni, pe fosta mo¿ie a lui Agarici. Cultiv 250 de hectare ¿i nici nu vreau mai mult. Nu am cu cine lucra. Am luat utilaje cu bani europeni ¿i cu bani pro-

Dimitrie Muscå de la Curtici, Arad, este mai direct ¿i e greu så-l convingi fårå argumente puternice: recolta din teren dupå aplicarea unei anumite metode. “Se cautå tot felul de solu¡ii ca så-i prosteascå pe fermieri. Deocamdatå, bacteriile fixatoare de azot se aflå pe leguminoase. De porumb nu ¿tiu, dar, la ora actualå, toate aceste substan¡e chimice merg la erbicidare cå se poate vedea pe o perioadå de o såp-

Profitul Agricol 22/2022

tåmânå-douå. Dar la boli foliare, unde timpul de protec¡ie este de aproximativ 18 zile, nu este niciun efect, iar dupå 10 zile, trebuie så repe¡i tratamentul ¿i ne mint to¡i cu neru¿inare fiindcå este un tratament ¿i costisitor, ne bagå pe piste gre¿ite ¿i trebuie så fim toatå ziua cu nasul în grâu, în rapi¡å. Eu nu am folosit niciodatå foliare. Au venit ¿i le-am spus: «Facem testare, dar eu nu cumpår. Dacå ai rezultate ¿i îmi aduce profit, eu voi fi primul care cumpårå». Au fåcut tratamente de tot felul ¿i am avut cu 200 de kilograme la hectar mai pu¡in dupå acele tratamente foliare pentru boli. Unul a testat pe o suprafa¡å de peste 100 de hectare. L-am chemat la recoltare. Zero lei, zero bani! Altå datå, a venit una så må convingå cå tratamentul foliar va cre¿te ¿tiuletele. Nu a crescut. Am sunat-o ¿i i-am spus: «Vino la recoltare». S-au scumpit grozav îngrå¿åmintele ¿i atunci vin cu tot felul de gåselni¡e.”

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ofensiva zootehniei la târgul

Fermierii au avut o surprizå frumoaså la Agriplanta: DLG Intermarketing a organizat ¿i un stand cu animale, supranumit Zootehnica Show. Mul¡i ¿i-au adus nepo¡ii så vadå animalele. Nu era cine ¿tie ce diversitate, dar curiozitatea celor mici a meritat to¡i banii: se uitau în ochii animalelor, le mângâiau.

i¿te nåzdråvani încercau så convingå o caprå så månânce o surcicå. Erau vreo 15 capre de la Asocia¡ia Caprirom: rasa Carpatinå (Silviu Udrescu, Târgovi¿te); rasa Murciano Granadinå (Elena Ivånescu, Såpunari, Lehliu, jude¡ul Cålåra¿i); rasa Alpina Francezå (Daniel Brându¿i, Vedea, jude¡ul Giurgiu). Institutul Palas de la Constan¡a a prezentat oi din rasele Merinos prolificå, de lapte, de carne. Iancu Polifronie din Corbu, jude¡ul Constan¡a, a expus meti¿i din rasele Merinos ¿i Ille de France. 38

A venit cu ambii copii ¿i Ionu¡ Lupu, director executiv la Asocia¡ia Holstein Ro, ca så acorde un interviu unei televiziuni, dar organiza¡ia lui profesionalå a fost ¿i de aceastå datå foarte discretå: nu a adus nicio vacå. “Asocia¡ia Holstein Ro are deja 7 tauri testa¡i în Ungaria, spune Ionu¡ Lupu. Ultimii trei i-am trimis såptåmâna trecutå. Am ob¡inut deja 800 de vi¡ele. Avem peste 300 de vi¡ele numai la DN Agrar. Fermierii încep så aibå încredere în materialul nostru seminal. Decât så cumpere material seminal foarte scump, iau de la noi. De douå-trei genera¡ii folosim taurii cei mai buni, dar, în continuare, la testul genomic, suntem slabi. Dacå la nivel interna¡ional s-a ajuns la tpi 3100-3200, noi ne men¡inem la 2600-2700. S-a accelerat foarte mult ameliorarea. Am råmas în urmå cu 6-7 ani. S-au format echipe pentru transfer de embrioni.” Doctorul Mihai Petcu (Agroindustriala Pantelimon) a expus totu¿i douå vi¡ele ¿i douå juninci, pe care voia så le vândå. De fiecare datå când vorbe¿te acest crescåtor despre vaci, parcå auzi un imn adus unui animal totemic al

omenirii ¿i tot mai pu¡ini români pricep acest lucru. “Din 7 milioane de vaci, România a råmas cu un milion. Vaca este cea mai chinuitå fiin¡å de pe Påmânt. Porcul månâncå ¿i doarme, dar vaca bea 80 de litri de apå, månâncå 80 de kilograme de furaje, le rumegå, le trimite înapoi în alt stomac ca så facå un produs fårå egal - laptele. Este o uzinå vie, mama

