Profitul Agricol nr. 31 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 31 din 24 august 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 31/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

ªi informa¡iile trebuie aclimatizate, nu doar plantele dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Produc¡iile mari ¿i profitabile se ob¡in ¿i datoritå unor informa¡ii corecte ¿i explicite la care au acces to¡i fermierii. Noi, din påcate, nu putem optimiza toate tehnologiile pe care le utilizåm. Uneori, chiar ne o¡årâm la cei care încearcå så depå¿eascå ni¿te prejudecå¡i tehnologice. ¥n alte ¡åri, cum ar fi Fran¡a, institutele tehnice sunt finan¡ate în mare parte de fermieri (de exemplu, Institutul Arvalis sau institutul Terres Inovia), dar ¿i camerele agricole, universitå¡ile, sta¡iunile de cercetare etc. fac recomandåri la nivel regional.

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Pe de altå parte, la noi nici nu putem folosi toate informa¡iile venite la pachet cu semin¡ele sau alte inputuri (produse pentru protec¡ia plantelor, îngrå¿åminte etc.). Pe unele trebuie så le “aclimatizåm”.

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

De exemplu, dacå în Germania s-au ob¡inut 3,5 t/ha în monoculturå de rapi¡å, la noi nu se pot ob¡ine acelea¿i rezultate cu orice tehnologie. Când marile companii încearcå så ne ajute, distribuind diferite informa¡ii utile (cataloage, bloguri etc.), nu cerem de obicei explica¡ii despre informa¡iile pe care nu le în¡elegem pe deplin ¿i din acest motiv, uneori, întregul efort devine inutil.

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul Agricol 31/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Concursul Porumbul de Aur 2022

Pledoarie pentru iriga¡ii prin PNRR

Schimbåri de substan¡å în Planul Na¡ional Strategic

Ministerul a fåcut actualizarea zonelor cu constrângeri naturale

Asocia]ii profesionale Marius Micu, ales în secret candidatul la Copa-Cogeca Asocia¡iile se implicå în procesul de constatare a pagubelor Asocia¡ia Grânarii, apel la unitatea agricultorilor

Hibrizii americani de porumb de talie micå sunt în România

Fermierii americani primesc o infuzie de 370 de miliarde

Ve¿ti nu prea bune ne vin dinspre Bruxelles

China ia måsuri contra secetei

Ambrozia, o buruianå care ¿i-a gåsit leacul

Recomandarea Lidea: soiuri de grâu high-proteice

Planuri pentru viitorul agriculturii

Galera Super, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din rapi¡å

Dicor Fest - cel mai mare târg din sud-estul României

Cum a reu¿it prof. Paul Pâr¿an så î¿i salveze porumbul

Anvelopa Agriflex VF pentru produc¡ii mai profitabile

Cre[terea animalelor ªi porcii a¿teaptå vaccinul

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Situa¡ia grâului ¿i porumbului

În lume, produc¡ia de grâu cre¿te

Mai pu¡in porumb pe glob

Culturi vegetale Tehnologii dupå copiu¡ele altora

O experien¡å unicå la sediul central Omya

Urma¿a fermierului ªtefan Balaban påze¿te brandul

Ma[ini & utilaje

Rusia continuå så trimitå în Siria cereale furate

Opinii

Mediul asociativ, între propunerea unui vicepre¿edinte Copa-Cogeca ¿i modificarea PNS 50

Hobby

Sitarii, zbor de încålzire Noutå¡i Claas: combine, încårcåtoare, hedere, cositoare ¿i prese Fotosintezå mai eficientå cu noi echipåri 42 prin modificare geneticå Treffler, cultivatorul care gestioneazå corect solul 44

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Concursul Porumbul de Aur 2022 APPR a anun¡at organizarea concursului Porumbul de Aur 2022. Regulamentul de participare nu s-a schimbat fa¡å de anii trecu¡i. Suprafa¡a de concurs trebuie så fie de minim 10 ha, declaratå de participant ¿i validatå de o comisie formatå din 2 membri ai asocia¡iei. Recoltarea se va anun¡a cu cel pu¡in douå zile înainte, astfel încât reprezentantul asocia¡iei desemnat pentru coordonarea concursului så fie prezent fizic la recoltare. Ca de obicei, råmân douå categorii, irigat ¿i neirigat. Desemnarea câ¿tigåtorilor va fi fåcutå public ¿i,

pe lângå trofeul în sine, vor beneficia de o campanie de promovare pe toatå durata anului urmåtor. Concursul Porumbul de Aur se dore¿te a fi un instrument de comunicare între fermieri cu privire la cele mai eficiente tehnologii aplicate în cultura porumbului, dar ¿i un mijloc de promovare a asocia¡iei ¿i în special a culturii de porumb, care în acest moment ocupå cea mai mare suprafa¡å cultivatå din România. Anul trecut, câ¿tigåtorii trofeului au fost Agralmixt SRL din Ia¿i, la neirigat, ¿i Aldahra - Agricost, din Bråila, la irigat.

Pledoarie pentru iriga]ii prin PNRR Clubul Fermierilor Români a lansat recent o peti¡ie, Agricultura României are nevoie de apå pentru ca Europa så î¿i asigure securitatea alimentarå, semnatå pânå în prezent de peste 800 de fermieri. Prin aceastå peti¡ie, Clubul solicitå urgentarea demersurilor Guvernului pe lângå Comisia Europeanå pentru modificarea PNRR ¿i alocarea de fonduri pentru agriculturå, cu prioritate pentru sistemul de iriga¡ii ¿i desecare-drenaj. ¥ncå din noiembrie 2020, Clubul Fermierilor Români a adus o serie de Profitul Agricol 31/2022

argumente tehnice pentru moder nizarea structurilor hidroameliorative dedicate infrastructurii de desecaredrenaj. Împreunå cu USAMV Timi¿, Clubul a elaborat un studiu privind necesitatea reabilitårii, modernizårii ¿i extinderii amenajårilor hidroameliorative din sud - vestul României, un document tehnic realizat în urma unor discu¡ii purtate cu reprezentan¡i din conducerea MADR, MMPA, ANIF, AFIR ¿i Comisia pentru agriculturå a Camerei Deputa¡ilor.

402.981 ha calamitate de secetå Luni, 22 august, Ministerul Agriculturii a anun¡at 402.981 de hectare afectate de secetå, în 34 de jude¡e. Statistic, sunt: 206.705 ha·cu grâu, triticale; 33.235 ha cu orz, orzoaicå, ovåz ¿i secarå; · 31.714 ha de rapi¡å; 74.973 ha de porumb; 5.213 ha soia; 866 ha·mazåre; 34.341 ha floarea-soarelui; 6.737 ha·plante furajere; 8.986 ha alte culturi. Adunare generalå la Moldoovis Asocia¡ia crescåtorilor de oi “Moldoovis” organizeazå o întâlnire cu crescåtorii de oi ¿i capre din Moldova. Reuniunea este organizatå în colaborare cu Sta¡iunea de Cercetare Popåu¡i, în data de 26 august, ora 11:00, în amfiteatrul Vasile Niga Popåu¡i, jude¡ul Boto¿ani. Se vor aborda urmåtoarele problematici: “PNS: 2023 - 2027 - Subven¡iile în Zootehnie”; “Raport de activitate, organiza¡ie de control produc¡ii”; “Pregåtirea campaniei de reproduc¡ie”. AFIR î¿i certificå sistemul anti-mitå AFIR a anun¡at finalizarea procedurii de recertificare interna¡ionalå a sistemului de management antimitå. Men¡inerea certificatului este condi¡ionatå de efectuarea supravegherilor anuale din iulie 2023 ¿i iulie 2024. Cu Licuri¿ca la Congresul Mondial al Horticulturii ¥ntre 14 ¿i 20 august, în Fran¡a se va ¡ine Congresul Mondial al Horticulturii. Din România va participa Banca de Resurse Genetice Vegetale, coordonatå de Costel Vînåtoru. ¥n Fran¡a, delega¡ia românå va prezenta soiul de varzå Licuri¿ca, soi vechi de varzå de Buzåu, men¡ionat încå din 1926. Probabil cå, reabilitat, are ¿i oare¿ce poten¡ial de vânzare. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Bayer ¿i Corteva se dau în judecatå reciproc Companiile Corteva AgriScience ¿i Bayer CropScience s-au dat reciproc în judecatå în SUA pentru folosirea unor tehnologii din domeniul erbicidelor. Bayer sus¡ine cå rivalii de la Corteva ¿i-au încålcat obliga¡iile contractuale ¿i au folosit o parte din tehnologia grupului german în dezvoltarea varietå¡ii de soia E3. În replicå, Corteva a dat în judecatå Bayer pentru utilizarea unui patent folosit în produsul Enlist Corn, care introduce o enzimå unicå pentru rezisten¡å la ac¡iunea erbicidelor. Americanii inaugureazå cea mai mare fabricå de proteine din grâu Compania Amber Wave a inaugurat în localitatea Phillipsburg din statul Kansas cea mai mare fabricå de proteine din grâu de pe continentul nordamerican. Compania a investit 350 de milioane de dolari pentru a transforma o fostå fabricå de etanol, care va putea produce aproape 50 de milioane de tone de gluten anual. În acest moment, Statele Unite importå aproximativ 80% din necesarul de gluten, care este un ingredient esen¡ial în patiserie, produc¡ia de hranå pentru animale de companie, sau acvaculturå. Cea mai slabå recoltå de bumbac din SUA Seceta severå din Statele Unite a afectat grav culturile de bumbac, iar recolta din acest an va ajunge la 12,57 milioane de balo¡i, cea mai micå din ultimii 13 ani. Cea mai gravå scådere a produc¡iei se va înregistra în statul Texas, acolo unde recolta va fi cu 5 milioane de balo¡i mai micå fa¡å de cea din 2021. Aproximativ o treime din culturile de bumbac din Texas nu vor fi recoltate deloc. În schimb, guvernul federal estimeazå cå recolta de porumb va fi a patra cea mai mare din istorie, iar cea de soia va înregistra un record absolut. 8

Schimb\ri de substan]\ în Planul Na]ional Strategic Asocia¡iile profesionale au participat, pe 5 august, la reuniunea Comitetului Consultativ Tematic pentru Planul Na¡ional Strategic. Pe scurt, s-au discutat principalele modificåri ale Planului, ca urmare a observa¡iilor Comisiei Europene. La final, APPR ¿i-a exprimat satisfac¡ia cå, în urma eforturilor sale ¿i a dialogului constant cu MADR, acesta a confirmat cå este aproape de a finaliza actualizarea hår¡ii zonelor cu constrângeri naturale ¿i a listei UAT LAU 2 eligibile din cadrul PNS 2023-2027, urmând så fie parcurse etapele în vederea aprobårii de cåtre Comisia Europeanå. Noua hartå a acestor zone va fi publicatå la începutul såptåmânii viitoare. APPR apreciazå cå MADR a ¡inut cont de propunerile în ceea ce prive¿te GAEC 6 (acoperirea solului în perioa-

dele cele mai sensibile) ¿i GAEC 7 (rota¡ia culturilor). Obiectivul urmårit prin GAEC 6 poate fi atins în mod eficient dacå fermierul opteazå anual så practice timp de cel pu¡in 30 de zile din momentul recoltårii o acoperire minimå a solului cu resturi vegetale, covor vegetal sau culturi secundare în perioada 15 iunie 31 august. Cu privire la GAEC 7 (rota¡ia obligatorie a culturilor), propunerea MADR este ca una ¿i aceea¿i specie de plante så poatå fi cultivatå pe aceea¿i suprafa¡å de teren arabil o perioadå de cel mult 3 ani consecutiv, cu obliga¡ia ca, anual, între douå culturi principale, fermierul så înfiin¡eze o culturå secundarå, diferitå ca specie fa¡å de cultura principalå.

Ministerul a f\cut actualizarea zonelor cu constrângeri naturale Ministerul Agriculturii, prin Autoritatea de Management pentru Programul Na¡ional de Dezvoltare Ruralå, a demarat procesul de reevaluare a desemnårii zonelor eligibile pentru plå¡ile compensatorii din cadrul interven¡iei DR 11 - Zone afectate de constrângeri naturale semnficative. Aceasta înseamnå actualizarea perioadelor de referin¡å pentru criteriile biofizice climatice, pentru a reflecta mai fidel pentru acest moment manifestarea factorilor limitativi din perspectiva activitå¡ilor agricole. Criteriile sunt durata termicå totalå pentru perioada de vegeta¡ie, måsuratå în grade/zile ¿i având un prag de 1500 de grade, de raportul dintre preci-

pita¡iile anuale ¿i evapotranspira¡ia poten¡ialå anualå calculatå dupå metoda Penman ¿i de utilizarea sau nu a iriga¡iilor. În urma acestui proces de actualizare va reie¿i o nouå desemnare a zonei eligibile pentru plåti compensatorii prin interven¡ia propuså, DRI1-Zone afectate de constrângeri naturale semnificative, prin excluderea UAT-urilor care nu mai îndeplinesc unul din cele trei criterii anterioare, respectiv au depå¿it constrângerea naturalå ¿i, dacå este cazul, includerea unor UAT-uri pe suprafa¡a cårora constrângerile naturale bazate pe cele 3 criterii încep så se resimtå. Profitul Agricol 31/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Hibrizii americani de porumb de talie mic\ sunt în România Luni, 22 august, a avut loc lansarea oficialå a brandului american STINE în România, la Însurå¡ei-Bråila, în ferma Nikagri, administratå de Nicu Ra¿noveanu. Interesul a fost ridicat, fiind prezen¡i cam 200 de fermieri, mul¡i cu experien¡å.

otivul e simplu: Stine aduce în România hibrizi de porumb de talie joaså, care permit semånatul în densitå¡i mari, de 100.000-120.000 plante/ha, la distanta între rânduri de 35-50 cm ¿i distan¡a dintre plante de 20 cm. În platforma Nikagri sunt prezen¡i patru hibrizi, testa¡i pe 16 ha. Pe alte 16 ha au fost testate ¿i trei soiuri de soia. La eveniment a participat chiar Myron Stine, pre¿edintele Stine Seed US,

Myron Stine, pre[edintele Stine Seed US

care a prezentat avantajele hibrizilor de porumb Stine: - Tehnologia HP (high population), brevetatå de Stine, permite hibrizilor de talie micå så utilizeze mai eficient resursele de apå ¿i nutrien¡ii, fapt ce conduce la produc¡ii constante de peste 20 de t/ha la irigat. - Talia plantelor e cu 40 pânå la 90 cm mai micå decât a hibrizilor con-

ven¡ionali de porumb, fapt ce permite tratamente în faze avansate de vegeta¡ie (poate fi combåtutå a doua genera¡ie de Ostrinia) ¿i aplicarea fazialå a îngrå¿åmintelor, fårå a se rata faza de umplere a boabelor, când are loc consumul cel mai mare de nutrien¡i;

Robert VERESS

Fermierii americani primesc o infuzie de 370 de miliarde Pre¿edintele american Joe Biden a promulgat Legea de reducere a infla¡iei, care asigurå investi¡ii-record de aproape 370 de miliarde de dolari în mai multe sectoare ale economiei, dar mai ales în agriculturå. Principalele prevederi agricole ale legii se referå la stimularea produc¡iei de biocombustibil, care va beneficia în continuare de scutiri de taxe pânå în anul 2024. În plus, fermierii vor primi recompense financiare mai mari pentru mai Profitul Agricol 31/2022

multe obiective de protec¡ie a mediului ¿i conservare a zonelor sålbatice. “Dacå mi-ar fi spus cineva acum un an cå vom avea o lege atât de favorabilå pentru agriculturå ¿i comunitå¡ile rurale, nu a¿ fi crezut. Sunt foarte mândrå cå am reu¿it så finalizåm acest proiect”, a declarat un membru democrat al Congresului din statul Minnesota. Organiza¡iile fermierilor americani au salutat ¿i ele cu entuziasm promulgarea legii. Brooke Appleton, lidera Asocia¡iei Na¡ionale a Cultivatorilor de

Porumb, spune cå politicienii recunosc în sfâr¿it måsurile luate voluntar de fermieri pentru o agriculturå mai ecologicå, ¿i oferå beneficii celor care depun eforturi în acest sens. Producåtorii de etanol au anun¡at cå munca lor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serå este de acum apreciatå oficial de guvern ¿i programul le va permite så facå ¿i mai multe investi¡ii în tehnologie modernå.

Drago[ B|LDESCU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Ve[ti nu prea bune ne vin dinspre Bruxelles Fostul ministru al agriculturii, Achim Irimescu, crede cå aprobarea PNS-ului este destul de avansatå. România lucreazå intens la plan, ¿i pentru cå a transmis documentul cu o întârziere de douå luni. Dar, sperå oficialul român, pânå la toamnå va fi gata ¿i aprobat de comisie.

ste imperativ ca România så adopte PNS-ul în legisla¡ia na¡ionalå, cât mai repede posibil, dar asta nu se poate face decât dupå ce PNS-ul va fi acceptat de CE. O primå urgen¡å este realizarea softului, ca în momentul depunerii cererilor de platå, acesta ar trebui så fie gata. “O întârziere prelungitå dupå 15 mai 2023 va determina o amânare în tot procesul de plå¡i, inclusiv a celor în avans, care, de¿i sunt excep¡ionale, s-au dat pe 16 octombrie, pânå acum”, a atras aten¡ia Irimescu. O veste bunå: fermierii români vor fi exepta¡i de la aplicarea programului UE privind rota¡ia culturilor agricole. Aceastå amânare are scopul de a permite fermierilor så ob¡inå produc¡ii crescute pentru a se preveni o crizå globalå, privind securitatea alimentarå din cauza impactului råzboiului din Ucraina. UE este un exportator mare de cereale ¿i contribuie la eradicarea foametei din nordul Africii. De aceea este nevoie de produc¡ii agricole crescute. Derogarea va fi pânå în 2023. 10

¥n ceea ce prive¿te utilizarea pesticidelor, din cauza måsurilor impuse de UE, atât autoritå¡ilor, cât ¿i agricultorilor le revin responsabilitå¡i enorme. Fermierii vor trebui så raporteze din doi în doi ani toate datele de utilizare a erbicidelor ¿i pesticidelor, ce cantitå¡i au folosit ¿i ce tehnologie practicå. Prin urmare, fermierul va trebui så beneficieze de consultan¡å, de aceea regulamentul de utilizare a pesticidelor impune ¿i stabilirea de consultan¡i în domeniu, pentru a-i consilia pe fermieri, fiindcå responsabilitå¡ile sunt mari. Fiecare stat membru trebuie så adopte sistemul integrat de combatere a bolilor ¿i dåunåtorilor, de aceea s-a dispus regulamentul de utilizare durabilå ¿i ra¡ionalå a pesticidelor în agriculturå cu acele reduceri drastice de consum în ferme. “E o provocare imenså pentru agriculturå, iar noi lucråm intens la O veste bunå, în perioada 2023 -2027, subven¡iile vor cre¿te cu 20 de euro pe ha pentru fermierii români. Vor fi reduse fondurilor directe de la alte state membre care au subven¡ii mai mari pe ha ¿i vor fi redistribuite agricultorilor din România. Prin aceastå måsurå vor fi avantaja¡i, în primul rând, fermierii mici, fiindcå noua PAC propune cre¿terea plå¡ilor de la 5 la 10%, spune Achim Irimescu. Fondurile tåiate de la fermierii cu peste 50 de ha vor fi redistribuite celor cu sub 50 de ha. România este ¡ara cu cele mai multe ferme mici din UE, iar acestea vor fi principalii beneficiari ai acestei majoråri.

