Profitul Agricol nr. 26, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 26 din 6 iulie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 26/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

O lege care då drumul antipatiilor din leså ¥n timp ce Guvernul face pe preocupatul ¿i plânge de grija pre¡urilor la pompå, Senatul trecea fårå prea mult tam-tam Legea Arendei. Ca så fiu precis, nu este o lege în sine, sunt câteva modificåri la Codul Civil, care ar stabili durata minimå obligatorie a contractului de arendå la 7 ani. Culmea, cu o såptåmânå înainte, în ¿edin¡a Comisiei de Agriculturå de la Senat, unde au fost invitate ¿i organiza¡iile profesionale, s-a vorbit de o duratå de 10 ani. A¿adar, de unde au scos senatorii noua cifrå, de 7 ani? Au vreun studiu de impact care så o justifice? Au fåcut vreo analizå, au schi¡at o minimå predictibilitate, au întrebat un numerolog? Eu pot så îmi imaginez cå au stat între ei a¿a, la o cafea, ¿i au zis “las-o, må, la 7, sunå mi¿to. Nu-i nici de 5 ani, ca în legea veche, nu-i nici 10, cum ne cer å¿tia....”, dar parcå ar fi elegant fa¡å de fermierii pe care îi tot invocå drept parteneri de dialog så le explice ce ¿i cum. Acum, pentru cine mai crede în legea arendei, speran¡a e la deputa¡i, ei fiind camera decizionalå. Legea aceasta a arendei are câ¡iva ani buni de când este ¿i cerutå de asocia¡ii, ¿i promiså de politicieni. Acum, când a prins contur, a stârnit un val nea¿teptat de simpatii, dar ¿i de antipatii.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

De parcå nici unii, nici al¡ii nu se a¿teptau så o vadå prea curând, ¿i acum i-a luat prin surprindere. Iar fiecare î¿i spune argumentele lui, ¿i to¡i î¿i pun speran¡a într-un viitor mai bun.

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 26/2022

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii O lume cu ochii pe agriculturå

Vicepre¿edinte Copa- Cogeca: “Sunt mari contradic¡ii între legile privind înverzirea” O româncå, pre¿edintele CropLife

8 10

China ar de¡ine 10% din agricultura Ucrainei

Confiscarea unei nave ruse¿ti de cereale

Foametea începe så facå victime

Protestele fermierilor olandezi

Pre]uri [i pie]e

Culturi vegetale

Cre[terea animalelor

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Recolta 2022. Mari diferen¡e regionale ¿i (micro)zonale de produc¡ie

Paji¿tile, în mijlocul schimbårilor climatice

Ajutoare de covid pentru crescåtorii de animale

Un apicultor la Primårie

UE: recolta de grâu va fi mai micå, dar exporturile mari

Grâul s-a salvat, riscul råmâne la porumb ¿i la floarea-soarelui

Aurel Placinschi: Situa¡ia este dramaticå

Seceta afecteazå serios întreaga zootehnie

Performan¡a hibrizilor de porumb crea¡i la Lovrin

Criza energeticå din zootehnie nu trece cu panouri fotovoltaice

Asocia]ii profesionale

Termene prelungite pentru constatarea secetei

Constan¡a, un port prea mic pentru recoltele a douå ¡åri

Nu se laudå destul cu ce au, dar se laudå cu ce n-au

Au fumat în miri¿te ¿i au dat foc la câmpul cu grâu

Via]a companiilor Mi¿cåri în conducerea Agricover Credit IFN SA Corteva: importan¡a sustenabilitå¡ii în marile companii

Clubul Fermierilor: o peti¡ie pentru schimbarea PNRR-ului

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Ma[ini & utilaje Un sol bine arat cu Amazone Teres

Anvelope Alliance 590, performante ¿i în câmp, ¿i pe ¿osea

Bednar Atlas AO, o dezmiri¿tire eficientå

Dicor Land: prese de balotat pentru orice fermå

Opinii Agricultura, marea vinovatå pentru toate relele

Hobby Cåpriorul

O zi liberå pe såptåmânå pentru a face agriculturå

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII O lume cu ochii pe agricultur\ Parcå niciodatå nu s-au uitat deciden¡ii politici cu atâta insisten¡å la agriculturå. Dupå ultraecologista Comisie Europeanå, a venit ¿i rândul FAO, Organiza¡ia Na¡iunilor Unite pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå, så î¿i spunå viziunea asupra agriculturii.

igur cå obiective ca eradicarea foametei ¿i reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå din agriculturå sunt un deziderat frumos, dar pânå la a trasa ¡inte de genul “productivitatea agricolå mondialå va trebui så creascå cu 28% în cursul urmåtorului deceniu” este un pic cam mult. Cåci, ne spune studiul FAO, va trebui “triplatå cre¿terea productivitå¡ii agricole înregistratå în ultimii zece ani. Randamentele recoltelor mondiale vor trebui så creascå de la 13% la 24% în intervalul 2022-2031, iar productivitatea în sectorul cre¿terii animalelor va trebui så creascå cu 31%.” Fårå så aibå pârghiile financiare pe care le are Comisia Europeanå de pildå, obiectivele FAO de dezvoltare durabilå ¿i programul Foamete Zero al ONU nu au ¿anse så fie atinse nici dupå 2030. “Dacå mizåm pe un progres continuu în sectorul vegetal ¿i pe o tranzi¡ie spre sistemele mai intensive, 80% din

Profitul Agricol 26/2022

proiec¡iile de cre¿tere ar urma så decurgå dintr-o îmbunåtå¡ire a randamentelor ¿i 15% din extinderea terenurilor cultivate”, se aratå în documentul organiza¡iei mondiale, transmite Agerpres. De asemenea, produc¡ia animalå ¿i piscicolå ar urma så creascå cu 1,5% pe an, gra¡ie unei gestionåri mai eficiente a ¿eptelurilor. Totu¿i, cre¿terea animalelor este fåcutå responsabilå pentru emisiile de gaze cu efect de serå, iar autorii raportului sperå într-o diminuare a ¿eptelului de rumegåtoare. La finalul documentului, speran¡a stå în eforturile suplimentare pe care ar trebui så le facå ¡årile bogate pentru a limita risipa alimentarå ¿i implicit foametea în lume. E limpede, omenirea a gåsit solu¡ia minune la poluare, la foamete, la crize ¿i råzboaie: agricultura.

Arin DORNEANU

Pesta se stinge, consecin¡ele råmân În ultima såptåmânå, ANSVSA spune cå mai erau active 9 focare de pestå porcinå africanå, toate în gospodåriile ¡åråne¿ti. Au fost afecta¡i 80 de porci. Un singur mistre¡ a fost depistat bolnav de PPA. ANSVSA anun¡å cå ar fi stins 5.768 de focare de pestå din 31 iulie 2017 ¿i pânå în prezent. În acela¿i interval, s-au diagnosticat 6.713 de mistre¡i bolnavi. Cu toate acestea, numeroase ferme de porci råmân închise sau pur ¿i simplu blocate din cauza focarelor descoperite ¿i mul¡i fermieri nu ¿i-au primit despågubirile de aproape un an. SUA aprobå grâul modificat genetic al Bioceres Grâul modificat genetic dezvoltat de compania argentinianå Bioceres a fost aprobat de Agen¡ia Alimentarå a SUA. Acum, ultima autoriza¡ie necesarå este cea a Departamentului de Stat pentru Agriculturå (USDA). Varietatea este foarte rezistentå la secetå ¿i este deja aprobatå pentru consum uman în Argentina ¿i Australia, în timp ce Brazilia testeazå culturi în zone cu precipita¡ii reduse. ¥n ton cu contextul mondial, Bioceres sus¡ine cå grâul rezistent la secetå este o solu¡ie pentru criza alimentarå. Guvernul a pornit programul IMM Invest Plus Såptåmâna trecutå Guvernul a aprobat prin Ordonan¡å de Urgen¡å programul IMM Invest Plus, cu cele 6 componente ale sale (OUG 99/2022, M. Of. 655). Programul urmeazå så porneascå pe 1 august ¿i va råmâne deschis pânå pe 31 decembrie 2022. ¥n cadrul lui, atrag aten¡ia douå componente dedicate mediului rural, Agri IMM Invest ¿i Rural Invest, de sus¡inere a întreprinderilor mici, mijlocii ¿i mari din domeniul agriculturii, prin sprijinirea accesului la lichiditå¡i, credite luate cu garan¡ii de stat, prin FGCR ¿i FNGCIMM. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Eurostat: Consumul de îngrå¿åminte minerale în UE a råmas ridicat în 2020 Cantitatea de azot ¿i fosfor folositå în agricultura UE a fost, în 2020, de 11,2 milioane de tone, în cre¿tere u¿oarå (+2,9%) fa¡å de 2019, aratå datele Oficiului European de Statisticå, Eurostat. Defalcat, consumul de azot s-a situat la aproximativ zece milioane de tone, în timp ce consumul de fosfor a fost de 1,2 milioane de tone. Statistica re¡ine cå, între 2010 ¿i 2020, folosirea îngrå¿åmintelor cu azot a sporit în majoritatea statelor membre, cel mai semnificativ avans fiind în Bulgaria (83%), Ungaria (57,5%) ¿i România (53,4%). Similar, în majoritatea statelor membre au fost raportate cre¿teri ale folosirii de îngrå¿åminte cu fosfor, în special în Ungaria (142,2%), Bulgaria (102,1%) ¿i Letonia (99,4%). Existå ¿i state membre unde a scåzut consumul de de azot ¿i fosfor între 2010 ¿i 2020. De exemplu, în Germania a scåzut consumul îngrå¿åminte cu azot cu 12,6%, iar folosirea îngrå¿åmintelor cu fosfor a scåzut cu 50,9 în ºårile de Jos. Egiptul a cumpårat 240.000 de tone de grâu din România GASC, Autoritatea Generalå pentru Aprovizionare din Egipt, a cumpårat såptåmâna trecutå 815.000 de tone de grâu la licita¡ie. Achizi¡ia a inclus 350.000 de tone de grâu din Fran¡a, 240.000 de tone de grâu din România, 175.000 de tone de grâu din Rusia ¿i 50.000 de tone de grâu din Bulgaria. Grâul va fi livrat în lunile august, septembrie ¿i octombrie 2022. Potrivit traderilor, cel mai mic pre¡ a fost pentru grâul din România, 429,90 dolari pe tonå, inclusiv livrarea, ceea ce înseamnå o scådere de 10% fa¡å de cel mai mic pre¡ oferit la precedenta licita¡ie organizatå de GASC la începutul acestei luni, dar cu 58% peste pre¡ul plåtit de Egipt pentru grâul românesc achizi¡ionat în luna iunie a anului trecut. Egiptul este cel mai mare cumpåråtor mondial de grâu, cu un program na¡ional de subven¡ionare a pâinii. 8

Vicepre[edinte Copa“Sunt mari contradic]ii Propunerea Comisiei Europene de modificare a Directivei privind utilizarea durabilå a pesticidelor ¿i transformarea acesteia în Regulament european, obligatoriu a fi aplicat în toate statele membre, nemul¡ume¿te Copa-Cogeca. Max Schulman, vicepre¿edintele responsabil de sectorul arabil al celei mai mari organiza¡ii europene a fermierilor, afirmå cå dincolo de ¡intele arbitrarii de reducere a consumului de pesticide pânå în 2030, existå contradic¡ii flagrante între propunerea de Regulament ¿i Strategiile Pactului Verde “Furculi¡a” (Farm to Fork) ¿i Biodiversitatea.

chulman a fost prezent la Agriventura, evenimentul Asocia¡iei Grânarii. Cu acel prilej, ne-a acordat un interviu pe care îl gåsi¡i publicat pe pagina de Facebook Profitul Agricol. În articolul de fa¡å extragem elementele principale din interviu. Oficialul Copa-Cogeca caracterizeazå propunerea de Regulament ca fiind stranie. “Dacå te ui¡i la întregul pachet legislativ privind înverzirea ¿i la evaluarea de impact, reiese clar cå sunt multe lucruri care nu se potrivesc. De exemplu, prin propunerea de Regulament, fermierii sunt presa¡i så renun¡e la folosirea erbicidelor de sintezå ¿i så practice controlul mecanizat al buruienilor. Dar acest fapt ar presupune cå va trebui så lucråm påmântul suplimentar, ceea ce înseamnå consum suplimentar de motorinå ¿i deci cre¿terea amprentei de carbon. Iar asta e în dezacord cu Strategia De la Fermå la Furculi¡å, cu care, de asemenea, nu putem fi de acord în acest stadiu”. O altå inadverten¡å majorå e faptul cå discutåm de o propunere (de Regulament) a Comisiei, ce urmeazå så fie discutatå ¿i negociatå cu Parlamentul ¿i Consiliul European, într-un proces de duratå. Totu¿i, în proiectul legislativ se încearcå impunerea unor cåi de ac¡iune care deja så producå efecte prin pla-

nurile na¡ionale strategice, care tocmai urmeazå så se adopte. Marea provocare a oricårui normativ european este så armonizeze diferen¡ele dintre statele membre. Or, procentele de reducere a pesticidelor vor men¡ine dezechilibrele. “În România vedem cå produc¡iile sunt în cre¿tere. De ce så stopåm acest reviriment impunând o reducere a consumului de PPP cu 35%, când sunt state cu consum triplu fa¡å de Profitul Agricol 26/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Cogeca> între legile privind înverzirea” al ¡årii dumneavoastrå, cårora li se spune så reducå consumul cu 65% maxim 70%?”. Nu este clar nici måcar cum va fi monitorizat procesul de reducere a consumului de pesticide, cum vor fi colectate ¿i urmårite informa¡iile de la fermieri. Dincolo de procente, Comisia le cere fermierilor så renun¡e la PPP cu risc ridicat ¿i så le foloseascå pe cele cu risc scåzut, când acestea din urmå încå nu sunt disponibile pe pia¡å. “În acela¿i timp cu reducerea dozelor ¿i a puterii de ac¡iune, ni se cere så påstråm produc¡iile ridicate. Dar singura certitudine este cå vor cre¿te costurile de produc¡ie. Se presupune cå trebuie så facem investi¡ii în noi tehnologii: agriculturå de precizie, controlul mecanizat al buruienilor. Întrebarea e: cu ce bani? Vedem cå nu sunt bani suficien¡i pentru investi¡ii în PAC. Va suplimenta Comisia fondurile necesare? Nu cred! Punem ¿i

la Bruxelles aceste întrebåri ¿i nu primim råspunsuri”.

Apel la Frans Timmermans Propunerea Copa-Cogeca este de amânare cu cinci ani (pânå în 2035) a calendarului måsurilor prevåzute prin Pactul Verde, mai ales în condi¡iile în care au råmas încå nereglementate noile biotehnologii. “Clima se schimbå regional, de la an la an, iar noi, fermierii, trebuie så fim capabili så ne schimbåm structura culturilor, så introducem noi soiuri, hibrizi ¿i chiar specii de culturå. Trebuie så asiguråm o rota¡ie a culturilor care se potrive¿te climatului din fiecare fermå. Poate vom fi obliga¡i så apelåm la culturi care vor fi mai expuse unor atacuri de boli sau dåunåtori în lipsa mijloacelor adecvate de protec¡ie ¿i fårå biotehnologiile care så le imprime rezisten¡å nativå”. Schulman îl invitå, ¿i pe aceastå

cale, pe vicepre¿edintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, så renun¡e la orgoliu ¿i så procedeze a¿a cum este corect: “Prioritatea trebuie så fie men¡inerea productivitå¡ii în aceste vremuri de crizå. Deja vorbim de probleme ale culturilor de anul viitor ¿i din 2024. În¡eleg cå domnul Timmermans se apropie de finalul mandatului ¿i î¿i dore¿te ca Pactul Verde så fie asociat de numele såu. Dar nu cred cå a fost în¡eleaptå for¡area notei în actualul context global. Trebuie så-¿i regândeascå abordarea, så se a¿eze la maså cu comunitatea fermierilor ¿i så vedem, împreunå, ce solu¡ii putem avea pe termen scurt, ca så fie în beneficiul consumatorilor europeni ¿i, deopotrivå, så împingå lucrurile spre o Agriculturå mai prietenoaså cu Mediul, a¿a cum î¿i dore¿te domnul vicepre¿edinte”.