Profitul Agricol 22/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

de la Fundulea adoptivå a oamenilor. Vaca scoate såråcia din casa omului, spunea Ion Ionescu DelaBrad. «A fåtat vaca?», scria soldatul din tran¿ee. Dacå a fåtat, era lini¿tit cå aveau copiii ce så månânce...” "Låptåria cu caimac" a lui Nicu¿or ªerban a avut stand propriu cu produsele fabricii. Asocia¡ia Aberdeen Angus a adus la târg 10 taurine superbe din fermele de sud ale României. Avocatul Remus Borza a venit la Agriplanta. El cre¿te vaci Holstein la ferma Agrozootehnica de lângå Simeria. Vinde lapte ¿i telemea oamenilor din ora¿. “E greu. Nu am oameni ¿i nu pot face lucrårile la timp, car fânul cu «Dacia»... Un salariu atractiv pentru un lucråtor în zootehnie ar trebui så fie 1.000 de euro, dar de unde så scot asemenea bani?” A venit cu prietenul lui care a fost ambasador în Vietnam. “Vietnamezii cultivå orez. Economia de pia¡å func¡ioneazå perfect. Nu au påmânt suficient. Casele se construiesc pe înål¡ime. Cu cât casa e mai înaltå, cu atât îi ajutå statul mai mult ca s-o construiascå. Î¿i bagå ma¿ina ¿i motocicleta în sufragerie din cauza ho¡ilor. Au ni¿te vaci cu cocoa¿å, pe care nu le

mulg. Vacile din Nigeria ¿i din Africa Centralå mâncau hârtii de pe stradå”, poveste¿te Ioan Câmpian. Constantin Anghel din jude¡ul Cålåra¿i lucreazå 2.050 de hectare. Din 1991, cre¿te ¿i vaci. “Este cea mai veche fermå, fåcutå conform Legii 36. Fåceam 80-90 de hectare. Agriplanta este mai bine organizatå acum. Ca så zootehnizåm agricultura, trebuie un sprijin mai consistent

din partea statului. Am fost de la început stigmatiza¡i ¿i pe granturile din ultima vreme am fost sco¿i cå nu mai suntem eligibili. Am venit la toate târgurile, dar acum Agriplanta mi se pare foarte diversificat. Investi¡iile în zootehnie se fac mai greu. Sprijinul cuplat în Ungaria este de trei ori mai mare decât în România. Cum så reziståm? Salariatul din zootehnie nu mai este un simplu gråjdar, trebuie så ne adaptåm. Se aduce lapte din Ungaria la poarta fabricii Danone din România mai ieftin decât din ¡ara noastrå.” Dicu Vitalu din Mânåstirea Ca¿in, jude¡ul Bacåu, este student la Agronomie. Are 50 de porci Mangali¡a ¿i 20 de hectare. Vrea så dezvolte afacerea din satul natal. Corina Mare¿ a ¿tiut så-i sensibilizeze pe crescåtori ca så aducå animale în standul de la Fundulea pe o cåldurå ca de cuptor. Mii de fermieri au trecut prin micul stand care a amenajat ¿i un amfiteatru pentru public. Så speråm cå Agriplanta va dezvolta dimensiunea zootehnicå fiindcå interes existå printre vizitatori.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 22/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Stelian Podar [i afacerile cu americanii Stelian Podar de la Copåceni, jude¡ul Cluj, administreazå o fermå cu o mie de vaci Holstein. Vinde laptele la Lactalis. “Niciodatå pre¡ul laptelui nu e mul¡umitor, dar mergem înainte cu acest pre¡.” Cu capul pe umeri, Podar nu crede cå laptele vine mai ieftin din Ungaria. “Nu în¡eleg ra¡ionamentul lor dacå nu câ¿tigå mai mult din lapte. Doar ca så ne ¡inå pe noi în ¿ah nu este un motiv suficient. Niciun fermier din zona noastrå nu exportå lapte în Ungaria, unde pia¡a e foarte bine protejatå. Guvernul lor a fost totdeauna cu fermierii. ªtiu de pe când aveam noi proiectele SAPARD, dar ei aveau ¿i alte facilitå¡i. Era ajutor real, nu pe pove¿ti. Noi trebuie så luptåm în continuare, så ne organizåm, så creåm cooperative.” Ferma lui Stelian Podar se aflå în Asocia¡ia Holstein Ro, care a sus¡inut propunerea ministrului Adrian-Ionu¡ Chesnoiu så se ridice plafonul sprijinului cuplat zootehnic de la 250 de vaci la 500. “Din punctul meu de vedere, este binevenitå aceastå propunere. Probabil to¡i fermierii mari au aceea¿i idee. Sigur, legisla¡ia europeanå sus¡ine

¿i ferma de familie cu anumite facilitå¡i, dar så speråm cå nu vor pune be¡e în roate nici celor mari. To¡i muncim în fermele noastre. Pentru fermierii mici, e mai greu, chiar mai dramatic. Dacå våd copiii lor cât de mult lucreazå ¿i cât de greu o duc, pleacå din ¡arå, nu mai vor zootehnie. Noi, în fermele industriale, ne confruntåm cu probleme mai dure din cauza specificului activitå¡ii.” ªi noi credem la fel fiindcå România are nevoie ¿i de fermele mari, ¿i de fermele de familie, foarte necesare pentru refacerea echilibrului economic din zonele rurale såråcite. Stelian Podar vrea så creascå efectivul pânå la 550 de vaci la muls. “Apoi ne mai gândim dacå dezvoltåm ¿i un program de carne. Datoritå domnului Korponay Ferenc, care a investit mult în grupul de firme, lucråm aproape 3.000 de hectare. El e patronul grupului de firme”, explicå Podar. Doctorul Korponay Ferenc a fondat compania Maravet în 1998. Era un mare importator ¿i distribuitor de medicamente de uz veterinar. În anul 2015, compania americanå Henry Schein (conduså de Stanley M.

