Profitul Agricol nr. 25, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 25 din 29 iunie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 25/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Securitatea alimentarå, obligatorie în discursurile demagogice ¥n lipsa unei strategii agricole, ba chiar în lipsa unui ministru al Agriculturii, a ie¿it Nicolae Ionel Ciucå, premierul Patriei, så ne încurajeze. De pildå, în weekend, într-un interviu la Radio Actualitå¡i: “Am så vå relatez o discu¡ie pe care am avut-o cu un interlocutor din afara ¡årii, ¿i, când s-a pus în discu¡ie acest subiect, (al crizei alimentare - n. a.) de la dumnealui a venit exact aceastå replicå. Zice: sigur, tråim o situa¡ie complexå, crize, perspective în care putem så vorbim de criza energiei, criza gazelor, se discutå despre criza alimentarå, securitate alimentarå. România, a¿a cum a¡i spus, are o capacitate agricolå remarcabilå.” Påcat cå Nicolae Ciucå, prins cu pla... ptiu, doctoratul, cåznit de serviciu prin de¿ertul teatrelor de opera¡iuni, nu a apucat så citeascå parabola merelor, a lui Mihai Lungu. Schematic, situa¡ia stå astfel: dacå pe pia¡å existå 200 de mere ¿i 250 de doritori de mere, pre¡ul la mere va fi stabilit în a¿a fel încât doar primii 200 de doritori pot så cumpere. Ace¿tia vor fi întotdeauna cei al cåror venit le poate permite så cumpere. Ceilal¡i 50, care nu au suficien¡i bani, vor råmâne doar cu dorin¡a de a mânca un mår. Asta este economia de pia¡å, cu legile ei implacabile.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Pe scurt, problema noastrå nu e cå nu putem produce mâncare, e cå nu ¿tim dacå ne-o vom mai permite.

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Andrei OSTROVEANU P.S.: Ce guru al finan¡elor spunea cå vine o frumuse¡e de crizå, iar el nu mai recomanda decât investi¡ii în metale? Arme, conserve ¿i muni¡ie!

Profitul Agricol 25/2022

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii O demisie ni¡el prea pripitå

Pre¡ul gazelor opre¿te din nou combinatul Azomure¿

Seceta care nu ne mai då pace

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Råzboiul duce la o scådere a produc¡iei de floarea-soarelui

G7 discutå reducerea cotelor de biocarburant

Cum så pierzi 1 milion de lire sterline

Grâul OMG ar putea cuceri Australia

Danone renun¡å la unele produse, prea scumpe

Ioan Lado¿i råmâne pre¿edinte al APCPR

Ecologia, o strategie de succes pentru o fermå mare 14

Parteneriatul cu SUA, tot despre mediu ¿i climå

Statul vrea dezvoltarea sistemului de iriga¡ii, dar ¿tie så-l gestioneze? ªi¿tåvirea grâului, un pericol pânå la recoltare

Agricultura digital\ 30

Platforma Agricover Crop360 a ajuns la 1.000 de utilizatori

Robo¡i ¿i drone agricole de la Vantage

Produc¡iile de semin¡e, ¿roturi ¿i ulei de floarea-soarelui, la nivel mondial

Cre[terea animalelor

Ma[ini & utilaje

Rapi¡a va fi ¿i mai competitivå

În plinå crizå, Dimitrie Muscå relanseazå zootehnia

Echipamente Kverneland pentru recolte mari cu costuri reduse

Andreas Telehuz mizeazå pe semånåtoarea directå Horizon

Via]a companiilor Corteva - al treilea sezon al programului TalentA

Pericol pentru crescåtorii de animale 20

Asocia]ii profesionale Vara temelor fierbin¡i Fårå contractul de arendå pe minim 10 ani, nu se pot respecta ¡intele PNS

APIA refuzå så accepte ca erorile de la teledetec¡ie så se reflecte în abaterile acceptabile 24

Culturi vegetale Solu¡iile Bayer la bolile transmise prin såmân¡å

Noul Regulament pentru utilizarea pesticidelor

Argumentele Comisiei pentru adoptarea noului Regulament de utilizare a pesticidelor 28

Hobby

Este posibilå o scådere a pre¡urilor la cereale, crede Iani Chihaia

Prepeli¡a... în bucate

Mitru Cri¿an: Vaca de lapte are ¿anse ¿i mai mari

Centre psihologice pentru fermieri

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII O demisie ni]el prea pripit\ Pentru cå în spa¡iul public au apårut suspiciuni cu privire la activitatea sa ministerialå, joi, pe 23 iunie, Adrian Chesnoiu a decis, poate ni¡el cam pripit, så î¿i dea demisia din Ministerul Agriculturii.

“

Nu am såvâr¿it nicio faptå de naturå penalå sau de corup¡ie ¿i mi-am desfå¿urat mereu cu integritate ¿i cu dedicare activitatea mea executivå”, a scris ministrul Adrian Chesnoiu. Pe Facebook, unde se petrec toate în aceste zile bezmetice. ¥n scrisoarea de demisie, Chesnoiu le solicitå deputa¡ilor din toate partidele så voteze pentru ridicarea imunitå¡ii lui parlamentare ¿i anun¡å cå se autosuspendå din PSD. O loviturå de imagine bine gânditå, apreciatå de fermieri, ba chiar ¿i de unii politicieni. ¥n zilele urmåtoare demisiei, multe voci s-au pronun¡at în favoarea lui Chesnoiu. Nici nu mai conta dacå era vinovat sau nu, este printre pu¡inii care a avut demnitatea så plece din pozi¡ia de ministru la primul nor penal. Iar asta l-a aureolat în ochii multora. ªi, cum internetul este creuzetul tuturor conspira¡iilor, fiecare s-a gråbit så¿i dea cu pårerea cine ar fi vinovat pentru “mazilirea” ministrului. Sâmbåtå îi lua apårarea pânå ¿i George Simion, liderul AUR. Må rog, probabil lui Adrian Chesnoiu nu i-o fi cåzut foarte bine... Vå reamintim, joi, pe 23 iunie, cu câteva ore înainte de demisia ministruProfitul Agricol 25/2022

lui, DNA a a transmis procurorului general dosarul în vederea sesizårii Camerei Deputa¡ilor pentru formularea cererii de efectuare a urmåririi penale fa¡å de Adrian Chesnoiu, deputat, la data faptelor având func¡ia de ministru. DNA îl acuzå pe Adrian Chesnoiu de savâr¿irea infrac¡iunilor de abuz în serviciu ¿i instigare la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informa¡ii ce nu sunt destinate publicitå¡ii. ¥n total patru infrac¡iuni, socote¿te DNA. Infrac¡iunile se demitizeazå în paragraful urmåtor. ¥ntre 9 februarie ¿i 11 aprilie, ministrul ar fi determinat o persoana din subordine, la vremea respectivå membru în mai multe comisii de examinare, så-i furnizeze unui coleg (persoanå de încredere a ministrului) o parte din subiectele pentru probele scrise ce urmau a fi sus¡inute cu ocazia organizårii a patru concursuri. Acestea erau pentru ocuparea unor posturi de: consilier clasa I, ¿ef serviciu, director executiv adjunct ¿i director executiv ai unor direc¡ii jude¡ene. Subiectele respective ar fi ajuns ulterior la cei patru candida¡i agrea¡i de ministru. ¥n urma sus¡inerii probelor scrise ¿i orale, doar trei din cei patru au promovat. (Nu pot så nu vå spun cå mie unul chestiunea îmi aduce aminte de cei zece negri mititei ai Agathei Christie, care fåceau ei ceva ¿i råmâneau mereu cu unul mai pu¡in.) Acum, când demisia sa a fost deja înregistratå, Adrian Chesnoiu spune cå î¿i dore¿te så revinå “cât mai repede” la minister, în pozi¡ia pe care a de¡inut-o pânå la acuza¡iile DNA. Este totu¿i con¿tient cå nu depinde doar de voin¡a sa: “Ce va fi, a¿a cum am

spus mereu, într-o ¡arå ca România, doar Dumnezeu ¿tie!”. Înså fostul ministru î¿i påstreazå optimismul: “Pânå la urmå, se va vedea cå acest dosar e o glumå proastå! Vreau så clarific cât mai repede situa¡ia, chiar dacå asta a presupus ca o perioadå så lipsesc din minister!”. De se va întoarce, probabil pe unii îi va popi. De se va întoarce... Pe 24 iunie, prim-ministrul Nicolae Ciucå a transmis pre¿edintelui României propunerea de nominalizare a lui Sorin Grindeanu (vicepremier ¿i ministrul al Transporturilor) ca ministru interimar al Agriculturii. Pre¿edintele Klaus Iohannis era în Belgia, unde participa la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles. Luni, pe 27 iunie, la orele la care bugetarii î¿i terminå cafeaua, ie¿ise ¿i Marcel Ciolacu, pre¿edintele PSD, så parå ståpân pe situa¡ie. “Avem vreo cinci sau ¿ase variante (de ministru, n. a.). Am avut discu¡ii telefonice ¿i ieri la sediu ¿i alaltåieri la sediu, cu colegii mei. Din cele cinci¿ase variante, o så venim cât mai repede cu o propunere", a spus el. Când un politician spune 6 propuneri, så ¿ti¡i cå 5 sunt iepuri pentru preså. Cum pare så fie numele lui Petre Daea, scos din joben în lipså de altul mai sonor. El sigur cå probabil se bucurå, dar crede¡i sincer cå are ¿anse? ¥n zile ca acestea tulburi, nu are sens så cre¿tem zgomotul de fond ¿i så aruncåm ¿i noi cu nume.

Andrei OSTROVEANU 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Ru¿ii avariazå terminalul Bunge din Nikolaev Gigantul Bunge a confirmat cå terminalul de cereale din portul Nikolaev (Ucraina) a fost avariat de un atac al trupelor ruse. Compania spune cå amploarea distrugerilor nu este cunoscutå încå, terminalul fiind închis încå din luna februarie, la începutul invaziei ordonate de pre¿edintele Vladimir Putin. Un alt comerciant interna¡ional de cereale, Viterra, a anun¡at cå ¿i terminalul propriu din acela¿i port a fost lovit de trupele ruse ¿i este acum în flåcåri. Momentan nu au fost raportate victime. Fermierii sloveni cer statului så cumpere toatå recolta de grâu Organiza¡ia fermierilor din Slovenia a cerut guvernului så cumpere toatå recolta de grâu din acest an ¿i så o distribuie panificatorilor, pentru a evita o crizå de aprovizionare pe pia¡a localå. Fermierii cer un pre¡ minim între 330 ¿i 410 euro per tonå, în func¡ie de calitate, pentru a nu fi nevoi¡i så exporte produc¡ia. Recolta de grâu a Sloveniei este estimatå în acest an la 100.000 de tone, pe fondul secetei severe. Republica Moldova anun¡å ridicarea interdic¡iei de export pentru grâu ¿i fåinå Guvernul de la Chi¿inåu a anun¡at ridicarea interdic¡iei de export pentru grâu ¿i fåinå, pe fondul presiunilor legate de viitoarea recoltå ¿i al protestelor fermierilor, care vor så-¿i elibereze spa¡iile de stocare. Vå reamintim, la 1 martie, Chi¿inåul a impus restric¡ii pentru a se asigura cå aprovizionarea pe plan intern este suficientå, dupå ce råzboiul a afectat rutele obi¿nuite de export de la Marea Neagrå ale Republicii Moldova. Recolta de grâu în acest an ar urma så se situeze la 900.000 tone, fa¡å de nivelul record recoltat în 2021, de 1,7 milioane de tone. Excedentul exportabil al Moldovei în sezonul iulie-iunie 2022/2023 va totaliza 720.000 tone de grâu, inclusiv noua recoltå ¿i stocurile råmase. 8

Pre]ul gazelor opre[te din nou combinatul Azomure[ Azomure¿ se pregåte¿te, din nou, de oprirea produc¡iei de îngrå¿åminte. Deocamdatå, produc¡ia continuå pânå la epuizarea stocurilor de amoniac. Pia¡a europeanå a gazelor naturale a înregistrat o cre¿tere bruscå a pre¡ului, î¿i justificå combinatul decizia. În ultimele zile pre¡urile au urcat de la 80 Euro Mwh la 125 - 130 Euro Mwh. Explozia unui terminal de export gaz lichefiat (LNG) în Statele Unite, probleme pe lan¡ul de transport al gazelor ¿i opera¡iuni masive de stocare a gazelor pentru sezonul de iarnå 2022 - 2023 au determinat din nou o cre¿tere a pre¡ului. În paralel, pre¡urile la îngrå¿åminte au scåzut din cauza sezonului agricol, principalele activitå¡i acum fiind cele de recoltare a culturilor. În aceste condi¡ii, este evident cå produc¡ia de îngrå¿åminte nu mai este sustenabilå din punct de vedere economic. În consecin¡å, Azomure¿ a luat decizia de a suspenda temporar produc¡ia de amoniac (produs intermediar ob¡inut din gaz, utilizat pentru fabricarea îngrå¿åmintelor), instala¡ia urmând a fi opritå în condi¡ii de siguran¡å începând cu 23 iunie, se aratå în comunicatul oficial. Azomure¿ va continua så producå îngrå¿åminte pânå la epuizarea stocu-

lui de amoniac existent. Decizii similare ar fi luat ¿i alte companii din Europa, cauza fiind aceea¿i, pre¡ul nesustenabil din punct de vedere economic. “Este grav ce se întâmplå aståzi pe pia¡a gazelor naturale pentru majoritatea producåtorilor europeni de îngrå¿åminte. În România, continuåm dialogul cu autoritå¡ile guvernamentale pentru a primi ajutorul economic oferit de Uniunea Europeanå, aplicat deja în multe ¡åri europene. De exemplu, Bulgaria pune la dispozi¡ia industriei un pre¡ plafonat de 72 Euro Mwh. Pânå astazi, România nu a pus în aplicare schema de ajutor pentru industriile energo-intensive, de¿i are la dispozi¡ie cadrul legal european. Este dificil så asiguråm cantitatea necesarå pentru viitorul sezon agricol, dacå nu producem pe timpul verii. Schema Uniunii Europene trebuie aplicatå ¿i în România”, a declarat Harri Kiiski, directorul general al Azomure¿. Deocamdatå nu se ia în calcul ¿omajul tehnic pentru personalul de pe platformå.

prelucrare dup\ comunicat

Arin DORNEANU Profitul Agricol 25/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Seceta care nu ne mai d\ pace Såptåmâna trecutå, Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, a tras un semnal de alarmå asupra situa¡iei grave din mai multe jude¡e, în care fermierii au înregistrat pagube însemnate în urma secetei pedologice severe din iarnå ¿i primåvarå. Suprafe¡ele cu culturi agricole sunt afectate în propor¡ie de minim 20%, spune Sitaru, care exemplificå cu jude¡ul Vrancea, care centralizase p r o c e s e - ve r bale pentru circa 16.000 ha, cu un grad de dåunare între 40-80%. “Insiståm så fie admise în continuare în¿tiin¡åri în acest jude¡, ca ¿i în celelalte aflate în aceea¿i situa¡ie, deoarece tocmai dincolo de data de 15 mai se manifestå cel mai mult efectele secetei. Dupå cum aratå ANM, seceta instalatå deja în unele zone din Moldova, Dobrogea ¿i Muntenia, alåturi de lipsa precipita¡iilor în perioada urmåtoare vor crea probleme serioase nu doar la culturile înfiin¡ate în toamnå, ci ¿i la cele de primåvarå. Profitul Agricol 25/2022

“În acest an, în aceste zone, cantitatea medie la nivel regional se situeazå sub 400 de litri pe metru påtrat, ceea ce eviden¡iazå caracterul de regim pluviometric secetos în acelea¿i zone (...). Ar fi trebuit så avem cel pu¡in 6-700 l/mp pentru aprovizionarea optimå cu apå pentru culturile aflate în vegeta¡ie”. De aceea, pre¿edintele APPR cere Guver nului så acorde prioritate la identificarea resurselor bugetare pentru plata despågubirilor aferente suprafe¡elor afectate. “În plus, fermierii români, prin vocea Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, au solicitat continuu autoritå¡ilor ¿i s-au implicat activ, începând cu 2020, în crearea unui instrument complex pentru asigurarea sustenabilå a riscurilor majore cu care se confruntå agricultura, prin mutualizarea acestor riscuri. ¥n absen¡a unui astfel de instrument, autoritå¡ile au datoria moralå så identifice solu¡ii care så dea fermierilor afecta¡i de calamitate posibilitatea de a-¿i recupera pierderile pentru a putea relua procesul de produc¡ie. Totodatå, reiteråm disponibilitatea membrilor APPR de a participa la consultåri în grupul de lucru constituit în cadrul MADR pentru identificarea cu celeritate a variantelor adecvate pentru gestionarea complexå ¿i durabilå a riscurilor din ce în ce mai mari cu care se confruntå sectorul agricol românesc.”

Direc¡ia Jude¡eanå pentru Agriculturå Vrancea a început deja evaluårile pentru a estima pagubele, au anun¡at reprezentan¡ii institu¡iei. “Vorbim de o secetå pedologicå accentuatå în Vrancea. Sunt afectate toate culturile”, a declarat Ticu Constandache, directorul DAJ Vrancea. “Am început deja evaluarea la culturile însåmân¡ate în toamnå, urmând ca în viitor så mergem ¿i la culturile însåmân¡ate în primåvarå. Suntem la acest moment în teren cu echipe formate din reprezentan¡i ai Direc¡iei Agricolå ¿i APIA, în baza rapoartelor operative primite din teren. Avem în lucru centralizarea rapoartelor operative pentru circa 16.000 de hectare din 22 de localitå¡i.” “Din primele date, la Måicåne¿ti avem în jur de 800 de kilograme pe hectar la culturile de grâu, la Sihlea în jur de 1.200, iar în zona Pope¿ti - Ureche¿ti Dumbråveni s-ar ajunge la 2.000 - 2.500 de kilograme la hectar”, a confirmat ¿i prefectul Nicu¿or Halici. “Deci vorbim de cantitå¡i infime, care, dincolo de problemele pe care le vor crea fermierilor care au investit, vor crea mari probleme în lan¡ul de aprovizionare din toamna acestui an ¿i trebuie så vedem cum suplinim aceastå lipså”. “Din påcate, fermierii se confruntå cu probleme grave din cauza secetei. La nivel na¡ional, Vrancea are o problemå cu seceta generalizatå la nivelul mai multor fermieri”, explicå ¿i Nicoleta Olteanu, pre¿edintele Asocia¡iei Cultivatorilor de Cereale ¿i Plante Tehnice Vrancea. “De aceea am fåcut ¿i adreså cåtre Prefecturå så îi ajuta¡i pe fermieri, nu numai pentru identificarea fondurilor pentru daune, cât ¿i pentru ob¡inerea certificatelor de for¡å majorå, care så îi ajute. Pentru cå fermierii au încheiat contracte cu traderii ¿i vor fi penaliza¡i din cauza faptului cå nu vor putea onora comenzile. I-ar ajuta foarte mult aceste certificate”. Potrivit statisticilor, din cele peste 200.000 de hectare de teren arabil din Vrancea, numai aproximativ 3.000 de hectare de culturi agricole sunt irigate în acest moment. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Symbrosia ob¡ine o finan¡are de 7 milioane de dolari Compania Symbrosia, care vrea så reducå emisiile de metan ale vacilor folosind aditivi furajeri produ¿i din alge, a ob¡inut o finan¡are de 7 milioane de dolari pe pia¡a Nasdaq. Principalii investitori sunt Danone Manifesto Ventures ¿i ac¡ionarii existen¡i Pacific6 ¿i HATCH. Aditivul produs de companie, SeaGraze, poate reduce emisiile de metan ale animalelor cu aproximativ 80%. Symbrosia sus¡ine cå utilizarea lui nu are nici un efect negativ asupra produselor de origine animalå, ca lapte, carne sau lânå. Fermierii englezi se tem de o nouå crizå de aprovizionare de Cråciun Organiza¡iile fermierilor britanici au avertizat cå ¿i în acest an va exista o crizå de aprovizionare cu carne de curcan în perioada sårbåtorilor de iarnå, din cauza gripei aviare ¿i a cre¿terii pre¡urilor. Fermierii spun cå multe ferme de dimensiuni mici au renun¡at la curcani, în timp ce marile companii vor reduce produc¡ia cu 2050%. Costul grâului, care este principalul ingredient al furajelor pentru curcani, s-a dublat pe pia¡a localå în acest an din cauza efectelor invaziei ruse din Ucraina. Chinezii pot cumpåra apartamente plåtind în naturå, cu grâu sau usturoi Un dezvoltator imobiliar din China a anun¡at cå fermierii care vor så cumpere apartamente în blocurile lui le pot plåti în cereale sau usturoi, pe fondul crizei construc¡iilor din statul asiatic. Central China Real Estate oferå fermierilor pânå la 33.000 de dolari pentru produsele lor, dacå ace¿tia cumpårå o locuin¡å în unele ora¿e din provincia Henan. În plus, dezvoltatorul este dispus så plåteascå 4 yuani pentru un kilogram de grâu, mult peste pre¡ul normal al pie¡ei, care a ajuns acum în jur de 3 yuani per kilogram. Semn cå se ascute criza imobiliarå chinezå. 10

Cum s\ pierzi 1 milion de lire sterline Producåtorul britanic de lactate Dairy Crest va plåti o amendå de 1,5 milioane de lire sterline pentru poluarea repetatå a unui râu din regiunea Cornwall. Fabrica de lactate Davidstow Creamery este cea mai mare din Marea Britanie ¿i proceseazå zilnic 1,3 milioane de tone de lapte de la cele 370 de ferme care o aprovizioneazå. Autoritå¡ile spun cå în perioada 2016-2021 fabrica a încålcat regulamentul care îi permitea så deverseze apå rezidualå în râul Inny, cu depå¿irea semnificativå a nivelului maxim de fosfor, nitrat de amoniu, oxigen ¿i materii în suspensie.