Robert VERESS

Max Schulman, portret de fermier Ferma Schulman se aflå pe coasta sudicå a Finlandei, la circa 10 kilometri de mare. Cuprinde 150 de ha de culturi vegetale ¿i 300 de ha de pådure. Suprafa¡a arabilå a fost dublå, înså Schulman a renun¡at la terenul arendat pentru a putea face fa¡å sarcinilor din Bruxelles ¿i altor activitå¡i pe care le desfå¿oarå, mai ales cå cei doi fii mai mari ai såi sunt studen¡i ¿i nu îl pot ajuta pe cât ar fi nevoie. Pe de altå parte, conjunctura îi obligå pe fermierii finlandezi så-¿i lucreze singuri terenurile sau ajuta¡i doar de membrii familiei; costul muncii este foarte ridicat ¿i nici nu se gåsesc u¿or persoane bine pregåtite ¿i Profitul Agricol 26/2022

interesate så lucreze în agriculturå. Ferma medie în Finlanda este de 45-50 ha, deci ferma Schulman poate fi consideratå mare. Dar, mai nou, existå o tendin¡å de comasare, de cre¿tere a dimensiunii fermelor. Ferma Schulman e a familiei Schulman de patru secole. “Eu sunt implicat în fermå din 1986. Am preluat-o formal de la pårin¡i. Dar tatål meu nu s-a preocupat de ea. A¿a cå pot spune cå, de fapt, am preluat-o de la bunicul meu. Prin urmare, primii 20 de ani de activitate au fost pentru a aduce lucrurile acolo unde trebuie, atât din punctul de vedere al calitå¡ii solului, cât ¿i al

înzestrårii tehnologice. To¡i banii pe care i-am câ¿tigat pânå acum i-am reinvestit”, spune Max Schulman. El este adeptul tehnologiilor moderne. “De exemplu, eu folosesc cu succes semånatul direct încå din 1992, cu tot ceea ce presupune acest lucru”. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Mondelez redeschide o fabricå de lângå Kiev Grupul Mondelez va reporni o fabricå de chipsuri de lângå Kiev, care a fost grav avariatå de bombardamentele ruse¿ti. Fabrica de biscui¡i pe care Mondelez o de¡ine în ora¿ul Trostyanets, din estul Ucrainei, råmâne în continuare închiså, pentru cå avariile semnificative nu au putut fi reparate încå. Compania a raportat pânå acum pierderi totale de 75 milioane de dolari din cauza råzboiului din Ucraina ¿i estimeazå o scådere a vânzårilor globale cu 200 de milioane de dolari în acest an. Laptele de cåprioarå câ¿tigå un premiu interna¡ional Laptele de cåprioarå produs de o fermå de stat din Noua Zeelandå a câ¿tigat un premiu în prestigiosul concurs anual al industriei de lactate World Dairy Innovation Awards. Laptele de cåprioarå este dificil de produs în cantitå¡i mari, dar are calitå¡i nutri¡ionale unice ¿i este folosit ca ingredient în suplimente nutritive ¿i industria cosmeticå. Ferma Panu din centrul ¡årii este momentan singura care vinde lapte de acest tip, dar o a doua fermå se va deschide în curând în apropierea ora¿ului Taupo. O bacterie care se transmite de la porc la om Un studiu recent a demonstrat cå o tulpinå foarte rezistentå la antibiotice a bacteriei MRSA se poate transmite de la porci la oameni. Tulpina este foarte comunå la animalele din Europa de peste 50 de ani, înså transmiterea bolii la oameni este un fenomen recent. Oamenii de ¿tiin¡å spun cå bacteria a devenit acum imunå la antibiotice din cauza folosirii în exces la animale ¿i poate cauza infec¡ii umane extrem de periculoase. MRSA provoacå tot mai multe infec¡ii umane, de multe ori la persoane care au fost în contact cu animale domestice. Bacteria este prezentå pe pielea multor oameni fårå probleme de sånåtate, dar devine periculoaså atunci când påtrunde în organism. 10

O românc\, pre[edintele CropLife Alexandra Brand, director regional Syngenta pentru protec¡ia culturilor, a fost aleaså pre¿edinte al Consiliului CropLife Europe. Ea promite accelerarea inova¡iei în agricultura UE.

“Schimbårile climatice, gusturile în schimbare ale consumatorilor, a¿teptårile societå¡ii ¿i nevoia de a proteja securitatea alimentarå ne-au dat un impuls mai mare pentru a conduce schimbåri pozitive. Urmåtorul deceniu va fi esen¡ial în crearea ¿i determinarea unor modalitå¡i mai bune de producere a alimentelor. Schimbarea managementului unei ferme este un risc economic ridicat pe care fermierii nu ¿i-l pot asuma singuri. Ei au nevoie de sprijinul colectiv al comunitå¡ii ¿tiin¡ifice, industriei, consumatorilor ¿i factorilor de decizie pentru a conduce aceastå schimbare. Acest lucru necesitå leadership, colaborare ¿i inova¡ie. Sectorul nostru face

Alexandra Brand, pre[edinte al Consiliului CropLife Europe

parte din aceastå ecua¡ie ¿i e gata så-¿i joace rolul”, a declarat Brand, dupå desemnare. Alexandra Brand îl înlocuie¿te în func¡ie pe Livio Tedeschi, pre¿edintele pentru Solu¡ii Agricole al BASF.

China ar de]ine 10% din agricultura Ucrainei Wall Street Journal scrie cå 10% din terenul agricol al Ucrainei a fost cumpårat de China. De fapt, spune ziarul american, chinezii au cumpårat, între 2010 ¿i 2020, 7 milioane de hectare de teren agricol peste tot în lume, de la ¡åri ca SUA sau Fran¡a la ¡åri din Africa Centralå. Dupå China, spune WSJ, al¡i mari cumpåråtori de terenuri sunt britanicii, cu 2 milioane de hectare în ultimii ani. Americanii ¿i japonezii nu au mai mult de un milion de hectare în afara grani¡elor ¡årii.

Dar, pentru jurnali¿tii americani, mai mult conteazå ce poate face China cu påmântul decât faptul cå l-a cumpårat. Din punctul lor de vedere, reintegrarea Ucrainei în produc¡ia de cereale ¿i a Rusiei în cea a fertilizan¡ilor ne poate ajuta så evitåm o crizå alimentarå mondialå. Iar în viitor ar trebui fåcute eforturi la nivel na¡ional pentru råscumpårarea terenurilor agricole de¡inute de stråini.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 26/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Banca Mondialå ajutå Egiptul ¿i Tunisia Banca Mondialå a acordat Egiptului un credit de 500 de milioane de dolari pentru a ajuta statul african så finan¡eze importurile de cereale. Un împrumut în acela¿i scop, cu valoarea de 130 milioane de dolari, a fost acordat Tunisiei. Statele arabe din nordul Africii ¿i Orientul Mijlociu depind de importurile de grâu, care este oferit popula¡iei sårace la pre¡uri subven¡ionate. De exemplu, 60% din grâul importat de Tunisia înainte de råzboi era cumpårat din Rusia. Argentina reia exporturile de cereale Exporturile de cereale din Argentina s-au reluat, dupå o grevå de o såptåmânå a transportatorilor rutieri, care au protestat contra pre¡urilor foarte mari la combustibil. Întreruperea s-a produs chiar în momentul în care mari cantitå¡i de grâu ¿i porumb erau a¿teptate în porturi pentru a fi exportate. Coreea de Sud eliminå taxele de import pentru carne de porc Guvernul sud-coreean a renun¡at la tarifele vamale pentru importurile de carne de porc, în încercarea de a stabiliza pre¡urile care au explodat pe pia¡a localå. Taxele vamale erau între 22 ¿i 25%, a¿a cå måsura a dus la ieftinirea imediatå a produselor din magazine, în special carnea importatå din Canada. Cea mai mare fermå urbanå din Europa se deschide în Anglia Compania Infarm a inaugurat în Anglia cea mai mare fermå urbanå din Europa, cu o suprafa¡å totalå de 10.000 de metri påtra¡i. Ferma dispune de 40 de module interconectate, fiecare cu o înål¡ime de zece metri ¿i o capacitate de produc¡ie de 500.000 de plante pe an. Ferma are un consum de apå ¿i o amprentå la sol cu 95% mai mici fa¡å de o fermå normalå, ¿i dispune de un sistem de recuperare a apei care poate asigura 2,5 milioane de litri de apå anual. 12

Confiscarea unei nave ruse[ti de cereale Guvernul Ucrainei a cerut Turciei så confi¿te o navå ruseascå încårcatå cu cereale, care se aflå momentan în apele teritoriale turce¿ti. Vasul Zhibek Zholy a plecat din portul Berdyansk din zona ocupatå de ru¿i în sudul Ucrainei ¿i se îndrepta spre portul Karasu din Turcia, cu 7.000 de tone de cereale la bord. Kievul spune cå cerealele au fost furate de ru¿i din teritoriile aflate sub ocupa¡ie, la fel ca alte transporturi care au fost refuzate de mai multe ¡åri ¿i au ajuns pânå la urmå în Siria. Ru¿ii neagå cå cerealele au fost furate, dar au refuzat så ofere detalii despre originea lor. Liderul autoritå¡ilor de ocupa¡ie nu-

mite de ru¿i în sudul Ucrainei, Yevhen Balytskyi, a anun¡at plecarea navei pe re¡elele de socializare ¿i a spus cå cerealele vor ajunge în ¡åri care au o atitudine “prietenoaså” fa¡å de Rusia. El a adåugat cå marina ruså a curå¡at minele din zona Berdyansk ¿i cå vase de råzboi vor escorta transportul pânå la destina¡ie. Ulterior, aceste poståri au fost ¿terse. Nu este înså clar dacå Karasu este destina¡ia finalå a navei, sau dacå aceasta inten¡iona så-¿i continue drumul prin strâmtoarea Bosfor. Nava Zhibek Zholy apar¡ine companiei KTZ Express din Kazahstan, care a închiriat-o unui armator rus.

Foametea începe s\ fac\ victime în Africa Doi copii ¿i un adult au murit de foame în Sudanul de Sud, pe fondul reducerii ajutoarelor alimentare interna¡ionale din cauza scumpirilor provocate de råzboiul din Ucraina. Decesele au fost raportate într-o tabårå pentru refugia¡i din regiunea Warrap din nordul ¡årii. Programul de ajutor alimentar al ONU (WFP) a anun¡at luna trecutå suspendarea ajutoarelor alimentare din unele zone ale Sudanului de Sud, din cauza lipsei fondurilor. WFP are nevoie de cel pu¡in 426 milioane de dolari pentru a continua misiunea din statul african. Organiza¡ia spune cå a “suspendat asisten¡a pentru 1,7 milioane de persoane, dar continuå så ajute alte 4,5 milioane de persoane.” Conform estimårilor, peste 60% din cei 11 milioane de locuitori ai Su-

danului de Sud nu au suficiente alimente, de¿i WFP a încercat så utilizeze cât mai eficient resursele disponibile. Chiar dacå ra¡iile alimentare au fost înjumåtå¡ite anul trecut, finan¡area s-a dovedit în continuare insuficientå. Programul alimentar al ONU se baza în special pe cerealele ieftine din Ucraina pentru ajutoarele distribuite în ¡årile sårace ale lumii. pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 26/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Protestele fermierilor olandezi Fermierii din Olanda au blocat mai multe autostråzi pentru a protesta contra planurilor guvernului de a reduce emisiile de gaze cu efect de serå. Protestatarii au pornit ¿i incendii de mici dimensiuni în fa¡a primåriilor din ora¿ele Apeldoorn ¿i Epe din centrul ¡årii. Al¡i fermieri ¿i-au adus vacile în fa¡a Parlamentului din Haga. Guvernul vrea så reducå emisiile de amoniac ¿i oxizi de azot cu pânå la 95% în zonele aflate în apropierea unor rezerva¡ii naturale. Autoritå¡ile au fost for¡ate så ac¡ioneze dupå ce tribunalele au anulat mai multe autoriza¡ii de construc¡ie pentru proiecte de infrastructurå din cauza depå¿irii limitelor permise prin lege. De¿i Olanda a anun¡at cå va investi aproape 25 de miliarde de euro în finan¡area unei reforme agricole pentru reducerea emisiilor, fermierii

Profitul Agricol 26/2022

spun cå vor fi for¡a¡i så reducå drastic numårul animalelor pe care le de¡in, sau chiar så renun¡e complet la ele. “Mai multe autostråzi sunt acum blocate. Acest protest îi pune în mare pericol pe ¿oferi ¿i ar putea avea consecin¡e foarte grave, iar poli¡ia ar putea fi nevo-

itå så intervinå”, a declarat ministrul Justi¡iei, Dilan Yesilgöz-Zegerius. Agricultorii spun cå sunt acuza¡i pe nedrept pentru cå alte industrii mult mai poluante, cum ar fi construc¡iile, transporturile ¿i industria aviaticå, se bucurå de protec¡ia autoritå¡ilor.

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 1 iulie 2022, a fost de 409 dolari/tonå (1.840 lei). A scåzut cu 16 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 27 iunie.

Grâu România FOB Constan¡a 337 euro/t (- 34) 1.651 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 27.06 - 1.07.2022, pre¡ cu livrare în august 2022. ¥n såptåmâna 27 iunie - 1 iulie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Aug Sept Oct

27.06 369 367 373

28.06 363 365 371

29.06 30.06 01.07 359 357 350 363 361 357 369 367 359 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Aug Sept Oct

27.06 391 397 399

28.06 389 393 397

29.06 387 391 393

30.06 385 387 391

01.07 377 379 379

România FOB Constan¡a 327 euro/t (- 66) 1.602 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 27.06 - 1.07.2022, pre¡ cu livrare în august 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 1 iulie 2022, a fost de

Iulie Aug Sept

27.06 311 285 285

27.06 Bordeaux 323 Pallice 323 Rhin FOB 325 Bordeaux FOB 327 Pontivy 359

$/t

28.06 29.06 30.06 01.07 309 307 305 297 283 281 279 273 281 279 277 271

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 457 dolari/tonå (1.828 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a 27.06 Rouen 385 Dunquerque 385 Pallice 387 Creil FOB 377 Moselle FOB 365 Rouen FOB 407

28.06 29.06 379 377 379 377 385 383 375 373 363 361 405 403

Aug Sept Oct

28.06 473 475 471

29.06 471 473 469

euro/t

28.06 29.06 30.06 01.07 321 319 317 294 321 319 317 294 323 320 319 300 325 323 321 317 357 353 351 327

30.06 469 471 467

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în august 2022, a fost de 317 dolari/t (1.268 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t 01.07 457 469 461

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în august, este de 285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå. Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 317 euro/tonå (1.426 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 327 euro/tonå (1.602 lei). A scåzut cu 32 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la Pre¡uri - FOB, porturi Argentina August Sept

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 387 euro/tonå (1.896 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna august 2022 este de 327 euro/t (1.602 lei).

01.07 364 364 367 359 340 387

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 27.06 477 477 473

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 340 euro/tonå (1.666 lei). A scåzut cu 25 euro/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 364 euro/tonå (1.784 lei). A scåzut cu 21 euro/tonå.

euro/t 30.06 367 366 369 363 349 390

311 dolari/tonå (1.399 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Principalele destina¡ii ale exportului: Nigeria 69.170 tone, Mexic 31.770 tone, Taiwan 17.770 tone, Venezuela 11.770 tone, Thailanda 7.770 tone.

fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

închidere, pe 1 iulie 2022, a fost de 294 euro/tonå (1.441 lei). A scåzut cu 29 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 300 euro/tonå (1.470 lei). A scåzut cu 25 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 291 dolari/tonå (1.309 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

27.06 28.06 29.06 30.06 01.07 303 301 299 297 291 305 303 301 299 293

Profitul Agricol 26/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 27 iunie - 1 iulie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 609 dolari/tonå (2.740 lei). A scåzut cu 28 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 27 iunie 2022. Principalele destina¡ii: Egipt Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Aug Sept Oct

27.06 619 585 559

28.06 617 581 557

$/t 29.06 611 579 553

30.06 609 577 551

01.07 597 557 537

Orz România FOB Constan¡a 317 euro/t (- 30) 1.553 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 27.06 - 1.07.2022, pre¡ cu livrare în august 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

27.06 337 337 341

28.06 335 335 339

29.06 333 333 337

30.06 331 331 335

01.07 315 315 323

357 359

355 353 351 337 357 355 353 337

Sorg

PREºURI

27.06 - 1.07.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 27 iunie - 1 iulie 2022, a fost de 297 dolari/tonå (1.336 lei). A scåzut cu 16 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

193.770 tone, China 137.770 tone, Indonezia 37.550 tone, Mexic 37.770 tone, Olanda 7.770 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 1 iulie 2022, a fost de 629 dolari/tonå (2.830 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 417 dolari/tonå (1.876 lei), în scådere cu 28 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Aug Sept Oct

27.06 1.679 1.527 1.517

28.06 1.659 1.525 1.509

29.06 1.639 1.523 1.507

30.06 1.619 1.521 1.505

$/t 01.07 1.459 1.419 1.403

FOB-Rouen, a fost de 315 euro/tonå (1.543 lei), mai mic cu 22 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 337 euro/tonå (1.651 lei). A scåzut cu 22 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în august 2022, pre¡ul orzului furajer este 313 dolari/t (1.408 lei), cu 8 dolari/tonå mai mic fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 71.170 tone ¿i Mexic 57.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Iulie Sept

27.06 28.06 29.06 30.06 01.07 313 311 310 309 297 317 313 309 307 295

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

27.06 28.06 29.06 30.06 01.07 August 445 443 441 439 417 Sept 443 441 439 437 415

27.06 28.06 29.06 30.06 01.07 August 647 645 643 641 629 Sept 657 655 653 651 639

Floarea-soarelui

chidere, pe 1 iulie, a fost de 715 dolari/tonå (3.217 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 835 euro/tonå (4.091 lei). A înregistrat o scådere de 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 27 iunie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna august 2022, este de 751 euro/tonå (3.680 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept

$/t

27.06 28.06 29.06 30.06 01.07 757 753 747 735 715

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

27.06 28.06 29.06 30.06 01.07 Dieppe 845 841 839 837 835

de 27 iunie.

Rapi¡å ¥n såptåmâna 27 iunie - 1 iulie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 775 euro/tonå (3.797 lei). A scåzut cu 32 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 27.06 Rouen 847 Dunquerque 785 Moselle 807

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna august 2022, este de 815 dolari/t (3.667 lei).

