Profitul Agricol nr. 35, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 35 din 21 septembrie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 35/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Recolta din Ucraina pune unitatea europeanå în fa¡a unui test 165 de nave încårcate cu cereale au plecat, din august pânå acum, din porturile ucrainene de la Marea Neagrå, pe culoarul alimentar securizat de Turcia ¿i ONU. Alte 10 nave au plecat doar în timp ce scriu. Dacå nu se råzgânde¿te Moscova, culoarul acesta de export va ¡ine 120 de zile, adicå 4 luni, iar ru¿ii au fost de acord så permitå trecerea a 25 de milioane tone de cereale.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i

Când Rusia a închis Marea Neagrå în fa¡a porturilor ucrainene, Constan¡a câ¿tiga ¿i mai mult în importan¡å. De¿i Europa a ridicat imediat un simulacru de embargou, mai scump pentru ea decât pentru ru¿i, solidaritatea cu soarta Ucrainei nu a fost puså în discu¡ie. Sau, må rog, dacå a fost puså, a cåzut în irelevan¡å. Aståzi înså, când, fårå taxe vamale, cerealele de la Est se scurg încet, dar sigur în Europa, primii care au început så mârâie au fost agricultorii. Proteste la Praga, proteste în Bulgaria, proteste ¿i în Fran¡a, mesaje de solidaritate din România, Slovacia, Croa¡ia. Fiecare luptå cum poate. ªi nu e pu¡in lucru când asocia¡iile fermierilor mari ¿i medii se plâng cå importurile din Ucraina întorc pe dos pia¡a. Ce n-a reu¿it Rusia stârne¿te Ucraina cu grâul ei: pune la încercare solidaritatea statelor europene. Så speråm doar cå fisura nu va fi transformatå în falie, în urma unei ierni reci, pe care s-o dezmor¡im cu gaze scumpe, cu energie electricå scumpå, cu benzinå ¿i mai scumpå. Andrei OSTROVEANU

Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul Agricol 35/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Nimic nou la obi¿nuita întâlnire a mini¿trilor

Fonduri pentru Programul Tomata

Azomure¿ trece la restrângeri de personal

O nouå platformå egipteanå de licita¡ii

Pre¡ul gazelor naturale s-ar putea înjumåtå¡i în martie 2023

ªpagå la minister

Bani europeni pentru zootehnia na¡ionalå

Pre]uri [i pie]e

Costurile stârnesc îngrijoråri

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Controlul dåunåtorilor din depozite cu Phostoxin Tablet

Produc¡ie-record la grâu

Scade produc¡ia mondialå de porumb

Culturi vegetale

Bioceres extinde rela¡ia cu Syngenta

ONU ar vrea ca Rusia så exporte îngrå¿åminte prin Ucraina

Protest împotriva avalan¿ei de cereale ucrainene

10 29

Colectarea de¿eurilor de ambalaje prin programul SCAPA al AIPROM

Indigo lanseazå douå produse pentru porumb ¿i floare

Dacå vrei så cre¿ti animale, trebuie så-¡i faci fermå Claudiu Davi¡oiu: Vrem SCZ pentru toate vacile Anvelope BKT cu aramidå Avantajele combinei de struguri ERO Grapeliner Claas CRO CMATIC Camp 2022 Fertilizare preciså cu Kverneland Geospread

Se prelunge¿te înscrierea în competi¡ia BASF

Startul fårå buruieni la grâu

Cre[terea animalelor

Opinii

Ziua Vacii la Pojorâta

Zootehnia este o zonå de risc

O cooperativå a cercetårii agricole de stat

O eventualå solu¡ie: subven¡ionarea costului de uscare a porumbului

Taxa de pod pråbu¿it: 3 euro pe tonå

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Ma[ini & utilaje

Men¡inerea profitului cu tehnologii minimale Strategie de fermier într-o pia¡å în care toate s-au scumpit

42 44 45 46

Hobby

Concedieri la cel mai mare producåtor de carne de porc din Europa 36 Pescuitul ca... vânåtoare Un bånu¡ din argint Capra devine o vacå de elitå 38 pentru USAMV Bucure¿ti

53 54

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII

Nimic nou la obi[nuita întâlnire a mini[trilor Ministrul Petre Daea a participat, în perioada 14-16 septembrie, la Praga, la reuniunea informalå a mini¿trilor agriculturii din Uniunea Europeanå. Discu¡iile au pornit de la tema trasatå de pre¿edin¡ia cehå a Consiliului UE, Asigurarea securitå¡ii alimentare - Rolul agriculturii ¿i alimentelor UE în produc¡ia globalå durabilå de alimente. România a sus¡inut lan¡urile scurte de aprovizionare, importan¡a cercetårii ¿i a inovårii în sprijinirea agriculturii, utilizarea eficientå a apei. S-a subliniat necesitatea ca fermierii så beneficieze de stimulente financiare corespunzåtoare, servicii de consiliere ¿i informare, pentru a fi convin¿i så aplice solu¡ii eficiente pentru sechestrarea durabil a carbonului ¿i reducerea emisiilor. “Obiectivele ambi¡ioase stabilite de Pactul Verde european ar putea ajuta la transformarea agriculturii într-un model mai durabil, dar trebuie så avem mare grijå så nu punem în pericol securitatea Profitul Agricol 35/2022

alimentarå ¿i competitivitatea agriculturii din UE”, a sus¡inut Petre Daea. “Din cauza cre¿terii pre¡urilor la inputuri, fermierii sunt tot mai mult în imposibilitatea de a ob¡ine profit.” Ministrul român a mai vorbit despre presiunea produselor din ¡åri ter¡e, care reprezintå o provocare enormå pentru competitivitatea produselor agricole europene, ¿i cå ar fi normal ca acele produse så respecte acelea¿i standarde impuse fermierilor europeni. ªtie prea bine cå asta nu se va petrece foarte u¿or, dar då bine så o zicå. “Agricultorii europeni fac eforturi pentru a produce durabil indiferent de tipul de agriculturå, iar dezintensificarea trebuie abordatå cu pruden¡å pentru a nu periclita securitatea alimentarå prin måsuri care så ducå la reducerea produc¡iei ¿i la cre¿terea exageratå a pre¡urilor”, a mai explicat Petre Daea.

Arin DORNEANU

3,3 de milioane de porci România înregistra un efectiv de 3,332 milioane de porci la 1 mai, în scådere cu 5,9% fa¡å de aceea¿i perioadå a anului trecut, aratå datele publicate de Institutul Na¡ional de Statisticå. Conform INS, efectivul de porcine-matcå s-a diminuat cu 0,3% (-724 capete), pânå la 228.452 capete. În distribu¡ia pe regiuni, ponderea efectivelor de porcine a crescut în regiunile Nord-Est, Nord-Vest , Sud-Est. Pe de altå parte, s-au consemnat scåderi în regiunile Vest, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Bucure¿ti-Ilfov ¿i Centru. Peste 600.000 de hectare afectate de secetå Ministerul Agriculturii a anun¡at suprafa¡a totalå afectatå de secetå pânå la 19 septembrie: 604.832 de hectare. Au raportat pagube 38 de jude¡e. Principalele culturi de toamnå afectate: • grâu, triticale: 189.265 ha • orz, orzoaicå, secarå: 29.728 ha • rapi¡å: 26.745 ha Principalele culturi de primåvarå afectate: • porumb: 207.169 ha • floarea soarelui: 106.256 ha • soia: 15.602 ha • plante furajere: 15.519 ha Se contureazå o crizå de motorinå? IEA, Agen¡ia Interna¡ionalå de Energie, crede cå Uniunea Europeanå va cunoa¿te o crizå a motorinei începând cu finalul anului 2022. Pânå acum motorina venea din Rusia, în jur de 600.000 de barili pe zi. Acum, cu embargoul decretat Moscovei, Europa va trebui så caute un alt furnizor. Pe de altå parte, ¿i China, ¿i India ¿i-au redus vânzårile de motorinå pe pie¡ele interna¡ionale. ¥n schimb, IEA constatå cå exporturile ruse¿ti de petrol au crescut cu 200.000 de barili pe zi. Pierderile de pia¡å din SUA, Japonia sau Coreea au fost compensate de India ¿i Turcia. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Azomure[ trece la restrângeri de personal Azomure¿ anun¡å restrângeri de costuri care vor afecta atât angaja¡ii combinatului din Târgu Mure¿, cât ¿i firmele cu care colaboreazå. Firmele care asigurå diverse servicii de mentenan¡å pe platforma Azomure¿ au fost anun¡ate cå li se reduce activitatea cu cel pu¡in 30% în urmåtoarele luni. Al¡i peste 200 de angaja¡i ai Azomure¿ sunt ¿i ei afecta¡i, delegarea cåtre alte companii sau ¿omajul tehnic fiind solu¡iile identificate pânå acum. Pentru schimburile de noapte ¿i la sfâr¿it de såptåmânå se påstreazå doar personalul esen¡ial. Într-un comunicat de preså, Harri Kiiski, directorul general Azomure¿, explicå situa¡ia. “În ciuda faptului cå România a avut la dispozi¡ie o schemå de sprijin, pe care alte state europene au aplicat-o,

pânå acum nu a existat o formå de suport pentru industria care folose¿te gazul natural ca materie primå în activitatea de produc¡ie”. Kiinski då asiguråri cå instala¡iile sunt pregåtite în orice moment så fie repornite la o capacitate de 50%, dacå

România va aplica noul set de måsuri a¿teptat pe plan european pentru sprijinirea industriei fertilizan¡ilor. Comisia Europeanå a inclus sectorul în categoria celor care trebuie men¡inute viabile, chiar în condi¡ii de crizå energeticå, prin acordarea unui sprijin financiar.

Pre]ul gazelor naturale s-ar putea înjum\t\]i în martie 2023 Conform anali¿tilor båncii Goldman Sachs, cita¡i de Financial Times ¿i The Guardian, pre¡ul gazelor naturale în Europa va scådea de la aproximativ 215 euro pe megawatt-orå la sub 100 euro pe megawatt-orå, pânå la sfâr¿itul primului trimestru al anului 2023. Condi¡ia este så nu avem o iarnå asprå. Chiar ¿i în scenariul în care Rusia nu va mai livra gaze Uniunii Europene, pe durata iernii, efectele sunt compensate de cre¿terea stocurilor de gaze în ultimul an, peste media acestei perioade, pe fondul scåderii cererii. 8

Goldman Sachs se a¿teaptå ca depozitele europene de gaz så fie umplute în propor¡ie de 90% pânå la sfâr¿itul lunii octombrie. ºinta oficialå a UE era ca depozitele så fie la 80% în data de 1 noiembrie. Astfel, la sfâr¿itul lunii martie 2023, depozitele vor mai avea gaz în propor¡ie de 20%. Acest fapt va conduce la scåderea temporarå a presiunii pe pre¡ul gazelor. Înså prognoza e cå pre¡ul gazelor va cre¿te, din nou, la 235 euro/MWh, în cursul verii 2023, pe måsurå ce ¡årile europene î¿i vor umple din nou depozitele pentru iarna viitoare.

“În condi¡iile în care fluxurile de gaz rusesc vor fi zero la începutul anului, re-umplerea depozitelor în 2023 va fi mult mai dificilå decât în 2022”, subliniazå Goldman Sachs. Surse din pia¡a producåtorilor de îngrå¿åminte ne-au declarat cå se a¿teaptå la o relaxare a pre¡ului gazelor doar în luna martie 2023, pânå atunci fiind posibil chiar ca pre¡ul så mai creascå.

pagin\ de Robert VERESS Profitul Agricol 35/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

{pag\ la minister Procurorii DNA de la Timi¿oara au dispus punerea în mi¿care a ac¡iunii penale ¿i luarea måsurii controlului judiciar pe o duratå de 60 de zile fa¡å de Livia Ciobanu, ¿ef serviciu în cadrul Direc¡iei Generale Buget Finan¡e ¿i Fonduri Europene din Ministerul Agriculturii. În perioada ianuarie 2018 - februarie 2021, inculpata ar fi pretins ¿i primit de la o persoanå cu func¡ie de conducere la nivelul unei direc¡ii jude¡ene pentru agriculturå (acum martor în dosar), suma totalå de 67.000 de lei ¿i un laptop, se aratå în documentul DNA. ¥n schimbul acestora, inculpata trebuia så avizeze alocarea de fonduri cåtre respectiva direc¡ie jude¡eanå, care avea nevoie de bani pentru autovehicule noi, sta¡ii de lucru de birou, sta¡ii de lucru portabile, imprimante, telefoane mobile ¿i servicii de voce ¿i date

¿i alte obiecte de biroticå). Suma de 67.000 lei ar fi fost pretinså ¿i primitå direct ¿i prin intermediari, banii fiind primi¡i în numerar ¿i vira¡i într-un cont bancar al unei persoane din familia inculpatei, precum ¿i prin mandat po¿tal on-line, dupå cum urmeazå: 15.000 de lei în luna ianuarie 2018 ¿i între 1.500 ¿i 3.000 de lei/lunar în perioada mai 2018 - februarie 2021. Pe timpul cât se aflå sub control judiciar, inculpata trebuie så respecte o serie de obliga¡ii, între care: så nu depå¿eascå limita teritorialå a ¡årii, decât cu încuviin¡area prealabilå a procurorului; så nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele men¡ionate în ordonan¡a de dispunere a controlului judiciar; så nu exercite func¡ia publicå de¡inutå.

Viorel PATRICHI

Fonduri pentru Programul Tomata În ¿edin¡a Guvernului din 7 septembrie a fost aprobatå o Hotårâre ce modificå HG nr. 148/2022 pentru aprobarea Programului de sus¡inere a produc¡iei de legume în spa¡ii protejate pentru anul 2022. Suma de 225.000.000 lei, alocatå ini¡ial pentru Ciclul I de produc¡ie, se suplimenteazå cu valoarea de 40.283.000 lei pentru a putea asigura resursele financiare necesare achitårii obliga¡iilor de platå cåtre beneficiarii schemei de ajutor de minimis înscri¿i în Program, în Ciclul I de produc¡ie. Suplimentarea acestor fonduri a avut ca scop påstrarea cuantumului de 3.000 euro/culturå tomate/1.000 mp, din Ciclul I de produc¡ie al Programului pentru to¡i beneficiarii care îndeplinesc condi¡iile de eligibilitate, a declarat Profitul Agricol 35/2022

ministrul Petre Daea. Numårul estimat al beneficiarilor a fost depå¿it de cei care au depus cereri, astfel încât MADR a luat toate måsurile pentru ca to¡i cei eligibili în Ciclul I de produc¡ie så primeascå sumele cuvenite. În urma documentelor depuse la Direc¡iile Agricole Jude¡ene, dupå verificarea dosarelor ¿i stabilirea conformitå¡ii acestora, se va realiza efectuarea plå¡ilor.

O ro¿ie din România, premiatå la Bruxelles ¥n perioada 27-28 august, România a fost prezentå la Festivalul Interna¡ional de Tomate de la Bruxelles, unde a fost reprezentatå de Universitatea de ªtiin¡ele Vie¡ii “Regele Mihai I” din Timi¿oara. A fost prima participare româneascå la asemenea eveniment interna¡ional. Standul universitå¡ii, care a prezentat circa 200 de soiuri de tomate, a câ¿tigat locul 2 la categoria cherry, varietatea Brands Atomic Grape. Prof.univ. Radu ªumålan, care a condus delega¡ia, este ¿i cel care a înfiin¡at banca de gene de tomate de la Timi¿oara. Vinurile române¿ti au câ¿tigat 18 medalii la competi¡ia mondialå Mundus Vini din Germania Vinurile române¿ti au câ¿tigat 18 medalii la competi¡ia mondialå Mundus Vini din Germania, una dintre cele mai importante la nivel mondial, aflatå anul acesta la cea de-a 31-a edi¡ie. Din cele 79 de probe înscrise, producåtorii români de vinuri au câ¿tigat 10 medalii de aur ¿i 8 de argint. Cel mai premiat producåtor român, Cramele Reca¿, a primit 2 medalii de aur ¿i 5 de argint. ¥n ciuda zvonurilor, BASF continuå så func¡ioneze la capacitate maximå În pia¡å s-a rostogolit zvonul cå BASF ar putea opri produc¡ia pe unele dintre platformele sale, din cauza pre¡ului prea ridicat al gazelor naturale. Nu a ajutat nici o ¿tire Reuters din data de 5 septembrie, în care se vorbe¿te de o reducere a produc¡iei BASF în func¡ie de evolu¡ia pre¡ului gazelor. Înså oficialii companiei infirmå zvonurile: “În prezent, gazul natural este furnizat tuturor centralelor BASF din Europa, dupå cum este necesar. Nu existå întreruperi sau situa¡ii de aprovizionare sub cantitå¡ile necesare”, afirmå Carmen Turcu, Corporate Communications and Governmental Affairs Manager, BASF România. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Proteste ale fermierilor bulgari din Cadrilater Fermierii bulgari din Dobrogea de Sud (Cadrilater) au organizat o ac¡iune de protest în ora¿ul Dobrici (Bazargic), la care au adus peste o sutå de echipamente agricole. Bulgarii sunt nemul¡umi¡i de politicile ecologice ale Uniunii Europene, de importurile de cereale din Ucraina ¿i de extrac¡ia de gaze de ¿ist în regiune. Ei au solicitat fonduri europene mai mari pentru a face fa¡å acestor provocåri. China vinde din nou carne de porc din rezerva de stat Guvernul chinez a anun¡at din nou vânzarea de carne de porc din rezervele de stat, la doar o såptåmânå dupå ce o vânzare similarå nu a avut efect asupra pre¡urilor. Beijingul face eforturi majore de stabilizare a pre¡urilor înainte de perioada sårbåtorilor de toamnå. Exper¡ii spun înså cå scoaterea pe pia¡å a cårnii congelate nu va reduce pre¡urile, pentru cå în ultimii ani consumatorii s-au obi¿nuit så cumpere în special carne proaspåtå.