Mirosul emanat de râu a ajuns atât de puternic încât unii localnici ¿i-au vândut casele ¿i s-au mutat în alte zone. Fabrica este acum controlatå de Saputo Dairy UK, care a raportat un profit de 21 de milioane de lire sterline anul trecut. Facilitatea dispune de o sta¡ie proprie de epurare, a cårei capacitate a fost depå¿itå dupå anul 2014, atunci când gama de produse a crescut. Compania a recunoscut în instan¡å 21 de cazuri de poluare a râului, printre care ¿i deversarea unui biocid folosit pentru curå¡area rezervoarelor, care a ucis to¡i pe¿tii.

Grâul OMG ar putea cuceri Australia Argentinienii de la Bioceres Crop Solutions vor så ob¡inå aprobarea autoritå¡ilor din Australia pentru cultivarea unei varietå¡i de grâu modificat genetic care rezistå la secetå. Directorul Bioceres spune cå opozi¡ia fa¡å de culturile de acest tip a scåzut semnificativ pe fondul invaziei ruse din Ucraina, care a provocat o crizå globalå ¿i cre¿terea pre¡urilor la alimente. “Situa¡ia s-a schimbat acum radical fa¡å de perioada de dinainte de råzboi, iar grâul a devenit extrem de important”, a declarat Trucco. Argentina este singura ¡arå din lume care a aprobat pânå acum cultivarea pentru consum a varietå¡ii HB4, dezvoltatå de Bioceres. Australia a aprobat în luna mai consumul de alimente produse din

aceastå varietate de grâu, dar nu ¿i cultivarea lui. Bioceres sperå så intre ¿i pe pia¡a din SUA, unde a solicitat aprobårile necesare, dar nu a primit pânå acum un råspuns oficial. Compania sus¡ine cå grâul modificat genetic este perfect pentru zonele centrale ale SUA, acolo unde seceta a compromis culturile de grâu de iarnå din acest an.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 25/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Parteneriatul cu SUA, tot despre mediu [i clim\ Pe 16 ¿i 17 iunie, la Bruxelles a avut loc încå o întâlnire Copa- Cogeca. De data aceasta, tema principalå au fost rela¡iile transatlantice ¿i ini¡iativele UE-SUA. Din partea americanå a participat Jason Hafemeister, consilierul comercial al secretarului USDA, iar din partea Comisiei Europene, Michael Scanell, director general-adjunct la DG AGRI. România a fost ¿i ea reprezentatå, de Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Au participat fizic Florentin Bercu (UNCSV) ¿i Marius Mihai Micu (Pro Agro). Online, au fost completa¡i de Cristina CIonga (APPR), Liliana Piron (LAPAR) ¿i Sorinela Ghi¡å (UNCSV). Previzibil, s-a vorbit mult despre efectele invaziei din Ucraina, securitate alimentarå, Pactul Verde, Politica Agricolå Comunå etc. Delega¡ia românå a explicat situa¡ia complicatå în care se aflå fermierii români din cauza aglomerårii portului Constan¡a: fluxul foarte mare ¿i continuu de produse din Ucraina a condus la supraîncårcarea capacitå¡ilor portuare ¿i practic la blocarea accesului în port al produselor agricole române¿ti. Punctual, au aråtat cå în ultimele luni au crescut foarte mult costurile cu transportul ¿i manipularea, ajungând practic så se dubleze. De aceea România are nevoie de mai multe barje, locomotive ¿i vagoane care pot fi împrumutate câteva luni, pânå se deblocheazå situa¡ia în Ucraina. Dacå se deblocheazå... Profitul Agricol 25/2022

Michael Scanell, directorul general adjunct al DG AGRI, a reiterat: Comisia a luat în calcul consecin¡ele asupra României ¿i a ¡årilor vecine prin derogårile date ¿i fondul de crizå. Momentan vom primi 25 milioane de euro pentru a atenua aceste efecte. Americanul Jason Hafemeister, consilierul comercial al secretarului USDA, a anun¡at cå la Geneva tocmai au fost puse bazele unui Acord privind comer¡ul interna¡ional ¿i este de pårere cå sistemul american actual are probleme ¿i trebuie så fie regândit sistemul multilateral. Semn cå perspectiva SUA asupra comer¡ului cu U.E a suferit abordåri diferite de la o guvernare la alta: a trecut de la abordarea na¡ionalistå a lui Trump la abordarea echilibratå ¿i deschiså a lui Biden. Doar cu privire la concuren¡a neloialå ¿i standardele de produc¡ie UE ¿i SUA nu par så se în¡eleagå. Ra¡iunea americanå zice cå USA reglementeazå produsul, care trebuie så fie echivalent din perspectiva calitå¡ilor, nu metoda de produc¡ie. “Carnea noastrå este 100% sigurå, dar metodele noastre de a o produce sunt diferite”, a sintetizat Hafemeister. Dupå-amiazå a avut loc un schimb de opinii cu Pascal Canfin (pre¿edintele Comisiei pentru mediu, sånåtate publicå ¿i siguran¡å alimentarå) cu privire la contribu¡ia agricultorilor ¿i a cooperativelor în lupta împotriva schimbårilor climatice, utilizarea sustenabilå a

produselor de protec¡ia plantelor, Pregåti¡i pentru 55 ¿i captarea carbonului în solurile agricole. Delega¡ia noastrå a reiterat cå România are un consum mediu na¡ional anual de pesticide de 700 gr/ha, iar media europeanå este de 2,2 kg/ha. Dacå prin propunerea de Regulament privind Utilizarea Sustenabilå a Pesticidelor se vor implementa ¡intele de reducere cu 40% a consumului tuturor statelor membre indiferent de consumul avut ¿i fårå o corelare cu media europeanå acest lucru va face ca aceste ¡åri så fie complet necompetitive cu ¡årile din Europa de Vest, dependente de importuri ¿i complet nesigure alimentar. Propunerea românå este ca statele membre care au un consum de pesticide ¿i fertilizan¡i sub media europeanå så nu mai fie obligate så reducå consumul. Aceastå propunere va ajuta inclusiv statele care au consumuri mari, pentru cå dacå se aplicå propunerea de reducere la 40% 60% la toate statele membre inclusiv media europeanå va scådea ¿i le va dezavantaja ¿i pe ele când se va face trimitere la mediu. ¥n final, un alt punct al delega¡iei române a fost cel referitor la nevoia implementårii unei legisla¡ii privind Noile Tehnici Genomice (NTG), începând cu 1 ianuarie 2023. Cu privire la Noile Tehnici Genomice, existå o serie de proiecte în valoare de miliarde de euro desfå¿urate prin Horizon, prin care Comisia pune accent pe cercetare tocmai pentru a gåsi solu¡ii inovative.

Arin DORNEANU 11

Cargill cumpårå producåtorul de aditivi Delacon Grupul Cargill a anun¡at cå va cumpåra producåtorul de aditivi pe bazå de plante Delacon, dupå un parteneriat de succes între cele douå companii în ultimii cinci ani. Delacon este o companie din Austria care dispune de unul din cele mai mari laboratoare de cercetare din lume în domeniul aditivilor fitogenici, care se bazeazå pe substan¡e bioactive extrase din plante. Acest tip de aditivi furajeri îmbunåtå¡esc digestia furajelor, dar reduc ¿i emisiile de gaze cu efect de serå ale animalelor. Recoltå catastrofalå de porumb în Texas Conform datelor oficiale ale USDA, statul Texas va avea în acest sezon cea mai slabå recoltå de porumb din SUA, din cauza secetei. Doar 32% din recolta din acest an este într-o condi¡ie bunå, în timp de 11% este deja compromiså, iar perspectivele celorlalte culturi nu sunt bune. În unele zone ale statului, doar culturile irigate vor putea fi recoltate în acest an. Seceta a afectat grav ¿i på¿unile, 72% dintre ele fiind într-o condi¡ie proastå, iar crescåtorii locali de animale sunt nevoi¡i så investeascå tot mai mult în furaje pentru a completa hrana animalelor. Pierderile agriculturii din Ucraina ajung la 23 de miliarde de dolari Conform unui raport al KSE Agrocenter, pierderile agriculturii din Ucraina provocate de invazia ruså ajung la 23 de miliarde de dolari. Raportul ia în considerare scåderea produc¡iei, problemele logistice ¿i reducerea pre¡ului pentru unele exporturi. În acela¿i timp, pierderile directe ale agriculturii ucrainene au ajuns la 4,3 miliarde de dolari dupå primele trei luni de conflict, conform unui calcul al Kyiv School of Economics. În plus, eliminarea tuturor minelor ¿i proiectilelor ne-explodate de pe terenurile agricole din Ucraina ar putea dura zeci de ani. 12

G7 discut\ reducerea cotelor de biocarburant Germania ¿i Marea Britanie au cerut în G7 reducerea temporarå a cotelor de biocombustibil, pentru a compensa cre¿terea pre¡urilor la alimente. Criza provocatå de råzboiul din Ucraina a amplificat dezbaterea referitoare la biocombustibili, ¿i unii politicieni cred cå produc¡ia ar trebui reduså pentru a suplimenta resursele de cereale ¿i uleiuri vegetale. “Vrem o analizå a cotelor de biocombustibil pentru a ne asigura cå prioritizåm produc¡ia de alimente ¿i nu pe cea de carburan¡i”,a declarat un oficial din guvernul de la Londra.

Nu este înså clar dacå propunerea se bucurå de sus¡inerea celorlalte state din grupul G7, în special a Statelor Unite, care sunt cel mai mare producåtor mondial de etanol. Un purtåtor de cuvânt al Ministerului Agriculturii din Canada spune cå situa¡ia este în analizå ¿i nu existå momentan o decizie. Pre¡urile culturilor care sunt folosite pentru a produce biocombustibili a explodat în acest an, cu scumpiri de 20% la uleiul de soia ¿i de 25% la cereale.

Drago[ B|LDESCU

Danone renun]\ la unele produse, prea scumpe Grupul Danone, cel mai mare producåtor de iaurt din lume, a decis så reducå gama de produse pe care le comercializeazå, pe fondul pre¡urilor mari care au scåzut puterea de cumpårare a consumatorilor. “Infla¡ia ridicatå este o realitate, cel pu¡in pe pie¡ele europene, la care trebuie så începem så ne adaptåm”, spune directorul global de vânzåri al Danone, Ayla Ziz. Mai mult, unele magazine alimentare nu vor mai avea acces la

toate produsele din portofoliul Danone. Partenerii vor putea alege ei la care produse vor så renun¡e. Danone ¿i al¡i mari furnizori de alimente livreazå multe variante ale aceluia¿i produs: de la diverse arome la gramaje diferite. Reducerea numårului de varietå¡i le permite magazinelor så påstreze un inventar mai mic, cu costuri avantajoase de transport ¿i depozitare.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 25/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 24 iunie 2022, a fost de 425 dolari/tonå (1.912 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 20 iunie.

Grâu

România FOB Constan¡a 371 euro/t (- 30) 1.818 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.06.2022, pre¡ cu livrare în iulie 2022. ¥n såptåmâna 20 - 24 iunie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iulie Aug Sept

20.06 369 367 373

21.06 363 365 371

22.06 23.06 24.06 359 357 355 363 361 359 369 367 369 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Iulie Aug Sept

20.06 391 397 399

21.06 389 393 397

22.06 387 391 393

23.06 385 387 391

24.06 383 385 389

România

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 24 iunie 2022, a fost

Iulie Aug Sept

20.06 311 285 285

20.06 Bordeaux 323 Pallice 323 Rhin FOB 325 Bordeaux FOB 327 Pontivy 359

$/t

21.06 22.06 23.06 24.06 309 307 305 303 283 281 279 277 281 279 277 275

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 20.06 Rouen 385 Dunquerque 385 Pallice 387 Creil FOB 377 Moselle FOB 365 Rouen FOB 407

21.06 22.06 379 377 379 377 385 383 375 373 363 361 405 403

euro/t

21.06 22.06 23.06 24.06 321 319 317 315 321 319 317 315 323 320 319 317 325 323 321 320 357 353 351 350

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 399 euro/tonå (1.955 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Iulie Aug Sept

21.06 473 475 471

22.06 471 473 469

23.06 469 471 467

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în iulie 2022, a fost de 337 dolari/t (1.516 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

441 $/t

$/t 24.06 467 469 465

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 320 euro/tonå (1.568 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 350 euro/tonå (1.715 lei). A scåzut cu 9 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iulie Sept

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iulie 2022 este de 357 euro/t (1.749 lei).

24.06 374 374 379 369 357 399

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 20.06 477 477 473

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 374 euro/tonå (1.833 lei). A scåzut cu 11 euro/tonå.

euro/t 23.06 375 375 381 371 359 401

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iulie, este de 297 euro/tonå (1.455 lei). A scåzut cu 80 euro/tonå.

FOB Constan¡a 327 euro/t (- 66) 1.602 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.06.2022, pre¡ cu livrare în iulie 2022.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 357 euro/tonå (1.749 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 467 dolari/tonå (2.101 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå

de 315 dolari/tonå (1.417 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Principalele destina¡ii ale exportului: Thailanda 77.770 tone, Nigeria 69.170 tone, Mexic cu 31.770 tone, Taiwan 17.770 tone ¿i Venezuela 11.770 tone.

fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

închidere, pe 24 iunie 2022, a fost de 315 euro/tonå (1.543 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 317 euro/tonå (1.553 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 295 dolari/tonå (1.327 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

323 $/t

$/t

20.06 21.06 22.06 23.06 24.06 303 301 299 297 295 305 303 301 299 297

Profitul Agricol 25/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 20 - 24 iunie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 629 dolari/tonå (2.830 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 iunie 2022. Principalele destina¡ii: Egipt Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iulie Aug Sept

20.06 619 585 559

21.06 617 581 557

$/t 22.06 611 579 553

23.06 609 577 551

24.06 607 575 549

Orz România FOB Constan¡a 347 euro/t (- 30) 1.700 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.06.2022, pre¡ cu livrare în iulie 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

20.06 337 337 341

21.06 335 335 339

22.06 333 333 337

23.06 331 331 335

24.06 330 330 334

357 359

355 353 351 349 357 355 353 351

Sorg

PREºURI 20 - 24.06.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 20 - 24 iunie 2022, a fost de 307 dolari/tonå (1.381 lei). A scåzut cu 6 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

193.770 tone, China 137.770 tone, Mexic 37.770 tone, Indonezia 37.550 tone, Olanda 7.770 tone.

$/t

639 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 24 iunie 2022, a fost de 639 dolari/tonå (2.875 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 437 dolari/tonå (1.966 lei), în scådere cu 8 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iulie Aug Sept

20.06 1.679 1.527 1.517

21.06 1.659 1.525 1.509

22.06 1.639 1.523 1.507

23.06 1.619 1.521 1.505

$/t 24.06 1.559 1.519 1.503

FOB-Rouen, a fost de 330 euro/tonå (1.617 lei), mai mic cu 7 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 351 euro/tonå (1.720 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în iulie 2022, pre¡ul orzului furajer este 321 dolari/t (1.444 lei), cu 20 dolari/tonå mai mic fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 71.170 tone ¿i Mexic 57.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Iulie Sept

20.06 21.06 22.06 23.06 24.06 313 311 310 309 307 317 313 309 307 305

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iulie Sept

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

20.06 21.06 22.06 23.06 24.06 445 443 441 439 437 443 441 439 437 435

Iulie Sept

20.06 21.06 22.06 23.06 24.06 647 645 643 641 639 657 655 653 651 649

Floarea-soarelui

chidere, pe 24 iunie, a fost de 815 dolari/tonå (3.667 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 835 euro/tonå (4.091 lei). A înregistrat o scådere de 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 20 iunie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iulie 2022, este de 771 euro/tonå (3.778 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

20.06 21.06 22.06 23.06 24.06 845 835 825 817 815

Rapi¡å ¥n såptåmâna 20 - 24 iunie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 795 euro/tonå (3.895 lei). A scåzut cu 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 20 iunie. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 20.06 Rouen 847 Dunquerque 785 Moselle 807

21.06 845 783 805

22.06 843 781 799

23.06 841 799 797

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna iulie 2022, este de 855 dolari/t (3.847 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

20.06 21.06 22.06 23.06 24.06 Dieppe 845 841 839 837 835

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 840 euro/tonå (4.116 lei), mai mic cu 7 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 797 euro/tonå (3.905 lei), mai mare cu 12 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

24.06 840 797 795

Iulie Aug Sept

20.06 755 721 727

21.06 751 719 721

22.06 749 717 719

23.06 747 715 717

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

425 dolari/t

Profitul Agricol 25/2022

-2

315 dolari/t

-8

$/t

629 dolari/t

-8

307 dolari/t

$/t 24.06 745 711 715

-6 15

Pre]uri [i pie]e

R\zboiul duce la o sc\dere a produc]iei de floarea-soarelui Conform datelor publicate recent de USDA în raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, în anul de pia¡å 2022/23 produc¡ia de floarea-soarelui va înregistra o scådere de 8 milioane tone fa¡å de anul trecut. Acest declin este determinat în principal de reducerea drasticå a suprafe¡ei cultivate din Ucraina. Conform datelor Ministerului Agriculturii din Ucraina, pânå la 6 iunie au fost cultivate doar 4,6 milioane de hectare. Rezultå o scådere cu 13% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 35% fa¡å de anul trecut. De obicei, fermierii ucraineni importau semin¡ele hibride între decembrie ¿i aprilie. ¥nså, din cauza conflictului, în lunile martie ¿i aprilie, luni-cheie pentru aprovizionarea cu semin¡e, importurile au fost reduse semnificativ. Anali¿tii americani merg înså cu ipoteza mai departe ¿i sunt de pårere cå suprafe¡ele care au fost plantate sunt

problematice de a fi recoltate, ba chiar pot fi considerate abandonate. Astfel, produc¡ia de semin¡e de floarea-soarelui din Ucraina pentru anul de comercializare 2022/23 va scådea la 9,5 milioane tone, cu 46% mai pu¡in fa¡å de anul trecut.

Randamentul este prognozat la 2,07 tone/hectar, în scådere u¿oarå fa¡å de luna trecutå ¿i mai mic cu 16% fa¡å de anul trecut. Estimårile USDA privind produc¡ia agricolå pentru Ucraina includ ¿i produc¡ia estimatå din Crimeea.

Produc¡iile de semin¡e, ¿roturi ¿i ulei de floarea-soarelui, la nivel mondial Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå la 49 milioane tone, cu 8 mil. tone mai micå decât în 2021/22. ºårile mari producåtoare sunt Rusia (14,5 mil. tone), Ucraina (9,5 mil. tone), UE (10,4) ¿i Argentina (3,3 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 50 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Rusia (14), UE (11) ¿i Ucraina (10). Stocurile mondiale de semin¡e de floarea-soarelui sunt estimate la 7,4 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mici fa¡å de cele din 2021/22. 16

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 21 milioane tone. ºårile mari producåtoare sunt Rusia (5,5 mil. tone), UE (5,3 mil. tone) ¿i Ucraina (4 milioane tone). Consumul mondial va fi de 20 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (6,3 mil. tone), Rusia (3,8 mil. tone), Turcia (2,3) ¿i Ucraina (1,2 mil. tone).

ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (3 milioane tone), Rusia (1,7), UE (1) ¿i Argentina (0,8 mil. t). Marii importatori sunt UE (2 mil. tone) ¿i Turcia (0,95 mil. de tone).

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 19 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai micå fa¡å de 2021/22.

ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (5,6 mil. tone), UE (4 mil. t), Ucraina (4 mil. tone), Argentina (1,4 mil. t). ºårile consumatoare sunt: UE (5 milioane tone), Rusia (2,2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (3,6 milioane tone), Rusia (3,6), Turcia (0,8 mil. t), UE (0,8 mil. tone), Argentina (0,6). ºårile importatoare sunt UE (1,6 mil. tone) ¿i Turcia (0,75 mil. tone). Profitul Agricol 25/2022

Rapi]a va fi [i mai competitiv\ Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2022/23, ar putea atinge 81 milioane tone, mai mare cu 9,4 milioane tone fa¡å de cea din anul de pia¡å 2021/22. Chiar ¿i cu secetå, UE råmâne principalul producåtor, cu 18,3 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone fa¡å de 2021/22), China (15 milioane tone), Canada (20 milioane tone, în cre¿tere cu 7 mil. tone) ¿i India (11 mil. tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 78 milioane tone, mai mare cu 5 mil. de tone fa¡å de 2021/22. Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (17), India (11) ¿i Canada (10). Canada råmâne cel mai mare exportator, cu 9 milioane tone. ºåri importatoare: UE (6 mil. tone), China (2,5 milioane tone) ¿i Japonia (2,4 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 6 milioane tone, fa¡å de 4,3 milioane tone în 2021/22. ºåri de¡inåtoare de stocuri: Canada (2 milioane tone), China (1 mil. de tone), UE (0,7 milioane tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2022/23 este evaluatå la 43,5 milioane tone, mai mare cu 3 mil. de tone fa¡å de 2021/22. Profitul Agricol 25/2022

ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (13), China (10), Canada (6), India (6), Japonia (1,3 mil. de tone). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 43 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (12,5), China (11,5), India (5), Japonia (1,3), Canada (0,65). Comer¡ul mondial (import-export) atinge 8 mil. tone. Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 mil. tone, urmatå de India, cu 1 mil. de tone. Stocurile mondiale de ¿roturi de rapi¡å sunt de 1,8 milioane tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 31 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9,4), China (6), India (4), Canada (3,4), Japonia (1). Consumul mondial este apreciat la 30 milioane tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8,4), India (4), Canada (1), Japonia (1). Stocurile mondiale de ulei de rapi¡å ajung la 3,2 milioane tone. pagini de Marilena RÅDUCU

¥n UE, înså, seceta reduce u¿or produc¡ia Produc¡ia de rapi¡å din UE a scåzut de la lunå la lunå din cauza secetei, în special în Fran¡a. Precipita¡iile sub medie din primåvarå au determinat o scådere a estimårilor în luna iunie cu 0,2 milioane tone, la 3,7 milioane de tone. Acest lucru claseazå Fran¡a pe locul al doilea printre producåtorii de rapi¡å din UE, dupå Germania, a cårei produc¡ie este prognozatå la 3,9 milioane tone. În plus, se estimeazå o scådere totalå de 0,3 milioane tone în Ungaria, Republica Cehå ¿i Bulgaria. ¥n ciuda randamentului redus, produc¡ia de rapi¡å din UE se preconizeazå a fi cea mai mare din anul 2018/19, datoritå cre¿terii suprafe¡elor cultivate.

Aceasta va ajunge la 18,3 milioane tone, în scådere cu 1% fa¡å de prognoza de luna trecutå, dar în cre¿tere cu 6% fa¡å de anul trecut ¿i cu 5% peste media ultimilor 5 ani, de 17,5 mil.tone. Suprafa¡a recoltatå ajunge la 5,8 milioane hectare, neschimbatå fa¡å de luna trecutå, dar cu 7% peste anul trecut ¿i cu 2% peste media pe 5 ani. Randamentul este prognozat la 3,15 tone/hectar, redus u¿or fa¡å de luna trecutå ¿i anul trecut, când a fost evaluat la 3,19 t/ha, respectiv 3,20 t/ha. Recoltarea rapi¡ei va începe mai devreme cu aproximativ o såptåmânå fa¡å de obicei, când debuta la sfâr¿itul lunii iunie ¿i se încheia în iulie. 17

Previziuni

Viziunea fostului ministru asupra anului 2022

România va închide anul agricol 2021/2022 cu o produc¡ie stabilå, chiar dacå nu va ob¡ine cantitå¡ile de cereale de anul trecut, a declarat pentru Agerpres Adrian Chesnoiu, pe când mai era încå ministrul Agriculturii.

roduc¡ia de cereale boabe a României a depå¿it anul trecut 27,79 milioane de tone, în cre¿tere cu 9,637 milioane de tone peste nivelul anului 2020, când a totalizat 18,153 milioane de tone.

“În momentul de fa¡å am våzut o bunå parte din ¡arå. Culturile a¿ putea så le cataloghez ca fiind bune în prezent. Evident, sunt diferen¡e de la regiune la regiune ¿i sunt ¿i situa¡ii, mai ales în estul ¡årii, unde a plouat mai pu¡in ¿i pe alocuri culturile nu aratå foarte bine”, spunea Chesnoiu. “Eu cred cå vom închide anul agricol 2021/2022 cu o produc¡ie stabilå, care ne va aduce ¿i un excedent de export, dat fiind faptul cå producem în general mult mai mult decât avem nevoie. Evident, ne dorim ca aceastå cantitate, o mare parte din ea, så råmânå în ¡arå, så fie procesatå în ¡arå, så dåm valoare adåugatå materiilor prime.”

Pentru fostul ministru, 2021 este un an catalogat aproape de perfec¡iune, atât din punct de vedere climateric, cât ¿i din punctul de vedere al stabilitå¡ii 18

nivelului de inputuri ¿i al nivelului de costuri de înfiin¡are a culturilor. În schimb, nu s-a dezis de supersti¡ia de a nu evalua recolta: “E o distan¡å foarte mare pânå la recoltat, se schimbå datele de la zi la zi”. “Niciodatå n-o så må auzi¡i cå fac estimåri pânå când nu închidem oficial campania. Noi nu lucråm cu estimåri, produc¡ia se måsoarå în cantitå¡i finale, pentru cå po¡i så te treze¿ti aståzi så estimezi ceva ¿i mâine så te treze¿ti, Doamne fere¿te, cu fenomene meteo pe care n-aveai cum så le prevezi. Eu repet cå va fi o produc¡ie stabilå, nu cu diferen¡e foarte mari fa¡å de anul trecut”, a adåugat Adrian Chesnoiu. Parcå nu ar ¿ti cå marile burse ale lumii exact cu asta se ocupå, cu estimåri, aprecieri ¿i rectificåri de produc¡ie estimatå.

Totu¿i, asupra situa¡iei precipita¡iilor era mult mai informat ¿i mai cooperant. ªtia cå la Vaslui, Bârlad sau Ia¿i a plouat mai pu¡in, ca ¿i în zona Båråganului. “Acum au venit ploile, au cåzut cantitå¡i bune de apå, dar trebuie så vedem pânå la final. Nu se ¿tie dacå nu ne trezim cu o perioadå în iulie numai cu temperaturi foarte mari. Dar, ceea ce este foarte important, este cå aceastå perioadå instabilå pentru majoritatea statelor la nivel interna¡ional, în România va fi caracterizatå, cred eu, de stabilitate ¿i asta, pe de o parte, ca urmare a nivelului stabil al produc¡iilor, iar de partea cealaltå, a programelor de sprijin pe care le-am acordat fermierilor. Nu în ultimul rând, chiar dacå, cumva, costul de produc¡ie a crescut ¿i nivelul pre¡urilor veniturilor fermierilor a crescut ¿i probabil va compensa aceste costuri”, a explicat Chesnoiu.

Potrivit acestuia, este foarte importantå pregåtirea anului agricol 2022/ 2023, pentru cå va fi o presiune mare la nivel interna¡ional pe materiile prime agricole. “Trebuie înså så fim foarte aten¡i ¿i aici lucråm intens, la pregåtirea anului agricol 2022/2023, pentru cå va fi un an în care maturitatea sectorului agroalimentar din fiecare stat membru va trebui så-¿i arate cu adevårat reperele ¿i indicatorii de stabilitate. Va fi o presiune mare la nivel interna¡ional pe materiile prime agricole, care, iatå, dupå 24 februarie, dupå agresarea Ucrainei de cåtre Rusia, au devenit materii prime strategice ¿i influen¡eazå pânå la urmå toate politicile interna¡ionale ¿i de aceea noi am luat ni¿te måsuri din timp. Am venit cu atragerea unor fonduri din alte surse, destinate altor domenii de activitate, cåtre agriculturå, cåtre fermieri, cåtre industria alimentarå româneascå, astfel încât så putem så majoråm sprijinul pe care îl acordåm fermierilor no¿tri. Dau un exemplu: acele microgranturi ¿i granturi de capital de 300 de milioane de euro. Evident, nevoia este mult mai mare, dar am adus aceste 300 de milioane cåtre sectorul agroalimentar. Facem eforturi så majoråm suma alocatå.”

De asemenea, ministrul a reamintit de parteneriatul semnat cu Ministerul Energiei pe componenta Fondului de Modernizare, respectiv ca o parte din acest fond så fie direc¡ionatå cåtre fermieri ¿i industria alimentarå româneascå în vederea asigurårii independen¡ei energetice. “Asigurarea independen¡ei energetice, din punctul meu de vedere, pentru fermierii no¿tri va fi cheia succesului”. Profitul Agricol 25/2022

VIA}A COMPANIILOR

Corteva - al treilea sezon al programului TalentA Pe 17 iunie 2022, Corteva Agriscience a anun¡at lansarea celui de-a treilea sezon al programului TalentA, dedicat femeilor din mediul rural, pentru dezvoltarea competen¡elor profesionale în managementul afacerilor ¿i agriculturå. Fiecare femeie care activeazå în agriculturå se poate alåtura programului pentru a ob¡ine gratuit educa¡ie în acest domeniu ¿i pentru a concura pentru premii cu o valoare totalå de 15.000 dolari. Compania va alege cele mai bune 3 proiecte. Sumå de 15.000 dolari va distribuitå dupå cum urmeazå: - locul I - 6.000 $, - locul II - 5.000 $, - locul III - 4.000 $. Fondat ¿i sponsorizat de cåtre Corteva, programul se va desfå¿ura

timp de 3 luni începând cu data de 25 iulie ¿i va include douå module: cel de business (10 cursuri) ¿i cel de agribusiness (8 cursuri). Programa va fi sus¡inutå de speciali¿tii Corteva ¿i membrii unei companie de consultan¡å în afaceri, partener al programului. Se pot înscrie femeile care lucreazå în agriculturå ¿i locuiesc în zone rurale, cu vârsta de peste 18 ani, cât ¿i studentele universitå¡ilor agricole care doresc så dezvolte proiecte noi ¿i sunt hotårâte så facå din afacerea lor o întreprindere sustenabilå, dinamicå ¿i competitivå, dar ¿i så contribuie la dezvoltarea comunitå¡ilor în care tråiesc ¿i muncesc. Toate femeile care se vor înscrie în program pe website-ul Corteva pânå la data de 22 iulie pot participa la cursurile gratuite de dezvoltare a competen¡elor. Pe parcursul desfå¿urårii programului, participantele vor avea ocazia de a construi proiecte inovatoare ¿i de a concura pentru a ob¡ine fonduri din partea companiei, acestea fiind menite så sus¡inå securitatea alimentarå prin furnizarea de alimente necesare ¿i combaterea såråciei, asigurarea accesului la apå potabilå, sprijinirea reducerii risipei alimentare, combaterea schimbårilor climatice ¿i conservarea ecosistemelor. Ceremonia de Premiere va avea loc în data de 15 octombrie Ziua Mondialå a Femeilor din Mediul Rural.

Maria Cîrjå, Marketing Manager Corteva Agriscience România & Moldova “Primele douå edi¡ii s-au dovedit a fi un real succes. Ne adresåm în continuare doamnelor întreprinzåtoare din mediul rural pentru cå ne dorim så sprijinim îmbunåtå¡irea calitå¡ii vie¡ii în aceste zone, dar ¿i studentelor de la universitå¡ile cu profil agricol care doresc så-¿i dedice cariera acestei industrii ¿i så asigure progresul genera¡iilor viitoare. Prin intermediul programului TalentA, le oferim acces la informa¡ie ¿i la finan¡are, dar ¿i sprijin så¿i dezvolte ¿i så-¿i modernizeze afacerea, så o facå competitivå, productivå ¿i creativå.” Jean Ionescu, Country Leader România ¿i Moldova “Unul dintre obiectivele noastre de sustenabilitate 2030 promite så implice ¿i så dea for¡å femeilor care activeazå în agriculturå. Acest lucru este esen¡ial pentru a sus¡ine securitatea alimentarå la nivel mondial. Femeile antreprenor din agriculturå au nevoie de vizibilitate, recunoa¿tere ¿i sprijin pentru a¿i dezvolta proiectele. Din acest motiv, s-a lansat programul TalentA, care a oferit aceastå oportunitate educa¡ionalå ¿i financiarå unui numår de peste 500 de femei talentate din Europa, inclusiv din România.” Profitul Agricol 25/2022

ASOCIA}II

PROFESIONALE Vara temelor fierbin]i Scrisoarea de såptåmâna trecutå a ministrului Adrian Chesnoiu cåtre Comisia Europeanå a plåcut asocia¡iilor profesionale. Råspunsul, våzut drept politicos, dar ferm, ¿i mai ales afirma¡ia cå nu poate accepta amestecul extern în direc¡ionarea sprijinului financiar, fie el ¿i european, au prins la agricultori. Singura necunoscutå este cum va reac¡iona inflexibila Comisie la aceastå inflexibilitate. Prelungirea la minim 10 ani a duratei contractului de arendå este în dezbatere parlamentarå ¿i ale¿ii se codesc så accepte marea dolean¡å a fermierilor, invocând pretexte precum o ipoteticå neconstitu¡ionalitate. Autoritå¡ile din subordinea MADR nu gåsesc o solu¡ie fireascå la problema abera¡iilor rezultate din controalele prin teledetec¡ie, cu implica¡ii grave pentru plata drepturilor stabilite de Submåsura 17.1 - subven¡ionarea primelor de asigurare agricolå. Cum privesc asocia¡iile de fermieri aceste teme fierbin¡i am aflat, la Profitul Agricol Live, de la Alina Cre¡u, director executiv APPR, ¿i Nina Gheorghi¡å, vicepre¿edinte LAPAR. Emisiunea poate fi urmåritå pe pagina de Facebook Profitul Agricol. Profitul Agricol 25/2022

Întârzierile în adoptarea PNS vor afecta plå¡ile în 2023 Comisia Europeanå a trecut printr-un filtru ultra ecologist Planurile Na¡ionale Strategice ale fiecårui stat membru. Ca atare, multe ¡åri au primit observa¡ii critice ¿i foarte critice. România s-a deta¿at, cu 370 de observa¡ii întinse pe 49 de pagini, cu critici, unele severe, despre måsurile propuse, precum ¿i indica¡ii, mai mult sau mai pu¡in imperioase ¿i pre¡ioase, despre ce va avea de fåcut pentru a se ridica la înål¡imea a¿teptårilor. Prin compara¡ie, Polonia a primit 30 de observa¡ii ¿i va avea doar ajuståri fine de fåcut. La cele 49 de pagini de observa¡ii, MADR, sub semnåtura ministrului Chesnoiu, a emis un råspuns succint, pe 10 pagini. Chintesen¡a scrisorii råmâne urmåtoarea: “Dupå o primå analizå efectuatå de autoritå¡ile române, putem fi de acord cu o serie de observa¡ii ale Comisiei privind necesitatea unor justificåri, detalieri sau ajuståri suplimentare, în vederea unei mai bune fundamentåri a interven¡iilor propuse ¿i a coeren¡ei întregului Plan. Cu toate acestea, op¡iunile de politicå na¡ionalå privind direc¡ionarea sprijinului cåtre sectorul agricol ¿i de dezvoltare ruralå reprezintå atributul exclusiv al autoritå¡ilor române”. Este previzibil cå råspunsul nu va fi pe placul Comisiei, care va cåuta, în continuare, så-¿i impunå punctul de vedere. Ce se va întâmpla dacå cele douå tabere vor råmâne pe pozi¡ii diver-

gente ¿i niciuna nu va face concesii? La unison, Alina Cre¡u ¿i Nina Gheorghi¡å considerå cå acest scenariu este exclus. Alina Cre¡u: “Nu trebuie så credem cå recomandårile primite de România sunt mult mai dure decât cele primite de alte state membre. Nu suntem singurii corigen¡i la examenul Comisiei. Dar e limpede cå nu am prezentat nici varianta cea mai fericitå de PNS. Ministerul s-a consultat par¡ial cu noi, dar a trimis la Bruxelles un document care nu mul¡ume¿te pe nimeni, chiar dacå, având în vedere bugetul restrâns, era greu de gåsit o variantå de împår¡ire a banilor care så fie mai echitabilå. Nu se regåsesc acolo toate propunerile noastre pe obiectivele importante. Fie cå vorbim de eco-condi¡ionalitå¡i, de måsuri de înverzire, de plå¡ile pe hectar, în special plata redistributivå. În ansamblu, ce a constatat Comisia Europeanå este ce am transmis ¿i noi încå de la început: cå nu existå o coeren¡å a Planului ¿i o viziune strategicå în privin¡a sectorului agroalimentar din România. Dacå o luåm pe puncte, Comisia a atras aten¡ia cå nu am fost suficient de aplica¡i, astfel încât så venim cu måsuri conforme cu nevoile care reies din analiza SWOT, pentru a adresa acele puncte slabe ¿i amenin¡åri identificate. Cum sus¡inem cre¿terea F profitabilitå¡ii fermierilor, dacå 21

ASOCIA}II PROFESIONALE nu avem o segmentare a tipurilor de ferme? Cum sus¡inem måsurile de înverzire, dacå la ecoscheme nu am introdus anumite practici moderne, pe care, de altfel, mediul asociativ le-a propus? Pe de altå parte, nici nu putem fi de acord în totalitate cu ceea ce spune Comisia. Trebuie gåsite variante care så conducå la un PNS adaptat pentru condi¡iile din România. Comisia insistå pe måsurile speciale necesare pentru tinerii ¿i micii fermieri, pentru cå ace¿tia ar fi cumva exclu¿i de la måsurile de sprijin. Dar orice tip de fermå are acces la ecoscheme, sprijin cuplat. Dimpotrivå, fondurile sunt mai inaccesibile pentru fermele mari, în special dacå nu vor face procesare. Iar în legåturå cu asta, de¿i Comisia nu e de acord, speråm så råmânå proiectele mari, finan¡ate cu pânå la 15 milioane de euro, fiindcå ¿i noi am insistat pentru acestea. Ne îngrijoreazå cå nu ni se va mai permite så avem grâu doi ani la rând în Dobrogea ¿i Bårågan, în condi¡iile în care sunt prea pu¡ine culturile pe care le pot avea în asolament. La fel, mai ales producåtorii de såmân¡å de porumb vor avea probleme din cauza interzicerii monoculturii. Råspunsul mai amplu al Ministerului agriculturii la observa¡iile Comisiei, în¡eleg cå va fi transmis fårå ca noi så mai fim consulta¡i. Nu vom ajunge la blocaj, sunt convinså cå se va gåsi un compromis. Dar problema e cå, în a doua jumåtate a anul 2022, trebuie deja pregåtite softurile pentru noua PAC ¿i noul PNS, ca så ne putem încasa subven¡iile în 2023. Nemul¡umirea noastrå e cå nu vom cunoa¿te, în timp util, chichi¡ele din varianta finalå a PNS, nu ¿tim dacå vom putea aplica ecoschemele finale, nu ¿tim dacå va råmâne rota¡ia definitå expres... A¿adar, ne e teamå de normele de aplicare, de întârzierile administrative, de sincopele cu plata subven¡iilor în 2023”.

Nina Gheorghi¡å: “¥n Planul Na¡ional Strategic sunt 15,9 miliarde de euro pentru cinci ani, dar doar 2,8 miliarde sunt pentru investi¡ii. 560 de milioane de euro pe an este extrem de pu¡in fa¡å de ce am avea nevoie, conform analizei SWOT, ca så punem agricultura pe ¿ine. Nu m-a surprins numårul Observa¡iilor Comisiei. ªi alte ¡åri le-au primit. În ultima såptåmânå din aprilie am fost la Bruxelles, iar pre¿edinta COPA, Christiane Lambert, ne-a spus cå toate scrisorile sunt foarte politizate. Pânå acum criticam autoritå¡ile cå merg la Bruxelles så ia doar noti¡e. Acum nu e bine nici când fac altfel. Am în¡eles pozi¡ia MADR. Ce este gre¿it în a-¡i apåra interesul na¡ional la Bruxelles? La Minister, pe partea de strategii de investi¡ii, au fost însu¿ite propunerile noastre ¿i s-au propus direc¡ii de ac¡iune, fårå ¡inte asumate. Asta a enervat Comisia. Dacå ne-am fi asumat ¡inte de reducere a fertilizan¡ilor ¿i pesticidelor probabil nu am fi fost låsa¡i corijen¡i. Se spune cå fermierii mici ¿i mijlocii ar fi defavoriza¡i. Nu! Pot beneficia ¿i ei de aceste fonduri, cu condi¡ia de a convinge, prin proiect, cå afacerea este viabilå, cå se poate sus¡ine în timp. Au la dispozi¡ie asocierea în cooperative, dacå vor så aibå acces la marile proiecte de procesare. Referitor la propunerea ca în cooperative så fie atrase ¿i firme care nu au legåturå directå cu agricultura, nu ¿tiu dacå din cauza timpului prea scurt sau a lipsei de competen¡e ori a nepåsårii, echipa de la Minister nu a reu¿it så argumenteze cum trebuie interven¡iile trecute acolo. N-au fåcut nici o corela¡ie între interven¡iile din PNS ¿i realitatea noastrå ¿i deci Comisia nu avea cum så în¡eleagå. Comisia cere så se explice de ce produc¡ia vegetalå nu se mai regåse¿te la prioritå¡i, de ce nu mai este sus¡inutå.

