Profitul Agricol nr. 23, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 23 din 15 iunie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 23/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Pactul verde european, scurt ¿i pe lângå subiect dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Din strategia Pactului Verde european “De la fermå la consumator”, majoritatea fermierilor au re¡inut urmåtoarea informa¡ie incorect editatå: “Comisia va lua måsuri pentru: 1. a reduce cu cel pu¡in 50% pierderile de nutrien¡i, fårå a deteriora fertilitatea solului; 2. a reduce cu cel pu¡in 20% nivelul de utilizare a îngrå¿åmintelor, pânå în 2030”. ªi de aici drama: ce se va întâmpla cu pu¡in chimizata noastrå agriculturå dacå se reduc dozele de azot cu 20%? Nu are rost så ne batem capul cu scenarii fanteziste, pentru cå singura ¡intå cantitativå a PVE în ceea ce prive¿te fertilizarea cu azot (¿i fosfor în special) este numai prima måsurå, care nu se referå la reducerea dozelor. Cea de-a doua ac¡iune nu este propriu-zis o måsurå de reducere a dozelor, este numai o consecin¡å a primei ¡inte cantitative men¡ionate. În documentul oficial, exprimarea este urmåtoarea: “Comisia va ac¡iona pentru a reduce pierderile de nutrien¡i cu cel pu¡in 50%, garantând, în acela¿i timp, cå nu va avea loc o deteriorare a fertilitå¡ii solului. Aceste måsuri vor reduce utilizarea îngrå¿åmintelor cu cel pu¡in 20% pânå în 2030.” Cine pierde nutrien¡ii? Fermierul suportå paguba, dar expresia se referå la sistemul sol-plantå. Sigur cå discu¡ia aceasta necesitå un spa¡iu ceva mai vast decât cel alocat unui editorial. Dar eu am de gând så o dezvolt în numårul viitor.

Profitul Agricol 23/2022

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Argentina: taxe suplimentare pentru exportatorii de cereale

Chesnoiu ignorå solicitarea Comisiei de reducere a sprijinului maxim pentru procesare

Brazilia testeazå o varietate de grâu modificat genetic

Fran¡a ridicå restric¡iile fermelor de påsåri

Råzboiul va provoca o crizå alimentarå îndelungatå

În culisele Bruxelles-ului. Cum s-ar putea evita înjumåtå¡irea consumului de pesticide

AFIR: 433,8 milioane de euro din fonduri europene în conturile beneficiarilor

Cine are interes så distrugå sectorul zootehnic în Europa?

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

773 milioane tone de grâu

1,2 miliarde tone de porumb

DOSAR “Vrem Apå”

Culturi vegetale

Gestionarea dejec¡iilor din ferma de påsåri

Agricultura Dobrogei dispare fårå iriga¡ii!

Ace¿ti tineri minuna¡i ¿i energia lor ståruitoare

FarmConect

Cre[terea animalelor Grâu mai pu¡in, în Timi¿ Sclerotinia Protector, tehnologie pentru rapi¡å

Problema Europei este supraproduc¡ia de hranå

Noul ordin ANSVSA pentru cre¿terea porcilor

Pentru pâinea cea de toate zilele 35

Ma[ini & utilaje

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

John Deere X9, combina de 100 de tone pe orå

Profituri ¿i economii cu fertilizarea inteligentå Amazone

Baza de Date a AFIR se va actualiza la 3 luni

Hobby Turturica... în farfurie

KFC a råmas fårå salatå în Australia

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Chesnoiu ignor\ solicitarea Comisiei de reducere a sprijinului maxim pentru procesare Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, are un discurs neschimbat dupå ce Comisia Europeanå a criticat puternic propunerea de PNS înaintatå de România spre finalul lunii februarie.

omisia cere, pe un ton imperativ, reducerea sprijinului maxim pentru procesare, înså Chesnoiu î¿i men¡ine pozi¡ia de sus¡inere a investi¡iilor mari. “ªti¡i foarte bine cå am propus, în acest plan, ca plafonul de care pot beneficia fermierii aplican¡i la PNS så creascå de la 2,5 milioane de euro la 15 milioane de euro, cu obligativitatea ca 70% din materia primå procesatå så provinå de la fermierii români. Lucrul acesta va permite apari¡ia unor fabrici ¿i a unor unitå¡i de procesare mult mai performante, cu tehnologii inovative, care så ¡inå cont de provocårile viitoare”, a spus Chesnoiu, în discursul de la FarmConect, expozi¡ie organizatå de APPR la Slobozia. Comisia Europeanå, în punctul 9 al Observa¡iilor sale la Planul Strategic al României, spune a¿a: “Strategia nu demonstreazå cå investi¡iile sunt oriProfitul Agricol 23/2022

entate cåtre sectoarele ¿i domeniile cu cele mai mari nevoi ¿i perspective de dezvoltare. De exemplu, se pare cå, cu excep¡ia unor interven¡ii limitate, fermele mici ¿i mijlocii sunt efectiv excluse de la sprijin, care vizeazå în principal unitå¡ile comerciale mari (în unele cazuri atingând un nivel extrem de ridicat de sprijin, cum ar fi 15 milioane EUR) ¿i cå unele sectoare agricole sunt excluse de la sprijin, cum ar fi cerealele ¿i semin¡ele oleaginoase sau prelucrarea în cadrul fermelor. România este invitatå så reconsidere aceastå abordare”.

Robert VERESS

Bayer intrå pe pia¡a florii-soarelui De sezonul viitor, Bayer a anun¡at cå pregåte¿te un portofoliu de semin¡e de floarea-soarelui. ¥n primul an vor fi disponibili 2 sau 3 hibrizi. Bayer a avut o bazå de selec¡ie mai largå, de 10 hibrizi, dar în final au råmas doar 3, cu care vor intra în pia¡å, a declarat Gabor Raviczki, din stafful companiei. Sunt vizate ambele sisteme de combatere a buruienilor, adicå sistemul Clearfield ¿i cel pe erbicide sulfonilureice. Din nou, promisiunea unor iriga¡ii prin PNRR Ministrul Adrian Chesnoiu a afirmat cå se aflå “tot mai aproape” de dezideratul includerii investi¡iilor în reabilitarea infrastructurii principale de iriga¡ii în Planul Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å. De¿i tonul refractar al Bruxelles-ului nu s-a schimbat fa¡å de vocalizele politicianiste de la Bucure¿ti, prin care se cere renegocierea PNRR, guvernarea PNL, PSD ¿i UDMR pare hotårâtå så nu rateze oportunitatea. “Aceastå gravå eroare a neincluderii iriga¡iilor în PNRR trebuie corectatå ¿i trebuie så introducem finan¡area iriga¡iilor în negocierile cu Comisia Europeanå”, a declarat Chesnoiu. Prin Constan¡a au trecut 600.000 de tone de cereale ucrainene De la începutul conflictului, pe 24 februarie, Ucraina a trimis 601.000 tone de cereale cåtre portul Constan¡a ¿i alte 120.294 tone sunt pe traseu, în special pe barjele din porturile ucrainene de la Dunåre, Reni ¿i Izmail, au anun¡at autoritå¡ile portuare. Aceasta reprezintå aproximativ 3% din cantitatea de 20 de milioane de tone pe care Ucraina ar vrea så o mute înainte de noua recoltå, care va fi adunatå la finalul lunii iulie. Peste 262.000 tone de cereale ucrainene au fost deja încårcate la bordul a 15 nave ¿i 339.000 tone sunt în silozurile portului. Cerealele ucrainene îi îngrijoreazå deja pe agricultorii români. 7

:n culisele Bruxelles-ului Cum s-ar putea evita înjum\t\]irea consumului de pesticide

În

negocierile europene privind noul Regulament de utilizare durabilå a pesticidelor, ¡årile estice ¿i centrale au fåcut front comun în jurul unei propuneri a Poloniei, a declarat Costin Telehuz, secretar de stat în MADR, la FarmConect. “Trebuie så ne raportåm la media consumului european ¿i nu la consumul statului membru. Pe de altå parte, propunem så avem anii de referin¡å media anilor 2015-2016-2017, iar colectarea centralizatå a datelor så înceapå în 2026 par¡ial ¿i din 2028 complet”, spune Telehuz.

Parlamentul European a propus o reducere procentualå, dar ¿i una de risc, pe care nu o cuantificå. Profitând de aceastå inconsecven¡å, Polonia, ¡årile baltice ¿i cele din Balcani, precum ¿i Ungaria, Cehia ¿i Slovacia afirmå cå î¿i vor asuma indici de reducere a riscului, risc care se traduce prin eliminarea din rândul PPP al substan¡elor active cu risc fa¡å de mediu ¿i pentru sånåtatea consumatorilor. Ar fi un compromis prea lejer, fiindcå, la ora actualå, oricum sunt interzise deja majoritatea substan¡elor active considerate periculoase, iar cele de risc, cum ar fi insecticidele de depozit sau neonicotinoidele, sunt ultra-reglementate. Pe de altå parte, se propun indici baza¡i pe linii de ac¡iune ce revin, în mare parte, în sarcina autoritå¡ilor fitosanitare, pre8

cum: instruirea utilizatorilor, comunicare cu consumatorii, supraveghere mai strictå a distribu¡iei pesticidelor. Acestea ¿i alte asemenea måsuri cu caracter general se vor regåsi în Strategia Na¡ionalå de utilizare durabilå a pesticidelor, pe care ANF o va actualiza în func¡ie de ¡intele impuse. Înså e greu de crezut cå propunerea Poloniei va reu¿i så atragå suficient suport în Parlamentul European, dominat de ecologi¿ti ¿i de sociali¿ti verzi. Un semnal în acest sens e dat de Fran¡a, care î¿i asumå înjumåtå¡irea consumului de pesticide pânå în 2025, mai repede cu cinci ani fa¡å de ¡inta asumatå pe plan european. E adevårat, Fran¡a are de unde scådea consumul de pesticide ¿i nu este dezavantajatå de raportarea la media europeanå. Totu¿i, Telehuz spune cå argumentele verzilor pot fi combåtute ra¡ional: “ºinta este neutrali-

tatea climaticå ¿i nu eliminarea pesticidelor din agriculturå. Or, se confundå amprenta de carbon, care este adevårata noastrå problemå, cu înjumåtå¡irea consumului de pesticide. În ce prive¿te reducerea consumului de îngrå¿åminte, pia¡a a luat-o deja înaintea oricåror impuneri, din ra¡iuni pragmatice”.

Dar verzii au ¿i ei argumente cu care så ne taie elanul: statisticile noastre referitoare la consumul de pesticide ¿i de îngrå¿åminte sunt viciate de lipsa tratamentelor ¿i fertilizårii în agricultura de subzisten¡å. În cazul României, argumentul are mare relevan¡å, fiindcå suprafa¡a utilizatå pentru autoconsum a råmas cam aceea¿i, de la o analizå SWOT la cealaltå: aproximativ douå milioane de ha.

Robert VERESS

Profitul Agricol 23/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

AFIR> 433,8 milioane de euro din fonduri europene în conturile beneficiarilor ¥n perioada 2021 - 2022, în jur de 28.000 de fermieri ¿i procesatori au solicitat fonduri europene pentru agriculturå ¿i dezvoltare ruralå în valoare de 2,37 de miliarde de euro. AFIR a selectat pentru finan¡are 14.364 de proiecte, însumând 768,9 milioane de euro. Pentru decontarea investi¡iilor sau achizi¡iilor realizate, precum ¿i pentru plå¡ile compensatorii acordate fermierilor, AFIR a transferat în conturile beneficiarilor 433,8 milioane de euro, a declarat directorul general al AFIR, Dorin Opreanu Pentru procesarea produselor agricole ¿i pomicole, AFIR a primit 322 de cereri în valoare de 209,8 milioane de euro, din care s-au selectat pentru finan¡are 51 de proiecte, de 41,3 milioane de euro, înså procesul de contractare este în derulare.

AFIR a mai selectat ¿i 59 de proiecte care însumeazå 55,1 milioane de euro ¿i a încheiat 47 de contracte de finan¡are pentru drumuri agricole, în valoare de 44,2 milioane de euro. Plå¡ile efectuate pentru infrastructura agricolå sunt, la acest moment, de 4,4 milioane de euro, aratå agen¡ia de plå¡i. Pânå la demararea Programului Na¡ional Strategic 2023 - 2027, fondurile disponibile pe durata perioadei de tranzi¡ie 2021 - 2022 se ridicå la 3,26 miliarde de euro, din care 2,57 miliarde reprezintå contribu¡ia Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Ruralå (FEADR) ¿i 692 milioane de euro sunt fonduri provenite din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI).

Arin DORNEANU

Cine are interes s\ distrug\ sectorul zootehnic în Europa? Uniunea Europeanå va avea dificultå¡i în a-¿i atinge obiectivele de reducere a emisiilor de metan, dacå nu reduce ¿eptelul, aratå un studiu realizat de firme de consultan¡å CE Delft pentru ONG-ul Changing Markets Foundation. Dacå blocul comunitar va reu¿i så convingå 10% din cetå¡eni så treacå la o dietå cu mai pu¡ine carne ¿i lactate, atunci ar fi atinså o reducere de 34%. Nu este prima datå, probabil nici ultima, când sectorul zootehnic, în special de cre¿tere a bovinelor, este fåcut responsabil pentru jumåtate din amprenta de mediu a sectorului agricol. “Agricultura reprezintå cålcâiul lui Ahile pentru strategia Europei în domeProfitul Agricol 23/2022

niul metanului. Emisiile de metan ale fermelor din UE sunt echivalente cu emisiile totale pentru 50 de termocentrale pe cårbune ¿i cu toate acestea politicile care ar duce la reduceri semnificative sunt complet absente din planurile UE”, sus¡ine ONG-ul Changing Markets. În conformitate cu actualul scenariu de tip “business-as-usual”, emisiile de metal ale bovinelor ar urma så scadå cu mai pu¡in de 4% pânå în 2030, înså o trecere la o dietå care så con¡inå mai pu¡inå carne ar duce la o reducere de 30-38%, aratå studiile.

Arin DORNEANU

agricultura.video, pentru promovare în agribusiness Dupå ani de preså scriså, colegul nostru Adrian Mihai a decis så vadå cum i se potrive¿te rolul de antreprenor. A¿a cå a lansat un canal digital de informare pentru fermieri ¿i promovare pentru companii. Este vorba de canalul YouTube ¿i pagina de Facebook agricultura.video. Ancorat în mediul online, este un sprijin pentru agricultori atunci când au nevoie så afle noutå¡ile. Ucraina vinde 2 milioane de tone de cereale pe lunå Exporturile Ucrainei de cereale sunt în cre¿tere ¿i se apropie acum de douå milioane tone pe lunå, a anun¡at comisarul european pentru agriculturå, Janusz Wojciechowski. ONU inten¡ioneazå så înfiin¡eze un coridor maritim pentru ca Ucraina så-¿i livreze cerealele prin propriile sale porturi, cu ajutorul Turciei. ¥ntre timp, statele europene iau în considerare furnizarea temporarå de sisteme de stocare Ucrainei, care se confruntå cu un deficit de silozuri pentru noua recoltå de cereale. Informa¡ia a fost transmiså de Ministerul Agriculturii de la Kiev, care apreciazå cå, dupå recoltarea porumbului, deficitul de capacitate de stocare ar putea ajunge pânå la 15 milioane de tone.

Costul îngrå¿åmintelor preocupå ONU Cre¿terea exponen¡ialå a costurilor produc¡iei agricole, în special din cauza îngrå¿åmintelor, ar putea descuraja fermierii så-¿i extindå produc¡ia, se aratå într-un raport al FAO, Organiza¡ia Na¡iunilor Unite pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå. Indicele privind costurile de produc¡ie pentru fermieri a urcat în ultimele luni mai repede decât pre¡urile produselor alimentare, ceea ce indicå pre¡uri scåzute pentru mul¡i fermieri. Din cauza pre¡urilor ridicate, vor cre¿te cu 3% facturile globale la importurile de alimente, ajungând la 1.800 miliarde de dolari, previzioneazå FAO. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Fonterra anun¡å un program de råscumpårare de ac¡iuni Cooperativa neozeelandezå Fonterra, cel mai mare exportator de lactate din lume, a anun¡at un program de råscumpårare a ac¡iunilor cu un buget de 50 de milioane de dolari. Programul va începe la sfâr¿itul lunii ¿i ar putea dura 12 luni, iar ac¡iunile vor fi cumpårate la pre¡ul de pe burså. Toate ac¡iunile cumpårate vor fi anulate, pentru a oferi un dividend mai mare celorlal¡i ac¡ionari ai companiei. Anun¡ul a provocat imediat aprecierea titlurilor cooperativei pe burså cu 4,8%. Kazahstanul men¡ine restric¡iile de export pentru grâu Guvernul din Kazahstan a anun¡at cå va prelungi limitele de export pentru grâu ¿i fåinå pânå la începutul lunii septembrie. Restric¡iile actuale, care expirå la sfâr¿itul lunii, plafoneazå exporturile lunare la un milion de tone de grâu ¿i 300.000 de tone de fåinå. Limitele sunt necesare pentru a asigura aprovizionarea pie¡ei locale, înså au refuzat så confirme dacå vor men¡ine acelea¿i cantitå¡i maxime. Iordania a respins toate ofertele din ultima licita¡ie de grâu Compania de stat care se ocupå de achizi¡iile de cereale ale Iordaniei a respins toate ofertele primite în ultima licita¡ie, în care î¿i propunea så cumpere 120.000 de tone de grâu. Conform unor surse neoficiale, americanii de la CHS Inc sunt singurii care au participat la licita¡ie. Autoritå¡ile spun cå au rezerve de grâu pentru opt luni ¿i rezerve de orz pentru cinci luni, ¿i vor organiza în curând o nouå licita¡ie. Ru¿ii încearcå så redeschidå o fabricå Danone Autoritå¡ile instalate de ru¿i în ora¿ul Kherson din Ucraina încearcå så redeschidå fabrica Danone care a fost închiså în luna martie, la începutul invaziei. Compania spune cå fabrica a suferit distrugeri semnificative în urma bombardamentelor ¿i este extrem de improbabil cå ru¿ii vor reu¿i så o repunå în func¡iune. 10

Argentina> taxe suplimentare pentru exportatorii de cereale Guvernul Argentinei a elaborat un proiect de lege care prevede impozite excep¡ionale pentru companiile care ob¡in profituri mari în contextul råzboiului din Ucraina, fiind viza¡i în special exportatorii de cereale. Conform proiectului, companiile care ob¡in în acest an un profit de cel pu¡in un miliard de pesos (aprox. 8,3 milioane de dolari), ¿i al cåror profit cre¿te cu mai mult de 20% fa¡å de anul 2021, vor plåti o taxå suplimentarå de 15%. “Unele sectoare ale economiei au profitat enorm de pe urma råzboiului datoritå scumpirii unor produse”, a explicat ministrul Economiei, Martin Guzman, la prezentarea proiectului în fa¡a Congresului argentinian.

