EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Reportaj dintr-o vizit\ de lucru Un desant liberal de la MADR, în frunte cu ministrul Adrian Oros, secondat de secretarul de stat Aurel Simion, de directori de direc¡ii, ¿i consolidat de senatorul George Scarlat, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå, a stråbåtut joi, 17 iunie, jude¡ele Vâlcea ¿i Olt. ºinta, douå mari afaceri agricole ¿i un liceul de profil, cel din Drågå¿ani. Prima oprire a fost la Annabella, consor¡iul so¡ilor Dan ¿i Dorina Mutu, cu afaceri de 520 de milioane de lei. A urmat ferma piscicolå cu 100.000 de sturioni din Grådinari-Olt, patronatå de Octavian Bål¡oi, care a condus mul¡i ani lista celor mai boga¡i olteni. Amfitrionul vizitelor de lucru a fost Aurel Simion, care este vâlcean ¿i îi cunoa¿te îndeaproape atât pe so¡ii Mutu, cât ¿i pe Bål¡oi. Cele douå afaceri au fost prezentate ca exemple de bune practici în agriculturå. De acolo, din mijlocul unor afaceri de zeci de milioane de euro fiecare, ministrul a ¡inut så ne repete cå bunåstarea micului agricultor stå în asociere. ªi tot de acolo, din mijlocul acelor mari businessuri, ministrul a promis cå PNDR-ul este despre sprijinirea fermelor mici ¿i medii. Curat politicå liberalå... Dan Mutu i-a solicitat sprijin pentru o concuren¡å loialå în pia¡å, prin fis10
calizarea tuturor producåtorilor agricoli ¿i a mårfurilor de import. Înså Oros a ridicat din umeri: “Legisla¡ia e acoperitoare, trebuie doar respectatå. Disciplina financiarfiscalå nu ¡ine de MADR”. So¡ii Mutu au început în 1994, cu un magazin de fructe ¿i legume, iar azi conduc un colos cu o cifrå de afaceri de 519.950.019 de lei anul trecut, cu 1.555 de angaja¡i, 580 ha de livezi, ferme ¿i sere, în care produc 3.450 de tone de legume ¿i fructe, o re¡ea de 92 de magazine, cu produse alimentare ¿i non-alimentare, în jude¡ele Vâlcea, Arge¿, Olt. Cel mai cunoscut brand al grupului este fabrica Râureni, achizi¡ionatå de so¡ii Mutu în 2008. Cealaltå fermå vizitatå, crescåtoria de sturioni Rosturio, parte a Grup Primacons, vinde caviar negru ¿i albspune patronul, Octavian Bål¡oi. El nu i-a cerut lui Oros decât “reactivarea” HG 1853/2005, care prevedea o subven¡ie la cegå, de 4 lei/kg, pentru exemplare mai mari de 1 kg, ¿i tot de 4 lei/kg pentru morunul mai mare de 5 kg. “Efortul financiar al statului nu ar depå¿i 4 milioane de euro, dar pe noi, cele câteva ferme din domeniu, ne-ar ajuta foarte mult”. Rosturio e o fermå piscicolå tânårå. Lucrårile de amenajare au început în
2013, iar popularea s-a fåcut în 2017, cu material biologic pur ¿i tehnologie de la un Institut de cercetåri piscicole din Germania. În total, 100.000 de sturioni, de la 100 de grame la 100 de kg.
40% promovabilitate la Bac, motiv de mândrie localå Cu masca pe fa¡å, regulamentar, ministrul a intrat în incinta Liceului Agricol “Bråtianu” din Drågå¿ani. A fost întâmpinat de doi elevi în costume populare, cu un colac cât roata carului, din care oaspetele a rupt o bucatå ¿i a strecurat-o pe sub mascå. Protocolul nu a fost adaptat la pandemie... ¥n fa¡a ministrului, emo¡iile l-au cople¿it pe directorul liceului, Tiberiu Våtafu. Din douå încercåri, Våtafu nu a gåsit expresia “selectåm”. “Bazinul de unde colectåm copiii pentru planul de ¿colarizare e compus din...”, a zis prima oarå. Ulterior, a reluat ideea, înlocuind “colectåm” cu “recoltåm”. La “Bråtianu” studiazå 1.401 elevi, dintre care 985 la cursurile de zi. Sunt pregåti¡i de 76 de profesori cu gradul I, dintre care trei, inclusiv profesorul de mecanicå agricolå, au chiar doctoratul. Procentul de promovabilitate la Bac e de 40%. “Ne putem låuda cu el”, afirmå, mândru, Våtafu. Robert VERESS Profitul Agricol 24/2021