Bergman), liderul mondial în furnizarea de produse ¿i servicii pentru medicina veterinarå, a cumpårat (prin Henry Schein SE Europe Holding) 50% din firma båimåreanå Maravet. Korponay Ferenc era deja unul din cei mai boga¡i oameni din Maramure¿. ªi atunci, ¿i acum, Maravet era una din cele mai importante din România în sectorul de import ¿i distribu¡ie de medicamente veterinare. Tranzac¡ia s-a ridicat la aproximativ 24 de milioane de euro pentru doar 50% din societatea Maravet. Compania americanå fusese fondatå doar cu câteva luni înainte în Portland (Maine, SUA), prin fuziunea a doi colo¿i din industria produselor veterinare. Korponay Ferenc a råmas la conducerea companiei, tranzac¡ia fiind mul¡i ani secretå din cauza clauzelor contractuale. În 2014, compania americanå Henry Schein raportase vânzåri de 10,4 miliarde de dolari ¿i era incluså în faimosul index Fortune 500 (care reune¿te cele mai mari firme publice). Stelian Podar ¿i-a construit foarte greu afacerea ¿i, pânå la urmå, pe¿tele cel mare a fåcut ce ¿tia mai bine...

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 22/2022

MA{INI & UTILAJE

S-a redeschis apetitul

Chiar dacå spectrul Covid nu a dispårut total, iar alte amenin¡åri la sånåtate plutesc în aer, concomitent cu situa¡ia geopoliticå destul de complicatå la grani¡ele României ¿i cu seceta tot mai evidentå, via¡a în agriculturå merge mai departe. O parte distinctå ¿i chiar plåcutå a acestei vie¡i o reprezintå expozi¡iile, iar fermierii din sud-estul României ¿i nu doar ei au avut bucuria så viziteze Agriplanta RomAgroTec Fundulea, organizatå de DLG InterMarketing dupå o pauzå de doi ani.

orbim de bucurie, deoarece aceastå tråire se putea citi pe fe¡ele vizitatorilor care, în prima zi a expozi¡iei, ce a coincis cu Ziua Înål¡årii, au luat efectiv cu asalt aleile, mul¡i dintre ei venind cu so¡iile ¿i copiii lor mai mari sau mai mici. De la început trebuie så subliniem cå numårul mare de vizitatori din prima zi ne-a pårut surprinzåtor, deoarece în anii trecu¡i prima zi de expozi¡ie era mai pu¡in animatå, iar cei mai mul¡i vizitatori veneau sâmbåta ¿i duminica, a¿a cum, de altfel, au venit ¿i în weekendul care a trecut.

crarea solului ¿i multe alte echipamente agricole. Ceea ce am remarcat în acest an fa¡å de edi¡iile precedente au fost instala¡iile de irigat tot mai numeroase care au apårut în ofertele dealerilor APH, APAN Agriculture ¿i al¡ii. Acesta este un semn cå odatå cu umplerea tot mai multor canale de iriga¡ii cu apå în zonele afectate de secetå ¿i poten¡ialul pe care-l reprezintå pentru fermieri, ace¿tia pot decide achizi¡io-

narea unui sistem de iriga¡ii adaptat buzunarului lor ¿i suprafe¡elor pe care vor så le ude.

ªi dacå tot am vorbit de noutå¡i, meritå eviden¡iate cele douå tractoare aparte din standul AgroConcept, New Holland T6 Methane Power ¿i T7 HD, primul fiind fiind echipat cu motor adaptat 100% pentru consumul de biometan.

Distribuitorii de ma¿ini ¿i utilaje agricole s-au stråduit cu adevårat så vinå la târg cu noutå¡i, unii dintre ei organizând tururi ghidate pentru fermierii care puneau numeroase întrebåri ¿i primeau råspunsuri ¿i detalii tehnice clare, în måsurå så-i determine så achizi¡ioneze un tractor nou, o combinå performantå, semånåtori de precizie, utilaje de prelu42

Profitul Agricol 22/2022

MA{INI & UTILAJE

pentru expozi]ii Am remarcat ¿i prezen¡a IRUM Mure¿, care a expus o serie de tractoare din produc¡ia proprie, TAGRO.

Fa¡å de al¡i ani, unii dealeri au expus ¿i echipamente din gama de robo¡i pentru agriculturå, cum este cazul Bakus, prezentat de Agrirom Utilaje, un echipament alimentat cu acumulatori care se deplaseazå autonom în planta¡ii viticole ¿i efectueazå aproape toate lucrårile necesare în viticulturå.

Claas a avut, ca de obicei, un stand deosebit. De exemplu, au expus, pentru prima datå public, combina Trion 530 cu o serie de echipåri ¿i func¡ii noi, împreunå cu o serie de tractoare ¿i încårcåtoare Claas performante.

ªi IPSO Agriculturå a prezentat o nouå combinå care, abia aduså în România, a ¿i fost achizi¡ionatå de grupul agricol Fermele Iliu¡å. Este vorba de combina John Deere X9 ¿i de superlativele sale: capacitate de recoltare de peste 100 de tone/orå, dotatå cu heder de 15,2 m, procent de boabe sparte de sub 1% (ceea ce o face atractivå inclusiv pentru fermierii care cultivå cereale pentru såmân¡å), buncår de boabe de 16.200 l etc.

Este bine så ne amintim cå la expozi¡ia de la Fundulea au fost prezente ¿i companii române¿ti producåtoare de utilaje. Mecanica Ceahlåu a prezentat o semånåtoare pneumaticå de precizie, o preså de balotat ¿i cositori performante, toate acestea fiind noutå¡i absolute în portofoliul producåtorului nem¡ean.