Guvernul de stânga de la Buenos Aires încearcå în acest fel så reducå deficitul fiscal al ¡årii, pe fondul infla¡iei galopante care ar putea depå¿i 70% în acest an. Propunerea are nevoie de aprobarea Congresului ¿i de voturile parlamentarilor de opozi¡ie, care au anun¡at deja cå se opun. Legea este înså sus¡inutå de Fondul Monetar Interna¡ional (FMI), care a împrumutat deja Argentina cu peste 44 miliarde de dolari. Conform economi¿tilor, impozitul suplimentar va fi plåtit mai ales de exportatorii de carne, cereale, alte produse alimentare ¿i energie.

Brazilia testeaz\ o varietate de grâu modificat genetic Brazilia testeazå o varietate de grâu modificat genetic pentru a rezista la secetå, pe fondul crizei provocate de råzboiul din Ucraina pe pia¡a globalå a cerealelor. Un oficial al agen¡iei de stat Embrapa a declarat cå varietatea a fost dezvoltatå de compania argentinianå Bioceres ¿i este deja autorizatå în Australia ¿i Noua Zeelandå. Embrapa a plantat culturi de test în apropierea capitalei Brasilia, o zonå unde fermierii cultivå în mod normal doar soia sau porumb. Brazilia este un exportator important de alimente, dar produc¡ia localå de grâu nu este suficientå pentru consumul intern. Aproximativ 90% din grâul recoltat în Brazilia provine din regiunile mai umede din sudul ¡årii.

Cultivarea grâului în alte provincii ar putea reduce importurile din Argentina sau chiar ar permite Braziliei så devinå un exportator de grâu, a¿a cum î¿i dore¿te pre¿edintele Jair Bolsonaro. Procesul de aprobare pentru cultivare comercialå va dura înså cel pu¡in patru ani, spune Jorge Lemainski, directorul diviziei de grâu a Embrapa. Mai multe încercåri de dezvoltare a unui tip de grâu modificat genetic pentru consum uman au e¿uat în trecut, din cauza temerilor consumatorilor. Grupul Monsanto a abandonat în anul 2004 un hibrid dezvoltat pentru pia¡a americanå, pe fondul riscului ca semin¡ele modificate så contamineze culturile normale de grâu.

Profitul Agricol 23/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Fuziune majorå anulatå în Austria Fuziunea dintre producåtorii austrieci de lactate Alpenmilch Salzburg ¿i Gmundner Molkerei a fost anulatå, dupå ce cele douå companii nu au ajuns la o în¡elegere. Un grup de fermieri ai cooperativei Gmundner Molkerei au respins propunerea, pentru cå vor så se ocupe în continuare de animalele lor. În schimb, cooperativa ar putea fuziona cu producåtorul german de lactate Hermann Jäger, care a oferit o participa¡ie egalå în noua companie. Termenii noii fuziuni vor fi prezenta¡i în curând celor 2.000 de fermieri care controleazå ac¡iunile Gmundner Molkerei. Focar de pestå în apropierea Romei Douå cazuri de pestå porcinå au fost descoperite la o fermå din apropierea Romei, în primul caz confirmat de transmitere a virusului de la mistre¡i la porci domestici pe teritoriul italian. Pesta a fost confirmatå în luna ianuarie la mistre¡i din provincia Piemont din nordul ¡årii, dar guvernul a luat måsuri energice de combatere a virusului, inclusiv numirea unui comisar care coordoneazå ac¡iunile diferitelor institu¡ii. China a suspendat înså importurile de carne de porc din Italia încå de la apari¡ia primelor cazuri la animale sålbatice. Un hibrid de vacå ¿i bizon ar putea furniza carnea viitorului Un grup de cercetåtori americani au creat un hibrid de vacå ¿i bizon care ar putea asigura în viitor aprovizionarea cu carne sånåtoaså pentru consum. Carnea de bizon este foarte slabå ¿i medicii o recomandå pentru consum uman, dar aceste animale sålbatice sunt foarte greu de crescut la ferme. Vacile sunt docile, dar carnea lor con¡ine multe gråsimi. Noul hibrid, numit beefalo, este suficient de domesticit, iar carnea lui are un con¡inut ridicat de proteine ¿i vitamine, cu doar o treime din colesterolul din carnea normalå de vacå. 12

Fran]a ridic\ restric]iile fermelor de p\s\ri Ministerul Agriculturii din Fran¡a a anun¡at ridicarea restric¡iilor impuse fermelor de påsåri din ¡arå, dupå ce numårul focarelor de gripå aviarå a scåzut semnificativ. Restric¡iile au fost deja ridicate în majoritatea regiunilor Fran¡ei la începutul lunii mai, dar erau încå în vigoare în zonele cele mai afectate. De atunci au mai fost identificate doar patru focare, ultimul dintre ele pe 17 mai, a¿a cå gradul de risc pentru gripå aviarå a fost redus la nivelul “neglijabil”. Unele måsuri de protec¡ie se vor aplica în continuare în zonele ultimelor focare active. “Asta înseamnå practic depå¿irea perioadei de crizå”, explicå un oficial al Ministerului Agriculturii din Paris.

Fran¡a a descoperit în total 1.378 de focare de infec¡ie de la începutul lunii noiembrie, cea mai gravå situa¡ie fiind înregistratå în regiunea Loire, care este pe locul doi în ¡arå la produc¡ia de carne de pui. Primul val de gripå aviarå a afectat sud-vestul ¡årii, acolo unde se aflå multe ferme de ra¡e, ¿i a for¡at sacrificarea a 4 milioane de påsåri. Ulterior, focarele s-au concentrat în partea de nord, pe ¡årmul Oceanului Atlantic, virusul fiind adus de påsårile migratoare. Milioane de påsåri de fermå au fost sacrificate pentru a controla epidemia, provocând o scådere a produc¡iei de carne, ouå ¿i foie gras, dar ¿i cre¿terea pre¡urilor.

R\zboiul va provoca o criz\ alimentar\ îndelungat\ Directoarea Organiza¡iei Mondiale a Comer¡ului a avertizat cå råzboiul din Ucraina poate provoca o crizå alimentarå de duratå, dacå nu vor fi luate måsuri. Ngozi Okonjo-Iweala a declarat întrun interviu pentru BBC cå în special statele din Africa vor fi afectate de scumpirea grâului ¿i a îngrå¿åmintelor. Ea a explicat cå grâul este cu 59% mai scump fa¡å de anul trecut, uleiul de floarea-soarelui costå cu 30% mai mult, iar porumbul s-a scumpit cu 23%, în timp ce 35 de state africane se bazeazå pe cereale din bazinul Mårii Negre. “Vå pute¡i imagina ce impact major are acest råzboi pe continentul african. Sper cå nu vom vedea o perioadå de foamete care va dura câ¡iva ani”, spune Okonjo-Iweala.

Între 20 ¿i 25 de milioane de tone de grâu sunt blocate în porturile din Ucraina din cauza blocadei ruse ¿i toate încercårile de reluare a exporturilor au e¿uat pânå acum. Tentativa Turciei de a negocia la nivel înalt crearea unui coridor sigur pentru vasele comerciale s-a lovit de refuzul Rusiei, dupå ce ministrul de Externe Serghei Lavrov a declarat cå ucrainenii ¿i-au minat propriile ape teritoriale. În replicå, guvernul de la Kiev spune cå deminarea ar permite o debarcare ruså în zona Odessa ¿i a cerut ca o for¡å navalå interna¡ionalå så protejeze navele care transportå cereale. pagini de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 23/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Spania [i Italia, PNS-uri bine articulate Cristina CIONGA director Afaceri Europene, APPR

Continuåm, în acest numår, så relatåm despre comentariile Comisiei Europene fa¡å de Planurile Na¡ionale Strategice ale altor douå state membre: Spania ¿i Italia. Vå reamintim, la jumåtatea lunii mai Comisia a transmis României un document critic la adresa PNS-ului nostru, 49 de pagini con¡inând 370 de observa¡ii. Acel moment a determinat ¿i scrierea acestui serial în care analizåm principalele PNS-uri europene, mult mai pu¡in criticate de Comisia Europeanå. Spania Cazul Spaniei este relevant mai ales prin perspectiva faptului cå Madridul a abordat din timp sarcina planificårii strategice a sus¡inerii agriculturii. Dupå cum relata Pedro Gallardo în septembrie anul trecut, cu ocazia vizitei sale în România la invita¡ia APPR, PNS-ul acestei ¡åri era în mare parte finalizat la acel moment ¿i autoritå¡ile se consultau cu partenerii sociali pentru un “fine tuning”, adicå un acord fin, de detaliu. ¥n general, Comisia considerå cå Spania s-a achitat cu succes de sarcina pregåtirii PNS (remis Bruxelles-ului în data de 29 decembrie 2021) atât în ceea ce prive¿te obiectivele strategice, cât ¿i conformitatea cu Regulamentul 2115/2021. De asemenea, primele consultåri cu oficialii spanioli au decurs bine, ace¿tia Profitul Agricol 23/2022

exprimându-¿i inten¡ia de a face ajuståri acolo unde este necesar, pentru îmbunåtå¡irea interven¡iilor. Scrisoarea de råspuns con¡ine 31 de comentarii generale, dupå cum urmeazå: - pentru obiectivul specific economic, evaluarea CE este pozitivå, apreciind cå planul are poten¡ialul de a edifica un sector agricol inteligent ¿i rezilient, duce la cre¿terea echitå¡ii în distribuirea banilor europeni inclusive prin plafonarea plå¡ilor directe la 200.000 euro/exploata¡ie, contribuie la cre¿terea convergen¡ei interne); - pentru obiectivul mediu ¿i climå, nivelul de ambi¡ie ar trebui crescut ¿i ar trebui så existe o mai mare coeren¡å ¿i consecven¡å între måsurile din primul ¿i al doilea pilon; - în privin¡a obiectivului social, måsurile propuse de transformare a spa¡iului rural, de înnoire genera¡ionalå etc. au primit ¿i ele o evaluare pozitivå, cu cerin¡a de a furniza date ¿i informa¡ii mai detaliate, precum ¿i o recomandare de a evita riscul de fragmentare a sistemului na¡ional de cuno¿tin¡e ¿i informa¡ii agricole AKIS din cauza abordårii neunitare a guvernelor regionale.

Planul Na¡ional al Spaniei este considerat adecvat în privin¡a caracterului såu strategic ¿i este considerat de Comisie drept cuprinzåtor, dupå cum este apreciat ¿i dialogul constructiv cu autoritå¡ile spaniole. Comentariile detaliate sunt în numår de 329 ¿i, în cazul majoritå¡ii celorlalte ¡åri, ambi¡ia de mediu a Spaniei, prea scåzutå, constituie principalul repro¿, cu directe consecin¡e asupra ele-

Oficialii de la Bruxelles doresc ca Madridul så structureze mai bine propunerile de “arhitecturå verde” ¿i obiectivele de mediu ¿i climatice, utilizând elemente calitative ¿i cantitative, cum ar fi alocarea financiarå ¿i indicatorii. Se mai vorbe¿te în scrisoare despre slaba integrare a instrumentelor celor doi piloni într-o arhitecturå verde mai coerentå ¿i eficientå. În acest context, este necesarå cre¿terea nivelului de efort pentru practicile agricole durabile, în special în cadrul angajamentelor de agromediu. Ar trebui så se asigure o contribu¡ie ¿i o coeren¡å mai bune cu actele legislative-cheie (SMR-uri din cadrul condi¡ionalitå¡ii). Bruxelles-ul mai solicitå Spaniei ac¡iuni pentru prioritizarea ¿i implementarea solu¡iilor pentru a opri ¿i inversa tendin¡a de de¿ertificare ¿i eroziune a solului, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå (GHG), emisiilor de amoniac, gestionarea eficientå ¿i economisirea apei, oprirea pierderii biodiversitå¡ii, a habitatului, a peisajului. Îmbunåtå¡irea conectivitå¡ii (internet în banda largå) în sectorul agricol ¿i forestier spaniol nu este abordatå suficient. Nu în ultimul rând, ecoschemele ar trebui fundamentate pe standardele de bunå condi¡ie agricolå ¿i de mediu (GAEC), pentru a asigura tranzi¡ia cåtre practici mai durabile. Rota¡ia va cre¿te cu 10 procente, de la 50 la 60%, luânduse în calcul terenuri nelucrate (pârloagå) ¿i cele fårå culturi permanente. Legat de angajamente multianauale, se are în vedere acordarea de sprijin cuplat pentru livezile de måsline. În problema spinoaså a monitorizårii ¿i reducerii consumului de pesticide, reprezentantul ASAJA (ssocia¡ie membrå a Copa-Co- F 13

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cristina CIONGA, director Afaceri Europene, APPR: Spania are poten¡ialul de a edifica un sector agricol inteligent ¿i rezilient, echitabil în distribuirea banilor europeni, ¿i-a propus plafonarea plå¡ilor directe la 200.000 euro/exploata¡ie. Doar pentru obiectivul mediu ¿i climå, nivelul de ambi¡ie ar trebui crescut ¿i ar trebui så existe o mai mare coeren¡å ¿i consecven¡å între måsurile din primul ¿i al doilea pilon. geca) a aråtat cå în Spania existå un sistem integrat pentru utilizarea diverselor produse, dar se lucreazå la informatizarea acestuia. Scrisoarea con¡ine, de asemenea, solicitarea de solu¡ionare a unei serii de probleme, cum ar fi cele legate de bunåstarea animalelor. Legat de AKIS, Comisia se teme cå guvernele regionale vor implementa diferit strategia sau cå vor exista viziuni diferite. Pentru a evita acest neajuns, o comisie de monitorizare special constituitå se va întâlni la finalul lui iunie cu guvernele locale ale provinciilor spaniole ¿i va furniza detaliile solicitate de Comisie.

Italia Scrisoarea de observa¡ie a Comisiei con¡ine 240 observa¡ii detaliate, cele mai multe legate de definirea ¡intelor ¿i indicatorilor. Tot un numår considerabil de semne de întrebare ridicå CE fa¡å de modul cum este abordatå condi¡ionalitatea. Legat de obiectivele specifice economice, Bruxelles-ul vede necesare îmbunåtå¡irea echitå¡ii distribu¡iei ¿i direc¡ionarea mai eficientå a plå¡ilor directe, identificarea unei liste de nevoi pentru fiecare sector ¿i definirea obiec14

tivelor ¿i interven¡iilor sectoriale în func¡ie de acestea. Un punct special asupra cåruia Comisia atrage aten¡ia executivului de la Roma este rezolvarea problemelor legate de exploatarea for¡ei de muncå din agriculturå, inclusiv munca nedeclaratå. În Pilonul I, op¡iunile pentru convergen¡å ¿i redistribuire sunt limitate la minim cerut de Regulamente, iar valoarea maximå a drepturilor de platå este relativ mare. Plå¡ile cuplate sunt fårâmi¡ate în multe sectoare, astfel încât eficacitatea strategiei este îngrijoråtoare ¿i nu sunt identificate sectoarele care au cu adevårat nevoie de sprijin. Nu este clar cum vor fi sus¡inute ¿i consolidate organiza¡iile de producåtori ¿i cooperativele pentru a-¿i putea întåri pozi¡ia în lan¡ul de aprovizionare.

La obiectivul specific de mediu ¿i climå, Comisia solicitå îmbunåtå¡iri în privin¡a måsurilor care duc la reducerea GES (inclusiv amoniac) din sectorul vegetal ¿i zootehnie, în tandem cu sporirea captårii ¿i imobilizårii carbonului în soluri ¿i påduri. Se solicitå explica¡ii suplimentare cu privire la promovarea agriculturii ecologice ¿i a managemntului integrat al bolilor ¿i dåunåtorilor.

Planul Na¡ional al Italiei are probleme cu formularea ecoschemelor, dar acest instrument de sprijin este destul de nou ¿i Bruxelles-ul nu vede un minus neapårat în asta, dar sublliniazå cå Italia are nevoie de o mai echitabilå distribu¡ie a plå¡ilor directe ¿i rezolvarea problemelor legate de for¡a de muncå.

¥n sfâr¿it, la obiectivele cu caracter social, Comisia observå cå ar trebui asiguratå coeren¡a între strategia pentru reînnoirea genera¡ionalå ¿i descrierea interven¡iilor aferente, iar necesitatea de a îmbunåtå¡i calitatea vie¡ii în zonele rurale ar trebui definite ca strategicå. Strategia de digitalizare ¿i sistemul AKIS din Pilonul II au fost teme de îngrijorare ale Comisiei.