O nou\ platform\ egiptean\ de licita]ii Egiptul le-a cerut furnizorilor interna¡ionali de cereale så se înregistreze pe o platformå nouå pentru a participa la licita¡ii, dar impactul acestei decizii nu este foarte clar momentan. GASC, compania de stat care se ocupå de achizi¡iile de cereale ale Egiptului, a trimis o scrisoare tuturor intermediarilor, prin care îi anun¡å cå cei care nu se înregistreazå pe noua platformå nu vor mai putea participa la licita¡ii din luna noiembrie. Mai multe companii care au fost contactate de agen¡ia Reuters au declarat înså cå din textul circularei nu se în¡elege dacå furnizorii sunt cei care trebuie så fie înregistra¡i, sau agen¡ii lor din Egipt.

Între timp, statul african continuå så fie foarte preocupat de aprovizionarea cu cereale, de care depinde o mare parte a popula¡iei din ¡arå. GASC a fost recent de acord så înlocuiascå un transport de 60.000 de tone de grâu din Ucraina cu o altå navå, dupå ce vasul ini¡iat a fost blocat în port. Grâul a fost cumpårat de GASC întro licita¡ie în luna decembrie ¿i a fost încårcat pe vasul Emmakris III, dar acesta a fost arestat de la începutul råzboiului în portul ucrainean Cernomorsk, din cauza suspiciunilor cå proprietarii reali ai navei sunt cetå¡eni ru¿i.

Drago[ B|LDESCU

Bani europeni pentru zootehnia na¡ionalå Oricât ar pårea de improbabil, în 2022 s-a produs o cre¿tere a efectivelor de bovine ¿i de ovine, afirmå Adrian Pintea, directorul general al APIA. “Pânå acum, aveau prioritate colegii de la culturå mare. Am reu¿it så încheiem conven¡iile cu toate båncile comerciale, cu o dobândå negociatå de 2%. Dupå ce fermierul a depus dosarul, el poate så verifice în câteva zile acea adeverin¡å ca så-¿i poatå lua creditul ¿i så nu mai a¿tepte data de 16 octombrie, când vom începe noi plå¡ile. Am reu¿it så încheiem conven¡ii cu båncile comerciale ¿i pentru zootehnie, astfel cå to¡i crescåtorii vor beneficia pentru prima datå de acest avantaj ¿i pot så-¿i ia subven¡ia mai devreme. La vaci, perioada de reten¡ie era de 6 luni ¿i crescåtorii nu puteau så-¿i scoatå reformele din grajduri. Pentru cå a fost un an deosebit de 10

avansului. Acum, începând cu 16 octombrie, to¡i fermierii care au depus cererea de platå la APIA - 780.000 de fermieri - vor intra la avans fårå restric¡ie. Banii se aflå deja în conturile APIA.

greu, am notificat Comisia Europeanå ¿i am redus perioada de reten¡ie la 100 de zile, la fel ca pentru oi. 24 august a fost ultima zi de reten¡ie, iar pe 16 octombrie o så demaråm plå¡ile în avans”, promite Pintea. Vor primi banii ¿i cei care au cerut avans pentru zootehnie. Pânå acum, nu puteau så intre fiindcå perioada de reten¡ie era pânå la sfâr¿itul lunii noiembrie, când se încheie ¿i plata

Comisia Europeanå a alocat 1.910.000.000 de euro pentru 2023, ultimul an de tranzi¡ie. În 2023, vom trece la noua Politicå Agricolå Comunå. Vom organiza caravane de informare prin APIA. Din totalul de 20 de miliarde de euro, alocate pentru agriculturå, aproape 14 miliarde de euro sunt pe Pilonul 1. Banii vor fi mai mul¡i decât în exerci¡iul anterior, cu scheme de platå mai pu¡ine. Acum avem 109 scheme de platå. Singura schemå care nu va mai exista va fi cea referitoare la «Tânårul Fermier». Va fi înlocuitå cu 7 eco-scheme". Profitul Agricol 35/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Fermierii argentinieni profitå de “dolarul-soia” Fermieri din Argentina au vândut 15,2% din recolta de soia din acest sezon, estimatå la 44 de milioane de tone, în doar o såptåmânå. Producåtorii s-au gråbit så profite de rata specialå de schimb valutar permiså de guvern pentru aceste exporturi, cunoscutå ¿i sub numele de “dolarsoia”. Fermierii au refuzat pânå acum så vândå o mare parte din recolta lor, pe care au påstrat-o în silozuri improvizate, din cauza pråbu¿irii monedei locale ¿i a diferen¡ei de 120% dintre rata oficialå de schimb valutar ¿i cursul real al dolarului. Un nou terminal de cereale în portul Gdynia din Polonia Polonia va construi un nou terminal de cereale în portul Gdynia de la Marea Balticå, cu o capacitate de 2-3 milioane de tone pe an. Terminalul este necesar pentru exportul de cereale poloneze ¿i nu are legåturå cu situa¡ia din Ucraina, care nu a reu¿it pânå acum så trimitå cereale în Gdynia, din cauza diferen¡ei de ecartament a cåilor ferate din cele douå ¡åri. Portul Gdynia a încårcat în total 27 de milioane de tone de produse diverse anul trecut, din care 5 milioane de tone au fost produse agricole, în special soia ¿i grâu. Fermierii din Uganda folosesc îngrå¿åminte produse de viermi Scumpirea record a îngrå¿åmintelor i-a afectat pânå ¿i pe fermieri din Uganda. Ace¿tia au ales så recurgå la o metodå ineditå de fertilizare a culturilor. Ei folosesc în acest scop viermi, de fapt larvele unei mu¿te, care consumå resturi organice ¿i le transformå într-un îngrå¿åmânt natural. Guvernul a distribuit gratuit recipiente speciale pentru cre¿terea viermilor, iar programul s-a bucurat de un succes enorm. Dacå anul trecut doar doi fermieri au fost de acord så încerce aceastå metodå, numårul lor a crescut acum la 1.300 ¿i existå o listå lungå de a¿teptare. 12

Bioceres extinde rela]ia cu Syngenta Producåtorul argentinian de semin¡e modificate genetic Bioceres a ajuns la un acord cu gigantul Syngenta prin care va putea vinde produse la nivel global. Conform în¡elegerii, Syngenta devine distribuitorul exclusiv al produselor Bioceres ¿i va colabora cu compania argentinianå pentru a dezvolta noi tehnologii.

Cele douå companii se vor concentra ini¡ial pe pie¡ele din China ¿i Brazilia, iar ulterior se vor extinde. Semin¡ele modificate genetic ale Bioceres permit cultivarea de grâu în zone aride sau tropicale, acolo unde pânå acum acest lucru nu era posibil. Ele au fost deja autorizate în mai multe state, printre care Argentina, Brazilia sau Australia. Varietatea ar putea fi permiså în curând ¿i în Statele Unite, în timp ce Nigeria a aprobat importul de grâu modificat de Bioceres atât pentru furaje, cât ¿i pentru consum uman.

cordul acoperå înså doar produsele biologice ale Bioceres, care îmbunåtå¡esc nutri¡ia plantelor ¿i reduc nevoia de îngrå¿åminte pe bazå de azot. Semin¡ele modificate genetic de argentinieni, care sunt foarte rezistente la secetå, nu au fost incluse în contract.

ONU ar vrea ca Rusia s\ exporte îngr\[\minte prin Ucraina Organiza¡ia Na¡iunilor Unite (ONU) încearcå så negocieze un acord pentru reluarea exporturilor ruse de amoniac prin Ucraina, prin extinderea în¡elegerii care permite transportul de cereale din porturile de la Marea Neagrå. Înainte de invazia ruså, majoritatea amoniacului exportat de Rusia era adus printr-o conductå din regiunea Volga în portul ucrainean Odessa. ONU propune ca amoniacul produs de gigantul rus Uralchem så fie

transportat prin conductå pânå la frontiera ruso-ucraineanå, de unde så fie cumpårat ¿i exportat de compania americanå Trammo, care s-a declarat de acord så coopereze cu oficialii ONU. Absen¡a amoniacului care trecea prin Ucraina de pe pie¡ele interna¡ionale a creat multe probleme pentru ¡årile care depind de acest produs. Reluarea livrårilor ar putea stabiliza inclusiv pre¡ul îngrå¿åmintelor.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 35/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Succesele militare din Ucraina ar putea cre¿te suprafa¡a însåmân¡atå cu cereale Succesele înregistrate de for¡ele armate ucrainene, care în ultimele zile au eliberat zone importante din nordestul ¿i sudul Ucrainei, ar putea duce la îmbunåtå¡irea prognozelor privind suprafa¡a însåmân¡atå cu cereale pentru recolta din 2023, a declarat un secretar de stat din Ministerul ucrainean al Agriculturii, transmite Reuters. Fermierii ucraineni au început însåmân¡årile de toamnå, iar Ministerul ucrainean al Agriculturii estimeazå cå suprafa¡a însåmân¡atå ar putea ajunge la aproximativ 4,7 milioane de hectare. Ministerul ucrainean al Agriculturii a informat cå fermierii din aproape toate regiunile au început så însåmân¡eze grâul pentru recolta din 2023 ¿i pânå acum au însåmân¡at 141.000 de hectare, sau 3,5% din suprafa¡a preconizatå. Luna trecutå, ministrul ucrainean al Agriculturii, Mykola Solsky, a declarat cå suprafa¡a însåmân¡atå cu grâu de iarnå ar putea scådea în acest an pânå la 3,8 milioane de hectare, de la 4,6 milioane de hectare anul trecut, din cauza invaziei ruse¿ti. Cifrele oficiale mai aratå cå fermierii ucraineni au însåmân¡at ¿i 7.100 de hectare de orz, sau 1,1% din suprafa¡a preconizatå, precum ¿i 5.400 de hectare de secarå. Situa¡ia este mai bunå la rapi¡å, însåmân¡at pe 841.000 de hectare, sau 87% din suprafa¡a preconizatå. În acest an, Ucraina a recoltat 19 milioane de tone de grâu, comparativ cu 32,2 milioane de tone în 2021. 14

Protest împotriva avalan[ei de cereale ucrainene Pe 15 ¿i 16 septembrie, când, în Cehia, la Praga se desfå¿ura reuniunea mini¿trilor agriculturii din statele UE, alåturi, în fa¡a Centrului Congreselor, mii de fermieri blocau drumurile cu tractoare, strigându-¿i nemul¡umirile.

åsurile solicitate de fermieri cehi au luat forma unui Memorandum care va fi prezentat mini¿trilor. Din România, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare ¿i-a declarat public solidaritatea cu fermierii cehi. Iar cele 4 organiza¡ii membre ale Alian¡ei (APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV) sunt ¿i ele printre semnatarele Memorandumului de la Praga, prin care solicitå sprijin politic pentru implementarea unor måsuri de protec¡ie pentru fermieri ¿i cooperative, astfel: Måsuri cerute: 1) Suspendarea certificatelor de emisie måcar pe termen scurt; 2) Limitarea pre¡urilor la energie ¿i compensarea fermierilor pentru pre¡urile ridicate la îngrå¿åminte ¿i alte inputuri agricole vitale; 3) Suport pentru ca produsele agricole ucrainene så ajungå pe pie¡ele de export ale ¡årilor ter¡e ¿i måsuri care så contribuie la atenuarea problemelor logistice, a pre¡urilor ¿i a veniturilor pentru fermierii din statele membre. Este crucial så fie proteja¡i producåtorii na¡ionali de pericolul de a fi victime ale circumstan¡elor cauzate de liberalizarea importurilor din Ucraina.

4) Extinderea cadrului temporar de crizå pentru a permite statelor membre så utilizeze flexibilitatea prevåzutå de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul invaziei Ucrainei de cåtre Rusia; Måsuri pe termen lung: 1) Promovarea autosuficien¡ei energetice a fermierilor. 2) O cre¿tere a finan¡årii în cadrul Politicii Agricole Comune, având în vedere cre¿terea sarcinii birocratice asupra fermierilor, provocårile climatice existente, impactul poten¡ial al implementårii Pactului Verde european, impactul crizei globale ¿i necesitatea de a consolida securitatea alimentarå mondialå. 3) Alocarea de fonduri/resurse europene pentru cercetarea ameliorårii, precum ¿i sus¡inerea unei pozi¡ii bazate pe o bazå pur ¿tiin¡ificå privind dezvoltarea de noi soiuri rezistente, inclusiv NGT. 4) Respingerea oricårei obliga¡ii stabilite prin proiectul de Regulament SUR de a reduce cantitå¡ile de pesticide utilizate de statele membre care au un consum de Produse de protec¡ia plantelor sub media europeanå; 5) Cre¿terea limitei ajutorului de minimis pentru produc¡ia agricolå primarå. Profitul Agricol 35/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 16 septembrie, a fost de 330 dolari/tonå (1.617 lei). A crescut cu 17 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 12 septembrie.

Grâu

România FOB Constan¡a 307 euro/t (=) 1.504 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.09.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022. ¥n såptåmâna 12 - 16 sept. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 390 dolari/tonå (1.911 lei). A scåzut cu 3 dolari/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

€ - 4,9 lei $ - 4,9 lei Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna octombrie 2022 este de 273 euro/t (1.334 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 327 euro/tonå (1.602 lei). A crescut cu 18 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 339 euro/tonå (1.661 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna octombrie 2022, a fost de 267 dolari/t (1.308 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 332 euro/t (1.627 lei). A crescut cu 15 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 12 septembrie. Cota¡ii - Bursa din Chicago 12.09 13.09 14.09 Oct 305 307 309 Nov 307 315 317 Dec 313 317 319

15.09 307 315 317

$/t 16.09 310 317 319

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 12.09 13.09 14.09 15.09 Oct 327 329 333 337 Nov 323 327 331 335 Dec 321 325 329 333

$/t 16.09 340 339 339

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 12.09 13.09 14.09 15.09 Oct 393 391 387 385 Nov 397 395 393 391 Dec 389 385 383 381

$/t 16.09 390 393 385

euro/t Cota¡ii - Burse din Fran¡a 12.09 13.09 14.09 15.09 16.09 Rouen 317 321 327 333 332 Dunquerque 317 321 327 333 332 Pallice 313 320 321 329 337 Creil FOB 311 317 327 331 330 Moselle FOB 309 313 321 329 327 Rouen FOB 317 327 333 341 339

Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

Porumb România FOB Constan¡a 303 euro/t (=) 1.485lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.09.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 16 sept. 2022, a fost de 285 dolari/tonå (1.396 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå. Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Oct Nov Dec

12.09 267 259 261

13.09 14.09 15.09 16.09 269 267 269 271 263 261 267 269 267 265 269 273

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

$/t

12.09 13.09 14.09 15.09 16.09 271 269 271 269 277 269 263 269 267 273

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în octombrie 2022, este de 279 euro/tonå (1.367 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå. Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 341 euro/tonå (1.671 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 345 euro/tonå (1.690 lei). A crescut cu 12 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 16 sept. 2022, a fost de 337 euro/tonå (1.651 Cota¡ii - Burse din Fran¡a 12.09 325 325 319 Bordeaux FOB 329 Pontivy 333 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Fa¡å de ultimele 5 zile

Fa¡å de ultima lunå

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

+ 25

- 58

+81

lei). A crescut cu 12 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 327 euro/tonå (1.602 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 277 dolari/tonå (1.357 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå.

Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå -2

+ 12

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

+ 113

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

13.09 14.09 15.09 16.09 323 327 335 337 323 327 335 337 317 319 321 327 327 333 337 341 331 335 339 345

Profitul Agricol 35/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 12 - 16 septembrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 479 dolari/tonå (2.347 lei), în cre¿tere cu 16 dolari /tonå.

Principalele destina¡ii: Chi-

12.09 523 515 521

Oct Nov Dec

13.09 525 517 525

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago

$/t 14.09 527 525 530

15.09 529 527 535

16.09 533 535 540

Oct Nov Dec

12.09 1.397 1.317 1.277

13.09 1.411 1.337 1.297

14.09 1.437 1.357 1.315

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

FOB Constan¡a 297 euro/t (=) 1.455 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.09.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022.