28.06 845 783 805

29.06 843 781 799

30.06 841 799 797

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 830 euro/tonå (4.067 lei), mai mic cu 17 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 785 euro/tonå (3.864 lei). ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

01.07 830 785 775

Aug Sept Oct

27.06 755 721 727

28.06 751 719 721

29.06 749 717 719

30.06 747 715 717

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

409 dolari/t

Profitul Agricol 26/2022

- 16

311 dolari/t

- 12

$/t

609 dolari/t

- 28

297 dolari/t

$/t 01.07 725 701 705

- 16 15

Pre]uri [i pie]e India: grâul afectat de cåldura extremå USDA estimeazå produc¡ia de grâu din India la 106 milioane de tone, în scådere cu 3% fa¡å de recordul de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 31 milioane de hectare, în scådere cu aproape 1% fa¡å de anul trecut, deoarece fermierii indieni au preferat så cultive oleaginoase. Se estimeazå un randament de 3,42 tone/hectar. ¥n Punjab ¿i Haryana, care reprezintå 25% din produc¡ia totalå de grâu a Indiei, s-au înregistrat temperaturi extrem de ridicate în perioada criticå umplerii boabelor. Uzbekistan: cresc perspectivele de randament la grâu Produc¡ia de grâu din Uzbekistan pentru anul de comercializare 2022/23 este probabil så ajungå la 6,6 milioane tone, în cre¿tere cu 10% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 1,4 milioane de hectare, mai mare cu 3% fa¡å de anul trecut. Randamentul este prognozat la 4,7 tone/hectar. ¥n Uzbekistan, semånatul grâului începe din toamnå ¿i dureazå pânå la sfâr¿itul lunii octombrie, iar recoltarea începe în iunie ¿i se încheie la începutul lunii august. Tunisia: 1,2 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu din Tunisia pentru anul de comercializare 2022/23 este estimatå la 1,2 milioane tone, la fel ca anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 0,5 milioane hectare, la fel ca ¿i anul trecut, dar în scådere cu 5% fa¡å de media pe 5 ani. Randamentul prognozat este de 2,29 tone/hectar, similar cu cel de anul trecut. Indicele de vegeta¡ie våzut din satelit (în lunile aprilie-mai) aratå o scådere abruptå a vigorii culturilor, din cauza lipsei precipita¡iilor. 16

UE> recolta de grâu va fi mai mic\, dar exporturile mari Comisia Europeanå ¿i-a revizuit såptåmâna aceasta estimårile cu privire la produc¡ia de grâu a blocului comunitar, dar ¿i-a men¡inut prognozele referitoare la exporturi-record de grâu în sezonul care tocmai a început.

omisia Europeanå estimeazå cå produc¡ia de grâu a Uniunii Europene va fi de 125 milioane de tone în 2022/2023, sub produc¡ia de 130,1 milioane de tone din sezonul 2021/2022. Fårå a oferi alte detalii, Executivul comunitar a informat cå a decis så î¿i revizuiascå în jos estimårile privind produc¡ia de grâu în mai multe ¡åri, inclusiv Fran¡a, Polonia, România ¿i Spania. ªi alte firme care fac prognoze cu privire la produc¡ia agricolå ¿i-au revizuit estimårile cu privire la recolta de grâu a Uniunii Europene dupå seceta ¿i valurile de cåldurå din ultima perioadå. Cu toate acestea, Comisia Europeanå ¿i-a men¡inut neschimbate estimårile conform cårora în 2022/2023 exporturile de grâu ale UE se vor ridica la 38 milioane de tone.

Ar fi un nivel record pentru blocul comunitar, cu 8 milioane tone peste exporturile de 30 de milioane din sezonul 2021/2022. Traderii ¿i anali¿tii se a¿teaptå ¿i ei la o cerere puternicå pentru grâu din UE, având în vedere invadarea Ucrainei ¿i perturbårile comer¡ului cu cereale din Marea Neagrå. Comisia Europeanå ¿i-a revizuit, u¿or, ¿i estimårile pentru alte culturi. De exemplu, produc¡ia de porumb a UE este preconizatå la 71,7 milioane de tone, (în scådere fa¡å de cele 72,5 milioane de tone estimate în urmå cu o lunå), iar produc¡ia de orz a fost revizuitå la 52,2 milioane de tone. La rapi¡å, produc¡ia în sezonul 2022/2023, va atinge maxim 17,9 milioane de tone, fa¡å de 18,1 milioane de tone cât se spera luna trecutå. În ceea ce prive¿te importurile de cereale, vor cre¿te achizi¡iile de porumb cu douå milioane de tone, ajungând la 15 milioane de tone. De asemenea, Comisia ¿i-a îmbunåtå¡it estimårile cu privire la importurile UE de ulei de floare-soarelui în 2022/2023 pânå la douå milioane de tone, de la 1,5 milioane de tone.

pagin\ de Marilena R|DUCU Profitul Agricol 26/2022

VIA}A

COMPANIILOR Mi[c\ri în conducerea Agricover Credit IFN SA Agricover anun¡å numirea lui Robert Rekkers în pozi¡ia de pre¿edinte al Consiliului de Administra¡ie Agricover Credit IFN SA ¿i a lui Serhan Hacisuleyman în func¡ia de director general al Agricover Credit IFN.

domenii de afaceri (retail, IMM, agriculturå ¿i comercial). Cele mai recente

pozi¡ii ocupate au fost cele de Vicepre¿edinte Executiv pentru Servicii Bancare Agricole în cadrul DenizBank (ENBD) ¿i Vicepre¿edinte Executiv în cadrul Deniz Leasing. Are un MBA de la Universitatea Sabanci ¿i a absolvit Programul de Leadership ¿i Antreprenoriat din cadrul MIT.

Cu o valoare totalå a finan¡årilor de peste 2,6 miliarde lei, Agricover Credit IFN este unul dintre cei mai importan¡i finan¡atori ai agriculturii ¿i un partener pentru 4.500 de fermieri. Serhan Hacisuleyman are 23 de ani de experien¡å bancarå în mai multe

Robert Rekkers

Serhan Hacisuleyman

Corteva> importan]a sustenabilit\]ii în marile companii Sustenabilitatea este un termen adoptat de curând pe scarå mare de companiile din diverse sectoare, de la software la construc¡ii, ¿i trecând, desigur, prin agriculturå. ¥n multe companii existå aståzi pozi¡ii de specialist în sustenabilitate. ESG este urmåtorul nivel ¿i înseamnå guvernan¡å de mediu ¿i socialå (Enviromental Social Governance). Pe scurt, este vorba de un set de criterii de dezvoltare a unei companii, de la rela¡iile dintre angaja¡i sau clien¡i pânå la reac¡ii vizavi de protec¡ia mediului ¿i altele, cum ar fi investi¡iile. 18

Chuck Magro, Chief Executive Officer, Corteva Agriscience

De aceea, publicarea unui raport anual privind sustenabilitatea ¿i ESG (cum a fåcut Corteva zilele trecute)

reprezintå un detaliu important pentru investitori, ac¡ionari etc. ¥n fapt, un raport de sustenabilitate consolideazå eforturile companiei de a construi un ecosistem agricol în care fermierii, societatea ¿i mediul de afaceri vor prospera, reliefând în acela¿i timp angajamentul companiei în realizarea unei agriculturi benefice pentru climå. “Provocårile cu care se confruntå societatea ¿i planeta necesitå ac¡iuni urgente ¿i credem cå agricultura joacå un rol vital în furnizarea de solu¡ii viabile”, a declarat Chuck Magro, Chief Executive Officer, Corteva Agriscience. Profitul Agricol 26/2022

ASOCIA}II

PROFESIONALE Constan]a, un port prea mic pentru recoltele a dou\ ]\ri Pe 7 iulie, la Bucure¿ti, va avea loc Constan¡a Grains & Intermodal Hub, un eveniment girat de APPR, din partea cåreia vor vorbi Alina Cre¡u, director executiv, ¿i Theodor Ichim, vicepre¿edinte. Temele principale: capacitatea de transport ¿i logistica cerealelor în noul context zonal. Vorbim de peste 100.000 de tone depozitate în silozuri ¿i peste 200.000 de tone din Ucraina deja exportate din Portul Constan¡a. Se cautå solu¡ii pentru tranzitul cerealelor cåtre Occident ¿i Orient, având în vedere cå vorbim ¿i de

noua recoltå de origine româneascå, moment în care este posibil så vedem un nou blocaj.

ISCTR va discuta despre controalele la cereale, amenzile care se pot acorda ¿i cum trebuie procedat în cazul în care timpii de a¿teptare în port determinå depå¿irea timpilor de condus. Direc¡ia Generalå a Våmilor ¿i Poli¡ia de Frontierå vor vorbi despre cozile din frontierå ¿i ce solu¡ii sunt posibile pentru revenirea la condi¡ii normale. De asemenea, comisarul european Adina Vålean este invitatå så comenteze situa¡ia cozilor la toate frontierele României - în special cea cu Ucraina - , dar ¿i cu Bulgaria ¿i Ungaria.

Clubul Fermierilor> o peti]ie pentru schimbarea PNRR-ului Clubul Fermierilor Români solicitå Guvernului så modifice PNRR ca så prindå în program ¿i fonduri pentru agriculturå. Prioritate ar avea dezvoltarea sistemului de iriga¡ii ¿i de desecare-drenaj. Pentru aceasta, Clubul a lansat o peti¡ie online care poate fi semnatå pânå pe data de 15 iulie. Peti¡ia este disponibilå pe site-ul Clubului, cfro.ro. Cu aceastå mutare, Clubul invitå to¡i fermierii så sus¡inå refacerea sistemelor de iriga¡ii ¿i så semneze peti¡ia. Clubul a transmis ¿i sus¡inut în mod repetat mai multe propuneri de alocåri financiare pentru modernizarea infra20

structurii de iriga¡ii ¿i desecare-drenaj, pe care le considerå tot mai necesare în agricultura României. “Aståzi, rezilien¡a fermelor este puså la grea încercare: pe lângå schimbårile climatice care afecteazå viabilitatea afacerilor agricole, efectele economice ale pandemiei Covid-19, cre¿terile alarmante ale pre¡urilor la inputuri ¿i energie, precum ¿i råzboiul din Ucraina amenin¡å securitatea alimentarå a cetå¡enilor din multe ¡åri din afara UE, dar ¿i a categoriilor defavorizate ale unor cetå¡eni europeni”, se aratå în comunicatul clubului.

Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å), România a primit o finan¡are de 29,2 miliarde euro, pentru 15 obiective, cum ar fi managementul apei, al de¿eurilor, al pådurilor etc. ¥n urmåtoarea perioadå România va primi prima tran¿å de bani din PNRR, 2,6 miliarde de euro. Pânå acum am primit prefinan¡area, de 3,8 miliarde, debloca¡i în momentul în care a fost aprobat Planul. Pentru îndeplinirea obiectivelor din Plan, mai avem la dispozi¡ie 4 ani ¿i jumåtate.

Vå reamintim, prin PNRR (Planul

Arin DORNEANU

pagin\ de Profitul Agricol 26/2022

CULTURI VEGETALE

Recolta 2022 mari diferen]e regionale [i La nivelul ¡årii, produc¡iile sunt foarte bune în vest, bune în sud-vest, acceptabile în sud-est ¿i slabe spre proaste în Moldova. Dar diferen¡e semnificative se consemneazå ¿i în interiorul aceluia¿i jude¡ ¿i chiar în aceea¿i fermå, în sole învecinate, fiindcå microzonarea climei e un fenomen real, pe care îl constatå tot mai mul¡i. La orz ¿i grâu s-au recoltat de la câteva sute de kilograme, în Moldova, la 9 tone în Banat. La rapi¡å produc¡iile variazå între 1 ¿i 5 tone/ha - mul¡umitoare chiar ¿i pentru cei care au ob¡inut pu¡in, fiindcå valorificarea se face la pre¡uri bune.

În jude¡ul Constan¡a, situa¡ia culturilor de toamnå e relativ bunå, pe seama precipita¡iilor neobi¿nuit de abundente din ultimele patru luni ale anului trecut, care au refåcut rezerva de apå din sol. Cele 47.000 de hectare cultivate cu orz au fost recoltate integral, iar media produc¡iilor este de 5 t/ha. La grâu sau recoltat 18.000 ha (10% din total cultivat), produc¡ia medie fiind 4.600 kg/ha. Iar la rapi¡å s-au ob¡inut 2.200 kg/ha, de pe jumåtate din suprafa¡a de 30.000 ha, recoltarea fiind încå în toi. Dumitru Manole, fermier din Amzacea ¿i pre¿edinte al Asocia¡iei pentru Cultura Florii-Soarelui, se declarå mul¡umit: “E o produc¡ie foarte bunå, ¡inând cont de nivelul precipita¡iilor. Care, este adevårat, a variat foarte mult. La Amzacea, de pildå, de la 1 ianuarie la 30 iunie 2022 au cåzut 206 mm. În 2020, când culturile au fost calamitate, în aceea¿i perioadå am avut 145 mm. A¿adar, o diferen¡å micå, de 61 mm. Totu¿i, pe seama rezervei de apå, am avut ¿i sole de grâu cu produc¡ii de 9 t/ha. Am 500 ha de grâu, dintre care 100 sunt pentru såmân¡å. Pânå în prezent am recoltat 150 ha, cu o produc¡ie medie de 7.800 kg/ha”. Manole confirmå zonarea ¿i microzonarea climei. În sud-vestul Constan¡ei, de la Cobadin la Ostrov, produc¡iile la orz ¿i grâu au variat între 7-9 t/ha. În zona costierå, de la Agigea la Mangalia, 22

s-au recoltat 7 t/ha. Dar în centrul ¿i nordul jude¡ului nu s-au depå¿it 4t/ha. În Tulcea, produc¡iile sunt mai mici cu circa 10-15%. Fiindcå ¿i precipita¡iile au fost mai reduse ca în Constan¡a, în unele locuri spre zero. Se estimeazå o produc¡ie medie de 4,2 t de grâu/ha. În Bråila, produc¡iile la orz, grâu ¿i rapi¡å sunt cu 30-60% mai mici decât cele de anul trecut. Am putea spune cu “doar” 30-60% mai mici, fiindcå seceta din primele 6 luni ale anului 2022 a fost mai pronun¡atå decât cea din prima jumåtate a lui 2020 - anul marilor calamitå¡i. “În ferma mea, în 2021 am avut o produc¡ie medie la grâu de 6 t/ha, anul acesta 3 t/ha. La orz, am scos 5,5 t/ha în 2021, acum 2 t/ha. Cei care au avut rapi¡å au ob¡inut 1,5-2,5 t/ha, fa¡å de 45 t/h anul trecut. ªansa noastrå este cå, pe seama umiditå¡ii din sezonul precedent, s-a mai refåcut rezerva de apå din sol”, spune Vasile Datcu, pre¿edintele APA Bråila. ªi el a remarcat diferen¡ele zonale ¿i microzonale: “Fermierii din sud-estul jude¡ului Bråila au mai beneficiat de ni¿te ploi, spre deosebire de cei din vest, în special în sud-vest, unde, de altfel, porumbul ¿i floarea sunt culturi compromise la neirigat. Dar chiar ¿i la irigat, ar¿i¡a î¿i spune cuvântul. Au exis-

tat diferen¡e chiar ¿i în interiorul aceleia¿i ferme, fiindcå ploile au cåzut ciudat, cu 25 de litri/mp aici ¿i 3 l/mp la câteva sute de metri mai încolo”. Datcu este invidios pe colegii såi care au avut inspira¡ia de a iriga culturile toamna, pentru råsårire. “Le-a prins foarte bine, de data asta. În special la rapi¡å. S-au apropiat mai mult de produc¡iile din sezonul precedent. Eu n-am irigat toamna, fiind ¿tiut cå dupå noiembrie nu urmeazå iulie, ci decembrie, iar apoi ianuarie, adicå luni cu climå în general umedå. De aceea, în anii trecu¡i, cei care irigau toamna scoteau în aprilie apa cu pompele. Dar e deja al doilea an, dupå 2020, cå avem a¿a secetå. Dacå se va mai repeta, înseamnå cå va trebuie så ne adaptåm, iar irigatul de toamnå va intra în tehnologia obligatorie”. În Ialomi¡a ¿i Cålåra¿i, la grâu produc¡iile oscileazå produc¡iile între 2,5 ¿i 7 t/ha, dupå ce s-a recoltat cam 70% din suprafa¡å. La orz produc¡iile au variat mai pu¡in, media fiind de 5-6 t/ha. Rapi¡a neirigatå a dat produc¡ii de 2,5 t/ha, iar cea irigatå 4t/ha. În Giurgiu, la Fråte¿ti, Gheorghe Cireap a recoltat 6,5 t/ha la orz - media pe 300 ha, ¿i spera la 7 t/ha la grâu, pe 465 ha, respectiv 3,5 t/ha la rapi¡å, pe 419 ha. “Sunt produc¡ii ceva mai mici ca Profitul Agricol 26/2022

CULTURI VEGETALE

(micro)zonale de produc]ie cele de anul trecut, în concordan¡å cu precipita¡iile cåzute. Anul acesta a fost secetos, dar am beneficiat de apå în a doua etapå de dezvoltare a plantelor, din aprilie ¿i mai, dupå o iarnå fårå zåpadå. Totu¿i, lipsa apei în toamnå ¿i iarnå ¿i-a spus cuvântul. Cu totul, au cåzut 210 l/ha de la 1 septembrie pânå acum”. Culturile de primåvarå sunt în suferin¡å. “Porumbul e în perioada de fecundare, iar seceta atmosfericå ¿i cea pedologicå î¿i vor spune cuvântul asupra rezultatelor”. Cireap confirmå, la rândul såu, microzonarea: “Partea de sud a fermei a fost mai bine aprovizionatå cu apå. În schimb, în nord, spre Ghimpa¡i, au cåzut mai pu¡ine ploi. De la Aduna¡ii Copåceni încoace, spre Dunåre, frontul de ploi se opre¿te. Apar diferen¡e climaterice importante între zone apropiate”.