Nu în ultimul rând, så subliniem cå ecoschemele, acest nou instrument de motivare suplimentarå a fermierilor în adoptarea practicilor durabile, a pus ¿i oficialilor italieni probleme, pentru cå Bruxelles-ul îl considerå insuficient de clar definit, de ambi¡ios, mai ales în ceea ce prive¿te protejarea surselor de apå, economisirea apei, reducerea îngrå¿åmintelor chimice ¿i pesticidelor.

Profitul Agricol 23/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 10 iunie 2022, a fost de 415 dolari/tonå (1.867 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 6 iunie.

Grâu România FOB Constan¡a 401 euro/t (- 4) 1.965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.06.2022, pre¡ cu livrare în iulie 2022. ¥n såptåmâna 6 - 10 iunie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iulie Aug Sept

06.06 397 395 399

07.06 395 393 397

08.06 09.06 10.06 389 387 385 391 389 385 395 393 387 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Iulie Aug Sept

06.06 421 427 429

07.06 419 425 427

08.06 417 421 423

09.06 415 417 421

10.06 411 413 417

România

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 10 iunie 2022, a fost

Iulie Aug Sept

06.06 Bordeaux 319 Pallice 321 Rhin FOB 321 Bordeaux FOB 323 Pontivy 359

$/t

07.06 08.06 09.06 10.06 291 289 287 283 287 285 283 275 277 275 273 271

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 06.06 Rouen 393 Dunquerque 393 Pallice 395 Creil FOB 387 Moselle FOB 371 Rouen FOB 423

07.06 08.06 391 387 391 387 393 389 385 383 369 367 421 419

Iulie Aug Sept

07.06 469 475 479

08.06 471 477 481

euro/t

07.06 08.06 09.06 10.06 317 315 313 307 317 315 313 307 319 317 315 311 321 319 317 313 357 355 353 347

09.06 473 479 483

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în iulie 2022, a fost de 393 dolari/t (1.768 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t 10.06 471 477 479

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 313 euro/tonå (1.534 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 347 euro/tonå (1.700 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iulie Sept

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 411 euro/tonå (2.014 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iulie 2022 este de 403 euro/t (1.975 lei).

10.06 381 381 385 375 361 411

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 06.06 467 471 477

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 361 euro/tonå (1.769 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 381 euro/tonå (1.867 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå.

euro/t 09.06 385 385 387 379 365 417

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iulie, este de 379 euro/tonå (1.857 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå.

FOB Constan¡a 391 euro/t (- 6) 1.916 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.06.2022, pre¡ cu livrare în iulie 2022.

06.06 297 291 285

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 471 dolari/tonå (2.119 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå

de 315 dolari/tonå (1.417 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Principalele destina¡ii ale exportului: Thailanda 77.770 tone, Nigeria 73.170 tone, Taiwan 37.770 tone, Mexic 33.770 tone ¿i Venezuela 17.770 tone.

fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

închidere, pe 10 iunie 2022, a fost de 307 euro/tonå (1.504 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 311 euro/tonå (1.524 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 303 dolari/tonå (1.363 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

06.06 07.06 08.06 09.06 10.06 313 311 309 307 303 311 309 307 305 301

Profitul Agricol 23/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 6 - 10 iunie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 645 dolari/tonå (2.902 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 6 iunie 2022. Principalele destina¡ii: Egipt Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iulie Aug Sept

06.06 631 625 619

07.06 629 623 617

$/t 08.06 627 621 615

09.06 625 619 611

10.06 621 615 609

Orz FOB Constan¡a 391 euro/t (=) 1.916 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.06.2022, pre¡ cu livrare în iulie 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 341 euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

06.06 351 351 355

07.06 349 349 353

08.06 347 347 351

09.06 345 345 349

10.06 341 341 345

369 369

367 363 359 355 367 363 359 353

Sorg

PREºURI 6 - 10.06.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 6 - 10 iunie 2022, a fost de 317 dolari/tonå (1.426 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 10 iunie 2022, a fost de 667 dolari/tonå (3.001lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 447 dolari/tonå (2.011 lei), în scådere cu 12 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iulie Aug Sept

06.06 1.845 1.777 1.753

07.06 1.835 1.771 1.751

08.06 1.825 1.769 1.747

09.06 1.817 1.759 1.745

$/t 10.06 1.805 1.747 1.727

euro/tonå (1.671 lei), mai mic cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

235.770 tone, China 213.770 tone, Mexic 107.770 tone Indonezia 77.550 tone, Olanda 17.770 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 353 euro/tonå (1.730 lei). A scåzut cu 16 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în iulie 2022, pre¡ul orzului furajer este 345 dolari/t (1.552 lei), cu 2 dolari/tonå mai mic fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 77.170 tone ¿i Mexic 77.770 tone Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Iulie Sept

06.06 07.06 08.06 09.06 10.06 327 325 323 321 317 329 327 325 323 321

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iulie Sept

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

06.06 07.06 08.06 09.06 10.06 459 457 455 453 447 453 451 447 445 437

Iulie Sept

06.06 07.06 08.06 09.06 10.06 659 665 667 669 667 655 657 659 667 663

Floarea-soarelui

chidere, pe 10 iunie, a fost de 937 dolari/tonå (4.216 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 835 euro/tonå (4.091 lei). A înregistrat o scådere de 50 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 6 iunie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iulie 2022, este de 845 euro/tonå (4.140 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

06.06 07.06 08.06 09.06 10.06 975 969 959 957 937

Rapi¡å ¥n såptåmâna 6 - 10 iunie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 805 euro/tonå (3.944 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 6 iunie. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 06.06 Rouen 835 Dunquerque 825 Moselle 825

07.06 825 815 817

08.06 815 813 815

09.06 809 807 809

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna iulie 2022, este de 969 dolari/t (3.786 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

06.06 07.06 08.06 09.06 10.06 Dieppe 885 875 865 855 835

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 805 euro/tonå (3.944 lei), mai mic cu 30 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 803 euro/tonå (3.935 lei), mai mic cu 22 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

10.06 805 803 805

Iulie Aug Sept

06.06 895 877 855

07.06 885 875 851

08.06 879 865 849

09.06 877 859 847

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

415 dolari/t

Profitul Agricol 23/2022

- 12

315 dolari/t

- 10

$/t

645 dolari/t

- 12

317 dolari/t

$/t 10.06 873 847 837

- 10 17

Pre]uri [i pie]e

773 milioane tone de grâu Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 10 iunie, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Prognozele de mai jos aratå produc¡ia, consumul ¿i stocurile la grâu pentru anul de pia¡å 2022/23. Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 221 milioane hectare, mai micå cu 1 milion de hectare fa¡å de sezonul 2021/22. ºårile mari cultivatoare sunt India (31 milioane ha), Rusia (27,5 milioane ha, din care 15,6 mil. ha cu grâu de toamnå ¿i 11,9 cu grâu de primåvarå), UE (24 milioane ha), China (23,4) ¿i SUA (15). Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2021/22. ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (136 milioane tone, cu 2 mil. tone mai pu¡in decât în 2021/22), China (135 milioane tone, mai pu¡in cu 2 mil. tone fa¡a de 2021/22), India (106 mil. tone, mai pu¡in cu 3 mil. de tone), Rusia (81 mil. tone, mai mult cu 6 mil. de tone fa¡å de 2021/22), SUA (47, în cre¿tere cu 2,5 mil. tone), Australia (30, mai pu¡in cu 6 mil. de tone), Pakistan (26), Canada (33 mil. tone, mai mult cu 11 mil. tone), Ucraina (21,5 milioane tone, cu 11,5 milioane mai pu¡in decât în 2021/22), Argentina (20, în scådere cu 2 mil. tone), Turcia (17,5), Marea Britanie (15 mil. tone), Iran (13,2) ¿i Kazahstan (13). ¥n luna mai, pre¡urile la grâu au fluctuat considerabil, deoarece pia¡a a reac¡ionat la anun¡ul lansat de India privind interzicerea exportului de grâu, precum ¿i la evolu¡ia negocierilor privind capacitatea de export a Ucrainei. Astfel, cota¡iile canadiene au înregistrat o scådere de 9 dolari/tonå, ajun18

Marii consumatori sunt China (144 mil. tone), UE (108 mil. tone), India (104,5 mil. tone), Rusia (42 mil. tone), Pakistan (28 mil. tone), Turcia (21 mil. tone), Egipt (20,6 milioane), Iran (18), Marea Britanie (15,6).

Produc¡ia mondialå de grâu în anul de pia¡å 2022/23 va fi de 773 milioane tone, în scådere cu 1,4 mil. tone fa¡å de estimarea din mai ¿i mai micå cu 5,6 milioane tone fa¡å de cea din sezonul 2021/22.

În topul importatorilor råmâne Egiptul (11 mil. tone) ¿i Indonezia (11 mil. tone), urmate de Turcia (10 mil. tone), China (9,5 mil. tone), Algeria (8 mil. tone), Bangladesh (7 mil. tone), Maroc (7 mil. tone), Brazilia (6,4 mil. tone), Filipine (6,3 mil. tone), Iran (6 mil. tone), Japonia (5,3 mil. tone), Mexic (5,2 mil. tone), UE (5 mil. tone), Coreea de Sud (4,2 mil. tone) ¿i Vietnam (4 mil. tone).

ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (40 milioane tone, cu 7 milioane tone mai mult decât anul trecut), UE (36 mil. tone, mai mult cu 5 mil. de tone fa¡å de anul trecut), Australia (25 mil. tone, mai pu¡in cu 2 mil. tone), Canada (24 mil. tone, mai mult cu 8,5 mil. tone), SUA (21 mil. tone), Argentina (14,5 mil.), Ucraina (10, mai pu¡in cu 9 mil. tone fa¡å de 2021/22), Kazahstan (8 mil. tone) ¿i India (6).

Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 mai 2023, sunt prognozate la 267 milioane tone, mai mici cu 13 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (141,5 mil. tone), India (16 mil. tone), SUA (17 mil. tone, mai pu¡in cu 1 mil. tone), Rusia (11 mil. tone, cu 1 mil. tone mai pu¡in), UE (11 mil. tone, mai pu¡in cu 3 mil. tone), Ucraina (6) ¿i Iran (5).

gând la 484 dolari/tonå, iar cota¡iile din SUA au scåzut cu 30 de dolari/tonå ¿i au ajuns la 483 dolari/tonå.

au diminuat stocurile disponibile.

¥n UE, pre¡ul grâului a scåzut cu 11 dolari/tonå ¿i a ajuns la 419 dolari/tonå. Argentina a devenit cea mai scumpå origine ¿i a atins pre¡ul de 492 dolari/tonå, deoarece exporturile mari

¥n bazinul Mårii Negre, pre¡ul grâului a crescut cu 31 dolari/tonå, atingând 430 dolari/tonå. ¥n Australia pre¡ul grâului a crescut cu 38 dolari/tonå ¿i a ajuns la 455 dolari/tonå.

Profitul Agricol 23/2022

Pre]uri [i pie]e

1,2 miliarde tone de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial, în noul an de pia¡å 2022/23, va fi de 203 milioane hectare, mai micå cu 3 mil. ha fa¡å de cea din sezonul 2021/22.

ºårile mari cultivatoare sunt China (43 milioane ha), SUA (33 milioane ha, cu 1,5 mil. ha mai pu¡in decât în 2021/22), Brazilia (23, mai mult cu 1 mil. de ha), India (10), UE (9), Mexic (7,2), Argentina (7), Nigeria (6), Indonezia (4) Ucraina (4,5, cu 1 mil. ha mai pu¡in) ¿i Rusia (2,9). Produc¡ia medie mondialå pentru 2021/22 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2021/22.

Evolu]ia pre]ului la licita]iile de export FOB, în perioada 17 mai 2021 - 7 iunie 2022

Produc¡ia mondialå de porumb în anul de pia¡å 2022/23 va atinge 1,2 miliarde tone, mai mare cu 5 mil. tone fa¡å de estimarea de luna trecutå, dar mai micå cu 30 milioane tone fa¡å de anul de pia¡å 2021/22.

ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (367 milioane tone, mai pu¡in cu 17 mil. de tone fa¡å de anul trecut), China (271 milioane tone, mai pu¡in cu 1,5 mil. tone fa¡å de anul trecut), Brazilia (126 milioane tone, mai mare cu 10 mil. de tone), UE (68 milioane tone, cu 2,2 mil. tone mai pu¡in fa¡å de 2021/22), Argentina (55, mai mare cu 2 mil. de tone fa¡å de anul trecut), India (31,5 mil. t. mai pu¡in cu 1,5 mil. de tone), Mexic (28 mil. t), Ucraina (25 milioane tone, cu 17 mil. tone mai pu¡in ca anul trecut), Africa de Sud (17 mil. t), Fed. Ruså (15,5 mil. t), Canada (14 mil. t), Nigeria (12,5 mil. tone).

¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 62 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia, cu 46,5 milioane tone, Argentina (41 mil. tone), Ucraina (9 mil. tone, mai pu¡in cu 14 mil. tone fa¡å de anul trecut), UE (5 milioane tone), Fed. Ruså (4,3 milioane tone) ¿i Africa de Sud (4 mil. tone).

ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (309 milioane tone, mai pu¡in cu 7 mil. tone fa¡å de anul trecut), China (295 mil. tone, mai mult cu 4 mil. tone), UE (80 milioane), Brazilia (77, mai mult cu 4 mil. tone), Mexic (45), India (30), Egipt (16), Vietnam (16), Japonia (15), Canada (15), Argentina

La importatori, pe primul loc este China (18 mil. tone, mai pu¡in cu 5 mil. tone fa¡å de anul trecut), Mexic (18 mil. tone), UE (16 milioane tone), Japonia (15 milioane tone), Vietnam (12 mil. tone), Coreea de Sud (11,5 mil. tone), Iran (9,5 mil. tone), Egipt (9,2 mil. tone) ¿i Algeria (4,3).

(14), Indonezia (14), Nigeria (13), Africa de Sud (11,5), Coreea de Sud (11,5).

Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 310 milioane tone, egale cu cele din anul de pia¡å 2020/21. pagini structurate de

Marilena RÅDUCU ¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a crescut cu 5 cen¡i, pânå la 5,95 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). ¥n luna mai, cota¡iile din Brazilia au råmas neschimbate, iar cele din SUA ¿i Argentina au scåzut. Publicarea ofertelor ucrainene råmâne suspendatå din cauza råzboiului. Posibilitatea deschiderii unui “coridor pentru cereale” în afara Ucrainei a creat incertitudine pe pia¡å, înså discu¡iile sunt în curs. ¥n SUA, cota¡iile au scåzut cu 17 dolari/tonå, la 338 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a scåzut cu doar 1 dolar/tonå, la 307 dolari/tonå. ¥n Brazilia, pre¡ul a råmas neschimbat, la 331 dolari/tonå. Profitul Agricol 23/2022

CULTURI

VEGETALE Grâu mai pu]in, în Timi[ Fermierii din Timi¿ aten¡ioneazå cå, în 2022, vor avea o produc¡ie de grâu mai reduså cu o tonå pe hectar fa¡å de 2021. De fapt, spun ei, acest lucru este probabil chiar la nivel na¡ional.

Cauza principal, seceta Cauza principala a acestei recolte mai mici de grâu a fost seceta din acest an. Ploi¡ele care au mai venit, la sfâr¿itul lunii mai, au fost bune, dar nu de ajuns. Alin Mihalache, fermier în Hodoni, a explicat: “Dacå te ui¡i ochiometric la câmp, zici cå oamenii a¿tia scot 7 tone, dar nu e a¿a. Am fåcut o evaluare. Am zis: «Hai så luåm spicele, hai så luåm densitatea». Produc¡ia iese între 5,5 tone - 6 tone. Din påcate, de la evaluarea aceastå teoreticå pe care o faci, întotdeauna mai picå atunci când ajungi la recoltat. Eu zic så fim mul¡umi¡i dacå închidem la 5 tone, cinci ¿i ceva. Jumåtate din grâu îl am bun, jumate foarte bun, dar cel foarte bun aratå de 6 tone teoretic. Anul trecut cel de foarte bun aratå de 7 tone”. Cauzele sunt cunoscute. Grâul a intrat în primåvarå pe un fond de seceta. La sfâr¿itul lunii mai, deficitul de apå în Timi¿ era în unele zone - cum sunt Hodoni, Dude¿tii Noi sau Becicherec ¿i de peste 130 de litri pe metru påtrat.

Alte riscuri Alin a mai explicat: “A fost un deficit mare, iar asta a gråbit toate fenofazele. Planta are un singur scop: så producå 22

Alexander Degianski, fermier ;n Rudna

bobul pentru a perpetua specia. A pornit cu mesajul genetic: “Eu trebuie så ajung la såmân¡å, dar în condi¡iile astea de stres!”. ªtim cu to¡ii cå ¿i grâul sau porumbul ¿i celelalte plante suferå din cauza stresului produs de naturå, de condi¡iile climatice. Grâul din faza de înfrå¡ire î¿i programeazå produc¡ia, iar porumbul, pânå în faza de cinci frunze. Plantele ¿tiu ¿i analizeazå: “Am mâncare, am apå, nu am atac de dåunåtori...!” Grâul î¿i programeazå...! Din påcate, a pornit prost". Pentru ca situa¡ia så nu fie ¿i mai gravå, speran¡a fermierilor este ca nu cumva bobul så fie ¿i ¿iståvit. A venit ploaia, poate va umple bobul, dar dacå te ui¡i pe spic, numårul de boabe e mai redus. Boabele din vârf deja se strângeau. Se mai våd ¿i larve ¿i lame de trips, care pot reduce mult produc¡ia. Mai existå ¿i riscul de fuzarium. “Dupå ploaie, dacå mai vine ¿i grindinå ¿i nu faci un tratament de boli se poate instala imediat. Pânå îl vezi în magazie totu-i paie”, spune Alin.