$/t

15.09 1.455 1.377 1.335

16.09 1.473 1.397 1.349

euro/t

12.09 273 273 277

13.09 275 275 279

14.09 285 285 287

15.09 290 290 295

16.09 297 297 305

279 285

285 299 307 315 297 307 311 317

re, FOB-Moselle, a închis la 317 euro/tonå (1.553 lei). A crescut cu 32 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 297 euro/tonå (1.455 lei), mai mare cu 24 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Australia: pentru livrare în octombrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 293 dolari/t (1.436 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul orzului pentru be-

Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 579 euro/tonå (2.837 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 12

septembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 583 euro/tonå (2.857 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

PREºURI

12-16.09.2022

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni -15

- 22

- 190

Fa¡å de ultimul an - 15

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

12.09 13.09 14.09 15.09 16.09 463 467 469 471 479 459 465 467 469 471

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 679 euro/t (3.327 lei). A scåzut cu 28 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Nov

$/t

12.09 13.09 14.09 15.09 16.09 697 685 679 669 659

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 12 - 16 septembrie 2022, a fost de 285 dolari/tonå (1.396

Nov Dec

chidere, pe 16 sept., a fost de 659 dolari/tonå (3.229 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în octombrie, este 639 euro/t (3.131 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în octombrie, este de 707 dolari/t (3.464 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

12.09 13.09 14.09 15.09 16.09 Dieppe 707 697 695 685 679 $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 12.09 13.09 14.09 15.09 16.09 Dec 285 283 281 279 285 Nov 281 279 277 275 291

lei). Nu a înregistrat nici o modificare fa¡å de deschidere.

A înregistrat o cre¿tere tot de 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

12.09 Rouen 571 Dunquerque 571 Moselle 581

13.09 583 583 585

euro/t 14.0915.09 16.09 585 593 583 585 593 583 587 589 579

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Oct Nov Dec

12.09 629 631 639

13.09 623 627 631

14.09 621 625 629

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Profitul Agricol 35/2022

+ 17

285 dolari/t

559 dolari/t

+ 12

285 dolari/t

$/t

15.09 16.09 613 610 623 611 617 613

Grâu

330 dolari/t

$/t

12.09 13.09 14.09 15.09 16.09 577 575 573 571 577 579 577 575 573 579

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 583 euro/tonå (2.857 lei).

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

Rapi¡å la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 16 sept. 2022, a fost de 577 dolari/tonå (2.827 lei).

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 559 dolari/tonå (2.739 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 12 septembrie 2022.

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 167.970 tone, Pakistan 77.970 tone, Indonezia 71.850 tone, Mexic 32.770 tone, Vietnam 6.970 tone.

= 17

Pre]uri [i pie]e

Produc]ie-record la grâu Anali¿tii USDA prognozeazå o produc¡ie-record de grâu, de 784 milioane tone, cu 4 milioane tone mai mare fa¡å de anul trecut. Aceastå cre¿tere se datoreazå în principal agriculturii din Rusia, Maroc ¿i Mexic. Consumul mondial de grâu a crescut la 791 milioane tone, din cauza cererii tot mai mari din partea Rusiei ¿i a UE. ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (42 mil. tone, cu 9 mil. tone mai mult decât anul trecut), UE (33,5 mil. tone, mai mult cu 1,5 mil. tone). Exporturile de grâu din UE se extind. De la începutul anului 2022/23 (iulie/iunie), exporturile UE de grâu au crescut puternic, cu peste 6 milioane de tone cumulat (iulie-august). Chiar ¿i cu recolte mai mici, exporturile au crescut la cel mai mare nivel din ultimii 3 ani. Înså, în ciuda ritmului puternic de început de sezon, exporturile lunare de grâu din UE vor scådea, pe måsurå ce tot mai mult grâu din Bazinul Mårii Neagre devine disponibil dupå recoltare. Ucraina ¿i Rusia sunt cei mai mari concuren¡i ai UE, în special în Africa ¿i Orientul Mijlociu. Grâul din Ucraina a început så treacå prin coridorul cerealelor, cu peste 500.000 de tone livrate în ultima

Marii consumatori de grâu China (144 mil. tone), UE (108 mil. tone), India (104,5 mil. tone), Rusia (45 mil. tone), Pakistan (29 mil. tone). Cota¡iile UE au scåzut cu 21 dolari în ultima lunå ¿i au ajuns la 334 dolari/onå, din cauza scåderii euro ¿i a coridorului de cereale din Marea Neagrå. ¥n bazinul Mårii Negre, chiar dacå pre¡urile la grâu au scåzut cu 36 dolari/tonå, atingând 313 dolari/tonå, 18

Topul ]\rilor cu produc]ii mari

ºåri cu stocuri mari de grâu 2022/23

Varia¡ie fa¡å de 2021/22

China 144,3 mil. tone

+ 2,3 mil. tone

SUA

16,5 mil. tone

- 1,5 mil. tone

India

11,5 mil. tone

- 9 mil. tone

Rusia

15 mil. tone

+ 3 mil. tone

9,5 mil. tone

- 4 mil. tone

lunå. La exportatori mari mai avem Australia (26 mil. tone), Canada (26 mil. tone, mai mult cu 1 mil. tone), SUA (23 mil. tone, mai mult cu 2 mil. tone). În topul importatorilor sunt Egiptul (11 mil. tone) ¿i Indonezia (11 mil. tone), urmate de Turcia (10 mil. tone), China (9,5 mil. tone), Algeria (8,4 mil. tone). Stocurile mondiale sunt revizuite în sus, la 269 milioane tone, cu cre¿teri pentru Rusia ¿i China, compensând o scådere în Uniunea Europeanå. råmân totu¿i competitive datoritå produc¡iei-record. Cota¡iile din Australia au înregistrat o scådere de 24 dolari/tonå ¿i au închis la 372 dolari/tonå, deoarece condi¡iile meteorologice favorabile vor cre¿te produc¡ia.

Topul ¡årilor cu produc¡ii mari: China (138 milioane tone, mai mult cu 1 mil. tone fa¡å de 2021/22). UE (132 milioane tone, cu 6,2 mil. tone mai pu¡in decât în 2021/22, scådere determinatå de secetå). India (103 mil. tone, mai pu¡in cu 6,5 mil. de tone). Rusia (91 mil. tone, mai mult cu 16 mil. de tone fa¡å de 2021/22). SUA (48,5, în cre¿tere cu 3,7 mil. tone, datoritå cre¿terii suprafe¡ei cultivate ¿i a randamentelor mai mari). Canada (35 mil. tone, mai mult cu 13 mil. tone). Australia (33 milioane tone, mai pu¡in cu 3 mil. tone). Produc¡ia din Ucraina scade cu 12,5 milioane de tone, la 20,5 mil. tone, din cauza reducerii suprafe¡ei cultivate. Argentina (19 milioane tone). Marea Britanie ( 14 milioane tone). pagini structurate de

Marilena RÅDUCU ¥n pofida scåderii cu 10 de dolari/tonå, Argentina råmâne cea mai scumpå origine, 400 dolari/tonå. Doar pre¡urile din SUA au crescut cu 18 de dolari/tonå ¿i au ajuns la 392 dolari/tonå.

Profitul Agricol 35/2022

Pre]uri [i pie]e Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2022/2023 Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.755 milioane tone, cu 45 milioane tone mai micå fa¡å de cea din 2021/22.

Scade produc]ia mondial\ de porumb Topul produc\torilor de porumb

Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.466 milioane tone, cu 42 mil. tone mai micå fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 508 de milioane de tone de orez, în scådere cu 7 mil. de tone fa¡å de 2021/22. Sorgul va ajunge la 60,4 milioane tone, cu 2 milioane tone mai pu¡in ca în 2021/22. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 148 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de cea din 2021/22. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 645 milioane tone, cu 43 milioane mai mult fa¡å de 2021/22. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 390 milioane tone, cu 36,5 milioane mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 83 milioane tone, cu 9,3 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Floarea-soarelui va ajunge la 52 milioane tone, mai micå cu 5 mil. de tone fa¡å de cea din 2021/22. Produc¡ia de arahide este estimatå la 50,5 milioane tone, cu 0,1 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 118 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 12 septembrie 2022.

Produc¡ia mondialå de porumb, în anul de pia¡å 2022/23, este estimatå de anali¿tii americani la aproape 1,2 miliarde tone, cu 47 milioane tone mai micå fa¡å de anul de pia¡å 2021/22. Sunt prognozate scåderi de produc¡ie pentru Uniunea Europeanå ¿i Statele Unite, par¡ial compensate de cre¿terile din China ¿i Ucraina.

¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 59,5 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia, cu 46,5 milioane tone, Argentina (41 mil. tone), Ucraina (13 mil. tone), Fed. Ruså (4 milioane tone), UE (2,7 milioane tone). La licita¡iile din luna august, pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu 26 dolari/tonå, pânå la 325 dolari/tonå. Pre¡urile din Argentina au crescut cu 13 dolari/tonå, ajungând la 287 dolari/tonå. ¥n Brazilia, porumbul a crescut cu 4 dolari/tonå, pânå la 294 dolari/tonå. Cererea de porumb brazilian pare a fi puternicå, iar volumele livrate în august au atins un record de 7,6 milioane de tone. Ofertele din Ucraina sunt în jurul a 261 dolari/tonå.

Topul producåtorilor de porumb - SUA, 354 mil. tone. - China 274 mil. tone, mai mult cu 2 mil. tone fa¡å de anul trecut. - Brazilia 126 mil. tone, mai mare cu 10 mil. tone. - UE 59 mil. tone, cu 12 mil. tone mai pu¡in fa¡å de 2021/22. - Argentina 55, mai mare cu 2 mil. de tone fa¡å de anul trecut. - Ucraina (31,5 mil. tone, mai pu¡in cu 11 mil. tone). - India (31,5 mil. tone). - Mexic (27 mil. tone). La importatori, pe primul loc este UE (19 milioane tone), urmatå de China (18 mil. tone, mai pu¡in cu 5 mil. tone fa¡å de anul trecut), Mexic (18 mil. tone), Japonia (15 milioane tone), Vietnam (12 mil. tone). Marii consumatori de porumb sunt SUA (305 milioane tone,în scådere cu 9 mil. tone fa¡å de anul trecut), China (295 mil. tone, mai mult cu 4 mil. tone), UE (77 milioane, mai pu¡in cu 2 mil. tone), Brazilia (77, mai mult cu 4 mil. tone), Mexic (44,5). Stocurile globale de porumb ajung la 304,5 milioane tone, în scådere cu 8 milioane de tone fa¡å de anul trecut. Profitul Agricol 35/2022

CULTURI

VEGETALE Men]inerea profitului cu tehnologii minimale Din 2007, de când a preluat managementul colosului de 13.700 ha Agricom, din Borcea, Cålåra¿i, Arnaud Charmetant a introdus tehnologia minimum-till, renun¡ând complet la arat. De cinci ani, pe anumite sole, a trecut chiar la no-till. În condi¡iile acestui an, produc¡iile la no-till au fost superioare celor ob¡inute cu minimum-till, dar Charmetant nu vrea så tragå concluzii pripite. “Trebuie realizate observa¡ii pe perioade mai îndelungate ¿i sole diferite”. Cheltuiala pe hectar este în cre¿tere ¿i la Agricom, dar încå mult inferioarå celei din majoritatea fermelor comerciale din sud. Charmetant este convins cå economiile realizate prin mai pu¡ine treceri sunt cheia pentru men¡inerea profitabilitå¡ii, în condi¡ii de climå tot mai secetoaså. Asta ¿i o normå reduså de fertilizare. E convins cå mul¡i fermieri ar putea aplica mai pu¡ine îngrå¿åminte, fårå afectarea drasticå a productivitå¡ii pe termen scurt ¿i cu men¡inerea profitabilitå¡ii pe termen lung. Rezultatele îi dau dreptate: produc¡iile medii la Agricom sunt sub media zonei, dar, raportat la costuri, rezultatul final (profitul) e optim. A ob¡inut o produc¡ie medie la floarea-soarelui de 2.300 kg/ha, dupå ce a recoltat 90% din suprafa¡a totalå de 3.000 ha. E sub media ultimilor cinci ani, dar excep¡ional, în condi¡iile acestui sezon. 22

Arnaud Charmetant

Porumb la neirigat are pe 600 de ha. Încå nu l-a recoltat, dar se a¿teaptå la o produc¡ie medie între 3,5 ¿i 4,5 t/ha. Are ¿i 1.200 de ha de soia, dintre care cam jumåtate irigate. De pe suprafa¡a neirigatå nu ¿tie dacå adunå o medie de 1 t/ha, dar la irigat se a¿teaptå la produc¡ii normale, de 3,5 t/ha. La grâu, media pe cele 2.800 ha a fost de 4.500 kg/ha, iar la orz 5.900 kg/ha, pe 2.400 ha. La rapi¡å a avut un accident - un atac devastator de ¿oareci. Astfel, produc¡ia a fost de doar 1,5 t/ha pe 800 ha. “ªoarecii sunt o problemå ce revine cu ciclicitate. Ultima invazie de dimensiunea asta a fost acum 7 ani”. A semånat rapi¡a pe 2.400 ha, în perioada 15 august - 10 septembrie. Rapi¡a semånatå în august e råsåritå în procent de 70%. Se pregåtea de semå-

natul grâului såptåmâna aceasta. A redus fertilizarea de bazå de la 80 la 70 kg/ha de complexe 12.52.0. Încå nu a decis dacå va reduce din norma de azot. Råmâne de våzut la primåvarå, în func¡ie de vreme, de starea culturilor, de evolu¡ia pre¡ului cerealelor. A achizi¡ionat fertilizan¡ii, dar nu e o certitudine cå va folosi întreaga cantitate de 100 de kg de azot substan¡å activå/ha. “Dacå grâul se va putea valorifica cu 300 de euro tona ¿i produc¡ia e de 5,5 t/ha, se justificå så aplici norma de fertilizare - pre¡ul îngrå¿åmântului nu se va mai sim¡i atât de dureros. Dar, dacå produc¡ia e de 4 t/ha ¿i valorificarea se face la 250 de euro, deja e o mare problemå”.

Robert VERESS Profitul Agricol 35/2022

CULTURI VEGETALE

Startul f\r\ buruieni la grâu Se simte din plin conjunctura complexå, alimentatå de conflictul militar, dinamica fluctuantå a pre¡urilor, seceta pronun¡atå ¿i cre¿terea pre¡urilor la energie (gaz, combustibil, energie electricå etc.).

În

acest sens, sunt multe voci care sus¡in men¡inerea unei aten¡ii sporite pentru cultura grâului, în calitatea sa de culturå strategicå la nivel european (conform INS, România a ocupat în anul 2021 locul 4 în UE, cu 2,175 mil. ha, dupå Fran¡a, Germania, Polonia). Pe lângå suportul financiar oferit prin diverse programe, trebuie întreprinse ¿i ac¡iuni care converg cåtre succesul culturilor de cereale în stadiile de dezvoltare-cheie. Experien¡a ultimilor ani a impus douå noi direc¡ii majore în tehnologia påioaselor: controlul dåunåtorilor de toamnå (afide, mu¿te) ¿i erbicidarea de toamnå pentru controlul buruienilor ce se dezvoltå agresiv în iernile tot mai blânde. Este important de men¡ionat cå omiterea erbicidårii în toamnå la grâu conduce la o pierdere de produc¡ie de pânå la 10%. Mai mult, procesul de erbicidare a buruienilor mature în primåvarå necesitå un pachet de produse cu costuri considerabil mai mari. Ventrilica (Veronica spp.) rezistå peste iarnå ¿i gåse¿te un mediu favorabil în zonele cu soluri fertile ¿i u¿oare. Turi¡a (Galium aparine) preferå acelea¿i soluri fertile ¿i formeazå o tulpinå cå¡åråtoare care poate atinge

Prezen¡a peste iarnå a buruienilor în cultura de grâu înseamnå: 1. Concuren¡a dintre plantele de culturå ¿i buruieni pentru nutrien¡ii ¿i apa din sol. Pre¡urile exorbitante ale îngrå¿åmintelor ¿i deficitul cronic de apå fac ca eliminarea acestui punct så aibå o prioritate maximå. 2. Încetinirea fotosintezei plantei de culturå, ca urmare a faptului cå buruienile au o evolu¡ie mai rapidå decât grâul; 3. Pierderi la recoltare din cauza îmburuienårii excesive. Alliance 660 WG se diferen¡iazå prin capacitatea de combatere a buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene cu impact major la grâu. Ac¡iunea complexå a produsului se bazeazå pe eficien¡a ¿i efectul de lungå duratå a celor douå substan¡e active componente: - Metsulfuron-metil 6%, cu difuzie în stratul superficial al solului, din clasa sulfonilureicelor, cu absorb¡ie radicularå, dar ¿i par¡ial foliarå, cu translocare cåtre vârfurile de cre¿tere ale plantei ¡intå, cårora le opre¿te diviziunea celularå, stopându-le cre¿terea. Substan¡a peste 1 metru, sufocând astfel plantele de culturå. Trei-fra¡i-påta¡i (Viola arvensis) se remarcå prin înmul¡irea acceleratå prin semin¡e, mai ales pe soluri nisipoase ¿i u¿oare.

ac¡ioneazå prin inhibarea enzimei acetolactat sintetazå (ALS). - Diflufenican 60%, cu efect pelicular, din clasa piridincarboxamidelor, care inhibå procesul de sintezå a carotinoidelor, astfel încât buruiana formeazå cloroze, dupå care necrozeazå ¿i moare. Alliance 660 WG prezintå un spectru larg de control al buruienilor dicotiledonate, cu selectivitate excelentå fa¡å de plantele de culturå ¿i efect de lungå duratå. Produsul este ambalat în recipient de 1 kg, suficient pentru erbicidarea a 10 ha de grâu, fiind o op¡iune avantajoaså pentru reducerea costurilor de transport. Speciali¿tii Kwizda Agro vå recomandå utilizarea erbicidului în tandem cu adjuvantul Drill, pe bazå de ulei vegetal, pentru cre¿terea semnificativå a gradului de penetrare a solu¡iei în plantå. Ca ¿i în cazul erbicidului, un ambalaj din acest adjuvant (5 l) este suficient pentru 10 ha de grâu, utilizatorul ob¡inând astfel o solu¡ie eficientå ¿i completå.