În Teleorman, jude¡ul învecinat de la vest, situa¡ia e asemånåtoare. “La culturile de toamnå situa¡ia e bunå. Produc¡iile la grâu sunt între 6 ¿i 7,5 t/ha pe cele 600 ha, în func¡ie de soi. La rapi¡å scontez pe o produc¡ie medie de 3-3,5 t/ha, pe cele 400 ha”, spune Marian Popa, din Sili¿tea. În ferma sa, din septembrie pânå în prezent au cåzut 350

La Ia¿i, de la 1 septembrie anul trecut pânå la 30 iunie nu au cåzut decât 110 l/mp. “Ar¿i¡a a provocat ¿i¿tåvirea boabelor. În platformå, boabele au ajuns de 27 la 12% umiditate, în doar câteva zile”, spune Emil Bålteanu, pre¿edintele Asocia¡iei Grânarilor. În jude¡, produc¡iile la grâu variazå între 800 de kg/ha ¿i 4 t/ha. La rapi¡å,

produc¡iile sunt între 1,5 ¿i 2,4 t/ha. ªi Bålteanu vorbe¿te despre microzonare: “Ploile au cåzut ca pe o tablå de ¿ah. Sunt ferme în care se recolteazå 5 t/ha într-o solå, iar la 200-300 de metri se recolteazå 800 de kg/ha”. Culturile de primåvarå sunt ¿i ele în mare parte compromise. “Unii fermieri au întors culturile, anun¡ându-¿i inten¡ia de a face maså verde. Cum o vor valorifica råmâne de våzut. Existå riscul de a nu-¿i recupera investi¡ia. Se profileazå un an mai greu decât 2020”. În estul jude¡ului, Vasile Lungu (foto) a irigat 200 din cele 240 de ha cultivate cu grâu. A terminat de recoltat grâul neirigat, produc¡ia medie fiind de 4,2 t/ha. Pe suprafa¡a irigatå estimeazå o produc¡ie de 8 t/ha. A¿adar, aportul de apå îi dubleazå veniturile.

Profitul Agricol 26/2022

de l/mp, din care 150 l anul acesta. “Dacå nu plouå zilele acestea, vor fi probleme mari la culturile de primåvarå”. În Prahova, situa¡ia e mai proastå ca în jude¡ele învecinate. “Am recoltat deocamdatå doar 14 ha care erau spre sud, unde nu a plouat. Produc¡ia acolo e de 3,7 t/ha. Grâul aråta excep¡ional în primåvarå, dar seceta de dupå aceea a ¿i¿tåvit boabele. Oricum, acum aratå prost în toatå ferma ¿i în toatå zona. Sper la o medie de 4 t/ha, fa¡å de 6,5 t/ha anul trecut”, spune Adrian Mocanu, pre¿edinte APA Prahova ¿i vicepre¿edinte LAPAR. În Olt, Ilie Popescu, vicepre¿edinte LAPAR, a beneficiat de un regim al precipita¡iilor neobi¿nuit de bun pentru zonå: 370 de l/mp, de la 1 septembrie pânå în prezent. Acest lucru s-a reflectat în produc¡ii de 7 t/ha - media pe cele 2000 de ha cultivate cu grâu. ªi culturile de primåvarå aratå deocamdatå bine, beneficiind de douå ploi însumând 30 l/mp, cåzute oporF tun, în perioada înfloritului.

Robert VERESS 23

CULTURI VEGETALE În centrul Vasluiului, precipita¡iile au avut acela¿i volum ca în platforma Panifcom: 110 l/mp de la începutul sezonului pânå la mijlocul anului. Dan Hurduc a recoltat 220 ha din cele 700 cultivate cu grâu, produc¡ia medie fiind de 1,2 t/ha. Apoi, a recoltat cele 470 de ha cu rapi¡å. “Må bucur cå produc¡ia medie e de 1 t/ha pe 470 ha, fiindcå mai intrå ni¿te bani în cont la 3.000 de lei/t”. Luni se pregåtea så reia recoltatul grâului. Estimeazå cå se va închide pe o produc¡ie medie de 1,4 tone/ha.

Situa¡ia culturilor de primåvarå e ¿i mai proastå. “Pe 30 iunie, pe 300 de ha am avut o averså cu grindinå, care a båtut ¿i o parte din rapi¡å, cam 100 ha. A plouat ¿i pe o solå de porumb 21 l/mp,

dar se pare cå a fost tardiv, nu ¿i-a revenit pânå acum, deci pare compromis definitiv. De ajutor a fost pe 200 de ha de floare, din cele 500 cultivate, unde a plouat între 7 ¿i 20 l/mp, ceea ce må face så sper la o produc¡ie de 1 t/ha”. În zonå, situa¡ia e inverså fa¡å de cea din restul ¡årii: un an din cinci vine cu precipita¡ii normale. Din aceastå cauzå, pe lângå pierderile de produc¡ie provocate direct de secetå, fermierii se confruntå cu fitotoxicitå¡i la culturile urmåtoare. Erbicidele nu hidrolizeazå în lipsa apei ¿i sunt remanente. “Eu am noroc cå sunt capitalizat. Dar fermierii mici efectiv se roagå la Dumnezeu pentru o ploaie, mai sperå la o minune care så-i salveze”, spune Hurduc.

Cu totul alta este situa¡ia în Arad. Dimitrie Muscå a terminat de recoltat orzul, produc¡ia medie fiind de peste 7,8 t/ha. “Am recoltat ¿i grâul la ferma Olari. Pe suprafa¡a de 759 ha produc¡ia medie e de 8.136 kg/ha. Iar la Curtici mai avem 1.700 ha de recoltat. Må a¿tept så depå¿im 8,5 t/ha. Avem 1.400 ha de rapi¡å. Am scos 4.670 kg/ha ieri, pe o parcelå de 100 ha, iar azi recoltåm una de 5 t/ha”. La Curtici, de la 1 ianuarie pânå în prezent au cåzut 288 de l/mp. De la începutul sezonului în jur de 400 de l/mp. Dar nu au mai fost precipita¡ii în ultima lunå, iar culturile de primåvarå, respectiv porumbul ¿i soia, sunt în suferin¡å, porumbul fiind aproape compromis. Poate fi salvat doar dacå va cådea o ploaie zilele acestea.

Aurel Placinschi> Situa]ia este dramatic\ Seceta face ravagii ¿i în partea de nord a Moldovei. Din cauza insola¡iei puternice, nici iriga¡iile nu mai fac fa¡å. “Este foarte greu. Udåm continuu. Am cheltuit douå milioane de lei numai pe curentul electric, ba¿ca motorina, dar nu se cunoa¿te”, spune Aurel Placinschi de la ºigåna¿i, jude¡ul Ia¿i. “Udåm tot ce mai este verde, dar culturile suferå, nu sunt ca dupå ploaie. Nu se poate crea microclimatul ploii. E cu totul altceva. Porumbul pe care nu l-am udat este aproape pierdut. Nu ¿tiu ce vom face. Udåm ¿i sfeclå, ¿i soia, ¿i floarea-soarelui. Nu avem capacitatea så ducem atâta apå de la Prut pe deal. Mai trebuia îngropatå o conductå, dar nu ne-au ajuns banii. ANIF nu s-a implicat cu nimic. Situa¡ia este mai dramaticå decât în 2007 sau în 2020. Partea comercialå este ¿i mai urâtå. Dacå ru¿ii vor bloca Marea Neagrå, ce vom face cu produc¡ia? Pre¡ul cerealelor scade în continuare pentru cå s-au creat facilitå¡i pentru Ucraina. Ferme zootehnice în ¡arå nu avem. Se poate ie¿i 24

pe calea feratå numai prin Ardeal. Vor vinde câte ceva doar cei din Transilvania." Aurel Placinschi a amenajat pentru irigat 3.500 de hectare, deci nu poate iriga întreaga suprafa¡å a fermei. Înså nici aceastå suprafa¡å amenajatå nu poate fi udatå concomitent. Acest fermier consacrat a izbutit så construiascå un sistem propriu de iriga¡ie cu apå din Prut, lucrare care l-a costat 10 milioane de euro ¿i foarte mult efort. Timp de trei decenii, societatea agricolå de la ºigåna¿i a func¡ionat în baza Legii 36, o lege de care legiuitorii în¿i¿i au ¿i uitat. De aceea, societå¡ile agricole au fost neglijate ¿i au devenit nefunc¡ionale, chiar "neeligibile" pentru diverse proiecte de dezvoltare ¿i modernizare. Parlamentarii au exclus practic aceste societå¡i de la orice formå de sprijin, fårå så clipeascå. "Noi am transformat societatea agricolå în societate comercialå. Am mers la judecåtorie. Legea 36 nu este abrogatå, dar societå¡ile se pot transforma u¿or", explicå Aurel Placinschi.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 26/2022

CULTURI VEGETALE

Grâul s-a salvat, riscul r\mâne la porumb [i la floarea-soarelui În jude¡ul Timi¿, fermierii au început cu succes recoltarea grâului, iar la începutul lunii iulie, nu sunt calamitå¡i în culturile agricole. Grâul este salvat, dar riscul devine tot mai mare pentru porumb ¿i floarea-soarelui, din cauza secetei excesive ¿i a temperaturilor record de pânå la 38-39 de grade la umbrå ¿i peste 50 la soare.

odru¡ Anche¿, noul director al Direc¡iei Jude¡ene Agricole Timi¿, aten¡ioneazå cå, dacå nu vor veni ploile în douå såptåmâni, o parte din culturile de porumb ¿i floarea soarelui va fi compromiså. În noile condi¡ii climatice extrem de agresive, agricultura nu mai poate func¡iona fårå iriga¡ii, dar pentru a avea un sistem eficient în Timi¿ este nevoie de sprijinul de la Bucure¿ti, de la Ministerul Agriculturii”. Paul Pâr¿an, fost director al DAJ, acum mic fermier în Reca¿, spune cå problema este la porumb. “Dacå nu vor veni ploi serioase, cultura va fi foarte grav afectatå. Pânå în luna iulie, porumbul s-a dezvoltat foarte bine, tot pe baza ploilor mici, dar acestea nu asigurå o sustenabilitate pe termen îndelungat. Când apar paniculul, ¿tiuletele ¿i måtasea cerin¡a de apå este maximå, iar lipsa precipita¡iilor va provoca mari dezechilibre în culturå ¿i în plantå. Polenul la porumb e viabil pânå la 36-37 de grade, dar dacå se ajunge la 40 de grade pe fondul acesta de uscåciune ¿i pe o duratå mai lungå, atunci vor fi probleme mari”. 26

Pentru a se convinge de situa¡ia din teren, Anche¿ a fåcut o vizitå pe câmp, la Comlo¿u, la doi fermieri. Ei au crezut cå vor scoate 3 tone de grâu la ha, dar au scos 7 tone ¿i 3,5 tone la rapi¡å. De asemenea, fermierii din zona Liebling, au reu¿it så ob¡inå 6-7 tone la grâu ¿i 2 -3 tone la rapi¡å, la Foeni ¿i Giulvåz, 6 7 tone, la grâu, 4 tone la rapi¡å. Aceste produc¡ii sunt într-un an sårac în precipita¡ii. “La grâu e bine. Lumea este mul¡umitå la påioase. Pe de altå parte, ¿i pre¡urile sunt acceptabile. Anul acesta nimeni nu o så iaså în pierdere la cereale påioase”, este de pårere directorul DAJ Timi¿. Grâul s-a salvat în Timi¿ ¿i, ceea ce e foarte important, indicii de calitate sunt buni. În func¡ie de zonå, masa hectolictricå este de 75 - 77, iar con¡inutul de proteinå de 12 - 12,5. Prof. Pâr¿an crede cå ploile mici ¿i destul de dese au salvat grâul, fiindcå rezerva din sol este mult deficitarå. Floarea-soarelui este mai rezisten¡å la secetå, dar evident cå ¿i ea va fi afectatå calitativ ¿i cantitativ, din cauza lipsei apei. La începutul lunii iulie, nu se poate vorbi de calamitå¡i în agricultura

din Timi¿. Totu¿i, existå zone în jude¡ care au fost ocolite chiar de acele ploi¡e. Acolo pot fi înregistrate calamitå¡i. Pânå la începutul lunii iulie, nu sunt probleme deosebite în agriculturå din Timi¿, iar fermierii considerå cå dacå vin douå ploi culturile de primåvarå se salveazå. “Am fost la Giulvaz ¿i am vorbit cu Degianski. El are sistem de iriga¡ii. Mi-a spus cå a udat o datå porumbul ¿i floarea, iar dacå mai iriga încå o datå este de ajuns. A¿a cå agriculturå din Timi¿ are nevoie de douå ploi de 20 de litri pe metru påtrat de aici încolo pentru ca porumbul ¿i floarea så nu se usuce”, a conchist directorul DAJ Timi¿. Fermierii care înregistreazå calamitå¡i în culturi trebuie så facå o adreså la primåria din localitate, apoi sesizarea ajunge la Direc¡ia Agricolå Timi¿. Aici, este întocmit un dosar ¿i o comisie de la APIA se deplaseazå pe teren pentru a constata pagubele provocate de seceta din 2022. În Timi¿ sunt 123.000 de ha cu grâu.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 26/2022

CULTURI VEGETALE

Performan]a hibrizilor de porumb crea]i la Lovrin Cantitate, calitate ¿i adaptabilitate la condi¡iile climatice tot mai violent schimbåtoare, sunt trei obiective primordiale ale cercetåtorilor Sta¡iunii de Cercetare Lovrin, atunci când creeazå noile soiuri ¿i hibrizi.

În

fiecare an, din laboratoatele SCDA Lovrin pleacå cel pu¡in douå-trei linii (hibrizi sau soiuri) de perspectivå pentru omologare, la ISTIS Bucure¿ti. Dintre acestea uneori unul, alteori douå sau chiar trei linii îndeplinesc condi¡iile pentru a intra în culturå ¿i pozi¡ionare pe pia¡å. Un hibrid nou de porumb, scos în 2022, este Oana. Are un poten¡ial de produc¡ie de 13.800 kg la ha, cu o densitate recomandatå de 55.000 - 60.000 de plante la ha, în sistem neirigat, ¿i 65.000 - 70.000 de plante la ha, în sistem irigat. De la semånat la recoltat, planta are nevoie de 112 zile ¿i o sumå a gradelor termice de 1.115. Este timpuriu spre mediu, are o înål¡ime de 2,35 metri cu o inser¡ie uniformå a ¿tiuletelui la 1,10 metri de påmânt ¿i bine adaptat condi¡iilor climatice de deal ¿i de câmpie. ªtiuletele are o mårime de 20 - 22 cm. Bobul este dentat, cu o culoare galbenportocalie la maturitate. Are o bunå toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å, dar ¿i la boli ¿i dåunåtori cum este Ostrinia nubilalis. Noii hibrizi crea¡i în câmpurile de ameliorare de la Lovrin au arhitectura plantei total schimbatå - pozi¡ia frunzei,

Profitul Agricol 26/2022

culoarea ¿i inser¡ia ¿tiule¡ilor, care este uniformå. Hibridul Lov1018 în culturile comparative a produs 14 tone, cu umiditatea la recoltare de 8,7%. Al doilea hibrid, Lov1020, este cu maxim o såptåmânå mai tardiv decât Lov1018, iar în culturile comparative ¿i în re¡eaua de la Fundulea ¿i de la Turda a dat produc¡ii de 12.500 -13.000 kg boabe stas la ha. Pariul pentru viitorul hibrid este o mai bunå rezisten¡å la secetå. De asemenea, va fi mai productiv ¿i mai calitativ, fiindcå fermierii asta î¿i doresc, iar cercetåtorii de la SCDA Lovrin asta vor så le ofere. Directorul Marinel Horablaga a explicat: “Trebuie så spunem cå, din påcate, calitatea nu se plåte¿te în România, dar se va plåti pe viitor. Acesta este un deziderat al noului Green Deal al Uniunii Europene. Se pune accent foarte mult ca pe viitor så produci o mâncare de calitate superioarå, a¿a reduci ¿i poluarea, ¿i foametea, ¿i individul este mai sånåtos. Acesta este ¿i interesul nostru: så producem hibrizi de porumb cu o digestibilitate ridicatå ¿i un con¡inut înalt de proteinå, adapta¡i modificårilor climatice.