Or, domnul Chesnoiu ne-a comunicat, de la bun început, cå, din punctul såu de vedere, cultura vegetalå a fost sus¡inutå încå din perioada de preaderare ¿i a ajuns la performan¡e. În schimb, zootehnia, legumicultura ¿i alte sectoare nu au beneficiat de o astfel de sus¡inere. Pornind de la balan¡a comercialå, rezultå cå aceste domenii au nevoie de o sus¡inere mai consistentå. Sunt de acord cu Comisia 100% cå ar trebui så venim så completåm acest regulament na¡ional de cheltuire a banilor europeni cu un buget na¡ional ¿i o strategie na¡ionalå pentru Agriculturå, care ne lipse¿te cu desåvâr¿ire. Nici o ¡arå nu-¿i poate permite så råmânå cu PNS-ul blocat. Comisia are dreptate când cere detalii: cum faci? De ce te-ai gândit la asta? Îmi vine în minte acum managementul riscului. Nici eu nu am în¡eles cum o så fie integrate cele douå instrumente: Submåsura 17.1 (decontarea primei de asigurare) cu acea societate de stat care så ne asigure pe to¡i. Dacå noi nu am în¡eles, e clar cå nici Bruxelles-ul nu avea cum så în¡eleagå. E un minus la adresa Ministerului cå, pânå la momentul acesta, nu ¿tim nimic despre cum va putea func¡iona acest instrument. Aici este responsabilitatea integralå a ministrului Adrian Chesnoiu. În LAPAR, emo¡iile noastre sunt legate de cadrul legal de implementare a PNS. Pânå la acest moment, nu avem o agendå, un calendar de adoptare a acestui cadru legal. Ne preocupå maniera în care vor fi realizate ghidurile, astfel încât så fie încurajate proiectele cu viabilitate economicå. Råmâne de våzut cum vor fi defini¡i indicatorii de performan¡å, astfel încât så nu mai finan¡åm capacitå¡i de procesare pe care nu le mai folosim sau instalare de tineri care nu mai råmân în agriculturå dupå încheierea perioadei de monitorizare”. Profitul Agricol 25/2022

ASOCIA}II PROFESIONALE

F\r\ contractul de arend\ pe minim 10 ani, nu se pot respecta ]intele PNS Miercuri, 21 iunie, chiar înainte de emisiunea Profitul Agricol Live, Alina Cre¡u ¿i Nina Gheorghi¡å au participat la dezbaterile din Comisia pentru Agriculturå a Senatului. Tema de zi, proiectul de modificare a Codului Civil, în scopul prelungirii duratei minime a contractului de arendå la 10 ani. Declarativ, mul¡i senatori sus¡in ideea, înså existå temeri cå votul nu va reflecta acest lucru. Existå interese contrarii, ale grupurilor de investi¡ii stråine, care de¡in suprafe¡e mari, pe care le arendeazå pe perioade scurte, de un an, ¿i care cautå så vândå. Aceste fonduri nu au niciun interes så treacå o lege a arendei cu duratå minimå obligatorie de 10 ani. Desigur, aceste interese nu sunt manifestate explicit, ci se încearcå acreditarea ideii cå opozan¡ii cre¿terii duratei arendei ar fi fermierii mici. La dezbaterile din Comisie au fost invitate toate asocia¡iile profesionale interesate, dar s-au prezentat numai câteva. Toate sus¡in, la unison, arenda pe minim 10 ani.

Profitul Agricol 25/2022

Nina Gheorghi¡å: “Pentru a putea respecta mediul, în adevåratul sens al cuvântului, avem nevoie de o stabilitate în privin¡a termenilor de folosire a påmântului, începând cu durata minimå de arendare de 10 ani, astfel încât så putem reduce, progresiv, cantitå¡ile de fertilizan¡i ¿i pesticide utilizate, prin måsuri agrotehnice adecvate. Dacå, de la an la an, trebuie så må mut pe altå suprafa¡å, luând în arendå terenuri fårå istoric, nu putem face fa¡å ¡intelor legate de arhitectura verde. Din påcate, se pare cå aceastå claså politicå nu în¡elege, cu adevårat, esen¡a acestui cadru legal. Totu¿i, am plecat împåcatå de la Comisie, pentru cå cel pu¡in noi, to¡i cei din mediul asociativ, suntem pe aceea¿i lungime de undå referitor la acest subiect. Spun to¡i, pentru cå asocia¡iile care au fost invitate ¿i nu au fost prezente trebuie så se supunå punctului de vedere exprimat de cele reprezentate. I-am invitat pe senatorii care sus¡in cå modificarea duratei minime a contractului de arendå ar fi “pu¡in neconstitu¡ionalå” så viziteze Fran¡a. Codul nostru civil este de inspira¡ie francezå. Så vadå ale¿ii cå acolo contractul de arendå este pe 9, 18 sau 27 de ani. Acolo de ce este constitu¡ional, iar la noi nu ar fi? În ce må prive¿te, primele contracte de arendå, pe care le-am semnat în 2010, erau pe 10 ani. În 2020 le-am renegociat pe cinci ani ¿i am pierdut 80 ha, pentru cå nu am acceptat ceea ce acceptå foarte mul¡i colegi, ca proprietarii respectivi så încaseze subven¡ia. Mai ales din 2023, însumând toate -

BISS, CRISS, plata redistributivå, tânår fermier... se poate ajunge la peste 300 euro/ha. Iar eu plåtesc arendå 270 de euro. Nu pot så-mi permit mai mult azi. N-am acceptat aceastå formå de arendare fårå acte, fiindcå nu pot asigura terenul respectiv, nu-mi pot deduce TVA la inputuri, nu pot folosi terenul în rela¡ia cu banca, nu pot încasa subven¡ia pentru motorinå. În 2025, când vor expira actualele contracte, må a¿tept så mai pierd o parte din suprafa¡å.”

Alina Cre¡u: “Ne dorim predictibilitate ¿i stabilitate, dar nu e posibil fårå o modificare pe Codul Civil, la legea arendei. Speråm så existe voin¡å politicå din partea coali¡iei de guvernare, astfel încât contractele de arendå så fie ferme, pe o duratå minimå care så ne permitå så luåm credite la bancå, så accesåm fonduri europene, så råspundem condi¡iilor de mediu. Cu un contract de arendå de doar un an, suntem lega¡i de mâini ¿i de picioare. Existå riscul ca prin cre¿terea subven¡iilor så se ajungå la fårâmi¡area terenurilor. Cre¿terea duratei contractului de arendå este una dintre pu¡inele metode pentru limitarea acestui fenomen. S-a ajuns la o anomalie pe care am tot încercat så o explicåm politicienilor. Sunt mul¡i fermieri care, strân¿i cu u¿a, ajung så accepte nu doar så renun¡e la subven¡ie, ci så plåteascå ¿i arendå. E o tendin¡å în cre¿tere, stimulatå de durata reduså a contractelor de arendå.” 23

ASOCIA}II PROFESIONALE

APIA refuz\ s\ accepte ca erorile de la teledetec]ie s\ se reflecte în abaterile acceptabile Cu douå såptåmâni în urmå, la Ministerul Agriculturii a avut loc încå o rundå de consultåri între reprezentan¡ii asocia¡iilor de fermieri ¿i ai autoritå¡ilor implicate în gestionarea Submåsurii 17.1: APIA, AFIR, Autoritatea de Management pentru PNDR.

otivul, acela¿i ca la rundele anterioare: problemele cauzate de diferen¡ele dintre suprafe¡ele declarate la APIA ¿i cele rezultate din teledetec¡ie. Chiar ¿i pentru erori zecimale, diferen¡ele duc la decåderea din dreptul la plata subven¡iei pentru prima de asigurare pe întreaga suprafa¡å cultivatå! Am abordat subiectul pe larg ¿i în numårul trecut, reproducând punctul de vedere al APIA, cå prin teledetec¡ie ar fi ob¡inut “o asigurare rezonabilå referitoare la autorizarea corespunzåtoare a cererilor pentru schemele de sprijin pe suprafa¡å aferente anului de cerere 2021”.

Nina Gheorghi¡å: “Am plecat acum douå såptåmâni de la Minister extrem de dezamågitå så constat cå reprezentan¡ii APIA, AFIR ¿i ai Autoritå¡ii de Management nu s-au întâlnit deloc, în toatå aceastå perioadå, så vadå cum pot solu¡iona problema aceasta, faptul cå ne descalificå de la plata subven¡iei cuvenite pentru situa¡ii care nu existå în realitate. Am putea realiza un volum de sute de pagini, dacå adunåm adresele asocia¡iilor pe problemele cu Submåsura 17.1. Iar dân¿ii, cei din Minister, ne întreabå, la fiecare audien¡å, care e prob24

lema pentru care ne aflåm acolo ¿i trebuie så reluåm toate explica¡iile de la început! Ei recunosc cå, la måsuråtori, au o abatere a aparatelor. Neoficial, se admite cå abaterea este de cel pu¡in 1,25%. Dar nu se acceptå cå acea abatere poate så dea exact diferen¡a dintre suprafa¡a declaratå ¿i cea rezultatå la teledetec¡ie. Societå¡ile de asiguråri au în¡eles cå pot fi abateri, au acceptat så facem corec¡ii prin acte adi¡ionale. Numai autoritå¡ile ¡in cu din¡ii de aceste abera¡ii, de abaterea la douå zecimale. În plus, de¿i face teledetec¡ia în iunie, APIA trimite abia prin noiembrie informåri referitoare la diferen¡ele dintre suprafe¡ele declarate ¿i cele rezultate la teledetec¡ie. Iar nouå contractele de asigurare ne expirå în octombrie. În aceste condi¡ii, nu mai putem face corec¡ii cu acte adi¡ionale încheiate cu societå¡ile de asigurare ¿i pierdem to¡i banii. Råspunsul pe care vi l-a dat APIA nu må surprinde, pentru cå domnul Adrian Pintea nu s-a implicat niciodatå în solu¡ionarea niciunei probleme pe care

fermierii au ridicat-o. Întotdeauna ne-a råspuns cu copy-paste din legi ¿i regulamente europene, fårå a încerca så accepte logica argumenta¡iei fermierilor.”

Alina Cre¡u: “Nu cerem nimic ie¿it din comun: se ia statistic, se analizeazå un tabel de la APIA, în care se vede care este abaterea medie pe care o constatå la teledetec¡ie. Dacå abaterea este de 3% sau 2%, acela¿i procent de abatere så fie admis pe SM 17.1, pe coresponden¡a suprafe¡elor din momentul semnårii poli¡elor de asigurare, cu momentul verificårii. Am fost ¿i eu ¿ocatå la acea întâlnire de acum douå såptåmâni, ca ¿i la cele precedente. Este trist så vedem cum reprezentan¡i ai statului, din diferite autoritå¡i, nu comunicå între ei. E ca ¿i când am vorbi cu pere¡ii. Efectiv, fermierii sunt descalifica¡i total de la plata subven¡iei pentru asigurårile agricole din rea-credin¡å”.

Robert VERESS Profitul Agricol 25/2022

CULTURI

VEGETALE Solu]iile Bayer la bolile transmise prin s\mân]\ Condi¡iile climatice sunt tot mai schimbåtoare an de an ¿i chiar lunå de lunå. ¥n acela¿i timp, presiunea provocatå de bolile transmise prin såmân¡å, cum sunt målura, tåciunele zburåtor, mucegaiul de zåpadå sau sfâ¿ierea, devine tot mai mare asupra plantelor. De aceea Bayer vine cu câteva oferte sigure ¿i de mare eficientå. Este vorba de cel mai puternic produs, Redigo Pro, pentru protec¡ia såmân¡ei la grâu. “Nu este o noutate, dar este o solu¡ie foarte bunå în combaterea bolile transmise prin såmân¡å. E un fungicid cu ac¡iune sistemicå, dar ¿i preventivå, curativå ¿i eradicativå. Pentru reu¿ita luptei împotriva bolilor transmise prin såmân¡å, dar ¿i prin sol la cerealele påioase, Bayer a mai adus pe pia¡å ¿i eficientul Bariton Super”, aten¡ioneazå Corina Råducan, reprezentant Bayer Timi¿. Bariton Super 97,5 FS este un fungicid cu trei substan¡e active, protioconazol, tebuconazol ¿i fludioxonil, cu moduri de ac¡iune diferite, care conferå produsului un spectru larg de ac¡iune ¿i eficacitate superioarå. Are o ac¡iune sistemicå, dar ¿i de contact. Este o solu¡ie inovativå cu ac¡iune de contact ¿i sistemicå în såmân¡å, unde împiedicå dezvoltarea miceliului ciupercilor localizate pe semin¡e sau în interior. Formularea este de suspensie concentratå pentru tratarea semin¡elor. În Banat, iernile sunt mai blânde, iar zåpadå de multe ori lipse¿te de pe câmp, chiar în totalitate. Varia¡iile de temperaturå sunt tot mai mari de la zi la noapte, inclusiv de la o zi la alta, iar aceste modiProfitul Agricol 25/2022

ficåri bru¿te au ¿i impact violent asupra culturilor, cu declan¿area unor boli nea¿teptate sau apari¡ia unor dåunåtori. În aceste condi¡ii, speciali¿tii Bayer mai atrag aten¡ia cå, pe lângå dezvoltarea bruscå a culturilor de påioase, apar ¿i buruienile care cresc nea¿teptat de repede cu risc de a cople¿i grâul, orzul, rapi¡a sau ovåzul. Corina Råducan a explicat: “Bayer a venit din toamna anului 2021 în sprijinul fermierilor cu o noutate. Este vorba de Komplet, un erbicid pe care îl putem aplica în faza incipientå pentru a putea combate buruienile problemå din culturile cerealiere, cum sunt turi¡å, mu¿e¡elul, samulastra de rapi¡å, mu¿tarul sålbatic ¿i iarbå vântului. Produsul este foarte echilibrat din punctul de vedere al dozelor de flufenacet ¿i diflufenical. Are o eficien¡å foarte bunå în combaterea buruienilor din cultura de cereale ¿i oferå ¿i o protec¡ie sigurå”. Komplet este un erbicid postemergent pentru combaterea buruienilor dicotiledonate ¿i monocotiledonate anuale din culturile de cereale de toamnå (grâu, orz, triticale, secarå).

De asemenea, Bayer mai are douå solu¡ii cunoscute ¿i foarte eficiente pentru protejarea culturile de cereale: erbicidul Sekator ¿i fungicidul Falcon Pro. Astfel, Bayer nu oferå doar produse, ci vine cu solu¡ii, în pachete fizice, compuse din douå produse, adicå o ofertå integralå ce are la bazå un erbicid ¿i un fungicid. În ultimii ani, se discutå tot mai des de bolile de colet instalate încå din primåvarå sau de bolile foliare instalate din luna aprilie. Nativo Pro este un produs care luptå împotriva acestora. Nativo Pro 325 SC este un fungicid sistemic care are la bazå douå substan¡e active cu ac¡iune complementarå. Protioconazol are ac¡iune preventivå ¿i curativå asupra unei game largi de patogeni ¿i un efect sistemic important, asigurând o protec¡ie de lungå duratå. Trifloxistrobin are un spectru larg de activitate, cu ac¡iune de tip mezostemic ¿i se caracterizeazå printr-o afinitate ridicatå fa¡å de stratul de la suprafa¡a plantei, urmatå de redistribuirea ¿i redepunerea pe pår¡ile aeriene ale plantei.

Gheorghe MIRON 25

CULTURI VEGETALE

Noul Regulament pentru utilizarea pesticidelor Miercuri, 22 iunie, Comisia Europeanå a adoptat, în cadrul Pactului Verde, ceea ce nume¿te “propuneri novatoare în vederea refacerii naturii Europei pânå în 2050 ¿i a reducerii la jumåtate a utilizårii pesticidelor pânå în 2030”. Pentru agriculturå, cel mai important este noul proiect de Regulament privind utilizarea durabilå a produselor fitosanitare (SUR), care prevede cå statele ca România, în care media de utilizare a pesticidelor este mai micå de 70% decât media Uniunii Europene, vor fi obligate så-¿i reducå consumul cu 35%, pânå în 2030.

Statele în care cantitatea medie de produse fitosanitare/ha este între 70% ¿i 140% din media UE vor fi obligate så¿i înjumåtå¡eascå consumul, iar cele în care consumul mediu este mai mare de 140% din media Uniunii trebuie så ¿i-l reducå cu 65 de procente. Aceastå stratificare este o minimå concesie pe care Comisia o face statelor care au reclamat faptul cå vor fi net dezavantajate dacå se va impune o reducere globalå, cu 50%, a consumului de pesticide. Foarte important, fiindcå a fost consideratå prea permisivå ¿i aplicatå inegal, Directiva pentru utilizarea durabilå a pesticidelor a fost transformatå în Regulament, iar acesta va trebui implementat întocmai în legisla¡ia fiecårui stat membru. Prin urmare, dacå proiectul este adoptat dupå consultårile/negocierile cu Parlamentul ¿i Consiliul European, România nu va avea încotro ¿i va trebui så adopte måsuri efective pentru reducerea consumului de produse fitosanitare, cu 35%, în urmåtorii ¿apte ani. Reducerea consumului se va face în func¡ie de douå elemente: Obiectiv Intensitate ¿i Obiectiv Utilizare ¿i risc. Conform Obiectivului Intensitate, ¡intele de reducere sunt cele men¡ionate mai sus: 35%, 50% ¿i 65%, în func¡ie de media de consum în anii 20152017. Obiectivul Utilizare ¿i risc va rec26

ompensa sau penaliza, dupå caz, comportamentul statelor membre cu privire la consumul de pesticide, în intervalele 2011-2013, respectiv 2015-2017. Dacå statul membru a realizat o reducere mai mare a utilizårii produselor chimice de protec¡ie a plantelor (PPP) decât media Uniunii, în anii 2011, 2012 ¿i 2013, respectiv 2015, 2016 ¿i 2017, se va acorda o bonifica¡ie care se stabile¿te scåzând din 50% diferen¡a dintre reducerea realizatå ¿i reducerea medie a Uniunii. Dacå statul membru a crescut utilizarea ¿i riscul PPP în intervalele men¡ionate, se aplicå un coeficient de penalizare, care se stabile¿te prin adåugarea la 50% a diferen¡ei dintre sporul realizat ¿i reducerea medie a Uniunii, dar fårå a se depå¿i 70%. Finalmente, ¡inta minimå de reducere nu poate fi mai micå de 35%, iar cea maximå mai mare de 70%. Comisia considerå cå “noile norme privind pesticidele chimice vor reduce amprenta de mediu a sistemului alimentar al UE, vor proteja sånåtatea ¿i bunåstarea cetå¡enilor ¿i a lucråtorilor agricoli ¿i vor contribui la atenuarea pierderilor economice pe care le înregistråm deja din cauza deteriorårii sånåtå¡ii solului ¿i a pierderii polenizatorilor cauzatå de pesticide”. Nici fermierii europeni ¿i nici industria de pesticide nu sunt de acord cu aceastå perspectivå a Comisiei.

Reac¡ia Alian¡ei Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, din care fac parte APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV, a emis un comunicat intitulat Regulamentul SUR pune la zid fermierii români. Alian¡a apreciazå cå, prin lobby-ul întreprins de Copa-Cogeca, Comisia Europeanå a fost determinatå så ia în considerare consumul actual al statelor membre în stabilirea ¡intelor de reducere, renun¡ând la aplicarea unui procent standard de reducere, de 50%, identic pentru toate statele membre, indiferent de consumul actual de PPP - a¿a cum inten¡ionase så propunå pânå în luna martie 2022. Înså procentul de reducere de 35% este considerat tot prea mare. “La un calcul estimativ, dacå media consumului în intervalul 2015-2017 a fost de cca 0,640 kg/ha, România trebuie så atingå, în 2030, un consum de 0,416 kg/ha, ceea ce este insuficient, având în vedere cå pentru o produc¡ie competitivå la nivel european este nevoie de minimum 1,5 kg/ha”. Alian¡a le solicitå politicienilor români så-i transmitå vicepre¿edintelui Comisiei, olandezul Frans Timmer mans, responsabil de implementarea Pactului Verde, cå “România nu se poate alinia la aceste ¡inte de reducere a pesticidelor fårå a avea la dispozi¡ie alternative eficiente de combatere a Profitul Agricol 25/2022

CULTURI VEGETALE dåunåtorilor, la pre¡uri accesibile!”. “Dinspre conducerea Comisiei Europene (filiera socialistå) vin semnale puternice cå se dore¿te implementarea Pactului Verde fårå a ¡ine cont de crizele intervenite ¿i repercusiunile asupra fermierilor ¿i sectorului agroalimentar, condamnându-i pe fermierii români la lipså de competitivitate atât în cadrul pie¡ei unice, dar mai ales fa¡å de fermierii din state ter¡e”, se mai aratå în comunicatul Alian¡ei.

Completårile APPR Anterior comunicatului Alian¡ei, APPR ¿i-a informat membrii ¿i despre alte detalii din noul Regulament. Astfel, Regulamentul pentru utilizarea durabilå a pesticidelor va modifica unele articole din Regulamentul PAC privind planurile strategice, cu referire la eco-scheme, måsurile de agromediu ¿i de investi¡ii. La articolul 8 se solicitå statelor membre så se stabileascå o legåturå între planurile na¡ionale de ac¡iune ¿i pår¡ile relevante ale planurilor strategice, pentru a se atinge obiectivul strategiei “De la fermå la furculi¡å” de a aloca 25% din suprafa¡a agricolå totalå agriculturii ecologice. Existå trei articole noi (13, 15 ¿i 16) privind obliga¡iile utilizatorilor profesioni¿ti ¿i ale consilierilor în materie de combatere integratå a dåunåtorilor, punerea în aplicare a managementului integrat al dåunåtorilor prin intermediul unor norme specifice fiecårei culturi ¿i privind un registru electronic de gestionare integratå a dåunåtorilor ¿i de utilizare a produselor de protec¡ie a plantelor. Articolul 18 înåspre¿te normele utilizarea produselor de protec¡ie a plantelor în zonele sensibile (de exemplu, zonele tampon). Aplicarea produselor de protec¡ie a plantelor din avioane, elicoptere sau drone este consideratå mai pu¡in preProfitul Agricol 25/2022

ciså ¿i poate avea un impact negativ asupra sånåtå¡ii umane ¿i a mediului. Prin urmare, aplicarea din aer va fi interziså, cu o derogare limitatå, de la caz la caz, atunci când are un impact mai pu¡in negativ asupra sånåtå¡ii umane ¿i a mediului decât orice altå alternativå.