Rocoina (Stellaria media) gåse¿te un mediu favorabil în iernile blânde, formând o re¡ea vegetalå deaså pe solurile echilibrate din punctul de vedere al umiditå¡ii ¿i nutrien¡ilor.

Profitul Agricol 35/2022

CULTURI VEGETALE

Strategie de fermier într-o pia]\ în care toate s-au scumpit Raul Mårun¡oiu administreazå 1.400 ha la Såcele, Constan¡a. A recoltat floarea-soarelui. Suprafa¡a cultivatå a fost foarte micå, de numai 27 ha, fiindcå nu a avut la dispozi¡ie alte sole pe care så poatå semåna respectând rota¡ia.

“

Anul trecut, în septembrie, am reu¿it så semån 400 de ha de rapi¡å ¿i ar fi însemnat så vin cu floare dupå rapi¡å sau invers”, explicå fermierul. Produc¡ia medie la floare a fost destul de bunå, de 2.280 kg/ha, considerând regimul precar al precipita¡iilor la Såcele, pe toatå durata anului agricol, de la 1 iulie 2021 pânå la 30 iunie 2022, nu au cåzut mai mult de 200 de l/mp. La doar câ¡iva kilometri distan¡å volumul a fost de 300 de litri sau chiar mai mult. ªi microzonarea climei continuå: “În urmå cu 10 zile, în regiune au cåzut ploi mai consistente. Dar la Cumpåna au cåzut 80 de l/mp, pe zona Nåvodari-Lumina-Cogealac 40 de l/mp, iar aici, la Såcele, adicå la 20 de km, ca de obicei, mai pu¡in: 24 de l/mp”. Efectele secetei pedologice au fost poten¡ate de ale celei atmosferice ¿i de ar¿i¡å. Calamitatea totalå a fost evitatå gra¡ie unor ploi cåzute la sfâr¿it de mai ¿i început de iunie. La porumb, Mårun¡oiu sperå la o medie de 3 t/ha. Dar e obi¿nuit cu fluctua¡iile: “Sunt ani în care se fac 6-7 tone ¿i ani în care nu sari de 2 t/ha”. Ar fi recoltat mai devreme cele 80 de ha de porumb, fiindcå umiditatea e bunå, dar respectå cerin¡ele pachetului de agromediu “Gâsca cu gâtul ro¿u”, care impune men¡inerea culturii pânå la data de 16 septembrie.

Raul M\run]oiu

În structura culturilor de primåvarå a mai avut doar mazåre, pe 82 de ha, iar produc¡ia a fost mul¡umitoare, de 3.100 kg/ha, întrucât plantele au ajuns, din fericire, la maturitate, înainte de instalarea ar¿i¡ei. Reiese cå doar o ¿eptime din suprafa¡a fermei este alocatå culturilor de primåvarå. E tipic pentru aceastå regiune a ¡årii, unde porumbul este cultivat sporadic, iar floarea are constrângeri tot mai mari la rota¡ie, în principal din cauza parazitului Orobanche. Culturile de toamnå au dat produc¡ii apropiate de media zonei: rapi¡a 2.100 kg/ha (suprafa¡a totalå 400 ha), grâul 5.250 kg/ha (620 ha), orzul 5.400 kg/ha (180 ha). A însåmân¡at 300 de ha de rapi¡å în intervalul 25 august - 2 septembrie. Cultura e råsåritå, plantulele sunt în faza de cotiledoane spre prima pereche de frunze adevårate. Anul acesta a folosit numai hibrizi Clearfield, cheltuind 40.000 de euro cu såmân¡a. A mai planificat 300 ha de orz, 660 ha de grâu. Începe însåmân¡atul dupå 25 septembrie. Pregåtea patul germinativ, prelucrând mecanic solul ¿i ferti-

lizând cu complexe. Mårun¡oiu sus¡ine cå i se dubleazå cheltuiala pe hectar sezonul acesta, fa¡å de cel precedent. Iar asta în condi¡iile în care reduce drastic norma de fertilizare. “Anul trecut am dat 3.000 de lei pe tona de îngrå¿åminte complexe. Anul acesta nu am mai contractat anticipat, fiindcå erau scumpe complexele ¿i în iunie. Le-am cumpårat în august, când pre¡ul cel mai mic pe care l-am gåsit a fost 6.300 de lei. Anul trecut am cumpårat 300 de tone, ca så pot aplica 200 de kg/ha, ¿i am dat 900.000 de lei. Anul acesta am dat 1,1 milioane de lei ¿i aplic doar 100 de kg/ha. Efectiv nu îmi mai permit så aplic 200 de kg/ha. Cheltuiala cu motorina a crescut foarte mult, la fel ¿i cea cu Ad-Blue: în urmå cu 18 luni l-am cumpårat cu 1.700 de lei/t, iar acum primesc oferte la 4.600-5.000 de lei. Sunt scumpiri foarte mari ale pieselor de schimb ¿i consumabilelor cauciucuri, filtre. Cre¿te ¿i cheltuiala cu salariile. “Per total, anul trecut am cheltuit între 3.000 ¿i 3.500 de lei, fårå a socoti arenda. Anul acesta må a¿tept så ajung la 6.000 de lei, cu o tehnologie mai slabå decât anul trecut”. În aceste condi¡ii, marja de profit i s-a redus la 8-9%, calculatå în baza produc¡iilor de anul acesta ¿i a pre¡urilor de acum. “La o produc¡ie de 5 t de grâu ¿i un pre¡ de 1,3 lei/kg, cultura nu va mai fi profitabilå. E stop-joc”. Orice accident de parcurs va însemna acumularea de pierderi: “Dacå se mai întâmplå un ghinion precum acela så pice un motor al unui tractor de capacitate mare, ca în 2020, voi începe så aduc bani de acaså”.

Robert VERESS Profitul Agricol 35/2022

CULTURI VEGETALE

O eventual\ solu]ie> subven]ionarea costului de uscare a porumbului Cultura porumbului la neirigat e un dezastru anul acesta. Pu¡ini fermieri din ¡arå reu¿esc produc¡ii de 7-8 t/ha, majoritatea mul¡umindu-se cu 4-5 t/ha, iar mul¡i chiar cu 2 t/ha, uitându-se la vecinii care nu recolteazå nimic. În schimb, ploile cåzute în august ¿i septembrie, chiar prea abundent pe alocuri, au încurajat cre¿terea suprafe¡elor semånate cu rapi¡å. Aceasta e în bunå parte råsåritå, trecând cel mai important test al perioadei de vegeta¡ie.

În

jude¡ul Mure¿, la I¿tan-Tåu, Constantin Bîrlean arareori se confruntå cu seceta. Chiar ¿i anul åsta, când întreaga Europå a fost afectatå, cele 350 ha ale fermei sale au fost oarecum mai ferite. Astfel, la culturile de toamnå chiar nu au fost probleme, cu grâul s-a închis la peste 8 t/ha pe 100 ha, iar cu rapi¡a la 5 t/ha, pe 30 ha. La floare produc¡ia este peste a¿teptåri, cam 4 t/ha, fiind recoltate ultimele por¡iuni din suprafa¡a totalå de 60 ha. La porumb anticipeazå o medie de 7-8 t/ha, pe cele 120 de ha. Va recolta undeva în octombrie, fiindcå plantele sunt încå verzi. Ploile din ultimul timp au reactivat elementele nutritive ¿i porumbul încå mai consumå, de¿i produc¡ia e deja stabilitå. Mai are ¿i 18 ha de soia, dar cultura a fost afectatå de seceta ¿i ar¿i¡a din iunie, iulie ¿i prima jumåtate a lunii august.

Profitul Agricol 35/2022

Constantin Bîrlean

Produc¡iile fiind bune ¿i foarte bune, nemul¡umirea fermierului e legatå de sui¿urile ¿i coborâ¿urile prea abrupte ale pre¡urilor de valorificare. “Grâul de anul trecut l-am vândut în primåvarå cu 1,7 lei/kg, acum e 1,3 lei/kg. Rapi¡a am vândut-o cu 3 lei/kg, dar cine a vândut în primåvarå a primit ¿i peste 4 lei/kg. Am sperat så prindem un pre¡ bun la rapi¡å, dar, din contrå, a fost mult sub a¿teptåri. Toate pre¡urile produselor agricole au ajuns la nivelul lor de anul trecut sau chiar sub acela, ca în cazul florii-soarelui. În schimb, pre¡ul îngrå¿åmintelor s-a triplat, al motorinei s-a dublat. Este foarte stresant jocul de pre¡uri. Nu ¿tii dacå så faci sau nu contract cu vânzare anticipatå. Pre¡urile fiind prea volatile ¿i vremea instabilå, nu ¿tii la ce så te a¿tep¡i. Faci tot ce depinde de tine, dar nu po¡i controla nici natura ¿i nici ce se întâmplå pe pie¡e”. E stresat ¿i de faptul cå va pierde mult din cauza umiditå¡ii porumbului la recoltare. “Porumbul va trebui uscat ¿i va costa enorm uscarea. Ajungem så dåm pe gaze cât jumåtate din valoarea produc¡iei. Nu ar strica ca måcar noi, fermierii ce nu beneficiem de iriga¡ii, de apa gratuitå, så primim subven¡ii pentru gaze”.

A semånat 70 ha de rapi¡å. O parte, semånatå mai devreme, a råsårit. Cealaltå parte a semånat-o acum douå såptåmâni, dupå ploi. Dar apoi a venit o ploaie toren¡ialå ¿i s-a format crustå. Sperå la ni¿te ploi lini¿tite, care så înmoaie crusta ¿i så permitå råsårirea, så nu fie obligat så reînfiin¡eze cultura. Grâul îl va semåna dupå 1 octombrie. La grâul semånat în 2021, fa¡å de cel semånat în toamna 2020, cre¿terea cheltuielii pe hectar a fost pe la 1520%. Ulterior, cheltuiala la culturile de floarea -soarelui ¿i porumb de anul acesta i-a crescut cu 35-40% peste cea de anul trecut. Iar cheltuielile de înfiin¡are a culturilor de rapi¡å ¿i grâu sunt deja cu 35-40% mai mari ca cele de anul trecut. ªi tendin¡a de cre¿tere a costurilor continuå. “Anul trecut, tona de îngrå¿åminte 20.20.0, de la Azomure¿, era 1.600 de lei. Acum trece de 5.000 de lei. ªi mai e problema calitå¡ii îngrå¿åmintelor de import. Vin fårå buletine de analizå. Nu ¿tii cât de solubile sunt”.

Robert VERESS

CULTURI VEGETALE

Taxa de pod pr\bu[it> 3 euro pe ton\ Claudiu Mihålu¡e lucreazå 530 ha la Dolje¿ti, Neam¡. Poate nici nu a¡i ¿ti localitatea, dar a fost în vizorul întregii prese: acolo s-a pråbu¿it podul cel nou. Mihålu¡e contabilizeazå amar: pe lângå pierderea de 150-200 de lei/t, din cauza distan¡ei de Portul Constan¡a, pe care o suferå fermierii moldoveni, în cazul såu se adaugå încå 3 euro/tonå din cauza ocolului pe care trebuie så-l realizeze camioanele, în urma pråbu¿irii podului.

Aş

fi vrut så fac o ¿tire separatå din informa¡ia asta, dar m-a rugat så må ab¡in: “ªti¡i, aici e multå agita¡ie politicå pe subiect, iar eu chiar nu am nimic cu politica ¿i nu vreau så fiu implicat”. Mihålu¡e este vesel ¿i încrezåtor, pentru cå vremea, a¿a såracå precum a fost în precipita¡ii anul acesta, pe el l-a “pedepsit” mai pu¡in decât pe mul¡i dintre colegii såi. “Am un prieten, la 10 km de mine, care recolteazå 1 t/ha la floare. Ploile au fost foarte zonate. Pe întreg sezonul, au fost diferen¡e de 80 de litri între douå sate învecinate. ªi acum, la mine nu a plouat de o lunå, nu era anun¡at nimic ¿i a venit o ploaie de 40 de litri. Într-un an întreg, de la 1 septembrie pânå la 31 august, s-au adunat în jur de 200 de l/mp. ¥n toamna 2021 nu a plouat deloc, iarna au cåzut, sporadic, 50 de litri, iar din februarie încoace 150 litri. Întârziat de ploi, încå nu a recoltat floarea-soarelui de pe cele 145 ha. Dar sperå la o produc¡ie de peste 2,5 t/ha. La porumb, cultivat pe 117 ha, se gânde¿te la 5 t/ha. Floarea îi va aduce venituri solide, fiindcå a contractat o cantitate importantå când pre¡urile erau bune. “Norocul meu e cå nu pun porumb niciodatå pe mai mult de 23% din suprafa¡å. Fiindcå am probleme cu furturile ¿i cu mistre¡ii. Sunt påduri cu fonduri private de vânåtoare în vecinåtate; administratorii au înmul¡it mistre¡ii ¿i îi laså în culturile noastre, nu avem ce le face. Pe 60% din suprafa¡a fermei nici nu pot pune porumb fiindcå ¿tiu sigur cå va fi compromis”. În toamna 2021 a înfiin¡at 133 ha de 28

Claudiu Mih\lu]e, Dolje[ti, jud. Neam]

grâu, 40 de orz ¿i 90 de rapi¡å. La grâu ¿i orz produc¡iile au fost mici, pu¡in peste 4 t/ha, dar rapi¡a a fost cultura salvatoare, fiindcå a scos o medie de 3 t/ha, iar valorificarea a fåcut-o cu 3.250 de lei tona chiar pe 1 august, prinzând ultimul tren înainte de cåderea pre¡ului. Sezonul åsta, semånatul rapi¡ei l-a început pe 26 august ¿i pânå pe 29 august a înfiin¡at 175 ha. S-a produs råsåritul, aråta bine cultura, dar sâmbåtå, 10 septembrie, au cåzut cei 40 de litri în 20 de minute, apoi duminicå a plouat iar toren¡ial. În por¡iunile deluroase cultura a fost spålatå. Mihålu¡e a cumpårat såmân¡å ¿i a semånat din nou în solele afectate. Deocamdatå, 70% din ce a semånat e viabil, a tratat cu erbicid în preemergen¡å ¿i urmeazå så aplice insecticide. “E primul an în care pun o suprafa¡å a¿a de mare de rapi¡å. De obicei merg cu 80-90 de ha, ca så pot efectua interven¡iile într-o singurå zi. Dar, din cauza secetei, sunt nevoit så må axez pe culturile de toamnå, fiindcå astfel ¿tiu încå de la ie¿irea din iarnå pe ce må bazez. De¿i, istoric, zona e de porumb, a de-

venit riscantå aceastå culturå. Cu 2,5 t de floare mergi înainte, dar dacå vezi 3 tone de porumb te ia panica”. Cre¿te ¿i suprafa¡a de grâu (semånatul l-a programat pentru 10 octombrie), la 185 de ha, scåzând orzul. “Avem prin preajmå douå ferme de porci, care plåtesc bine orzul, dar achizi¡ioneazå strict cât au nevoie pe moment de la cei care au marfa pe stoc. Dacå recoltez mai târziu, traderii plåtesc mai pu¡in cu 150-170 de lei/t ¿i nu e rentabil. Am avut noroc anul åsta, fiindcå am vândut toatå marfa cu 1,60 lei/kg unei ferme, doar fiindcå marfa a fost de bunå calitate, cu maså hectolitricå mare. Cea mai bunå ofertå de la un trader era 1,45 lei/kg. A¿a cå prefer så pun doar grâu, al cårui pre¡ nu are aceste limitåri”. Sezonul 2021-2022 a avut cheltuiala pe hectar medie de 5.500 de lei/ha cu tot cu indirecte, fiindcå ¿i-a achizi¡ionat îngrå¿åmintele devreme, la licita¡ia ACCPT, la jumåtate din pre¡ul pe care al¡i fermieri din zonå l-au dat ulterior. Înså anul acesta se a¿teaptå så i se majoreze cheltuiala pe hectar cu cel pu¡in 30%. Profitul Agricol 35/2022