Vedem cu to¡ii cå avem veri ¿i ierni tot mai calde ¿i diferen¡e extrem de mari de temperatura de la o zi la alta sau de la noapte la zi, chiar ¿i cu 20 de grade, ¿i o distribu¡ie total neuniformå a precipita¡iilor, cu efecte dramatice asupra culturilor în lipsa iriga¡iilor”. În ultimii ani, activitatea laboratorului de ameliorare a porumbului s-a diversificat, în prezent existând mai multe direc¡ii de dezvoltare. Se desfå¿oarå cercetåri privind ob¡inerea unor hibrizi de porumb destina¡i industriei alimentare, dar ¿i hibrizi de porumb zaharat, precum ¿i ob¡inerea de genotipuri ¿i popula¡ii sintetice cu bobul alb ¿i noi genotipuri de porumb cu productivitate ridicatå, adapta¡i noilor schimbåri climatice, dar ¿i ob¡inerea de genotipuri de porumb pentru siloz. Noile direc¡ii de cercetare ale laboratorului de ameliorare a porumbului se regåsesc în cele cinci proiecte de cercetare aflate în derulare, urmårindu-se astfel prin activitatea desfå¿uratå cre¿terea progresului genetic al noilor hibrizi, fa¡å de cei existen¡i în prezent.

Gheorghe MIRON 27

CULTURI VEGETALE

Termene prelungite pentru constatarea secetei În

iunie, când ¿i-au våzut culturile arse de secetå, agricultorii din Ia¿i au început så î¿i spunå oful, doar-doar i-o asculta cineva. Cineva, adicå autoritå¡i. Cåci în cine så mai ai speran¡e când recoltezi o tonå jumate de orz, jumåtate de tonå de rapi¡å ¿i la grâu nu ai ¿anse så treci de douå tone? Din ra¡iuni politice sau poate doar mai empatic cu problemele oamenilor, prefectul, Petru Cojocaru, a în¡eles situa¡ia. Iar pe 27 iunie a semnat ordinul de înfiin¡are a comisiei de constatare ¿i evaluare a pagubelor produse de secetå pedologicå. Mai atent la litera legii, directorul DAJ Ia¿i, Gabriel Hoha, observå cå degeaba semnase prefectul, nu se mai poate face nimic pentru constatarea pagubelor la culturile semånate în toamnå. Doar pentru cele de primåvarå. Pentru cele de toamnå, termenul legal a trecut. Cåci, a¿a cum zice ordinul 97 din 2020, depunerea în¿tiin¡årilor de secetå la culturile semånate toamna nu se poate face decât pânå pe 15 mai. Constatårile ¿i evaluårile se fac pânå pe 1 iunie, iar pânå pe 15 iunie comisia trebuie så depunå raportul de sintezå. ªi, cum ordinul prefectului ie¿ise abia pe 27 iunie, pentru Hoha era limpede cå toate datele sunt depå¿ite, iar culturile de toamnå nu mai pot fi evaluate de cåtre comisia jude¡eanå. Doar cele de primåvarå, care au termen în septembrie. Grâul, rapi¡a, orzul sunt compromise ¿i nimeni nu le despågube¿te.

De 28

cate de secetå stå în modificarea Regulamentului privind gestionarea situa¡iilor de urgen¡å, care trateazå inclusiv seceta pedologicå. La Ministerul Agriculturii s-a luat decizia de modificare, Sorin Grindeanu, ministrul interimar, a fost de acord cu noua formå, a semnat-o ¿i a fost publicatå în Monitorul Oficial (Ordinul 177 din 29 iunie, publicat în M. Of. 662 din 1 iulie 2022).

scurt, termenele de întocmire a actelor de constatare a secetei au

fost prelungite. Astfel, la culturile de toamnå, în¿tiin¡årile la primårie se pot depune pânå la 1 august, nu pânå la 15 mai ca în regulamentul precedent. Procesele-verbale de constatare ¿i evaluare se întocmesc pânå la 15 august (fa¡å de 1 iunie), iar rapoartele de sintezå se întocmesc pânå la 30 august (fa¡å de 15 iunie). La culturile de primåvarå, în¿tiin¡å-

rile la primårie se pot depune pânå la 15 noiembrie (fa¡å de 1 septembrie). Procesele-verbale de constatare ¿i evaluare se întocmesc pânå la 30 noiembrie (fa¡å de 15 septembrie), iar rapoartele de sintezå au termen 15 decembrie (în loc de 30 septembrie).

rtizanul acestei modificåri este secretarul de stat Sorin Moise, venit la Ministerul Agriculturii de la AFIR Bråila. “Dialogul permanent pe care îl avem cu reprezentan¡ii fermierilor, precum ¿i perioadele de secetå ¿i de lipså a precipita¡iilor, manifestate diferit la nivelul ¡årii, ne-au determinat så modificåm termenele de depunere a în¿tiin¡årilor scrise pentru înfiin¡area comisiilor de constatare ¿i evaluare a pagubelor la nivelul culturilor agricole”, declara Moise. Despre care multå lume spune cå este în cår¡i pentru fotoliul de ministru.

Arin DORNEANU

la 1 iunie înså, speran¡a fermierilor din Ia¿i ¿i din alte jude¡e încerProfitul Agricol 26/2022

CULTURI VEGETALE

Nu se laud\ destul cu ce au, dar se laud\ cu ce n-au dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Pentru a putea compara hibrizii de rapi¡å, s-a introdus un sistem de notare de 1 la 9. Când se apeleazå la acest mod de evaluare, se considerå cå nota 1 este nivelul minim de rezisten¡å. Dar totu¿i este rezisten¡å. În schimb, de¿i existå ¿i toleran¡a, care este un lucru bun, aceasta nici måcar nu intrå pe prima pozi¡ie de rezisten¡å (nota 1). Am gåsit în literatura de specialitate din Regatul Unit urmåtoarele formulåri: hibrid rezistent la Phoma, nota 8, rezistent la Phoma nota 7, scor bun la Phoma, nota 4,5. În România nu este nicio diferen¡å la tehnologia aplicatå între hibrizii rezisten¡i, toleran¡i sau sensibili. Unii speciali¿ti considerå cå dacå boala nu s-a manifestat în anul sau în zona în care a fost urmåritå comportarea hibridului la Sclerotinia, atunci hibridul este tolerant sau chiar rezistent. ªi cum aceasta este o decizie mai mult sau mai pu¡in localå, i se poate acorda din pix unui hibrid statutul de tolerant la Sclerotinia. Mai ales când hibridul cu care a fost comparat ¿i a fost depå¿it net, din tot felul de motive, apar¡ine unei firme concurente.

Råsfoind douå cataloage pentru rapi¡å, nu m-am putut re¡ine så fac urmåtoarele remarci. La Corteva, am remarcat pe PT303, primul ¿i deocamdatå singurul hibrid tolerant la Sclerotinia în Europa. Andrei Ciocoiu recomandå ca acest hibrid så se cultive acolo unde se folosesc rota¡ii mai scurte. Din cauzå cå sclero¡ii se men¡in viabili pânå la 8 ani în sol, rota¡ia ar trebui så fie de cel pu¡in 5 ani. În acest caz, rota¡ia de 4 ani poate fi consideratå o rota¡ie mai scurtå. Despre partea poten¡ialului de produc¡ie, nu au prea scris ce trebuie (de aici ¿i titlul articolului). PT303 a ob¡inut cele mai mari produc¡ii dintre cultivarele nou introduse în lista na¡ionalå a Regatului Unit ¿i în lista de soiuri ¿i hibrizi recomanda¡i de cåtre Consiliul de Dezvoltare pentru Agriculturå ¿i Horticulturå. PT303 a depå¿it media nou-veni¡ilor cu 11%, în timp ce martorii Expansion (DK) ¿i Campus (KWS) au avut produc¡ii mai mari doar cu 4%, respectiv 3%. Expansion a fost la un moment dat hibridul cu cel mai bun pachet genetic de la hibrizii Dekalb cultiva¡i în România. Când s-au fåcut måsuråtori la vigoarea cu care porne¿te primåvara, PT303 a avut nota 6, iar Expansion nota

5,8. Pornirea ca din “rachetå” i-a permis så refacå în 10 zile un handicap de o lunå de întârziere la semånat, în septembrie, fa¡å de începutul lui august. Când a fost comparat poten¡ialul de produc¡ie al hibrizilor testa¡i, protocolul experimental prevedea aplicarea a douå fungicide contra Sclerotinia, deci PT303 nu a avut niciun avantaj datoritå toleran¡ei sale la aceastå boalå. Dar toleran¡a lui PT303 nu este numai una teoreticå. Nu este totu¿i rezisten¡å, pentru a nu se face tratamente chimice, dar în Regatul Unit se poate renun¡a la un tratament din douå, economisindu-se în jur de 20 de lire sterline (100-120 lei/ha). În Fran¡a, toleran¡a lui PT303 se poate folosi împreunå cu un preparat de biocontrol, Ballad, pe bazå de Bacillus pumilus, aplicat la cåderea primelor petale. PT303 ¿i Ballad au acelea¿i rezultate ca un tratament chimic reu¿it. ºinând seama de faptul cå nimeni de la Corteva nu ar putea probabil så ob¡inå acelea¿i rezultate cu hibrizii PT264, care are o toleran¡å foarte bunå la Sclerotinia, PT275, care are o toleran¡å ridicatå la Sclerotinia sau, în fine, PT 279CL, cu toleran¡å foarte bunå la Sclerotinia, cred cå aceste clasificåri au totu¿i un sâmbure de adevår. Se pare cå în astfel de cazuri hibrizii Pioneer devin toleran¡i, dacå în mod evident respectivii au întrecut, în condi¡ii de câmp experimental, hibrizii concuren¡i. Dar ¿i concuren¡a stå cu ochii pe nereu¿itele Pioneer.

Concluzia mea: nu ar mai trebui så ne batem capul cu toleran¡e ¿i rezisten¡e care nu se manifestå niciodatå, dar dacå ele existå, ar trebui så le folosim în avantajul nostru. 30

Profitul Agricol 26/2022

CULTURI VEGETALE

Au fumat în miri[te [i au dat foc la câmpul cu grâu La un pas de tragedie fårå margini, mar¡i, în Timi¿! Ni¿te incon¿tien¡i au fumat ¿i au aruncat chi¿toacele pe câmp în miri¿tea de grâu, iar incendiul a izbucnit, riscând så cuprindå tot câmpul, mai ales cå temperatura este de 50 de grade la soare. Alexandru Degianski, care a reu¿it så fotografieze dezastru, spunea: “A¿a aratå nemernicia, prostia ¿i nesim¡irea la un loc! Sute de hectare de grâu în pericol så ardå pentru cå ni¿te incon¿tien¡i nu pot så nu fumeze pe miri¿tea de grâu! Îi vedem cum vin så facå poze, dar nu ar fi sunat proprietarul så îl anun¡e! Iar pompierii au venit cu lope¡i ¿i måturi. Norocul nostru este cå suntem solidari ¿i fiecare a venit så ajute cu ce a putut.” Incendierea vegeta¡iei a devenit o problema mare la nivelul jude¡ului Timi¿. Numai în douå luni, în primåvarå, Inspectoratul pentru Situa¡ii de Urgen¡å Timi¿ a intervenit la 250 de incendii de vegeta¡ie, care au afectat 1.687 de ha. Comparativ, în 2021, au fost numai 103 interven¡ii pe 94 de ha. Fiindcå situa¡ia a fost extrem de gravå, Prefectura Timi¿ a trimis adrese primåriilor din jude¡, pentru a lua måsurile obligatorii, conform legii, pentru

Profitul Agricol 26/2022

respectarea måsurilor de prevenire a incendiilor ¿i interzicerea arderii miri¿tilor. De asemenea, a fost transmiså o aten¡ionare ¿i pe RoAlert locuitorilor din zonele afectate, fiindcå fenomenul a luat o amploare mult prea mare în acest an ¿i a produs îngrijorare. Mai mult, prefectura a transmis cåtre APIA Timi¿ coordonatele GPS ale incendiilor ¿i fotografii cu terenurile afectate de foc, pentru a se ¿ti cine ¿i-a ars terenul. “Este interzis prin lege incendierea miri¿tilor, iar cine o face va råspunde. Îi

aten¡ionåm pe fermieri cå dacå î¿i ard miri¿tile pe care solicitå fonduri de la APIA, acele subven¡ii vor fi tåiate de la platå ¿i se vor aplica chiar sanc¡iuni suplimentare. Dacå î¿i ard cu repeti¡ie miri¿tile, î¿i vor pierde orice formå de sprijin financiar. Nu vor mai primi fonduri niciodatå de la APIA. Împreunå cu ISU Timi¿, am început în for¡å anul acesta inspec¡iile pe teren”, a declarat Florin Faur, directorul APIA Timi¿.

Gheorghe MIRON

CULTURI VEGETALE

Agriventura, un câmp de La Ia¿i, Agriventura este expozi¡ia care a adunat la un loc trei evenimente, ziua grâului, a porumbului ¿i a florii-soarelui. Organizatå de Asocia¡ia Grânarii, Agriventura s-a desfå¿urat în platforma Panifcom, de lângå Podu Iloaiei, în perioada 30 iunie ¿i 2 iulie.

pleiadå de companii din domeniu au prezentat soiuri, hibrizi, tehnologi, ma¿ini ¿i utilaje agricole, iar speciali¿tii au vorbit în cadrul conferin¡elor având ca teme de dezbatere PAC, PNS, PNRR, pregåtirea tinerilor pentru agriculturå, digitalizarea fermei, revigorarea satului românesc. Au råspuns invita¡iei Grânarilor personalitå¡i precum Max Schulman, fermier finlandez ¿i vicepre¿edinte Copa-Cogeca, Valeriu Tabårå - pre¿edinte ASAS, Costel Alexe - pre¿edinte CJ Ia¿i, lideri ai structurilor asociative

membre ale Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare. ªi, dacå Asocia¡ia Grânarii face parte din structura APPR, asta nu a împiedicat o bunå deschidere spre alte organiza¡ii profesionale, cum a fost Clubul Fermierilor Români. La Agriventura a participat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului, alåturi de fostul pre¿edinte, Dan Hurduc. Ambii au vorbit în cadrul conferin¡ei organizate în prima zi a târgului. E un semn de binevenitå colaborare între organiza¡ii care altfel par rivale. Sponsorii principali ai expozi¡iei de au fost Agrisol, Bayer, Corteva ¿i Syngenta, care au salutat ini¡iativa Grânarilor, fåcând ¿i câteva sugestii pentru ca urmåtoare edi¡ie så se bucure de ¿i mai mult succes: perioada de desfå¿urare så nu coincidå cu campania de recoltare, prezentårile så fie filmate ¿i distribuite pe re¡elele sociale, iar platforma så fie mai compactå, pentru ca vizitatorii så aibå posibilitatea de a vedea mai multe, într-un timp mai scurt. Înså principalul “inamic” al evenimentului a fost seceta. Loturile de grâu, floarea-soarelui ¿i (mai ales) porumb erau în clarå suferin¡å, din pricina lipsei

precipita¡iilor. Firesc, reprezentan¡ii companiilor semincere au insistat, în aceste condi¡ii, pe toleran¡a la secetå a unora dintre soiuri ¿i hibrizi, care se distingeau în paleta celor expuse/expu¿i. Iar furnizorii de îngrå¿åminte ¿i de produse de protec¡ie a plantelor au vorbit despre tehnologiile care pot diminua pierderile în condi¡ii nefavorabile.

Fermierii au avut ce vedea ¿i în domeniul utilajelor agricole. Dicor Land a expus o serie de utilaje absolut necesare pentru actuala perioadå agricolå a anului: tamburi pentru iriga¡ii, prese de balotat, echipamente pentru dezmiri¿tire ¿i arat, precum ¿i de o serie de oferte pentru achizi¡ionarea de ma¿ini agricole. Mecanica Ceahlåu a adus semånåtori clasice pentru påioase ¿i prå¿itoare, tractoare austriece, o preså de balotat recent intratå în portofoliul de utilaje produse de compania nem¡eanå, echipamente pentru prelucrarea solului. Sigma România a expus o combinå Massey Ferguson, potrivitå pentru recoltare în ferme mici ¿i medii, echipatå

Profitul Agricol 26/2022

CULTURI VEGETALE

oportunit\]i cu heder pentru påioase, precum ¿i trei tractoare Massey Ferguson de diferite puteri ¿i cu echipåri care le fac eficiente atât în ferme mici, cât ¿i în cele medii sau mari. Unul dintre cele mai mari standuri a fost cel al IPSO Agriculturå, din care am remarcat numeroasele tractoare, o combinå performantå, un sprayer, sisteme de irigat ¿i echipamente pentru prelucrarea solului, douå modelele din gama 6R ¿i un 7R, cu echipåri remarcabile ¿i cu sisteme ¿i func¡ii automate care sporesc mult productivitatea în ferme. În pas cu digitalizare, la târg au fost expuse ¿i trei drone, în standurile Vantage, Smart Drones Agrotech (produse în România) ¿i Space X Drones pentru agricultura de precizie. Organizatorii Agriventura au amenajat un spa¡iu în care mai mul¡i producåtori de echipamente pentru prelucrarea solului au efectuat lucråri demonstrative cu dezmiri¿titoare ¿i scarificatoare. Am våzut ¿i o serie de oferte pentru fermierii care vor ma¿ini puternice ¿i

Profitul Agricol 26/2022

rapide, inclusiv pentru transport. Reprezentan¡ii Ford ¿i Toyota au expus atât ma¿ini utilitare, cât ¿i autoturisme 4x4 cu poluare reduså, inclusiv hibride (motor clasic + electric), semn cå aceste autovehicule tind så se alinieze, ca, de altfel, tot mai mul¡i dintre fermierii României, la agricultura 4.0.