Bruxelles pe aceste programe så le facem accesibile ¿i adaptate pe realitå¡ile din teren”, spune Irimescu. To¡i mini¿trii agriculturii din cele 27 de state au cerut så se ¡inå cont de cifrele reale de utilizare a pesticidelor. “Sunt multe calcule de fåcut ¿i så vedem unde se ajunge, fiindcå statele membre, mai ales din Europa de Est, au refuzat categoric. Chiar ¿i comisarul care a propus acest regulament nu a fost de acord ca statele din Europa Centralå ¿i de Est care utilizeazå cele mai pu¡ine pesticide så aibå reduceri a¿a mari. E un nonsens, practic. Agricultorii care utilizeazå pu¡ine pesticide, dacå vor mai reduce pesticidele, va scådea ¿i produc¡ia. Speråm cå ra¡iunea va învinge ¿i Consiliul de Mini¿tri va respinge aceastå formulå de calcul propuså de Comisia Europeanå ¿i råmâne de våzut ce se va întâmpla apoi în Parlamentul European”, a explicat Achim Irimescu. Odatå cu adoptarea regulamentului privind utilizarea durabilå a pesticidelor, este clar cå statele membre, inclusiv România, nu vor mai putea refuza includerea ¡intelor de reducere în PNS, a¿a cum au fåcut-o pânå acum. De re¡inut, CE a subliniat faptul cå sunt fermieri mari care folosesc foarte multe pesticide ¿i ei vor trebui în primul rând så reducå din cantitå¡i ¿i så î¿i adopte tehnologiile în acest sens. Asta duce la o altå problemå intratå în colimatorul CE, faptul cå nu se face anual controlul echipamentelor speciale de distribuire aplicatå a pesticidelor.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 31/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Canadienii preferå mai degrabå laptele din plante Grupul Lactalis a anun¡at cå va inaugura în urmåtoarele luni o nouå fabricå de produse alternative pe bazå de plante în Canada. Compania spune cå produc¡ia de lapte din statul Ontario era în declin, iar investi¡ia îi va permite så comercializeze noi produse vegetale alternative pe pia¡a din Canada. Gigantul francez vinde acum în Canada lapte produs din soia, margarina Lactantia sau iaurturi din nucåde-cocos sub brandul Siggis. Bayer va continua opera¡iunile în Rusia Grupul Bayer a anun¡at cå va continua så livreze produse agricole esen¡iale în Rusia, pentru a preveni o crizå alimentarå globalå. Compania î¿i încalcå astfel angajamentul luat în luna martie, la începutul invaziei ruse, atunci când a spus cå va continua vânzårile doar dacå Rusia opre¿te opera¡iunile ofensive. Anun¡ul Bayer vine dupå semnarea acordului între Rusia ¿i Ucraina, care permite reluarea exporturilor agricole. Focar de gripå aviarå într-o regiune criticå din Olanda Ministerul olandez al agriculturii a confirmat descoperirea unui focar de gripå aviarå la o fermå din Geldreland, unde se aflå cea mai mare concentrare de ferme de ouå din ¡arå. Toate cele 5.000 de gåini ale fermei au fost sacrificate, la fel ca ¿i påsårile de la alte ¿apte ferme aflate în imediata apropiere. Italia interzice uciderea puilor masculi de gåinå Parlamentul italian a aprobat o lege care interzice uciderea puilor masculi de gåinå începând din anul 2026. Votarea legii vine dupå o campanie sus¡inutå timp de doi ani de mai multe organiza¡ii non-guvernamentale, care au sensibilizat popula¡ia ¿i au pus presiune pe politicieni. Organiza¡ia producåtorilor de ouå a anun¡at cå va recurge la determinarea sexului puilor încå din stadiul de embrion. 12

China ia m\suri contra secetei Guvernul chinez a anun¡at o serie de måsuri energice pentru a reduce efectele secetei din bazinul fluviului Yangtze, dupå ce un val de caniculå a secat aproape complet marele curs de apå. Temperaturile ridicate au distrus culturile din zonå, au decimat turmele de animale ¿i au for¡at închiderea fabricilor din sud-estul ¡årii, pentru cå barajele produc acum doar energia necesarå locuin¡elor. În provincia Sichuan, chiar ¿i curentul folosit de magazine ¿i clådiri reziden¡iale este ra¡ionalizat, iar autoritå¡ile au impus limite de utilizare a aparatelor de aer condi¡ionat ¿i au cerut popula¡iei så foloseascå scårile în loc de lifturi. Vicepremierul Han Zheng a vizitat

regiunile afectate ¿i a promis o serie de måsuri pentru remedierea situa¡iei. În primul rând, marele baraj de la cele trei canioane ale fluviului Yangtze va deversa o cantitate dublå de apå în urmåtoarele zile, pentru a alimenta lacurile de acumulare din aval. Guvernul a alocat aproape 45 de milioane de dolari pentru a muta temporar animalele de la fermele din zonele afectate de secetå în alte regiuni. În plus, echipamente speciale pentru stimularea artificialå a ploii au fost trimise în mai multe regiuni. Efectul acestor opera¡iuni råmâne înså unul limitat, iar meteorologii prognozeazå cå valul de caniculå va continua cel pu¡in încå o såptåmânå.

Rusia continu\ s\ trimit\ în Siria cereale furate Ambasada Ucrainei în Liban sus¡ine cå încå douå nave încårcate cu cereale furate de ru¿i din regiunile ocupate au ajuns în Siria, dupå ce alte state au refuzat så le preia încårcåtura. Vasele SV Konstantin ¿i Razoni au acostat în portul sirian Tartus, care este operat de o firmå din Rusia. Ambele transporturi trebuiau så ajungå ini¡ial în portul libanez Tripoli, dar autoritå¡ile nu le-au permis intrarea. Libanezii au arestat såptåmâna trecutå ¿i o navå sub pavilion sirian, la cererea guvernului de la Kiev. Vasul a fost înså eliberat ulterior, dupå ce autoritå¡ile nu au gåsit nici o dovadå cå

cerealele de la bord erau furate, în ciuda protestelor ambasadei Ucrainei. Guvernul rus a redus substan¡ial în ultimul timp ajutorul militar ¿i financiar acordat regimului Assad, dar i-a trimis cantitå¡i importante de cereale jefuite din sudul Ucrainei.

pagina de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 31/2022

ASOCIA}II

PROFESIONALE Marius Micu, ales în secret candidatul la Copa-Cogeca Pe 23 septembrie, la sediul Copa-Cogeca din Bruxelles, se va desfå¿ura o ¿edin¡å importantå: Copa Praesidium. În cadrul acesteia va fi aleaså noua conducere a Copa, structura confederativå care reprezintå interesele a peste 22 de milioane de fermieri europeni, Cogeca fiind organiza¡ia cooperativelor. Conducerea Copa, ca ¿i cea a Cogeca, este asiguratå de un pre¿edinte ¿i ¿ase vicepre¿edin¡i. Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare l-a desemnat candidat al României pentru o func¡ie de vicepre¿edinte al Copa pe ex-secretarul de stat Marius Micu, în urma unei ¿edin¡e secretizate.

esemnarea lui Marius Micu s-a fåcut “pe repede înainte”, într-o ¿edin¡å cu u¿ile închise, desfå¿uratå luni, 8 august, la care au participat pre¿edin¡ii celor patru organiza¡ii membre (APPR, LAPAR, Pro Agro, UNCSV). Ace¿tia au avut de ales între Micu, propus de Pro Agro, ¿i Cristina Cionga, propuså de APPR. LAPAR nu a avut candidat, iar UNCSV va propune un candidat pentru conducerea Cogeca. Deoarece alegerile la Cogeca vor avea loc mai târziu, în cursul lunii noiembrie, când se încheie mandatul de trei ani al actualei conduceri. La Copa, mandatele pre¿edintelui ¿i vicepre¿edin¡ilor sunt de doi ani. De¿i cotiza¡ia Alian¡ei la Copa-Cogeca este plåtitå cu bani publici, votul pentru cei doi candida¡i a fost secretizat - nimeni nu vrea så spunå cum s-au pozi¡ionat pre¿edin¡ii LAPAR, Nicu Vasile, respectiv UNCSV, Marian Bålu¡å. E de presupus cå Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, a sus¡inut-o pe Cristina Cionga, iar Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro, l-a sus¡inut pe Marius Micu. Dupå desemnarea lui Micu, în acesProfitul Agricol 31/2022

te condi¡ii, a fost redactat un comunicat de preså, care, înså, nu a mai fost transmis redac¡iilor. Din comunicat reiese cå ¿edin¡a în care a fost desemnat Micu a fost una cu “scântei”, fiindcå s-a ajuns la concluzia cå este necesarå redactarea unui “Protocol de colaborare între organiza¡iile membre AAC privind nominalizarea ¿i sus¡inerea candida¡ilor României pentru func¡iile de conducere (vicepre¿edin¡i) ale Copa, respectiv Cogeca”. Protocolul urma så fie redactat în cursul såptåmânii trecute ¿i semnat de cei patru pre¿edin¡i de organiza¡ii. Se

zice în comunicat cå protocolul va fi asumat de organiza¡iile membre prin semnåtura pre¿edin¡ilor. Råmâne de våzut în ce måsurå vor avea mandate valide cei patru pre¿edin¡i, pentru parafarea unui asemenea protocol, în lipsa unei consultåri formale a celor patru organiza¡ii. În esen¡å, în comunicat se asumå cå protocolul va spune a¿a: “Nominalizårile de candida¡i se vor face în ordinea rotativå stabilitå la înfiin¡area Alian¡ei, respectiv: Pro Agro, F

Robert VERESS 13

ASOCIA}II PROFESIONALE APPR, LAPAR, UNCSV”. Ceea ce înseamnå, implicit, cå, pentru alegerile din septembrie, candidatul Alian¡ei va fi, automat, cel propus de Pro Agro, iar la alegerile de peste doi ani va fi sus¡inut candidatul APPR. Va exista ¿i un “candidat supleant”, pentru cazuri de incompatibilitate, for¡å majorå etc. Runda asta, candidatul va fi Micu, supleantul va fi Cionga. Peste doi ani råmâne de våzut care va fi candidatul propus de APPR, iar supleantul va fi o persoanå nominalizatå de Lapar.

Alian¡a, convinså cå va ob¡ine postul de vicepre¿edinte Comunicatul Alian¡ei se încheie cu urmåtoarea formulare: “Vor urma demersurile de informare a Copa-Cogeca despre decizia României de a candida (¿i câ¿tiga) un post de vicepre¿edinte Copa”. Paranteza “¿i câ¿tiga” este foarte interesantå. Reiese cå ar sta strict în puterea României så câ¿tige postul de vicepre¿edinte Copa. Dar este oare a¿a? Cum spuneam, conducerea Copa este asiguratå de un pre¿edinte ¿i ¿ase vicepre¿edin¡i. Pre¿edintele Copa trebuie ales cu majoritate simplå (50% + 1). Dacå la primul vot nu se întrune¿te majoritatea, se organizeazå un al doilea tur de scrutin, între cei doi candida¡i care au primit cele mai multe voturi în prima rundå. În schimb, vicepre¿edin¡ii sunt desemna¡i în ordinea numårului de voturi ob¡inute. În prezent, pre¿edintele Copa este ex-europarlamentarul francez Christiane Lambert. Primul vicepre¿edinte (ales acum doi ani cu cel mai mare numår de voturi) este irlandezul Tim Cullinan, urmat, în ordine, de suedezul Palle Borgström, italianul Massimiliano Giansanti, spaniolul Pedro Gallardo, croatul Mladen Jakopovic ¿i estonul Roomet Sormus. Pre¿edintele ¿i vicepre¿edin¡ii Copa pot fi ale¿i pentru maxim douå mandate. To¡i membrii actualei pre¿edin¡ii Copa sunt la primul mandat ¿i, ca atare, au posibilitatea de a candida din nou. 14

Candidaturile trebuie depuse pânå la data de 16 septembrie, ora 17. Dosarul de candidat trebuie så includå o scrisoare de nominalizare din partea organiza¡iei care îl propune ¿i un CV. Candida¡ii trebuie så pregåteascå ¿i un scurt videoclip introductiv. Nu este o cerin¡å formalå ca pre¿edintele ¿i vicepre¿edin¡ii Copa (¿i Cogeca) så cunoascå, måcar la nivel conversa¡ional informal, engleza sau franceza, dar e o regulå nescriså ce se cam aplicå, fiindcå to¡i membrii actualelor conduceri ale celor douå organiza¡ii vorbesc fie perfect, fie la un nivel avansat una dintre cele douå limbi oficiale ale Uniunii. Marius Micu ¿i-a trecut în CV cunoa¿terea limbii engleze la un nivel care så-i permitå så nu aibå nevoie de translator în conversa¡ii uzuale (B1/B2), înså în apari¡iile sale publice unde a fost nevoie de folosirea limbii engleze nu a aråtat aceste competen¡e. Pe de altå parte, în luna iunie a avut loc, la Bruxelles, o ¿edin¡å a reprezentan¡ilor din statele grupului Vi¿egrad: Polonia, Cehia, Slovacia ¿i Ungaria, la care s-au alåturat România, Slovenia, Croa¡ia ¿i Bulgaria. Acolo s-ar fi convenit, de principiu, sus¡inerea a doi candida¡i pentru func¡iile de vicepre¿edin¡i la Copa. Asta ar însemna ca, pe lângå croatul Mladen Jakopovic, så mai fie votat unul din celelalte ¿apte state. Din grupul Vi¿egrad + 4, cea mai mare pondere a voturilor în Copa, comparabilå cu a Fran¡ei ori Germaniei, o are Polonia, urmatå de România. Råmâne de våzut

dacå grupul va decide så îl sus¡inå pe Micu, în dauna candidatului Poloniei sau al altei ¡åri. ªi mai råmâne necunoscuta dacå voturile reprezentan¡ilor celor opt state vor putea fi decisive în balan¡a finalå.

Ce se întâmplå dacå Micu va fi ales Func¡ia de pre¿edinte / vicepre¿edinte la Copa-Cogeca nu este remuneratå. Pe de altå parte, cei ¿apte trebuie så fie prezen¡i foarte des la Bruxelles, la toate ¿edin¡ele organiza¡iei (care sunt dese, uneori chiar såptåmânale) ¿i ori de câte ori se dezbat politicile agricole în structurile de conducere europeanå (Parlament, Consiliu, Comisie). Pre¿edintele ¿i vicepre¿edin¡ii Copa ¿i Cogeca nu au propriile birouri la sediul organiza¡iei. În schimb, trebuie så se întâlneascå deseori, formal sau informal, cu diver¿i deciden¡i, reprezentan¡i ai organiza¡iilor din Copa-Cogeca ¿.a.m.d. A¿adar, au nevoie de birouri. Majoritatea organiza¡iilor membre Copa-Cogeca au propriile birouri la Bruxelles, care pot fi folosite de vicepre¿edin¡ii din ¡årile respective. Deocamdatå, Alian¡a nu are birou, dar e limpede cå va fi nevoie de unul, dacå Micu va fi ales. Vicepre¿edintele va avea nevoie ¿i de un minim aparat tehnic - cel pu¡in pentru activitå¡i de secretariat ¿i traducere. A¿adar, se prefigureazå un buget necesar substan¡ial ¿i va fi interesant de våzut cine îl va asigura.

Profitul Agricol 31/2022

ASOCIA}II PROFESIONALE

Asocia]iile se implic\ în procesul de constatare a pagubelor Comisiile de constatare a pagubelor provocate de secetå nu par så fie dornice så finalizeze opera¡iunea rapid. Din analiza raportårilor periodice ale MADR, rezultå cå procesul bate pe loc în unele zile, iar în ritmul acesta se va finaliza undeva la iarnå. Grânarii, asocia¡ia fermierilor cei mai afecta¡i de secetå anul acesta, confirmå cå existå o diferen¡å de abordare fa¡å de anul 2020: unii membri reclamå nu doar întârzierea constatårilor, ci chiar cå se încearcå minimizarea efectelor secetei.

“

Constatarea pagubelor merge greu, este o realitate. Iar procesul de constatare nu se desfå¿oarå corect, dupå cum au observat reprezentan¡ii organiza¡iei noastre care au fost în fermele membrilor afecta¡i”, afirmå Emil Bålteanu, pre¿edintele Grânarilor. “Reprezentan¡ii direc¡iei agricole încearcå så minimalizeze zonele afectate ¿i chiar så întârzie procesul de raportare”. Bålteanu aratå cå cel mai grav afectate de secetå sunt jude¡ele Ia¿i, Vaslui, Gala¡i ¿i cam jumåtate din suprafe¡ele agricole ale jude¡elor Boto¿ani ¿i Bacåu. Jude¡ul Suceava e mai pu¡in afectat, Neam¡ stå bine pe partea adiacentå muntelui ¿i cursurilor de apå. “În jude¡ele ¿i regiunile afectate, estimåm cå procentul de calamitare e, în general, de peste 70%. La culturile de primåvarå situa¡ia este dramaticå. La culturile de toamnå s-a mai ob¡inut câte ceva, de¿i am colegi care au recoltat sub 1 t de grâu/ha”. Profitul Agricol 31/2022

În ultima decadå a lunii iulie ¿i prima decadå a lunii august, o echipå a organiza¡iei a documentat situa¡ia din peste 20 de ferme ale membrilor din jude¡ele Ia¿i, Bacåu ¿i Vaslui. Urmeazå så fie vizitate ¿i celelalte jude¡e cu membri în Asocia¡ia Grânarii. Concluziile ac¡iunii de documentare aratå cå: “În multe zone, produc¡ia va fi nulå pe multe suprafe¡e. (...) În cursul ultimei vizite, un fermier ne-a relatat cå, în timpul unei constatåri fåcute de autoritå¡i, i s-a spus cå nu existå temei pentru despågubiri, din moment ce va recolta 500 de kg de cereale/ha, chiar dacå aceastå produc¡ie nu reprezintå decât 15% din totalul investi¡iei”. Nina Gheorghi¡å, vicepre¿edinte LAPAR, remarcå o altå problemå: fermierii nu-¿i “activeazå” reprezentan¡ii, ajutându-i cu sesizåri care så fie aduse la cuno¿tin¡a autoritå¡ilor. “Fermierii ar trebui så se adreseze organiza¡iilor profesionale, pentru ca liderii acestora så aibå informa¡ii concrete în baza cårora så preseze autoritå¡ile. Din påcate, la nivelul organiza¡iilor, nu sim¡im aceastå nemul¡umire a membrilor. În LAPAR, avem un singur caz concret, din Prahova, de întârziere a comisiei, care a ¿i fost rezolvat în urma interven¡iei noastre”. Se pare cå mul¡i fermieri nici nu au

cerut, în scris, constatarea pagubelor provocate de secetå. “În zona noastrå nu am våzut comisiile de constatare, de¿i sunt culturi calamitate. Nu ¿tiu înså dacå fermierii au depus cereri. E adevårat, unii nu fac notificåri fiindcå, din cauza microzonårii, nu au o uniformitate a produc¡iei ¿i nu sunt convin¿i cå produc¡iile lor la nivelul fermei au scåzut sub 30%. Am ¿i eu 10 ha de mazåre calamitate par¡ial, dar nu le-am notificat, mai ales cå am acces la iriga¡ii. Cei de la Fisc au început ¿i ei så în¡eleagå, nu te amendeazå în asemenea situa¡ii, deci nu e o problemå fårå patalama de la comisie”. Nina Gheorghi¡å constatå cå implicarea fermierilor a scåzut fa¡å de anul 2020, când seceta a afectat suprafe¡e mai întinse. “Dacå nu sunt multe notificåri, probabil cå nici comisiile nu se agitå. Totu¿i, constatårile ar putea så meargå mai repede, fiindcå sunt situa¡ii în care se pot determina pagubele atât la culturile de toamnå, cât ¿i la cele de primåvarå, atunci când elementele de productivitate sunt definite. Dacå porumbul e piticit ¿i ¿tiule¡ii au câte 10 boabe pe ¿tiulete, indiferent câte ploi ar mai veni, produc¡ia tot aia e. Nu trebuie så se mai a¿tepte pânå la recoltå”.