Reac¡ia AIPROM Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor din România acceptå cå Regulamentul privind utilizarea durabilå a produselor fitosanitare (SUR) are nevoie de inova¡ie pentru îndeplinirea ¡intelor, dar obiectivele de reducere a emisiilor ar trebui så fie practice ¿i så se bazeze pe dovezi ¿tiin¡ifice. “Stabilirea unor obiective arbitrare nu ia în calcul eforturile semnificative pe care statele membre le-au depus pentru a reduce utilizarea pesticidelor ¿i a riscurilor aferente, precum ¿i de diferitele condi¡ii agronomice din România ¿i din Europa”, se spune întrun comunicat AIPROM. Este citat directorul general al CropLife Europe, Olivier de Matos, care atrage aten¡ia cå “dacå dorim cu adevårat så transformåm sistemul, nu putem stabili obiective arbitrare care vor ajunge så îi îndepårteze chiar pe cei care produc zilnic alimente sånåtoase ¿i sustenabile pentru cetå¡enii europeni ¿i nu numai. Credem cu tårie cå reducerea impactului agriculturii nu înseamnå reducerea instrumentelor pe care fermierii le au la dispozi¡ie. Orice obiective sugerate ar trebui så garanteze existen¡a unor alternative viabile ¿i eficiente pe pia¡å”. Solu¡iile pentru agriculturå digitalå ¿i de precizie, precum ¿i biopesticidele trebuie så fie recunoscute ca fiind factorii care contribuie la implementarea Strategiei De la Fermå la Consumator. Adoptarea acestor instrumente trebuie så fie încurajatå ¿i sprijinitå în mod explicit în noul Regulament SUR, mai solicitå industria pesticidelor.

Argumentele Comisiei Europene pentru acest Regulament

“Prin noile måsuri se va asigura faptul cå to¡i fermierii ¿i al¡i utilizatori profesioni¿ti de pesticide practicå gestionarea integratå a dåunåtorilor. Pentru prevenirea ¿i combaterea dåunåtorilor sunt avute în vedere mai întâi metode alternative care respectå mediul, pesticidele chimice putând fi utilizate numai în ultimå instan¡å. Måsurile prevåd, de asemenea, obligativitatea ca fermierii ¿i al¡i utilizatori profesioni¿ti så påstreze eviden¡e. Statele membre trebuie så stabileascå norme specifice culturilor, în care så identifice alternativele care trebuie utilizate în locul pesticidelor chimice. Toate pesticidele vor fi interzise în zonele sensibile, inclusiv zone protejate în conformitate cu Natura 2000, precum ¿i orice zonå sensibilå din punct de vedere ecologic care trebuie conservatå pentru polenizatorii amenin¡a¡i. Statele membre vor trebui så prezinte Comisiei rapoarte anuale detaliate privind progresele înregistrate. Comisia va consulta în curând statele membre ¿i ¡årile ter¡e cu privire la o måsurå de reducere la zero a reziduurilor de tiametoxam ¿i clotianidin, douå substan¡e cunoscute a contribui la declinul la nivel mondial al polenizatorilor. Aceste substan¡e nu mai sunt aprobate în UE. Atunci când måsura va fi adoptatå, alimentele importate care con¡in reziduuri cuantificabile ale acestor douå substan¡e pot - dupå anumite perioade de tranzi¡ie - så nu mai fie comercializate în UE. Nu existå nicio legåturå directå cu efectele imediate ale råzboiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Prin aceste måsuri, se va reduce, de asemenea, dependen¡a fermierilor de factori de produc¡ie costisitori, cum ar fi pesticidele chimice, sprijinind alimentele la pre¡uri accesibile pentru to¡i europenii” - Comisia Europeanå.

Robert VERESS 27

CULTURI VEGETALE

Argumentele Comisiei pentru adoptarea noului Regulament de utilizare a pesticidelor Drapatå în flamura ecologiei, Comisia Europeanå sus¡ine cå noul Regulament de utilizare durabilå a produselor fitosanitare, pe scurt SUR, vizeazå în mod explicit refacerea naturii Europei, în vederea readucerii în stare bunå a 80% din habitatele europene, care se aflå într-o stare precarå, ¿i readucerea naturii în toate ecosistemele, de la påduri ¿i terenuri agricole la ecosisteme marine, apå dulce sau urbane. De¿i ¡inte¿te reducerea utilizårii pesticidelor chimice, propunerea Comisiei va contribui la crearea unor sisteme alimentare durabile, în conformitate cu Pactul Verde european ¿i cu Strategia "De la fermå la consumator", asigurând în acela¿i timp o securitate alimentarå durabilå ¿i protejând sånåtatea europenilor, se aratå în expunerea de motive. Prin aceste måsuri, se va reduce, de asemenea, dependen¡a fermierilor de factori de produc¡ie costisitori, cum ar fi pesticidele chimice, sprijinind alimentele la pre¡uri accesibile pentru to¡i europenii.

De fapt, spune Comisia, oamenii de ¿tiin¡å ¿i cetå¡enii sunt tot mai preocupa¡i de utilizarea pesticidelor ¿i de acumularea reziduurilor ¿i a metaboli¡ilor acestora în mediu. Conform raportului final al Conferin¡ei privind viitorul Europei, cetå¡enii Uniunii au solicitat în mod expres abordarea chestiunii utilizårii pesticidelor ¿i a riscului asociat. Cu toate acestea, normele în vigoare ale Directivei privind utilizarea durabilå a pesticidelor s-au dovedit a fi prea slabe ¿i au fost puse în aplicare în mod inegal. Dar tot Comisia Europeanå subliniazå cå tranzi¡ia la un alt sistem de produc¡ie, mai durabil, aduce dupå sine costuri suplimentare. De aceea fermierii vor fi sprijini¡i printr-un pachet de politici, cum ar fi: - noi norme ale Politicii Agricole Comune menite så asigure o compensa¡ie pentru eventualele costuri legate de punerea în aplicare a noilor norme pentru o perioadå de tranzi¡ie de 5 ani;

- ac¡iuni mai ferme pentru cre¿terea gamei de alternative biologice ¿i cu risc scåzut de pe pia¡å; - cercetare ¿i dezvoltare în cadrul programelor Orizont ale UE care så sprijine noile tehnologii ¿i tehnici, inclusiv agricultura de precizie ¿i - Planul de ac¡iune pentru dezvoltarea produc¡iei ecologice, în vederea atingerii obiectivelor privind pesticidele prevåzute în Strategia "De la fermå la consumator". Ambele propuneri vor fi acum discutate de Parlamentul European ¿i de Consiliu, în conformitate cu procedura legislativå ordinarå. În urma adoptårii, impactul pe teren va fi treptat: måsurile de refacere a naturii urmeazå så fie puse în aplicare pânå în 2050, în timp ce obiectivele privind pesticidele ar trebui atinse pânå în 2030.

Arin DORNEANU

Frans Timmermans, Vicepre¿edinte executiv pentru Pactul Verde european: Oamenii au nevoie de naturå: pentru aerul pe care îl respirå, pentru apa pe care o beau, pentru alimentele pe care le månâncå - pentru a tråi. Economia se bazeazå, de asemenea, pe naturå. Criza climaticå ¿i cea legatå de biodiversitate amenin¡å elementele fundamentale ale vie¡ii noastre pe påmânt. Am înregistrat progrese în ceea ce prive¿te abordarea crizei climatice ¿i acum venim cu douå acte legislative care reprezintå un pas înainte în combaterea ecocidului iminent. Reducerea utilizårii pesticidelor contribuie la refacerea naturii ¿i protejeazå persoanele care lucreazå cu aceste produse chimice.

Profitul Agricol 25/2022

CULTURI VEGETALE

Ecologia, o strategie de succes pentru o ferm\ mare Povesteam, numårul trecut, cazul fermei Agromixt ªerban, o afacere de familie care a ajuns prin Agrinvest la rezultate spectaculoase. “Primul pas a fost så må concentrez doar pe cultura mare ¿i pe pomiculturå în sistem ecologic. Ulterior, am ob¡inut de la Agrinvest o finan¡are cu care am plåtit datoriile ¿i am cumpårat utilaje ¿i teren. Dupå un an ¿i jumåtate de parteneriat, am încheiat anul 2021 cu profit ¿i am ajuns ¿i la capital propriu pozitiv”, poveste¿te Ion ªerban, proprietarul Agromixt ªerban SRL. În cazul Agromixt ªerban, trecerea la culturå ecologicå s-a dovedit a fi un element important în succesul afacerii. “Odatå cu introducerea gamei de produse ecologice, Agrinvest î¿i recon-

firmå conceptul de business integrat bazat pe infrastructurå completå, precum ¿i preocuparea pentru agricultura verde, sustenabilå, care så producå recolte bogate dintr-un påmânt sånåtos. Totodatå, în acest context, le oferim fermierilor parteneri ¿ansa nu doar de a fi în trend cu evolu¡ia agricolå din plan european, ci ¿i de a profita de oportunitå¡ile ¿i facilitå¡ile care apar odatå cu orientarea cåtre agricultura ecologicå”, explicå Iulia Grådinaru, Head of Business Development la Agrinvest. Pentru Ion ªerban, ¿ansa s-a numit Agrinvest Golden Relationship.

“Agrinvest Golden Relationship se bazeazå pe principiul cå, dacå fermierului îi este bine, tuturor ne este bine. Acesta este ¿i scopul principal ¿i final al acestui proiect, så fim alåturi de fermieri în orice condi¡ii ¿i så-i sprijinim din toate punctele de vedere”, spunea Dan Såvoiu, project manager Agrinvest Golden Relationship. Pentru fermierii ale cåror afaceri se aflå în dificultate, dar care au ¿anse de redresare dacå adoptå o strategie corectå de business, Grupul Agrinvest pune la dispozi¡ie o echipå de exper¡i economi¿ti, juri¿ti, tehnicieni, speciali¿ti în management sau în zona comercialå etc. - care evalueazå situa¡ia ¿i dezvoltå un plan de interven¡ie complex la implementarea cåruia ¿i participå cu îndrumare ¿i sprijin.

Agrinvest

Profitul Agricol 25/2022

CULTURI VEGETALE

Statul vrea dezvoltarea dar [tie s\-l {tefan GHERGHI}| fermier

La sfâr¿itul lunii mai, fermierii din zona Scor¡aru Nou, jude¡ul Bråila, s-au trezit, a¿a cum este normal în România, cu ni¿te speciali¿ti veni¡i så måsoare de zor întreaga zonå. Norocul fermierilor cu alarma declan¿atå de Primårie, care a anun¡at acest “desant topometric" ¿i inten¡iile care stau la baza lui. Întreba¡i fiind care este treaba cu prezen¡a lor pe acele meleaguri, speciali¿tii au recunoscut cå au început så lucreze la realizarea studiului tehnic care va sta la baza drumului expres Foc¿ani - Bråila. Mai mult, au indicat ¿i care ar fi traseul gândit pânå la acest moment, care ar trebui så “taie" (special am men¡ionat cuvântul, fiindcå nu s-a spus så traverseze) infrastructura de iriga¡ii care se va gåsi pe amplasamentul stabilit. În localitatea Scor¡aru Nou sunt mai multe OUAI-uri func¡ionale, care au proiecte din fonduri europene în curs de implementare, pentru refacerea infrastructurii de irigat ¿i care posibil vor putea fi afectate de aceastå inten¡ie dacå va fi puså în practicå. De men¡ionat cå aceastå situa¡ie se va gåsi ¿i în celelalte localitå¡i in jude¡ul Bråila care vor fi traversate de acest drum, ¿tiindu-se cå aceastå zonå are un sistem de iriga¡ii extins, fiind cel mai irigat jude¡ din ¡arå. 30

Aceasta este o situa¡ie care, din påcate, poate afecta în viitor pe oricare fermier, dar, ce este cel mai råu, aratå clasica ¿i cronica atitudine a func¡ionarului român de a fugi de råspundere ¿i lipsa dorin¡ei acestuia de a rezolva situa¡ia chiar ¿i atunci când poate. În plus, cititorii vor vedea cum, pe de-o parte, se clameazå de cåtre politicieni ¿i demnitari importan¡a agriculturii în asigurarea securitå¡ii alimentare, iar pe de altå parte indiferen¡a de care se då dovadå la nivelul func¡ionarilor implica¡i, de la nivelul MADR ¿i alte autoritå¡i subordonate, atunci când trebuie så protejeze aceste investi¡ii în fa¡a eventualelor fapte de neglijen¡å la momentul aprobårii altor investi¡ii. Revenind la situa¡ia noastrå, fermierii s-au adresat asocia¡iei profesionale APA Bråila ¿i aceasta, la rândul ei, a trimis adreså cåtre MADR ca for de reprezentare ¿i gestionare a problemelor din agriculturå (fac aceastå men¡iune fiindcå, a¿a cum se va vedea în continuare, aceste principii nu sunt foarte clare în cadrul acestui minister sau al autoritå¡ilor subordonate) ¿i cåtre CNAIR, ca organism însårcinat cu realizarea acestei investi¡ii. Prin aceastå adreså fermierii î¿i manifestau în primul rând sus¡inerea pentru aceastå investi¡ie, care este necesarå în zonå, dar sesizau ¿i trei aspecte asupra cårora proiectan¡ii ¿i forurile de decizie så se aplece. Respectiv: Distrugerea infrastructurii secundare de iriga¡ii, afectând doar în zona Scor¡aru Nou o suprafa¡å estimatå la cca 2.500-3.000 ha, dar la aceastå suprafa¡å så se adauge ¿i ce va fi afectat în celelalte localitå¡i din jude¡ care ar urma så fie tra-

versate de acest proiect. Proiectul så prevadå traversåri peste infrastructura de iriga¡ii, dar ¿i pentru trecerea utilajelor, astfel încât distan¡ele så fie rezonabile pentru fermierii cårora ferma le va fi împår¡itå în douå pår¡i de trecerea drumului. De men¡ionat cå drumurile expres sunt protejate la fel ca autostråzile ¿i nu pot fi prevåzute cu traversåri directe, ci doar pe deasupra sau dedesubt. Ce se va întâmpla cu investi¡iile din fonduri europene, în condi¡iile în care, pentru un termen de 5 ani, beneficiarii nu au dreptul så schimbe natura proiectului?

MADR, la primirea adresei, a direc¡ionat-o imediat cåtre AFIR, care se pare cå ar fi trebuit så dea toate råspunsurile, cu toate cå, dupå pårerea mea, aceasta trebuia så råspundå doar la punctul 3 (dar acum hai så nu ne legåm chiar de orice detaliu). Så vedem înså råspunsul AFIR, care are câteva aspecte interesante, cum ar fi: “Solu¡ia tehnicå pentru lucrårile necesare în vederea protejårii/devierii/reProfitul Agricol 25/2022

CULTURI VEGETALE

sistemului de iriga]ii, gestioneze? råspuns”, adicå citeazå ce scrie în contract ¿i atât. Când cite¿ti un astfel de råspuns, normal så îi sperie pe fermierii care au în¡eles cå trebuie så dea banii înapoi (bine cå nu a fåcut vreunul infarct sau AVC), iar banii nu sunt chiar pu¡ini, investi¡iile aici fiind de peste 3 milioane de euro.

locårii conductelor subterane (conducte principale ¿i antene) aferente sistemelor de iriga¡ii men¡ionate mai sus afectate de traseul proiectat al drumului expres Foc¿ani-Bråila trebuie så ¡inå cont de prevederile OG nr. 43/1997 (republicatå) privind regimul drumurilor, cu modificårile ¿i completårile ulterioare, referitoare la construc¡ia drumurilor de interes na¡ional ¿i la lucrårile de protejare, deviere, mutare sau dezafectare a re¡elelor (în cazul de fa¡å infrastructura de îmbunåtå¡iri funciare) existente în zona drumului ¿i trebuie så aibå la bazå avizele/acordurile sau, dupå caz, avizele de amplasament favorabile condi¡ionate pentru protejarea/relocarea/ devierea acestor conducte, solicitate în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 (republicatå) privind autorizarea executårii lucrårilor de construc¡ii, cu modificårile ¿i completårile ulterioare.” Pornind de la faptul cå AFIR nu este specialistå în proiectåri de drumuri ¿i poduri, prima parte a råspunsului este mai mult decât onorabilå, adicå aratå cå proiectarea acestor investi¡ii necesitå ni¿te avize de la ni¿te autoritå¡i, ceea ce Profitul Agricol 25/2022

este o chestiune de bun-sim¡. Ce am putea så reclamåm la acest råspuns este cå nu s-a delimitat mai clar problema ¿i nu se cunoa¿te foarte bine ce ar fi trebuit MADR så facå în acest caz (lucru care îl vom dezvolta mai jos), dar ¿i aici putem spune cå AFIR nu este autoritatea competentå în aceastå spe¡å, deci putem fi în¡elegåtori. La al doilea punct al råspunsului înså lucrurile sunt de altå naturå, respectiv unde se aratå cå: “Precizåm cå printre angajamentele asumate la contractul de finan¡are se numårå ¿i faptul cå Beneficiarul se obligå så respecte pe toatå durata contractului criteriile de eligibilitate ¿i de selec¡ie înscrise în Cererea de finan¡are, aprobatå ca urmare a procesului de evaluare ¿i selec¡ie ¿i, respectiv, cå în cursul perioadei de monitorizare, ¿i anume 5 ani de la ultima platå efectuatå de Agen¡ie, Beneficiarul se obligå så nu modifice substan¡ial proiectul.” Aici AFIR î¿i aratå “clasa” în interpretarea textelor de lege care au legåturå cu activitatea lor ¿i, deoarece nu ståpâne¿te råspunsul, ¿i/sau din cauza fricii de råspundere, då un råspuns “fårå

Din påcate, aceastå agen¡ie numitå AFIR nu ¿tie cå o modificare a proiectului de acest gen (prin modificarea unor norme legale) nu poate incumba asupra fermierilor, ci cel bun de platå este statul prin reprezentantul såu, Guvernul, deoarece acesta decide, prin Hotårâre de Guvern (care este normå legalå), în primul rând scoaterea terenului din circuitul agricol ¿i apoi exproprierea în vederea realizårii drumului expres, deci doar Guvernul schimbå proiectul, nicidecum fermierii, care doresc så irige. Când ulterior se vor discuta despågubirile, trebuie så se ia în calcul ¿i pagubele în cazul unor astfel de situa¡ii, dar cert este cå fermierii nu pot fi ¡inu¡i råspunzåtori pentru situa¡ii de expropriere publicå. Dacå pânå la urmå va exista aceastå situa¡ie, AFIR va trebui så se îndrepte împotriva statului în calitatea sa de agen¡ie care gestioneazå ¿i verificå implementarea acestor proiecte, ceea ce, nu-i a¿a, este un pic cam greu pentru cei afla¡i într-un sistem al subordonårilor ierarhice. Nu este lipsit de interes så se ¿tie cå au fost necesari nu mai pu¡in de 5 angaja¡i superiori (consilieri ¿i directori) ai AFIR så semneze adresa de råspuns, adicå unul a întocmit, unul a verificat, unul a avizat, unul a propus spre aprobare ¿i ultimul a aprobat. Asta este descentralizarea F 31

CULTURI VEGETALE clamatå ¿i implementatå de fiecare conducere care vine la MADR, a unor func¡ionari care “nu sunt plåti¡i de mediul privat, ci de la buget”, vorba unui clasic în via¡å.