CULTURI VEGETALE “A crescut ¿i arenda, s-au scumpit toate, depå¿im 7.000 de lei/ha, dacå pre¡urile vor råmâne cele de acum. Cu aceastå cheltuialå, dacå anul agricol urmåtor nu e excep¡ional ¿i pre¡urile de valorificare a recoltei vor fi mai mici, ne pråbu¿im. Doar în 2021 am scos peste 7 tone/ha la grâu, din 15 ani de când am ferma. În rest, zona e de 5-6 t/ha. A¿a cå ne a¿teaptå mari provocåri, sunt incertitudini legate de viitor, de ceea ce se întâmplå la nivel macro ¿i ne afecteazå pe to¡i. Au crescut dobânzile la credite, sunt varia¡ii foarte mari de pre¡uri ¿i la achizi¡ii ¿i la valorificare, care pot destabiliza orice afacere. Pre¡ul la floare a scåzut cu 500 de lei în douå såptåmâni ¿i aud cå pre¡ul uleiului brut scade chiar mai mult. E ca un joc de noroc acum: investim în noile culturi plåtind pre¡uri foarte mari la îngrå¿åminte ¿i motorinå, fårå a avea vreo siguran¡å cå valorificarea se va putea face la pre¡uri care så permitå recuperarea investi¡iei. Iar dacå Ucraina va ajunge så exporte toatå marfa pe care o are, e clar cå pre¡urile o vor lua la vale ¿i mai mult. Peste astea toate se suprapune deficitul mare de apå, ce pune sub semnul întrebårii viitoarele recolte”. Mai are ceva grâu stocat, dupå ce în campanie a vândut bine, cu 1,55-1,58 de lei/kg. A fåcut ¿i economii, achizi¡ionând din varå, tot prin ACCPT Ia¿i, o bunå parte din necesarul de îngrå¿åminte pentru primåvara 2023. “DAP am luat cu 5.500 ¿i acum a sårit de 6.500, iar ureea cu 3.900 ¿i acum se apropie de 5.000”. Dar a început så aibå probleme cu lichiditå¡ile. Valorificarea nu a putut-o face cu plata cash, în schimb, a trebuit så achite pe loc îngrå¿åmintele. Apoi, a luat un utilaj de fåcut silo-bag-uri contractând un credit ¿i acum a crescut dobânda... “Recunosc cå am neglijat capitalizarea ¿i stocarea, investind în utilaje. Dar nu-mi pare råu, våzând cât s-au scumpit ¿i cå sunt probleme ¿i cu disponibilitatea lor”. Profitul Agricol 35/2022

Costurile stârnesc îngrijor\ri Ioan Brebenel cultivå 250 ha la Potlogi ¿i Odobe¿ti, în Dâmbovi¡a. Nu are motive så se plângå de vreme, fiindcå a beneficiat de ceva mai multe ploi comparativ cu fermierii din Moldova ¿i Bårågan. A recoltat aproape integral cele 100 ha de porumb, iar media e de 7,5 t/ha, ridicatå de cele 20 de ha pe care le are la irigat, unde media a fost 10 t/ha. Între pauzele de la treieratul porumbului a recoltat ¿i floarea de pe cele 22 ha, ob¡inând o medie de 3.700 kg/ha. La culturile de toamnå produc¡iile medii ¿i suprafe¡ele cultivate au fost 3t/ha pe 30 ha la rapi¡å, 7,5 t/ha pe 80 ha la grâu, 6,8 t/ha pe 20 ha la orz. Produc¡ia la orz a ie¿it mai micå din

cauza unei furtuni care i l-a culcat par¡ial. A înfiin¡at 50 ha de rapi¡å, în perioada 20-25 august, iar cultura e råsåritå. Semånatul grâului îl începe spre sfâr¿itul acestei såptåmâni, pe o suprafa¡å de 90 ha. Încå nu ¿i-a calculat exact cheltuiala pe hectar în sezonul 2021-2022, dar ¿tie deja cå va trebui så investeascå sensibil mai mult de acum. “Sezonul care s-a încheiat am folosit îngrå¿åminte luate cu 2.3002.400 de lei/t. Iar anul acesta pre¡urile au sårit de 4.000 de lei, chiar ¿i în condi¡iile în care am luat complexele, ureea, azotatul din timp, cu plata cash. S-au scumpit ¿i motorina ¿i pesticidele...”

“Ne-a ajutat reducerea taxelor pe salariile angaja¡ilor” Pentru Georg Bardeau, care administreazå 9.000 ha în Timi¿ ¿i Cara¿Severin, anul agricol a fost foarte bun la grâu ¿i rapi¡å, bun la floarea-soarelui ¿i slab la soia ¿i porumb. Astfel, produc¡iile au fost 6,5 t/ha la grâu, pe 3.700 ha, 4,1 t/ha la rapi¡å, pe 2.000 ha, 2,4 t/ha pe 1.267 ha la floarea-soarelui. Se estimeazå 2,5 - 3 t/ha pe 197 ha la porumb boabe ¿i 0,5 t/ha pe 687 ha la soia. Ploile din august ¿i septembrie au amorsat un start bun al culturii de rapi¡å. Au fost semånate peste 2.000 de ha, începând cu data de 20 august. Cultura a råsårit în bunå parte, dar au fost ¿i sole afectate de crustå, care a trebuit så fie reînsåmân¡ate. Iar såptåmâna aceasta va începe semånatul grâului. Fiind vorba de un grup de ferme localizate în douå jude¡e învecinate, e firesc cå regimul de precipita¡ii så nu fie exact acela¿i peste tot. Înså un tabel al precipita¡iilor ne aratå cât de

mari au fost varia¡iile zonale anul acesta chiar ¿i în vestul ¡årii, cunoscut pentru clima sa mai stabilå. Chiar ¿i în ultimele såptåmâni, în unele loca¡ii au cåzut peste 200 de litri/mp, în altele jumåtate sau chiar mai pu¡in. “Cea mai mare provocare, din punctul meu de vedere, este så gåsim îngrå¿åminte la un pre¡ accesibil. Vom încerca så ne aprovizionåm din timp, chiar dacå pre¡urile sunt sus, fiindcå nu våd o relaxare a pre¡urilor în perioada urmåtoare. Dacå pre¡urile de valorificare se men¡in cele de acum, nu vom reduce din norma de fertilizare”, spune Bardeau. El se declarå mul¡umit de efectele ordonan¡ei de reducere a impozitelor pentru salaria¡ii din agriculturå. “Ne-a ajutat foarte mult”.

pagini de Robert VERESS 29

CULTURI VEGETALE

Controlul d\un\torilor din depozite cu

Phostoxin Tablet Cuvântul de ordine în aceastå perioadå tinde så fie “economie”; de aceea, vå aducem în aten¡ie un produs indispensabil în tehnologia modernå a depozitårii recoltelor, produselor alimentare ¿i a materiilor prime susceptibile la atacul dåunåtorilor de depozit.

Phostoxin Tablet fumigare cu efect insecticid Igienizarea ¿i protec¡ia bunurilor cu ajutorul Phostoxin Tablet este foarte importantå pentru påstrarea calitå¡ii produselor. Printre spa¡iile ce pot beneficia de eficien¡a acestui produs se numårå spa¡iile din porturi sau din alte depozite de mari dimensiuni, unde mårfurile trebuie så råmânå în siguran¡å. Fosfura de aluminiu - gazul ce rezultå din utilizarea Phostoxin Tablet poate fi utilizat pentru controlul dåunåtorilor ce atacå o gamå largå de bunuri depozitate, cum sunt cerealele, leguminoasele, porumbul, rapi¡a, semin¡ele, cafeaua, dar ¿i tutunul, fibrele naturale, pielea etc. Igienizarea incintelor cu Phostoxin Tablet este foarte eficientå ¿i, în plus, calitatea mårfurilor ¿i caracteristicile produselor (gust, miros, texturå etc.) nu sunt afectate. Fumigantul Phostoxin Tablet, un produs marca Detia Degesch, prezintå un spectru vast de control: 1. Gårgåri¡a grâului (Sitophilus granarius) Aceastå specie atacå boabele de grâu atât pe câmp, cât ¿i în siloz. Desigur, nu este posibilå o selec¡ie a boabelor înainte de depozitare. Dar, prin aplicarea Phostoxin Tablet, controlul acestui dåunåtor se va dovedi foarte eficient, chiar dacå se aflå în stadiul de larvå. 2. Gândåcelul fåinii (Tribolium confusum) Acest dåunåtor poate fi în30

tâlnit mai ales în depozitele cu fåinå, paste fåinoase, dar ¿i cacao sau oleaginoase. Fåina capåtå un aspect specific, cu galerii, excremente ¿i mici cocoloa¿e, devine mai închiså la culoare ¿i capåtå gust ¿i miros specifice, neplåcute. 2. Molia cerealelor (Sitotroga cereallela) afecteazå calitatea sau distruge complet boabele de cereale ¿i pe cele de leguminoase (fasole, nåut, mazåre). Prin atacul acestei specii, boabele dobândesc un gust neplåcut ¿i nu vor mai putea fi folosite pentru hrana omului sau ca furaj. 3. Gårgåri¡a fasolei (Acanthoscelides obsoletus) este o specie foarte bine adaptatå, ce poate supravie¡ui în medii vitrege, cum sunt câmpurile deschise. Totu¿i, în depozite va gåsi condi¡ii foarte bune de hrånire. 4. Molia cenu¿ie a fåinii (Ephestia Kuehniella) este un dåunåtor ce apare ¿i în spa¡iile industriale de depozitare, dar ¿i în cele domestice.

ferå, fosfura de aluminiu se descompune în fosfinå (¿i al¡i compu¿i), acest gaz afectând organismele care respirå. Restul produ¿ilor de reac¡ie nu afecteazå mediul. Factorii ce influen¡eazå eficien¡a tratamentului: - gradul de etan¿eitate: incintele sigilate, unde nu existå transfer de aer cu exteriorul, au rezultate mai bune. - respectarea strictå a duratei de expunere: deschiderea prematurå a spa¡iului poate afecta eficien¡a. Acest produs poate fi utilizat pentru igienizarea spa¡iului de depozitare atunci când este gol. Aceastå metodå este necesarå deoarece ouåle ce se ascund în cråpåturi vor reprezenta un material genetic activ atunci când urmåtoarea serie de bunuri va fi aduså în siloz sau depozit. Utilizarea Phostoxin Tablet controleazå dåunåtorii, chiar ¿i în faza de ou, dar ¿i în celelalte etape ale metamorfozei (adult, larvå, pupå). De asemenea, Phostoxin Tablet poate fi utilizat cu succes ¿i atunci când produsele se aflå deja în incintå. Tratamentul poate fi realizat atât preventiv, cât ¿i la primele semne de atac.

Modul de ac¡iune a fumigantului Phostoxin Tablet Eficien¡a Phostoxin Tablet este datoratå substan¡ei active, fosfurå de aluminiu 56%, cu un poten¡ial letal puternic pentru insecte. În plus, Phostoxin Tablet oferå ¿i Precau¡ii impuse de lege Conform legisla¡iei în vigoare, fumibeneficiul unei formulåri avantajoase. În prezen¡a vaporilor de apå din atmos- garea cu Phostoxin, aerisirea, precum ¿i îndepårtarea reziduului se realizeazå doar de cåtre personal special instruit Detia Degesch este un producåtor pentru aplicarea acestui produs. de fumigan¡i pentru industria alimenUtilizarea se realizeazå în echipe de tarå, cu o tradi¡ie de peste 100 de ani minimum douå persoane, în condi¡ii de în acest domeniu. siguran¡å. Subliniem faptul cå praful De¿i industria chimicå a avansat rezidual nu trebuie så intre în contact cu semnificativ, substan¡a activå din bunurile. Phostoxin Tablet este în continuare în topul op¡iunilor în utilizare, datoritå eficacitå¡ii sale dovedite. Profitul Agricol 35/2022

CULTURI VEGETALE

Colectarea de[eurilor de ambalaje prin programul SCAPA al AIPROM Protejarea mediului înconjuråtor este responsabilitatea noastrå, a tuturor. Fie cå suntem producåtori de produse de protec¡ia plantelor, distribuitori sau utilizatori de produse, este nevoie de implicarea fiecåruia dintre noi pentru a påstra un mediu curat.

rodusele de protec¡ia plantelor sunt ambalate corespunzåtor pentru a proteja utilizatorul ¿i mediul înconjuråtor, înså dupå efectuarea tratamentelor, în fermå råmâne o cantitate importantå de ambalaje din plastic, metal sau hârtie care pot fi recuperate ¿i reciclate în anumite condi¡ii prin programul SCAPA al AIPROM (Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor din România). A doua campanie SCAPA de colectare a de¿eurilor de ambalaje de pesticide a debutat în luna septembrie. În intervalul septembrie-decembrie fermierii ¿i distribuitorii pot preda gratuit de¿eurile de ambalaje provenite de la

A doua campanie SCAPA de colectare a de¿eurilor de ambalaje de pesticide a debutat în septembrie. În intervalul septembrie-decembrie fermierii ¿i distribuitorii pot preda gratuit de¿eurile de ambalaje provenite de la utilizarea produselor de protec¡ia plantelor în cele 80 de centre de colectare SCAPA din ¡arå. Înainte så planifica¡i o vizitå în centrele de colectare SCAPA verifica¡i programul de campanie al acestora. 32

utilizarea produselor de protec¡ia plantelor în cele 80 de centre de colectare SCAPA din ¡arå. Înainte så planifica¡i o vizitå în centrele de colectare SCAPA verifica¡i programul de campanie al acestora. Preluarea ambalajelor este realizatå de cåtre unicul operator Ecorec Recycling SRL, furnizor de servicii de inspec¡ie, transport ¿i valorificare a ambalajelor, cu participarea importantå a companiilor distribuitoare, în calitate de centre de colectare.

IMPORTANT! Dacå ave¡i o cantitate de de¿euri de ambalaje de pesticide mai mari de 30 mc, prin programul SCAPA se poate asigura preluarea, direct din fermå, printr-o programare ini¡ialå la TelVerde: 0800.800.211 (apel gratuit).

Tripla clåtire - condi¡ia legalå pentru a beneficia gratuit de programul SCAPA al AIPROM Pentru a scåpa gratuit de ambalajele provenite de la aplicarea tratamentelor fitosanitare, acestea vor fi triplu clåtite, uscate, iar capacul se va separa de am-

balaj. Dupå efectuarea opera¡iunii de triplå clåtire, ambalajele se gåuresc în partea de jos, pentru a evita reutilizarea lor. Tripla clåtire reprezintå procedura prin care sunt decontaminate ambalajele de pesticide, reducându-se astfel pericolul pentru sånåtate ¿i mediu, conform normelor legale în vigoare.

14 ani de colectare a de¿eurilor de ambalaje de pesticide prin SCAPA al AIPROM Din 2008 ¿i pânå în prezent, prin programul SCAPA al AIPROM a fost colectatå o cantitate de aproximativ 14.000 de tone de de¿euri de ambalaje provenite de la utilizarea produselor de protec¡ia plantelor, cheltuindu-se resurse importante pentru protejarea mediului înconjuråtor ¿i recuperarea ambalajelor puse pe pia¡å de cåtre membrii AIPROM ¿i companiile participante la program. Implementarea SCAPA este organizatå ¿i sus¡inutå financiar de cåtre companiile membre AIPROM ¿i companiile participante la program.

AIPROM Profitul Agricol 35/2022

CULTURI VEGETALE

Se prelunge[te înscrierea în competi]ia BASF BASF Innovation Hub este un proiect-concurs care va reuni start-upuri ¿i companii inovatoare din 11 ¡åri din Europa Centralå ¿i de Sud-Est, inclusiv România. Anul acesta, tema competi¡iei se concentreazå pe solu¡iile care contribuie, direct sau indirect, la pilonii Green Deal - energie curatå, mobilitate inteligentå ¿i agriculturå durabilå (strategia Farm to Fork). Pânå acum, aproape 20 de companii ¿i start-up-uri din România s-au înscris în competi¡ie. Toate se concentreazå pe energie curatå ¿i surse rege-

nerabile, precum electricitatea ¿i cåldura generate de energia solarå, eolianå, oceanicå, hidroenergie, biomaså, resurse geotermale, biocombustibili ¿i hidrogen derivat din resurse regenerabile. Un juriu special întrunit va alege cea mai bunå idee din România, care va participa ulterior la finalele regionale BASF Innovation Hub, împreunå cu solu¡iile inovatoare din alte ¡åri. Câ¿tigåtorul etapei locale va fi premiat cu suma de 2.500 euro brut, în timp ce cea mai bunå idee a etapei regionale va primi 5.000 euro.