Arpad DOBRE Robert VERESS

CRE{TEREA

ANIMALELOR Paji[tile, în mijlocul schimb\rilor climatice În perioada 30 iunie - 2 iulie, Societatea Românå de Paji¿ti, Sta¡iunea de Cercetare Lovrin ¿i Universitatea de ªtiin¡e Agricole din Timi¿oara au organizat împreunå conferin¡a interna¡ionalå “Paji¿tea în contextual schimbårilor climatice”.

S-a ¡inut într-un loc pitoresc prin izolarea lui, satul Râu¿or, din creierii Retezatului, jud. Hunedoara. Anun¡ul oficial spune cå au participar USAMV-urile din toatå ¡ara ¿i din Republica Moldova, Institutul de Cercetare pentru Paji¿ti de la Bra¿ov,

Sta¡iunea Pentru Paji¿ti de la Vaslui ¿i Grådina Botanicå din Chi¿inåu. Un bun obicei, a avut loc ¿i o omagiere a seniorilor (prof. Alexandru Moisuc ¿i prof. Ioanin Ionescu) de cåtre conducerea Societå¡ii Române de Paji¿ti. Lucrårile ¿tiin¡ifice au fost deschise de profesorul Samfira Ionel, care a vorbit despre Optimizarea sistemului de utilizare intercomunalå a på¿unilor alpine din România. Studiul de caz På¿unile alpine din ºara Ha¡egului - Retezat, cu privire specialå la problemele tehnice, ecologice, juridice ¿i cadastrale a fost minu¡ios analizat de Simon Mihai.

Citind titlurile temelor propuse se creioneazå imaginea unei întâlniri tehnice. Amintim aici lucråri ca Utilizarea mijloacelor ¿i metodelor specifice fotogrammetriei aeriene, în analiza paji¿tilor, semnatå de mai mul¡i autori, sau Cercetåri privind influen¡a unor factori tehnologici asupra unor parametri fizici ai semin¡elor de sparcetå (Onobrychis viciifolia Scop). Sâmbåtå, pe 2 iunie, a avut loc o maså rotundå la care s-au purtat discu¡ii pentru stabilirea obiectivelor viitoare ale activitå¡ii Societå¡ii Române de Paji¿ti.

Gheorghe MIRON

Ajutoare de covid pentru cresc\torii de animale APIA anun¡å cå a efectuat plå¡ile aferente schemelor de ajutor de stat pentru crescåtorii de de vaci, de porci ¿i de påsåri pe anul 2022, crescåtori care au fost afecta¡i de pandemia covid-19, conform Ordonan¡ei de urgen¡å nr. 51/21.04.2022. S-a autorizat pentru platå o sumå totalå de 321.999.557,95 lei, din care: - 113.260,54 lei pentru 92.097 crescåtori de vaci; Profitul Agricol 26/2022

- 34.030,83 lei pentru 239 crescåtori de porci; - 852.266,58 lei pentru 309 crescåtori de påsåri. Sumele alocate pentru fiecare specie sunt urmåtoarele: - 126,83 lei/cap de vitå; - 49,441 lei/UVM pentru porcul crescut în condi¡ii minime de bunåstare;

- 170,63 lei/UVM pentru porcul crescut în condi¡ii normale de bunåstare; - 50,48 lei/UVM pentru efectivele de påsåri ¿i pentru sta¡iile de incuba¡ie. Suma maximå primitå de un fermier nu trebuie så depå¿eascå 290.000 euro.

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Un apicultor la Prim\rie ¥nainte de a fi primar, Ionel Berari, din Petri¿, jude¡ul Arad, este apicultor. Spune cå familia lui a practicat întotdeauna stupåritul, e o tradi¡ie. Aståzi, din 5 fra¡i, 3 cresc albine. ªi el a avut 80 de stupi, dar fiindcå primåria nu îi mai låsa timp liber, a mai råmas cu 50, dar fra¡ii lui au grijå de peste 100 de familii de albine fiecare.

“

Problema este cå la albinå mergi când trebuie, nu când ai timp. De exemplu, în perioada roitului trebuie så intervii permanent, dacå vrei så nu le pierzi, trebuie så fii acolo între ele så le monitorizezi, så vezi care are tendin¡a de roire, så formeze roiuri naturale”, poveste¿te apicultorul primar. Apoi, albinele încå ¿i î¿i påstreazå instinctul natural de a a-¿i cåuta o scorburå în copac så î¿i face acolo stupul. Unele au tendin¡a så plece în sålbåticie, ¿i atunci le pierzi.

Ionel Berari spune cå, în ceea ce prive¿te pericolele, acestea nu sunt previzibile în cre¿terea albinelor. Totu¿i, unul dintre cei mai periculo¿i dåunåtori este påduchele Varroua, iar când stupul este infectat cu acest parazit se nume¿te varoozå. Albinele sunt afectate adeseori ¿i de vremea urâtå. Factorii meteorologici sunt foarte importan¡i pentru activitatea ¿i via¡a lor. Frigul, vremea urâtå ¿i mai ales înghe¡urile târzii le afecteazå. De fapt, un apicultor trebuie så asigure albinelor lui o stare de bine, de sånåtate. Pentru a putea rezista bolilor ¿i dåunåtorilor, albinele trebuie så fie bine 36

hrånite, så aibå rame noi. Po¡i så te mai aju¡i de diferite tratamente chimice, dar acestea se dau strict în afarå perioadei de cules.

Pentru apicultorii din Câmpia de Vest, anul 2022 a fost deosebit de bun. A fost o primåvarå blândå, cu alternan¡å de vreme bunå ¿i ploi, iar stupii au ie¿it din iarnå fårå probleme. Nu s-au confruntat nici cu boli, nici cu dåunåtori, iar albinele nu au întâmpinat riscuri, s-au dezvoltat bine. În plus, au reu¿it så extragå miere înainte de înflorirea salcâmului, de la pomii fructiferi. Asta se întâmplå foarte rar în zonå. ªi la salcâm au început extrac¡ia în iunie ¿i se preconizeazå o produc¡ie bunå. Dacå stupii au fost bine

pregåti¡i ¿i au intrat în iarnå bine proteja¡i, nu au fost probleme. Albinele au intrat în primåvarå sånåtoase ¿i s-au comportat normal în continuare. Din acest punct de vedere a fost un an deosebit. În continuare, trebuie extraså urmåtoarea produc¡ie de miere, trebuie verifica¡i stupii så fie perfec¡i ¿i så nu existe probleme. Dupå monitorizarea roitului, care dureazå cam trei såptåmâni, pânå la începutul lunii iunie, a început culesul la floarea de tei. Edilul Berari are stupii într-o zonå bunå. Teii fac parte dintre arborii forestieri care se aflå în regiune ¿i sunt o surså bunå de miere. Calitatea mierii depinde foarte mult ¿i de condi¡iile meteorologice .

Între salcâm ¿i tei, mai existå miere de mur. Anul acesta nu au murit albinele. De fapt, existå ani când nu mor deloc. De obicei, se pråpådesc într-un procent de 5%. Despre vechiul conflict dintre fermieri ¿i apicultori, în ceea ce prive¿te tratamentele cu neonicotinoide, primarul Berari a explicat: “La noi nu se face pastoralå, iar eu nu sunt dintre stuparii care fac pastoralå. În zonå, nu existå culturi agricole industrializate ¿i nici ferme mari. De aceea mierea de la Petri¿ are o calitate deosebitå: e foarte curatå ¿i sånåtoaså, fiindcå albinele nu au extras nectarul din plante care så fi fost tratate chimic. Agricultura nu este prea dezvoltatå la noi, iar asta e bucuria apicultorilor. A¿adar, neonicotinoidele nu reprezintå o amenin¡are pentru albinele din zona Petri¿ului. Nu avem nici floareasoarelui, nici rapi¡å. Nu a existat ¿i nici nu existå un conflict între crescåtorii de albine ¿i agricultori”. Ionel Berari, Petri[, Arad

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 26/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Seceta afecteaz\ serios întreaga zootehnie Pe lângå sarabanda pre¡urilor la furaje, cereale, îngrå¿åminte chimice ¿i energie, o secetå mai nemiloaså decât cea din 2020 sau din 2007 love¿te în plin pu¡inele ferme zootehnice din România. Cele mai multe på¿uni din zonele de deal ¿i de câmpie s-au uscat. Multe sate din jude¡ul Ia¿i nu mai au apå pentru animale. Sprijinul necondi¡ionat pentru Ucraina a complicat ¿i mai mult pia¡a furajelor. Fermierii î¿i dråmuiesc tot mai atent rezervele din 2021.

“Sånåtate ¿i ploaie!” este urarea lui Gavrilå Tuchilu¿, proprietarul fermei Agrimat Matca din jude¡ul Gala¡i. Tot Podi¿ul Bârladului, cu bazinele Covurlui

¿i Suhurlui, a devenit polul secetei pedologice din România, de mai multe decenii, la fel ca Dobrogea. Situa¡ia s-a agravat fiindcå secetele se succed o datå la doi ani, fa¡å de o perioadå de 5-10 ani, cum se întâmpla în trecutul recent. “Este mai råu ca în 2020, când am reu¿it så facem ceva siloz de porumb, e adevårat, numai din coceni, fårå boabe, spune Gavrilå Tuchilu¿. Dar în acest an, am fåcut orz 1.050 kg la hectar, 1.100 grâu, iar porumbul nu promite. Nu cred cå vom mai face ceva. Începe så se albeascå, iar floareasoarelui a råmas la genunchi. În 42 de ani, de când fac agriculturå, nu am på¡it ca în toatå zona noastrå så nu facem un cucuruz. Noroc cå am o suprafa¡å irigatå de 140 de hectare cu porumb ¿i tragem de el. L-am udat o datå, dar sta¡ia de la Gala¡i iar s-a defectat. Så vedem cât facem acolo. Mai avem 85 de hectare cu porumb, cultura a doua, pe care le udåm cu apa de ploaie adunatå de pe clådiri ¿i din curte, cu apa din pu¡. Promite så creascå. În zona irigatå, vom semåna porumb

dupå grâu. A¿teptåm o instala¡ie din Arabia Sauditå, cu patent american, pe care så o montåm. Acea suprafa¡å o vom uda din canalul pe care vine apa de la Gala¡i. Tot acolo avem 130 de hectare de lucernå irigatå, 140 hectare de porumb irigat. Grâul nu l-am irigat fiindcå sta¡ia de la Vânåtori, Gala¡i, a fost defectå. Nu depinde de mine. Îmi vine foarte greu. Au ars motoarele când så irigåm. Fårå iriga¡ii nu mai po¡i så faci agriculturå în ziua de azi. Mai ales zootehnie. Ploaia a ajuns un bonus. Chiar nu ¿tiu ce vom face. Este o situa¡ie incredibilå. Dacå vine apa de la Gala¡i, udåm lucerna ¿i porumbul de cultura a doua. Asta dacå sta¡ia va func¡iona måcar la 1 septembrie.”

Nu le mai da¡i despågubiri celor care nu vor så ude! Existå ¿i fermieri care preferå despågubirile ¿i guvernan¡i

Viorel PATRICHI

“ De la 1 ianuarie ¿i pânå azi, nu au cåzut nici 70 de litri de ploaie. ¥ntr-o zi au cåzut deodatå 30 de litri de ploaie ¿i a doua zi, m-am dus în lan, am smuls o plantå de floarea-soarelui ¿i nu a råmas niciun gram de påmânt pe rådåcini.” Gavrilå Tuchilu¿, proprietarul fermei Agrimat Matca, jud. Gala¡i

Profitul Agricol 26/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR care aruncå banii pe fereastrå de mul¡i ani, în loc så facå sisteme secundare de iriga¡ii. “Noi trebuie så supravie¡uim, så trecem peste nenorocirea asta. Pre¡urile cerealelor cresc. Acum, urmare a facilitå¡ilor oferite de statul român Ucrainei, orzul a ajuns la 1,30 lei kilogramul, rapi¡a a coborât sub 3 lei, grâul - 1,40 lei. Statul român trebuie så constituie comisii de calamitate pe zone fiindcå la unii a plouat, la al¡ii nu a plouat. Iar în zonele în care existå sisteme de iriga¡ii, cu toate amenajårile, iar fermierii nu au vrut så irige, så nu pimeascå despågubiri. Så intre în asocia¡iile udåtorilor, så plåteascå apoi cotiza¡ii ¿i så ude pentru o produc¡ie sigurå. De 32 de ani, de când lucrez la Agrimat Matca, a¿tept apa de la Gala¡i. Acolo este o sta¡ie de pompare, uzatå fizic ¿i moral. A fåcut explozie în toamna trecutå. Am reparato noi care vrem så udåm 6.600 de hectare. Veni¡i acum så vede¡i cå to¡i udå, cu cå¡el, cu purcel, dar la repara¡ii nu au contribuit. Repara¡ii se fac din septembrie pânå la Anul Nou la sta¡ia de bazå, plus canalele. Pierderile sunt enorme”. Proiectul de la Siret s-a aprobat ¿i tocmai a plecat Adrian Chesnoiu. “Când cineva vrea så facå treabå, îi dau la gioale. Ministerul Agriculturii a aprobat proiectul de la Siret. Directorul general ANIF m-a asigurat cå se acordå finan¡area, cå s-au alocat bani ¿i penrtru sta¡ia de bazå de la Vânåtori, Gala¡i, pentru sta¡ia de bazå de la Dunåre. Studiul de fezabilitate s-a fåcut, el trebuie reevaluat ¿i într-un an ¿i jumåtate se poate finaliza lucrarea la proiectul de iriga¡ii din Siret. Dacå fermierii ar fi serio¿i, cele 15.000 de hectare din regiune se pot iriga. Dacå am fi solidari, am putea construi sistemul de iriga¡ii prin mijloace proprii. Ne putea credita o bancå un împrumut pe 20 de ani ¿i nu ståteam la mila nimånui. Fermierul mic ¿i mijlociu a¿teaptå de la stat ¿i de la al¡ii. Nu contribuie cu nimic la bugetul statului ¿i a¿teaptå despågubiri pentru calamitå¡i.”

Situa¡ia este extrem de criticå, mai ales pentru zootehnie. “Må gândesc så antamez deja så cumpår porumb de siloz. A¿ merge ¿i cu combinele la recoltat acolo så prestez servicii ¿i så iau în naturå. Voi gåsi prin zona Bra¿ovului. Dacå banii care s-au dat pentru despågubiri se foloseau pentru construc¡ia sistemelor secundare de iriga¡ii, acum aveam performan¡å. ªi numai pentru fermierii care doresc så ude. În prezent, eu consum peste 100 de tone de furaje pe zi cu animalele. Am 1.600 de vaci ¿i 1.300 de capre. Au cåzut 30 de litri de ploaie ¿i a doua zi, m-am dus în lan, am smuls o plantå de floarea-soarelui ¿i nu a råmas niciun gram de påmânt pe rådåcini. De la 1 ianuarie ¿i pânå azi, nu au cåzut nici 70 de litri de ploaie.” Podi¿ul Moldovei se confruntå tot mai dramatic cu secete pedologice. Cu siguran¡å, România are nevoie de bazine de reten¡ie pentru ¿uvoaiele de primåvarå, apå care så fie folositå vara la iriga¡ii pe curbe de nivel. “Înainte de 1989, eram inginer ¿ef la

Bere¿ti. Prutul era prins într-un sistem de iriga¡ii de la Bârlad la Târgu-Bujor. Noi trebuia så ne ocupåm în 1989 de reogranizarea teritoriului pentru iriga¡ii la Departamentul agriculturii de stat. La Matca, erau antenele instalate, CS-urile. S-a dat «Stop investi¡ii!» în 1989 ¿i au dispårut toate, ¿i conducte, ¿i tot. În douå såptåmâni, a fost un dezastru. Barajul Suhurlui (un pârâu din jude¡ul Gala¡i, care trece prin SloboziaConachi) a fost dat în proprietate, nu mai existå. Taluzul (digul) barajului s-a dat în posesie. Unde s-a mai pomenit a¿a ceva? Aveam acolo rezervå de apå din timpul iernii ¿i ar fi fost mai u¿or så aducem apå din Suhurlui de la 20 de kilometri, decât så ne chinuim så urcåm apa 85 de kilometri de la Dunåre la a treia treaptå.” “Sånåtate ¿i ploaie!”... Eu a¿ adåuga “Mai multå minte ¿i bunåvoin¡å!” pentru guvernan¡ii no¿tri, indiferent de culoarea politicå, så se ocupe efectiv de rezolvarea acestei probleme strategice pentru ¡arå: iriga¡iile.