Revenind la parcursul documentelor, råspunsul AFIR la adresa APA Bråila a ajuns la cabinetul unui secretar de stat, care a retrimis-o ca atare cåtre APA Bråila, adoptând recomandarea finalå a adresei AFIR, care spune astfel: “Având în vedere cele de mai sus, consideråm necesar ca beneficiarii så se adreseze Ministerului Transporturilor ¿i Infrastructurii, în calitatea acestuia de administrator al drumului de interes na¡ional, în a¿a fel ca solu¡iile tehnice de proiectare a drumului expres ¿i construirea acestuia så nu conducå la prejudicierea investi¡iilor aferente sistemelor de iriga¡ii.” ªi acum så discutåm un pic de cei din MADR care dupå un astfel de råspuns aratå cå nu ¿tiu foarte clar nici ce atribu¡ii au ¿i nici faptul cå acestea sunt aspecte care ¡in de activitatea pe care ar trebui så o facå atât la nivel central, cât ¿i prin autoritå¡ile jude¡ene subordonate. În primul rând, pentru a face o investi¡ie de orice naturå pe un teren agricol, trebuie mai întâi, în conformitate cu L18/1991, art. 91-93, så se dispunå scoaterea din circuitul agricol, lucru care se face doar cu avizul MADR. Pentru a se face aceastå scoatere a terenului din circuitul agricol, se realizeazå un dosar (cu ¿inå) cu o serie de documente ¿i avize, în conformitate cu Ordinul ministrului MADR 83/2018 (Dl Daea este cel care a semnat ordinul de ministru) ¿i unde se prevede, printre multe alte documente, cå trebuie inclusiv avizul ANIF pentru infrastructura de iriga¡ii, în situa¡iile când aceasta existå. Prin minister circulå ca o fantomå interpretarea gre¿itå cå OUAI-urile sunt proprietate privatå ¿i cå nu prive¿te ministerul acest lucru sau ce se întâmplå cu activele lor. Din påcate, este tot o 32

craså lipså de cunoa¿tere, deoarece L138/2014 este adevårat cå då dreptul transferårii dreptului de proprietate cåtre structuri private, dar nu cåtre societå¡i comerciale, ci cåtre organiza¡ii de utilitate publicå cum sunt ¿i OUAI-urile, ceea ce este altceva. Mai mult, legea însårcineazå MADR, prin direc¡ie specializatå, så urmåreascå activitatea acestor organiza¡ii ¿i dacå aceasta nu se desfå¿oarå în conformitate cu prevederile legale, se poate merge pânå la anularea dreptului de proprietate ¿i a transferului de infrastructurå ¿i preluarea acestuia de cåtre ANIF. Deci în acest caz MADR are sau nu are treabå cu infrastructura secundarå de iriga¡ii? Cum o poate urmåri dacå nu se intereseazå de ea? Dupå pårerea mea în Legea 138/2014 ar fi trebuit så se prevadå “drept de folosin¡å” ¿i nu “drept de proprietate” la transferul infrastructurii secundare cåtre OUAI, fiindcå un drept de proprietate nu poate fi anulat a¿a de simplu, dar, må rog, cu speciali¿tii din MADR nu te pui, fiindcå ace¿tia cred, nu ¿tiu, ca la talibani. Revenind la problema noastrå, emiterea avizului de scoatere din circuitul agricol se poate da ¿i condi¡ionat, fiindcå L18/1991 nu împiedicå acest lucru. O primå întrebare care nu are råspuns este dacå s-a început procedura de scoatere din circuitul agricol a suprafe¡elor respective, iar autoritå¡ile subordonate ale MADR ¿tiu ceva? Dar dacå va veni aceastå solicitare MADR ce va decide? Poate astea erau primele aspecte care ar fi trebuit verificate de MADR, asta dacå, bineîn¡eles, ar fi ståpânit ce sarcini ¿i atribu¡ii au prin prevederile legale. Dupå scoaterea din circuitul agricol, urmeazå faza de realizare a proiectului tehnic, unde MADR, în baza primului aviz de la scoaterea din circuitul agricol, dar ¿i a prevederilor OG43/1997 ¿i L50/2001, de altfel men¡ionate ¿i de AFIR în råspunsul lor, trebuie (sau ar trebui) så dea noi avize prin unitå¡ile subordonate, respectiv ANIF ¿i direc¡iile interne de speciali-

tate, pentru solu¡iile tehnice în cazul infrastructurii secundare de iriga¡ii, în calitate de foruri de urmårire a modului de folosin¡å a acestora. Din påcate, trebuie så în¡elegem cå deoarece pânå acum MADR nu cred cå ¿i-a îndeplinit obliga¡iile legale sau a fåcut-o în mod superficial, nu înseamnå cå acestea nu existå ¿i nici nu trimi¡i oamenii de la Ana la Caiafa, crezând cå tu minister nu ai nici o obliga¡ie, a¿a cum se poate observa în concluzia adresei AFIR ¿i însu¿itå de reprezentantul de rang înalt al MADR. Apropo, pentru viitor ar fi bine de ¿tiut în cadrul func¡ionarilor de la MADR cå de investi¡ii privind drumurile se ocupå CNAIR, iar Ministerul Transporturilor poate interveni doar în modificarea legisla¡iei sau în modificarea sau retragerea obiectivelor de investi¡ii prin decizie a Guvernului, dar nu poate interveni în adoptarea unor solu¡ii tehnice sau anularea acestora. ªi ar mai fi un aspect de re¡inut, în sensul cå, atunci când existå prevederi legale care afecteazå modul de derulare a activitå¡ii în sectorul pe care îl gestionezi, ai dreptul ¿i este recomandat a se face promovarea unor ini¡iative legislative pentru rezolvarea acestor probleme. Apropo, o micå situa¡ie teoreticå de analizat, dacå mâine se va face un drum expres paralel cu canalul de iriga¡ii Siret Bårågan, acesta din urmå va råmâne doar de agrement pentru bårcu¡e ¿i caiace, deoarece nu se va mai putea conecta nimeni la infrastructura de irigat, asta fiindcå unii habar nu ¿tiu ce sarcini ¿i atribu¡ii au? Eu sper ca viitorul ministru så mai “pieptene” aceste apucåturi care numai aducåtoare de performan¡å ¿i solu¡ii nu se poate crede cå sunt, iar pânå la schimbarea mentalitå¡ilor fermierilor poate ar trebui så începem cu func¡ionarii ¿i så nu mai fim a¿a de indulgen¡i cu lipsa lor de performan¡å, în condi¡iile în care 5 persoane råspund la o adreså relativ simplå, iar råspunsul tot nefericit ¿i neadecvat este.

Profitul Agricol 25/2022

CULTURI VEGETALE

{i[t\virea grâului, un pericol pân\ la recoltare cå produc¡iile vor fi mai mici cu 30 - explicat fermierul. În câmpia Banatului 35%, în func¡ie de zonå. Anul acesta, a utilizat douå soiuri de ¿i în special în Timi¿, la Lideea ¿i unul de la Alcedo, toate cu în luna iunie, lipsa apei un poten¡ial genetic foarte mare ¿i a continuå så punå la încercåri grele cåutat så asigure ¿i cantitatea indicatå cultura de grâu, iar pânå la de îngrå¿åminte pentru a ajuta bobul så recoltare, fermierii producå întreaga cantitate de proteinå se tem de douå pericole: preconizatå. ¿i¿tåvirea boabelor Sofru este un soi de grâu aristat, ¿i seceta prelungitå. timpuriu, din geneticå Lidea, cu o den-

Prof. Aurel Låzureanu (foto), fost decan al Facultå¡ii de horticulturå, acum fermier în Giarmata, sus¡ine cå Timi¿ul se situeazå chiar la polul secetei, iar grâul suferå, fiindcå se aflå în stadiul de cearå, la mijlocul lunii iunie. “Este nevoie de umplerea bobului. În caz contrar, existå pericolul så aparå ¿itåvirea. Atunci dezastrul ar fi fårå margini, iar masa de 1.000 de boabe ¿i greutatea hectolitricå nu se vor împlini. Så vedem dacå vor fi ¿i efecte asupra calitå¡ii”, spune profesorul Låzureanu. El a urmårit cu aten¡ie care au fost cantitå¡ile de apå cåzute, iar concluzia este cå sunt sub media multianualå, cel pu¡in în primele ¿ase luni ale anului 2022. De exemplu, spune Låzureanu, în luna aprilie au cåzut 10 litri pe metru påtrat, iar pânå în 18 iunie, au fost 11 litri de metru påtrat. Rezultatul? Talia plantei este mult mai micå decât caracteristicile soiului, lungimea spicului, numårul de plicule¡e ¿i de flori în spic cu efectul final, boabele, au fost influen¡ate de cantitatea micå de precipita¡ii din primele 6 luni ale anului. În mod ciudat, culturile de grâu aråtau destul de bine la mijlocul lunii iunie, în jude¡ul Timi¿, dar fermierii aticipeazå Profitul Agricol 25/2022

Låzureanu crede cå la el reducerea va fi pânå la 20%, comparativ cu anul 2021. În urmåtoarea perioada, se anun¡å temperaturi de pânå la 35 de grade în Câmpia Banatului. E clar cå nu va fi o perioadå favorabilå pentru agriculturå. Fermierul a dat toate tratamentele pentru combaterea bolilor ¿i dåunåtorilor ¿i nu crede cå vor mai apårea alte surprize, în afarå de ¿i¿tåvirea bobului, pânå la recoltare.

Recoltatul grâului, dupå 1 iulie În zona Timi¿ului, singura ploaie mai consistentå a fost în vinerea Pa¿telui, 23 aprilie. În mai, au fost ploi foarte firave, 7 - 8 litri pe metru påtrat. “Dacå nu cad ploile pânå în 24 iunie, e clar cå evolu¡ia culturilor va fi for¡atå ¿i riscul de ¿i¿tåvire a bobului de grâu va fi tot mai mare. În acest caz, voi începe recoltatul grâului dupå 1 iulie. Totul depinde de soiuri ¿i de tehnologia aplicatå”, a

sitate recomandatå la semånat de 400 450 b.g/mp. Plantele sunt de talie medie, cu o toleran¡å foarte bunå la cådere ¿i frângere. Solundo este un soi de grâu aristat, de la Lidea, cu o capacitate bunå de înfrå¡ire ¿i toleran¡å mare la temperaturi scåzute. De asemenea, plantele au o toleran¡å bunå la bolile specifice, în special ruginile ¿i fuzariozå. Soiul Altigo este aristat, de la Alcedo, cu o toleran¡å ridicatå la boli precum ruginå ¿i septorioza, dar ¿i cu o toleran¡å bunå la înghe¡ ¿i la cådere. Asigurå productivitate stabilå chiar ¿i în condi¡ii de stres termic. Aurel Låzureanu de¡ine spa¡ii de depozitare ¿i tot grâul îl påstreazå. “Nu vând absolut nimic la recoltare. Îl depozitez pânå se stabilizeazå pre¡ul. De obicei vând în lunile ianuarie, februarie, anul viitor. Consider cå e cea mai bunå varianta de pia¡å pentru grâu”, spune fermierul Låzureanu. La orz a ob¡inut 6.500 de kg la ha ¿i omul explicå de ce a ie¿it o produc¡ie superioarå fa¡å de cât va scoate la grâu. “Orzul l-am semånat mult mai târziu, în septembrie, ¿i a beneficiat de precipita¡iile cåzute. E o produc¡ie mul¡umitoare.” Fostul decan lucreazå 250 de ha, iar culturile de bazå sunt grâul, 70 ha, ¿i rapi¡a, 55 ha.

Gheorghe MIRON 33

CRE{TEREA

ANIMALELOR În plin\ criz\, Dimitrie Musc\ relanseaz\ zootehnia Pesta porcinå africanå a lovit crunt fermele comerciale din România. Majoritatea crescåtorilor nu au mai avut curajul så repopuleze halele. Mul¡i nu mai au nici bani ca s-o ia de la capåt ¿i nu au primit încå despågubirile legale. Dar fermierul de la Curtici a gåsit mijloace, a dezinfectat ¿i a modernizat halele, iar acum a repornit motoarele.

luat-o de la capåt, spune cu acela¿i optimism Dimitrie

Muscå. “Am deja 12.000 de porci în halele repopulate. Intrå în hale al¡i 5.000 de purcei în fiecare lunå. Am cumpårat 1.800 de scroafe din Germania. Pre¡ul unei scroafe se negociazå ¿i se adaugå o redeven¡å pe fiecare purcel. În septembrie, voi avea primele sacrificåri”. Oricât ar fi de greu din cauza pre¡urilor la furaje, Dimitrie Muscå nu poate renun¡a la zootehnie fiindcå aceasta face parte dintr-o afacere perfect integratå. El are 1.800 de vaci cu lapte. “Cu vacile am scos vreo 3 milioane de lei profit. Nu e mult, dar merge. Majoritatea fermierilor lichideazå vacile. Cålin, fiul meu, are ¿i el o problemå deosebitå. Pre¡ul de cost al unui kilogram de carne este mult mai mare decât pre¡ul de vânzare. Dacå ¡inem seama cå porumbul ¿i grâul reprezintå 80% din Profitul Agricol 25/2022

cheltuielile pe un kilogram de carne, nu mai gåse¿ti porumb sau grâu sub 1,7 lei. Lucrezi pe pierdere. Cålin nu are cereale ¿i cumpårå de la mine. Supermarketurile au avut contracte fåcute dinainte, este o produc¡ie mare de porc, mai ales în Spania. Chinezii nu mai cumpårå carne de porc nici de la spanioli, dupå ce au renun¡at la pia¡a germanå. De aceea, presiunea pe pia¡a din România devine tot mai mare. Pe de altå parte, pre¡ul cerealelor este acela¿i la mine ¿i la Berlin sau Paris. Pînå acum, la noi a plouat bine dacå nu suntem påcåto¿i...” Pentru a contracara efectele devastatoare ale presiunilor externe asupra pie¡ei alimentare din România nu este suficient efortul pu¡inilor fermieri din categoria lui Dimitrie Muscå, oameni care au råmas buni înainte lui Dumnezeu...

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Pericol pentru cresc\torii Pe 23 iunies-a tras un semnal de alarmå în Parlamentul European: crescåtorii români de animale nu mai pot så-¿i cumpere furaje la pre¡uri accesibile. În consecin¡å, zootehnia din România se aflå în primejdie, a spus eurodeputatul Daniel Buda (PPE), vicepre¿edinte al Comisiei AGRI.

“

Stima¡i colegi, în România este un fenomen paradoxal: fermierii care sunt crescåtori de animale Daniel Buda (PPE), vicepre[edinte al Comisiei AGRI nu mai au acces så-¿i cumpere furaje, la pre¡uri care så fie competitive pentru Va trebui så vedem ce facem pentru cå subiect, pentru cå nu mai pot så vinå în ei. altfel ne omorâm fermierii în interiorul plenarå ¿i så ne spunå cå sunt toate De ce? Pentru cå, din påcate, nepu- UE. Cei care au grâu, porumb în mo- bune ¿i frumoase pentru cå ¿tim cå nu tând så scoatem furajele, grâul ¿i po- mentul de fa¡å se bucurå pe moment cå este adevårat”. rumbul din Ucraina, så-l ducem cåtre îl vor exporta ¿i vinde la un pre¡ destul alte zone în afara UE, a crescut presiu- de mare, înså crescåtorii de animale nu nea pe pre¡ul produselor din România. mai pot så-¿i cumpere furajele pentru a Norbert Lins, pre¿edintele ComiDe exemplu, un kilogram de grâu se cre¿te animale pentru cå sunt în siei pentru Agriculturå ¿i Dezvoltare vinde în momentul de fa¡å la aproape pierdere.” Ruralå ¿i cel care a condus aceastå del50-60 eurocen¡i. Or, fermierii din Româega¡ie, a intervenit ¿i el: nia, care au animale ¿i care fac îngrå“Comisia se pare cå nu a în¡eles ¿åtorii, nu mai au acces, pentru cå nu nimic. Ba chiar merge în altå direc¡ie. Herbert Dorfmann, reprezentantul este rentabil så cumpere grâul la acest Partidului Popular European, care a Ursula von der Leyen se plimbå prin pre¡. fåcut parte din delega¡ie, a completat: lume, se întâlne¿te cu al¡ii, a pus 3 miAtunci, animalele sunt luate de la “A¿a cum a spus ¿i Daniel, se vede, liarde pe maså, dar totu¿i cred cå trecrescåtorii de animale, nu produc mai existå anumite transporturi, existå o buie så în¡eleagå cum stau lucrurile. departe carne, suntem într-un blocaj. oarecare solidaritate, dar, må rog, în Este adevårat cå sunt ¡åri care De aceea, dragå Herbert, te rog så Polonia nu se vede aceastå solidaritate cumpårå cereale, n-am nimic împotrivå, gåsim un mecanism prin care aceste a grâului. da, vor exista ¡åri care vor trebui så-¿i cereale så meargå în afara UE pentru a Poate cå se vede la frontiera dintre acopere nevoile cu cereale din Rusia, scådea presiunea de pe UE. Eu am avut România ¿i Ucraina ¿i atunci ar fi poate înså obiectivul nostru trebuie så fie ca o discu¡ie cu prim-ministrul Nicolae mai logic så se întâmple lucrurile a¿a. Ucraina, înainte de toate, så poatå så ¿i Ciucå dupå ce am avut noi dezbaterea La Polonia nu am våzut asta, nu existå. scoatå grâul ¿i cât se poate, la un pre¡ în cadrul Comisiei AGRI ¿i domnia sa Så vedem cum anume în ¿edin¡a care så le permitå så se ocupe de urmåm-a informat cå va cre¿te capacitatea plenarå din iulie, adicå peste 2 såptå- toarea recoltå, så î¿i facå între¡inerea portului Constan¡a cu pânå la 20% luna mâni, så introducem o altfel de dezba- ma¿inilor ¿i a¿a mai departe. viitoare, înså sunt chestiuni de sistem. tere împreunå cu Comisia pe acest De ce nu ajunge grâul la frontierå? 36

Profitul Agricol 25/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

de animale Pe de o parte, da, fire¿te costurile de transport pe Dunåre ¿i prin portul Constan¡a sunt mai ieftine, da. Nu putem låsa acum România singurå cu aceastå povarå, så punem povara pe umerii ei ¿i så credem cå România se va descurca singurå. Aceste coridoare de solidaritate înseamnå un obiectiv mult mai amplu, înseamnå solidaritate ¿i fa¡å de Ucraina, dar ¿i fa¡å de vecinii no¿tri din Africa de Nord ¿i Orientul Mijlociu care a¿teaptå aceste produse”.

Viorel PATRICHI

Olanda î¿i restrânge zootehnia Cel mai fierbinte subiect pare så fie înså restructurarea zootehniei din Olanda, pentru reducerea poluårii cu azot. De peste o sutå de ani, aceastå ¡arå a fost surså de geneticå pentru toatå Europa ¿i de aici s-au exportat produse animaliere spre toate punctele cardinale. Pe de altå parte, Olanda stå pe un morman de dejec¡ii, iar popula¡ia nu mai acceptå dezvoltarea fermelor zootehnice. “Va fi o schimbare de paradigmå în Olanda ¿i asta este o mare oportunitate pentru zootehnia din România, ¡arå unde este un mare deficit de produc¡ie animalå, comparativ cu ¡årile vestice, apreciazå Iani Chihaia. Agricultura din Olanda este nesustenabilå din cauza poluårii cu azot ¿i fosfor de la vaci, porci, påsåri. Este un morman de dejec¡ii. Crescåtorii lor nu vor veni la noi, preferå Danemarca. Fermierii olandezi care au investit în Ucraina au pierdut tot ¿i nu ar mai veni în România, ¡arå vecinå cu frontul. Nu vor veni mul¡i în România din cauza riscului unui råzboi care nu se va termina în curând”.