Concursul se adreseazå companiilor inovatoare ¿i echipelor de start-upuri care numårå pânå la cinci membri ¿i sunt deja înfiin¡ate. Singura cerin¡å este ca ideea prezentatå så contribuie, direct sau indirect, la crearea de solu¡ii pentru energie curatå, fiabilå ¿i accesibilå, pentru agriculturå durabilå prin strategia "Fam to Fork" ori pentru o mobilitate inteligentå.

Arin DORNEANU

Indigo lanseaz\ dou\ produse pentru porumb [i floare Indigo Agriculture este o companie americanå ce încearcå så cucereascå pia¡a europeanå cu produse biologice. Pe directorul ¿tiin¡ific al Indigo, Martin Voss, l-am întânit la Ziua Porumbului, în Ialomi¡a. Prezenta Biotrinsic i30 FP ¿i Biotrinsic i280 FP, primele douå produse Indigo ce vor fi comercializate în România, dupå omologarea a¿teptatå spre finalul anului. Biotrinsic i30, ce se folose¿te la cultura porumbului, con¡ine o bacterie -Bacillus simplex, iar Biotrinsic i280, pentru cultura florii-soarelui, con¡ine o ciupercå, Cladosporium tenuissimum. Ambele induc o dezvoltare mai puternicå a rådåcinilor, ajutând cu reducerea stresului hidric ¿i nutri¡ional, înså cu unele diferen¡e: i30 are un efect mai puternic de reducere a stresului hidric, în special în perioada în34

Martin Voss, director [tiin]ific al Indigo

floritului. I280 ajutå la absorb¡ia mai rapidå a N, P, K. Spre deosebire de Rhizobium, care realizeazå o peliculå radicularå, cele douå microorganisme sunt endofite, tråind chiar în interiorul rådåcinilor plantelor ¿i intrând în simbiozå cu acestea. Bacteria induce dezvoltarea cu precådere a rådåcinilor secundare.

Astfel, rådåcinile de porumb devin stufoase. Ciuperca, pe lângå partea care este în plantå, cre¿te micelii în sol, care practic dubleazå capacitatea de absorb¡ie a rådåcinii florii-soarelui. Cele douå microorganisme asigurå un aport sporit de apå ¿i nutrien¡i, iar planta le råsplåte¿te cu zahår rezultat din procesul de fotosintezå. În cadrul testelor efectuate la loca¡ii din Ungaria, Biotrinsic i30 a dat un spor de produc¡ie între 530 ¿i 830 de kg/ha, iar Biotrinsic i280 între 50 ¿i 340 de kg/ha. Costul produselor va fi de 18 euro/ha. Doza de aplicare este de 36 g/100 kg de semin¡e. Indigo a mai depus documenta¡ia necesarå pentru aprobarea unui produs asemånåtor destinat culturii grâului de toamnå.

Robert VERESS Profitul Agricol 35/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR

Ziua Vacii la Pojorâta Asocia¡ia Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR) a organizat în Suceava, la Pojorâta, o amplå manifestare dedicatå vacilor Charolaise ¿i Limousine. Au venit peste 100 de crescåtori, dar ¿i reprezentan¡i ai asocia¡iilor de crescåtori din România ¿i din Ungaria. Petre Daea nu a dat curs invita¡iei. Nici Tánczos Barna, ministrul Mediului, nu a mai venit, chiar dacå este un redutabil crescåtor de vaci Limousine ¿i face parte din ACBCR.

rganizarea a fost impecabilå ¿i, pânå la urmå, lipsa politicienilor nu a fost resim¡itå. În fiecare zi, aveau loc conferin¡e tehnice pânå la amiazå la Centrul Cultural din Pojorâta. Apoi, invita¡ii plecau la târgul

Profitul Agricol 35/2022

organizat pe un teren al ACBCR. Acolo erau standurile de animale ¿i de produse specifice. Pentru atmosferå, un taur se învârtea la pro¡ap, la foc domol de fag. Friptura de taur Charolaise s-a dovedit o delicateså, iar gråtarul de carne maturatå fåcea to¡i banii. Separat, hore ¿i sârbe se învârteau pe scenå. Doar ACBCR serba 10 ani de existen¡å, 10 ani de când este un reper în zootehnie. “Avem membri în 38 de jude¡e ¿i apreciez în mod deosebit prezen¡a colegilor fermieri alåturi de noi”, l-am auzit pe Dumitru Grigorean. La conferin¡e, marile probleme nu au fost ocolite: reducerea subven¡iilor ¿i vânzarea vi¡eilor. Alexandru Baciu de la Grådi¿tea, jude¡ul Cålåra¿i, a venit în vârful hår¡ii din mai multe motive: “Må interesez de mai multå veme de zona vacii Charolaise pentru calitatea cårnii. Apoi, prima mea vacå am înscris-o în ACBCR, deci sunt

membru aici. Pe de altå parte, am vrut så iau pulsul pie¡ei, vreau så våd dacå pot så cumpår tåura¿i pe care så-i finisez eu. Fermierii no¿tri nu ¿tiu secretele finisårii ¿i se chinuie mult, crezând cå vor câ¿tiga mai bine. Nu câ¿tigå, pierd. Eu am reu¿it så conving deocamdatå doar doi fermieri: unul de la Sibiu, care are vaci Aubrac ¿i care îmi då de douå ori pe an câte douå tiruri de vi¡ei. El îi în¡arcå la 6 luni, dupå care este treaba mea. Îi ¡in pânå la 18 luni, nu-i ¡in mai mult. Vi¡eii au un spor mediu zilnic de cre¿tere de 1,2 - 1,3 kg.” Pânå la plecare, Baciu spunea cå nu s-a legat deocamdatå nimic cu Dumitru Grigorean. Prin eforturi mari, printr-o excelentå organizare, Ziua Vacii de la Pojorâta a fost pânå la urmå o realå sårbåtoare pentru crescåtori. Nu au lipsit din peisaj nici câinii ciobåne¿ti ¿i caii.

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Zootehnia este o zon\ de risc Pentru Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS (foto), zootehnia este o zonå de risc pentru securitatea na¡ionalå. Valoarea produc¡iei agro-alimentare din România e mult sub nivelul Italiei, care, din punct de vedere pedo-climatic, reprezintå cam 44% din poten¡ialul României. Ca valoare înså a ansamblului activitå¡ii noastre, Italia realiza la nivelul anului 2016 55 de miliarde de euro din agriculturå, în timp ce România realiza 16 miliarde. Poten¡ialul valoric al produc¡iei agroalimentare române¿ti este de 40-50 de miliarde de euro. “Închipui¡i-vå ce interval de afaceri existå între 16 miliarde ¿i 50 de miliarde, pe care noi nu le acoperim”, subliniazå Tabårå. Pe de altå parte, valoarea produc¡iei vegetale reprezintå peste 75% din ansamblul produc¡iei noastre agricole, în timp ce produc¡ia din zootehnie - prima treaptå de valoare adåugatå ¿i de transformare - se duce în jos cåtre 20%, când ea ar trebui så fie între 50 ¿i 60%.

Gre¿eala este la cei care creioneazå strategiile de dezvoltare. Zootehnia este un obiectiv economic major, nu doar pentru agriculturå. “La nivelul Uniunii Europene se discutå pentru schimbarea sistemului de subven¡ii, ¿i cred cå sectoarele care transformå produc¡ia primarå vor fi cele care vor câ¿tiga mai mult, iar unul din ele este zootehnia”, confirmå pre¿edintele ASAS.

“În aproape toate domeniile zootehniei, am råmas ultimii din Europa. Nu e normal. Una din marile probleme este readucerea Legii 214 privind på¿unile. Nu e suficient efortul fermierilor ¿i nici al cercetårii. Institu¡iile statului nu trebuie så execute controale, ele trebuie så vegheze ca sistemele så func¡ioneze normal ¿i fårå riscuri. Cum så ajungem dependen¡i total de carnea de porc din import? Spunea în 1929 Constantin Garoflid, agronom, mo¿ier ¿i ministru, "dacå unitå¡ile mici din aceastå ¡arå nu func¡ioneazå economic, nu existå democra¡ie". Ne pleacå oamenii ¿i este o tragedie asupra cåreia noi nu ne aplecåm. Este o prostie cå nu producem suficiente animale de raså purå. Dacå nu ne vom perfec¡iona sistemele de reproduc¡ie, România nu are ¿anse în competi¡ia europeanå. Dependen¡a de materialul biologic vå va crea ni¿te pierderi enorme în costuri. Materialul biologic este aur."

a consemnat Viorel PATRICHI

Concedieri la cel mai mare produc\tor de carne de porc din Europa Danish Crown, cel mai mare producåtor de carne de porc din Europa, a anun¡at disponibilizåri la douå abatoare pe fondul pre¡urilor foarte mari la materii prime, care au redus numårul animalelor sacrificate. Compania va concedia 350 de angaja¡i de la abatoarele din Sæby ¿i Ringsted, din cauza scumpirii furajelor ¿i a energiei electrice. Danezii au avertizat cå fermierii care cresc porci primesc acela¿i pre¡ pentru animalele lor, în ciuda costurilor tot mai mari de produc¡ie. 36

“Este o situa¡ie foarte dificilå. Din toamna anului 2020 ¿i pânå acum câteva såptåmâni, primeam constant mai mul¡i porci decât puteam sacrifica. Acum primim prea pu¡ini ¿i suntem for¡a¡i så renun¡åm la 350 de angaja¡i”, spune Per Laursen, director al Danish Crown. În urmå cu doi ani, compania a angajat for¡å de muncå suplimentarå, dupå ce focarele de pestå din Germania i-au fåcut pe unii importatori så caute surse alternative de aprovizionare.

“În anul 2020, Danish Crown a crescut semnificativ produc¡ia pe fondul problemelor din Germania. Am fost atunci nevoi¡i så facem sute de angajåri la abatoarele din toatå Danemarca. Acum înså, mul¡i fermieri ¿i-au redus activitatea sau chiar au renun¡at complet la cre¿terea porcilor, din cauza pre¡urilor record la energie ¿i furaje”, explicå un comunicat al companiei.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 35/2022

Capra devine o vac\ de elit\ Campion al vacii de lapte, Gavrilå Tuchilu¿ a optat pentru caprele din rasa Alpinå Francezå, ca o afacere complementarå. A pornit ca un joc, transformat ulterior în pasiune, mai ales cå laptele de caprå se vinde foarte bine. Acum “vaca såracului”, a ajuns un fel de vacå de elitå.

“

Am pornit de la douå capre”, poveste¿te zâmbind Gavrilå Tuchilu¿. Fratele cel mic avea capre de la pårin¡i. Ca så îmbunåtå¡eascå rasa, a adus din Italia doi ¡api ¿i câteva capre din rasa Alpinå Francezå. “Mi-a dat ¿i mie douå. Le-am luat pentru nepotul meu, cu ¿apte ani în urmå. Am cumpårat ulterior geneticå cu origine atestatå. Am aderat la asocia¡ia crescåtorilor de capre. Am adus material seminal din Fran¡a ¿i, în acest an, am început så facem inseminare”. Treptat, Gavrilå Tuchilu¿ a moder-

nizat ferma de capre. Grajdul a costat 1,3 milioane lei ¿i asta pentru cå a fost construit în regie proprie. Este înalt de peste ¿apte metri la coamå ¿i foarte luminos. “La 1 septembrie 2021, am båtut ¡åru¿ul ¿i, la 1 noiembrie 2021, am mutat caprele în adåpostul cel nou”, se mândre¿te Tuchilu¿. Ob¡ine aproape douå tone de lapte de caprå pe zi, care va fi procesat tot în fabrica de la Såscut. Ca så aibå constant lapte de caprå, doctorul Bogdan Vasiliu face sincronizarea fåtårilor. “Trebuie respectate anumite protocoale. Acum mergem pe o schemå cu inser¡ii de buret cu progesteron. În ziua «Zero», bågåm bure¡ii, în ziua a ¿aptea facem hormonii, în ziua a noua extragem bure¡ii. În zilele 11-12, le urmårim, iar în ziua a 13-a, le însåmân¡åm. Am ales un nucleu de 120 de capre, pe care le-am considerat peste medie din punct de vedere genetic. Vrem så cre¿tem pu¡in talia ¿i så le ducem la 3 litri ¿i jumåtate de lapte pe zi. Acum, o caprå då 2,5 litri de lapte în medie pe zi. Am adus vârfurile geneticii pentru Alpinå Francezå aici în fermå. Am cumpårat iezi de la Iosif Cåpraru, care

de¡ine ferma «Cåpri¡a fericitå» din Ocni¡a, jude¡ul Dâmbovi¡a, ¿i i-am crescut aici”. Un ¡ap cu certificat de origine ajunge la 4.000-5.000 de lei. I-a luat de mici, cu 1.000 de lei ¡apul, dar pe loturi: 4-5 din fiecare tatå. Ferma de capre ridicå unele probleme de sånåtate. “Dacå furajarea nu este echilibratå, apar probleme mari la fåtare: cetoze, distocii. Dacå nu ai omul potrivit la locul potrivit, capra nu-¡i laså suficient timp de reac¡ie. Dacå le scapi peste pragul spre declin, foarte greu le aduci înapoi la liman. Caprele pot suferi de boli carantinabile. Dacå nu le vaccinezi ¿i nu elimini minus variantele la timp, po¡i så ai probleme foarte u¿or.” Nu a ecornat caprele, a¿a cum se face în Fran¡a. Genera¡iile noi vor fi ecornate. Deocamdatå, nu separå iezii de capre dupå fåtare ¿i a¿teaptå în¡årcarea. “Ferma nu are suficient personal care så aplece iezii (care så-i ajute så sugå - nota mea.). Se preteazå la alåptarea artificialå, dar e dificil. Avem doar patru oameni în ferma de capre.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 35/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Dac\ vrei s\ cre[ti animale, trebuie s\-]i faci ferm\ ºåranii nu vor mai putea cre¿te animale dupå ureche. Vor animale? Trebuie så-¿i înregistreze o exploata¡ie. Cel pu¡in asta în¡eleg dupå ce am citit Ordinul privind aprobarea Normei sanitarveterinare pentru implementarea procesului de identificare ¿i înregistrare a porcinelor, ovinelor, caprinelor, bovinelor, conceput de ANSVSA.

Conform acestui proiect de ordin deocamdatå, cei care vor så de¡inå animale au obliga¡ia så înfiin¡eze o exploata¡ie, så le identifice ¿i så le înregistreze. La prima vedere, va fi o lege care va pune cruce gospodåriei ¡åråne¿ti. Greu de crezut cå cineva î¿i va înregistra “exploata¡ie” ca så creascå un porc sau douå capre. La fel, dacå vrea cineva så cumpere animale, este obligat så înfiin¡eze o exploata¡ie. Pentru centralizarea datelor din zootehnia noastrå ¿i a¿a chinuitå. Sistemul Na¡ional de Identificare ¿i Înregistrare a Animalelor (SNIIA) va lua în eviden¡å persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, asocia¡iile înregistrate legal, care cresc animale, iar ANSVSA va controla SNIIA. Evident, pe bani. “Art. 1, punctul 27: Mijloacele oficiale de identificare a animalelor terestre de¡inute (...) pot fi urmåtoarele: a) crotalie conven¡ionalå; b) crotalie electronicå; c) transponder tip bolus; d) transponder injectabil; e) tatuaj.” 40

Articolul 3 ne permite så înregistråm inclusiv cåmile, reni, cerbi. “Animalele din speciile porcine, ovine, caprine, bovine, camelide, cervidee ¿i reni circulå pe teritoriul României numai dacå sunt identificate ¿i înregistrate potrivit prevederilor prezentei norme sanitar-veterinare ¿i înso¡ite de documente de circula¡ie ¿i, în cazul camelidelor, cervideelor ¿i renilor, de documentul de identificare unic pe via¡å”.

Animalele sunt identificate ¿i înregistrate cu respectarea urmåtoarelor termene: a) bovinele, în termen de pânå la 20 de zile de la na¿tere; b) ovinele ¿i caprinele, în termen de pânå la 6 luni de la na¿tere; c) porcinele, pânå la 60 de zile de la na¿tere, în cazul exploata¡iilor nonprofesionale ¿i comerciale de tip A de porcine, sau la ie¿irea din exploata¡ie, în cazul exploata¡iilor comerciale de porcine, în func¡ie de destina¡ia lor. Animalele sunt identificate ¿i înregistrate, în orice caz, înaintea mutårii acestora în afara exploata¡iei în care s-au nåscut, dacå aceasta are loc înaintea termenelor prevåzute. a) fiecare exploata¡ie este înregistratå în SNIIA; b) fiecare utilizator SNIIA este înregistrat; c) fiecårui proprietar de exploata¡ie i se elibereazå un document de înregistrare a exploata¡iei care con¡ine un element de siguran¡å, care prin citire oferå informa¡ii referitoare la exploata¡ie ¿i de¡inåtor; d) animalele din speciile ovine, caprine, porcine, bovine, camelide, cervidee ¿i reni sunt identificate ¿i înregistrate în SNIIA; e) animalelor din speciile bovine,

camelide, cervidee ¿i reni li se emite un document de identificare unic pe via¡å, în format electronic, ce se tipåre¿te/elibereazå în format letric în cazul camelidelor, cervideelor ¿i renilor; în cazul bovinelor, se tipåre¿te în format letric, la cerere, cu ocazia exportului sau comer¡ului intracomunitar; f) fiecare mi¿care a animalelor se desfå¿oarå numai dacå acestea sunt înso¡ite de documentul de circula¡ie ¿i, dupå caz, de alte documente prevåzute de legisla¡ia sanitar-veterinarå; g) fiecare furnizor primar ¿i furnizor secundar de mijloace oficiale de identificare este înregistrat în SNIIA; h) fiecare mijlocitor de afaceri cu animale vii este înregistrat în SNIIA; i) pentru animalele din speciile care fac obiectul prezentului ordin este interziså activitatea de identificare ¿i înregistrare în centrele de colectare animale vii, cu excep¡ia cazului în care acestea ¿i-au pierdut mijlocul/mijloacele de identificare ¿i se poate stabili trasabilitatea, dupå caz. ANSVSA supravegheazå ¿i controleazå SNIIA.”