Profitul Agricol 26/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Criza energetic\ din zootehnie nu trece cu panouri fotovoltaice Mergând pe autostrada ce duce de la Milano la Cremona, am våzut cå toate halele industriale ¿i zootehnice erau învelite practic cu panouri fotovoltaice. Abia la expozi¡ie aveam så aflå cå lucrarea era opera companiei EcoCasa din Cremona. Italienii au venit practic înaintea timpului cu asemenea instala¡ii. Din cauza crizei energetice, tot mai mul¡i fermieri opteazå pentru instala¡iile fotovoltaice. “Produc¡ia fermelor devine mai eco-sustenabilå ¿i reduc costurile cu energia”, spunea reprezentantul firmei. Compania italianå a creat variante specifice pentru hale industriale ¿i agricole. Astfel, costul facturii se reduce, agricultura produce ¿i utilizeazå energie verde, sistemul este protejat contra rozåtoarelor ¿i deci poate func¡iona continuu, cre¿te punctajul contribu¡iilor la sustenabilitate. Este o tehnologie capabilå så ne schimbe profund modul în care gândim despre energie. Sistemul este “fotovoltaic” ¿i ne permite så producem energie electricå de la soare, într-un mod silen¡ios ¿i prietenos cu mediul. Folosind aceastå tehnologie revolu¡ionarå, com40

pania EcoCasa din Cremona a schimbat via¡a în nordul Italiei. ¥n regiunile Lombardia ¿i Emilia Romagna este activå în sectorul economisirii energiei, atât pentru civili, cât ¿i pentru industria¿ii mari ¿i foarte eficien¡i. Este o companie în expansiune rapidå, care se ocupå în principal de proiectarea ¿i construc¡ia sistemelor de energie regenerabilå, inclusiv de integrårile arhitecturale ¿i de construc¡ia acestora, de tâmplårie ¿i de sisteme hidraulice ¿i electrice. EcoCasa se ocupå ¿i de sisteme geotermale, sisteme cu pompe de cåldurå ¿i tot ce ¡ine de renovarea, de certificarea energeticå a clådirilor, de cogenerare ¿i energie eolianå, operând cu competen¡å ¿i profesionalism, oferind produse atent cercetate ¿i selectate. A¿a a ajuns printre companiile de top. Încå din 2010, construise peste 300 de sisteme fotovoltaice, cu o putere totalå instalatå de peste 6MW fotovoltaice la sol, sisteme integrate ¿i neintegrate. De-atunci, cre¿terea afacerii s-a produs în progresie geometricå ¿i com-

pania a investit puternic în domeniu. Cà de Alemanni este o fermå ecologicå de lângå Cremona. A optat pentru energia verde a panourilor fotovoltaice. A instalat un sistem de 110 kWp în câteva zile ¿i a redus la jumåtate consumul de energie electricå. A folosit cablaje antirozåtoare, panouri ¿i invertoare rezistente la agen¡ii agresivi, proveni¡i din agriculturå, pentru a men¡ine productivitatea maximå. Date tehnice: 340 de panouri, marca Panasonic, putere totalå - (kWp) 110,5 kWp; CO2 Kg/an 88.398; CO2 tone / 25 ani - 2.057; Autoconsum 78%; Autosuficien¡å - 50%. România este în urmå cu cel pu¡in un deceniu în acest domeniu. Pe când era ministru, Adrian Chesnoiu s-a aråtat dispus, chiar entuziasmat så aprobe asemenea proiecte. Am våzut cå ¿i Universitatea Valahia de la Târgovi¿te oferå la cheie asemenea sisteme fotovoltaice. Din câte am în¡eles, tot mai mul¡i fermieri din România au decis så facå pasul spre Soare.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 26/2022

MA{INI & UTILAJE Agri-Alian¡a: Kubota B2 productivitate ¿i economii Agri-Alian¡a propune fermierilor o nouå gamå de tractoare, utile inclusiv în livezi ¿i vii. Pomicultorii ¿i viticultorii pot alege unul sau mai multe modele din seria Kubota B2 - B2201, B2231 sau B2261 - dotate cu motoare Kubota în 3 cilindri, de 20, 23 sau 26 CP. Au un cuplu mare ¿i un consum redus de combustibil. Sunt ac¡ionate de transmisii 9F/9S sau HST, în func¡ie de alegerea fåcutå de fermieri la comandarea acestor tractoare. Dispun de sistemul de întoarcere bi-speed ce asigurå unghiuri mici de virare.

Un sol bine arat cu Amazone Teres Fermierii care preferå prelucrarea clasicå a terenului dupå recoltarea påioaselor, dar ¿i dupå recoltarea porumbului, rapi¡ei sau a florii-soarelui pot alege plugul Amazone Teres. Principalul atu, are o uzurå minimå în condi¡ii de utilizare intensive chiar ¿i la viteze ridicate. Amazone Teres 300 vine în versiuni cu 4, 5 sau 6 trupi¡e, care pot fi operate corespunzåtor de tractoare cu puteri de pânå la 300 CP. Gama de pluguri Teres include ¿i modelele Teres V ¿i Teres VS, care sunt echipate cu un sistem hidraulic de ajustare infinit variabilå a lå¡imii de lucru. În plus, modelul Teres VS dispune ¿i de un sistem de eliberare a bolovanilor, ac¡ionat hidraulic, pentru a proteja lamele plugului de deformare sau deteriorare. Este de remarcat faptul cå trupi¡ele SpeedBlade care echipeazå aceste pluguri sunt rezistente ¿i Profitul Agricol 26/2022

au o uzurå reduså chiar ¿i la viteze mari de operare, de pânå la 10 km/h. O caracteristicå specialå a plugurilor Teres o reprezintå degajarea mare a brazdei, datoritå conceptului de ultimå genera¡ie a corpului. În urma prelucrårii solului cu aceste echipamente råmâne o aråturå uniformå, chiar ¿i în soluri mai dificile, datoritå sistemului AutoAdapt, de ajustare hidraulicå a lå¡imii brazdei.

Arpad DOBRE

AgroConcept: New Holland T6, multifunc¡ional ¿i eficient AgroConcept are clien¡i fideli încå din 2016, când a intrat pe pia¡a ma¿inilor agricole ca importator New Holland. Printre ace¿tia se numårå ¿i unul din jude¡ul Mure¿ care, în ultimii 6 ani a achizi¡ionat o combinå TC4.90 ¿i o serie de tractoare T6 ¿i T7. Recent, AgroConcept a livrat fermei mure¿ene un T6.160, cu încårcåtor ¿i cupå de cereale. Modelul T6.160 Dynamic Command are un ampatament de 2,6 m ¿i o greutate de 10,5 t, un motor NEF în 6 cilindri, ce dezvoltå 135 CP, ¿i are transmisie CVT Dynamic Command. IPSO Agriculturå: Performan¡ele încårcåtoarelor Manitou IPSO Agriculturå a livrat recent unui fermier din Teleroman un încårcåtor Manitou, un utilaj fiabil ¿i performant. Încårcåtorul MLT 733 115 Premium are o serie de caracteristici tehnice care sporesc productivitatea în ferme: 7 m înål¡ime maximå de lucru, 3.300 kg capacitate maximå de ridicare, motor economic ¿i fiabil de 116 CP, transmisie cu convertizor de cuplu, cabinå ergonomicå cu nivel redus al zgomotului, echipare din standard cu furci ¿i cupå de mare capacitate, gamå extinså de ata¿amente. 41

MA{INI & UTILAJE

Anvelope Alliance 590, performante [i în câmp, [i pe [osea Producåtorul de anvelope Yokohama a lansat recent modelul Alliance 590, cu flota¡ie radialå pentru sarcini grele. Accesibilå în 7 dimensiuni, are construc¡ie puternicå ¿i o durabilitate ridicatå, fiind realizatå dintr-un compus de calitate superioarå. Oferå performan¡e foarte bune pe carosabil ¿i pe teren accidentat, pentru transporturi agricole ¿i de construc¡ii cu remorci, cisterne etc. Are o capacitate excelentå de autocurå¡are, iar YOHT oferå garan¡ie de 10 ani.

nare de duratå pe diferite suprafe¡e. Caracteristicile excelente de autocurå¡are rezultå, de asemenea, din designul unic al benzii de rulare, cu o adâncime mare a benzii de rulare, canale deschise ¿i umeri agresivi cu deschideri late. Cele 7 noi dimensiuni sunt: 600/55R 26.5, 650/60R 26.5, 650/55R 26.5, 600/60R 30.5, 650/65R 30.5, 710/50R 30.5 750/60R 30.5 Fermierii care au testat anvelopele Alliance 590 cu care ¿i-au echipat re-

morcile spun cå acestea sunt mai eficiente decât alte anvelope ¿i oferå rezultate foarte bune în condi¡iile dificile în care trebuie så lucreze. ¥n plus, oferå o trac¡iune foarte bunå, în special pe terenul în pantå în timpul încårcårii remorcii. Profilul în blocuri are, de asemenea, proprietå¡i foarte bune de autocurå¡are, ajutând la îndepårtarea noroiului înainte de a ie¿i de pe teren ¿i de a intra pe carosabil. Odatå aflate pe carosabil, se simte deplasarea mai linå, cu o manevrabilitate bunå ¿i fårå salturi, spre deosebire de alte mårci pe care le-au încercat.

Arpad DOBRE

rofilul de flota¡ie radialå pentru sarcini grele Alliance 590 a fost proiectat pentru a satisface cerin¡ele tuturor tipurilor de opera¡iuni de transport în agriculturå ¿i construc¡ii. Are o construc¡ie solidå, este întåritå cu lan¡uri de o¡el, pentru o rezisten¡å sporitå ¿i o mai bunå protec¡ie la perforare, permi¡ându-i astfel så gestioneze cu grijå încårcåturile grele pe câmp, pe drumuri ¿i pe ¿antierele de construc¡ii. Raportul ridicat gol-plin al cauciucului asigurå trac¡iune ¿i aderen¡å optime, precum ¿i o presiune mai micå asupra solului în câmp, împreunå cu o deplasare linå ¿i confortabilå pe ¿osea. În acela¿i timp, deformarea reduså, împreunå cu compu¿ii de calitate superioarå rezisten¡i la tåiere ¿i a¿chiere permit o stabilitate ridicatå ¿i o func¡io-

Profitul Agricol 26/2022

Bednar Atlas AO,

o dezmiri[tire eficient\

Recoltarea cerealelor påioase este în toi ¿i, având în vedere episoadele prognozate de ploi în urmåtoarele såptåmâni, sunt create condi¡iile pentru dezmiri¿tirea terenurilor dupå seceri¿. Grapele universale cu discuri Bednar Atlas AO din portofoliul IPSO Agriculturå sunt astfel construite încât så prelucreze cantitå¡i mari de reziduuri de culturå, concomitent cu spargerea miri¿tei dupå recoltarea cerealelor.

În

gama de grape cu discuri AO sunt 3 modele: AO 5000 Profi, AO 6000 Profi ¿i AO 7000 Profi, cu lå¡imi de lucru de 5, 6 sau 7 m, dotate cu 40, 48 sau 56 de discuri, care prelucreazå solul la adâncimi de la 6 la 16 cm. Distan¡a între discuri este de 25 cm, iar între douå rânduri de discuri, de 145 cm, grapele având o gardå la sol de 70 cm. Bednar recomandå puteri ale tractorului de 250 - 300 CP pentru AO 5000 Profi, de 300 - 350 CP pentru AO 6000 Profi ¿i de 350 - 400 CP pentru AO 7000 Profi. Modelele Atlas AO_Profi au sec¡ii de discuri dispuse în formå de X, o caracteristicå a sistemului X-Precise. A-

Profitul Agricol 26/2022

cest design tehnic inovator eliminå devierea în lateral a utilajului. Astfel, grapa cu discuri poate så urmåreascå cu precizie traseul tractorului, iar discul dublu central reduce riscul formårii crestelor. Greutatea Atlas AO_Profi îi permite så creeze o presiune descendentå uniformå asupra sec¡iei de discuri, care poate penetra solul fårå probleme chiar ¿i în timpul secetei. Robuste¡ea utilajului contribuie, de asemenea, la încorporarea optimå a unor cantitå¡i mari de materie organicå. Configura¡ia pe douå rânduri a tåvålugilor amplasa¡i în spatele grapei asigurå la vitezå mare o stabilitate mai bunå decât configura¡ia cu un singur rând ¿i eliminå totodatå decalajul la grapele cu discuri cu doi tåvålugi într-un singur rând. Axul integrat asigurå distribu¡ia uniformå a greutå¡ii utilajului ¿i eliminå deriva acestuia. În plus, asigurå un transport mai sigur ¿i reduce raza de întoarcere a tractorului cu grapa cu discuri la capåt de rând. Grapele cu discuri grele Atlas AO_Profi au proprietå¡i care permit så fie utilizate atât pentru prelucrarea unor cantitå¡i mari de reziduuri de culturå, cât ¿i a culturilor intermediare ¿i a altor materii organice (dejec¡ii lichide, gunoi de grajd). Pentru lucråri fårå probleme ¿i eliminarea poten¡ialei înfundåri a utilajului, chiar ¿i atunci când lucra¡i în condi¡ii de umiditate, aceastå linie de modele oferå o distan¡å suficientå între

sec¡iile de lucru. Distan¡a dintre rândul din fa¡å ¿i cel din spate al sec¡iei de discuri este mai mare de 145 cm, iar distan¡a dintre discuri ¿i axa ruloului posterior este de pânå la 145 cm. Garda la sol se men¡ine la 70 cm ¿i asigurå un debit facil al solului prelucrat. Grapa poate fi echipatå cu tåvålug cu lame amplasate în fa¡å, ceea ce reprezintå o alegere optimå pentru tåierea reziduurilor de culturå ¿i a tulpinilor dure. Reziduurile de culturå tåiate se descompun mai bine în sol ¿i faciliteazå cultivarea ulterioarå a solului, prevenind înfundarea utilajului. Atlas AO_Profi poate fi echipatå cu o unitatea de semånat Bednar Alfa Drill cu o capacitate de 400 l, pentru semånatul culturii intermediare ¿i a plantelor cu semin¡e mici în timpul spargerii miri¿tei. Toate aceste lucråri se efectueazå într-o singurå trecere, ceea ce economise¿te atât timp, cât ¿i carburant. O altå echipare op¡ionalå foarte importantå oferitå de producåtorul ceh este sistemul de control electro-hidraulic al utilajului. Bednar Easy Control este software-ul propriu al companiei care oferå un control complet automatizat al cultivatorului cu discuri ¿i permite setarea adâncimii de lucru din cabinå, într-un mod simplu ¿i u¿or, utilizând afi¿ajul tractorului sau prin conectarea unui cablu Isobus cu afi¿ajul tractorului.

Arpad DOBRE 43

MA{INI & UTILAJE

Dicor Land> prese de balotat pentru orice ferm\ ¥n urma cerealelor påioase, pe câmp råmân mari cantitå¡i de paie. Dicor Land oferå o serie de prese de balotat eficiente ¿i potrivite pentru fermele mici, mijlocii ¿i mari. În portofoliul companiei gålå¡ene care are filiale atât la Gala¡i, cât ¿i la Ia¿i, ¿i la Bucu, jude¡ul Ialomi¡a, se regåsesc gamele de prese de balotat Entry, Extreme, Mondiale ¿i Duetto, produse de Maschio Gaspardo.

odelele Entry 120 ¿i 150 sunt prese pentru balo¡i rotunzi cu camerå fixå, cu între¡inere reduså ¿i necesar mic de putere, potrivite pentru fermele mici ¿i mijlocii. Aceste camere de balotare sunt dotate cu sisteme lan¡uri fiabile ¿i rezistente, cu o duratå lungå de via¡å. Este important de ¿tiut cå se pot efectua o serie de reglaje ale pick-upului (echipamentul care alimenteazå presa) ¿i greblei de apåsare a brazdei, iar datoritå acestei facilitå¡i, Entry 120 ¿i 150 pot balota atât materii vegetale uscate, cât ¿i umede.