GrainBags a venit cu o serie de solu¡ii pentru stocarea, încårcarea ¿i descårcarea cerealelor în saci speciali, foarte utili pentru fermierii care vor så stocheze recoltele, dar nu au spa¡ii amenajate în acest sens.

Vantage România, cunoscutå pentru sistemele electronice pentru agricultura de precizie, a adus un robot care poate fi utilizat pentru tratamente în planta¡ii viticole ¿i pomicole ¿i o dronå pentru administrarea de substan¡e de protec¡ia plantelor la cultura mare. Nu ne-ar ajunge toate paginile revistei noastre så vå prezentåm în amånunt utilajele agricole pe care le-am våzut, dar promitem cå vå vom prezenta cât mai multe detalii tehnice despre fiecare noutate prezentatå de distribuitorii de ma¿ini ¿i utilaje agricole prezen¡i la la Agriplanta RomAgroTec 2022.

Arpad DOBRE

NHR Agropartners a adus la târg o serie de combine, tractoare, echipamente, printre care ¿i câteva încårcåtoare JCB foarte performante ¿i dotate cu numeroase func¡ii ¿i automatizåri care sporesc productivitatea ¿i reduc consumurile, costurile ¿i oboseala operatorilor.

Profitul Agricol 22/2022

MA{INI & UTILAJE

Anvelope BKT pentru sprayere [i pr\[it Linia de anvelope BKT care echipeazå utilaje pentru tratarea culturilor ¿i prå¿it oferå o varietate de produse pentru mai multe utilizåri. Anvelopele BKT pot fi montate pe tipuri specifice de echipamente, fiecare dintre acestea efectuând opera¡iuni diferite, pe terenuri diferite ¿i, mai ales, în scopuri diferite.

Gama BKT Agrimax Iatå câteva modele eficient recomandate de BKT pentru echiparea sprayerelor ¿i echipamentelor de prå¿it: Agrimax Spargo este o anvelopå vârf de gamå, ce a fost dezvoltatå cu ajutorul tehnologiei VF, care permite transportul de sarcini grele la o presiune mai micå în anvelope, limitând astfel efectele negative ale compactårii solului. Trac¡iunea excelentå, confortul la condus ¿i stabilitatea completeazå caracteristicile acestei anvelope multifunc¡ionale, care poate fi utilizatå atât pe câmp, cât ¿i în timpul transferurilor tractor special pentru rutiere - toate acestea în pofida faptului livezi, de exemplu, cå are o lå¡ime limitatå. este mic, compact ¿i Agrimax RT 955 este anvelopa radicu putere reduså. Din acest motiv ave¡i nevoie de anvelope înguste de 16-28 de alå BKT idealå pentru utilaje grele ¿i ¡oli pentru opera¡iunile de pulverizare aplica¡ii pentru culturi pe rânduri, precum ¿i pentru pulverizare. O investi¡ie de-a lungul rândurilor înguste. Pe de altå parte, un tractor de putere care aduce o valoare maximå datoritå medie spre mare care a fost adaptat ¿i stabilitå¡ii optime, trac¡iunii excelente ¿i transformat în pulverizator în câmpuri celei mai bune curå¡åri automate, predeschise mari, cum ar fi câmpurile de cum ¿i datoritå contactului continuu cu porumb sau de tutun, trebuie så fie solul. Muchia rotunjitå a fost conceputå echipat cu anvelope înguste de peste special pentru a proteja solul ¿i culturile 28 de ¡oli. În multe cazuri, în schimb, se adoptå o solu¡ie cu douå anvelope pe puntea spate pentru o mai bunå distribu¡ie a încårcåturii care trece în acela¿i timp printre rânduri. În opera¡iunile de plivire, anvelopa potrivitå depinde, de asemenea, de utilizarea specificå, de exemplu, plivirea pe marginea drumurilor, plivirea viilor sau a culturilor pe rânduri. Toate aceste cazuri aratå cå anvelopele destinate aplica¡iilor de pulverizare ¿i de plivire pot fi foarte diferite. Din acest motiv, este necesar så vå baza¡i pe exper¡i care så vå ofere experien¡a ¿i cuno¿tin¡ele lor pentru a alege cel mai bun produs, fårå a uita de monitorizarea anvelopelor ¿i de între¡inerea post-vânzare.

delicate de deteriorare. Agrimax RT 955 este disponibilå în nu mai pu¡in de 23 de dimensiuni diferite. Agrimax RT 945 are caracteristici similare ¿i este disponibilå în opt dimensiuni, fiind special conceputå cu o bandå de rulare îngustå pentru a proteja produc¡ia ¿i pentru a nu deteriora culturile. Datoritå proprietå¡ilor de curå¡are automatå, anvelopa este idealå pentru transporturile rutiere. Agrimax RT 855 este alegerea optimå pentru dotarea echipamentelor pentru tratarea culturilor pe rânduri, precum ¿i pentru transportul combinat pe ¿osea ¿i pe câmp, permi¡ând astfel transferuri frecvente între cele douå zone de operare. Agrimax RT 855 este o anvelopå radialå care combinå o capacitate ridicatå de încårcare cu performan¡e excelente de flota¡ie. Anvelopa este disponibilå în 46 de dimensiuni ¿i în diferite versiuni de compozi¡ie pentru a råspunde mai bine necesitå¡ilor utilizatorilor.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 22/2022