Iatå ce trebuie så cuprindå un “Document de înregistrare a exploata¡iei”: Codul exploata¡iei, Adresa, Numele ¿i prenumele proprietarului sau denumirea societå¡ii, CNP-ul proprietarului ori CUI-ul societå¡ii, Adresa proprietarului exploata¡iei ori a sediului social, Coordonatele GPS ale exploata¡iei.

Evident, cå ar trebui mai întâi så avem câte un medic veterinar în fiecare comunå...

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 35/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Claudiu Davi]oiu>

Vrem SCZ pentru toate vacile Fermierul de la Afuma¡i este foarte necåjit din cauza secetei, din cauza numeroaselor provocåri la care fermierii mari trebuie så facå fa¡å. “Încå mai adunåm porumbul uscat, care a mai råmas pe câmp. Am fåcut porumb de siloz, a¿a cum a fost, fårå boabe, adåugåm porumb uscat, mai punem apå... Pre¡ul cerealelor se men¡ine. Grâul se vinde cu 1,30 lei kilogramul, porumbul se då cu 1,40 lei.”

a våzut cereale din Ucraina ¿i pre¡ul din ¡arå nu se resimte dupå intrarea produselor ucrainene în ¡arå. “Au venit ni¿te ¿roturi din Ucraina ¿i am vrut så cumpår ¿i eu, dar medicii veterinari nu considerå cå e bine så folosim produse de-acolo, cå sunt infestate ¿i îmbolnåvim vacile. Erau mai ieftine, dar n-am mai luat. Mi-a fost teamå”, spune Davi¡oiu.

Profitul Agricol 35/2022

În acest context, considerå cå pre¡ul laptelui este foarte mic, raportat la pre¡ul furajelor. “Danone plåte¿te de la 1,40 de lei pe litru. El îl dau cu 2,10 lei litrul. Pe pia¡a spot e mai complicat. Cred cå laptele va fi din ce în ce mai pu¡in. Deoarece este coadå la abator. Micii fermieri taie vacile, dar peste douå luni iar nu va mai fi carne. Acum nu-i de dat vacile la abator, dar oamenii nu mai au furaje. Ce så facå

cu ele? Noi le ¡inem ¿i vedem ce facem mai încolo.” Asocia¡iile crescåtorilor de vaci cu lapte au avut o întrunire la Comisia pentru Agriculturå din cadrul Camerei Deputa¡ilor. Asocia¡ia Holstein.Ro, al cårei pre¿edinte este, a cerut din nou sprijin cuplat zootehnic pentru toate vacile existente în grajduri. “Deocamdatå, noi luåm subven¡ii pentru maxim 250 de vaci. Vrem så-i convingem så ne dea pentru toate vacile existente. E greu de tot. Vin facturile gråmadå, nu mai ¿tii de ele. Eu am mai multe puncte de lucru. Plåteam curentul 200 de milioane, acum plåtesc 500 de milioane. Motorina s-a scumpit ¿i ea. Îngrå¿åmintele sunt cele mai scumpe. Deocamdatå, ne-a plouat 30 de litri pe metru påtrat. Eu semån grâul dupå 25 septembrie. Nu mai ar, dau cu un scarificator, cu un combinator. Dacå-i dai îngrå¿åminte, se face. Toate lipsurile vor avea efect asupra produc¡iei de lapte ¿i asupra reproduc¡iei”, spune Claudiu Davi¡oiu.

Viorel PATRICHI

MA{INI & UTILAJE Amazone: Grapa-cultivator Ceus-TX Amazone România a efectuat demonstra¡ii în câmp cu utilaje de prelucrarea solului, printre care grapa cu discuri ¿i cultivator Ceus 40002TX, ce poate efectua mai multe lucråri simultan, inclusiv dezmiri¿tire. Zona de discuri cu din¡i cu diametrul de 510 mm permite o prelucrare superficialå la adâncimi de 5 - 14 cm, pe lå¡imi de 4, 5, 6 sau 7 m, în func¡ie de model. Pentru afânarea ulterioarå la adâncime de pânå la 30 cm urmeazå cultivatorul integrat, echipat cu din¡i C-Mix-Super. Claas: Piese de schimb fiabile Mentenan¡a efectuatå regulat ¿i înlocuirea la timp a pieselor de uzurå sunt cruciale pentru fiabilitatea opera¡ionalå a utilajelor de recoltat ¿i a tractoarelor. Cu gama de piese de schimb Silver Line, Claas oferå o solu¡ie economicå pentru repara¡ii ¿i între¡inere, pentru a påstra valoarea actualå a ma¿inilor agricole. Este vorba de jante, rulmen¡i cu bile, filtre, ambreiaje, lubrifian¡i, cu¡ite rotative, lan¡uri ¿i curele realizate la calitate Claas doveditå, la un raport echilibrat pre¡/performan¡å. NHR Agropartners: Pat germinativ de calitate cu Einboeck Echipamentele Einboeck pentru pregåtirea patului germinativ distribuite de NHR Agropartners pregåtesc optim solul pentru semånarea eficientå a culturilor, într-o singurå trecere, asigurând conservarea apei în sol, economii de timp ¿i motorinå. Combinatorul Extrem ¿i cultivatorul Vibrostar produse de Einboeck amestecå fin påmântul cu resturile vegetale, pentru a preveni formarea nåmolului ¿i evaporarea apei. Utilajele se pot configura în func¡ie de solicitåri ¿i se oferå o gamå largå de organe de lucru. 42

Anvelope BKT

cu aramid\ ¥n via¡a de zi cu zi, probabil aramida vå este mai familiarå sub numele de kevlar. Este o fibrå inventatå de DuPont în anii ‘60. De la nivelul înalt de rezisten¡å la perforare pânå la amortizarea ¿ocurilor laterale, avantajele produselor cu bandå din aramidå de la BKT sunt nenumårate, acestea fiind proiectate pentru o gamå largå de utilizåri. Aramida este realizatå din fibre de înaltå densitate utilizate, de exemplu, pentru a ranforsa structurile mecanice din domeniul aeronautic sau pentru fabricarea de îmbråcåminte ignifugå. Benzile din aramidå combinå în mod excep¡ional rezisten¡a la întindere cu greutatea reduså, deoarece o bandå din aramidå cu o greutate egalå cu cea a unei benzi din o¡el este de cinci ori mai rezistentå.

3. Flotation 558 - pentru ma¿ini de recoltare a fânului, prese de balotat, cisterne ¿i remorci. Pentru opera¡iunile de transport, BKT propune trei solu¡ii diferite: - RIB 774 (A), o anvelopå cu sec¡iune joaså, optimå pentru utilaje agricole cu capacitate ridicatå de încårcare; - AW 726, o anvelopå pentru remorci, cu un model aparte de blocuri; - ST 180, proiectatå atât pentru remorci, cât ¿i pentru utilaje agricole, care prezintå o rezisten¡å excep¡ionalå la uzurå.

Arpad DOBRE

Pentru recoltare în cadrul cåreia anvelopele sunt supuse la un risc ridicat de perforare BKT oferå o varietate de solu¡ii în versiunea HD: 1. TR 137 Garanteazå o rezisten¡å superioarå la perforare ¿i protec¡ie împotriva tuturor deteriorårilor tipice din cadrul acestei aplica¡ii; 2. TR 882 - pentru utilajele agricole, ma¿inile de recoltare ¿i de balotare a fânului; Profitul Agricol 35/2022

MA{INI & UTILAJE

Avantajele combinei de struguri ERO Grapeliner Viticultorii care doresc så-¿i asigure un avantaj competitiv au la dispozi¡ie combina de recoltat struguri ERO Grapeliner. Este un utilaj produs în Germania ¿i distribuit în România de Agri-Alian¡a, care oferå o serie de atuuri, printre care performan¡a, u¿urin¡a ¿i confortul în operare, durabilitatea ¿i viteza de deplasare.

Ma¿inile de recoltat struguri ERO includ douå serii: - seria 5000, care oferå un motor de 150 CP, respectiv 175 CP, 6 cilindri, 6057 cmc, stage V. - seria 7000, cu douå op¡iuni pentru motor, de 175 CP, respectiv 204 CP ¿i op¡ional 40 km/h viteza de deplasare pe ¿osea, stage V. Combinele ERO Grapeliner sunt echipate cu un cap de recoltare cu reglaje fine. Numårul de båtåtoare ¿i distan¡a dintre båtåtoare sunt reglabile, iar amplitudinea ¿i flexibilitatea acestora sunt ajustabile individual. Mai mult, distan¡a dintre båtåtoare ¿i frecven¡a de batere pot fi reglate direct din cabinå, în timpul lucrului. Combinele sunt echipate în varianta standard cu reglare a înål¡imii indiferent de pantå, cu afi¿are pe monitorul electronic, precum ¿i cu sistem video cu cel pu¡in trei camere color pentru o bunå orientare în spa¡iul de lucru. Sistemul Twin - Lock asigurå ma¿inii trac¡iunea optimå ¿i siguran¡a în condus, chiar ¿i în terenuri dificile. Suspensia se poate extinde pânå la 75 cm. Compensarea pantei laterale este, de asemenea, de 75 cm. Ampamentul lung 44

(3,25 m) asigurå o bunå func¡ionare, iar centrul de greutate redus asigurå stabilitatea combinei. Sistemul de recoltare este pozi¡ionat pe o singurå parte a ma¿inii, ceea ce reduce în mod considerabil timpul de curå¡are necesar zilnic. Eficien¡a de care då dovadå combina este în primul rând datå de cele trei sisteme de separare a frunzelor: 1. Jet de aer direc¡ionat cåtre rotorul de scos frunze ¿i låstari care permite eliminarea frunzelor înainte de a atinge masa. 2. Ventilator inferior de aspira¡ie care separå frunzele lipite de boabe. 3. Ventilator suplimentar de aspira¡ie la transportul transversal de la partea superioarå care asigurå o curå¡are de 98 % a recoltei. Cele trei sisteme garanteazå o recoltare perfectå, în buncår vor ajunge doar boabele, iar calitatea lor va fi la fel ca în cazul culesului manual. Buncårul de struguri cu deschidere lateralå oferå operatorului o vizibilitate bunå în timpul descårcårii ¿i este disponibil în 3 dimensiuni: 2.200 (standard), 2.600 ¿i 3.000 litri.

Op¡ional, poate fi ata¿at sistemul de desciorchinare ¿i selectare VITISelect. Desciorchinåtorul este alcåtuit dintr-un tambur cu diametru mare ¿i un rotor cu degete din plastic, pentru a påstra forma strugurilor. Vine echipat cu un sistem de autonivelare chiar ¿i în pante mai mari, iar boabele ajung pe masa de sortare care este alcåtuitå din mai mul¡i tamburi. Viteza de rotire ¿i distan¡a dintre ei pot fi reglate pentru a ob¡ine o recoltå cât mai curatå. Cabina centralå este confortabilå, asigurå o vedere optimå asupra ro¡ilor din fa¡å ¿i a rândurilor de vie recoltate. Sistemul include 15 lumini de lucru (op¡ional LED) ¿i asigurå o bunå vizibilitate la lucrul pe timpul nop¡ii. Autoghidajul permite ca operatorul så fie concentrat efectiv pe reglajul ma¿inii în timpul recoltårii, pentru realizarea unei recolte cât mai curate. Combinele ERO au fost proiectate având ca scop durata mare de via¡å, mentenan¡å reduså ¿i minim de repara¡ii necesare. Combina ERO Grapeliner reprezintå confort, u¿urin¡å de operare ¿i manipulare delicatå a strugurilor.

Profitul Agricol 35/2022

Claas CRO CMATIC Camp 2022 Claas a organizat la Timi¿oara, pe durata a 3 zile, evenimentul Claas CMATIC Camp, cu sprijinul Agrocomer¡ Holding.

crul cu astfel de ma¿ini agricole”, explica Alexandra Strugari, director de marketing la Claas România. Un eveniment asemånåtor va avea loc, timp de o såptåmânå, începând cu 19 septembrie, la ferma didacticå Moara Domneascå a USAMV Bucure¿ti.

Dotårile premium la tractoarele Claas Demonstra¡ia practicå pe câmp a fost fåcutå cu tractoarele CMATIC, gama micå ¿i mijlocie, împreunå cu diferitele utilaje de pregåtit terenul, în special discuri Amazone ¿i Horsch. Cele mai mici tractoare a fost de 155 ¿i 175 CP, iar douå tractoare au fost din gama 250 CP ¿i 295 CP. Toate au avut dotåri premium, cu noul sistem de transmisie variabilå continuå ¿i cu diferite tipuri de motorizåri. Dotårile premium înseamnå tiran¡i frontali, pompe fa¡å cu suspensie ¿i cabinå suspendatå în patru puncte ca så ofere o ergonomie mai bunå operatorului. Claas CMATIC este diferitå total fa¡å de o transmisie mecanicå sau semiautomatå, afirmå László Erdélyi, manager vânzåri Agrocomer¡ Holding Bihor. “Este cea mai modernå ¿i superioarå transmisie existentå în acest moment pe pia¡a ma¿inilor agricole”, spune Erdélyi. “Noul sistem nu are trep-

parcursul celor 3 zile au avut loc prezentåri ¿i demonstra¡ii în câmp cu tractoarele Claas CMATIC, dotate cu noul sistem de transmisie continuu variabilå automatå. A fost un eveniment dedicat mai ales echipelor de vânzåri ale dealerilor Claas din zona de vest, dar ¿i clien¡ilor ¿i studen¡ilor de la Mecanicå Agricolå. Special au fost aduse din Fran¡a de la Le Mans 4 tractoare premium. Prima zi a fost dedicatå dealerilor de utilaje, cu care s-a fåcut instruire ¿i pregåtire, a doua zi, clien¡ilor, iar a treia zi, studen¡ilor. ¥n fiecare zi s-au fåcut cursuri teoretice, prezentåri tehnice ¿i teste în câmp cu utilajele. “Aceastå prezentare practicå tip workshop a fost dedicatå dealerilor, clien¡ilor din zona Banatului ¿i studen¡ilor ca så se familiarizeze cu noul timp de transmisie automatå ¿i func¡ionare a tractoarelor Claas, iar viitorii clien¡i så vadå cu ochii lor beneficiile aduse de luProfitul Agricol 35/2022

te de schimbat manual. Toate treptele din cutia de viteze sunt schimbate automat. În func¡ie de utilajul pe care îl trage tractorul, noul sistem ¿tie så selecteze treapta ¿i viteza optime cu care så lucreze eficient”. Pentru stafful Agrocomer¡ Holding, tractoarele Claas înseamnå un plus de avantaje pentru fermieri: normå excelentå lucratå pe zi, consum redus de combustibil, comoditate ¿i eficien¡å. Toate au GPS, cabina are suspensie, precum ¿i puntea din fa¡å cu tiran¡i. De asemenea, centrul de greutate este foarte bine propor¡ionat: 50% pe axa din fa¡å, 50% pe axa din spate. Are distribu¡ia centrului de greutate uniformå, nu taseazå solul ¿i poate så tragå utilajele dupå el mult mai u¿or. “Cu aceste calitå¡i putem caracteriza performan¡a tractoarelor Claas. În plus, existå ¿i un sistem de ghidare automatå. Dupå ce operatorul a setat parametri de rulare, apaså pe un buton, iar tractorul î¿i face treaba singur. Omul nici måcar nu trebuie så ¡inå mâna pe volan. Aceasta înseamnå o ergonomie ¿i o comoditate excelente. Tractorul poate întoarce singur inclusiv la capåtul rândului sau al parcelei”, a conchis László Erdélyi.