Robert VERESS 15

ASOCIA}II PROFESIONALE

Asocia]ia Grânarii, apel la unitatea agricultorilor Asocia¡ia Grânarii Ia¿i a lansat un apel cåtre fermieri så se înscrie în structurile asociative care så le reprezinte cel mai bine interesele.

ntr-o scrisoare deschiså, Emil Bålteanu, pre¿edintele Grânarii, explicå cum asocia¡ia se aflå într-un dialog permanent cu reprezentan¡ii autoritå¡ilor locale, na¡ionale ¿i europene, iar experien¡a speciali¿tilor în structurarea unor politici publice favorabile fermierilor români reprezintå o carte de vizitå. “Echipa nostrå este implicatå activ în grupurile de lucru ale Copa- Cogeca structura reprezentativå a agricultorilor ¿i a cooperativelor agricole din Uniunea Europeanå - ¿i beneficiazå de consiliere în privin¡a celor mai eficiente abordåri în rela¡ie cu Ministerul Agriculturii din România. Conducerea Comisiei de Agriculturå din Parlamentul European a discutat cu delega¡ia Grânarii Ia¿i despre constrângerile create de problemele logistice ¿i de transport din porturile Constan¡a, Agigea ¿i Gala¡i, ca urmare a blocajelor cauzate de cerealele din Ucraina, iar pre¿edintele acestui for, eurodeputatul german Norbert Lins, a ridicat problema fermierilor din Moldova la prezidiul COMAGRI. De asemenea, studiile derulate de membrii ¿i consilierii no¿tri, alåturi de cooperarea cu Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie ¿i Comisia Europeanå, au fost cristalizate într-o argumenta¡ie solidå care s-a transformat într-o ple16

Emil Bålteanu, pre¿edintele asocia¡iei Grânarii doarie pentru actualizarea hår¡ilor prin includerea regiunii Moldovei în capitolul dedicat zonelor cu constrângeri naturale, asupra cårora sunt necesare interven¡ii ¿i fonduri europene suplimentare în Planul Na¡ional Strategic. În aceea¿i ordine de idei, limitårile impuse de Pactul Verde european ¿i strategiile asociate - De la fermå la furculi¡å ¿i Biodiversitate - au trecut prin filtrul critic al membrilor no¿tri, iar ulterior au fost convertite în documente de pozi¡ie prin care reprezentan¡ii no¿tri au tras semnale de alarmå ¿i au contribuit la sincronizarea demersurilor europene cu specificul agriculturii din România. Asocia¡ia organizeazå, în mod constant, conferin¡e de specialitate ¿i ¿edin¡e de lucru cu factori deciden¡i ¿i nume sonore din domeniul agricol, efectueazå vizite tematice ¿i întocme¿te statistici, cu scopul de a stabili un set de repere ¿i obiective în plan legislativ ¿i

de a ridica problemele agriculturii române¿ti în topul agendei publice na¡ionale. Fiecare aspect invocat de fermierii no¿tri a fost tratat cu maximå seriozitate în cadrul celor 16 ¿edin¡e ale Consiliului Director ¿i ale Adunårii Generale. La astfel de reuniuni, asocia¡ia a beneficiat de sprijinul exper¡ilor ¿i autoritå¡ilor în domeniu, iar la 3 ac¡iuni de acest tip nea onorat cu prezen¡a domnul Achim Irimescu, ministru plenipoten¡iar în cadrul Reprezentan¡ei României la Uniunea Europeanå. În 2022, numele asocia¡iei noastre s-a regåsit în peste 50 de apari¡ii media. Nu în ultimul rând, cre¿terea alarmantå a pre¡urilor la inputuri (pesticide, îngrå¿åminte, semin¡e) ¿i a materiilor ¿i serviciilor auxiliare (combustibil, asiguråri) î¿i gåse¿te o solu¡ie practicå în rândul Asocia¡iei Grânarii Ia¿i, prin licita¡iile organizate, care au ca obiectiv maximizarea profitului membrilor asocia¡i ¿i minimizarea costurilor de produc¡ie. Valoarea anualå a licita¡iilor depå¿e¿te 50 de milioane de euro. Grânarii Ia¿i este o asocia¡ie nonprofit a fermierilor din jude¡ele de est ale României, înfiin¡atå în 2017, cu sediul în jude¡ul Ia¿i ¿i 145 membri fermieri ce lucreazå o suprafa¡å de peste 50.000 ha. Suntem membri ai Asocia¡iei Producåtorilor de Porumb din România, care alåturi de alte 3 organiza¡ii importante (PRO AGRO, UNCSV, LAPAR) formeazå Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, una dintre cele mai reprezentative “voci” ale fermierilor în rela¡ia cu institu¡iile, la nivel na¡ional ¿i interna¡ional. Vå a¿teptåm în rândurile noastre så luptåm umår la umår pentru redarea demnitå¡ii fermierului român.” Profitul Agricol 31/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

România FOB Constan¡a 313 euro/t (+6) 1.161 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.08.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022. ¥n såptåmâna 15 - 19 august 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 19 august $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Sept Oct Nov

15.08 305 297 301

16.08 303 295 299

17.08 18.08 19.08 301 299 277 293 291 283 297 295 291 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Sept Oct Nov

15.08 311 313 317

16.08 309 311 315

17.08 307 309 313

18.08 305 307 309

19.08 301 305 307

2022, a fost de 297 dolari/tonå (1.455 lei). A scåzut cu 4 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 15 august.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 307 euro/tonå (1.504 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå.

Principalele destina¡ii ale exportului: Nigeria 27.170 tone, Brazilia 25.770 tone, Filipine 22.770 tone, Venezuela 21.770 tone ¿i Honduras 18.550 tone.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 322 euro/tonå (1.578 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 411 dolari/tonå (2.014 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 15.08 Rouen 339 Dunquerque 339 Pallice 345 Creil FOB 329 Moselle FOB 327 Rouen FOB 351

16.08 17.08 337 335 337 335 341 339 327 325 325 323 349 347

Sept Oct Nov

16.08 419 421 413

17.08 417 419 411

România

18.08 415 417 409

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 19 august 2022, a fost

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 307 euro/tonå (1.504 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 313 euro/tonå (1.534 lei). A scåzut cu 38 euro/tonå.

Sept Oct Nov

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 15.08 Bordeaux 311 Pallice 311 Rhin FOB 315 Bordeaux FOB 315 Pontivy 351

$/t

16.08 17.08 18.08 19.08 231 227 225 221 233 229 227 223 235 231 227 223 euro/t

16.08 17.08 18.08 19.08 309 307 305 303 309 307 305 303 313 311 309 307 313 311 309 307 349 347 345 313

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 314 euFOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie, este de 285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 22 euro/tonå.

15.08 233 237 237

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în septembrie, a fost de 273 dolari/t (1.161 lei).

19.08 411 413 407

FOB Constan¡a 311 euro/t (-2) 1.524 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.08.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna septembrie este de 297 euro/t (1.455 lei).

19.08 314 314 315 305 307 322

de 253 dolari/tonå (1.240 lei). A scåzut cu 24 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

ro/tonå (1.539 lei). A scåzut cu 15 euro/tonå.

euro/t 18.08 333 333 337 323 321 345

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 15.08 421 423 415

€ - 4,9 lei $ - 4,9 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 19 august 2022, a fost de 303 euro/tonå (1.485 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschidere.

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 257 dolari/tonå (1.259 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 307 euro/tonå (1.504 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

15.08 16.08 17.08 18.08 19.08 269 267 261 259 257 261 259 257 255 251

Profitul Agricol 31/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 15 - 19 august 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 553 dolari/tonå (2.708 lei). A scåzut cu 24 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 15 august 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov

15.08 537 497 491

16.08 535 493 489

$/t 17.08 531 491 487

18.08 529 487 485

19.08 521 477 479

Orz România FOB Constan¡a 297 euro/t (=) 1.455 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.08.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

15.08 299 299 289 287 299

16.08 297 297 287

17.08 295 295 285

18.08 293 293 279

19.08 273 273 274

285 283 281 277 297 295 293 285

Sorg

PREºURI

15 -19.08.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 15 - 19 august 2022, a fost de 277 dolari/tonå (1.357 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 147.770 tone, Japonia 117.770 tone, Indonezia 80.550 tone, Germania 67.970 tone ¿i Mexic 57.770 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 19 august 2022, a fost de 559 dolari/tonå (2.739 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 437 dolari/tonå (2.141 lei), în scådere cu 12 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov

15.08 1.679 1.307 1.291

16.08 1.659 1.301 1.285

17.08 1.639 1.297 1.277

18.08 1.325 1.295 1.271

$/t 19.08 1.230 1.197 1.185

FOB-Rouen, a fost de 273 euro/tonå (1.338 lei), mai mic cu 26 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în septembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 291 dolari/t (1.426 lei), mai mic cu 3 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 77.170 tone, Eritrea 32.370 tone ¿i Mexic 3.770 tone. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Sept Oct

15.08 16.08 17.08 18.08 19.08 285 283 281 279 277 281 279 277 275 270

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Sept Oct

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

15.08 16.08 17.08 18.08 19.08 449 447 445 443 437 431 429 427 425 417

Sept Oct

Floarea-soarelui

chidere, pe 19 august, a fost de 697 dolari/tonå (3.415 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 737 euro/tonå (3.611 lei). A înregistrat o scådere de 40 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 15 august 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna septembrie 2022, este de 679 euro/tonå (3.327 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept

$/t

15.08 16.08 17.08 18.08 19.08 707 705 703 699 697

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

15.08 16.08 17.08 18.08 19.08 Dieppe 777 769 757 745 737

de 15 august.

Rapi¡å ¥n såptåmâna 15 - 19 august 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 619 euro/tonå (3.033 lei). A scåzut cu 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 15.08 Rouen 631 Dunquerque 639 Moselle 649

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna septembrie 2022, este de 757 dolari/t (3.709 lei).

16.08 629 637 639

17.08 627 633 637

18.08 625 631 631

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 619 euro/tonå (3.033 lei), mai mic cu 12 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 617 euro/tonå (3.023 lei). ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

19.08 619 617 619

Sept Oct Nov

15.08 649 659 659

16.08 641 647 657

17.08 639 645 649

18.08 637 643 647

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

297 dolari/t

Profitul Agricol 31/2022

-4

253 dolari/t

- 24

$/t

15.08 16.08 17.08 18.08 19.08 577 575 573 571 559 579 577 575 573 569

553 dolari/t

- 24

277 dolari/t

$/t 19.08 627 637 639

-8 19

Pre]uri [i pie]e

Situa]ia grâului [i porumbului Departamentul Agriculturii al SUA a publicat raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡, cu date despre produc¡ia, consumul ¿i stocurile la cereale pentru anul de pia¡å 2022/23. Conform datelor din raport, temperaturile extrem de ridicate ¿i seceta reduc recolta de porumb în Uniunea Europeanå.

Cåldura puternicå ¿i seceta din timpul polenizårii ¿i formarea ¿tiule¡ilor au diminuat semnificativ recolta de porumb din UE.

entru anul de comercializare 2022/23 produc¡ia de porumb din UE este prognozatå så ajungå la 60 milioane tone, în scådere cu 12% fa¡å de luna trecutå, cu 15% sub produc¡ia de anul trecut ¿i cu 10% sub media ultimilor 5 ani.

Principalele zone producåtoare din Europa sunt în sud – Spania, sudul Fran¡ei, Italia ¿i Balcani – unde condi¡iile meteo au fost extrem de nefavorabile. Aceste zone au fost supuse unei presiuni continue din cauza secetei ¿i a cåldurii extreme, în special în perioada vegetativå. Temperaturile ridicate din aceastå perioadå, precipita¡iile scåzute ¿i umiditatea reduså a solului au ca rezultat scåderea greutå¡ii boabelor. ¥n sudul Europei, timp de câteva luni, ploile au fost cu mult sub media normalå. În Italia, Spania ¿i Fran¡a, unde porumbul este în mod normal irigat, sunt impuse restric¡ii la apå.

Suprafa¡a cultivatå va fi de aproximativ 9 milioane hectare, reduså cu 1% fa¡å de estimårile din raportul de luna trecutå ¿i cu 3% fa¡å de anul trecut. Randamentul va atinge 6,67 tone pe hectar, mai mic cu 11% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 13% fa¡å de anul trecut.

¥n principalele zone producåtoare din România, Ungaria, Italia ¿i Fran¡a au fost realizate måsuråtori ale sånåtå¡ii vegeta¡iei, de unde rezultå o deteriorare extinså a culturilor de varå (porumb ¿i floarea-soarelui). ¥n România, produc¡ia de porumb este reduså cu 3 milioane tone (23%)

fa¡å de luna trecutå, ¿i atinge cam 10 milioane tone, cu 27 la sutå sub cea de anul trecut. Produc¡ia de porumb din Ungaria a fost reduså cu 1,5 milioane tone, la 6,2 milioane tone, din cauza uscåciunii care a devastat Ungaria ¿i câmpiile din jurul acesteia, provocând pagube semnificative zonei. Imaginile prin satelit ale Agen¡iei Spa¡iale Europene din zona de est a Ungariei aratå culturi de varå mult mai slabe decât în 2021. În Fran¡a, produc¡ia de porumb a fost estimatå la 12 milioane tone – cea mai mare din UE –, în scådere cu 1,2 milioane tone, din cauza secetei severe înregistrate în zona de sud-vest. Principala regiune agricolå a Italiei, aflatå pe Valea râului Po, în nord, continuå så fie devastatå de secetå, iar produc¡ia de porumb a fost reduså cu 0,7 milioane tone, la 4,8 milioane tone, cel mai scåzut nivel din 1972/73. Produc¡ia Spaniei este mai micå cu 0,6 milioane tone ¿i ajunge la 3,5 milioane tone, fiind cel mai scåzut nivel de produc¡ie din 2010/11.

Marilena R|ducu

Rapoartele dupå recoltare indicå reduceri ale produc¡iei de grâu Produc¡ia de grâu din Uniunea Europeanå (UE), pentru anul de comercializare 2022/23, este estimatå la 132 milioane tone, în scådere cu 4% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå ajunge la 24 milioane hectare, reduså cu 1% fa¡å de anul trecut, dar u¿or peste media ultimilor 5 ani. Randamentul este prognozat la 5,5 tone/hectar, mai mic cu 3% fa¡å de anul trecut ¿i cu 1% sub media pe 5 ani, de 20

5,54 tone/ha. Recoltarea grâului s-a încheiat în majoritatea ¡årilor din Uniunea Europeanå. ¥n Ungaria, produc¡ia de grâu este mai micå cu 0,8 milioane tone ¿i ajunge la 4 milioane tone, cu 25% sub produc¡ia de anul trecut ¿i cea mai scåzutå din 2012/13. În Spania, s-au recoltat 6,2 milioane tone de grâu, în scådere cu 0,6 mi-

lioane tone. Se estimeazå cå recolta de grâu din Spania este cu 25% sub recordul de anul trecut ¿i cu 11% sub media pe 5 ani. Grâul din România a fost, de asemenea, afectat de secetå, iar produc¡ia a fost de 8,9 milioane tone, cu 19% sub recordul de 11 milioane tone, de anul trecut.

Profitul Agricol 31/2022

Pre]uri [i pie]e

:n lume, produc]ia de grâu cre[te Conform ultimului raport publicat de Departamentul Agriculturii al SUA, produc¡ia mondialå de grâu este prognozatå în aceastå lunå la 779,6 milioane tone, cu o cre¿tere de aproape 8 milioane tone fa¡å de raportul din luna iulie. Cre¿terea este determinatå de produc¡iile mari anun¡ate în principalele ¡åri exportatoare de grâu: Rusia, China, Australia ¿i Canada. Acestea compenseazå reducerile de produc¡ii din Uniunea Europeanå, Australia, Argentina ¿i Ucraina. Astfel, primele 5 ¡åri cu produc¡ii mari sunt: China (138 milioane tone, mai mult cu 3 mil. tone fa¡å de luna trecutå ¿i cu 1 mil. tone fa¡å de 2021/22). UE (132 milioane tone, cu 6,2 mil. tone mai pu¡in decât în 2021/22, scådere determinatå în special de seceta prezentå în cele mai mari ¡åri producåtoare). India (103 mil. tone, mai pu¡in cu 7 mil. de tone). Cota¡iile canadiene au înregistrat o scådere de 13 dolari/tonå ¿i au ajuns la 369 dolari/tonå, iar cota¡iile din SUA au scåzut cu 14 de dolari/tonå ¿i au ajuns la 374 dolari/tonå. Cota¡iile UE au scåzut cu 18 dolari/tonå în ultima lunå ¿i au ajuns la 352 dolari/tonå. 22

Rusia (88 mil. tone, mai mult cu 13 mil. de tone fa¡å de 2021/22. SUA (48,5, în cre¿tere cu 3,7 mil. tone, datoritå cre¿terii suprafe¡ei cultivate ¿i a randamentelor mai mari). Canada (35 mil. tone, mai mult cu 13 mil. tone). Produc¡ia din Ucraina scade cu 13,5 milioane de tone, la 19,5 mil. tone, din cauza reducerii suprafe¡ei cultivate. Consumul mondial este în cre¿tere în aceastå lunå cu 5 milioane de tone, la 789 milioane tone, în principal din cauza cererii mai mari de hranå ¿i a consumului rezidual pentru Australia ¿i Rusia. Marii consumatori sunt China (144 mil. tone), UE (107 mil. tone), India (104,5 mil. tone), Rusia (44 mil. tone), Pakistan (29 mil. tone). ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (42 mil. tone, cu 9 mil. tone mai mult decât anul trecut), UE (33,5 mil. tone, mai mult cu 1,5 mil. tone), Australia (26 ¥n bazinul Mårii Negre, chiar dacå pre¡urile la grâu au scåzut cu 21 dolari/tonå, atingând 349 dolari/tonå, råmân totu¿i competitive datoritå produc¡iei-record. Cota¡iile din Australia au înregistrat cea mai mare scådere, de 27 dolari/tonå, ¿i au închis la 390 dolari/tonå,

mil. tone), Canada (25 mil. tone, mai mult cu 11 mil. tone), SUA (23 mil. tone, mai mult cu 2 mil. tone). În topul importatorilor sunt Egiptul (11 mil. tone) ¿i Indonezia (11 mil. tone), urmate de Turcia (10 mil. tone), China (9,5 mil. tone), Algeria (8,4 mil. tone). Stocurile mondiale estimate pentru 2022/23 sunt prognozate la 267,3 milioane, dar nivelul råmâne în continuare cel mai scåzut din 2016/17 încoace. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (144,3 mil. tone, mai mari cu 2,3 milioane tone fa¡å de 2021/22), SUA (16,5 mil. tone, mai pu¡in cu 1,5 mil. tone), India (11,5 mil. tone, mai pu¡in cu 9 mil. tone), Rusia (14 mil. tone, cu 2 mil. tone mai mult), UE (10 mil. tone, mai pu¡in cu 3 mil. tone). pagini structurate de

Marilena RÅDUCU deoarece condi¡iile meteorologice favorabile vor cre¿te produc¡ia peste media ultimilor 10 ani. ¥n pofida scåderii cu 20 de dolari/tonå, Argentina råmâne cea mai scumpå origine, 410 dolari/tonå, datoritå stocurilor reduse. Profitul Agricol 31/2022

Pre]uri [i pie]e Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2022/2023

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.761 milioane tone, cu 31 milioane tone mai micå fa¡å de cea din 2021/22. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.469 milioane tone, cu 35 mil. tone mai micå fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 512 de milioane de tone de orez, în scådere cu 1,2 mil. de tone fa¡å de 2021/22. Sorgul va ajunge la 60,4 milioane tone, cu 2 milioane tone mai pu¡in ca în 2021/22. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 146 milioane tone, mai mare cu 1,2 milioane tone fa¡å de cea din 2021/22. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 646 milioane tone, cu 45,5 milioane mai mult fa¡å de 2021/22. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 393 milioane tone, cu 40 milioane mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 82,5 milioane tone, cu 10 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Floarea-soarelui va ajunge la 51 milioane tone, mai micå cu 6,4 mil. de tone fa¡å de cea din 2021/22. Produc¡ia de arahide este estimatå la 50,5 milioane tone, cu 0,1 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 117 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 12 august 2022. 24

Mai pu]in porumb pe glob Produc¡ia mondialå de porumb, în anul de pia¡å 2022/23, este estimatå de anali¿tii americani la 1,2 miliarde tone, mai micå cu aproape 40 milioane tone fa¡å de anul de pia¡å 2021/22.

unt prognozate scåderi de produc¡ie pentru Uniunea Europeanå, Serbia ¿i Statele Unite, par¡ial compensate de cre¿terile din Ucraina, Turcia ¿i Rusia. ¥n top 5 producåtori de porumb avem: SUA, unde produc¡ia de porumb pentru sezonul 2022/2023 este revizuitå în scådere cu 3 milioane tone fa¡å de luna trecutå, la 365 mil. tone. China (271 milioane tone, mai pu¡in cu 1,5 mil. tone fa¡å de anul trecut). Brazilia (126 milioane tone, mai mare cu 10 mil. tone). UE (60 milioane tone, mai pu¡in cu 8 milione tone fa¡å de estimarea de luna trecut ¿i cu 11 mil. tone mai pu¡in fa¡å de 2021/22). Argentina (55, mai mare cu 2 mil. de tone fa¡å de anul trecut). ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 61,5 milioane tone de porumb (mai pu¡in cu 0,5 mil. tone), ur mate de Brazilia, cu 46,5 milioane tone, Argentina (41 mil. tone), Ucraina (12,5 mil. tone, mai mult cu 3,5 mil. tone fa¡å de luna trecutå), UE (2,7 milioane tone, mai pu¡in cu 3 mil. tone), Fed. Ruså (4 milioane tone). La importatori, pe primul loc este China (18 mil. tone, mai pu¡in cu 5 mil.

tone fa¡å de anul trecut), Mexic (18 mil. tone), UE (19 milioane tone), Japonia (15 milioane tone), Vietnam (12 mil. tone). Marii consumatori de porumb sunt SUA (309 milioane tone, mai pu¡in cu 6 mil. tone fa¡å de anul trecut), China (295 mil. tone, mai mult cu 4 mil. tone), UE (77 milioane, mai pu¡in cu 2 mil. tone), Brazilia (77, mai mult cu 4 mil. tone), Mexic (45). Stocurile globale de porumb ajung la 307 milioane tone, în scådere cu 5 milioane de tone fa¡å de anul trecut.

¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a råmas neschimbat, la 5,95 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). La licita¡iile din luna iulie, pre¡ul porumbului din SUA a scåzut cu 19 dolari/tonå, pânå la 299 dolari/tonå. Pre¡urile din Argentina au fost pu¡in modificate, cu doar 1 dolar/tonå, la 274 dolari/tonå. ¥n Brazilia, porumbul a crescut cu 7 dolari/tonå, pânå la 290 dolari/tonå. Cererea de porumb brazilian pare a fi puternicå, iar volumele livrate în august ar putea atingå un record. Publicarea ofertelor ucrainene råmâne suspendatå. Deschiderea coridorului de cereale pe Marea Neagrå sunt preconizate unele livråri suplimentare de cereale ucrainene, dar råmâne incertitudinea cu privire la volumele disponibile pentru export. Profitul Agricol 31/2022

CULTURI

VEGETALE

Tehnologii dup\ copiu]ele altora dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Fårå cercetare aplicatå ¿i extensie, suntem în postura unor ageamii, care ar vrea så elaboreze tehnologii pornind de la ni¿te copiu¡e pe care nu le în¡elegem mai deloc. Copiu¡ele din vremea liceului erau adevårate sinteze de informa¡ii pe care le puteau interpreta corect numai autorii lor. Rareori, copiu¡ele puteau fi folosite cu succes de altcineva.

În

mod asemånåtor, Informa¡iile prezentate în cataloagele române¿ti de semin¡e n-au nicio consecin¡å practicå

Profitul Agricol 31/2022

evidentå, care poate fi u¿or optimizatå de cåtre fermieri. Ce putem în¡elege din punct de vedere tehnic la o descriere de genul “se ob¡in produc¡ii excelente când se aplicå tehnologii ridicate”? Care este nivelul unei produc¡ii excelente, doar de la 4 t/ha în sus? ªi care ar putea fi elementele unei tehnologii ridicate: rota¡ie de 6 ani de la o culturå susceptibilå la Sclerotinia, semånat direct, 200 kg N/ha pe un sol cu procentul de humus mai mare de 3,5%, 50 kg S/ha, 4 insecticide, 3 fungicide, 2 erbicide ¿i eventual ¿i o pra¿ilå etc.? Sau cum putem ob¡ine produc¡ii între 3,5 ¿i 6 t/ha, fårå så aflåm altceva decât cå are toleran¡å ridicatå la boli ¿i este tolerant la Phoma? Dar nu ¿tim dacå se mai trateazå bolile ¿i cu ce doze. Pu¡ini fermieri pot intui cu exactitate la ce se referå informa¡iile din copiu¡ele celor care au editat cataloagele.

Cataloagele sunt o în¿iruire de cuvinte-cheie, la care fermierii nu le prea pot deslu¿i semnifica¡ia tehnologicå. Concluzia, doar echipele tehnice ¿i o parte din cea de la vânzåri pot sfåtui fermierii. Cu condi¡ia så nu fi venit recent de la o altå firmå ¿i så cunoascå mai bine produsele concuren¡ei. M-a surprins plåcut så constat cå britanicii folosesc termenii de listå recomandatå de hibrizi, echivalentå oarecum cu lista hibrizilor recomanda¡i. Så vedem cât este de profitabilå utilizarea hibrizilor recomanda¡i. Consiliul de Dezvoltare a Agriculturii ¿i a Horticulturii (AHDB/Agriculture and Horticulture Development Board) este o organiza¡ie finan¡atå de fermieri ¿i de al¡i participan¡i la filierele din agriculturå (inputuri) ¿i industria alimentatå din Regatul Unit. Scopul mårturisit al Consiliului este acela de a pregåti fermierii penF tru schimbårile care urmeazå ¿i 25

CULTURI VEGETALE de a-i ajuta nu numai så supravie¡uiascå, ci så ¿i prospere. Un bun exemplu este ajutorul dat pentru alegerea hibrizilor de rapi¡å. Nu este deloc u¿or så testezi în condi¡ii riguroase hibrizii de rapi¡å. De aceea, dacå la sfâr¿it nu se poate întocmi o listå cu hibrizii recomanda¡i pentru anumite condi¡ii pedoclimatice, tot efortul a fost în zadar. Dar din lista cu rezultatele de produc¡ie trebuie ale¿i hibrizii recomanda¡i de cåtre cei care fac testårile, în func¡ie ¿i de alte criterii, importante pentru realizarea profitului. Hibrizii recomanda¡i sunt cei care au poten¡ialul de a oferi un beneficiu economic consistent participan¡ilor la filiera oleaginoaselor (fermieri, procesatori etc.). Pentru fermierii britanici lucrurile sunt simple. Organiza¡ii cum este AHDB stabilesc protocolul pe baza cårora se face recomandarea hibrizilor ¿i furnizeazå o listå cu hibrizii recomanda¡i, iar consultan¡ii explicå modul în care caracteristicile hibrizilor trebuie transpuse în practicå. Când jurnali¿tii informeazå fermierii, o fac aproape întotdeauna împreunå cu un specialist de la marile re¡ele de consultan¡å (ADAS, AGRII etc.). În România, cu scuza cå-l citeazå pe fermierul intervievat, mul¡i jurnali¿ti reproduc gre¿elile acestuia, dând vina pe reportofon. Prezen¡a la discu¡ii a unui consultant ar evita aceste situa¡ii penibile. Care sunt criteriile de evaluare dupå care se stabile¿te lista recomandatå? Înainte înså, trebuie så se stabileascå condi¡iile care trebuie îndeplinite pentru ca rezultatele så fie validate. Mårimea produc¡iei. Produc¡ia trebuie så fie apropiatå de poten¡ialul biologic al hibridului ¿i cel de produc¡ie al parcelei, în func¡ie de zonele favorabile pentru cultura rapi¡ei. Zonarea hibrizilor se face în 3 regiuni: zona Nord, zona E/V ¿i RU (întreg teritoriul Regatului Unit). Majoritatea hibrizilor se cultivå în toatå ¡ara (“tot regatul”), dar sunt ¿i cultivare care se cultivå

doar în una dintre regiuni. În România, practic nu existå zonare. Mårimea produc¡iei trebuie så fie comparabilå cu a celor mai buni hibrizi care se cultivå acum pe cele mai mari suprafe¡e. Din cei mai buni hibrizi se aleg 5 martori. Hibrizii de rapi¡å Dekalb, recunoscu¡i ca fiind cei mai perfor man¡i, fac parte dintre martori. Anul trecut, produc¡ia medie a martorilor de la testårile AHDB a variat de la 4,6 t/ha, în regiunea E/V, la 5,5 t/ha, în regiunea N. Mediile martorilor sunt atât de mari deoarece în Regatul Unit se dore¿te ierarhizarea poten¡ialului biologic de produc¡ie al hibrizilor. Din acest motiv se iau în calcul numai rezultatele ob¡inute în condi¡ii pedoclimatice optime. Prezintå interes numai hibrizii la care produc¡iile sunt de cel pu¡in 90% din media martorilor, care este una foarte mare. În România, listele prezintå poten¡ialul de produc¡ie al parcelelor cultivate cu hibrizii testa¡i în condi¡ii pedoclimatice ¿i tehnologice necunoscute. De aceea, din astfel de liste nu se pot face recomandåri pentru hibrizii testa¡i. Pentru ierarhizarea poten¡ialului de produc¡ie al hibrizilor, în Regatul Unit produc¡ia hibrizilor se exprimå ca procente din produc¡ia martorilor (consideratå 100%). Produc¡ia medie a hibrizilor martor a fost în anul 2021 de 4,6 t/ha (100%), hibridul Pioneer PT303, primul pe lista recomandatå în anul agricol 2022-2023, pentru care a produs 4,92 t/ha, va fi men¡ionat ca având o produc¡ie relativå de 107%, iar soiul Acacia, cu 4,78 t/ha, va avea o produc¡ie relativå de 104%. Diferen¡ele de produc¡ie dintre hibrizi trebuie så fie sigure, adicå så nu se datoreze întâmplårii decât în propor¡ie de cel mult 5%. Din acest motiv s-au calculat DL 5% (diferen¡ele limitå). În cazul de fa¡å a DL fost de 5. Când diferen¡a depå¿e¿te DL 5%, rezultatele sunt semnificative, adicå se datoreazå hibridului ¿i nu întâmplårii. PT303 a depå¿it produc¡ia martorilor cu 7%, valoare care este mai mare decât 5, valoarea DL 5%, deci diferen-

¡ele sunt semnificative. În schimb, soiul Acacia, de¿i a depå¿it media martorilor cu 4%, nu are o produc¡ie semnificativ mai mare decât martorii, deoarece sporul de produc¡ie de 4% este mai mic decât valoarea de 5 a DL 5%. În România nu se calculeazå DL 5% ¿i nici nu se comparå hibrizii cu martori, deci nu ¿tim cu exactitate care sunt cei mai productivi hibrizi. Calitatea produc¡iei. În acest caz, când martorii sunt printre cele mai productive cultivare, o parte, uneori însemnatå dintre noii hibrizi înscri¿i pe listele recomandate, nu depå¿esc produc¡iile martorilor. De aceea, mårimea produc¡iei este o condi¡ie obligatorie, dar nu este decisivå. Semin¡ele de rapi¡å con¡in un procent ridicat de ulei (46% la PT303, ). De aceea, produc¡ia de semin¡e se recalculeazå în func¡ie de con¡inutul de ulei al semin¡elor. În acest caz, media produc¡iei “totale” de semin¡e a fost la martorii din regiunea E/V de 5 t/ha, iar în regiunea N de 5,8 t/ha (un plus de cca 500 kg/ha). În România se face o recalculare a produc¡iei de semin¡e, fårå sens, prin exprimarea ei la umiditatea STAS de 9%, de¿i umiditatea de recoltare a fost ceva mai micå. Existå ¿i o listå cu hibrizii testa¡i de cåtre AHDB, dar nerecomanda¡i. De regulå ¿i ace¿tia au unele caracteristici care pot fi interesante pentru anumi¡i fermieri. Hibrizii candida¡i pentru a intra pe listele cu hibrizi recomanda¡i sunt propu¿i de companiile care îi de¡in. Ei au fost testa¡i unul sau 2 ani de cåtre AHDB ¿i au fost ale¿i dintre hibrizii afla¡i pe lista na¡ionalå a Regatul Unit. Listele con¡in informa¡ii despre produc¡iile ob¡inute ¿i despre caracteristicile lor biologice/agronomice. Dacå rezultatele sunt convingåtoare, sunt trecu¡i pe lista cu hibrizi recomanda¡i. Vom vedea în postårile viitoare cå un hibrid recomandat are încå multe condi¡ii de îndeplinit. Se stabile¿te un protocol experimental care poate fi îmbunåtå¡it anual, când este cazul. Profitul Agricol 31/2022

CULTURI VEGETALE Ucraina: Vremea favorabilå cre¿te randamentul la porumb Produc¡ia de porumb din Ucraina este estimatå så ajungå la 30 milioane tone, în scådere cu 29% fa¡å de anul trecut. Randamentul este prognozat la 6,7 tone/hectar, mai mare cu 20% fa¡å de luna trecutå, dar în scådere cu 13% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va fi de 4,5 milioane hectare, reduså cu 18% fa¡å de anul trecut. Estimårile includ ¿i produc¡ia estimatå din Crimeea. Randamentul cre¿te de la lunå la lunå datoritå precipita¡iilor favorabile ¿i lipsei stresului termic în regiunilecheie de cultivare porumbului. Poltava, cu 13% din produc¡ia totalå, are cea mai mare valoare NDVI înregistratå în prima såptåmânå a lunii august. China: Record istoric la grâu ¥n China, produc¡ia de grâu pentru 2022/23 va ajunge la un record de 138 milioane tone, în cre¿tere cu aproximativ 1% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va fi de 23,6 milioane hectare, mai mare cu 200.000 ha fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat la un record de 5,85 tone/ hectar, în cre¿tere cu 1% fa¡å anul trecut. Inunda¡iile din principalele regiuni de cultivare a grâului au dus la întârzierea semånatului. Cu toate acestea, condi¡iile meteorologice favorabile ¿i umiditatea solului au predominat ¿i au asigurat umplerea ¿i maturitatea boabelor. Rusia: 88 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu din Rusia pentru anul 2022/23 este prognozatå la un record de 88 milioane tone, în cre¿tere cu 8% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 17% fa¡å de anul trecut. Prognoza include 65 mil. tone grâu de toamnå ¿i 23 mil. tone grâu de primåvarå ¿i exclude produc¡ia estimatå din Crimeea. Randamentul total de grâu poate ajunge la 3,07 tone/hectar, mai mare cu 13% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a totalå cultivatå atinge un record de 28,7 mil. ha, mai mare cu 4% fa¡å de anul trecut. 28

O experien]\ unic\ la sediul central Omya ing. Mihaela RADU director de marketing NATUREVO

¥n perioada 8 – 11 august, Omya a organizat o deplasare la sediul companiei, în Oftringen, Elve¡ia, alåturi de Naturevo ¿i un grup de fermieri importan¡i din portofoliu. Scopul vizitei a fost în¡elegerea activitå¡ii companiei ¿i impactul pe care Omya îl are la nivel mondial datoritå unui portofoliu de produse care este dedicat sus¡inerii ¿i a refacerii calitå¡ilor fizico-chimice ale solului. Mai întâi fermierii au participat la o serie de prezentåri din partea echipei Omya, urmate de o vizitå în Centrul de Cercetare ¿i Dezvoltare al companiei, unde s-au realizat nenumårate teste cu produsele din portofoliu, dar ¿i cu produsele competitoare. “Produsul Omya Calciprill este cel pe care echipa de Cercetare ¿i Dezvoltare din cadrul Omya se concentreazå cel mai mult, alåturi de Omya Magprill ¿i Omya Sulfoprill14, produse ob¡inute din carbonat de calciu

granulat ¿i destinate pentru ameliorarea ¿i fertilizarea solurilor acide, bazice ¿i sårace în magneziu.” “Prin aceastå ac¡iune ne-am dorit så le oferim fermierilor o altfel de experien¡å ¿i så îi aducem mai aproape de producåtor, pentru a în¡elege mai bine viziunea Omya ¿i pentru a descoperi noi modalitå¡i prin care så î¿i creascå productivitatea în ferme”, a declarat Mihaela Radu, Director de Marketing Naturevo. Omya este unul dintre principalii producåtori mondiali de minerale industriale - derivate, în principal, din carbonat de calciu, dolomitå ¿i perlit - ¿i un distribuitor mondial de produse chimice de specialitate. Omya oferå, de asemenea, solu¡ii de mediu destinate pie¡elor din agriculturå, apå ¿i energie. Înfiin¡atå în 1884 în Elve¡ia, Omya are o prezen¡å globalå care se extinde la peste 160 de loca¡ii în peste 50 de ¡åri, cu 9.000 de angaja¡i. Naturevo este unicul distribuitor în România pentru produsele Omya. Profitul Agricol 31/2022

CULTURI VEGETALE

Ambrozia, o buruian\ care [i-a g\sit leacul Ambrosia artemisiifolia (ambrozia) este una dintre cele mai periculoase ¿i invazive buruieni, care, în perioada de înflorire, cauzeazå boli alergice severe. Este råspânditå în toatå Europa ¿i reprezintå o cauzå majorå a alergiilor la polen, buruienile invazive råspândindu-se în pår¡i tot mai mari ale Europei Continentale ¿i, prin urmare, amenin¡ând tot mai mult sånåtatea publicå.

ar ambrozia provoacå ¿i preocupåri agricole majore deoarece este o buruianå persistentå ¿i dificil de combåtut. Costurile asociate cu combaterea ambroziei sunt estimate la câteva sute de milioane de euro. Particularitå¡ile morfologice, biologice si ecologice ale acestei plante duc la o råspândire rapidå ¿i pe suprafe¡e din ce în ce mai mari. Planta poate produce aproximativ 3.000 de semin¡e anual care încep så germineze în luna martie. Înflorirea are loc în mijlocul lunii august, iar polenul este produs continuu pânå în luna octombrie. Activitå¡ile umane, inclusiv agricultura, sunt printre mijloacele de distribuire a semin¡elor de ambrozie. Ambrozia este prezentå în special ca buruianå în culturi precum sorg, mazåre ¿i floarea-soarelui. În culturile de primåvarå, ambrozia poate fi extrem de distructivå dacå nu este bine controlatå. În România, ambrozia este extrem de råspânditå în aproape toate zonele

Profitul Agricol 31/2022

(cu excep¡ia zonei dealurilor înalte ¿i a zonei montane). Aceastå buruianå periculoaså infesteazå aproape toate culturile de câmp ¿i are un impact negativ asupra fertilitå¡ii solului. Fermierii joacå un rol important în reducerea impactului ambroziei, prin men¡inerea terenurilor curate cu ajutorul metodelor agrotehnice. Utilizarea erbicidelor pe terenurile agricole va permite combaterea ambroziei, dar trebuie så fie foarte preciså, fårå impact negativ asupra mediului. Mai mult, ambrozia dezvoltå, în timp, rezisten¡å la erbicide ¿i, astfel, produsele de protec¡ie a plantelor folosite de ani de zile devin ineficiente. Fermierii primesc ajutor din partea oamenilor de ¿tiin¡å, care examineazå comportamentul buruienilor ¿i pot descoperi solu¡ii care func¡ioneazå eficient ¿i rapid ¿i controleazå dezvoltarea buruienilor periculoase, atât pentru oameni, cât ¿i pentru randamentul culturilor. La nivel mondial, marile companii au investit sute de milioane de

dolari pentru cercetårile efectuate în ultimii ani pentru a descoperi noi molecule, care vor sta la baza produselor de protec¡ie cu eficien¡å ridicatå. Fermierii au acum acces la o solu¡ie unicå, bazatå pe molecula inovativå ArylexActive dezvoltatå de cercetåtorii Corteva Agriscience. Folosit în mod corespunzåtor, acest produs nu are un impact negativ asupra mediului. Utilizarea la scarå largå a unor astfel de produse inovative de cåtre fermieri va ajuta la protejarea oamenilor fa¡å de impactul unor alergeni puternici, a¿a cum este ambrozia. De asemenea, un nou produs care va fi lansat în România anul viitor de cåtre Corteva Agriscience va fi erbicidul Viballa - tot o solu¡ie care con¡ine Arylex Active, erbicid destinat combaterii buruienilor dicotiledonate din cultura de floarea-soarelui cu o eficacitate extraordinarå în combaterea ambroziei.

comunicat

Pachetul Pixxaro Super, care con¡ine 1L Pixxaro (fluroxipir 280 g/L ¿i halauxifen-metil 12 g/L, cunoscutå sub denumirea de brand Arylex Active, prima moleculå care apar¡ine noii clase Arylpicolinate) ¿i 120 g Frontal 50 SX (500 g/kg tribenuron metil) reprezintå inova¡ia cu cel mai larg spectru de buruieni dicotiledonate anuale ¿i perene combåtute din cultura de cereale påioase. Utilizarea erbicidului Pixxaro împiedicå råspândirea ambroziei în câmp, reducând în acela¿i timp posibilitatea råspândirii acestei buruieni cåtre ora¿e.