Alin Mihalache, fermier în Hodoni

Alexander Degianski, care lucreazå 5.000 de ha în Timi¿, confirmå cå nivelul de produc¡ie va fi mai mic cu 1.000 de kg. “Pårerea mea e cå la grâu am piedut o tonå pe ha, fa¡å de poten¡ialul pe care îl aråta în aprilie. Trebuie privit obiectiv: de la 1 aprilie pânå la sfâr¿itul lunii mai, nu ¿tiu dacå am avut 50 de litri de apå. E mult-mult sub media multianualå a acestor douå luni. De aceea trebuie så investim în iriga¡ii”. Pe de altå parte, rapi¡a oferå încredere ¿i då mari speran¡e: “Rapi¡a aratå bine. Må a¿tept la recolte asemånåtoare cu anii trecu¡i. A venit ploaia în ceasul al doisprezecelea ¿i bine cå a venit, fiindcå aici se fåcea diferen¡a majorå. Dacå anul trecut am scos 3 tone, plus sau minus. Må gândesc cå ¿i anul acesta va fi la fel, de¿i nu îmi place så fac pronosticuri pânå nu am recolta în depozit”, spune Degianski.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 23/2022

CULTURI VEGETALE

Sclerotinia Protector, tehnologie pentru rapi]\ Andrei CIOCOIU Category Marketing Manager Seeds, Corteva Agriscience

Dupå mai bine de 10 ani de cercetare în sere ¿i laboratoare, ¿i mai mult de 100 de teståri în întreaga Europå, cercetåtorii de la Corteva aduc în câmp o combina¡ie de hibrizi de rapi¡å cu cel mai bun randament de productivitate ¿i, în plus, toleran¡å împotriva Sclerotinia, în acela¿i produs, în acela¿i sac de semin¡e. Programul de cercetare pentru rapi¡a de toamnå este parte a programului global de cercetare ¿i este dezvoltat prin folosirea markerilor moleculari ¿i expertiza transferului tråsåturilor ¿i tehnologiilor în germoplasma europeanå de elitå. Corteva Agriscience a lansat, în sezonul de semånat 2021, hibridul PT303 Sclerotinia Protector (SP). Acesta con¡ine o tråsåturå unicå între hibrizii de rapi¡å de toamnå. Aceastå caracteristicå a fost ob¡inutå ca urmare a multor ani de ameliorare specificå ¿i teståri în Europa. Am vrut astfel så ne asiguråm cå vom oferi fermierilor no¿tri o protec¡ie consistentå ¿i stabilå, folosind germoplasma noastrå de elitå pentru performan¡e de produc¡ie mai ridicate ¿i

mai sigure. Beneficiul imediat ¿i vizibil pentru fermierii care cultivå hibrizi de rapi¡å Sclerotinia Protector este scåderea inciden¡ei bolii în câmp corelat cu impactul pozitiv asupra produc¡iei în momentul în care comparåm hibridul ScleroSclerotinia Protector este o tehnologie unicå aplicatå culturii de rapi¡å. În plus, aceastå nouå geneticå este adaptatå pe scarå largå ¿i furnizeazå rezultate excelente în diferite regiuni ¿i areale, de-a lungul anilor. Programul este axat pe îmbunåtå¡irea poten¡ialului genetic de productivitate, prin livrarea de gene defensive puternice ¿i îmbunåtå¡irea calitå¡ii recoltei. tinia Protector (SP) cu un hibrid sensibil, în aceea¿i situa¡ie. Primul nostru candidat, hibridul PT303, este exemplul perfect al acestei linii noi de produse, care oferå siguran¡å prin cel mai bun pachet de tråsåturi ¿i un poten¡ial productiv ridicat, confirmat de rezultatele înregistrate. Pânå în prezent, niciun hibrid de rapi¡å nu a prezentat rezisten¡å la Sclerotinia. Astfel, singura solu¡ie a cultivatorilor de a controla boala a fost aplicarea în mod sistematic de fungicide la cåderea primelor petale, pentru a preveni

contaminårile foliare. Lansarea primului hibrid tolerant permite regândirea strategiei de protec¡ie împotriva Sclerotiniei. Cu hibridul PT303 devine posibilå ra¡ionalizarea protec¡iei fungice împotriva patogenului. Astfel, fermierul poate så adapteze strategia de aplicare a fungicidelor în func¡ie de factorii agronomici specifici terenurilor sale ¿i contextului meteorologic la momentul înfloririi culturii de rapi¡å. În 2022, continuåm cercetårile cu scopul de a completa baza noastrå de date ¿i de a ne îmbunåtå¡i cuno¿tin¡ele legate de optimizarea programelor de utilizare a fungicidelor pe hibrizii toleran¡i din portofoliul Corteva. Acesta este obiectivul nostru în ceea ce prive¿te ameliorarea, iar Sclerotinia Protector este parte a angajamentului nostru pentru o inova¡ie continuå ¿i o agriculturå mai sustenabilå. ªi cel mai important aspect îl reprezintå angajamentul Corteva de a råspunde solicitårilor consumatorilor de produse ¿i practici ecologice ¿i de a råspunde cerin¡elor fermierilor de produse noi care så le asigure venituri stabile. Acesta este obiectivul nostru în ceea ce prive¿te ameliorarea, iar Sclerotinia Protector este parte a angajamentului nostru pentru o inova¡ie continuå ¿i o agriculturå mai sustenabilå.

Profitul Agricol 23/2022

DOSAR

#VREM AP|” Agricultura Dobrogei dispare f\r\ iriga]ii! Fermierii din APPR fac un apel disperat la autoritå¡i ca så aloce mai multe fonduri pentru reabilitarea mai rapidå a infrastructurii principale de iriga¡ii din zonele afectate de ariditate. Prezentåm, în cele ce urmeazå, un amplu reportaj în care relevåm situa¡ia curentå a infrastructurii de iriga¡ii din jude¡ele Constan¡a ¿i Ialomi¡a. Prezentåm deopotrivå beneficiile iriga¡iilor pentru agricultura din De la dreapta la stânga> Viorel {otârc\, Daniel Gheordunescu, Theodor Ichim, Dobrogea ¿i Bårågan, Jean Marc Lacrouts, R\zvan Filipescu, Sezai Curtali, Abduraim Fetin douå regiuni des lovite de secetå, precum ¿i consecin¡ele tergiversårii Chiar ¿i a¿a, ar fi doar o micå parte În ultimele douå decenii, a fost comlucrårilor de infrastructurå. plet nefunc¡ionalå, fiind “în conservare”. din suprafa¡a irigabilå a jude¡ului Con-

ar¡i, 17 mai, ora 10, mai mul¡i fermieri din Asocia¡ia Producåtorilor Agricoli din Dobrogea (APAD), ce face parte din APPR, s-au strâns la Sta¡ia de pompare ¿i de aduc¡iune Poarta Albå. Veniserå så vadå, cu ochii lor, minunea: se anun¡ase cå se va båga apå pe canal! Sta¡ia Poarta Albå face parte din amenajarea de iriga¡ii Carasu-Movili¡a ¿i este cea mai mare sta¡ie de pompare a apei din Europa, ce poate ajunge la un debit de 100 mc/s, având cinci motoare puternice care deservesc tot atâtea pompe. Profitul Agricol 23/2022

Cu pu¡inii bani aloca¡i anul trecut, a fost recondi¡ionat un singur motor de 5MW ¿i o pompå cu un debit ce poate varia între 8 ¿i 19 mc/s. Dar existå ¿i un canal de legåturå de 9 km între Sta¡ia de aduc¡iune ¿i Sta¡ia de repompare Basarabi-Pådure, ce trebuie reamenajat, decolmatat. Mai important, înså, trebuie så fie reabilitate atât Sta¡ia de repompare, cât ¿i 10 ståvilare. Deci, mai dureazå pânå så dea roade investi¡ia totalå, de 3,87 milioane de lei. Lia Nedu, directorul ANIF Constan¡a, este, înså, optimistå: “Speråm ca, cel târziu la 1 iulie, så fie apå pe Magistrala Negru Vodå, de unde se va putea prelua efectiv apa pentru iriga¡ii. Atunci vor putea fi irigate 31.000 ha”.

stan¡a, de 426.000 de ha. În prezent, sunt irigate 30.000 ha. Pentru sezonul de toamnå 2022-2023 ¡inta este de 77.000 ha. Pe lângå sta¡iile Poarta Albå ¿i Basarabi-Pådure, este în curs de reabilitare SRP1 Hâr¿ova - Sta¡ia bazå Ghindåre¿ti, care ¿i aceea va asigura apa pentru peste 10.000 ha. Iar planul pe cinci ani este så se ajungå la o suprafa¡å irigatå de 200.000 ha. Pentru ca asta så se întâmple, înså, e necesarå o schimbare a filozofiei de alocare a fondurilor pentru reabilitarea infrastructurii de iriga¡ii, iar jude¡ul så fie plasat mai sus pe lista prioritå¡ilor guvernan¡ilor. Dar så revenim la concretul F zilei de 17 mai. În urma lu25

DOSAR “VREM AP|” crårilor de între¡inere ¿i repara¡ii începute în septembrie 2021 ¿i care au costat 1,432 milioane de lei, trebuia så fie repuså în func¡iune Sta¡ia SP Bazå Poarta Albå. Aceasta poate deservi 3.681 ha, din care vor fi irigate, într-o primå fazå, doar 2.100 ha, mare parte din suprafa¡å fiind a fermei primarului din Poarta Albå, Vasile Delicoti. În diminea¡a zilei de 17 mai, din partea ANIF, pregåtirile erau încheiate. S-a lucrat chiar ¿i la finisaje: conform propriilor afirma¡ii, înså¿i directoarea Nedu a råmas la fa¡a locului pânå noaptea târziu (noaptea de 16 pe 17 mai), pentru a da cu trafaletul. Înså orarul de punere în func¡ie a Sta¡iei SP Bazå nu a fost respectat. Lipseau ni¿te avize, care trebuiau date de conducerea centralå a furnizorului de electricitate. Acesta e compania privatå (italianå) Enel. Au urmat zeci de telefoane, de rugåmin¡i ¿i de amenin¡åri. S-a ajuns cu interven¡ii chiar la nivel de secretari de stat din MADR ¿i Ministerul Energiei. Jean Marc Lacrouts, fermier de origine francezå, lucreazå 1.000 de ha la Ciocârlia de Sus ¿i e secretar general APAD. Situa¡ia îl stupefiazå: “Este incredibil cå venim pânå aici så ne convingem cu ochii no¿tri cå se bagå apå pe canal ¿i ståm degeaba, a¿teptând un aviz al unei companii private. Este aberant cå o firmå privatå poate bloca un sistem colectiv de iriga¡ii! Acum, când vorbim, suferå culturile care ar putea fi irigate dacå se porne¿te instala¡ia. Iar fermierii respectivi suferå pagube din cauza întârzierii pornirii instala¡iei. În Fran¡a ar fi ie¿it un scandal monstru dacå se întâmpla a¿a ceva, ¿i fermierii ar fi fost despågubi¡i. Dar acolo liniile de electricitate sunt publice. Între¡inerea liniilor este efectuatå în sistem privat, de compania care ¿i vinde energie, dar aceasta nu då avize. Nu se poate ajunge în situa¡ia de tårågånare!”. În cele din urmå, “mai marii” Enel de la Bucure¿ti “au iscålit” avizul ¿i pompa a fost puså în mi¿care dupå-amiaza, în jurul orei 15.

“Terenurile au început deja så se degradeze!” Fermierii constån¡eni prezen¡i la inaugurarea de la Poarta Albå dau asiguråri, la unison, cå vor investi de îndatå ce va fi apå pe canal. Viorel ªotârcå, administratorul unei ferme de 1.100 ha din Mereni, spune cå va putea iriga încå de anul acesta 40% din suprafa¡å, dacå va fi într-adevår pornitå Sta¡ia de repompare Basarabi-Pådure. “Nici nu am calculat valoarea investi¡iilor, fiindcå ¿tiu cå oricum trebuie fåcute, dacå e så supravie¡uim. Facem orice efort så udåm culturile!”. Tot din Mereni e ¿i Daniel Gheordunescu, care exploateazå 1.000 ha. Pozi¡ionarea terenului nu permite irigarea acestuia anul acesta, dar trage nådejde pentru viitor, mai ales cå e deja pregåtit så irige: “Încå mai avem pivo¡ii achizi¡iona¡i acum 10 ani, când mai era apå pe canal. I-am conservat ¿i abia a¿teptåm så-i putem folosi”. Situa¡ia la Ciocârlia de Sus, în ferma lui Jean Marc Lacrouts, e mult mai criticå prin compara¡ie cu alte regiuni din jude¡. Francezul aproape cå retråie¿te anul 2020. “Este a doua secetå mare care ne love¿te în trei ani de zile. În ritmul acesta, nu putem face fa¡å. Singura ¿anså pentru viitor sunt iriga¡iile. În Fran¡a, poten¡ialul agricol este respectat. Aici este de neîn¡eles cum clasa politicå ignorå poten¡ialul agricol al Dobrogei. Vrem så vedem apå pe canal ¿i imediat dåm drumul la iriga¡ii!” Ini¡iatorul protestului care a condus la formarea APAD este Råzvan Filipes-

cu, ce administreazå o fermå de 1.400 ha în zona Mihail Kogålniceanu. E ¿i reprezentantul unui OUAI în care sunt fermieri care ar putea iriga 3.000 ha, dintre care 300 ha chiar de anul acesta. Puncteazå faptul cå dispari¡ia fermelor nu este doar o problemå a de¡inåtorilor acestora. “Seceta pedologicå se manifestå în Dobrogea de 8 ani de zile, iar terenurile au început deja så se degradeze. Productivitatea a scåzut ¿i fårå iriga¡ii nu avem ¿ase de supravie¡uire. Politicienii trebuie så se gândeascå nu doar la problemele economice, ci ¿i sociale, pe care le-ar pune dispari¡ia fermelor din Dobrogea. Fiindcå ¿omajul va cre¿te, mul¡i oameni vor råmâne pe drumuri. Fermele zootehnice deja se închid pe bandå rulantå. E adevårat, nu avem bani pentru iriga¡ii în PNRR, dar avem 730 de milioane de euro acolo pentru împåduriri. E vorba de 56.000 ha, iar Dobrogea trebuie så fie o prioritate, fiind în prima linie a de¿ertificårii”. Abduraim Fetin are o fermå medie, de 300 ha, în Topraisar. În prima fazå ar putea iriga doar 10 ha, dar s-ar bucura ¿i pentru atât. Sezai Curtali, din Osmancea, lucreazå 2.700 ha prin trei societå¡i. Nici terenurile sale nu sunt adiacente Magistralei Negru Vodå, dar evenimentul din 17 mai l-a fåcut ceva mai optimist în privin¡a viitorului. “În prima fazå am iriga 1.000 ha ¿i, treptat, am acoperi întreaga suprafa¡å. Asta ar genera multe locuri de muncå în plus, fiindcå am cre¿te paleta de culturi, am face ¿i legumiculturå...”.

Sta]ia de aduc]iune Poarta Alb\ Profitul Agricol 23/2022

DOSAR “VREM AP|” Manifestul APPR: #VREMAPÅ! 1. La elaborarea criteriilor de selec¡ie a proiectelor de reabilitare a infrastructurii principale de iriga¡ii trebuie luate în considerare ca prioritare zonele care nu au beneficiat de asemenea proiecte în trecut ¿i care, precum Dobrogea, ar fi efectiv salvate de la de¿ertificare. 2. Pot exista iriga¡ii func¡ionale în jude¡ul Constan¡a într-un an. Dacå se alocå fonduri suficiente ¿i se fac lucråri corespunzåtoare, toate canalele de iriga¡ii pot fi pline, ca ¿i în Bråila, Gala¡i, Cålåra¿i. 3. În procesul reabilitårii infrastructurii de iriga¡ii existå un cerc vicios. Statul nu alocå fonduri dacå fermierii nu sunt organiza¡i în OUAI-uri, iar fermierii nu se organizeazå pentru cå ¿iau pierdut încrederea cå vor exista iriga¡ii. Cercul vicios trebuie rupt de autoritå¡i. Dacå vor vedea apå pe canale, fermierii vor fi încuraja¡i så se asocieze, så investeascå în iriga¡ii timp, energie, bani. Poate cå nu se vor iriga mari suprafe¡e în primul an, dar, cu certitudine, în al doilea de apå pe canal se vor vedea rezultate spectaculoase. 4. Poten¡ialul agricol al Dobrogei este uria¿. Iriga¡iile ar produce un boom economic asemånåtor celui care a urmat inaugurårii A2, când PIBul Constan¡ei s-a dublat. 5. Iriga¡iile sunt ecologice. În prezent, fermierii dobrogeni arå ¿i discuiesc, consumând 100 de l de motorinå/ha într-un an. Dacå ar avea iriga¡ii, ar putea folosi tehnologia no-till, care ar reduce consumul de motorinå la 10 l/ha/an, ceea ce înseamnå reducerea semnificativå a amprentei de carbon, dincolo de economiile financiare. 6. Zonele irigate så nu mai fie clasificate ca zone defavorizate, iar acest statut så fie rezervat zonelor care nu sunt irigate, în special celor care nu au infrastructurå de iriga¡ii, cum sunt majoritatea jude¡elor Moldovei! 28

“Când sunt la reanimare, nu må intereseazå cât costå tratamentul!” APAD s-a constituit în urma unui protest din vara 2020, când seceta în Dobrogea a fost cea mai cumplitå din istoria måsuråtorilor meteorologice ¿i cu efecte mai dramatice decât în orice altå zonå a ¡årii. Theodor Ichim, pre[edintele APAD