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

UE î[i dore[te s\ dezvolte vaccinarea p\s\rilor Mini¿trii europeni ai agriculturii au decis o campanie de vaccinare a påsårilor împotriva gripei aviare. Este o måsurå valabilå pe tot teritoriul comunitar, pe fondul exploziei acestei boli în toatå Uniunea Europeanå.

ele mai recente ¿i de amploare episoade au fost înregistrate în Fran¡a (¿i så nu uitåm de multele focare care au afectat ¿i România). Acum, este rândul ¡årilor membre ¿i al Comisiei Europene så punå la punct strategii în domeniu. Asocia¡ia Fermierilor din România aminte¿te cå a fost nevoie de sacrificarea a milioane de påsåri în crescåtorii ¿i în gospodåriile popula¡iei, iar despågubirile acordate nu au acoperit în totalitate pierderile financiare.

Amintindu-ne de campaniile române¿ti în acest domeniu, suntem de acord cu ideea unui mecanism de achizi¡ie în comun a vaccinurilor sau de înfiin¡are a unei “bånci de vaccinuri” la nivel european. Importantå este, ¿i atragem aten¡ia asupra acestui aspect, realizarea de teste; în Europa sunt planificate mai multe astfel de ac¡iuni, iar în Fran¡a chiar este în curs una care prive¿te cre¿terea ra¡elor ¿i gâ¿telor. ºinând cont de experien¡a de pânå acum, Asocia¡ia Fermierilor din Româ46

nia aminte¿te cå la nivel mondial existå o reticen¡å din partea multor state de a importa påsåri care au fost vaccinate (de teama de a nu introduce virusul pe teritoriul na¡ional). De aceea sus¡inem cå este nevoie de demersuri clare ¿i convingåtoare din partea institu¡iilor europene, care så elimine aceastå teamå. Dacå tot am amintit de Fran¡a, Asocia¡ia Fermierilor, pe care o conduc, a analizat planurile în acest domeniu ale pre¿edintelui francez, dovadå a interesului real pe care o mare ¡arå agricolå îl acordå acestui sector. Viziunea ¿i inten¡iile lui Emmanuel Macron privesc toate sectoarele agricole ¿i nu putem decât så remarcåm coeren¡a strategicå. Astfel, vedem cå existå programe care pornesc de la îmbåtrânirea for¡ei de muncå în domeniu ¿i care ajung pânå la “a treia revolu¡ie în agriculturå”. Subliniez, asta se petrece în Fran¡a, nu în România, a¿a cå avem multe de învå¡at ¿i de pus în practicå.

Pe scurt, planurile pre¿edintelui Macron au patru direc¡ii principale de ac¡iune - înnoirea genera¡iilor; introducerea pe scarå largå a tehnologiilor inovative; planificare ecologicå ¿i PNS-ul francez. Dacå le analizåm pe rând ¿i pe scurt, vedem cå în domeniul for¡ei de muncå se lucreazå la o lege pentru formarea ¿i instalarea tinerilor fermieri. A¿adar, nu doar instalarea, ci ¿i formarea lor profesionalå ca fermieri. Fran¡a inten¡ioneazå astfel recrutarea a 20.000 de tineri pe an (fa¡å de

maxim 14.000 la ora actualå). Påstrând propor¡iile, atragem aten¡ia cå la noi în ¡arå ar trebui så vorbim de aproximativ 7.000 de tineri în fiecare an, cifrå departe de situa¡ia actualå. Vorbind despre noile tehnologii, fårå de care agricultura nu are un viitor asigurat, vå aducem în aten¡ie o dezbatere publicå ce are loc acum în Germania. Evident, cu påreri pro ¿i altele contra, dar ideea care ne re¡ine acum aten¡ia este cå un viitor durabil în domeniul alimenta¡iei mondiale este legat de cre¿terea animalelor. Suntem de acord cu acest lucru pentru cå ¿tim cå resursele alimentare sunt limitate, iar promisiunile de schimbare nu ¿i-au aråtat pânå acum eficien¡a. ªi luåm în calcul ¿i faptul cå terenurile agricole nu mai pot fi extinse; ba, din contrå, suprafe¡ele cultivate scad mereu. Toate estimårile aratå cå, pânå în 2050, cererea mondialå de alimente se va dubla. Iar noi, fermierii, suntem cei care trebuie så asiguråm cantitå¡ile ¿i calitatea necesare, evident, protejând mediul ¿i resursele. Revenind la discu¡iile din Germania, Asocia¡ia Fermierilor din România vå atrage aten¡ia asupra propunerii a¿anumitului Grup Interguvernamental pentru Schimbåri Climatice de intensificare durabilå a utilizårii terenurilor. Iar asta înseamnå acceptarea pe scarå largå a inova¡iilor în agriculturå, pânå nu este prea târziu. Asta înseamnå, între altele, noile strategii de ameliorare geneticå. De asemenea, oamenii de ¿tiin¡å din Germania sus¡in cå aprovizionarea Profitul Agricol 22/2022