CULTURI VEGETALE

Recomandarea Lidea> soiuri de grâu high-proteice Grâul este, fårå îndoialå, cel mai important aliment utilizat în hrana oamenilor. Se cultivå grâu în special pentru producerea pâinii, dar ¿i pentru o paletå largå de produse: paste fåinoase, produse de patiserie etc., înså poate fi utilizat ¿i în industrie, la producerea de amidon, glucozå, dextrinå ¿i chiar alcool. Totodatå, subprodusele rezultate din procesarea grâului, tårâ¡ele sunt un excelent furaj concentrat.

nteresul cel mai mare îl au indicatorii ¿i parametrii de calitate ai grâului folosit în hrana omului. Pe lângå tehnologia folositå ¿i factorii de vegeta¡ie, indicatorii sunt da¡i de factorii genetici, de aceea, pe lângå productivitate, toleran¡a la secetå ¿i boli, Lidea cerceteazå ¿i investe¿te foarte mult ¿i în axele calitative. În portofoliul nostru, toate soiurile de cereale au o calitate bunå ¿i foarte bunå. Iar când vorbim de indicii de calitate, vorbim despre proteinå, gluten ¿i indici de sedimentare, necesari în industria de specialitate. Izalco CS este un soi de grâu timpuriu, aristat, pe care îl recomandåm pentru industria de morårit, cu un indice proteic cuprins între 14-18% ¿i gluten 32-38%. Este un soi foarte echilibrat în ceea ce prive¿te indicii de panifica¡ie, fiind utilizat pentru amestecuri amelioratoare. Se preteazå pentru agriculturå în sistem ecologic. Solindo CS este un soi de grâu timpuriu, aristat, care valorificå toate agro30

fondurile ¿i men¡ine un poten¡ial bun de randament chiar ¿i în solurile superficiale. Raportul echilibrat între productivitate, con¡inut în proteinå 13-16%, gluten 29-33% ¿i greutatea specificå satisface cerin¡ele traderilor. Se preteazå ¿i la semanatul tardiv, spre sfâr¿itul sau în afara epocii optime de semånat.

Sonatine CS este un soi de grâu nou, extratimpuriu, aristat, cu poten¡ial excelent de produc¡ie ¿i o calitate foarte bunå, având un indice proteic cuprins între 13-16% ¿i gluten 28-34%. Se preteazå ¿i la semånatul tardiv, spre sfâr¿itul sau în afara epocii optime de semånat.

Somtuoso CS este un soi de grâu semitimpuriu, aristat, cu un profil sanitar bun, rezistent la cådere ¿i frângere, având un indice proteic cuprins între 13,5-16% ¿i gluten 29-34%, ceea ce îl recomandå ca unul din soiurile cu poten¡ial, ce poate fi cultivat în toate zonele de culturå din ¡arå.

Recomandåm fermierilor så cultive cu încredere soiurile de grâu high-proteice Lidea ¿i så contacteze reprezentan¡ii locali pentru oferta comercialå.

Lidea Profitul Agricol 31/2022

CULTURI VEGETALE

Planuri pentru viitorul Suma de 6,5 miliarde de euro pentru sistemul de iriga¡ii, desecåri ¿i combaterea eroziunii solului e pe agenda discu¡iilor la Comisia Europeanå, de la Bruxelles. De aceea, acum, trebuie så luptåm cu adevårat pentru ca anul acesta så nu o mai pierdem, cum s-a întâmplat în 2021. E o veste foarte bunå ce vine de la Bruxelles.

“Da, vom reu¿i...!” Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, a transmis un mesaj de încredere cåtre fermierii din Banat, cu prilejul reuniunii de la sfâr¿itul lunii iulie, la Universitatea pentru ªtiin¡ele Vie¡ii, fosta USAMVB. Tema dezbaterii a fost “Oportunitå¡i ¿i riscuri pentru o agriculturå româneascå rezilientå ¿i performantå”. La eveniment au participat reprezentan¡i ai MADR, ai Ministerului Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene, membri din conducerea AFIR, APIA, agricultori din jude¡ele Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin, reprezenta¡i ai mediului academic. Florian Ciolacu a mai atras aten¡ia cå, tot în acest an, România poate så înainteze Comisiei Europene argumente puternice pentru a ob¡ine mult mai multe fonduri extrem de necesare agriculturii, mai ales cå a dovedit cå în ultimii 10 ani a avut o cre¿tere a produc¡iei agricole spectaculoaså. Prin reprezentan¡ii de la Bruxelles, România poate solicita o concentrare a finan¡årilor europene pentru asigurarea infrastructurii de iriga¡ii, care va cre¿te predictibilitatea pe viitor ¿i va scådea riscul ca produc¡ia så fie afectatå de secetå ¿i temperaturi extreme. 32

Pe lângå dezvoltarea sistemului na¡ional ¿i local de iriga¡ii în agriculturå, este nevoie de bani ¿i pentru construc¡ia centrelor de depozitare, pentru pregåtirea fermierilor så poatå adopta noile modele de management pe tehnologii noi, astfel încât så se poatå crea o stabilitate, mai ales cå se tot amplificå discu¡iile despre o posibilå crizå alimentarå. Directorul executiv al Clubului ¿i-a aråtat convingerea cå vom reu¿i så atragem fondurile promise de la UE pentru dezvoltarea sistemelor de iriga¡ii în agriculturå României, de¿i în 2021 au fost respinse de Comisia Europeanå. Pandemia, råzboiul din Ucraina ¿i seceta, care a lovit devastator agricultura româneascå de douå ori în trei ani, au aråtat deciden¡ilor de la Bruxelles ¿i celor din România cå avem un sector agricol care se încåpå¡âneazå så func¡ioneze cu succes, dar are nevoie ¿i de investi¡ii strategice. Din discu¡iile pe care Ciolacu le-a avut la Bruxelles, mesajul a fost cå ¿efii Comisiei Europene au în¡eles situa¡ia din ¡ara noastrå, dar trebuie argumentate bine propunerile pe care le înaintåm pentru acest tip de finan¡åri ¿i imperios trebuie respectate condi¡ionalitå¡ile de mediu ¿i climå. “Înainte de conferin¡å, am fost întrebat de jurnali¿tii din Timi¿oara dacå vom reu¿i cå anul acesta så nu mai ratåm ace¿ti bani, iar råspunsul meu a fost: «Da, vom reu¿i så atragem aceste fonduri extrem de necesare de peste 6 miliarde de euro pentru implementarea sistemului de iriga¡ii în agriculturå româneascå!»”.

Incredibil: exportåm grâu ¿i importåm pâine! Astfel, la Timi¿oara, s-a încheiat un ciclu de întâlniri ¿i dezbateri care au avut loc de-a lungul anului agricol, în-

ceput tot la USAMVB, în vara anului 2021. Cu acest prilej, a fost prezentat ¿i noul pre¿edinte al CFRO, timi¿eanul Nicolae Apopi, care ¿i-a prezentat obiectivele de viitor. El îl înlocuie¿te la pre¿edin¡ia Clubului pe Laszlo Becsek. Semnalul de alarmå transmis de CFRO de la Timi¿oara a fost cå, avându-se în vedere aceste conjuncturi extrem de dure ¿i riscante din ultimii doi ani, agricultura a ajuns la o råscruce nu numai în România, ci la nivelul întregii Europe. Prin urmare, este nevoie de eforturi mari din partea autoritå¡ilor ¿i a fermierilor pentru a face o agriculturå performantå ¿i rezilientå, în raport cu amenin¡årile tot mai mari la care este obligatå så facå fa¡å: criza COVID-19, seceta extremå ¿i efectele råzboiului. Are agricultura României un model de dezvoltare? Are o tânårå genera¡ie de fermieri? E capabilå România så aleagå drumul corect în aceastå råscruce? Inova¡ie sau tradi¡ie? La toate existå un singur råspuns: inova¡ie, progres. În 10 ani, România a avut o ratå de cre¿tere de 10,4% pe an la principalele culturi vegetale la nivelul produc¡iei agricole. E adevårat cå a crescut productivitatea, dar mult prea pu¡in raportat la alte ¡åri din UE. Cheltuielile au crescut cu 4,2%, asociate tehnologiilor folosite pe fiecare ha pentru culturile vegetale, în condi¡iile în care randamentele au crescut cu 10% ¿i produc¡ia tot cu 10%. Asta înseamnå cå fermierii sunt foarte buni ¿i ¿tiu så î¿i facå meseria. În raport cu Fran¡a, Germania Polonia sau Italia, unde nu se lucreazå mari suprafe¡e agricole ca la noi, România se situeazå în fa¡å Poloniei, se apropie de Germania ¿i se aflå sub Fran¡a, care ne depå¿e¿te ca suprafa¡å agricolå, tehnologie ¿i randament. Totu¿i, ne aflåm în clasamentul primelor 10 ¡åri care exportå cereale. În Profitul Agricol 31/2022

CULTURI VEGETALE

agriculturii 2022, au fost recoltate 9 milioane de tone de grâu ¿i se preconizeazå cå vor fi 8,5 milioane tone de porumb, la o estimare de 14,5 milioane tone. A¿adar, o scådere brutalå, din cauzå cå lipse¿te sistemul de iriga¡ii în agricultura României. Ciolacu a mai aråtat cå mai avem o problemå: un deficit serios la balan¡å comercialå, în ceea ce prive¿te produsele agroalimentare. Ce înseamnå asta? Procesåm prea pu¡in ¿i ob¡inem o valoare adåugatå reduså din materia prima pe care o producem. Grav este cå exportåm materie primå ¿i importåm adesea produse finite, ob¡inute chiar din acea materie primå. Importåm mult prea multå carne de porc, în propor¡ie de 70% din consumul intern, cartofi 60%, dar ¿i multå brânzå ¿i alte produse lactate ¿i de panifica¡ie, în condi¡iile în care agricultura româneascå are o produc¡ie de grâu foarte bunå an de an. Exportåm prea multe animale, grâu, råpi¡å, semin¡e de floarea-soarelui sau porumb ¿i importåm, evident, produse finite de multe ori din materia primå exportatå din România. Exportåm grâu de foarte bunå calitate ¿i importåm pâine congelatå. “Acestea sunt argumente în favoarea noastrå cå putem face mai mult ¿i mai bine, fiindcå avem fermieri capabili, cu condi¡ia så existe un cadru legislativ predictibil ¿i axat pe activitatea agricolå în mod eficient”, a fost una dintre concluziile dezbaterii de la Timi¿oara.

Riscurile ¿i speran¡ele... În 2019, a fost o cre¿tere economicå ¿i agricultura a func¡ionat. În 2020, se fåcea reforma PAC, a venit pandemia ¿i s-a închis totul. A fost secetå ¿i blocaj economic, iar agricultura a fost calamitatå în propor¡ie de 25%. Profitul Agricol 31/2022

În 2021, reforma PAC a fost adoptatå, înså PNRR nu a inclus agricultura. COVID-19 a avut un impact negativ extraordinar, cu efect devastator asupra pre¡urilor inputurilor ¿i motorinei, precum ¿i asupra sectorului energetic, care a produs o majorare în lan¡ a pre¡urilor. Cu toate acestea, produc¡iile agricole au fost excep¡ionale. A fost poate cel mai bun an pentru agricultura din România din ultimii 30 de ani. În 2022, Planul Na¡ional Strategic trebuie så fie adoptat cu schimbåri mari în ceea ce prive¿te agricultura. E o mare ¿anså p e n t r u România ¿i e trist ¿i grav cå existå råzboi

aproape de grani¡a noastrå. E o bunå oportunitate pentru România så acorde o mai mare importantå unui sector pentru care fermierii au demonstrat cå pot så facå multå produc¡ie ¿i de calitate. Ciolacu a mai subliniat faptul cå una dintre provocårile majore pentru agricultura româneascå este faptul cå nu existå o strategie de promovare a unui produs autohton cu prioritate în rafturile magazinelor. De aceea, Guvernul României trebuie så adopte måsuri de sprijin pentru ca fermierii så î¿i asigure stabilitatea financiarå. Industria de procesare alimentarå este departe de poten¡ialul pe care îl poate avea. Peste toate a apårut criza for¡ei de muncå în agriculturå. Deja de mai mul¡i ani, fermierii nu gåsesc mânå de lucru, iar criza se adânce¿te. Existå o popula¡ie îmbåtrânitå care activeazå în agriculturå ¿i din urmå vin pu¡ini tineri interesa¡i de acest sector.

Gheorghe MIRON

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români

CULTURI VEGETALE

Galera Super, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din rapi]\ Alexandra Maria PETCUCI Category Marketing Manager Fungicides & Herbicides, Corteva Agriscience

Cultura de rapi¡å este una dintre cele mai profitabile culturi atunci când condi¡iile de cre¿tere ¿i dezvoltare sunt optime, sau, cu alte cuvinte, într-un an agricol bun. Este prima culturå care aduce bani în fermele din România. De¿i este o culturå rentabilå, este în acela¿i timp ¿i riscantå. Pentru a evita eventualele probleme, culturii de rapi¡å îi trebuie acordatå o aten¡ie deosebitå din partea cultivatorilor. Este o culturå care necesitå, încå din toamnå, tratamente fitosanitare atât pentru combaterea dåunåtorilor ¿i bolilor, cât ¿i pentru combaterea buruienilor. Gradul de îmburuienare al acestei culturi poate fi foarte mare, atât cu buruieni monocotiledonate, cât mai ales cu buruieni dicotiledonate, buruieni

Canada: Produc¡ie de grâu mai mare cu 62% fa¡å de anul trecut La sfâr¿itul lunii iulie, reprezentan¡ii USDA au vizitat câmpurile din Saskatchewan ¿i Alberta ¿i au observat culturi de grâu de primåvarå ¿i grâu dur în stare bunå pânå la excelentå. Discu¡iile cu fermierii ¿i anali¿tii din industrie au indicat un optimism general cu privire la recoltå, în ciuda provocårilor de la începutul sezonului care au întârziat semånatul. USDA estimeazå produc¡ia de grâu din Canada pentru anul 2022/23 la 35 milioane tone, în cre¿tere cu 62% peste 34

care concureazå plantele de culturå în detrimentul acestora. Cea mai utilizatå solu¡ie în toamnå pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din cultura de rapi¡å este reprezentatå de erbicidul Galera Super al companiei Corteva Agriscience.

foarte mare (>90%) în combaterea pålåmidei (Cirsium arvense), mu¿e¡elului (Matricaria spp.), samulastrei de floarea-soarelui, lobodei (Chenopodium album), macului (Papaver rhoeas), susaiului (Sonchus arvensis), cornu¡ilor (Xanthium strumarium) ¿i altor buruieni dicotiledonate prezente în culturå.

Galera Super este un erbicid foarte bine cunoscut, care are în compozi¡ie 3 substan¡e active cu 2 moduri de ac¡iune diferite, atât sistemic, cât ¿i de contact (240 g/l clopiralid + 80 g/l picloram + 40 g/l aminopiralid). Este cea mai sigurå metodå de a combate buruienile dicotiledonate, atât anuale, cât ¿i perene, din cultura de rapi¡å. Galera Super este cea mai eficientå solu¡ie în combaterea turi¡ei (Galium aparine), buruianå care reprezintå cea mai mare provocare atât în perioada de vegeta¡ie a culturii, concurând planta, cât ¿i la recoltarea ¿i valorificarea produc¡iei. Galera Super are o eficacitate

Galera Super este prima alegere a fermierilor din România pentru controlul buruienilor dicotiledonate din cultura de rapi¡å datoritå unor avantaje precum: eficacitate ridicatå, independentå de umiditatea din sol la aplicare, are flexibilitate în aplicare, putându-se aplica toamna sau primåvara, este selectiv pentru planta de culturå ¿i are cel mai mare spectru de buruieni dicotiledonate combåtute.

anul trecut ¿i cu 15% peste media pe 5 ani. Suprafa¡a cultivatå ajunge la 10 milioane hectare, mai mare cu 8% fa¡å de anul trecut. Randamentul va fi de 3,5 tone /hectar, mai mare cu 49% fa¡å de anul trecut.

Suprafa¡a cultivatå va fi de aproximativ 13,2 milioane hectare, neschimbatå fa¡å de luna trecutå, dar mai mare cu 0,2 mil. ha fa¡å de anul trecut. Randamentul este prognozat la 2,5 tone/hectar, în scådere cu 10% fa¡å de anul trecut. Luna iulie a fost mai uscatå decât în mod normal, dar temperaturile au fost råcoroase, ceea ce a redus stresul plantelor în aceastå perioadå, când grâul va intra în faza de înflorire timpurie. În prezent, umiditatea solului în zona rådåcinilor este peste medie în principalele regiuni cultivate cu grâu.

Australia: 33 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu din Australia pentru 2022/23 va fi de 33 milioane tone, în cre¿tere cu 3 milioane tone fa¡å de estimårile de luna trecutå, dar în scådere cu 3,3 milioane tone fa¡å de anul trecut.

Pentru culturi fårå buruieni, cu produc¡ii ridicate ¿i de foarte bunå calitate, recomandåm erbicidarea culturii de rapi¡å cu Galera Super.

Profitul Agricol 31/2022

CULTURI VEGETALE

Cum a reu[it prof. Paul Pâr[an s\ î[i salveze porumbul În timp ce seceta extremå din Câmpia Banatului a devastat în mare parte culturile de primåvarå, totu¿i, în zona viilor Reca¿, în microclimatul umed ¿i favorabil agriculturii, dar în apropierea râului Bega, prof. Paul Pâr¿an, fost director al Direc¡iei pentru Agriculturå Timi¿ ¿i fost rector al USAMVB Timi¿oara, acum, mic fermier, a reu¿it så î¿i salveze porumbul.

În

data de 19 august, cu o zi înainte de declan¿area ploilor intense, cultura aråta surprinzåtor de bine. Hibridul folosit a fost Pioneer P8834, cu o excep¡ionalå toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å, dar ¿i cu o productivitate excelentå ¿i stabilitate bunå. În ceea ce prive¿te tehnologia aplicatå, prof. Paul Pâr¿an spune cå nu a fåcut nimic deosebit. A pregåtit terenul în mod clasic, arat, discuit. “Numai cå eu am utilizat la fertilizare potasiu, cum este indicat în anii seceto¿i, iar acest element a ajutat planta så valorifice mult mai eficient apa, a¿a pu¡inå care a fost. Altfel spus, este nevoie de un consum mai redus de apå pe unitatea de produc¡ie.” Potasiu cre¿te rezisten¡a la secetå a plantei. De exemplu, pentru o tonå de apå se reduce consumul cu 15 - 20%. Prin urmare, apa provenitå de la ploile reduse care au fost în Timi¿ în aceastå varå a avut o utilizare maximå ¿i cu succes de cåtre porumb, iar prezen¡a Begåi în apropiere a ajutat ¿i mai mult planta så supravie¡uiascå ¿i så se dezvolte

bine, dat fiind situa¡ia foarte dificilå din acest an, când întreaga ¡arå este trecutå prin secetå. Îngrå¿åmintele au fost aplicate o singurå datå, înainte de semånat. De obicei, se utilizeazå azot ¿i fosfor, dar unii fermieri aplicå ¿i potasiu, iar acest element a ajutat mult porumbul în acest an foarte secetos. Un alt element care a fost definitoriu a fost umiditatea aerului, mai persistentå. Apropierea de râul Bega înseamnå ¿i un aport freatic mai accentuat. Influen¡a râului este sim¡itå pe o distan¡å de 13 metri pe o parte ¿i pe cealalatå a malului. Este recunoscut în zonå efectul puternic al Begåi ¿i al Timi¿ului asupra culturilor. “E un microclimat favorabil agriculturii, de aceea porumbul aflat mai aproape de râu a evoluat bine ¿i a rezistat secetei extreme din Câmpia de Vest”, a spus Pâr¿an. Profesorul sperå cå va ob¡ine 6.000 - 7.000 de kg boabe la ha, în condi¡iile de secetå pedologicå extremå din acest an, ceea ce este destul de bine. Comparativ cu altå parcelå, aflatå la

un km ¿i jumåtate distan¡å, în zona limitrofå viilor de pe dealurile Reca¿ului, unde a fost aplicatå aceea¿i tehnologie ¿i folosit acela¿i hibrid, dar departe de râul Bega, rezultatele sunt diferite. Acolo, porumbul a fost afectat mult mai tare de lipsa apei ¿i se estimeazå o produc¡ie de 3.500 kg boabe la ha. Pâr¿an ar vrea så înceapå recoltatul dupå 10 septembrie. Nici cultura de floarea-soarelui nu aratå chiar råu. A rezistat la condi¡iile grele din acest an. Începutul a fost chiar spectaculos. Plantele au pornit foarte bine în vegeta¡ie, au format bine pålåria ¿i au înflorit, iar pânå så loveascå crunt seceta, chiar ¿i semin¡ele se formaserå. Evident cå lipsa apei a afectat cultura, dar datoritå sistemului radicular pivotant ¿i al perilor de pe frunze plantele au reu¿it så î¿i ob¡inå hrana necesarå pentru a supravie¡ui ¿i a evolua. Astfel, preconizeazå o produc¡ie de peste 2.000 kg la ha, de¿i ar fi trebuit så fie 3.000 de kg la ha, în condi¡ii normale.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 31/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR {i porcii a[teapt\ vaccinul Au trecut 5 ani de când s-a declarat primul caz de pestå porcinå africanå în România, ceea ce a dus la reducerea semnificativå a numårului de scroafe din ferme. În to¡i ace¿ti ani, lipsa de måsuri clare ¿i constant aplicate de cåtre autoritå¡i, suprapuså pe criza sanitarå COVID-19, cre¿terea pre¡urilor la cereale, criza energeticå, cre¿terile de pre¡uri la inputuri au adus la scåderea efectivelor în multe ¡åri din UE.