Este posibil\ o sc\dere a pre]urilor la cereale, crede Iani Chihaia Prin urmare, pentru a lua måsurile cuvenite, trebuie så mai a¿teptåm douå såptåmâni pânå la Plenara Parlamentului European ¿i peste vreo douå luni mai vedem noi dacå trebuie fåcut ceva, cå vine iarna. “Abordarea este corectå pentru cå, dacå nu pleacå cerealele din Ucraina, pre¡urile vor råmâne sus, panica s-a creat, de¿i nu e justificatå, spune Iani Chihaia, pre¿edintele Asocia¡iei Na¡ionale a Fabrican¡ilor de Nutre¡uri Combinate din România. A¿a cå noi vom råmâne ¿i cu cerealele în ¡arå, ¿i la pre¡uri mari. Eu am fost în portul Constan¡a ¿i oamenii din toate firmele de-acolo spun cå nu a venit nimeni de la preså så-i întrebe ce fac. Ei lucreazå în lini¿te, cerealele pleacå din Ucraina, pleacå ¿i din România. A fost trimis deja orz din ¡ara noastrå cåtre Algeria ¿i Egipt. Via¡a î¿i Profitul Agricol 25/2022

urmeazå cursul. Portul nu a cunoscut niciodatå un asemenea flux de cereale din Ucraina. Existå ni¿te gâtuituri pe calea feratå din cauza diferen¡elor de ecartament, proceduri greoaie de våmuire, certificate fito-sanitare ce trebuie fåcute. Avem ¿i noi limitårile noastre, dar nu existå rea-voin¡å în port. Trebuie spus cå nu va mai fi ce a fost. Ucraina î¿i ducea 90% din cantitatea de cereale pe cale maritimå. Pe 23 iunie, Rusia a bombardat alte capacitå¡i portuare din Ucraina. La Marea Balticå nu se dore¿te acela¿i lucru. S-au blocat cåile de acces acolo. Nu cred înså cå situa¡ia este atât de gravå pe cât pare. Am discutat cu oameni din Tunisia ¿i mi-au confirmat. Într-un fel sau altul, cerealele stocate vor fi vândute ¿i asta va conduce la scåderea pre¡urilor. Cum v-am mai spus, problema Europei ¿i a lumii este supraproduc¡ia de hranå, iar nu deficitul”. 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Mitru Cri[an> Vaca de lapte are [anse [i mai mari În aceastå perioadå extrem de grea, când mul¡i renun¡å la animale, Mitru Cri¿an de la Slobozia are convingerea cå toate planetele s-au aliniat în zodia vacii de lapte. “În aceastå crizå europeanå complexå, complicatå ¿i de råzboi, vaca de lapte are cele mai mari ¿anse fiindcå ¿i pe pia¡a de spot laptele a ajuns foarte scump”, spune Mitru Cri¿an, proprietarul companiei Teletext de la Slobozia, jude¡ul Ialomi¡a.

itru Cri¿an a pornit la drum în 1994 cu fabrica de lactate Teletext. Abia apoi a cumpårat terenuri ¿i vaci Holstein pentru lapte. Acum lucreazå 1.300 de hectare ¿i de¡ine 1.450 de vaci Holstein, din care la muls 630. Face 19 tone de lapte pe zi. “Am pierdut în anul 2020 aproape 500.000 de euro la cultura vegetalå din cauza secetei. Interven¡ia statului a fost foarte slabå ¿i pentru culturile de porumb ¿i de floarea-soarelui nu am primit niciun leu. Pe ansamblu înså, o afacere integratå î¡i asigurå ¿i un profit uniform, ¿i o stabilitate mai mare.” Din 2006, a accesat fonduri europene în fiecare an. De¡ine primul loc în jude¡ul Ialomi¡a la proiecte europene aprobate. “Am reu¿it så accesez 13 milioane de euro pânå în prezent. Am depus deja un alt proiect de 3 milioane de euro pentru modernizarea fabricii. Au apårut noutå¡i tehnologice ¿i trebuie så înlocuim utilajele învechite moral”. 38

Rodica Vasile, medic veterinar, [efa fermei zootehnice Teletext

Când am ajuns la el, tocmai cumpårase un plug Lemken de la târgul din Slobozia. “Mai ar toamna. La patru-cinci ani, fac scarificare... Am un inginer agronom, care a lucrat 14 ani în Anglia. E båiat foarte bun. M-a tot båtut la cap cå vrea un plug Lemken. Îl plåtesc acum ¿i în septembrie îl avem. Am tractoare de 280, de 360 CP. Toate se scumpesc de la o såptåmânå la alta. Mie mi-au crescut cheltuielile cu energia, motorina, cartoanele de ambalaj cu 1.500.000 de lei pe lunå în total. Trebuie så gåsim solu¡ii ca så mergem mai departe. Ca så måresc pre¡ul produselor mele vândute în magazine, au proceduri complicate råu: dupå 30 de zile, så comunice ¿eful de-acolo, dacå e de acord...” Mitru Cri¿an vinde o parte din cereale direct dupå recoltare, o altå parte le depoziteazå ¿i le vinde toamna sau primåvara. Aproximativ 35% din produc¡ia de cereale o depoziteazå. Are mari depozite de frig, spa¡ii de congelare de 400 de tone. Inginer zootehnist de profesie, a ¿tiut så facå ameliorarea rasei Holstein ca la carte. “Avem foarte multe mame de tauri. Un taur de-al nostru a fost testat la Semtest Craiova ¿i deja materialul seminal se vinde din partea AGCTR. Trebuie så

avem încredere în taurii no¿tri fiindcå provin din vaci ¿i din tauri foarte buni. Fondul genetic este acela¿i. AGCTR îi ia de la mine pe la cinci-¿ase luni”. Ferma lui este indemnå de IBR ¿i BVD. Teletext are 180 de angaja¡i. Rodica Vasile, ¿efa fermei zootehnice, este medic veterinar. Face inclusiv cezariene atunci când apar distocii la fåtare. “Fåceam cezariene la mine în sat, la Tisåu, în jude¡ul Buzåu. Majoritatea furajelor se fac în ferma vegetalå. Cumpåråm doar ¿roturi, vitamine, premixuri. Porumbul de siloz are o pondere de 70%, împreunå cu fânul de lucernå”, spune Rodica Vasile. O bunå furajare duce la evitarea bolilor de reproduc¡ie. “Am folosit tot felul de hibrizi de porumb produ¿i în Europa ¿i în Statele Unite ale Americii, spune Mitru Cri¿an. Fårå iriga¡ii, am avut produc¡ii anuale bune ¿i slabe. Singurul hibrid care rezistå ¿i la secetå pentru siloz a fost Oltul de la Fundulea. O mare parte (50%) semånåm Oltul. Face produc¡ii bune ¿i pe secetå. Am semånat to¡i hibrizii ¿i am comparat produc¡iile an de an. Dacå faci silozul cum trebuie, så nu curgå apå din el, så nu fie peste 35% umiditate, så nu fie nici uscat, po¡i så Profitul Agricol 25/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Mitru Cri[an, proprietarul Teletext Slobozia, jude]ul Ialomi]a

folose¿ti inoculant sau nu, dar tasatul cu buldozerul este esen¡ial. Acoperim bine cu folie ¿i nu se stricå niciun deget. Sigur, existå påreri ¿i påreri. Am folosit numero¿i hibrizi. Cea mai sigurå produc¡ie mi-a asigurat hibridul Oltul, care ajunge la 40 de tone pe hectar. Cu ceilal¡i hibrizi, am avut produc¡ii de 50 de tone la hectar, dar o singurå datå la cinci ani.” “Furajarea este cea mai importantå, spune Rodica Vasile. Dacå vrem så scoatem lapte, trebuie så avem grijå la echilibru cu ni¿te animale sånåtoase, så nu le for¡åm, altfel apar probleme podale, probleme de reproduc¡ie, probleme cu avomatul. Eu mi-a¿ dori så mårim efectivul. Nu facem programarea fåtårilor, dar avem scheme de sincronizare pentru cele care nu au ie¿it la timp”.

A perfec¡ionat sistemul Boumatic Teletext are un sistem de management Boumatic din SUA pentru identificarea cåldurilor. “În mod natural, s-au creat ni¿te fåtåri sezoniere. În iulie-august, aproape trei luni cålduroase, fecunditatea este afectatå. Avem lot de vaci cu o medie de 42 de litri de lapte pe zi ¿i intrå greu în cålduri vara. A¿a am decis så le låsåm så intre natural în cålduri. Doi ani am lucrat cu sistemul Boumatic, apoi l-am vândut ¿i distribuitorilor. Aici la noi am fåcut programul sålii de muls ¿i am schimbat tot sofProfitul Agricol 25/2022

tul. Uite-a¿a! Softul american era pe alte principii. ªtim totul despre vacå în fiecare moment. Eu am fost la Oficiul jude¡ean de reproduc¡ie ¿i selec¡ie, acolo sunt foarte bine stabilite toate punctele pe care trebuie så le controlezi. Am încercat så ob¡in toate aceste informa¡ii de la mamå, tatå, bunici, la montå, pe cicluri, dacå nu s-a montat, ce trebuie så facem. Folosim ¿i material seminal sexat din SUA, Fran¡a, Canada”, spune fermierul. For¡area vacilor afecteazå în primul rând reproduc¡ia, subliniazå Mitru Cri¿an. Nu rezistå vacile nici la douå lacta¡ii ¿i cheltuielile cresc. “Noi am ajuns la trei lacta¡ii ¿i jumåtate în medie. Ob¡inem 32-33 de litri pe vacå. 40-100 de vaci pe lunå le în¡årcåm, dar nu vrem så depå¿im limita biologicå a animalului.” Sala de muls 2 x 24 provine de la

Îi întreb frecvent pe fermierii no¿tri care ar fi prioritå¡ile lor dacå Partidul i-ar pune mini¿tri ai Agriculturii. “Mi-au propus cei de la PSD så fiu ministru, râde Mitru Cri¿an. Leam spus cå merg la minister numai dacå fac ce gândesc eu. Eu am lucrat la dimensiuni mari, am fost director la Combil, am perspectivå asupra agriculturii. Care ar fi primele prioritå¡i pentru agricultura noastrå dacå a¿ fi ministru? Iriga¡iile. Prioritate absolutå. Ne-a dat Dumnezeu bogå¡ia asta fårå egal - påmântul ¿i ne batem joc de el. A doua: a¿ interzice ca firmele române¿ti så vândå la pre¡uri mai mici decât firmele transna¡ionale. Stråinii vând smântâna cu 14 lei, iar eu o vând cu 9 lei fiindcå altfel nu må prime¿te în magazin. Ei iau 5 lei în plus. Ne aflåm în Uniunea Europeanå? Vindem la acela¿i pre¡. compania Boumatic. Toatå electronica ¿i pompele se aflå în subsolul tehnic. Vacile nu mai sunt stresate de zgomot. Spålarea se face automat. “Este prima sta¡ie de muls aduså din America în Europa. Pre¿edintele companiei Boumatic a fost aici. Mi-a fåcut un discount de 50.000 de dolari pentru cå am montat singuri instala¡ia de muls”, spune Mitru Cri¿an.

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ioan Lado[i r\mâne pre[edinte al APCPR Pe 17 iunie, a avut loc, la Bra¿ov, adunarea generalå a Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România. În cadrul ei au fost prezentate ¿i aprobate materiale de uz intern, referitoare la activitatea asocia¡iei. Punctul cel mai important a fost alegerea pre¿edintelui, vicepre¿edin¡ilor ¿i a membrilor Consiliului Director pentru un nou mandat, pe perioada 20222025. În urma votului componen¡a Consiliului Director al APCPR este urmåtoarea: - pre¿edinte: Ioan Lado¿i. - vicepre¿edin¡i: Adrian Iorgulescu, Sorin Lupa¿cu, George Scarlat. - membrii Consiliului Director: Ioan Antoci, Adrian Balaban, Marius Boc, Ionel Chiriac, Cåtålin Ene, Iosif Kelemen, Tudor Neculoiu, Goran Panici, Iosif Pazuric.

Obiectivele Consiliului Director au fost trasate ¡inând cont de principalele provocåri cu care se confruntå în prezent sectorul de producere a cårnii de porc: - Sus¡inerea intereselor ¿i a punctelor de vedere ale membrilor APCPR în raport cu proiectele de acte normative sau deciziile autoritå¡ilor române ¿i europene; - Måsuri de control ¿i combatere a Pestei Porcine Africane; - Interven¡ii pentru uniformizarea cadrului legislativ cu impact asupra activitå¡ii fermierilor prin corelarea ¿i alinierea reglementårilor din toate prevederile legislative aplicabile (sanitar-veterinare, de mediu, politici agricole etc.), luând în considerare condi¡iile în care se desfå¿oarå activitatea (evolu¡ia virusului PPA pe teritoriul na¡ional); - Ob¡inerea de suport financiar/måsuri fiscale pentru combaterea costurilor ridicate ale utilitå¡ilor (energie electricå ¿i gaze naturale) ¿i a materiilor prime furajere, care så contribuie la stabilitatea economicå a sectorului ¿i care så asigure perspective de relansare ¿i dezvoltare durabilå a produc¡iei autohtone de carne de porc; - Continuarea programelor de aplicare a standardelor superioare de bunåstare în fermele de cre¿tere a porcinelor prin viitorul PNS 2023-2027; - Demersuri pentru ca producåtorii de carne de porc så beneficieze de condi¡ii de pia¡å ¿i de forme de sprijin similare celor acordate de statele membre UE; - Informarea membrilor APCPR cu noutå¡i în domeniul cre¿terii suinelor, cu evolu¡iile din pia¡a cårnii de porc ¿i pro-

gramele desfå¿urate de Comisia Europeanå ¿i care se aplicå pe tot lan¡ul de produc¡ie, cum este Strategia “De la fermå la consumator”, Codul de conduitå pentru afaceri responsabile ¿i practici de marketing - unul din primele programe ale strategiei Farm2Fork; - Continuarea reprezentårii în cadrul dialogului social în structuri coordonate de autoritå¡i ¿i în structurile asociative na¡ionale ¿i europene. Fondatå în anul 1991, APCPR este una din cele mai longevive asocia¡ii ale sectorului zootehnic din România. În cei 30 de ani de activitate, asocia¡ia a contribuit la dezvoltarea filierei cårnii de porc din România prin implicarea activå în elaborarea strategiilor sectoriale ¿i a legisla¡iei, dezvoltarea de parteneriate cu organiza¡ii de profil ¿i ca membru fondator al unor organisme de reprezentare ¿i de pia¡å, cum ar fi Organiza¡ia Interprofesionalå “Carne de Porc”, Federa¡ia Na¡ionalå Pro Agro, Comisia de Clasificare a Carcaselor, Consiliul Consultativ al ANSVSA. APCPR este membrå a UECBV ¿i asigurå reprezentarea prin exper¡i pentru Grupele de Dialog Civil al UE, prin intermediul UECBV ¿i în Grupele de lucru Copa-Cogeca prin intermediul Federa¡iei Pro Agro. Pandemia de pestå porcinå africanå a lovit din greu afacerile multor crescåtori din Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc din România. În consecin¡å, conducerea APCPR a insistat pe lângå autoritå¡i pentru o legisla¡ie unitarå, fårå echivoc, pentru impunerea normelor de biosecuritate ¿i pentru despågubirea fermierilor afecta¡i de acest flagel.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 25/2022

AGRICULTURA

DIGITAL| Platforma Agricover Crop360 a ajuns la 1000 de utilizatori Agricover anun¡å atingerea pragului de 1000 de fermieri utilizatori ai platformei de agriculturå digitalå Crop360 lansatå la sfâr¿itul anului trecut. Aceasta reprezintå cea mai rapidå ratå de adoptare a tehnologiei digitale în fermele din România. Suprafa¡a exploatatå de fermierii utilizatori depå¿e¿te 250.000 de hectare.

tingerea unui numår de 1000 de fermieri utilizatori într-un timp atât de scurt nu este o surprizå pentru Agricover, ci doar confirmå utilitatea solu¡iilor oferite.

Platforma Crop360 permite fermierilor så foloseascå cele mai noi tehnologii digitale pentru a cre¿te performan¡a fermei. Solu¡iile includ: l Sprijin decizional pentru activitå¡ile din fermå: geolocalizarea parcelelor importate din APIA, imagini satelitare ¿i date meteo, monitorizarea complexå a culturilor, planificarea lucrårilor în câmp etc. l Instrumente utile de management al afacerii: managementul contractelor de arendå, sistem de management al depozitelor pentru stocuri (såmân¡å, produse de protec¡ia ¿i nutri¡ia plantelor). l Gestionarea digitalå a interac¡iunii cu Grupul Agricover: modul de tip e-care ¿i platforma de comer¡ electronic pentru Agricover Distribution, interfa¡å

digitalå de tip selfcare cu Agricover Credit IFN. Grupul Agricover deruleazå afaceri în valoare totalå de peste 3,5 miliarde lei ¿i deserve¿te un portofoliu de 9.200 de clien¡i fermieri profesioni¿ti, care exploateazå peste 2,6 milioane de hectare de teren arabil la nivel na¡ional. Agricover Technology a fost înfiin¡atå în 2020 ¿i este compania prin care Grupul oferå fermierilor acces la cele mai noi inova¡ii în agricultura digitalå mondialå integrate în platforma Crop360, promovând adoptarea în ferme a tehnologiilor digitale.

Arin DORNEANU

“Avem aståzi o platformå integratå de agriculturå digitalå, dezvoltatå în strânså legåturå cu fermierii no¿tri parteneri, pentru a råspunde nevoilor lor reale, aducând cele mai performante instrumente digitale pentru eficientizarea activitå¡ii din fermå ¿i luarea deciziilor corecte în timp real”, declarå Liviu Dobre, director general Agricover Holding. 42

Profitul Agricol 25/2022

AGRICULTURA DIGITAL|

Robo]i [i drone agricole de la Vantage Vantage România a prezentat recent douå noi echipamente care pot u¿ura munca fermierilor, prin aplicarea de tratamente ¿i fertilizare în mod selectiv. Este vorba de robotul autonom R150 ¿i de drona multifunc¡ionalå XAG P40. Robotul autonom R150 Complet autonom ¿i capabil de navigare cu o precizie la nivel de centimetri, datoritå sistemului de pozi¡ionare RTK, robotul XAG R 150 este puternic ¿i poate îndeplini o serie de sarcini: aplicarea tratamentelor fitosanitare, ob¡inerea de imagini foto ¿i video, transportul materialelor între parcele ¿i fermå. Poate fi programat så urmeze un traseu prestabilit, så facå naveta între loca¡ii ori så îl urmåreascå la pas pe fermier, putând fi controlat de la distan¡å cu o telecomandå. Acest robot este construit pe un ¿asiu de o¡el cu un design modular ¿i

poate fi folosit ca echipament de stropit sau ca platformå de transport. Se deplaseazå 4x4 pe orice tip de teren în fermele din România, are gardå la sol reglabilå ¿i este echipat cu douå motoare electrice. În varianta pentru stropit vine echipat cu un bazin cu o capacitate de 100 litri. Are o lå¡ime de lucru de 12 metri ¿i este dotat cu 2 pompe peristaltice cu ventilatoare booster, care asigurå la 9.000 rmp un flux de aer de 16 m/s ¿i un debit variabil de pânå la 4,8

l/min. Robotul XAG R 150 poate atinge o vitezå maximå de 1,4 m/s (5 km/h), În varianta pentru transport acesta poate duce pe platformå greutå¡i de pânå la 150 kilograme ¿i are o autonomie de pânå la 4 ore, printr-o singurå încårcare a celor 2 acumulatori din dotare. Durata de încårcare a unui acumulator este reduså, fiind necesare aproximativ 15 minute.

Arpad DOBRE

Drona XAG P40 XAG P40 este o dronå de ultimå genera¡ie, din gama de drone agricole Seria P, fiind mai compactå, flexibilå ¿i u¿or de transportat. Are 4 rotoare, o greutate maximå de 48 kg la decolare ¿i poate fi folositå pentru: - ob¡inerea de imagini foto ¿i video, - cartografierea terenurilor, - aplicarea tratamentelor fitosanitare, - distribuire de îngrå¿åminte ¿i de semin¡e. Profitul Agricol 25/2022

Cu sistemul RevoSpray ¿i cu un rezervor de lichid de 20 de litri, lå¡imea de pulverizare poate ajunge la 10 metri, iar prin instalarea sistemului RevoCast cu buncårul de 25 litri se pot împrå¿tia îngrå¿åminte granulare pe o lå¡ime de lucru de maximum 10 metri. Drona este echipatå ¿i cu un modul de cartografiere RealTerra, camerå video frontalå pentru imagini în timp real PSL, radar dinamic frontal, radar de urmårire a terenului ¿i un modul dual de pozi¡ionare RTK. 43

MA{INI & UTILAJE Echipamente Kverneland pentru recolte mari cu costuri reduse Fiecare fermier î¿i propune så ob¡inå produc¡ii mari cu costuri reduse, precizie mare, vitezå sporitå, culturi sånåtoase cu mai pu¡ini fertilizan¡i ¿i tratamente mai eficiente. Kverneland, parte a Grupului Kubota, a prezentat recent echipamentele sale cu func¡ii inovative care oferå solu¡ii la toate aceste cerin¡e.

urnali¿ti ¿i importatori ai mårcii Kverneland din Europa au fost invita¡i, pe perioada a douå zile, så participe la prezentåri de echipamente pentru prelucrarea solului cu func¡ii noi, semånåtori de precizie, distribuitoare de îngrå¿åminte ¿i sprayere inteligente. În România, compania AgroConcept este importator autorizat al echipamentelor ¿i utilajelor agricole Kverneland. Prezentårile în câmp au avut loc la o fermå de lângå localitatea Portomaggiore, la est de Bologna, zona având o particularitate specialå: terenurile agricole se aflå pe locul în care, pânå în anii '60, era o zonå inundatå de mare. Dupå desecåri repetate, cu tehnologii împrumutate de la olandezi ¿i dupå o muncå asiduå de peste 10 ani, cu prelucråri ¿i aeråri intense ale solului, pentru a-l “învia”, acesta a devenit teren agricol. Ferma respectivå are 300 ha, iar acolo am våzut: - pluguri care arå ¿i nu produc hardpan, ci îl sparg ¿i ajutå la absorb¡ia apei în sol,

- cultivatoare care lucreazå påmântul în profunzime, mixeazå solul cu resturile vegetale ¿i care au cerin¡e de putere mai scåzute de la tractor, datoritå organelor cu unghiuri de atac diferite ce permit inclusiv realizarea de “brazde” de câte 5-7 cm lå¡ime, - distribuitoare de îngrå¿åminte care pot reduce cu 25% consumul de fertilizan¡i, cu men¡inerea randamentului recoltei, - sprayere care aplicå tratamente selectiv, cât ¿i unde trebuie, - semånat simultan cu fertilizare exact lângå boabele de porumb. Plugurile, aceste unelte fårå de care nu am fi avut agriculturå timp de milenii, par så devinå obiecte de muzeu, dar

rolul lor nu s-a încheiat, iar noile echipamente 2200 S ¿i Ecomat Kverneland vin cu echipåri noi. Modelul de plug reversibil 2200 S are un nou design, care asigurå realizarea de brazde late, cu distan¡e ajustabile între trupi¡e ¿i consum redus de carburant, concomitent cu suprafe¡e mai mari prelucrate în timp mai scurt. Ecomat On-land, un alt model nou de plug Kverneland, cu 10 trupi¡e, produce brazde cilindrice, iar datoritå designului ¿i configura¡iei are cerin¡e mai mici de putere de la tractor, deci ¿i consumul de carburant se reduce pentru aceea¿i suprafa¡å de teren prelucratå cu alte pluguri cu 10 trupi¡e. O caracteristicå nouå o reprezintå un cu¡it suplimentar, ca un pinten, care intrå