OPINII cu alimente nu ar trebui så fie evaluatå doar pe baza volumului produc¡iei. Mai degrabå, alimentele ar trebui evaluate pe baza nutrien¡ilor pe care îi con¡in, iar pentru rezultate optime vedem cå alimentele de origine animalå ¿i vegetalå se completeazå perfect. Din påcate, unele ¡åri depind în propor¡ie de 80% din necesarul de nutrien¡i de importuri. Este vorba de state din Africa ¿i Asia, dar så nu uitåm cå ¿i China ¿i India sunt dependente de importurile de alimente. Cererea în cre¿tere de mâncare poate fi satisfåcutå numai de producåtorii de alimente eficien¡i din America de Nord, Europa ¿i pår¡i ale Americii de Sud. Asta înseamnå cå ¿i fermierii din România au un rol important de jucat: så vedem înså în ce condi¡ii. Dacå tot am amintit de marile teme în dezbatere în Germania, så spunem ¿i despre propunerea guvernului federal de a veni în ajutorul celor care produc biomaså. Astfel, biomasa va fi folositå pentru a satisface nevoia tot mai mare de energie, pe fondul scåderii resurselor venite din Rusia. Guvernul de la Berlin propune folosirea materiilor prime agricole pentru producerea de energie. Modificând legea surselor de energie regenerabilå, executivul german vrea så se asigure cå bioenergia este utilizatå în situa¡iile în care cererea de energie este deosebit de mare, astfel încât sursele de energie de bazå, clasice, så poatå fi suplimentate pe termen scurt. Schimbårile sunt necesare ¡inând

Profitul Agricol 22/2022

cont de faptul cå energia solarå ¿i cea eolienå sunt greu de stocat, iar în aceastå situa¡ie pot interveni fermierii producåtori de biomaså. Planurile sunt o solu¡ie de compromis pentru utilizarea biomasei, mult timp våzutå ca un domeniu controversat, dar devenitå din ce în ce mai necesarå din cauza penuriei de energie.

Problema este una generalå în toatå Europa ¿i aduce schimbåri la care nimeni nu s-ar fi gândit cu pu¡in timp în urmå. Astfel, chiar Comisia Europeanå ¿i-a dublat obiectivele pentru extinderea produc¡iei de biogaz, parte a planului “REPowerEU”. Polonia î¿i adapteazå Planul Na¡ional Strategic pentru a pune un accent mai puternic pe securitatea alimentarå. Modificarea vine dupå ce Comisia Europeanå a analizat planurile trimise de statele membre ¿i a subliniat importan¡a prioritizårii securitå¡ii alimentare. Recent, ministerul polonez al agriculturii a trimis Comisiei o schemå de sprijin pentru a ajuta fermierii så acopere costurile tot mai mari, determinate în principal de cre¿terea pre¡urilor la îngrå¿åminte. De exemplu, pre¡ul azotatului de amoniu a crescut cu pânå la 130% pe pia¡a polonezå. Schema de ajutor este evaluatå la 836 de milioane de euro. Fermierii ar urma så primeascå pu¡in peste 100 de euro pentru fiecare hectar de teren agricol ¿i 53 de euro pe hectar de på¿une (pânå la un

maxim de 50 de hectare). Aceastå limitå este conceputå pentru a ajuta în primul rând fermele mici ¿i mijlocii, care au constituit un punct central al planului strategic na¡ional polonez. Între timp, guvernul polonez a ridicat temporar interdic¡ia de utilizare a terenurilor nedorite pentru cultivarea culturilor, a¿a cum a permis în mod excep¡ional Comisia europeanå în acest an. Pentru fermierii din Polonia este manå cereascå, pentru cå aceastå derogare le va permite încå 4 milioane de hectare de teren care anterior era interzis pentru culturi. În plus, fermierilor li se va da voie så utilizeze produse de protec¡ie a culturilor în zonele de interes ecologic, cu excep¡ia terenurilor utilizate pentru producerea mierii.

Zona ruralå a Uniunii Europene se confruntå cu cel mai dificil moment al secolului, sus¡ine ministrul spaniol al agriculturii. El spune cå Spania î¿i propune så asigure aprovizionarea cu alimente, påstrând în acela¿i timp ambi¡iile ecologice ale Planului Na¡ional Strategic. Ministrul aminte¿te cå garantarea produc¡iei agricole este o “prioritate”, dar “fårå a renun¡a la orientarea circularå” a economiei ¿i, în special, a produc¡iei agroalimentare. Oficialul guvernamental a subliniat cå se concentreazå pe asigurarea aprovizionårii cu alimente, ¡inând cont de cre¿terea pre¡urilor la energie, scåderea produc¡iei ¿i efectele råzboiului asupra blocårii exporturilor prin Marea Neagrå, men¡inând totodatå cursul strategic de a “produce mai mult cu mai pu¡ine resurse naturale”. Pentru a face fa¡å acestei provocåri în cre¿tere, Spania va miza pe inovare ¿i digitalizare ¿i pe tehnologii precum editarea geneticå. În timpul unei recente întâlniri a mini¿trilor agriculturii la Luxemburg, statele membre au convenit så comunice date privind stocurile private de cereale ¿i semin¡e oleaginoase, un prim pas cåtre crearea unei rezerve agricole europene de urgen¡å. 47

LOCURI DE MUNC| STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLÅ LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 22 iunie 2022  1 POST - ªEF SERVICIU, gradul 1 (132447 - ªef Sta¡ie uscare-condi¡ionare cereale) Condi¡ii specifice de participare:

- Studii superioare în domeniul agricol cu diplomå de licen¡å; - Cuno¿tin¡e ¿i abilitå¡i de operare PC; - Disponibilitate pentru program prelungit.

 1 POST - ANALIST AJUTOR II Condi¡ii specifice de participare:

- studii medii (12 clase finalizate cu diplomå de bacalaureat), profil informaticå; - vechime în domeniu: minim 6 luni.