În

acest context, apari¡ia primului vaccin împotriva PPA, NAVET-ASFVA, dezvoltat în Vietnam ¿i recunoscut oficial ca sigur ¿i eficient, ne oferå o razå de speran¡å, ne informeazå Marius Sabin Boc, director PIC România. Între timp, dezastrul provocat de pandemia PPA råmâne global, iar Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentelor (EFSA) desfå¿oarå ¿i în 2022, pentru al treilea an consecutiv, o campanie pentru con¿tientizarea popula¡iei cu privire la pesta porcinå africanå, care afecteazå porcii domestici ¿i mistre¡ii din Europa. Campania are ca ¡intå regiunea de sud-est a Europei ¿i se desfå¿oarå în parteneriat cu autoritå¡ile locale din nouåsprezece ¡åri: Albania, Bosnia ¿i Her¡egovina, Bulgaria, Croa¡ia, Republica Cehå, Estonia, Grecia, Ungaria, Kosovo, Letonia, Lituania, Muntenegru, 38

Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia ¿i Ungaria. Campania îi vizeazå pe medicii veterinari ¿i pe vânåtori, pentru diseminarea informa¡iilor ¿i aplicarea måsurilor de biosecuritate în exploata¡ii ¿i fonduri cinegetice. “Pesta porcinå africanå este o boalå extrem de contagioaså care se råspânde¿te în regiuni din Europa, neafectate pânå acum. Råspândirea bolii reprezintå o amenin¡are globalå ¿i a dus la pierderi devastatoare pentru crescåtorii de porci din Europa ¿i nu numai”, spune Bernhard Url, directorul executiv al EFSA. Campania “Opri¡i Pesta Porcinå Africanå” face parte din eforturile continue ale Comisiei Europene ¿i ale altor organisme interna¡ionale de a stopa råspândirea PPA în UE ¿i în ¡årile vecine. ¥ntre timp, Hanoiul a anun¡at cå a dezvoltat, în parteneriat cu cercetåtori americani, un vaccin care va fi administrat porcilor pentru a combate pesta porcinå africanå, o premierå mondialå. Vietnamul a depistat virusul în februarie 2019 ¿i, de-atunci, ¡ara a fost nevoitå så omoare 6 milioane de animale. Cercetarea vaccinului a început în 2020 cu exper¡i americani ¿i, de atunci, au avut loc cinci studii clinice. Durata de imunitate a vaccinului este de ¿ase luni, a precizat un oficial vietnamez. Siguran¡a ¿i eficien¡a vaccinului au fost confirmate de Serviciul de cercetare agricolå din cadrul Departamentului de Agriculturå al SUA, a spus ministrul. Autorizarea vaccinului a durat un an. Dupå finalizarea evaluårilor ¿tiin¡ifice, “Serviciul de Cercetare Agricolå” al De-

partamentului de Agriculturå al SUA a confirmat cå vaccinul NAVET-ASFVAC este sigur ¿i eficient ¿i determinå imunitate contra pestei porcine africane pentru ¿ase luni. Încå 2 vaccinuri împotriva PPA, dezvoltate de AVAC Vietnam Company ¿i Dabaco Group, urmeazå så fie autorizate în Vietnam pânå la sfâr¿itul acestui an. La începutul acestui an, Universitatea Purdue din SUA a primit un grant de 1 milion dolari pentru a furniza un test rapid pentru PPA. Profesorul Mohit Verma lucreazå cu al¡i oameni de ¿tiin¡å de la Purdue pentru a dezvolta testul, care este similar cu testele pe care el ¿i diver¿i colegi le-au creat deja pentru a identifica Covid-19 ¿i boala respiratorie bovinå, conform revistelor de specialitate.Testul va detecta virusul în 30 de minute ¿i va fi vizibil printr-o schimbare de culoare.

De ce Guvernul României nu cere derogare pentru fermele blocate? Legea europeanå poate fi interpretatå în interes na¡ional, nu încålcatå, înså ANSVSA nu are curajul så cearå derogare pentru sacrificarea porcilor din fermele blocate de focarele apårute în cote¡ele ¡åranilor. Fermele blocate nu se despågubesc fiindcå “legea nu prevede”. Dar de ce nu o facem “så prevadå”? Nu mai råspunde în nimeni în ¡ara cu prea mul¡i “factori de råspundere”. “Vaccinul NAVET-ASFVA nu este o realizare epocalå, spune Adrian Balaban, fermier din Cåzåne¿ti, Ialomi¡a, coordonatorul unei mari cooperative de Profitul Agricol 31/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

crescåtori. Este un vaccin aflat încå în faza de testare. S-au fåcut testele de eficien¡å ¿i de siguran¡å, iar acum s-a trecut la testarea în maså a porcilor. Rezultatele se vor cunoa¿te la sfâr¿itul anului sau la începutul lui 2023. Testele s-au fåcut numai pe porci domestici din fermele comerciale. În cadrul programului, s-au vaccinat 600.000 de porci în trei regiuni din Vietnam. Primele rezultate au fost foarte bune pe un numår mai mic de animale. Probabil cå se injecteazå porcii în mai multe tran¿e. Eu încerc så repopulez douå ferme în acest an, iar anul viitor, sper så ajungem la capacitate maximå. Avem ¿i acum un focar în zonå ¿i toate fermele noastre sunt încå blocate din acest motiv. Le dåm mâncare porcilor ¿i ne uitåm la ei cum cresc peste måsurå. Totul este anapoda: furajele s-au scumpit grozav, porcii mei au

Profitul Agricol 31/2022

råmas bloca¡i, iar pe pia¡å este lipså acutå de carne.” O analizå detaliatå oferå Mary-Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România (ACEBOP). Concluzia ei este cå drumul pânå la vaccin este încå lung fiindcå UE nu îl va accepta a¿a u¿or. “Din påcate, vaccinul vietnamez mai trebuie acceptat de Agen¡ia Europeanå pentru Medicamente. Cred cå va apårea un conflict concuren¡ial pentru cå spaniolii lucreazå ¿i ei la un vaccin, dar nu au gåsit formula magicå pentru pia¡å. Era un cercetåtor din Germania de la un institut de referin¡å pentru pesta porcinå, care anun¡a cå vor face în 2023 teståri în 3 ¡åri, printre care în România, Uganda ¿i Nigeria. Nu ¿tiu de ce nu fac teståri ¿i în Germania. Comu-

nicatul a fost dat în presa interna¡ionalå de cåtre un cercetåtor. Am vorbit cu directorarea Institutului Na¡ional de Diagnostic, cu reprezentan¡ii ANSVSA ¿i nimeni nu ¿tia de aceastå testare care va începe în 2023 ¿i în România. De aceea, am bånuit cå o anumitå companie mare din România a negociat cu ei direct. Pot fi chinezii de la Smithfield sau danezii de la Premium Porc. Eu verific sursele, vreau så ¿tiu când vom avea vaccinul. Noi am cerut derogåri pentru fermele blocate din cauza unor focare ¿i apelul nostru nu a fost prezentat la Uniunea Europeanå. Nu avem niciun document care så ateste cå solicitarea noastrå a mers mai departe”, spune Mary-Eugenia Panå. Existå fermieri care au porci de peste 200 de kilograme ¿i nimeni nu-i despågube¿te pentru pierderi. “Blocarea fermei este consideratå pagubå colateralå ¿i, conform Hotårârii de Guvern 1214 din 2010, nu se despågube¿te. Eu am solicitat de multe ori så modifice aceastå hotårâre, am redactat 6 variante de modificare, împreunå cu APCPR, ¿i nu au fåcut nimic. Am trimis ¿i la Petre Daea un asemenea proiect ¿i l-a ¡inut în sertar”. ACEBOP a participat la grupuruile de lucru pentru noul PNS. Urmeazå PNDR pentru perioada 2023-2027.

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR

Urma[a fermierului {tefan Balaban p\ze[te brandul M-am întors la ferma Aviputna de la Gole¿ti, jude¡ul Vrancea, dupå ce creatorul acelei bijuterii plecase departe, så se odihneascå pu¡in. A råmas Melanie, unica fiicå, så-i continue visul, chiar dacå este notar de profesie, la fel ca so¡ul ei. Nu s-a speriat, nu a vândut, nu a abandonat...

elanie Sava merge mai departe, dar peste tot, nu doar din evocåri, se simte parcå permanent umbra dragå ¿i autoritarå a tatålui. Fiindcå ªtefan Balaban a fost o naturå el însu¿i, cu o poveste de via¡å impresionantå. Båtrânul venea dintr-o familie cu 10 copii, care i-a apar¡inut generalului ªtefan Balaban, originar din Bârlad. Omul a fost comandantul Marelui Stat Major pe timpul Mare¿alului Antonescu. Generalul ªtefan Balaban a eliberat Transilvania de sub domina¡ia Ungariei, iar dupå råzboi a avut mari necazuri pentru cå a luptat contra Uniunii Sovietice. A fost reabilitat la interven¡ia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care era tot din Bârlad. ªtefan Balaban, fiul generalului, a construit visul de la Aviputna. “Am så fac din tine un Rockefeller al gåinilor”, i-a promis senatorul american Tom Lantos, care i-a dåruit 5.000 de tone de furaje doar pentru cå fusese primul fermier care s-a privatizat în România. ªtefan Balaban ¿i-a dotat ferma cu tehnologii de ultimå orå, inclusiv în domeniul gestionårii dejec¡iilor. A acce-

sat un proiect european ¿i a¿a a construi o fabricå Hosoya pentru transformarea gåina¡ului în cel mai bun îngrå¿åmânt organic: Avisol. A¿a a conceput o nouå afacere pentru ferma de gåini ouåtoare Aviputna. ªi s-a dus vestea. O echipå de tehnicieni de la Toneli Group au venit la ferma Aviputna Gole¿ti, jude¡ul Vrancea, ca så vadå la lucru tehnologia Hosoya pentru peletizarea gåina¡ului. “Mai este o investi¡ie similarå la Satu Mare, dar fårå instala¡ia de spålare a amoniacului din aer, spune Melanie Sava. Noi am insistat så construim ¿i camera de spålare a aerului, mai ales cå unii au construit vile pe lângå fermå. Cei de la Toneli vor så dezvolte fabrica de pele¡i. Noi am reu¿it så ob¡inem un fertilizant ecologic excelent. Sub formå de pele¡i, se vinde cu 1.800 de lei tona. Pentru granule 4-8 sau 2-4, pre¡urile sunt mai mici. Avem clien¡i mul¡i. Majoritatea au culturå mare. Am semnat un contract de colaborare cu USAMV Bucure¿ti, dar nu l-am finalizat din cauza pandemiei. Au venit ¿i fermieri care au ferme piscicole ¿i au cumpårat pele¡i de Avisol pentru påstråvi. Acest fertilizant påstreazå 70% din substan¡a organicå în compozi¡ia lui. Fermierii dau pele¡i chiar ¿i pentru cereale ca så creascå randamentele de produc¡ie. Au fost ani grei la noi. Din trei ani, doi au fost cu secetå extremå.” Proiectul european, prin care Aviputna a fåcut fabrica, a vizat ¿i modernizarea halelor, având o valoare de 4 milioane de euro. Prin modernizare, s-a înlocuit acoperi¿ul de azbociment, s-a demolat podeaua, s-au modificat pere¡ii pentru prinderea utilajelor care au venit de la BigDutchmann ¿i de la Vancomatic. Ferma are 12 hale - 9 de gåini adulte ¿i 3 de tineret. Toate påsårile cresc în

sistem volierå. Spa¡iul nu mai permite extinderea. Transportul ouålor se face automat pe benzi spre instala¡iile automatizate de måsurare ¿i de ambalare. “So¡ul meu este mereu alåturi de mine, spune Melanie. Am format o echipå de colegi tineri, ambi¡io¿i, apropia¡i de noi ¿i încercåm så continuåm. Tata a ¡inut foarte mult la men¡inerea calitå¡ii oului, dar este ¿i foarte greu så continuåm la acelea¿i exigen¡e. Noi mâncåm ouå deaici. Vom råmâne consecven¡i cu aceastå calitate”. Am vrut så aflu cum se descurcå în aceastå crizå multiplå. “Costul cerealelor s-a dublat. Noi ne aflåm într-o zonå calamitatå. Ne aprovizionåm din zona noastrå de regulå, dar acum, dacå nu avem grâu ¿i porumb, va trebui så cåutåm în alte regiuni. Cu cinci ani în urmå, grâul era 50 de bani kilogramul, acum a ajuns 1,9 lei kilogramul. Pre¡ul oului nu putea så creascå la fel. Este un

Ovidiu Avram, director comercial Aviputna

CRE{TEREA ANIMALELOR

Melanie Sava

cerc vicios pentru cå fermierul se izbe¿te de puterea slabå de cumpårare a românilor, dacå ar cre¿te pre¡ul oului în raport cu scumpirea cerealelor. Un ou ar trebui så fie 1,50 lei la poarta fermei. Nu se uitå nimeni la cei care produc efectiv hrana. Am fåcut contracte cu alte zone pentru cereale. Costurile de transport vor cre¿te în func¡ie de distan¡å.” Cerealele din Ucraina ar putea veni cu un pre¡ mai mic, dar Aviputna nu a cumpårat din import pânå acum. “Nu facem tratament termic pentru boabe dacå vin din zone cu gripå aviarå. Facem analize din fiecare stoc. Ne protejåm cât putem.” Efectivele de la Aviputna se ridicå la 500.000 de påsåri. Cumpårå puii de o zi din Austria. Lohman Brown este hibridul preferat de patroana de la Aviputna. Secretul reproducerii acestei rase råmâne îngropat adânc în Germania. Nem¡ii au folosit 4 hibrizi de gåini ¿i au ob¡inut meti¿i foarte productivi (“cruci”). O gåinå poate face 300-320 de ouå pe an. Ouåle sunt mari, cântåresc pânå la 65 g. Ouåle de la Aviputna au coaja groaså, rezistentå. Când le spargi ¿i le pui în tigaie, albu¿ul råmâne ferm în jurul gålbenu¿ului, iar gustul aminte¿te de ouåle din cote¡ul bunicii, pe care le gåsim tot mai rar. Iatå de ce ouåle marca “Din Ogradå” au ajuns cele mai cåutate de cumpåråtorii din România. Pe 4 iunie 2015, Institutul Interna¡ional al Profitul Agricol 31/2022

Calitå¡ii ¿i Gustului de la Bruxelles i-a acordat acestei ferme diploma cu douå stele Michelin, care se acordå pentru restaurante ¿i pentru marii bucåtari.

ªi bunåstarea gåinii se taie Este înså foarte greu så men¡ii calitatea atât de sus aståzi în domeniu. Sprijinul pentru bunåstare s-a redus drastic pentru gåini. Din cinci categorii, au råmas doar douå - aerul ¿i spa¡iul (suprafa¡a). “Se acordå o micå subven¡ie pentru motorinå, dar eu încålzesc puii cu GPL care nu se acceptå la subven¡ie, spune Melanie. Am avut puicu¡e pe timp de iarnå ¿i am consumat câte o cisternå de gaz lichefiat la trei såptåmâni. O måsurå bunå este cå a crescut salariul minim pentru agriculturå. S-a redus ¿i impozitul pe for¡a de muncå.” Aviputna are aproape 90 de angaja¡i. Furajul reprezintå 75-85% din costul de produc¡ie, iar cerealele au crescut de peste trei ori. Ovidiu Avram este director comercial la Aviputna. El råspunde de raporturile cu to¡i clien¡ii ¿i furnizorii. “Livråm ouå la Kaufland, Lidl, Cora, Profi, Carrefour, MegaImage - la Ia¿i, Suceava, Boto¿ani, Bacåu, Bucure¿ti... La export dåm foarte pu¡in fiindcå avem pre¡uri bune aici ¿i vrem rela¡ii de lungå duratå. Respecåm normele de bunåstare. O

gåinå rezistå 72-73 de såptåmâni. Nu se pot sacrifica în abatoare de pui fiindcå e costul prea mare pentru reglajele utilajelor. Nu existå un abator pentru gåini ouåtoare în România. Este o idee de afacere. Le-am trimis ¿i în Polonia de nevoie. De ¿apte ani, tot investim în fermå ¿i am ajuns la aproximativ 6 milioane de euro: modernizarea halelor, fabrica de nutre¡uri concentrate ¿i fabrica de îngrå¿åminte organice Avisol. Pia¡a este mereu oscilantå ¿i contextul interna¡ional råmâne volatil, ceea ce ne afecteazå ¿i activitatea noastrå”. S-au gândit så investeascå ¿i în panouri solare. “Deocamdatå, evaluåm ofertele. Programul guvernametal Electrica punea la dispozi¡ie 7-8% din costuri”.

Formarea brandului “Din ogradå” Nu a fost simplu pentru Aviputna så se impunå pe pia¡a ouålor. “Am plecat de la un pre¡ pu¡in mai mare decât pre¡ul pie¡ei, spune Ovidiu Avram. Nu am vândut niciodatå sub pre¡ul pie¡ei fiindcå ¿tiam ce oferim. ªi am råmas cu acel pre¡, fårå så-l modificåm în func¡ie de anotimp. Pre¡ul nostru nu a fluctuat. Am vrut så-i obi¿nuiesc pe cumpåråtori cu un pre¡ constant. Aviputna face parte din Uniunea Crescåtorilor de Påsåri din România”. Viorel PATRICHI 41

MA{INI & UTILAJE Nout\]i Claas Combine, înc\rc\toare, hedere, cositoare [i prese cu noi echip\ri Constructorul german Claas a prezentat recent noutå¡ile, echipårile ¿i noile func¡ii cu care vor fi dotate combinele Lexion, port drapelul companiei. Sunt multe noutå¡i ¿i la încårcåtoarele Torion cu cupå, la cele Scorpion, cu bra¡ telescopic, presele de balotat Variant ¿i Quadrant, cositorile Disco, hederele MaxFlex ¿i Vario. A fost prezentat ¿i sistemul digital Cemis 1200 pentru agricultura de precizie care echipeazå combinele Trion, disponibil de acum ¿i pentru combinele Lexion ¿i Jaguar.

rezentårile au avut loc în câteva ferme din landul Schleswig-Holstein, iar speciali¿tii ¿i tehnicienii Claas au oferit numero¿ilor jurnali¿ti agro invita¡i din întreaga Europå, inclusiv celor din România, detalii tehnice referitoare la noile dotåri care sporesc eficien¡a ¿i productivitatea utilajelor Claas. Printre tehnicienii care pur ¿i simplu ne-au cople¿it cu informa¡ii privind noile performan¡e ale ma¿inilor agricole Claas s-au numårat tineri ¿i chiar tinere, care au condus cu u¿urin¡å tractoare puternice cu utilaje grele ata¿ate, semn

cå, cel pu¡in în Germania, a apårut o nouå genera¡ie de speciali¿ti bine pregåti¡i în domeniul tehnicii agricole. Vå prezentåm în continuare, pe scurt, noutå¡ile Claas, pe care apoi le vom detalia pe rând, în edi¡iile urmåtoare ale revistei.