Profitul Agricol 25/2022

MA{INI & UTILAJE imediat sub nivelul brazdei, în zona unde se formeazå de regulå hardpanul, pe care îl sparge ¿i astfel asigurå aerarea ¿i faciliteazå intrarea ¿i înmagazinarea apei în sol. Dar Kverneland oferå solu¡ii ¿i fermierilor care preferå lucrårile minime ale solului. Un alt echipament nou a fost cultivatorul din gama Enduro, pliabil, cu lå¡imi de lucru de 4 ¿i 5 metri, care conservå structura solului, men¡ine umiditatea ¿i limiteazå eroziunea. Organele sale active au bråzdare ¿i cu¡ite a¿ezate în unghiuri diferite, care penetreazå cu u¿urin¡å solul, reducând necesarul de putere, ¿i realizeazå o mixare a resturilor vegetale cu påmântul, pe care îl a¿azå în “brazde” înguste. Fertilizarea eficientizatå este un alt domeniu în care inginerii Kverneland au investit în inova¡ii aplicate gamei de distribuitoare de îngrå¿åminte GeoSpread. Au mårit capacitatea buncårelor care, amplasate acum ¿i în fa¡a, ¿i în spatele tractorului, ajung la volume totale de 6.000-7.000 l. Distribuirea fertilizan¡ilor se face cu ratå variabilå sau Multirate, pe baza hår¡ilor de randament, pe lå¡imi de lucru de pânå la 45

m. Func¡ia ExactLine este foarte utilå pentru fertilizarea la marginea sau capåtul parcelelor, iar astfel se poate economisi pânå la 25% din cantitatea de îngrå¿åminte, cu men¡inerea randamentului culturii. Tehnicienii au prezentat ¿i noile buncåre frontale pentru fertiliza¡i, de 1.600 ¿i 2.200 l, din material plastic rezistent, cu ajutorul cårora pot fi împrå¿tiate granule ¿i semin¡e de diferite dimensiuni, pentru culturi intermediare. Tot la capitolul fertilizare trebuie så amintim ¿i noua tehnologie Pudama lansatå de Kverneland, prin care concomitent cu semånatul porumbului, de pildå, se aplicå prin sistem presurizat, cel pu¡in 18 granule de îngrå¿åmânt la 5 cm distan¡å de fiecare boabå. Acest lucru e posibil datoritå senzorilor prin care unitatea de fertilizare “aflå” de la unitatea de semånat unde este boaba de porumb ¿i plaseazå cu precizie fertilizantul exact unde trebuie. Când vine vorba de sprayere, un punct forte al celor Kverneland este efectuarea de tratamente de maximå precizie, pe bazå de jeturi (SpotSray) care se declan¿eazå selectiv, pe baza informa¡iilor primite de la senzori ¿i hår¡i realizate de drone privind atacul dåunåtorilor sau prezen¡a buruienilor. Duzele ac¡ionate individual aplicå tratamentul doar unde ¿i cât trebuie, reducând mult astfel cantitatea de pesticide ¿i contaminarea pânzei freatice. Lista noutå¡ilor Kevrneland a fost completatå de cositorile triple QuattroLink, cu tamburi de condi¡ionare a lucernei simultan cu recoltarea, precum ¿i de greblele pe tambur cu bandå transportoare, pentru adunatul fânului, ¿i noile prese de balotat plante furajere, cu camerå fixå ¿i variabilå. Pe acestea din urmå le-am våzut ¿i cum se asambleazå la fabricile ROC ¿i Kverneland din apropiere de Ravenna. Vom reveni cu descrierea detaliatå a fiecårui echipament nou prezentat de Kverneland.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 25/2022

Sprayer tractat la pre¡ special Administrarea tratamentelor la culturile prå¿itoare este absolut necesarå în aceste zile, iar Dicor Land are o ofertå specialå pentru sprayerul tractat MET David 3200/18 M + BRAVO 180, de la Maschio Gaspardo. Este o ma¿inå de erbicidat tractatå recomandatå tractoarelor de 100 CP ¿i mai mari. A fost construitå în a¿a fel încât operatorul så aibå cât mai pu¡in contact direct cu substan¡ele chimice ¿i pentru a u¿ura ¿i eficientiza munca, având un randament foarte bun. Pre¡ul promo¡ional este de 34.724 euro + TVA.

Grape universale cu discuri Dupå recoltarea påioaselor urmeazå pregåtirea terenului pentru culturile de toamnå, iar IPSO Agriculturå are în portofoliu o gamå largå de grape universale cu discuri, având echipåri adecvate de conservare a solului. Printre acestea se numårå modelul Atlas A0_L, dotat cu sistemul X-Precise, care eliminå devierea în lateral a utilajului ¿i poate så urmåreascå cu precizie traseul tractorului. Tåvålugul cu lame trashcutter - este o op¡iune optimå pentru tåierea reziduurilor de culturå.

Continuå livrårile de combine NHR Agropartners a livrat recent unui fermier din jude¡ul Giurgiu o combinå Deutz-Fahr C605. Aceasta este echipatå cu motor Deutz de 6 l, 6 cilindri, cu reducere cataliticå selectivå, corespunzåtor normei de poluare Tier V. Are un buncår de boabe de 7.000 litri, capac metalic, tub de descårcare 5 m cu dispozitiv de ac¡ionare hidraulic, vitezå de descårcare 75 l/s, indicator vizual ¿i acustic pentru buncår plin. Printre dotårile op¡ionale se numårå un kit de conversie pentru porumb ¿i func¡ia de Autocontrol. 45

MA{INI & UTILAJE

Andreas Telehuz mizeaz\ pe sem\n\toarea direct\ Horizon Tot mai mul¡i fermieri sunt atra¿i de prelucrarea minimalå sau chiar deloc a terenului (minimum till sau no till) înainte de semånat. Este o solu¡ie pentru conservarea apei în sol ¿i reducerea numårului de treceri, ceea ce duce ¿i la economii de timp, dar mai ales de motorinå, care s-a scumpit foarte mult. Printre cei care au în vedere aceste aspecte se numårå ¿i Andreas Telehuz, care ne-a spus cå, în urma analizei caracteristicilor tehnice ale mai multor semånåtori pretabile pentru no till ¿i minimum till, a optat pentru Horizon.

dministratorul fermei ialomi¡ene Telehuz Agriserv ne-a oferit detalii despre modelul pe care l-a ales ¿i pe care îl considerå optim pentru structura solului. Este vorba de Horizon pentru påioase, dar ¿i pentru soia, care are o lå¡ime de lucru de 6 m, cu 30 de bråzdare ¿i 20 cm între acestea. Semånåtoarea se poate configura ¿i la 25 cm între rânduri. “Noi mai avem o semånåtoare performantå, de la Poettinger, cu care semånåm la 16,6 cm între rânduri, dar în condi¡iile schimbårilor climatice ¿i a tehnologiilor agricole alese, am decis så mergem cu 20 cm între rânduri, ca o medie între 16,6 ¿i 25 cm. Aceasta, în condi¡iile în care nu vom reduce numårul de boabe pe metru påtrat, pentru a ob¡ine randamentul scontat la hectar.” Andreas Telehuz spune cå a testat deja semånåtoarea pe o solå, unde a semånat soia direct, în teren nepregåtit, dupå recoltarea porumbului.

Horizon este distribuitå în România de APH Group ¿i are control hidraulic, ceea ce permite copierea excelentå a terenului. “Noi semånåm porumb în benzi, strip till, ¿i la aceastå tehnologie apar denivelåri generate de ¿ån¡ule¡e, iar Horizon este foarte potrivitå pentru semånat direct, dupå porumb.” Semånåtoarea este echipatå cu un rând de row cleaner (curå¡itoare de rând), adicå discuri din¡ate care au rolul de îndepårtare a resturilor vegetale. Sunt amplasate chiar în fa¡a bråzdarelor de semånat ¿i sunt foarte utile când se seamånå în teren nepregåtit, dupå porumb, rapi¡å sau în covor verde. Presiunea diferitå pe fiecare bråzdar în parte reduce apåsarea pe întreaga barå de semånat, iar semånåtoarea nu va trage în lateral ¿i, în final, va reduce ¿i necesarul de putere al tractorului ¿i efortul operatorului.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 25/2022

LOCURI DE MUNC| Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS DE PROMOVARE Cercetåtor ªtiin¡ific gradul II Examenul se va desfå¿ura conform Regulamentului ASAS nr. 3343/2012 avizat de Ministerul Educa¡iei prin Ordinul nr. 6560 12012 privind organizarea ¿i desfå¿urarea concursurilor pentru ob¡inerea gradelor profesionale a personalului de cercetare ¿tiin¡ificå ¿i încadrarea pe func¡ii în institu¡iile ¿i unitå¡ile de cercetare-dezvoltare cu profil agricol din subordinea/coordonarea ASAS, Lg. nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetaredezvoltare ¿i HG nr. 286/2011, pentru aprobarea regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzåtor func¡iilor contractual ¿i a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plåtit din fonduri publice, cu modificårile ¿i completårile ulterioare.

Data-limitå pentru înscriere la concurs: 15.07.2022 Informa¡ii la: 0248.278.066, int.: 19 - Biroul Resurse Umane

Directori Vânzări Zonali

BZ, CL, IL, BR, BC, NT, SV, BT, GL, CT, TL, TM, DJ, OT, MH Rol: • Experien¡å în vânzåri - minim 2 ani (vânzåri de semin¡e, pesticide, îngrå¿åminte); • Cuno¿tin¡e aprofundate de vânzåri ¿i experien¡å în distribu¡ie; • Absolvent/å de studii superioare (avantaj studii agronomice); • Cuno¿tin¡e operare calculator (pachet MS Office); • Excelente abilitå¡i de comunicare, rela¡ionare ¿i lucru în echipå; • Foarte bun negociator; • Prezen¡å agreabilå; • Gândire orientatå pe gåsirea de solu¡ii ¿i realizarea obiectivelor la timp; • Permis de conducere cat. B.

Responsabilitå¡i: • Promoveazå produsele companiei; • Se deplaseazå frecvent în teritoriu ¿i efectueazå activitå¡i de vânzare specifice; • Responsabil/å de managementul rela¡iilor cu clien¡ii; • Identificå poten¡ialii clien¡i ¿i îi contacteazå; • Men¡ine ¿i consolideazå rela¡iile cu clien¡ii existen¡i; • Încheie contracte ¿i urmåre¿te încasårile; • Realizeazå obiectivele de vânzåri. Profitul Agricol 25/2022

Beneficii: • Pachet salarial atractiv; • Posibilitå¡i de dezvoltare profesionalå; • Mediu de lucru plåcut; • Contract de muncå pe perioadå nedeterminatå.

LOCURI DE MUNC| Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolå Secuieni - Neam¡

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 28 iulie 2022, ora 10:00

pentru ocuparea unui post de Cercetåtor ªtiin¡ific CS III Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursului se pot ob¡ine de la Biroul de Resurse Umane ¿i de pe site-ul www.scda.ro; Tel.: 0233.745.136 sau 0743.212.964

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS

 1 POST: Asistent I - în cadrul Laboratorului Înmul¡irea plantelor pomicole-Virusologie Normå întreagå. Perioadå determinatå (1 an). Nivelul postului: de execu¡ie - Studii medii absolvite cu diplomå de bacalaureat ¿i/sau Certificat de calificare profesionalå „Tehnician protec¡ia plantelor"; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-Office.  1 POST: Electrician (Muncitor calificat I) - în cadrul comp. Administrativ Normå întreagå. Perioadå determinatå (1 an). Nivelul postului: de execu¡ie - Studii medii absolvite cu diplomå de bacalaureat/absolvire; - Calificare în meseria de electrician, atestatå cu diplomå/certificat de absolvire/calificare profesionalå, în urma absolvirii unei institu¡ii de învå¡åmânt sau a unor cursuri/programe de perfec¡ionare/specializare în meserie; - Cel pu¡in 3 ani vechime în meserie; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe. 06.07.2022, ora 15:00 - termen-limitå depunere dosare de concurs 26.07.2022, ora 10:00 - probå scriså; 28.07.2022, ora 10:00 - probå interviu

Detalii privind condi¡iile specifice, tematica ¿i bibliografia de concurs sunt disponibile între orele 08:00-16:00

Tel.: 0248.278.066 48

Profitul Agricol 25/2022

PAGINA DE HOBBY

Prepeli]a... ;n bucate Este cea mai micå dintre galinaceele noastre sålbatice ¿i singura migratoare. Primåvara, prepeli¡ele care cuibåresc la noi vin din ¡årile calde, sporindu-¿i semin¡ia în vegeta¡ia majoritå¡ii zonelor de câmpie ¿i de deal.

acolo, în dulcea ostenealå a vânåtorului ¿i a câinelui såu adormit cu botul pe labe, sub bolta spuzitå de stele ¿i sub amintirea atât de îndepårtatå a unor vremuri înghi¡ite de neguri – deci numai astfel se cuvine ca prepeli¡a så se supunå legilor artei culinare. Atunci, restrânsa ortåcie adaugå ¿i ea o fårâmå de magie momen-

Prepeli¡å la frigare ...sau în ¡iglå, cum se spunea pe vremea lui Negruzzi ori a lui Cornescu, vânåtori de prepeli¡e la douå conace pe zi, cu pauzå de prânz lângå docar, în preajma unei fântâni cu ciuturå ¿i cumpånå lungå. Desprinså din ciochinar, pasårea se curå¡å atât pe dinåuntru, cât ¿i pe dinafarå, se såreazå ¿i se pipåreazå cu discre¡ie, dupå care se învele¿te într-o

asajul de toamnå, mult mai bogat, însumeazå ¿i stolurile dinspre miazånoapte care, cu scurte escale, se adaugå celor bå¿tina¿e, plecând in corpore, în septembrie-octombrie, cåtre meleaguri mai calde. Pe parcursul lungului drum al bejeniei, micile zburåtoare plåtesc dijmå pretutindeni unde pasiunea cinegeticå se împlete¿te cu apetitul pentru fine¡uri culinare al gurmanzilor. Arta de a gåti în a¿a fel vânatul, încât savoarea sa proprie så se conserve subtil ¿i chiar så capete valen¡e noi, îmbogå¡indu-se, nu stå întotdeauna în adaosuri savante, ci, uneori, numai în ¿tiin¡a de a renun¡a la ceea ce umbre¿te ori împu¡ineazå calitå¡ile native ale cårnii. Cazul prepeli¡ei poate fi, dacå nu celebru, måcar unul exemplar: „În rândul vânatului propriu-zis, prepeli¡a este tot ce poate fi mai delicat ¿i mai drågåla¿. O prepeli¡å durdulie place atât prin gustul ei, cât ¿i prin formå ¿i culoare. E semn de ne¿tiin¡å ori de câte ori este servitå altfel decât friptå sau coaptå în pergament, cåci aroma ei piere foarte repede, a¿a cå, atunci când animalul este în contact cu un lichid, aroma aceasta se dizolvå, se evaporå ¿i se pierde”. Iatå, a¿adar, ¿i opinia magistrului Brillat-Savarin, la care, chiar necunoscând-o pânå acum, subscriu, desigur, to¡i zânatecii – adicå cei vråji¡i de zâne, cum tålmåcea serafic Nichita Stånescu – tagmei noastre. Pentru cå nu altfel decât perpelitå la foc,

Profitul Agricol 25/2022

tului, în cuvinte pu¡ine ¿i în gânduri nerostite. În jurul flåcårilor hrånite din temiri-ce vreascuri culese din preajmå înainte de cåderea întunericului, lumea pare cu totul altfel, mai bunå ¿i mai tocmitå. Unii, mai ne¿tiutori ori din dorin¡a de a epata prin asocieri de ingrediente dintre cele mai surprinzåtoare, ar putea så povesteascå despre prepeli¡å cu mazåre, cu struguri, cu varzå, cu vinete, cu gutui, ba chiar ¿i cu ananas, înså – spunå-se orice s-ar spune – singurul mod de a pune în valoare acest dar cu adevårat dumnezeiesc (în pustiul Sin, Domnul a îndestulat poporul lui Moise cu prepeli¡e care „au acoperit tabåra”) este de a le prepara ¿i savura acolo, în câmpul turmentat de miresme ¿i de cântecul greierilor, urmårind dâra de foc a câte unei stele desprinse din ¡inta ei cereascå.

dionisiacå frunzå de vi¡å-de-vie ¿i una de slåninå fragedå, ambele ¡intuite cu câ¡iva ghimpi sub¡iri de salcâm sau glådi¡å. Se trece prin ea frigarea cioplitå dintr-o creangå verde de påducel ori de porumbar ¿i se rumene¿te într-o laturå a vetrei, pentru a nu impregna carnea cu iz de fum. Gråsimea care picurå e bine så nu se piardå fårå folos: dedesubt se a¿azå felia de pâine pe care se va odihni, peste vreun sfert de ceas, prepeli¡a pârguitå, aurie, crocantå. ªi, a¿a cum vânåtorul nu face mare ispravå fårå câinele såu, nici prepeli¡a astfel preparatå nu se va împlini decât alåturi de un pahar sau douå de Feteascå Regalå påstratå vreme de o orå în adâncul fântânii, la adåpost de vipie. Vivat!

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate

30 iunie - 2 iulie La Ia¿i se va ¡ine prima edi¡ie a Agriventura, expozi¡ie organizatå de Asocia¡ia Grânarii. Are loc pe platforma Panifcom de la Podu Iloaiei. S-au înscris deja 100 de companii din agribusiness. Este ultima mare expozi¡ie agricolå în câmp a anului. Revista Profitul Agricol este partener media ¿i va fi prezentå la eveniment. 4 iulie ¥n Aula Magna a Academiei de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice va avea loc o conferin¡å cu tema Stocarea Carbonului în Europa Centralå ¿i de Est. Evenimentul este organizat de ECONOS în colaborare cu Ministerul Mediului. Tema este una despre care vom tot auzi vorbinduse în perioada urmåtoare, stocarea carbonului fiind una dintre politicile pilon ale înverzirii europene. 15 - 17 septembrie DLG organizeazå Forest, o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 26 - 30 octombrie La Bucure¿ti are loc Târgul Indagra, organizat de cåtre Romexpo în parteneriat cu Camerele de Comer¡ ¿i Industrie din România. Ca de obicei, se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo. 50

Centre psihologice pentru fermieri Englezii au deschis o re¡ea de centre de sånåtate în mediul rural, care oferå consultan¡å psihologicå gratuitå pentru fermieri. Primele trei centre de acest fel au fost inaugurate în regiunea Somerset, iar proiectul ar putea fi extins în viitor la nivelul întregii ¡åri. Personalul medical a fost recrutat special ¿i provine din familii de agricultori, care sunt ajuta¡i de voluntari de la organiza¡ii nonguvernamentale din domeniu. Organiza¡ia Mole Valley Farmers spune cå fermierii duc o via¡å izolatå, iar afec¡iunile psihologice sunt “una dintre cele mai mari probleme ale industriei.” “Mul¡i fermieri pun pe primul loc sånåtatea animalelor lor ¿i o neglijeazå pe cea proprie. Ei cer ajutor specializat doar în ultima clipå, când este de multe ori prea târziu pentru a-i salva”, explicå Jane Fitzgerald, de la Serviciul Na¡ional de Sånåtate (NHS).

Ea spune cå uneori agricultorii au doar nevoie de cineva care så-i asculte, dar existå ¿i multe situa¡ii când este vorba despre tulburåri grave, care trebuie tratate urgent. Centrele oferå asisten¡å gratuitå ¿i persoanele din mediul rural le pot vizita oricând, fårå a fi necesarå o programare. Conform unui studiu recent, 92% dintre fermierii cu vârsta sub 40 de ani din Marea Britanie spun cå sånåtatea psihicå este una dintre cele mai serioase probleme cu care se confruntå.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Dau o replicå usturåtoare – Vorbå spuså într-un moment de pornire; 2) Femeia ne urcå, ne coboarå... 3) Repunere 9 10 la centru! – Scor¡os din fire; 4) Are chemarea vânåtorii – Arma lui Mihai Viteazul; 5) Locul cu pricina! – Indicator de nivel; 6) Finaluri de bancuri – Moloz pe margini! 7) Trecåtor prin depresiune – Un col¡ din naturå; 8) Asta iube¿te cu foc; 9) E peste tot la fel – ºine ordinea la bisericå; 10) Conduså spre ie¿ire.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 24/2022 ORIZONTAL: OPINCAR - AP; LILA - SACRA; ASI - PAGUBI; RACAI - ATON; IL - FRIZERI; EOLIAN - ZIS; GESTICA - O; LIPI - MANTA; O - REPORTER; CHERESTELE.

VERTICAL: 1) Vecinele adunate la gard – A zgâria urechea; 2) Solist la corn – Un duet la Cannes! 3) Zaraf fårå inimå! – E foarte råspândit; 4) Existen¡a lui e la înål¡ime – Poartå mini; 5) Cântec din frunzå – Periodic lunar; 6) Caiet cu multe foi – Diviziune a materiei; 7) Are picioarele pe påmânt; 8) Buni de glume – Mo¿tenire cu bucluc; 9) Obiect de atrac¡ie; 10) Remarcatå în prelungiri. Profitul Agricol 25/2022

Profitul Agricol nr. 25, din 2022

Articles inside

Rapi¡a va fi ¿i mai competitivå

Seceta care nu ne mai då pace