Termen-limitå pentru depunerea dosarelor: 15.06.2022, ora 15:00

Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine la sediul institu¡iei (Livada, jud. Satu Mare, str. Baia Mare nr. 7) ¿i la tel.: 0261.840.018 - Compartimentul Resurse Umane www.scdalivada.ro

ANGAJEAZĂ DIRECTOR TEHNIC Rol: • Asigurå suportul tehnic echipei de vânzåri; • Promoveazå produsele companiei; • Dezvoltå ¿i manageriazå un portofoliu de clien¡i. Responsabilitå¡i: • Asigurå suport tehnic echipei de vânzåri; pentru promovarea ¿i vânzarea produselor; • Asigurå suport tehnic în vederea realizårii tuturor materialelor de marketing (cataloage, bro¿uri, fi¿e tehnice etc.); • Asigurå suport tehnic clien¡ilor; • Înfiin¡are loturi demonstrative ¿i comerciale; • Organizare simpozioane ¿i evenimente în câmp; • Organizare traininguri tehnice; • Consultan¡å pentru aprovizionare marfå (pesticide) ¿i pregåtire pentru campania (perioada de achizi¡ie produse ¿i o estimare de cantitate); • Promovare produse de interes (foliare sau produse cu stocuri mari); • Vizitå fermieri; • Monitorizeazå pia¡a ¿i produsele; • Responsabil/å cu stabilirea strategiei portofoliului de produse. 48

Cerintele postului: • Studii de specialitate ¿i competen¡e tehnice în domeniul agricol; • Cuno¿tin¡e solide despre agricultura ecologicå; • Experien¡å de vânzåri; • Cuno¿tin¡e de limbå englezå; • Bune abilitå¡i de comunicare ¿i negociere; • Capacitatea de a planifica, de a se automotiva ¿i de a fi responsabil/å; • Cuno¿tin¡e operare PC (pachet MS Office); • Cuno¿tin¡e utilizare sistem CRM. Beneficii: • Pachet salarial atractiv; • Posibilitå¡i de dezvoltare profesionalå; • Mediu de lucru plåcut; • Contract de muncå pe perioadå nedeterminatå.

Profitul Agricol 22/2022

PAGINA DE HOBBY

Gugu[tiucul

Originar din Asia, gugu¿tiucul reprezintå un caz tipic de expansiune naturalå rapidå pe întregul continent european. În România, prezen¡a sa a fost remarcatå în anul 1932, dar biologul Raul Cålinescu, publicând ¿tirea, l-a confundat cu… turturica râzåtoare.

upå câteva decenii, specia, antropofilå fiind, a devenit comunå în toate localitå¡ile ¡årii, inclusiv în cele de munte. Declarat de interes cinegetic în anul 1976, gugu¿tiucul se vâneazå cu predilec¡ie în culturile agricole de porumb ¿i floarea-soarelui din proximitatea a¿ezårilor omene¿ti. Dupå 1990, efectivele de gugu¿tiuc au înregistrat o evidentå diminuare, în urma urbanizårii ¿i înmul¡irii corvidelor, îndeosebi a ciorii grive ¿i a co¡ofenei, pe fondul dezinteresului indus vânåtorilor fa¡å de ace¿ti prådåtori extrem de pågubitori pentru întreaga avifaunå. Prima noastrå mare deschidere a sezonului la zburåtoare începea cu gugu¿tiucul. Identificam din timp lanurile întinse de floarea-soarelui cu såmân¡å coaptå ¿i petreceam câte o zi întreagå, camufla¡i în vegeta¡ia fanatå, în a¿teptarea påsårilor cenu¿ii aflate într-un neîncetat du-te-vino pe cerul de email. Dacå aveau vânt din spate, treceau ca såge¡ile. Trebuia så fii me¿ter în a face corec¡ia potrivitå, pentru a le prinde în snopul plumbilor. Fårå câine, te descurcai greu så le recuperezi din jungla vegetalå, abrazivå ¿i fårå repere. Mai råu, te puteai råtåci, bâjbâind o vreme pânå så-¡i regåse¿ti locul de plecare. Banalul gugu¿tiuc devenea, iatå, uneori, prilej de aventurå. Un prepelicar Profitul Agricol 22/2022

bun te scute¿te întotdeauna de toate aceste avataruri. Dupå-amiaza, ciochinarul plin te poate face så ui¡i de umårul greu încercat de reculul pu¿tii, de rateurile inevitabile ¿i de mâinile zgâriate în confruntarea cu tulpinile aspre dimprejur. Totul pânå acaså, unde urmeazå a doua etapå a vânåtorii, de fapt cea pe care ai împårtå¿i-o cu dragå inimå, oricând, cu vreun semen binevoitor. În mod obi¿nuit înså, råmâne så te bucuri singur de ea, de vreme ce ai ales så pleci de acaså cu noaptea în cap, fredonând „Nu este pe lume plåcere mai mare…” A¿adar, pânå la cuhnie, se impune jumulitul, curå¡atul ¿i zvântatul påsårilor, în vederea pregåtirii unui...