Combine Lexion actualizate Gama de combine de recoltat Lexion de la Claas a primit o actualizare tehnologicå majorå. Începând cu anul de fabrica¡ie 2023, gama va fi completatå cu Lexion 8600, un utilaj hibrid de înaltå performan¡å cu o lå¡ime a båtåtorului de 1700 mm, pe lângå noile versiuni Montana ale Lexion 5500 ¿i Lexion 7700. În plus, toate combinele Lexion vor avea o cabinå nouå, precum ¿i putere crescutå a motorului, de pânå la 700 CP la Lexion 8800, ¿i un volum mai mare al buncårului de boabe, de pânå la 18.000 de litri.

Hedere Maxflex ¿i Vario Claas continuå så dezvolte hederele din seriile Maxflex ¿i Vario cu noi tehnologii ¿i caracteristici de confort. Iatå noutå¡ile pe scurt: Cemos Auto Header disponibil ca op¡iune pentru hederul Vario, cu¡it nou pentru rapi¡å pentru Vario 500 / 560 / 620 / 680 / 770 / 930, mod Auto Flex ¿i blocare la capåt de rând pentru Maxflex, detectarea echipamentului frontal pentru toate hederele Claas. Inova¡ia Cemos Auto Header a fost premiatå anul acesta cu medalia de argint de cåtre Comisia pentru inova¡ii Agritechnica. Cemos Auto Header este un sistem de asisten¡å care regleazå automat setårile hederului la condi¡iile de treierat predominante. Adâncimea de introducere a rabatorului este controlatå pe baza datelor de måsurare de la un senzor laser al Field Scanner integrat în acoperi¿ul cabinei.

Profitul Agricol 31/2022

MA{INI & UTILAJE Noi prese Variant ¿i Quadrant

Noi încårcåtoare Torion ¿i Scorpion Claas ¿i-a reînnoit seria de încårcåtoare Torion de dimensiuni medii prin introducerea noilor modele 1285, 1611 ¿i 1611 P. Torion 1285, cu motor de 157 CP, înlocuie¿te modelele Torion 1177 ¿i 1410, de 137 CP ¿i 165 CP. Torion 1611 are 207 CP (cu 23 CP în plus fa¡å de Torion 1511), iar Torion 1611 P dezvoltå 252 CP, cu 45 CP în plus fa¡å de modelul anterior. Pe lângå puterea mai mare de propulsie a motorului ¿i a transmisiei hidrostatice, încårcåtoarele frontale autopropulsate sunt caracterizate printr-o cinematicå Z nouå, cu bra¡e de ridicare mai puternice ¿i caracteristici unice de confort pentru operator.

Profitul Agricol 31/2022

Încårcåtoarele telescopice Claas Scorpion vor beneficia de o restilizare amplå pentru utilajele anului 2023. Pe lângå îmbunåtå¡irea confortului operatorului, modelele mai mici au motoare noi, cu puteri mai mari. ªase modele cu motoare de 143 ¿i 156 CP acoperå în prezent o gamå de încårcåtoare cu greutå¡i cuprinse între 7,5 ¿i 11,7 t greutate opera¡ionalå, respectiv înål¡ime de stivuire de 7 pânå la aproape 9,0 m ¿i capacitate de ridicare de la 3.200 la 6.000 kg.

Cositori Disco mai performante Cu Disco 1010 Trend / Comfort, Claas lanseazå cea mai latå cositoare fårå bra¡ telescopic de pe pia¡å. Cele douå bra¡e suspendate în centrul de greutate asigurå un transport rutier compact ¿i sigur, datoritå sistemului de pliere vectorialå introdus în 2021. Alte caracteristici noi vor fi aplicate ¿i pentru Disco 8500 Trend ¿i Disco 9300 Trend.

Pentru sezonul 2023, Claas va introduce noile prese de pentru balo¡i cilindrici Variant 500 cu camerå variabilå. Pe lângå dezvoltarea continuå ¿i consecventå a unor domenii func¡ionale cheie, precum controlul presiunii de compactare, modelele dispun de op¡iuni de anvelope mai mari, între¡inere simplificatå ¿i un design nou. De asemenea, modelul de preså pentru balo¡i paralelipipedici Quadrant Evolution va fi dotat cu un nou sistem de propulsie cu o volantå puternicå, putând fi echipat, de asemenea, din fabricå, cu un nou tocåtor Müthing montat frontal. O altå inova¡ie este ac¡ionarea hidraulicå a pickup-ului ¿i sistemul de alimentare Power Feeding System.

Cemis 1200 pentru combine Dupå ce a fost implementat la modelele de combine Trion, noul terminal Claas Cemis 1200 este disponibil acum ¿i pentru combinele Lexion ¿i Jaguar. Pe lângå ghidare automatå, Cemis 1200 gestioneazå documenta¡ia online, aplica¡iile Isobus ¿i Task Controller, controlul sec¡iunilor ¿i controlul ratei de aplicare pe bazå de GPS pentru semånat, fertilizare sau protec¡ia culturilor.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Treffler, cultivatorul care gestioneaz\ corect solul Combaterea mecanicå a buruienilor este o problemå centralå în agricultura ecologicå. Cu toate acestea, ca urmare a renun¡årii la erbicide sau a reducerii acestora, dar ¿i din cauza a buruienilor rezistente, solu¡iile mecanice devin din ce în ce mai mult centrul aten¡iei tuturor fermierilor ¿i în cazul cultivårii conven¡ionale a solului. Tehnodiesel, filiala firmei Mauch, propune în acest scop fermierilor cultivatoarele din gama Treffler.

entru un control mecanic de succes al buruienilor, gestionarea corectå, rota¡ia culturilor ¿i tehnica de prelucrare adecvatå a solului joacå un rol decisiv. Pe de o parte, dezmiri¿tirea este menitå så controleze semin¡ele buruienilor ¿i ale celor provenite din pierderi la recoltarea cerealelor. Scopul este de a ob¡ine o ratå ridicatå de råsårire a semin¡elor.

Pentru a realiza acest lucru, semin¡ele nu trebuie så intre în repaus vegetativ. Acest lucru se întâmplå, de obicei, atunci când semin¡ele ajung mai adânc de 2 pânå la 5 cm în sol, ceea ce ar trebui prevenit. Pe de altå parte, buruienile båtrâne trebuie tåiate la orizontalå pentru a se usca. În plus, buruienile rådåcinoase trebuie så fie eliminate prin tåierea plantelor chiar sub capul de låstar o datå, epuizând rezervele de rådåcini. Pregåtirea patului germinativ trebuie så creeze condi¡ii optime de germinare ¿i, în acela¿i timp, så controleze buruienile. Scopul este de a aduce semin¡ele aflate în repaus vegetativ din straturile profunde în cele superioare. Prin urmare, speciali¿tii Tehnodiesel spun cå este necesar ca solul så se lucreze cât mai pu¡in adânc posibil pânå la semånat. În acest scop este potrivit un cultivator de precizie, cum ar fi Treffler (seria TG/TGA), cu organe active tip “labå de gâscå”, care taie complet solul la o adâncime de lucru de numai 2 cm. Pe lângå controlul eficient al buruienilor,

Tehnodiesel vå a¿teaptå, în perioada 1-4 septembrie, la standul E1/17 de la târgul Agromalim, Arad. Alte detalii pute¡i afla de la reprezentan¡ii Tehnodiesel, din Dude¿tii Noi (DN 6, KM 10), jude¡ul Timi¿, telefon 0256.378.003, precum ¿i online, pe info@tehnodiesel.com ¿i www.tehnodiesel.com.

acest cultivator de precizie permite, de asemenea, economisirea combustibilului, datoritå adâncimii sale reduse de lucru, iar opera¡iunea are ca rezultat o mi¿care mai micå a solului. Prin urmare, are loc o mineralizare mai reduså, iar substan¡ele nutritive ¿i umiditatea solului sunt påstrate pentru cultura urmåtoare. Completarea optimå a cultivatorului de precizie este grapa de precizie cu col¡i cu arc Treffler (seria TF), u¿oarå ¿i cu productivitate mare. Acest echipament depune buruienile tåiate la suprafa¡a solului pentru a se usca ¿i acoperå semin¡ele de buruieni încol¡ite, oprind dezvoltarea lor.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 31/2022

MA{INI & UTILAJE

Dicor Fest - cel mai mare Dicor Land, împreunå cu partenerii - Maschio Gaspardo, Lemken, Olimac, Irtec, Pronar, Madara, Tehnofavorit, Rolmako, APV - a organizat Dicor Fest, cel mai mare târg agricol din regiunea sud-est a României. Evenimentul a avut loc în parcul de ma¿ini ¿i utilaje agricole al Dicor Land de la Brani¿tea, jude¡ul Gala¡i.

fost douå zile pline, în care cei peste 1.000 de fermieri participan¡i au avut parte de socializare, tehnologie ¿i informa¡ii de specialitate, precum ¿i oferte speciale. De asemenea, invita¡ii au beneficiat de spectacole cu dansatori, tombole, premii ¿i cadouri, mâncåruri alese ¿i båuturi reci, precum ¿i de activitå¡i pentru cei mici. Dicor Land a decis så organizeze anual Dicor Fest, o sårbåtoare în care fermierilor le sunt prezentate cele mai noi ma¿ini ¿i utilaje agricole aflate în portofoliul Dicor Land, le sunt oferite de-

talii tehnice ¿i oferte speciale de achizi¡ie. Cum spuneam încå de la început, Dicor Fest a avut ca repere de bazå partenerii såi mai vechi ¿i mai noi. Printre cei consacra¡i se numårå Maschio Gaspardo, iar printre utilajele expuse de Dicor Land în parcul såu din Brani¿tea, Gala¡i, am remarcat echipamente pentru prelucrarea solului, printre care plugul Unico L, semånåtori pentru plante prå¿itoare pe 6 ¿i 8 rânduri Sarah 6 ¿i Sarah 8, distribuitorul de îngrå¿åminte Zeno 32 din inox, cu lå¡ime de lucru de 32 m, presele de balotat Extreme 165 HTC ¿i Entry 120. Un alt partener important al Dicor Land este Lemken, iar printre echipamentele expuse am våzut plugul Juwel 10 cu 6 trupi¡e, semånåtoarea cu fertilizare Azurit 9 + Solitair 12, grapa cu discuri de mare productivitate Rubin 12 ¿i grapa rotativå Zirkon, precum ¿i

o serie de cultivatoare cu tåvålugi. Marca Pronar a fost foarte vizibilå în parcul de utilaje din Brani¿tea prin numeroasele remorci expuse, de diferite capacitå¡i ¿i cu o serie de echipåri. Dicor Land î¿i diversificå an de an portofoliul de utilaje, dar ¿i de mårci, astfel cå printre noii parteneri ai companiei gålå¡ene se numårå ¿i compania polonezå Rolmako ¿i firma italianå Zanon, care produc utilaje pentru prelucrarea solului, tocåtori de resturi vegetale ¿i lemn, cositori etc.

Daniel Auricå: “Oferim iriga¡ii la cheie, deschidem noi filiale” Am luat pulsul, cum se spune, al acestei afaceri aflate într-o dezvoltare deosebitå, discutând despre trecutul, prezentul ¿i viitorul Dicor Land cu managerul general al companiei, Daniel Auricå. Astfel am aflat cå Dicor Fest este la prima edi¡ie, iar argumentul pentru acest eveniment care va avea loc de acum încolo anual a fost aniversarea în 2021 a 10 ani de la înfiin¡area companiei. “Atunci i-am avut alåturi pe partenerii no¿tri, atât furnizori de ma¿ini

Profitul Agricol 31/2022

MA{INI & UTILAJE

târg din sud-estul României ¿i echipamente agricole, cât ¿i fermieri. Ne-am dat seama cå e nevoie de un eveniment anual în care så ne întâlnim cu ace¿tia, ca un prilej de a schimba påreri despre tehnologii agricole, despre culturi, despre echipamentele necesare pentru sporirea produc¡iei în ferme.” Pe lângå partenerii deja men¡iona¡i anterior, iese în eviden¡å Grupul Agricover, împreunå cu care Dicor Land cautå ¿i gåse¿te oportunitå¡i de finan¡are cât mai avantajoase pentru fermieri. Seceta i-a îndemnat pe tot mai mul¡i agricultori så caute solu¡ii pentru iriga¡ii, iar compania gålå¡eanå ¿i-a completat în mod diversificat portofoliul de echipamente de irigat Irtec Italia, gândite atât pentru ferme mici, cât ¿i pentru ferme medii ¿i mijlocii. Daniel Auricå ne-a spus cå Dicor Land are în vedere solu¡ii de iriga¡ii la cheie, dupå discu¡ii cu fermierii ¿i analiza atentå a nevoilor lor: tipul de culturå, tipul de solå ¿i necesarul de umiditate din sol, la care se adaugå ¿i posibilitatea de executare a forajelor sau a a-

Daniel Auric\, Managerul general al companiei

duc¡iunii apei din surse de la suprafa¡å. În ultimul an a crescut cererea pentru sisteme de iriga¡ii, iar fermierii din Ialomi¡a, Bråila ¿i Tulcea investesc din c e î n c e mai mult î n astfel

de echipamente. Dar Dicor Land a mai fåcut un pas în dezvoltarea sistemelor de iriga¡ii ¿i a ini¡iat o serie de proiecte împreunå cu USAMV Ia¿i. “Avem proiecte comune, prin care evaluåm impactul iriga¡iilor atât pe sistem liniar, cât ¿i tip tambur, precum ¿i în sole fårå iriga¡ii, pe suprafe¡e similare, timp de un an, pornind de la semånat pânå la recoltare, pentru culturi de rapi¡å ¿i porumb. Avantajul iriga¡iilor este clar.” Compania are în portofoliu o serie de echipamente potrivite ¿i pentru fermierii mici, cu 75-80 ha, ¿i are oferte ¿i pentru cei care se organizeazå în cooperative ¿i care, astfel, pot ob¡ine ma¿ini agricole la pre¡uri foarte avantajoase, atunci când cumpårå mai multe tipuri de echipamente. Daniel Auricå ne-a dezvåluit cå ex-pansiunea Dicor Land, absolut remarcabilå în ultimii doi ani, va continua ¿i în viitor. “Vom mai deschide filiale, încå din acest an la Timi¿oara ¿i Constan¡a. Mai avem în vedere alte douå filiale, în sudul ¡årii. Vrem så oferim solu¡ii integrate de tehnicå agricolå, vrem så fim mai aproape de to¡i clien¡ii, vrem så fim prima op¡iune pentru fermieri.”

Arpad DOBRE Profitul Agricol 31/2022

MA{INI & UTILAJE

Anvelopa Agriflex VF pentru produc]ii mai profitabile Anvelopa Alliance 354 Agriflex VF oferå o serie de beneficii la echiparea tractoarelor ¿i sprayerelor tractate sau autopropulsate. ¥n primul rând, necesitå presiune de umflare mai micå ¿i suportå sarcini mai mari, ceea ce îmbunåtå¡e¿te trac¡iunea, protec¡ia solului ¿i oferå o sporire a randamentelor la culturile prå¿itoare.

primå testare a acestui model de anvelope a fost efectuatå în Danemarca, în luna aprilie a acestui an. Testarea a fost efectuatå pe teren de distribuitorul exclusiv al Alliance Yokohama Off-Highway Tires (YOHT) în ¡årile nordice. Un al doilea studiu este în desfå¿urare acum, tot în Danemarca, la Agerbaek Machinery Station. De data aceasta, echipa danezå testeazå o echipare specialå pentru ro¡i ¿i efectele acesteia asupra randamentului ¿i calitå¡ii culturii de porumb. Compara¡ia s-a fåcut între un sistem cu jante duble înguste ¿i anvelope Alliance 354 Agriflex VF pentru culturi în rânduri. Rezultatele acestei teståri urmeazå a fi fåcute publice în curând, dupå recoltarea culturilor prå¿itoare, dar pânå atunci este util så avem în vedere calitå¡ile deja dovedite ale acestei anvelope speciale.

mare capacitate ¿i pentru tractoare. Fabricatå cu cea mai recentå tehnologie, VF este proiectatå så suporte cu pânå la 40% mai multå sarcinå decât o anvelopå standard la tractoare utilizate pentru culturi în rânduri sau o anvelopå pentru pulverizatoare, la aceea¿i presiune de umflare. Alternativ, poate transporta o sarcinå standard cu o presiune de umflare cu 40% mai micå. În func¡ie de condi¡iile predominante ale solului, acest mod de func¡ionare oferå o oportunitate idealå de a minimiza impactul asupra terenului, ob¡inând în acela¿i timp o eficien¡å opera¡ionalå maximå. Standard, este potrivitå pentru viteze pe carosabil de pânå la 65 km/h. Având în vedere cå sprayerele pentru cultura mare se deplaseazå adesea pe ¿osea între sta¡ia de umplere ¿i câmp, reglarea presiunii din pneuri pentru un rezervor plin sau gol nu mai este aproape niciodatå necesarå, datoritå gamelor de încårcare ¿i de presiune a aerului oferite de Alliance 354 Agriflex VF. Dar poate fi utilizatå cu presiuni mult sub valorile standard.

Datoritå rezisten¡ei excep¡ionale la în¡epåturi, a trac¡iunii excelente ¿i proprietå¡ilor optime de autocurå¡are toate aceste calitå¡i fiind ob¡inute datoritå spa¡iului dintre nervurile R-1W anvelopa Agriflex VF 354 cu armåturå de o¡el cre¿te semnificativ productivitatea utilajelor agricole. Compania producåtoare, Yokohama Off-Highway Tires, este specializatå în proiectarea, dezvoltarea, fabricarea ¿i comercializarea anvelopelor destinate pentru utilaje folosite în agriculturå, silviculturå, construc¡ii, industrie, terasamente, minerit ¿i port. Yokohama de¡ine mårcile de renume mondial Alliance, Galaxy ¿i Primex ¿i este prezentå în peste 120 de ¡åri. Cu un portofoliu de produse variate, care include peste 4.000 de modele, Yokohama este cunoscutå pentru capacitatea sa de a oferi clien¡ilor atât piese de schimb, cât ¿i echipare originalå, cu anvelope de calitate superioarå, construite special pentru numeroase tipuri de utilaje.

Arpad DOBRE

Tehnologie VF pentru culturile prå¿itoare Anvelopa Alliance 354 Agriflex+ (VF) este idealå pentru sprayere de 48

Profitul Agricol 31/2022

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila

Mediul asociativ, între propunerea unui vicepre[edinte Copa-Cogeca [i modificarea PNS ... conducåtorii actuali ai mediului asociativ pot pricepe måcar ce importantå ar fi o mi¿care de unificare a mediului asociativ? Dar nu pornind de la aprecierea cå ar trebui fåcutå doar sub sceptrul celui mai ¿mecher, ci poate al celui mai competent.