La aceste prese, Dicor Land oferå plase de balotat ¿i sisteme de din¡i colectori. Presele de balotat balo¡i rotunzi din gama Extreme sunt echipate cu sistem de geometrie variabilå. De ce este acest lucru important? Deoarece acestea au caracteristicile unor prese cu camerå variabilå ¿i avantajele celor cu camerå fixe. Concret, paiele sau alte materiale vegetale pot fi presate rapid, cum se întâmplå într-o camerå variabilå. În plus, dacå se ridicå bra¡ul basculant al presei, se poate crea un spa¡iu gol, prin care va rezulta un balot cu mijlocul moale ¿i o formå de stea, ca a balo¡ilor rotunzi realiza¡i de prese cu camerå fixå. Evident, ¿i la aceste prese se oferå plase de balotat ¿i sisteme de din¡i colectori. Dicor Land oferå fermierilor care vor så înfolieze balo¡ii presa Mondiale 120 Combi, pentru balo¡i rotunzi cu camerå fixå. Concret, materiile vegetale din câmp sunt tåiate, balotate ¿i înfoliat cu un singur echipament ¿i într-o singurå opera¡iune. Mondiale 120 oferå urmåtoarele avantaje: reducerea tasårii terenului, scåderea timpului de lucru ¿i a con-

sumului de carburan¡i, concomitent cu ob¡inerea unor balo¡i de calitate superioarå. Trebuie så amintim aici ¿i faptul cå aceastå preså de balotat are o serie de func¡ii automate, douå sisteme de tåiere ¿i de legare ¿i înfoliazå rapid balo¡ii cu ajutorul a douå echipamente de tensionare a foliei. O altå preså de balotat cu camerå fixå ¿i înfoliere produså tot de Maschio Gaspardo este Duetto. Aceasta preseazå mecanic balo¡i, reglajul fiind manual, cu 7 pozi¡ii. Dispune de kituri pentru legarea foliei ¿i pentru descårcarea balotului înfoliat ¿i, în func¡ie de cerin¡e, de kituri de sta¡ionare hidraulice pe 2 sau 4 ro¡i, respectiv kituri de cu¡ite TopCut sau UltraCut.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 26/2022

OPINIE

Agricultura, marea vinovat\ pentru toate relele dr. Daniel BOT|NOIU pre[edinte Asocia]ia Fermierilor din România

gricultura va primi un ajutor financiar din partea Uniunii Europene în afarå de plå¡ile programate. Este vorba despre sume care reprezintå compensa¡ii cåtre aceia care au avut de pierdut din cauza råzboiului din Ucraina. Concret, Parlamentul European a aprobat un ajutor excep¡ional în valoare de 15.000 de euro pentru fermieri ¿i 100.000 de euro pentru companii. Existå înså o condi¡ie - banii sunt plåti¡i doar în ¡årile care mai dispun de fonduri europene destinate agriculturii. Plå¡ile trebuie efectuate înainte de 15 octombrie 2023 ¿i înseamnå lichiditate pentru continuarea afacerilor. Suma totalå care va putea fi alocatå acestei noi måsuri înseamnå cel mult 5% din fondurile FEADR pentru perioada 2021 ¿i 2022. Acest ajutor va fi direc¡ionat în special cåtre fermierii ¿i firmele care participå la economia circularå, managementul nutrien¡ilor, utilizarea eficientå a resurselor sau a metodelor de produc¡ie care respectå mediul ¿i clima.

principiul "una caldå, alta rece", Asocia¡ia Fermierilor din România atrage aten¡ia asupra planului Comisiei Europene de reducere la jumåtate a utilizårii pesticidelor. Într-o perioadå în care lumea are nevoie de fiecare metru påtrat pentru agriculturå ¿i de fiecare kilogram de alimente, ni se reaminte¿te cå, în curând, nu prea

o så mai avem cum folosi substan¡ele care ne ajutå så producem mâncare în cantitå¡i îndestulåtoare. Dupå o idee mai veche ¿i care a stârnit polemici aprinse, Comisia Europeanå ne propune så reducem la jumåtate cantitå¡ile de pesticide pânå în 2030, în ciuda amenin¡årilor la adresa securitå¡ii alimentare ¡inând cont de råzboiul din Ucraina. Asocia¡ia Fermierilor din România îl citeazå pe vicepre¿edintele Comisiei, Frans Timmermans, care sus¡ine cå “folosirea råzboiului pentru a reduce propunerile ¿i a speria europenii este, sincer, destul de iresponsabil”. Nu are rost så polemizåm, dar credem cå de la Bruxelles situa¡ia agriculturii europene se vede foarte roz, de¿i nu este cazul. Ca totul så fie ¿i mai complicat, va exista un obiectiv general de reducere a utilizårii pesticidelor cu 50% pânå în 2030, dar totu¿i statelor membre li se va cere så î¿i stabileascå propriile obiective na¡ionale de reducere. De aceea, Comisia Europeanå a ales så nu prezinte obiective individuale, ci a recunoscut cå existå diferen¡e în multe ¡åri în ceea ce prive¿te utilizarea pesticidelor, precum ¿i provocårile cu care se confruntå fiecare stat. Dar obiectivul na¡ional de reducere nu poate fi în niciun caz mai mic de 35% pentru utilizarea pesticidelor.

ubven¡iile europene pentru agriculturå nu s-au concentrat suficient pe obiective ecologice ¿i inova¡ie, ne acuzå Organiza¡ia pentru Cooperare ¿i Dezvoltare Economicå. Concluzia exper¡ilor este cå “în ciuda unei mari pår¡i din bugetul såu alocat ac¡iunii climatice, actualul program PAC

nu a înregistrat reduceri semnificative ale emisiilor agricole din UE în ultimul deceniu”. Observåm cå, încå o datå, agricultura este aråtatå cu degetul ¿i puså la col¡, de¿i datele aratå cå nu noi fermierii suntem cei mai mari vinova¡i. Iar pentru asta o så citåm documente oficiale ale Uniunii Europene. Astfel, “conform celui de-al ¿aselea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbårile climatice (IPCC), emisiile de gaze cu efect de serå produse de activitå¡ile omului sunt responsabile de aproximativ 1,1°C din încålzirea de la începutul secolului 20. Aceste activitå¡i includ, de exemplu, arderea cårbunelui, a petrolului ¿i a gazului, defri¿årile ¿i agricultura. Energia este responsabilå pentru 77,01% dintre emisiile de gaze cu efect de serå din UE în 2019, iar dintre acestea transportul reprezintå aproximativ o treime. Emisiile de gaze cu efect de serå din agriculturå contribuie cu 10,55%, procesele industriale ¿i utilizarea produselor cu 9,10%, iar gestionarea de¿eurilor cu 3,32%”. Datele pot fi gåsite oricând pe site-ul Parlamentului European ¿i aratå clar cå nu fermierii sunt principalii vinova¡i.

Din raportul Organiza¡iei pentru Cooperare ¿i Dezvoltare Economicå mai aflåm ¿i cå schemele de stimulente voluntare, cum ar fi a¿a-numitele scheme ecologice care urmeazå så intre în vigoare în noua PAC, din 2023, nu sunt suficiente, iar Uniunea Europeanå va trebui så stabileascå pre¡ul emisiilor agricole. Pre¡ul final, sacrificarea fermierilor pe altarul noii religii, ecologia. Profitul Agricol 26/2022

LOCURI DE MUNC| Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS DE PROMOVARE Cercetåtor ªtiin¡ific gradul II Examenul se va desfå¿ura conform Regulamentului ASAS nr. 3343/2012 avizat de Ministerul Educa¡iei prin Ordinul nr. 6560 12012 privind organizarea ¿i desfå¿urarea concursurilor pentru ob¡inerea gradelor profesionale a personalului de cercetare ¿tiin¡ificå ¿i încadrarea pe func¡ii în institu¡iile ¿i unitå¡ile de cercetare-dezvoltare cu profil agricol din subordinea/coordonarea ASAS, Lg. nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetaredezvoltare ¿i HG nr. 286/2011, pentru aprobarea regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzåtor func¡iilor contractual ¿i a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plåtit din fonduri publice, cu modificårile ¿i completårile ulterioare.

Data-limitå pentru înscriere la concurs: 15.07.2022 Informa¡ii la: 0248.278.066, int.: 19 - Biroul Resurse Umane

Directori Vânzări Zonali

BZ, CL, IL, BR, BC, NT, SV, BT, GL, CT, TL, TM, DJ, OT, MH Rol: • Experien¡å în vânzåri - minim 2 ani (vânzåri de semin¡e, pesticide, îngrå¿åminte); • Cuno¿tin¡e aprofundate de vânzåri ¿i experien¡å în distribu¡ie; • Absolvent/å de studii superioare (avantaj studii agronomice); • Cuno¿tin¡e operare calculator (pachet MS Office); • Excelente abilitå¡i de comunicare, rela¡ionare ¿i lucru în echipå; • Foarte bun negociator; • Prezen¡å agreabilå; • Gândire orientatå pe gåsirea de solu¡ii ¿i realizarea obiectivelor la timp; • Permis de conducere cat. B.

Responsabilitå¡i: • Promoveazå produsele companiei; • Se deplaseazå frecvent în teritoriu ¿i efectueazå activitå¡i de vânzare specifice; • Responsabil/å de managementul rela¡iilor cu clien¡ii; • Identificå poten¡ialii clien¡i ¿i îi contacteazå; • Men¡ine ¿i consolideazå rela¡iile cu clien¡ii existen¡i; • Încheie contracte ¿i urmåre¿te încasårile; • Realizeazå obiectivele de vânzåri. Profitul Agricol 26/2022

Beneficii: • Pachet salarial atractiv; • Posibilitå¡i de dezvoltare profesionalå; • Mediu de lucru plåcut; • Contract de muncå pe perioadå nedeterminatå.

LOCURI DE MUNC|

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolå Secuieni - Neam¡

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 28 iulie 2022, ora 10:00

pentru ocuparea unui post de Cercetåtor ªtiin¡ific CS III Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursului se pot ob¡ine de la Biroul de Resurse Umane ¿i de pe site-ul www.scda.ro; Tel.: 0233.745.136 sau 0743.212.964

Profitul Agricol 26/2022

PAGINA DE HOBBY

C\priorul

Între cervidele noastre, cåpriorul exceleazå prin multitudinea superlativelor: cel mai mic din familie, cel mai råspândit – din luncile Dunårii, pânå la subsuoara golului alpin –, cel mai accesibil pasiona¡ilor de glon¡, cel mai delicat pretext cinegetic în lungile veri de opreli¿te în care vânåtorul nu poate evada decât platonic în naturå. ªi lista ar putea continua…

din holdele de grâu ¿i de orz pârguit. Vara, la vremea alergatului, ¡apii adaugå din vivacitatea lor sufletului misterios al câmpiei aparent încremenite. O pândå la liziera crângului råzle¡, a zåvoiului sau a vreunei perdele forestiere, în zori ori la cåderea serii, devine cu adevårat spectacol.

escalop, civet, paprica¿, pilaf, aspic, pateu, de banala ciorbå, de mult mediatizatul ceaun ¿i chiar ¿i de savuro¿ii vir¿li såse¿ti de pe meleaguri sibiene, gåsim de cuviin¡å så vå recomandåm un neao¿

Cotlet de cåprior cu gålbiori Dupå cele câteva zile de prealabile fezandare ¿i marinare, se decupeazå din carcaså cotletele, frågezindu-se

emarcabila plasticitate ecologicå nativå i-a facilitat expansiunea teritorialå rapidå, de multe ori dirijatå, în acord cu interesele omului. Docilå ¿i totodatå oportunistå, sålbåticiunea s-a supus, ba chiar s-a stråduit så depå¿eascå uneori a¿teptårile artizanilor proiectelor de extindere a arealului speciei, a¿a cum s-a întâmplat ¿i în România anilor 19601967. Atunci, vasta campanie de populare ¿i de repopulare a zonelor din care specia lipsea sau era slab reprezentatå a constituit un adevårat succes. De anvergurå na¡ionalå, ac¡iunea a urmårit ¿i o necesarå infuzie de sânge proaspåt în nucleele izolate, amenin¡ate de consangvinizare ¿i degenerescen¡å. În mai pu¡in de un deceniu, au fost prinse, crescute ¿i eliberate în teren peste douå mii cinci sute de exemplare de ambele sexe. Printre efectele benefice se numårå ¿i dezvoltarea ¿i consolidarea ulterioarå a unui a¿a-numit ecotip de agrosistem al speciei, cu existen¡a legatå exclusiv de terenurile cultivate agricol. Aståzi, stacojiul pâlcurilor de cåpriori din lanurile Båråganului a devenit comun, precum ro¿ul macilor sålbatici Profitul Agricol 26/2022

Dar ce vânåtor adevårat nu ¿tie så-¿i aprecieze întru totul ¿i cum se cuvine izbânda?! ºapul râvnit, de selec¡ie sau de trofeu, î¿i cautå cea mai potrivitå panoplie. La cuhnie înså, arta culinarå se aflå într-o ¿i mai mare dificultate, cåci are de ales, gra¡ie savorii ¿i texturii aparte ale cårnii de cåprior, între nenumåratele moduri de a o gåti. Cine a våzut felul în care se hråne¿te acest erbivor selectiv pânå la meticulozitate, în¡elege lesne de ce acesta este atât de apreciat de gurmanzi. Când pa¿te, nu culege, ci alege. Nu ¿tii dacå månâncå sau danseazå. Martor, un neofit ar fi încredin¡at cå asistå la o reprezenta¡ie de balet agrest ¿i cå esteticul excede nutri¡iei. Parcå plutind prin vegeta¡ie, vietatea ciupe¿te ici ¿i acolo câte o frunzå, o inflorescen¡å, un vârf de tulpinå, pårând a se îndestula mai mult din iluzii ¿i miresme fugare. Dar noi, prozaici fiind în materie de proteinå ¿i såtui de cosmopolitele

pu¡in cu ciocanul de carne. Înainte de a fi tåvålite prin fåinå, se såreazå ¿i se pipåreazå, dupå care se cufundå în baia de unt sau de unturå încinså, în cantitate de cincizeci de grame pentru fiecare cotlet. Dupå ce s-au påtruns îndeajuns, se scot pe o tavå relativ adâncå ¿i se acoperå cu un capac. În aceea¿i gråsime, acum înnobilatå, se rumenesc cele cinci sute de grame de gålbiori curå¡a¡i, spåla¡i ¿i bine scur¿i. Când s-au frågezit, li se alåturå ¿i cotletele, douå-trei boabe de ienupår, o ploicicå de cimbri¿or frecat în palme ¿i un pahar de vin alb. Se fierb împreunå încå un sfert de ceas ¿i se împacå de minune cu ni¿te cartofi noi, pråji¡i crocant ¿i înviora¡i cu mårar verde, tocat mårunt. E bine ca totul så alterneze, cât îi cade bine voinicului, cu un Pinot Noir de Segarcea sau de Murfatlar.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate

4 iulie ¥n Aula Magna a Academiei de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice va avea loc o conferin¡å cu tema Stocarea Carbonului în Europa Centralå ¿i de Est. Evenimentul este organizat de ECONOS în colaborare cu Ministerul Mediului. Tema este una despre care vom tot auzi vorbindu-se în perioada urmåtoare, stocarea carbonului fiind una dintre politicile pilon ale înverzirii europene. 7 iulie La Bucure¿ti va avea loc Constan¡a Grains & Intermodel Hub, conferin¡å care are ca partener strategic APPR. Mai multe detalii pute¡i citi în pagina 20. 15 - 17 septembrie DLG organizeazå Forest, o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov.

O zi liber\ pe s\pt\mân\ pentru a face agricultur\ Guvernul din Sri Lanka anun¡å måsuri tot mai disperate pentru a evita o crizå alimentarå de propor¡ii, pe fondul crizei economice catastrofale din ¡arå. În încercarea de a stimula produc¡ia localå de alimente, guvernul a oferit tuturor angaja¡ilor de la stat o zi liberå pe såptåmânå, în care ace¿tia se pot ocupa de agriculturå. “Am decis ca to¡i angaja¡ii så aibå câte o zi liberå såptåmânal, le vom oferi tot ce au nevoie ca så facå agriculturå la ei în curte sau pe alte terenuri. Speråm så fie o solu¡ie pentru criza alimentarå care va începe în curând”,spune un comunicat guvernamental. Noul prim-ministru sus¡ine înså cå nu va exista o crizå, pentru cå guvernul ia toate måsurile necesare pentru redresarea economiei. Sri Lanka a declarat recent falimentul ¡årii, dupå ce nu a mai reu¿it så plåteascå ratele datoriei externe. Guvernul nu mai

dispune acum de rezerve valutare, a¿a cå nu poate importa alimente sau materii prime necesare în agriculturå, iar pre¡urile din magazine au explodat. Statul asiatic a anun¡at în mod surprinzåtor anul trecut trecerea la o agriculturå 100% organicå, înså lipsa îngrå¿åmintelor ecologice a provocat scåderea recoltei interne de orez ¿i reducerea exporturilor de ceai, care asigurau o mare parte din încasårile în valutå ale ¡årii.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Mici pentru gåtit; 2) A se pregåti de atac – Scoate bani din cråpåturå; 3) Aflat în stare purå – Întâiul cåpitan; 4) Se 9 10 prind în curså – Arici vegetal; 5) Tip fårå cåpåtâi! – Se ocupå cu oile; 6) A evolua la un nivel superior – Raså de rumegåtoare; 7) E ceva de vis – Înscrise în cont! 8) Un nume dat consolårii – Intrat în fazå criticå; 9) Ghiduri de voiaj; 10) Lipsit de ¡inutå ¿tiin¡ificå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

4 - 7 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Elevage, cea mai importantå expozi¡ie zootehnicå din acest an. ¥n 2021, de¿i încå mai plana umbra cenu¿ie a pandemiei, Sommet de l’Elevage a atins 93.000 de vizitatori ¿i 1.500 de expozan¡i. Anul acesta organizatorii se stråduie så depå¿eascå cifrele. 26 - 30 octombrie La Bucure¿ti are loc Târgul Indagra, organizat de cåtre Romexpo în parteneriat cu Camerele de Comer¡ ¿i Industrie din România. Ca de obicei, se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo. 50

1 1 2 3 4 5

6 7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 25/2022 ORIZONTAL: URZICI - HAI; LIFTIERA - N; UN - APRETAT; CORN - BARDA; ICI - PALIER; ESUARI - MZ; TRIST - STEI; I - PIROMANA; UNITAR - RIT; INTARATATA.

VERTICAL: 1) Loc pentru afumat; 2) Margini de hârtop! – Patru pe trimestrul II; 3) Pu¿i la muncå pe platou – Fåcut peste måsurå; 4) Strigåtul unei påsåri închise – Ferit de transpira¡ie; 5) Ciupercå aprinså – A trece în grådinå; 6) Au grade însemnate – Edi¡ie prescurtatå; 7) Medii de zece! – Notå proastå la pregåtirea fizicå; 8) Face semne cu trompa – Merge la semånat; 9) Dus la luptå – Urma¿ii lor poartå jugul; 10) Leac pentru babe. Profitul Agricol 26/2022

Profitul Agricol nr. 26, din 2022

Articles inside

Aurel Placinschi: Situa¡ia este dramaticå

Grâul s-a salvat, riscul råmâne la porumb ¿i la floarea-soarelui

UE: recolta de grâuva fi mai micå, dar exporturile mari

O lume cu ochii pe agriculturå