Theodor Ichim, pre¿edintele APAD, considerå cå protestul din 2020 nu a råmas fårå urmåri: “Am reu¿it så tragem un semnal de alarmå: Dobrogea se de¿ertificå dacå nu se iau måsuri urgente. Iatå, au început så se mi¿te lucrurile - e drept, foarte timid”. Ichim are o mul¡ime de argumente în favoarea solicitårii ca jude¡ul Constan¡a så fie sus pe listele MADR ¿i ANIF. “Când se stabilesc prioritå¡ile în iriga¡ii trebuie så se ¡inå seama de media multianualå a precipita¡iilor, de poten¡ialul zonei, de mårimea fermelor ¿i specificul acestora. Constan¡a are constant precipita¡ii sub media ¡årii, nu e stråbåtutå de niciun râu de suprafa¡å, iar pânzele freatice sunt la mari adâncimi. În schimb, terenurile sale sunt cernoziomuri de cea mai bunå calitate, are cele mai multe zile însorite din an ¿i argumentul proximitå¡ii Portului. Fårå iriga¡ii, nu supravie¡uim, ca fermieri, în Constan¡a. Cu iriga¡ii, putem deveni printre cei mai performan¡i fermieri europeni”. ªeful APAD invocå ¿i argumente europene: “În contextul încålzirii globale, prin noua Politicå Agricolå Comunå ni

se impun måsuri de mediu: scheme de reducere a consumului de pesticide, fertilizan¡i, rota¡ii lungi ¿.a.m.d. Aceste lucruri sunt benefice ¿i pot fi rezonabile, numai cå nu se pot pune în practicå în toate zonele. Vorbim de tehnologia notill, care capteazå apa ¿i carbonul. Dar este o tehnologie care se poate practica cu succes în condi¡iile unui aport hidric de peste 600 l/mp anual. Or, în Dobrogea, media multianualå a precipita¡iilor nu depå¿e¿te 400 l/mp/an. Dacå am avea iriga¡ii, am putea practica ¿i noi aceastå tehnologie. La fel, a¿ putea evita monocultura ¿i a¿ practica rota¡iile lungi. Dar în prezent, dacå înfiin¡ez o culturå, iar aceasta nu råsare, o înlocuiesc cu o alta ce are epoca de semånat mai tardivå. A¿a ajung la rota¡ii scurte: rapi¡å cu grâu, tot în toamnå, sau cu floarea-soarelui, primåvara”. Întrebat dacå a fåcut ¿i calcule economice (costuri vs beneficii), a replicat cå sunt prea multe variabile, pentru a se putea avansa cifre exacte: “Fire¿te cå trebuie så facem calculele economice. Dar când sunt la reanimare, nu må intereseazå cât costå tratamentul!”. Profitul Agricol 23/2022

DOSAR “VREM AP|”

“Nu e corect så avem iriga¡ii ¿i så fim în zonå defavorizatå!” În aceea¿i zi de 17 mai, în Ialomi¡a, Silviu Mihai (foto), administratorul fermei de 1.500 ha Silcomar 2000, din Iazu, iriga din plin. Ne-am oprit în fa¡a unei sole de 70 de ha, cultivatå cu porumb, deasupra cåreia “se plimba” un pivot. Acesta dådea a doua normå de udare, de 20 l/mp, dupå prima normå de 15 litri, pentru aprovizionare. Planta premergåtoare fiind soia, existå premisele pentru o produc¡ie de 15 t/ha sau chiar mai mare. Mihai a irigat ¿i rapi¡a, atât toamna, pentru råsårire, cât ¿i primåvara, din cauza secetei. Nici nu concepe o produc¡ie mai micå de 4 t/ha. “Am început så irigåm din anul 2000, când lucram 1.000 ha. În prezent irigåm 900 de ha din suprafa¡a fermei ¿i vrem så mai cre¿tem suprafa¡a iri-

gatå”, spune fermierul, care e ¿i pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a. Silcomar 2000 este în OUAI Scânteia, care administreazå 14.000 ha. 10.000 ha au fost amenajate la irigat cu fonduri europene nerambursabile, în

valoare de 6 milioane de euro. Pentru celelalte 4.000 ha opera¡iunea de reabilitate este în curs. “Avem proiecte în derulare, speråm så mai atragem 3-4 milioane de euro”. Altruist ¿i corect, Mihai î¿i dore¿te ca ¿i fermierii din zonele neirigate sau chiar neirigabile så beneficieze de condi¡ii dacå nu echivalente, måcar comparabile de profitabilitate. “Suntem în zonå defavorizatå ¿i avem apa gratuitå pe canal. Nu e normal! Eu a¿ fi de acord dacå guvernan¡ii ne-ar scoate, pe noi, cei care irigåm, din zona defavorizatå. E nevoie de zonå defavorizatå în Moldova. Colegii no¿tri de la ACCPT Ia¿i meritå så fie inclu¿i în zonå defavorizatå ¿i så primeascå beneficiile aferente, fiindcå nu pot ¿i nici nu vor putea iriga”.

Speran¡a stå în pu¡urile de mare adâncime De¿i are o afacere diversificatå, produc¡ia agricolå pe 3.000 ha fiind doar o componentå a rulajului anual de 70 de milioane de lei, Theodor Ichim a avut serios de furcå cu anul 2020 ¿i l-a trecut doar gra¡ie bunåvoin¡ei creditorilor. Decis så evite ca stabilitatea companiei sale så mai fie meteo-dependentå, a investit serios în iriga¡ii, chiar dacå nu are apå pe canal. Aceste investi¡ii le-a realizat la Chirnogeni, una dintre cele trei loca¡ii în care sunt råspândite fermele sale. Aici, încå din vara anului 2021, sunt pe pozi¡ii “de atac” ¿ase pivo¡i. În plus, a luat în administrare, de la ANIF, 2 km dintr-un canal de iriga¡ii dezafectat, pe care i-a transformat într-un bazin de reten¡ie cu adâncimea de 4 metri. În 30

acest bazin va acumula 100.000 mc apå pe care urmeazå så o extragå din pu¡urile forate de mare adâncime. De prea mare adâncime, se pare. Prima firmå specializatå în forarea de pu¡uri ¿i-a strâns utilajele ¿i l-a låsat pe Ichim cu ochii în soare, dupå ce o forezå s-a rupt din cauza duritå¡ii rocilor din profunzime. La momentul realizårii reportajului, fermierul a¿tepta o a doua firmå de foraj, care så ducå lucrarea la bun sfâr¿it. “Când vom reu¿i så terminåm forajul, vom putea iriga 550 ha. E doar o micå parte din ferma de 3.000 de ha, dar produc¡ia ob¡inutå aici, într-un an precum 2020, mi-ar permite continuarea activitå¡ii. E o investi¡ie realizatå cu un credit IMM Invest de 5 milioane de

lei ¿i capital propriu. Dacå reu¿im så avem apå pentru iriga¡ii în august, vom iriga cultura de soia. Cultura de porumb råmâne ¿i anul acesta la neirigat. Eventual, vom iriga cultura succesivå de porumb, pe care o vom înfiin¡a dupå recoltarea rapi¡ei”. Chiar dacå va avea succes cu pu¡urile, Ichim e con¿tient cå “baza ¿i nådejdea” råmân iriga¡iile clasice. “Avem 1.200 de ha în zona care ar urma så fie deservitå de amenajarea Carasu-Movili¡a ¿i abia a¿tept apa pe canal, ca så irig. În situa¡ia în care vom putea iriga, firesc ar fi så fim sco¿i din zona defavorizatå. Atunci, ar ¡ine doar de noi så ne gospodårim bine afacerea. Am putea merge ¿i în alte direc¡ii de produc¡ie, de pildå spre legumiculturå”. Profitul Agricol 23/2022

CULTURI VEGETALE

Ace[ti tineri minuna]i [i

95 de tineri au absolvit primele trei serii anuale ale programului “Tineri Lideri pentru Agriculturå” (TLA), realizat de Clubul Fermierilor Români, în 2019. O parte dintre ei ¿i-au prezentat afacerile, poticnelile din afaceri, dar ¿i reu¿itele, planurile de viitor, în cadrul evenimentului de lansare a celei de-a patra serii TLA. Am selectat câteva fragmente din aceste prezentåri. Ciprian Andrei Olteanu: porumbul, sfetnic bun Absolvent al primei serii de Tineri Lideri, Ciprian Andrei Olteanu este din Cålåra¿i. El a vorbit despre dificultå¡ile predårii ¿tafetei între genera¡ii. “În cazul meu, nu a fost o cålåtorie linå, ci una plinå de asperitå¡i. Am avut ¿i avem multe controverse profesionale cu tatål meu. El, foarte încåpå¡ânat, eu, foarte råbdåtor. A fost un moment când am considerat cå e cazul så må retrag, så-mi gåsesc altceva de fåcut. Dar am avut o conversa¡ie lungå, de vreo 30 de minute, cu un prieten apropiat, fix într-un lan de porumb. ªtiu ¿i eu, poate cå acel porumb m-a fåcut så råmân în fermå!”. Când i-a propus tatålui såu så investeascå în iriga¡ii, råspunsul a fost sec: “Få-¡i!” Låsat så înve¡e din gre¿eli, Ciprian nu a ezitat så le facå. “În primul an de irigat, am scos la porumb doar 7 tone, în loc de 12-13 cât ar fi fost de a¿teptat. A fost o lec¡ie cå degeaba investe¿ti în tehnologie, dacå nu ¿tii cum så o folose¿ti mai bine. Dar n-am repetat erorile ¿i azi irigåm, cu succes, 1.150 de ha, respectiv 38% din suprafa¡a fermei, ceea ce consider cå este suficient pentru asigurarea unei stabilitå¡i a veniturilor”. Un alt episod memorabil este investi¡ia uria¿å, recent finalizatå, într-o bazå de stocare de cereale. “E vorba de un proiect european de 3 milioane de euro, finalizat la patru ani de la termenul ini¡ial. Am învå¡at ce înseamnå bugete depå¿ite, termene întârziate, instabilitatea cursului de 32

schimb, infla¡ie, cre¿tere explozivå de pre¡uri. Trågând linia, pot spune cå am învå¡at foarte multe, iar cu un viitor proiect de construc¡ii-montaj voi face lucrurile mult mai bine”.

Radu Mårtinescu a pierdut la recoltatul grâului spelta Încurajat de tatål såu så ia decizii în fermå, tânårul fermier vrâncean Radu Mårtinescu a trecut printr-un moment de cumpånå: “Într-un an, având o parcelå mare de grâu spelta, am decis så o recoltåm ultima, ca så fie bine coapte boabele, deoarece se culege cu silicve. Când am intrat la recoltat, a început un vânt puternic, care a fåcut ca cele mai mari spice så pice pe jos. Pierderea a fost de minim 50-60%. Mi-am revenit greu din ¿ocul acestei pierderi, chit cå tatål meu m-a încurajat ¿i a încercat så ia asupra sa povara deciziei”.

ªerban Dinu e fondatorul Romo ªerban Dinu e dovada vie cå ¿i un “flower-power” poate avea succes în agriculturå, dacå e tenace ¿i se informeazå din sursele potrivite. La începutul pandemiei avea un job în IT, în opera¡ionalizarea sistemelor. Virusul l-a alungat la ¡arå, în localitatea de ba¿tinå a so¡iei sale din jude¡ul Buzåu. Aveau ideea de a se implica în micro-ferma socrilor. Dar cum? “Am cåutat un model de bune practici, la nivel interna¡ional. Am gåsit un mentor, un fermier din Suedia pe nume

Richard Perkins. Are un canal de YouTube unde prezintå toate învå¡åmintele de care nu a avut parte ca student la agriculturå. A scris ¿i o carte, de 700 de pagini, în care descrie fiecare microantreprizå din cadrul unei ferme. Dupå ce am studiat mai multe variante, am ales-o pe cea prezentatå ca cea mai simplå: cre¿terea puilor de gåinå în sistem de på¿unare. Asta presupune ca puii så fie ¡inu¡i în adåposturi mobile. La împlinirea vârstei de 21 de zile, påsårile sunt mutate în fiecare zi pe suprafe¡e noi de på¿unat. Astfel, dejec¡iile råmase în urma lor regenereazå solul, pasårea î¿i manifestå comportamentul natural, are o dietå omnivorå, naturalå, e sånåtoaså ¿i nu are nevoie de medica¡ie”. Prima provocare a afacerii a fost så înregistreze un centru de sacrificare la nivel de exploata¡ie. Dupå patru luni au devenit exper¡i în legisla¡ie europeanå. So¡ia sa a devenit prima persoanå fizicå din România pe numele cåreia e înregistrat un centru de sacrificare påsåri la nivel de exploata¡ie. “La prima sacrificare, am folosit YouTube. Cu telefonul mobil în fa¡å, am derulat înainte ¿i înapoi, pânå am învå¡at cum se lucreazå cu cu¡itul, ce se întâmplå”. Profitul Agricol 23/2022

CULTURI VEGETALE

energia lor st\ruitoare tors în ¡arå, a depus documenta¡ia pentru un proiect de finan¡are nerambursabilå, pe sM 4.17, pentru construc¡ia unei sere hidroponice. “Când eram la facultate ¿i am våzut aceste sere, am aflat poten¡ialul unei tehnologii care oferå control maxim asupra culturii, cu folosirea solu¡iilor prietenoase cu mediul: prådåtori naturali în loc de insecticide, polenizare naturalå cu bondari, folosirea de surse de energie regenerabilå, precum panouri fotovoltaice. Totul este automatizat”.

Urmåtoarea provocare a fost desfacerea. Fiind mici producåtori, nu puteau oferi cantitatea cerutå de hiper sau supermarketuri. “Oricum, planul nostru a fost, de la bun început, så ne adresåm direct consumatorului final. Am urmat un model de desfacere inovativ ¿i eficient de la nivel european: Reco, inventat acum 78 ani de un fermier din Finlanda. Se folose¿te un grup de Facebook pe care sunt invita¡i mai mul¡i producåtori. Sunt invita¡i ¿i consumatorii, iar regula de bazå este cå fiecare producåtor î¿i posteazå oferta såptåmânalå. Comenzile se plaseazå în sec¡iunea de comentarii. La sfâr¿itul såptåmânii ne întâlnim, de obicei, în parcarea unui centru comercial cu care avem o colaborare. Consumatorii vin ¿i cumpårå ce au comandat în avans”. Au testat conceptul la Bra¿ov, acum doi ani. “În prima lunå eram trei producåtori, dar apoi, pur ¿i simplu, am avut o explozie, cu circa 1.000 de membri noi pe såptåmânå în grupul de Facebook Romo. Curând, primul centru comercial ne-a anun¡at cå nu mai e loc disponibil în parcare. Ne-am mutat în cel mai mare centru comercial din Bra¿ov, Profitul Agricol 23/2022

unde ne-au pus la dispozi¡ie o parcare de 70 de locuri. Ne-am extins, ulterior, la Cluj. În prezent, e un grup solid, care implicå peste 100 de producåtori ¿i vreo 30.000 de consumatori. Urmeazå så lansåm o aplica¡ie dedicatå, astfel încât så aibå acces ¿i cei care nu folosesc Facebook”.

George Eduard Chiri¡å ¿i ferma lui hidroponicå Mezinul tinerilor Clubului a fost marcat de studiile din Olanda. Când s-a în-

Cåtålin Dumitru Popescu, un autodidact în eco Dupå anul 2020, când produc¡iile de câteva sute de kilograme/ha l-au adus în pragul depresiei, tânårul fermier constån¡ean Cåtålin Popescu s-a orientat cåtre agricultura organicå. “Am devenit autodidact. Am cåutat toate informa¡iile disponibile despre agricultura regenerativå, despre permaculturå, sol, am identificat tehnologii de ni¿å, în ideea de a fi sustenabil. Pentru cå, din punctul meu de vedere, agricultura conven¡ionalå se aflå la limita sustenabilitå¡ii”.

“Pentru finan¡are, båncile solicitå, firesc, un istoric. Tinerii nu au istoric bancar. Prin urmare, trebuie programe guvernamentale de start-up pentru tineri, cu ajutorul cårora så-¿i creeze istoric.” Dan Hurduc, membru în CD al CFRO 33

CRE{TEREA

ANIMALELOR Problema Europei este supraproduc]ia de hran\ Auzim tot mai frecvent cå toate crizele au început din cauza råzboiului din Ucraina. Pânå ¿i scumpirea energiei ar fi tot consecin¡a råzboiului, de¿i curentul electric ¿i cerealele s-au scumpit cu mult înaintea invaziei ruse¿ti. Criza alimentarå, despre care se vorbe¿te pe toate meridianele, nu este realå, crede Iani Chihaia, pre¿edintele Asocia¡iei Na¡ionale a Fabrican¡ilor de Nutre¡uri Combinate. “Poblema Europei este de fapt supraproduc¡ia de hranå. Dacå ne uitåm la stocuri ¿i dacå facem o analizå serioaså, vom vedea cå lucrurile nu stau deloc a¿a. O provocare pentru Europa este så reducå produc¡ia de hranå. Foametea anun¡atå este o poveste. Contextul este foarte complicat: vom råmâne ¿i cu mari cantitå¡i de cereale, ¿i cu pre¡uri mari. De aceea, zootehnia nu va putea valorifica aceastå situa¡ie. Pre¡urile nu vor scådea semnificativ ¿i nu ne vom mai reveni la ce a fost.”

Oameni de afaceri din Ucraina sus¡in cå vor så vândå în România mari cantitå¡i de cereale, dar ¿i acesta s-a dovedit un zvon. “Au încercat unii colegi de-ai no¿tri så discute cu ei ¿i au primit råspunsuri ciudate, de genul “suntem foarte ocupa¡i, ne aflåm într-o conferin¡å...”. Nu cred cå se vor mi¿ca acele cantitå¡i de cereale tocmai pentru a se men¡ine

aceastå psihozå. Peste 90% din cantitatea de cereale ¿i de oleaginoase vindeau ucrainenii pe apå. Nu po¡i så trimi¡i mai mult de 15-20% din aceastå cantitate pe cale rutierå sau feroviarå. Trebuie så vrea ¿i ucrainenii, iar ei nu vor. Nu ru¿ii...”