Gula¿ de gugu¿tiuci Principiul diriguitor al acestui preparat este cå adevåratul gula¿ trebuie så aibå iu¡eala cålåre¡ilor lui Attila. A¿adar, dupå ce s-au rupt în douå, cam pe la mijloc, carcasele celor opt-zece gugu¿tiuci se pråjesc în douå sute de grame de unturå, într-un tuci de calibru mare, din spijå, bun pentru pirostrii, cum ar fi spus Sadoveanu. Când zeama låsatå a scåzut, se adaugå cinci cepe ¿i

tot atâ¡ia ardei capia tåia¡i rondele, alåturi de o cåpå¡ânå de usturoi zdrobitå cu latul lamei cu¡itului. Odatå vegetalele înmuiate, se presarå o lingurå coco¿atå de boia dulce de ardei ¿i o linguri¡å de chimen sau secåricå, dupå cum i se spune în Bucovina. Dupå ce toate se rumenesc, se adaugå doi litri de apå ¿i se laså la fiert douå ore, la foc molcom. Din timp în timp, compozi¡ia se amestecå ¿i se råscole¿te cu un linguroi din lemn, pânå ce se ridicå bulbuci zdraveni, ma¿ca¡i. Atunci se adaugå un kilogram de cartofi tåia¡i cuburi, douå ro¿ii mari, cårnoase, despieli¡ate dupå o scurtå cufundare în uncrop ¿i apoi por¡ionate, o linguri¡å de zahår, douå frunze de dafin, un ardei iute, nervos, feliat de la cap la coadå, sovârf, sare ¿i piper dupå gust. Totul mai trebuie så fiarbå o jumåtate de orå, pânå capåtå consisten¡å ¿i personalitate, dupå care se presarå påtrunjel, se acoperå cu un capac ¿i se då deoparte. Se consumå fierbinte, cu pâine neagrå, ¿i se stinge sistematic cu vin, de preferin¡å sec. Ultima datå am avut pe maså o Feteascå Regalå de pe Târnave, licoare de vi¡å veche, învå¡atå cu ar¿i¡a, inclusiv cu a gula¿ului, dupå cum se vede, ¿i nu ne-a pårut deloc råu. Gabriel CHEROIU

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate

9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier. 13 iunie ¥n ferma Marcoser din Matca, jude¡ul Gala¡i, are loc Turul inova¡iei în legumiculturå – un eveniment parteneriat Syngenta – Marcoser.

Cupa satelor la oin\ Federa¡ia Românå de Oinå, împreunå cu Ministerul Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale, organizeazå în perioada iunie-septembrie 2022 Cupa Satelor la Oinå. Demersul vine în completarea programului na¡ional Redescoperå Oina, instituit în 2014. Ne place så credem cå sportul nostru na¡ional are începuturile împletite cu originea poporului român. Adevårul e cå primele men¡iuni ale jocului apar în ºara Româneascå în secolul al XIV-lea (mai exact în anul 1364), sub domnia lui Vlaicu Vodå. Variante de joc ale oinei se practicau peste tot. Jucau în primul rând oierii, cå aveau mult timp liber. Se întreceau în jocuri folosind bâta ¿i hapucul (mingea din pår de animal). Frumuse¡ea acestor întâlniri a fåcut ca jocul de oinå så se apropie tot mai mult de vatra satelor. Mai târziu, în zilele de sårbåtoare, dupå ce î¿i terminau tre-

burile, oierii veneau în apropierea bisericilor sau în alte locuri, pentru a socializa, pentru a asista la jocurile dintre flåcåii satului sau så se întreacå cu ace¿tia. Bazele oinei ca joc organizat ¿i competi¡ie na¡ionalå au fost puse în timpul când Spiru Haret era ministrul Instruc¡iunii Publice. Atunci acest joc a fost introdus în ¿coli, a fost redactat un regulament unic ¿i au fost desfå¿urate întreceri na¡ionale.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Micu¡ul cu câteva båtåturi – I se aud vorbe; 2) Fac parte din lumea bunå – Expuse... în text! 3) Limbå ascu¡itå – Luat din 9 10 mojar; 4) A treia parte din întreg! – Antrenate la slalom; 5) Îl ¡in bateriile – Poarta l-a condus; 6) Merg cu gråmada; 7) Scoate din confort – A face ceva pe apucate; 8) Liste pline de gre¿eli – E greu så-l duci de nas; 9) Termen obligatoriu de execu¡ie; 10) Intra¡i în combina¡ii.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3

30 iunie - 2 iulie La Ia¿i se va ¡ine prima edi¡ie a Agriventura, expozi¡ie organizatå de Asocia¡ia Grânarii. Are loc pe platforma Panifcom de la Podu Iloaiei. S-au înscris deja 100 de companii din agribusiness. 15 - 17 septembrie Forest este o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 50

4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 21/2022 ORIZONTAL: RASAD - PACE; OLACARI - AX; TU - ARITMIC; INOT - SAUNE; SERIFI - ROD; OCA - APOASE; RASARIT - IN; TESATOR - T; CONT - OVINA; TREMURATOR.

VERTICAL: 1) Arie protejatå pentru påsåri – Suc hrånitor din plante; 2) Nu e ce pare a fi; 3) Då o infuzie de sånåtate – A råspunde rânjind; 4) Puså în func¡iune – Junior care trage la ham; 5) Centru de înot! – Trecutul omenirii; 6) Sfâr¿it de activitate – Palid la fa¡å! 7) Cititul în stele – Este pe aproape; 8) Lipsitå de diferen¡å; 9) Tulburare de vedere ivitå cu vremea – Deosebit de frumos; 10) Duc la epuizare. Profitul Agricol 22/2022

Profitul Agricol nr. 22 din 2022

Articles inside

FarmConect, expozi¡ia agriculturii române¿ti

Mircea Boteanu a renun¡at la floarea-soarelui

Ziua grâului la Fundulea

Vladimir Putin ar debloca cerealele din Ucraina