În

såptåmâna care a trecut (8 - 13 august), lumea agricolå româneascå a avut parte de douå evenimente pu¡in mediatizate. Astfel, un prim eveniment a constat în programarea de cåtre MADR a unei sesiuni de consultåri privind råspunsurile la observa¡iile Comisiei CE asupra propunerii de Plan Na¡ional Strategic al României, reuniune care de fapt a fost mai mult o informare a modificårilor efectuate de cåtre minister, care a modificat discret o parte a propunerilor anterioare ale ex-ministrului Chesnoiu, în sensul introducerii unor interven¡ii mai populiste, asta poate în perspectiva alegerilor ce vor veni. Låsând la o parte aprecierile asupra calitå¡ii modificårilor efectuate în PNS ¿i asupra cårora voi mai reveni, am acum în vedere doar incapacitatea MADR de a gråbi clarificarea situa¡iei asupra unor serii de cerin¡e de care fermierii ar fi trebuit så ¡inå cont pentru anul agricol 2022-2023. Spun asta deoarece a început semånatul rapi¡ei, în condi¡iile în care agricultorii nu ¿tiu dacå vor trebui så lase 4% sau 5% din teren pârloagå ¿i cum este definitå aceasta (adicå se fac sau nu lucråri de între¡inere), cum se aplicå rota¡ia, în sensul cå nu se va mai putea semåna grâu dupå grâu sau porumb dupå porumb (cu toate cå în practicå este des întâlnit acest lucru), sau nivelul de fertilizare acceptat pentru

diferite culturi, ecoschemele care se vor aplica ¿i multe altele. Este regretabil cå ministrul Daea nu se gânde¿te cum vor face, de exemplu, fermierii din Dobrogea ¿i nu numai, unde monocultura de grâu este destul de des întâlnitå din cauza limitårilor necesarului de apå, iar în condi¡iile din acest an situa¡ia este chiar mai dramaticå. Tot în acest sens poate ar trebui clarificat, astfel ca ¿i func¡ionarii MADR så în¡eleagå cum se aplicå procentul de cultivare a plantelor leguminoase pentru îndeplinirea cerin¡ei de teren necultivat ¿i dacå la aceste culturi pot fi aplicate produse fitosanitare sau nu. În altå ordine de idei, dorim ¿i cultivarea a 5% din suprafa¡å cu plante proteice, dar nu se ¿tie dacå pot fi considerate astfel ¿i procentul folosit pentru realizarea cerin¡ei de teren necultivat. Am vorbit cu fermieri care nu ¿tiu cå din 2023 måsurile de înverzire nu se mai aplicå a¿a cum ¿tiau ¿i cå acum se va trece la un procent de teren låsat pârloagå ¿i o så avem situa¡ii hilare de ferme care vor fi obligate så respecte acest criteriu, dar låsând necultivate terenuri irigate fiindcå nu au ¿tiut din timp ce este de fåcut, de o så ajungem de râsul tuturor. Adicå, dacå am fi avut o administra¡ie normalå ¿i cu personal competent, am fi fost poate în stadiul de a derula o campanie de informare eficientå asupra noului cadru al PNS care se va aplica de la 1 ianuarie 2023.

Din påcate, toate aceste necunoscute nu fråmântå foarte tare nici måcar conducåtorii fermierilor. Pentru cå, fix în ziua acestor discu¡ii privind PNS (la care nici ministrul Daea nu a fost prezent, deoarece verifica brazda ¡årii, iar secretarii de stat gândeau strategii ale implementårii neantului în agriculturå), reprezentan¡ii Alian¡ei pentru Agriculturå au creat al doilea eveniment de care am fåcut vorbire în preambul, ¿i anume alegerea candidatului României pentru un post de vicepre¿edinte la Copa-Cogeca.

În

opinia mea, prima problemå a fost opacitatea procesului electoral. Alian¡a nu a fåcut public demersul ¿i nici nu a dorit så îl organizeze mai profesionist. Consultårile cu activele de bazå ale asocia¡iilor membre ale Alian¡ei s-au fåcut probabil prin telepatie ¿i ghicit în ghioc, fiindcå practic nu au existat decât la vârful. ¥ntr-un final, s-au nåscut douå candidaturi, una în persoana dnei Cristina Cionga ¿i alta în persoana dlui Marius Micu. Prin pia¡å, ¿i aici må refer la surse care sunt alte persoane decât cum vor dori så creadå sau så acrediteze mul¡i cå ar fi so¡ia mea, se zvone¿te cå prima candidaturå a apårut ca reac¡ie la candidatura dlui Micu, acesta din urmå fiind reprezentant al “grupului agricol PNL” Profitul Agricol 31/2022

OPINIE din Cålåra¿i ¿i care se pare cå lucreazå sau colaboreazå ¿i cu alte “grupuri civice” din mediul asociativ, astfel încât ajungem så nu mai ¿tim unde se închid interesele politice ¿i unde încep cele asociative. Dar poate cå este lumea råutåcioaså. Cum Marius Micu a fost deja declarat câ¿tigåtor, nu pot så fiu acuzat cå a¿ vrea så influen¡ez alegerile. Dar cred sincer cå a fost, este ¿i va fi una dintre cele mai proaste decizii ale mediului asociativ agricol, care confirmå încå o datå opinia cå asocia¡iile au intrat întrun stadiu de autodistrugere a credibilitå¡ii publice. Poate s-ar impune ca asocia¡iile så adopte ca semnal de resetare a sistemului de valori, prevederi în statut prin care så se statueze cå un membru poate så ocupe o func¡ie de conducere unul sau maxim douå mandate, dupå care så îi mai lase ¿i pe al¡ii. In plus, cei care opteazå la un anumit moment pentru func¡iile politice så nu mai poatå ocupa ulterior func¡ii de conducere în mediul asociativ. Într-o anumitå måsurå în¡eleg logica nerealizårii unor astfel de modificåri, fiindcå acceptarea unei astfel de opinii de genul celor men¡ionate de mine ar impune adoptarea unor måsuri interne de modificare a prevederilor statutare nu tocmai u¿or de adoptat. Este drept cå pentru astfel de decizii trebuie så ai un anumit set de valori.

evenind, alegerea drept candidat pentru func¡ia de vicepre¿edinte a Copa-Cogeca în persoana domnului Micu o consider o proastå solu¡ie. ªi nu må refer la competen¡a sau incompeten¡a persoanei, asupra cåruia nu doresc så må pronun¡, ci asupra simbolisticii generale. Percep¡ia mea este cå s-a dorit mai degrabå gåsirea unei func¡ii compensatorii pentru un fost secretar de stat care ¿i-a pierdut fotoliul de demnitar în fa¡a unui alt “grup agricol PNL”. O a doua percep¡ie este datå de fapProfitul Agricol 31/2022

tul cå sunt mul¡i conducåtori ai fermierilor care au monopolizat conducerea mediului asociativ ¿i în acela¿i timp doresc ocuparea acestor func¡ii, ori ca trambulinå politicå, ori pentru o anumitå influen¡å localå sau regionalå, care le asigurå lini¿te ¿i eficien¡å în a gestiona afacerile prin hå¡i¿ul birocratic. Se ¿tie cå accesul la informa¡ii este foarte important ¿i conteazå dacå afli anumite detalii atunci când trebuie ¿i câteodatå mai ¿i po¡i influen¡a într-o anumitå måsurå aceste detalii sau modul lor de aplicare. Sunt numeroase situa¡iile când auzim fel de fel de lideri ai mediului asociativ care, în mod de-a dreptul penibil, spun cå ei s-ar retrage din func¡iile de¡inute, dar din påcate nimeni dintre membrii respectivei asocia¡ii nu doresc så preia 'greaua råspundere” a func¡iilor ocupate ¿i, vezi, Doamne, din sacrificiu ¿i altruism ei decid så continue pentru binele asocia¡iilor, fiind sus¡inu¡i în acest demers de osanalele celor care lustruiesc clan¡ele în a¿teptarea unui moment propice pentru a înhå¡a ciolanul pentru sine. Nu doresc så fac o în¿iruire a liderilor fermierilor care au început så facå o pendulare între func¡iile din mediul asociativ ¿i cele politice, fiindcå nu este subiectul materialului, dar ei se ¿tiu ¿i nu sunt pu¡ini. Trebuie men¡ionat cå mai sunt ¿i mul¡i al¡ii care se pregåtesc pe tu¿å pentru astfel de salturi, dar a¿teaptå så le vinå rândul. Al treilea lucru care ar fi trebuit avut în vedere este cutuma internå de la Copa-Cogeca, care cere ca, pentru func¡iile de pre¿edinte sau vicepre¿edinte, candida¡ii så fie fermieri, dar asta nu conteazå ¿i pe plaiurile dâmbovi¡ene. Plus cå rostul acestei cutume nu este doar un orgoliu oarecare, ci este o realitate necesarå, fiindcå aceastå organiza¡ie nu este a tuturor locuitorilor planetari, ci este a fermierilor ¿i cooperativelor. Dacå domnul Micu ar fi candidat pentru func¡ia de secretar general al organiza¡iei, realitatea ar fi fost alta, dar nu este cazul.

Nu în ultimul rând, poate ar fi fost interesant så li se solicite candida¡ilor ¿i un program de inten¡ii cu ceea ce doresc så facå la Copa-Cogeca, fårå a se merge pe ideea cå va face ce vor cere fermierii, fiindcå, pe de-o parte, domnul Micu nu prea a ¡inut la aceste lucruri când s-a våzut secretar de stat, sau asta poate fiindcå a reprezentat doar fermierii care au fåcut parte din organiza¡ia care l-a sus¡inut? Iar în al doilea rând, cum va proceda în cazul solicitårilor opuse ale douå sau mai multor organiza¡ii? Care vor fi criteriile de analizå ¿i asumare a unei decizii sau alta?

ert este faptul cå Alian¡a nu a reu¿it, din ce motiv nici nu mai conteazå, så trimitå la Copa-Cogeca o propunere reprezentând un fermier cu experien¡å, charismå, deschidere europeanå, capacitate de a coagula resurse în direc¡ia realizårii ¿i implementårii unei strategii agricole, capabil så asigure o comunicare eficientå cu autoritå¡ile române ¿i comunitare ¿i, de ce nu, poate un viitor lider al unei mi¿cåri de coagulare a mediului asociativ românesc. Cu tot respectul, domnul Micu nu are nici o ¿anså realå, în condi¡iile în care Domnia Sa a fost o propunere impuså ¿i nu acceptatå, iar liderii nu se nasc în jocuri de culise. Dar oare conducåtorii actuali ai mediului asociativ pot pricepe måcar ce importantå ar fi o mi¿care de unificare a mediului asociativ? Dar nu pornind de la aprecierea cå ar trebui fåcutå doar sub sceptrul celui mai ¿mecher, ci poate al celui mai competent. În situa¡ia actualå, din påcate, fiecare reprezintå doar un mic segment de persoane cu interese comune, dar prea minore în raport cu nevoile agriculturii române¿ti. În rest, numai de bine. 51

LOCURI DE MUNC|

ALIRA RECRUITMENT RECRUTARE ÎN AGRIBUSINESS POZIºII DESCHISE - IULIE 2022 REGIONAL SALES MANAGER - MOLDOVA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

INGINER PRODUCºIE - BRÅILA / TULCEA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

JUNIOR LOGISTIC OFFICER - BUCUREªTI

ANALIST SERVICII CLIENºI - BUCUREªTI Companie producåtoare de semin¡e

MANAGER LOGISTICÅ - CRAIOVA Companie distribuitoare de motoutilaje agricole

DIRECTOR ZONAL VÂNZÅRI: IL, CT&TL, TR/AG

Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e Companie distribuitoare de inputuri

TEHNICIAN INSTALÅRI SISTEME IRIGAºII - Oltenia / Vest ¿i Moldova

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro 52

Profitul Agricol 31/2022

PAGINA DE HOBBY Sitarii, zbor de ;nc\lzire Sfâr¿itul verii înclinå deja balan¡a cåtre capricioasele zile de toamnå, când solemnitatea rodului pârguit laså locul melancoliei stingerii. În amurgurile ce înro¿esc zårile zim¡ate de vârfurile pådurii de molid dinspre miazånoapte, fluturå în våzduh aripile sitarilor tineri, la primele zboruri de încålzire. Poate cå unii dintre ei, nevârstnici fiind, au mai plutit pe deasupra arborilor, purta¡i de mama lor, care, la mare primejdie, se ¿tie cå î¿i mutå din cuib puii în locuri ferite, ducându-i pe rând în gheare. Nu e o poveste, iar acest obicei al misterioaselor påsåri cu pliscul lung se adaugå celorlalte însu¿iri ale lor, multe vecine cu neverosimilul, cum ar fi aceea de a-¿i tåmådui singuri fracturile accidentale ale picioarelor, fåurindu-¿i atele din be¡e ¿i man¿on rigid din lut, menite så fixeze osul rupt pânå la vindecare. Asemenea suturi demne de arta unui ortoped de mare claså sunt adesea citate ¿i ilustrate sugestiv în literatura de specialitate, fårå så lase loc niciunui dubiu. Culoarele de zbor ale sitarilor sunt påstrate din genera¡ie în genera¡ie, astfel cå ini¡ia¡ii se pot lesne bucura, din primåvarå pânå toamna, de voltele crepusculare ale acestor vietå¡i cu totul aparte. Deja independen¡i, sitåra¿ii înva¡å acum, pe distan¡e scurte, så devinå ståpâni pe aripile lor, pregåtindu-se pentru întâiul drum lung al migra¡iei cåtre miazåzi. Ca ni¿te fluturi mari, se preling la rasul arboretelor, survolând poienile ¿i lumini¿urile cu dibåcie crescândå ¿i cu o exuberan¡å manifestatå din timp în timp prin binecunoscutul coråit, mijloc inconfundabil de comunicare cu semenii din aer ori de pe sol. Uneori, pare cå vorbesc cu ei în¿i¿i, ferici¡i cå se înscriu în concertul pådurii. Chiar nevåzându-i prin vålul tot mai des al înserårii, cunoscåtorii le remarcå prezen¡a dupå glas. Vânåtorul care a gustat din vraja întâlnirilor rodnice cu Profitul Agricol 31/2022

sitarii are auzul antrenat în a le tålmåci feluritele moduri de a se manifesta sonor; altfel, delicatele sålbåticiuni sunt foarte discrete. La vremea aceasta, e plåcut så-i vezi pe cei tineri câ¿tigând în dexteritate, så le urmåre¿ti evolu¡ia pânå la deplina ståpânire a artei zborului precum celei a maturilor ce pun la grea încercare måiestria, reflexele ¿i experien¡a celor mai destoinice pu¿ti. Dintotdeauna, tirul la sitari a nesocotit toate regulile ¿i toatå rutina poligonului. Mai mult decât rudele-i apropiate, beca¡inele, acest veritabil diamant al coroanei face fala ciochinarului prin proverbiala lui imprevizibilitate, prin misterul întregului såu mod de a fi ¿i, de ce nu, în final, prin aristocratica pre¡uire culinarå ce i se acordå pe bunå dreptate. „Mai bun decât un sitar sunt doi”, opineazå cu umor gurmanzii gasconi, ¿i nu avem nici un motiv så-i contrazicem, chiar dacå nu ne-am ¿lefuit gusturile la poalele Pirineilor, ci am råmas robii cuhniei îmbel¿ugate de sub Carpa¡i. Dintre pu¡inii sitari care cuibåresc la noi, familiari îmi sunt cei din Obcinele Bucovinei. ªi acum må urmåre¿te imaginea surprinså de un pasionat fotograf animalier, Dumitru Vlådeanu, cu cele patru ghemotoace din puf, tårcate, sur-

prinse în covå¡ica lor de påmânt, cåptu¿itå cu frunze ¿i fire de iarbå uscatå, la Demåcu¿a, sub Feredeu. Acolo e un rai al tetraonidelor, cu afini¿uri întinse, cu bahne ¿i pat gros de bunceag, unde molizii ¿i hribii mor de båtrâne¡e, ca în vremuri vechi. În ce må prive¿te, nu am avut norocul så admir pe viu un astfel de tablou rarisim, de¿i pa¿ii m-au purtat prin multe sihåstrii ale Obcinei Mari ¿i ale Feredeului. Descopår înså ¿i aståzi, cu aceea¿i emo¡ie, bucuria de a vedea sitarii tineri câ¿tigând încredere în aripile crude încå, pe deasupra poienelor largi cu nume de o rezonan¡å tulbure: Corhana, Bâtca, Zegreva, Cununschi, Cruhla. Nu departe, fiecare dintre ele ascunde dincolo de cetini câte unul sau mai multe locuri de rotit ale coco¿ilor-de-munte, påstrat de la izvoarele timpului. Sitarii ¿i gotcanii î¿i împart în pace un tårâm al eresurilor. La ceasul când ultimul bondar va renun¡a så mai zåboveascå asupra florilor liliachii de sovârv ¿i de cimbri¿or din fânea¡å, e semn cå începe zborul crepuscular al sitarilor. Pentru mul¡i dintre ei, unul de încålzire: se apropie toamna lungii cålåtorii. Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate

8 septembrie La Orezu, Ialomi¡a, în ferma Elsit a lui Nicolae Sitaru, va avea loc Ziua Porumbului, un eveniment în care implicarea APPR convinge mii de fermieri så îl viziteze. 13 - 15 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2022, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare. 15 - 17 septembrie DLG organizeazå Forest, o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 4 - 7 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Elevage, printre cele mai importante expozi¡ii zootehnice din acest an.

Fotosintez\ mai eficient\ prin modificare genetic\ O echipå de cercetåtori din SUA ¿i Marea Britanie a reu¿it prin modificåri genetice så creeze plante de soia cu o fotosintezå mai eficientå, care asigurå o recoltå cu 20% mai mare fa¡å de plantele obi¿nuite. “Timp de 30 de ani am studiat procesul de fotosintezå ¿i am încercat så-l îmbunåtå¡im. Nimeni nu credea cå este posibil, a¿a cå succesul nostru este unul revolu¡ionar, care ar putea contribui masiv la cre¿terea produc¡iei globale de alimente”, spune profesorul Stephen Long de la Universitatea din Illinios. Fotosinteza contribuie direct sau indirect la produc¡ia tuturor alimentelor. Este un proces chimic foarte complex, care se

1 1 2 3 4 5

15 - 18 noiembrie ¥n Germania, la Hanovra, se va ¡ine EuroTier. Consideratå cea mai mare ¿i mai importantå expozi¡ie zootehnicå din lume, EuroTier atrågea ¿i mul¡i crescåtori români. 54

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Salvat printr-un transplant de ¡esut – Fel... de fel; 2) Cântece de sirenå; 3) Cerere de båuturi – Curs pe întuneric; 9 10 4) A da în boalå – Jocul steagurilor; 5) Arge¿ pe ma¿ini – Piticii din pådure; 6) Redus la stat – Ro¿u la maså; 7) Îi alintå copiii – Ordin de primire; 8) Prezenta¡i în sec¡iune – Fåcut pe ocolite; 9) Merg în pasul lor; 10) Bunurile întregului popor.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

26 - 30 octombrie La Bucure¿ti are loc Târgul Indagra. Ca de obicei, se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo.

bazeazå pe lumina solarå pentru a transforma dioxidul de carbon ¿i apa în zaharuri care pot fi ulterior transformate în energie. Cercetåtorii au modificat un mecanism de protec¡ie a plantelor, care elibereazå energia în exces atunci când lumina solarå este prea puternicå, pentru a-¿i proteja celulele. Plantele reiau procesul de fotosintezå dupå ce intensitatea luminii scade, dar mecanismul este unul lent. Prin modificarea geneticå a frunzelor, plantele de soia ies mult mai rapid din modul de protec¡ie ¿i beneficiazå de un proces mai lung de fotosintezå.

VERTICAL: 1) Îi mâncåm fructele dupå ce se coc – Scarå muzicalå; 2) Exploatatå... pe drumuri; 3) Fåcea naveta la ¡arå – Se produ8 ce într-un concert de fluieråturi; 4) A se po9 trivi... la rele – Luptå pânå la sacrificiu; 10 5) Medii la chimie! – Conducåtori de joc; 6) Pus în cumpånå – Coloanå... sonorå; Solu¡ia careului din Nr. 30/2022 7) Responsabile cu ordinea – Cap de bour! ORIZONTAL: DOSPIRE - OM; IREAL - ASTA; RAVNIT - CAR; ENE - CASARI; CJ - DECUPAT; 8) A folosi o surså de inspira¡ie – Greul arTARE - ARATI; DESENAT - S; NEGATI - ACU; matei; 9) Mentori pentru vlåstare; 10) Bazin E - AGITATOR; ANTICIPARI. pentru... copii. 7

Profitul Agricol 31/2022

Profitul Agricol nr. 31 din 2022

Articles inside

Situa¡ia grâului ¿i porumbului

Asocia¡iile se implicå în procesul de constatare a pagubelor

Asocia¡ia Grânarii, apel la unitatea agricultorilor