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 23/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Noul ordin ANSVSA pentru cre[terea porcilor ANSVSA a emis un nou ordin pentru crescåtorii de porci, care a apårut în Monitorul Oficial. Documentul este semnat de Alexandru Nicolae Bociu, pre¿edintele Autoritå¡ii.

rdinul publicat în Monitorul Oficial modificå ¿i completeazå normele metodologice de monitorizare a standardelor de microclimat, în vederea asigurårii statusului minim de bunåstare a porcinelor din exploata¡iile comerciale, aprobate prin Ordinul pre¿edintelui Autoritå¡ii Na¡ionale Sanitare Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor nr. 129/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 998 pe data de 15 decembrie 2017. Nu con¡ine înså noutå¡i deosebite ¿i nu poate constitui un instrument în combaterea pestei porcine africane, spun fermierii. Redåm pe scurt noutå¡ile comparativ cu ordinul precedent: “Apa ¿i/sau hrana nu trebuie så con¡inå nicio substan¡å care ar putea produce suferin¡e inutile, excep¡ie fåcând substan¡ele administrate în scop terapeutic, profilactic ori în scopul unui tratament zootehnic, cu respectarea prevederilor legisla¡iei sanitare veterinare specifice”. “Proprietarii sau de¡inåtorii porcinelor din exploata¡iile comerciale pot practica codotomia numai dacå anterior au realizat o evaluare a riscurilor legate de apari¡ia/inciden¡a codofagiei, luând în considerare în mod deosebit parametrii ¿i indicatorii din anexa care face

Profitul Agricol 23/2022

parte integrantå din prezentele norme metodologice, ¿i de¡in rezultate care demonstreazå cå men¡inerea/cre¿terea animalelor cu cozile intacte prezintå un risc pentru statusul de sånåtate.” “Proprietarii sau de¡inåtorii porcinelor din exploata¡iile comerciale trebuie så monitorizeze lunar inciden¡a codofagiei ¿i så de¡inå eviden¡e în acest sens; eviden¡ele sunt påstrate pentru o perioadå de trei ani.” În Monitorul Oficial nr. 509 din 24 mai 2022 a fost publicat ordinul pre¿edintelui Autoritå¡ii Na¡ionale Sanitare Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor (ANSVSA), prin care fermierii sunt avertiza¡i cå nu mai au voie så creascå porci la nivelul cantoanelor silvice, cantoanelor de pe lângå diguri, stânelor, taberelor de varå, societå¡ilor agricole vegetale, precum ¿i pe suprafa¡a gropilor de gunoi ¿i în raza acestora, în scopul evitårii contactului cu porcii mistre¡i. Prin urmare, fermele vegetale ¿i stânele nu mai au voie så creascå porci, iar aceste categorii de crescåtori sunt tratate la gråmadå cu cei care cresc porci prin gunoaie. Fermele vegetale cresc porci pentru cantinele proprii ¿i pot res-

pecta normele de biosecuritate impuse pentru combaterea pestei porcine africane. De asemenea, oierii cresc porci pe lângå stânele lor pentru valorificarea cantitå¡ilor mari de zer, care altfel trebuie aruncat. Primåriile au primit de la Direc¡iile Sanitar-Veterinare o informare care a fost comunicatå crescåtorilor de animale cå din luna mai se interzice cre¿terea porcilor, odatå cu intrarea în vigoare a Ordinului nr. 73 din 11 mai 2022 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul pre¿edintelui Autoritå¡ii Na¡ionale Sanitare Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului ac¡iunilor de supraveghere, prevenire, control ¿i eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protec¡ia animalelor ¿i protec¡ia mediului, de identificare ¿i înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor ¿i ecvideelor, precum ¿i a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere ¿i control în domeniul siguF ran¡ei alimentelor.

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR ANSVSA nu interzice cre¿terea porcilor în gospodårie Ca urmare a informa¡iilor F eronate apårute în preså, având ca scop denaturarea situa¡iei reale, Autoritatea Na¡ionalå Sanitarå Veterinarå ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor (ANSVSA) NU interzice ¿i NU limiteazå cre¿terea porcinelor în gospodåriile popula¡iei din România ¿i precizeazå urmåtoarele: “În urma consultårilor cu crescåtorii, asocia¡iile de fermieri ¿i asocia¡iile procesatorilor de carne a rezultat un proiect de ordin comun (ANSVSA ¿i MADR) în care s-au stabilit anumite reguli generale de biosecuritate. În propria gospodårie, fiecare crescåtor poate cre¿te câte porcine dore¿te ¿i så facå sau nu reproduc¡ie. ANSVSA inten¡ioneazå numai så stabileascå måsurile de biosecuritate pentru fiecare tip de exploata¡ie, nicidecum så interzicå cre¿terea sau reproduc¡ia în gospodåriile popula¡iei. Astfel, cei care doresc så facå reproduc¡ie ¿i så vândå suine, inclusiv ca persoanå fizicå, vor trebui så respecte câteva måsuri suplimentare de biosecuritate, fa¡å de ceilal¡i crescåtori, pe întreaga duratå a evolu¡iei pestei porcine africane în România. Responsabilizarea de¡inåtorilor de porcine din gospodåriile popula¡iei ¿i verificarea respectårii obliga¡iilor acestora privind sånåtatea, bunåstarea, regulile minime de biosecuritate ¿i mi¿care a animalelor au un rol deosebit de important în vederea prevenirii evolu¡iei pestei porcine africane.

Atâta timp cât pesta porcinå africanå evolueazå pe teritoriul României, ANSVSA, institu¡ia responsabilå pentru sånåtatea ¿i bunåstarea animalelor, are rolul de preven¡ie ¿i combatere a acestui virus prin aplicarea de måsuri specifice. Chiar în condi¡iile în care scåderea numårului de focare este semnificativå, de la 1.220 de focare active în septembrie 2019 la 236 în prezent, måsurile trebuie men¡inute ¿i intensificate pentru cå pericolul este permanent prezent. Ca dovadå în acest sens stå panta ascendentå pe care se aflå numårul de focare, odatå cu încålzirea vremii. În ultima såptåmânå au fost înregistrate 70 de focare noi în 16 jude¡e. ANSVSA råmâne alåturi atât de crescåtorii din fermele comerciale, cât ¿i de cei din gospodårille popula¡iei în prevenirea ¿i combaterea virusului PPA. Este esen¡ial ca acesta så nu provoace pagube economice de o asemenea anvergurå astfel încât så facå imposibil pentru statul român så asigure fondurile necesare pentru despågubiri. În perioada în care virusul evolueazå în jurul fermelor, activitatea acestora este blocatå ¿i sunt ¿anse foarte mari ca boala så afecteze animalele din aceste unitå¡i, ceea ce ar duce la o cre¿tere exponen¡ialå a pagubelor pe întreg lan¡ul de produc¡ie. Din 2017 pânå în prezent, despågubirile plåtite proprietarilor de animale afectate din România se ridicå la peste 200 de milioane de euro. Subliniem cå responsabilitatea prevenirii ¿i combaterii PPA revine tuturor institu¡iilor din România, cu respons-

abilitå¡i în domeniu (ANSVSA, Ministerul Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, Apelor ¿i Pådurilor, Autoritå¡ile Publice Locale ¿i nu în ultimul rând crescåtorii de porcine), întrucât boala nu poate fi gestionatå exclusiv de serviciile sanitare veterinare”. Altfel, situa¡ia pestei porcine africane din România pare så fie încurajatoare pentru conducerea ANSVSA, care refuzå o dezbatere comunå cu crescåtorii de animale ¿i cu presa de specialitate. “În ultima såptåmânå au fost stinse un numår de 4 focare pestå porcinå africanå (PPA), iar în data de 02.06.2022 mai sunt active 20 de focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, în exploata¡iile nonprofesionale de porcine, fiind afectate 216 porcine (animale afectate din focarele active). De la prima semnalare a prezen¡ei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, ¿i pânå în prezent, au fost diagnosticate 6.710 de cazuri la mistre¡i în 41 de jude¡e. În conformitate cu prevederile europene, cazurile de PPA la mistre¡i se sting dupå cel pu¡in 2 ani de la apari¡ia lor”. Dacå e så credem cå “prevederile europene” atestå cå pesta dispare dupå doi ani de la apari¡ie, ar trebui så nu mai avem boala prin România. “Este un ordin ambiguu, spune Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România. Nu aduce prevederi care nu se regåsesc în celelalte acte normative.”

Profitul Agricol 23/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Gestionarea dejec]iilor din ferma de p\s\ri Pe lângå pre¡urile exorbitante la furaje ¿i energie, ferma de påsåri se mai confruntå cu o mare provocare: neutralizarea dejec¡iilor. Într-o lume cu nasuri tot mai fine, scoaterea gåina¡ului pe câmp se transformå într-o declara¡ie de råzboi. Chiar dacå este cel mai pre¡ios îngrå¿åmânt organic, au fost închise multe ferme de påsåri chiar din cauza gåina¡ului. Aurora Alexandru, medic veterinar, care de¡ine func¡ia de director de produc¡ie ¿i sanitar veterinar pe tot Grupul Toneli, Aurora Alexandru ne-a vorbit despre eforturile holdingului ¿i din acest domeniu. rumb. Acum vrem så facem o fabricå la

“

Patronul nostru este un tânår de¿tept. A fåcut douå fabrici cu utilaje din Olanda pentru peletizarea dejec¡iilor pentru fertilizarea plantelor. Folosim dejec¡iile gåinilor ecologice, care stau pe sol. Noi dåm pele¡i fermierilor care ne dau grâu, poProfitul Agricol 23/2022

o capacitate mai mare. O fabricå folose¿te gåina¡ul cu umiditate mai mare din «zona de joacå». Gåina¡ul uscat este prelucrat de alt peletizor. Aici au venit utilajele din Olanda. Acum, vrem så facem o fabricå dupå tehnologia Hosoya din Japonia. Acolo vom duce ¿i dejec¡iile de la baterii ca så nu mai facem platformå”, spune Aurora Alexandru. În acest scop, o delega¡ie de

la Toneli a fost la ferma Aviputna de la Gole¿ti, Vrancea, pentru a vedea tehnologia Hosoya la lucru. “Fabrica noastrå de pele¡i are o cuvå mare, unde se pune gåina¡ul. O preså cu tubulaturå preia dejec¡iile ¿i le prelucreazå, dupå care fertilizantul iese pe un ¿nec gata presat. Mai avem o fabricå de dejec¡ii cu o tehnologie mai veche ¿i to¡i cultivatorii de cereale cumpårå de la noi. Pentru fertilizant ecologic, folosim numai dejec¡ii de la gåinile crescute ecologic. Dejec¡iile de la gåinile din baterii se usucå ¿i se peletizeazå. La sfâr¿itul ciclului, scoatem a¿ternutul cu totul, e uscat tot, se pune în cuvå ¿i se peletizeazå. Avem acolo apå, ulei comestibil, ca så fie un liant pentru pele¡i. Am semnat contracte de livrare cu Institutul de la Vidra, cu Institutul de la Buzåu, cu Institutul pomicol de la Arge¿. Ne aflåm de doi ani într-un program de cercetåri. Verificå pele¡ii pe culturi ¿i ne trimit rapoarte despre pomi, legume, flori. Dupå trei ani de cercetåri, vom putea så punem pe pia¡å ace¿ti F

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR pele¡i cu toate recomandårile corespunzåtoare, în func¡ie de sol, de zonå”. Nu am întâlnit la altå fermå o preocupare atât de acutå pentru rezolvarea problemei noxelor. “Folosim dejec¡iile la o linie de produc¡ie din Gåe¿ti, dar vrem så dezvoltåm domeniul. Avem solicitåri pentru acest îngrå¿åmânt. Nu vrem så afectåm calitatea aerului.Vrem så cumpåråm tehnologia Hosoya, ca la Aviputna. Noi purtåm discu¡iile direct cu producåtorul. Aceastå tehnologie este o necesitate”, spune ¿i Florin Pamfile, director comercial la Grupul Toneli.

Fonduri de la Ministerul Mediului pentru ferme? Råmâne o întrebare retoricå. Dacå Ministerul Mediului nu are bani pentru gropile de gunoi ale ora¿elor, de ce ar avea pentru fermele zootehnice? Nu are ¿i pierdem fonduri an de an. În prezent, la Ministerul Mediului este un femier care în¡elege bine aceste lucruri, dar, ajuns pe mu¿uroi, pare så fi uitat. Investi¡iile pentru protejarea mediului sunt foarte costisitoare pentru fermieri ¿i, de aceea, mi se pårea normal ca Ministerul Mediului så sarå în ajutorul zootehniei, a¿a cum trebuie så intervinå pentru plantarea perdelelor de protec¡ie. Nu de dragul fermierilor. “Nu am accesat fonduri prin Ministerul Mediului, spune Ioana Persu, manager pentru mediu în cadrul Grupului Toneli. Existå bani pentru managementul de¿eurilor, dar pentru activitå¡ile din fermå s-au accesat fonduri pentru modernizåri de ferme. Pentru fermele de porci, s-au alocat fonduri pentru sta¡ii de epurare prin Ministerul Mediului, dar noi lucråm numai cu dejec¡ii uscate. Nu e nevoie de o instala¡ie de epurare. Banii de la fondul de mediu au venit prin Directiva Nitra¡i, bani care se alocå pentru gospodårirea apelor. Fondul de mediu e accesat cu prioritate de cei care au impact regional, primåria, prin consiliul jude¡ean, s-au înfiin¡at agen¡ii de dezvoltatre interjude¡eanå. Sunt 38

proiecte la nivel de comunitate. S-au dezvoltat proiecte pentru modernizarea fermelor de-a lungul anilor. Noi facem depozitarea dejec¡iilor ¿i le folosim pentru agriculturå. La Gåe¿ti peletizåm dejec¡iile uscate.” Fabrica nouå de la Hosoya, pe care o construie¿te Grupul Toneli, costå 5 milioane de euro. Suma diferå în func¡ie de mårimea construc¡iilor, pentru o instala¡ie cu o capacitate de 48 de tone de materie primå, care intrå în fermentare. O firmå autorizatå preia påsårile moarte pentru neutralizare. “Am vrut så facem un incinerator, dar trebuia så fie în afara fermei pentru a elimina riscurile de biosecuritate. Trebuie ¿i mijloace de transport autorizate, se a¿teaptå mult la descårcarea cadavrelor. Perioada e complicatå pentru investi¡ii. Ajutorul de stat pentru investi¡ii majore este semnificativ - 5060%. La Ministerul Mediului vin fonduri mari, care se pot orienta spre zootehnie ¿i se pierd. Birocra¡ia este apoi un factor de frânare. În cel mai fericit caz, primim aprobare în 6 luni, de¿i tehnologia este verificatå. ªi comunitatea este rea, needucatå. Avicola Crevedia vrea så instaleze douå incineratoare mici pentru cadavre de pui, dar comunitatea blocheazå proiectul de doi ani. Instala¡ia de compost ar fi cea mai mare realizare, s-ar reduce costurile de trans-

port ¿i de compostare. Dejec¡iile pot fi råspândite numai la aråturå ¿i vara nu este acceptabil”, explicå Ioana Persu. Primarii dau în continuare avize de construire în preajma fermelor, fårå så respecte Legea 214/2008. Nu ai voie så construie¿ti la o mie de metri de fermå. “Oamenii au construit fårå autoriza¡ie ¿i primarilor li s-a fåcut milå ¿i i-au autorizat. A¿a au ajuns multe ferme în mijlocul localitå¡ilor. Fostele locuin¡e de serviciu creeazå cele mai multe probleme. Oamenii au devenit proprietari ¿i acum ridicå preten¡ii. Sesizåri avem ¿i noi. Ne acuzå cå împrå¿tiem mirosul prin localitate cu transportul dejec¡iilor. Dejec¡ia vacilor de lapte are enzime, deci ridicå alte probleme, spune Ioana, care are pregåtire de biolog, cu specializarea ecologie. Ne deranjeazå mirosul porcilor pentru cå sunt ca noi, omnivori. Legisla¡ia de mediu are multe lacune ¿i legea se aplicå diferit de la un jude¡ la altul”. Problemele de mediu nerezolvate la timp greveazå ¿i mai mult asupra destinului zootehniei noastre. “Dacå statul nu va interveni ¿i dacå nu gânde¿te politici speciale pentru agriculturå, vom distruge totul. Viitorul e sumbru. Nici lucråtorii nu mai vor så munceascå. Lipse¿te procesarea în agriculurå”, explicå Florin Pamfile, director comercial la Grupul Toneli. Profitul Agricol 23/2022

FarmConect - pentru Vremurile par så ofere încå o ¿anså fermierilor ¿i celor care îi ajutå så ne punå pâinea pe maså, fie cå vorbim de distribuitori de ma¿ini ¿i utilaje agricole, semin¡e, fertiliza¡i sau servicii ¿i solu¡ii digitale pentru agricultura de precizie. Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb din România (APPR) a fost cea care a venit ini¡ial cu ideea, apoi ¿i cu fapta ¿i cu eforturi deosebite, de a organiza un târg na¡ional pentru fermierii români, sub denumirea FarmConect, pentru conectarea tuturor celor de care depinde siguran¡a alimentarå a României.

rima edi¡ie a FarmConect România - Târgul Agriculturii Române¿ti a avut loc la Slobozia, Ialomi¡a, în perioada 9-11 iunie, iar fermierii din sud-estul ¡årii, dar ¿i din alte zone au avut ce vedea ¿i, mai ales, ce afla, atât de la cei aproape 100 de expozan¡i, cât ¿i de la speciali¿ti recunoscu¡i în domeniul agriculturii. Printre ace¿tia s-au numårat Valeriu Tabårå, Lucian Buzdugan, precum ¿i fermieri ca Nicolae Sitaru, Silviu Mihai, ¿i de la speciali¿ti ai APPR, printre care Alina Cre¡u ¿i Cristina Cionga, dar ¿i de la invita¡i de peste Atlantic, din SUA, cum este fermierul Trey Hill, care a expus avantajele cultivårii terenului cu lucråri minime ale solului. Se cuvine aici så men¡ionåm ¿i faptul cå FarmConect a fost inaugurat în prezen¡a autoritå¡ilor locale ale municipiului Slobozia ¿i a lui Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, care a avut un discurs ¿i mesaj încurajator pentru fermieri: prin Planul Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å se vor aloca bani suplimentari pentru iriga¡ii! Råmâne doar så a¿teptåm concretizarea acestei promisiuni.

de un - realmente - singur cal-putere, poate doi, pânå la vânturåtoare manuale ¿i “curåtoarele” cu manivelå pentru curå¡area boabelor de porumb de pe cocean, la mori cu piatrå pânå la îmblåciul cu care se båteau snopii de grâu så iaså boabele curate ce apoi erau duse la måcinat pentru pâinea nouå, prima pâine ce se cocea imediat dupå seceri¿. Cå tot vorbiråm de pâine de câteva ori, lângå un astfel de utilaj agricol de început de secol XX erau a¿ezate trei ¡esturi, sub care ardeau molcom mici maldåre de lemne, pentru arderea acestor “cuptoare semimobile”, a cåror origine se pierde în negura vremurilor. Ei bine, dupå ardere ¿i îndepårtarea jarului, un brutar a¿eza sub ¡est o tavå cu aluat, apoi, dupå o vreme, scotea câte o pâine cu coajå aurie ¿i aromå de grâu copt în spuzå. Iar pâinea am mai revåzut-o ca laitmotiv ¿i la alte câteva standuri de la FarmConect, cum ar fi

GAL Ialomi¡a Centralå, Balaciu Cåzåne¿ti - Reviga. Acest târg al fermierilor ne-a permis så facem foarte rapid un salt de la tehnica de început de secol XX la cea de secol XXI, gra¡ie numero¿ilor distribuitori de ma¿ini ¿i utilaje agricole, printre care sau remarcat Agri-Alian¡a (tractoare specializate pentru planta¡ii ¿i pentru cultura mare), APH (cu o foarte performantå semånåtoare directå ¿i instala¡ii de irigat), APAN Agriculture (tractoare simple ¿i robuste, un sprayer Agrifac), Dicor Land (o variatå gamå de utilaje pentru prelucrarea solului, semånat ¿i tratarea culturilor), NHR Agropartners (tractoare performante, încårcåtoare telescopice, combine), Sigma România (tractoare puternice, combina Ideal). De asemenea, au venit firme cu echipamente ¿i solu¡ii foarte eficiente pentru agricultura de precizie, printre care Vantage, care oferå inclusiv robo¡i ¿i drone pentru adminis-

De la intrarea în târg ne-au întâmpinat, mul¡umitå Muzeului Tehnicii Agricole din Slobozia, ma¿ini ¿i utilaje venite parcå din alte timpuri, când automatizårile actuale nu erau nici måcar în cele mai îndråzne¡e visuri. Totu¿i, cu acele ma¿ini ¿i utilaje rudimentare, pe care acum le privim condescendent, s-a afirmat România la începutul secolului XX ca Grânar al Europei. De la pluguri cu o singurå trupi¡å ¿i grape ori echipamente de scos cartofii, toate ac¡ionate 40

Profitul Agricol 23/2022

pâinea cea de toate zilele

trarea de tratamente în culturi ¿i planta¡ii, precum ¿i Netafim, care are solu¡ii de irigare clasice, dar ¿i prin picurare, inclusiv pentru cultura orezului, o cerealå ce devine atractivå ca urmare a schimbårilor climatice care afecteazå ¿i România. Trebuie så-i men¡ionåm aici ¿i companiile care distribuie semin¡e, inputuri ¿i îngrå¿åminte în România, printre care Adama, Agrii, Bayer, Syngenta, Corteva, Combinatul CICh Nåvodari, fårå de care nu existå performan¡å realå în agricultura româneascå.

Profitul Agricol 23/2022

Numårul mare de vizitatori din cele trei zile ale târgului, temele foarte interesante discutate la conferin¡ele de specialitate ¿i discu¡iile cu expozan¡ii ne-au convins de faptul cå aceastå primå edi¡ie a FarmConect a fost o reu¿itå ¿i cå APPR, ca organizator, trebuie så desfå¿oare acest târg pentru fermieri ¿i în anii care vin.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE John Deere X9, combina de 100 de tone pe or\ Începe seceri¿ul påioaselor. Fermierii î¿i doresc så aibå o recoltare rapidå, de calitate, “frumoaså ¿i devreme acaså”. Låsând la o parte anecdota, acest lucru chiar este posibil cu noua combinå John Deere din gama X9, prezentatå recent de IPSO Agriculturå.

ombina poate recolta mai mult de 100 de tone de cereale pe orå, are pierderi sub 1% - ceea ce se traduce în peste 12.000 de euro în plus pentru fermierii cu 500 de ha de grâu. Poate lucra zi ¿i noapte, are o serie de automatizåri, operatorul are inclusiv scaun cu masaj (nu e o glumå!) ¿i descarcå cerealele din mers cu peste 180 l/sec, în timp ce recolteazå cu 8 km/orå, în pantå sau pe teren drept, preluând comanda (cu “unda tractoare) tractorului cu remorca pentru încårcarea cerealelor (care tractor “¿tie” câte combine au nevoie de descårcarea buncårelor cu capacitate de pânå la 16.200 l). Star Trek? Nicidecum! E vorba de cele mai noi sisteme ¿i func¡ii cu care este echipatå noua combinå John Deere din gama X9.

golirea rapidå a buncårului în timpul recoltårii cu vitezå de pânå la 8 km/h. Motoarele sunt echipate la standarde care respectå nivelul emisiilor Stage V.

Recoltare performantå cu heder HDX Gama de hedere HD care echipeazå noile combine John Deere X9 prezintå mai multe avantaje importante. Modelul HDX, de exemplu, cu benzile sale de 1.200 mm dispune de toate avantajele unei platforme extensibile cu bandå de colectare. Aripile hederului se comportå ca douå bare de tåiere independente. Cu o capacitate de flexare de pânå la 10 grade, oferå performan¡e excelente în cazul recoltei culcate ¿i asigurå uniformizarea miri¿tii pe teren denivelat. Toate func¡iile principale ale hederului sunt controlate direct din cabinå. Fiecare heder este calibrat înainte så påråseascå fabrica, iar setårile sunt salvate la bord. Pute¡i începe recoltarea imediat, utilizând configura¡iile presetate, fårå så fie necesare proceduri de configurare sau calibråri îndelungate ¿i complexe. Hederul stocheazå chiar ¿i numårul de ore, pentru o monitorizare mai u¿oarå ¿i pentru a putea primi o notificare automatå atunci când sunt programate opera¡ii de între¡inere.

rioarå a boabelor ¿i oferå o mai bunå accesibilitate a culturilor, fa¡å de alte sisteme de treier. Pentru X9 inginerii John Deere au ales o configura¡ie cu douå rotoare mai lungi, pozi¡ionate întrun canal larg, pentru a crea o suprafa¡å de treierare ¿i separare foarte mare. Acest lucru a permis atingerea de noi niveluri de performan¡å în domeniu, cu o capacitate de recoltare de peste 100 t/h, cu pierderi mai mici de 1%.

Compensare pe pante Pe teren deluros, poate fi dificil så regla¡i corect setårile sistemului de curå¡are, întrucât urca¡i sau coborâ¡i pante în permanen¡å. De aceea existå sistemul Active Terrain Adjust, care regleazå automat toate setårile importante ale sistemului de curå¡are (tura¡ia ventilatorului, sita superioarå ¿i sita inferioarå). De asemenea, software-ul dispune de o matrice privind recolta, o premierå în domeniu, care realizeazå ajuståri specifice, în func¡ie de tipul de culturå recoltatå. De exemplu, rapi¡a este foarte sensibilå la schimbårile tura¡iei ventilatorului, astfel cå sistemul regleazå mai întâi setårile sitei superioare ¿i sitei inferioare, înainte de a regla tura¡ia ventilatorului. Active Terrain Adjust asigurå reducerea consecventå a pierderilor de boabe pe pante ¿i reduce, de asemeMotoare puternice Sistem axial cu dublu rotor Gama de combine X9 include douå Un alt atu îl reprezintå sistemul de nea, cantitatea de reziduuri, pentru ca modele, care dezvoltå puteri de pânå la treier, care este cu flux axial cu dublu ro- boabele din rezervor så fie mai curate. 700 CP, cu rezervå de putere pentru tor. Rotoarele asigurå o calitate supePierderile pe câmp pot reduce substan¡ial profitul la hectar. Iar acest lucru Capacitate Putere NomiPutere MaxSuplimentar se petrece fårå ca operatorul sau ferModel Cilindricå/l nalå/kW (CP) imå/kW (CP) /kW (CP) mierul så ¿tie. Combinele X9 permit, cum am mai spus, reducerea sub 1% a X9 1000 13,6 410 (557) 470 (639) 40 (54) pierderilor, iar asta înseamnå bani în X9 1100 13,6 450 (611) 515 (700) 40 (54) plus pentru fermier. De exemplu, la 500

Profitul Agricol 23/2022

MA{INI &i UTILAJE plimentar de minimum 12.800 euro. Iar profitul este ¿i mai mare pentru fermierii care produc cereale pentru såmân¡å, deoarece, cu ajutorul sistemului axial cu dublu rotor al X9, se reduce ¿i numårul de boabe sparte sub 1%, a¿adar vor fi mult mai pu¡ine boabe care nu vor germina, iar calitatea semin¡elor este foarte bunå.

ªenile cu amprentå mare Este momentul så vorbim ¿i despre Iatå, pe scurt, principalele pernoile ¿enile care echipeazå combinele forman¡e ale combinelor John X9. Acestea au o amprentå mai mare cu Deere X9: 30% fa¡å de cele din clasa lor, ceea ce permite o deplasare mai linå cu 20%, l Recoltare pe lå¡ime mare, cu iar forma ¿i compozi¡ia asigurå o duratå hedere de 15,2 m de via¡å mai îndelungatå a ¿enilelor cu l Productivitate ridicatå, de peste 50% fa¡å de alte modele similare. Pro100 t/h filul triunghiular creeazå un “efect de l Boabe sparte sub 1%, pierderi ie¿ire din noroi”, iar lungimea mai mare “Ochii” care asigurå calitatea mai mici de 1% Desigur, vå ve¡i întreba cum poate oferå o amprentå mai mare care nu se l Combinå de rezervå la achicombina så “vadå” în timp util care este adaugå la lå¡imea totalå a combinei. Tozi¡ionarea pachetului Farmsight Ulticalitatea boabelor ¿i nivelul de pierderi todatå, reduce compactarea solului ¿i mate sau de semin¡e sparte. evitå nevoia de a ara în adâncime. l Capacitatea rezervorului de Simplu, sistemul Combine Advisor carburant - acoperå 14 ore de lucru care echipeazå combinele X9 garan- Confort sporit în cabinå l Automatizare fårå stres, prin teazå automat un randament conGeamurile panoramice, cu stâlpi de func¡ia Combine Advisor secvent, indiferent de condi¡ii. sus¡inere sub¡iri, oferå o vizibilitate perl Cea mai silen¡ioaså combinå, Camerele digitale din elevatoarele de fectå asupra elevatorului, capetelor prin echiparea cu o nouå cabinå boabe curate ¿i de retur måsoarå per- hederului ¿i vârfului melcului de descårl Gestionare digitalå a activitå¡ii manent calitatea boabelor ¿i cantitatea care. Interiorul extrem de silen¡ios vå agricole, prin Operations Center de materiale stråine, realizând reglaje permite så efectua¡i apeluri prin handsl Partajarea datelor prin Dataautomate. free, så asculta¡i muzicå ¿i så-l utiliza¡i Connect Combine Advisor este conectat di- ca spa¡iu de lucru productiv. l Conectivitate mobilå prin rect la func¡ia HarvestSmart, care conSistemul avansat de aer condi¡ionat JDLink troleazå viteza de recoltare a combinei. ¿i scaunul Ultimate cu func¡ie de masaj, ha de grâu cu o produc¡ie de 8 t/ha ¿i un Dacå setårile nu pot asigura rezultatul disponibile op¡ional, transformå cabina pre¡ de doar 160 euro/t, reducerea boa- dorit, viteza combinei este reduså. într-un mediu relaxant. belor sparte din rezervorul de boabe de Dacå condi¡iile se îmbunåtå¡esc, viteza Arpad DOBRE la 3% la sub 1% înseamnå un profit su- combinei cre¿te automat.

Performan¡e la superlativ

Profitul Agricol 23/2022

MA{INI & UTILAJE

Profituri [i economii cu fertilizarea inteligent\ Amazone Scumpirea îngrå¿åmintelor pune presiune greu de suportat asupra fermierilor, care våd cum costurile de înfiin¡are a unei culturi sunt tot mai mari ¿i diminueazå mult profitul ob¡inut în urma recoltårii. Dar cum ar fi dacå ar folosi distribuitoare de îngrå¿åminte inteligente? Cum ar putea evita risipa, supra sau subdozarea ¿i cum ar putea contracara efectul vântului asupra împrå¿tierii de îngrå¿åminte, prin echiparea cu sisteme inteligente? În cât timp ar putea amortiza dotarea cu astfel de sisteme a distribuitoarelor Amazone a gåsit råspunsuri la aceste întrebåri ¿i oferå sistemele AutoTS, BorderTS ¿i WindControl.

ntr-o prezentare recentå efectuatå în Germania în fa¡a a peste 100 de fermieri ¿i jurnali¿ti, speciali¿tii Amazone au prezentat un studiu de caz referitor la efectele pe care le are utilizarea fertilizårii inteligente, costurile acesteia ¿i veniturile ob¡inute cu ¿i fårå sisteme de control automat al distribuirii de îngrå¿åminte. În studiul de caz s-au eviden¡iat beneficiile aduse de fertilizarea cu distribuitorul Amazone Profis Hydro echipat cu AutoTS, BorderTS ¿i WindControl. Calculul a inclus o fermå de 600 ha, cu distan¡e între cårårile tehnologice de 36 m, o produc¡ie medie de grâu de 7,8 tone/ha ¿i un pre¡ al grâului de 180 euro/tonå. Sigur, între timp, tona de grâu a ajuns la 385 euro/tonå pe MATIF, dar asta nu face decât så eviden¡ieze sporul adus de utilizarea solu¡iilor Amazone. Revenind la studiul de caz, tehnicienii Amazone au precizat cå, la utila44

jul fårå nicio func¡ie sau echipament de control al fertilizårii, veniturile au fost de 1.165 euro/ha. La utilizarea Limiter, un limitator mecanic de distribuire la margine de parcelå/capåtul razei de împrå¿tiere în câmp, veniturile au ajuns la 1.327

euro/ha, deci cu 162 euro/ha în plus fa¡å de utilizarea distribuitorului fårå echipament de control. Prin folosirea sistemului AutoTS (controlul fertilizårii în câmp), veniturile au ajuns la 1.361 euro/ha, cu 34 de euro/ha în plus fa¡å de cele ob¡inute cu Limiter, respectiv cu 196 euro/ha în plus fa¡å de utilizarea fårå echipament de control al împrå¿tierii de îngrå¿åminte. Dupå echiparea cu BorderTS (controlul fertilizårii la marginile de parcelå), veniturile au ajuns la 1.379 euro/ha, cu 18 euro/ha în plus fa¡å de veniturile ob¡inute cu AutoTS ¿i cu 214 euro/ha în plus fa¡å de utilizarea distribuitorului fårå niciun sistem de control al fertilizårii. Pânå aici sunå totul foarte bine, dar så vedem ¿i cât costå sistemele speciale de care am vorbit. AutoTS costå 5.145 de euro ¿i poate

pårea cam scump, dar tehnicienii Amazone sus¡in cå, datoritå veniturilor suplimentare ob¡inute prin reducerea costurilor, risipei ¿i a supra sau sub dozårii ¿i, în final, a produc¡iei optimizate, aceastå echipare se amortizeazå dupå utilizarea sa prin treceri multiple pe o suprafa¡å totalå de 151,32 ha. BorderTS costå 1.612 euro ¿i, dupå optimizarea costurilor ¿i anularea risipei care apårea la împrå¿tierea la margini de parcelå (prin “fertilizarea” drumurilor ¿i a canalelor de iriga¡ii sau, mai grav, a cursurilor de apå de la limita câmpului), acest sistem se amortizeazå prin utilizarea prin treceri multiple pe o suprafa¡å totalå de 89,55 ha. De remarcat aici faptul cå AutoTS ¿i BorderTS nu concureazå unul cu altul, dimpotrivå, pot func¡iona împreunå, pentru o reducere semnificativå a costurilor, concomitent cu un spor notabil al produc¡iei ¿i veniturilor. Am ajuns la WindControl, o func¡ie suplimentarå deosebit de utilå mai ales în zonele agricole în care vântul bate deseori cu putere, de exemplu în Dobrogea sau Moldova, dar ¿i în alte zone agricole din ¡arå. Amazone WindControl este un echipament de detectare a vitezei ¿i direc¡iei vântului ¿i de compensare a efectelor acestuia în timpul împrå¿tierii de îngrå¿åminte. Datoritå reducerii supra- sau sub-dozårii (des întâlnite în cazul fertilizårii în condi¡ii de vânt) ¿i ca urmare a scåderii risipei ¿i optimizårii fertilizårii ¿i a randamentului produc¡iei, veniturile suplimentare ob¡inute se ridicå la 15,72 euro/ha. În condi¡iile în care sistemul WindControl costå 3.625 euro, rezultå cå, prin plusul de venituri ob¡inut, costurile cu aceastå echipare se amortizeazå prin treceri multiple pe o suprafa¡å totalå de 230,53 ha.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 23/2022

MA{INI & UTILAJE

Baza de Date a AFIR se va actualiza la 3 luni Ca råspuns la majorårile continue de pre¡uri la materii prime, precum ¿i la servicii ¿i echipamente, Agen¡ia pentru Finan¡area Investi¡iilor Rurale (AFIR) a modificat procedura de lucru pentru a prelungi perioada în care actualizarea pre¡urilor se poate realiza la un interval mult mai mic decât cel prevåzut ini¡ial.

entru urmåtoarea perioadå, pre¡urile din Baza de Date cu Pre¡uri de Referin¡å (BDPR) pentru utilajele ¿i echipamentele achizi¡ionate prin FEADR se vor putea actualiza la fiecare trei luni, dacå este cazul, indiferent de procentul de cre¿tere al pre¡urilor. Anterior, actualizarea se realiza anual pentru o cre¿tere a pre¡urilor mai mare de 5%. Decizia privind actualizarea pre¡urilor din BDPR la trei luni a fost luatå începând din 2021 ¿i a avut în vedere, la acel moment, adaptarea la contextul economic ¿i social, în special referitor la cre¿terile pre¡urilor pentru materiile prime. Ulterior, în urma cre¿terii pre¡urilor ¿i pentru energia electricå ¿i gaze naturale din acest an, AFIR a modificat Ghidul Bazei de Date cu pre¡uri de referin¡å, utilizat pentru evaluarea proiectelor finan¡ate din Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Ruralå (FEADR). “Conform noii proceduri, actualizarea pre¡urilor se poate realiza o datå la trei luni, spre deosebire de prevederile procedurale obi¿nuite la ¿ase sau 12 luni. Aceastå actualizare se realizeazå la solicitarea oficialå a firmei care a înscris elementele respective în Baza de Date a AFIR, înso¡itå de o comunicare

oficialå din partea producåtorului. Modificårile fåcute sunt menite så sprijine beneficiarii PNDR care planificå achizi¡ia de utilaje sau echipamente, astfel încât ace¿tia så poatå face un calcul real al bugetelor, din punct de vedere al achizi¡iei”, a declarat directorul general al AFIR, Dorin Opreanu. Prin Baza de Date cu Pre¡uri de Referin¡å, instrument de lucru unic la nivel na¡ional, AFIR faciliteazå accesul solicitan¡ilor de fonduri europene la investi¡ii, simplificând procedura de achizi¡ie. Baza de Date a AFIR are afi¿ate on-line peste 37.500 de elemente pentru investi¡ii agricole ¿i neagricole din urmåtoarele categorii: ma¿ini, utilaje, echipamente specializate, silozuri, sere, hale, grajduri ¿i mobilier. Astfel, elementele care se regåsesc afi¿ate online în BDPR pot fi achizi¡ionate de cåtre beneficiarii priva¡i PNDR în mod direct, fårå a mai fi nevoie så parcurgå nicio altå procedurå de achizi¡ie.

Fermierii pot gåsi în BDPR elemente agricole: de la recipiente de cre¿tere plante, în valoare de 3 euro, la tractoare de peste 400.000 euro, la drone de pulverizare (erbicidat) sau drone de analiza a stårii plantelor ¿i a solului cu camera multispectralå de peste 10.000 euro, sau robo¡i agricoli pentru furajare de peste 160.000 euro, pânå la sisteme de depozitare în silozuri de peste 2.000.000 euro. De asemenea, antreprenorii pot gåsi în BDPR elemente neagricole, precum sisteme de spålåtorie self service de peste 32.000 euro, minilaboratoare pentru cabinete medicale de peste 2.500 euro ¿i alte echipamente din domenii neagricole.

Ghidul actualizat al Bazei de Date cu Pre¡uri de Referin¡å al AFIR este disponibil pe pagina de internet a AFIR, www.afir.info, la sec¡iunea Informa¡ii utile Baze de date cu pre¡uri de referin¡å.

AFIR Profitul Agricol 23/2022

LOCURI DE MUNC| S.C.D.C. Târgu Secuiesc scoate la concurs următoarele posturi, cu normă întreagă pe perioadă nedeterminată: · · · · · ·

un post de cercetåtor ¿tiin¡ific (CS), un post de asistent cercetare ¿tiin¡ificå (ACS), un post de auditor, un post de contabil-¿ef, un post de mecanic agricol, un post de ¿ofer.

Concursul se va desfå¿ura la sediul S.C.D.C. Târgu Secuiesc, dupå urmåtorul calendar: · data limitå de depunere a dosarelor de participare la concurs: 23.06.2022 · data sus¡inerii probei scrise: 01.07.2022, ora 09:00 · data sus¡inerii interviului/probei practice: 01.07.2022, ora 12:00 · termen de afi¿are a rezultatelor finale: 06.07.2022

Detalii privind condi¡iile specifice, tematica ¿i bibliografia de concurs, precum ¿i con¡inutul dosarului de concurs sunt disponibile între orele 08:00-16:00 la sediul unitå¡ii din Municipiul Târgu Secuiesc, str. Orban Balazs nr. 15, pe site-ul www.scdctargusecuiesc.ro, telefonic la 0267363755, sau poate fi solicitatå pe adresa de e-mail: scdcts@gmail.com.

Responsabilitå¡ile principale: • Promovarea ¿i vânzarea produselor ¿i serviciilor de protec¡ia plantelor în: Bistri¡a-Nåsåud, Cluj, Mure¿, Alba, Sibiu, Bra¿ov, Harghita, Covasna; • Are cuno¿tin¡e tehnice detaliate despre produse ¿i cunoa¿te afacerile clien¡ilor; • Sprijinå echipele companiilor de distribu¡ie ¿i fermierii cu cuno¿tin¡e tehnice ¿i comerciale; • Implementarea programelor de marketing la nivel de fermå; • Organizarea de loturi demonstrative în câmp, precum ¿i organizarea de întâlniri cu fermierii. Calificåri ¿i cuno¿tin¡e: • Peste 3 ani de experien¡å în domeniul agricol ¿i al vânzårii de inputuri pentru agriculturå; • Cuno¿tin¡e bune în domeniul agriculturii; • Experien¡å în vânzåri de inputuri agricole (ppp reprezintå un avantaj); • Permis de conducere (cat. B) ¿i disponibilitate la cålåtorii; • Cunoa¿terea bunå a limbii engleze. Alte limbi stråine ar fi un avantaj. • Cuno¿tin¡e PC foarte bune (Word, Excel, PowerPoint); • Domiciliul în jude¡ele alocate pentru desfå¿urarea activitå¡ii. Profitul Agricol 23/2022

Persoanele interesate sunt rugate så trimitå CV-ul la adresa: raluca.trandafir@fmc.com

LOCURI DE MUNC|

Directori Vânzări Zonali

BZ, CL, IL, BR, BC, NT, SV, BT, GL, CT, TL, TM, DJ, OT, MH Rol: • Experien¡å în vânzåri - minim 2 ani (vânzåri de semin¡e, pesticide, îngrå¿åminte) • Cuno¿tin¡e aprofundate de vânzåri ¿i experien¡å în distribu¡ie; • Absolvent/å de studii superioare (avantaj studii agronomice); • Cuno¿tin¡e operare calculator (pachet MS Office); • Excelente abilitå¡i de comunicare, rela¡ionare ¿i lucru în echipå; • Foarte bun negociator; • Prezen¡å agreabilå; • Gândire orientatå pe gåsirea de solu¡ii ¿i realizarea obiectivelor la timp; • Permis de conducere cat. B.

Responsabilitå¡i: • Promoveazå produsele companiei; • Se deplaseazå frecvent în teritoriu ¿i efectueazå activitå¡i de vânzare specifice; • Responsabil/å de managementul rela¡iilor cu clien¡ii; • Identificå poten¡ialii clien¡i ¿i îi contacteazå; • Men¡ine ¿i consolideazå rela¡iile cu clien¡ii existen¡i; • Încheie contracte ¿i urmåre¿te încasårile; • Realizeazå obiectivele de vânzåri. 48

Beneficii: • Pachet salarial atractiv; • Posibilitå¡i de dezvoltare profesionalå; • Mediu de lucru plåcut; • Contract de muncå pe perioadå nedeterminatå.

Profitul Agricol 23/2022

PAGINA DE HOBBY

Turturica... în farfurie Dupå cum relevå ¿i vestitul folclorist bucovinean Simeon Florea Marian, turturica a ocupat dintotdeauna un loc de frunte în farmacopeea popularå româneascå. Astfel, consumarea ouålor ei ar avea darul de a spori concordia partenerilor de via¡å, inima ¿i rårunchii, mâncate de tinerii însurå¡ei ar asigura ve¿nic coeziunea cuplului, lacrimile påsårii având, la rândul lor, o seamå de alte însu¿iri miraculoase. Toate aceste calitå¡i extrapoleazå monogamia specificå respectivei vie¡uitoare, transformând-o în model al fidelitå¡ii conjugale. Nu întâmplåtor, înlåcrimata panå a biv vel vornicului Ianache Våcårescu deplânge soarta amårâtei turturele care, våduvå råmânând, „Cât tråie¿te tot jåle¿te/ ¿i nu se mai înso¡e¿te”. Dar så nu ne pråbu¿im în melancolie: turturica reprezintå ¿i o voioaså prezen¡å în crânguri ¿i zåvoaie, unde î¿i manifestå optimismul prin cunoscutele emisiuni sonore care s-au råsfrânt ¿i asupra numelui såu onomatopeic. A¿a s-a întâmplat ¿i în cazul cucului, al gugu¿tiucului ori al pupezei. Autoare, ca toate columbidele, a laptelui nutritiv destinat puilor, turturica este expresia devo¡iunii supreme, atât fa¡å de pereche, cât ¿i fa¡å de urma¿i. Mai pu¡in adaptabilå în rela¡ia cu omul decât ruda sa apropiatå, gugu¿tiucul, turturica råmâne tributarå gustului såu pentru cålåtorii sezoniere cåtre ¿i dinspre tropice, pe timpul cårora, în punctele de escalå, împovåreazå plasele bå¿tina¿ilor, luând atât drumul crati¡ei precare, cât ¿i pe cel al ospåtåriilor selecte. Popula¡ia de obâr¿ie mioriticå plåte¿te micå dijmå pu¿tilor noastre, pu¡inii pasiona¡i ai tirului la zbor dedicându-se pasajului de toamnå al stolurilor ce izvoråsc dinspre miazånoapte. Atunci, voltele nea¿teptate ale turturelelor ajung chiar så se încruProfitul Agricol 23/2022

ci¿eze deasupra lanurilor råscoapte de floarea-soarelui, peste miri¿ti ¿i porumbi¿ti. Au drumurile lor, vechi de când lumea, iar câteva trec ¿i pe la noi. Dacå nu e¿ti stråin de tabietul påsårilor misterioase, te po¡i bucura de întâlnirea plinå de emo¡ie cu emisarii nordului afla¡i în cåutarea ¡årmurilor calde.

Odatå, am aninat în ciochinar nouå turturele, ceea ce m-a fåcut eroul zilei. Nimerisem pe un culoar prielnic, între apå ¿i câmpul mozaicat din coasta unui sat de Bårågan, nu departe de Dunåre. Când au început så curgå turturelele, câinii no¿tri erau deja toropi¡i de vipie. Nici noi nu mai eram în formå, precum diminea¡a, dupå ce s-a ridicat roua. La o astfel de vânåtoare nici nu are rost så vii mai devreme, ca la prepeli¡e. Clanul porumbeilor are alt tipic: iube¿te soarele plin, cåldura toridå, când toate celelalte sålbåticiuni cautå umbra. Chiar ¿i în prag de toamnå, o asemenea partidå te cam seacå de vlagå… Pârguite pentru drumul lor lung, turturelele, vorba unui camarad poet, miros ca perele, fapt care mi-a inspirat o re¡etå mai pu¡in conformistå, pânå la urmå doveditå ca antologicå, în acord cu opinia tuturor comesenilor, într-un sfâr¿it de såptåmânå cu luminå moale,

crepuscularå, båtând piezi¿ dinspre livadå: Turturele cu pere Dupå ce au fost curå¡ate ¿i flambate, cele patru-cinci turturele se clåtesc ¿i se ¿terg u¿or, tåindu-se pe jumåtate, în lung. Când untul (câte o lingurå de fiecare pasåre) din tigaie s-a încins îndeajuns, se pun la cålit. Li se adaugå douå sute cincizeci de grame de slåninå proaspåtå, tåiatå cubule¡e, opt

cepe mårun¡ite ¿i pålåriile feliate ale ciupercilor, vreo douåzeci, dacå se poate hribi. Separat, se fierb la foc moale cinci pere curå¡ate ¿i despicate în douå; se condimenteazå dupå gust ¿i se încearcå prin în¡epare, pentru a se lua de pe foc înainte så se fårâmi¡eze. Când totul e gata, se scot turturelele pe un platou, se intercaleazå cu perele ¿i se råstoarnå peste ele sosul scåzut ¿i pasat printr-o sitå rarå, ornându-se cu påtrunjel verde. În fiecare farfurie, se pot adåuga, pentru våz ¿i gust, câte treipatru ciorchini de påltinele ro¿ii, acri¿oare, menite så taie dulcea¡a bucatelor ¿i så punå în valoare buchetul vinului. Un rubiniu de Sâmbure¿ti ar fi nespus de pre¡uit, dar nici o Zghiharå de Hu¿i, u¿oarå ¿i hâtrå, nu ar face masa de ru¿ine.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN

Noua Zeelandå: impozit pe flatulen¡a vacilor Noua Zeelandå a anun¡at un proiect de taxare a emisiilor de gaze ale animalelor, care sunt principala surså de gaze cu efect de serå din ¡arå. “Este clar cå trebuie så reducem cantitatea de metan pe care o eliberåm în atmosferå, a¿a cå un sistem de impozitare al emisiilor din agriculturå este un element important din planul nostru”, a declarat James Shaw, care conduce Ministerul Schimbårilor Climatice. Proiectul include ¿i acordarea de subven¡ii pentru fermierii care folosesc aditivi furajeri pentru a reduce emisiile, sau compensa¡ii pentru cei care planteazå copaci pe terenurile lor. ¥n mod inexplicabil, Confedera¡ia Fermierilor din Noua Zeelandå a anun¡at cå sus¡ine propunerea.

KFC a r\mas f\r\ salat\ în Australia Lan¡ul fast-food KFC a fost for¡at så foloseascå varzå în produsele pe care le vinde în restaurantele din Australia, din cauza lipsei de salatå de pe pia¡a localå. Compania a anun¡at cå a luat aceastå decizie dupå o serie de inunda¡ii care au distrus culturile de salatå. “Din cauza inunda¡iilor recente din statele New South Wales ¿i Queensland, ne confruntåm cu probleme de aprovizionare. Pânå la remedierea situa¡iei, vom folosi un amestec de salatå ¿i varzå în toate produsele noastre”, a anun¡at KFC într-un comunicat de preså. Inunda¡iile au scumpit semnificativ unele legume ¿i fructe în magazinele locale, iar salata a ajuns så coste peste zece dolari, de trei ori mai mult fa¡å de

30 iunie - 2 iulie La Ia¿i se va ¡ine prima edi¡ie a Agriventura, expozi¡ie organizatå de Asocia¡ia Grânarii. Are loc pe platforma Panifcom de la Podu Iloaiei. S-au înscris deja 100 de companii din agribusiness. 15 - 17 septembrie Forest este o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 50

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Se duce goalå la pia¡å – Trecut pe la scobitori; 2) Fac alimentarea pe parcurs – Crema Chiri¡ei! 3) Încoronat în luncå – Gri9 10 jile edililor; 4) Primele riposte! – Specialist în culturå; 5) Galben la plisc – Sortitå e¿ecului; 6) Plin de fulgi; 7) Luat ca adåpost – Vârful capului; 8) Reuniuni de savan¡i; 9) Scoatere din min¡i – Pa¿te în Tibet; 10) Blåni folosite pentru caså.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

Cronica evenimentelor anun¡ate

pre¡ul normal. Nu este prima oarå când KFC se confruntå cu lipsa de materii prime pe pia¡a australianå. La începutul anului, compania a avut probleme de aprovizionare cu carne de pui, dupå ce Ingham's, cel mai mare producåtor local, a descoperit mai multe focare de coronavirus în abatoare.

1 2 3 4 5

VERTICAL: 1) Adversar pe un teren dificil – Fals în arta decorativå; 2) Ridicatå în slavå – 8 Final de stih! 3) ºârâialå de varå – Bune ca 9 garnituri; 4) Na¡ionala noastrå sportivå – 10 Minimå exigen¡å; 5) Aripi de ¿oiman! – Ac¡iune de ungere; 6) Atins de marea iubire Solu¡ia careului din Nr. 22/2022 ORIZONTAL: CATUN - VOCE; OMENOSI - EX; – Deosebit de rar; 7) Filme pentru... copii; TAIS - PISAT; EG - AMTETITE; TIR - OTOMAN; 8) Temå de studiu individual; 9) Floare în TICSIRI - U; SOCANT - LUA; ERATE - CARN; zåpadå – Båtut la Teheran; 10) Limitate ca V - NEAPARAT; AMALGAMATI. timp. 7

Profitul Agricol 23/2022

Profitul Agricol nr. 23, din 2022

Articles inside

1,2 miliarde tone de porumb

Sclerotinia Protector, tehnologie pentru rapi¡å

Grâu mai pu¡in, în Timi

773 milioane tone de grâu