Gheorghe MIRON 45

MA{INI & UTILAJE

Fertilizare precis\ cu Kverneland Geospread Noua gamå de distribuitoare Kverneland Geospread are un design actualizat ¿i noi caracteristici. De exemplu, a fost introduså posibilitatea de a utiliza distribuitoarele ca o combina¡ie fa¡å-spate, care va måri capacitatea totalå a buncårelor de fertilizant pânå la 7.000 de litri. De asemenea, sunt sporite eficien¡a ¿i acurate¡ea fertilizårii, prin distribuirea îngrå¿åmintelor în douå moduri diferite într-o singurå trecere, economisind timp.

roprietå¡ile reale ale fiecårui lot de îngrå¿åmânt sunt diferite, chiar dacå numele ¿i marca produsului sunt acelea¿i. De aceea, Kverneland måsoarå proprie-

tå¡ile fizice ale fiecårui lot de îngrå¿åmânt, pentru a determina distribu¡ia granulelor ¿i greutatea specificå. Apoi, cu aplica¡ia AutosetApp este u¿or så gåsi¡i sfaturile optime pentru fiecare tip de îngrå¿åmânt, pentru a maximiza precizia ¿i acurate¡ea modului de împrå¿tiere. Un alt atu, Kverneland introduce sistemul de palete de ridicare Duplex, care pot fi comandate cu un strat suplimentar de acoperire cu carburå de crom. Carbura este un compus extrem de dur care cre¿te rezisten¡a la uzurå. Modelul CL Geospread vine acum în echiparea standard cu celule de cântårire de 2,5 tone, pentru a cre¿te precizia cântåririi ¿i a distribuirii îngrå¿åmintelor, prin sistemul ExactLine. Cu un distribuitor în spate ¿i unul în fa¡a tractorului, pe lângå cre¿terea capacitå¡ii de fertilizare, se ob¡ine ¿i o echilibrare a greutå¡ii pe tractor.

Din ianuarie 2023, distribuitorul Exacta TL Geospread iDC (control inteligent al discului) va fi disponibil în combina¡ie cu o interfa¡å de utilizator complet nouå. Modelul iDC oferå urmåtorul pas în fertilizarea de precizie, în special la distribuirea îngrå¿åmintelor la marginea terenului, ¿i are viteze de 46

Echipamentul ExactLine poate fi adåugat pe partea stângå ¿i dreaptå a distribuitorului pentru împrå¿tierea cu precizie la marginea terenurilor. Pe toate distribuitoarele Kverneland Geospread este posibilå ajustarea automatå a ratei de aplicare, separat pe distribuitorul din fa¡å ¿i cel din spate. Pentru ¿i mai multå precizie, func¡ia Multirate aplicå mai multe rate pe o lå¡ime de lucru, independent pe distribuitorul din fa¡å ¿i cel din spate. Distribuitoarele Geospread dispun de func¡ii precum Variable Rate Application ¿i Multirate, prin care calitatea recoltei poate fi îmbunåtå¡itå prin utilizarea hår¡ilor de aplicare sau de prescrip¡ie, pentru a distribui cantitatea potrivitå în locul potrivit. Importator oficial al mårcii Kver neland în România este AgroConcept.

Arpad DOBRE

rota¡ie diferite pe discul din stânga ¿i din dreapta. Noile caracteristici ale iDC includ: presetåri pentru salvarea diferitelor tipuri de îngrå¿åminte, mod de umplere u¿or, inclusiv avertizare de limitå, service ¿i diagnosticare mai u¿oare ¿i suport pentru o nivelå electronicå digitalå etc. Profitul Agricol 35/2022

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila

O cooperativ\ a cercet\rii agricole de stat ... o cooperativå a structurilor din cercetarea culturilor vegetale ar fi fost un model ¿coalå pentru mul¡i fermieri, dacå ar fi fost fåcut profesionist. Profitul vine din calcul economic ¥ntr-un interviu (acordat site-ului Agrimanet), dr. Pompiliu Mustå¡ea, directorul INCDA Fundulea, prime¿te o întrebare importantå: “î¿i recupereazå INCDA costul ameliorårii prin redeven¡å?” Råspunsul a fost sincer: “numai prin redeven¡å, nu”. Dacå INCDA Fundulea sau oricare dintre sta¡iuni ar fi fost firme private fårå contracte de cercetare de la buget, ar fi dat faliment de mult prin aceastå politicå de afaceri. Pentru cei care nu sunt familiariza¡i, costurile de redeven¡å sunt costurile cu cercetarea (în cazul nostru ameliorarea) ¿i care sunt recuperate prin adåugarea unui cost la costul total al semin¡elor. Ca så poatå face toatå lumea compara¡ia, firmele stråine solicitå în general o redeven¡å de circa 50 euro/tona de såmân¡å C1 vândutå. Banii se împart cam 50/50% între firma mamå, care face ameliorarea, ¿i firma distribuitoare. Deci, atunci când cumpåra¡i såmân¡å de bazå de la o firmå stråinå, cumpåra¡i costul semin¡ei de bazå, costul de transport din ¡ara de origine ¿i costul redeven¡ei calculat pentru o produc¡ie medie de 5-6 t/ha såmân¡å certificatå (de aceea unele firme limiteazå produc¡ia certificabilå prin acordul de multiplicare). Astfel, din costul de pia¡å de cca 48

2.000 euro/t såmân¡å de bazå, cca 1.200-1.300 euro/t este redeven¡a, iar diferen¡a este costul semin¡ei. Calculul redeven¡ei este urmåtorul la 1 tonå såmân¡å bazå care asigurå 5 ha înfiin¡ate x 5 tone/ha ob¡inute de C1 pe fiecare ha rezultå 25 tone C1 ob¡inut x 50 euro/tonå C1 redeven¡a, adicå 1.250 euro tona såmân¡å de bazå folositå. Dacå dorim så privim ¿i din alt unghi, putea så reflectåm la aspectul cå INCDA Fundulea, conform raportului aferent anului 2019, a produs såmân¡å din verigi superioare în valoare de 2.377.456 lei ¿i a colectat redeven¡e de 2.515.849 lei, restul veniturilor economice fiind produc¡ie de cereale pentru consum, exploatând o suprafa¡å agricolå de cca 1.600 ha. Deci, semin¡ele plus redeven¡a înseamnå venituri de cca 1 milion de euro pe an. Dacå valoarea întregii redeven¡e colectate, adicå 2.515.849 lei (cu toate cå aici este incluså redeven¡a de la toate speciile, inclusiv porumb, floare, lucernå etc.), am împår¡i-o la cantitatea de semin¡e de cereale påioase de prebazå ¿i bazå de 2.575 t (anul 2019, conform raport oficial), ar însemna 977 lei/tona, adicå 220 euro/tona redeven¡å, iar dacå am face ajustårile ¿i cu alte specii, ar coborî probabil la 150 euro/t, adicå de cca 10 ori mai pu¡in decât la firmele concurente stråine sau române¿ti. O fi bine, o fi råu, fiecare poate aprecia ¿i crede ce dore¿te despre ce înseamnå performan¡å.

Comparativ, grupul de firme române¿ti care graviteazå în jurul activitå¡ii de ameliorare a dnei Georgeta Dicu au o cifrå de afaceri anualå din comercializarea semin¡elor la o valoare dublå fa¡å de INCDA Fundulea, de peste 2 milioane euro (în fiecare dintre anii 2019, 2020 ¿i 2021). Pentru cå aceste firme private, dacå nu î¿i vor încasa redeven¡ele la un nivel corect, vor fi nevoite så î¿i închidå poarta. Poate ar trebui så ¡inem cont cå dna Dicu, singura amelioratoare la acest conglomerat de firme, activeazå pe mai multe fronturi, adicå ¿i la floarea-soarelui, dar ¿i la porumb sau la grâu, iar rezultatele de competi¡ie s-au våzut inclusiv în testarea varietå¡ilor în re¡eaua APPR, când rezultatele au fost chiar spectaculoase. Este drept cå, în ultimii ani, ¿i la INCDA Fundulea ameliorarea la porumb, floarea-soarelui, leguminoase pentru boabe s-a revigorat ¿i rezultatele au început så se vadå.

Un Institul care så coordoneze Sta¡iunile O så îmi mai permit câteva men¡iuni legate de diferite opinii ale directorului de la INCDA Fundulea, Pompiliu Mustå¡ea, pe care personal îl apreciez, fiindcå, atât cât se poate, încearcå så impunå sau så semnaleze necesitatea unor måsuri bazate ¿i pe principii ecoProfitul Agricol 35/2022

OPINII nomice pentru a eficientiza activitatea de ameliorare, producere ¿i comercializare a semin¡elor. În interviul men¡ionat, s-a referit numai la pre¡urile de la INCDA Fundulea cå sunt stabilite corect. Dar noi, cititorii, putem observa cå diferen¡a de pre¡ la såmân¡a de grâu între Fundulea ¿i Sta¡iunea Pite¿ti este semnificativå, ceea ce este corect, dar nu este benefic pentru afaceri. Când tu, Institut, ¿i o sta¡iune vinde¡i acelea¿i soiuri ¿i categorii biologice, dar pre¡urile sunt diferite, apare o competi¡ie care nu este necesarå ¿i care ridicå întrebåri. Conducerea INCDA a con¿tientizat acest lucru ¿i a propus o unificare a activitå¡ii Institutului cu sta¡iunile, dar vom aråta asta la momentul potrivit. Mai mult, Mustå¡ea a explicat cå Fundulea este autonomå ca finan¡are, dar asta nu înseamnå cå acest principiu se aplicå ¿i la sta¡iuni. Acestea primesc bani de la buget prin intermediul ASAS, pe lângå finan¡årile din contracte de cercetare. ¥n 2020, directorul de la Fundulea a în¡eles corect cå, pentru a aduce surse financiare sigure la bugetul institu¡iei, ar fi bine så înceapå o politicå de licen¡iere (acordarea în exploatare în schimbul unei redeven¡e) a anumitor varietå¡i mai vechi, respectiv hibrizii de porumb Olt ¿i F376. Pe ace¿tia i-a acordat la acea datå cåtre o firmå româneascå, aceasta obligându-se så semene în fiecare an 2000 ha/an de loturi semincere, pe o duratå de 5 ani. Atunci Fundulea era prinså “în tratative avansate cu mai multe firme în ceea ce prive¿te acordarea de exclusivitate la unele soiuri de grâu, pentru cå avem în portofoliu destule soiuri de grâu ¿i vor urma alte soiuri mult mai bune fa¡å de cele pe care le avem, cât ¿i de acordarea exclusivitå¡ii de producere de såmân¡å hibridå de la noi, hibrizi de floarea-soarelui pe care i-am înregistrat ¿i, din cauza suprafe¡ei foarte mici de teren care ne-a mai råmas la institut ¿i neputând asigura spa¡iul de izolare, Profitul Agricol 35/2022

suntem nevoi¡i, vrem, nu vrem, så avem aceste parteneriate public-private”, confirma Mustå¡ea. Din påcate, deciziile manageriale au creat un întreg scandal, mai mult sau mai pu¡in lipsit de temei, iar aceastå practicå comercialå, pe care directorul Mustå¡ea ¿i-o dorea implementatå, nu a mai fost continuatå. O altå propunere economicå corectå se referå la unirea activitå¡ii sub un singur stindard: “În opinia mea, trebuie revenit la cum eram înainte. Era Institutul ¿i în coordonarea INCDA erau Sta¡iunile de cercetare-dezvoltare. Puteam så facem un program de producere ¿i de comercializare a semin¡elor în comun. A¿a, acum, fiecare face cam ce vrea.” Eu a¿ mai adåuga cå aceastå formulå de holding ar fi fost beneficå ¿i pentru achizi¡ia de inputuri la comun, unde volumele de marfå solicitate ar fi adus discounturi suplimentare, mai mult, ¿i vânzarea produc¡iei de consum s-ar fi fåcut mai bine ¿i la pre¡uri mai ridicate, plus cå, de ce så nu spunem, ¿i eventuale tenta¡ii locale la achizi¡ia sau vânzarea unor produse cu anumite “discounturi” ar fi fost eliminate. Mai mult, ar fi fost posibilå ¿i o politicå comunå de dotare tehnologicå pentru exploatarea câmpurilor, ¿i a¿a s-ar fi putut renun¡a ¿i la contractele de preståri servicii cu ter¡ii existente pe la unele sta¡iuni, aducåtoare în unele cazuri ¿i de aprecieri de suspiciune, a¿a cum au existat prin preså de-a lungul vremii, dar nu-i a¿a, doar, gura lumii, nimic adevårat. Inså o cooperativå a structurilor din cercetarea culturilor vegetale ar fi fost un model ¿coalå pentru mul¡i fermieri, dacå ar fi fost fåcut profesionist.

Scurt plan de succes pentru cercetarea de stat

de decåderea ameliorårii române¿ti, din cauza lipsei de finan¡are, a instabilitå¡ii cercetåtorilor datorate condi¡iilor proaste de salarizare, lipsa unor decizii manageriale, cum ar fi infuzia de geneticå nouå la porumb, pentru a ob¡ine hibrizi cu pierderea rapidå a apei (apropo, de ce se bucurå de succes hibrizii de porumb de la Turda pe zona lor de activitate, cu toatå concuren¡a mon¿trilor sacri?), realizarea de linii Clearfield ¿i rezistente la sulfonil uree, a¿a cum a fåcut în ultimii ani dna dr. Påcureanu ¿i acum se våd rezultatele prin ob¡inerea unei game de hibrizi cu rezultate notabile, dar care sunt insuficient dezvolta¡i ca marketing ¿i vânzare în pia¡a româneascå, la fel sunt rezultate importante ¿i la soia sau mazåre, alåturi de cele consacrate la lucernå sub conducerea dnei dr. Schitea sau la grâu prin persoana dlui academician Såulescu, dar ¿i la orz prin persoana dlui dr. Buda sau a dnei dr. Vasilescu. Dar activitatea de produc¡ie ¿i dezvoltare a vânzårilor unor hibrizi ¿i soiuri nicåieri în lume nu este apanajul amelioratorilor, ci al echipelor de marketing ¿i vânzåri, iar aceste varietå¡i ob¡inute în ultimii ani ar fi avut poate un alt destin comercial dacå ¿i numai dacå cineva accepta principiile de pia¡å. Când vorbim de cota de pia¡å de 50% la cereale påioase a fi de¡inutå de INCDA împreunå cu sta¡iunile colaboratoare, la prima vedere poate fi un lucru foarte bun, dar dacå privim invers ¿i spunem cå s-a pierdut 50% din pia¡a de cereale påioase în favoarea firmelor concurente, atunci nu ¿tiu dacå este la fel de bun rezultatul.

ªi, în final, o întrebare: sta¡iunile din ¡arå cultivå la comercial doar semin¡e române¿ti sau mai bagå degetul ¿i prin borcanul cu miere al geneticii imperialiste? În rest numai de bine.

Trebuie men¡ionate ¿i alte diagnostice puse de Pompiliu Mustå¡ea vizavi 49

MICA PUBLICITATE Institutul Na¡ional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå – IBNA Balote¿ti

OFERÅ SPRE VÂNZARE VIºELE, JUNINCI ¿i TÅURAªI Aberdeen ANGUS ROªU, raså purå pentru reproduc¡ie, cu certificat de origine Pentru detalii contacta¡i serviciul de marketing al Institutului la tel: 021.351.20.83 sau 0733.679.823

Post vacant: AREA SALES MANAGER TOATĂ ȚARA Rol: o dezvoltå ¿i manageriazå un portofoliu de clien¡i; o activitå¡i de promovare a produselor comercializate pe zona arondatå. Cerin¡ele postului:  studii de specialitate ¿i competen¡e tehnice în domeniul agricol - condi¡ie obligatorie;  cuno¿tin¡e solide despre agricultura ecologicå;  minim 5 ani experien¡å relevantå în domeniul vânzårilor de inputuri pentru agriculturå;  cuno¿tin¡e de limbå englezå;  bune abilitå¡i de comunicare ¿i negociere;  capacitatea de a planifica, de a se automotiva ¿i de a fi responsabil/å;  cuno¿tin¡e operare PC (pachet Microsoft Office);  cuno¿tin¡e utilizare sistem CRM;  carnet de conducere categ. “B”;  experien¡å în achizi¡ia de produse agricole constituie un avantaj.

Responsabilitå¡i principale:  îndeplinirea obiectivelor de vânzåri pe zona arondatå;  negocierea ¿i întocmirea contractelor de vânzåri inputuri;  negocierea ¿i întocmirea contractelor de achizi¡ii produse agricole;  asigurarea de sprijin tehnic pentru fermierii din portofoliu;  realizarea activitå¡ilor de promovare a produselor comercializate pe zona arondatå;  înfiin¡are & monitorizare loturi demonstrative ¿i comerciale;  monitorizarea încasårilor;  men¡inerea unei bune rela¡ii cu clien¡ii & fidelizarea acestora. Beneficii:  pachet salarial atractiv;  posibilitå¡i de dezvoltare profesionalå.  mediu de lucru plåcut;  contract de muncå pe perioadå nedeterminatå.

Loca¡ie: toatå ¡ara. 52

Profitul Agricol 35/2022

PAGINA DE HOBBY Pescuitul ca... vân\toare …sau ca „vânare de pea¿te”, cum era consemnat în scrierile noastre de odinioarå. Sunt vorbe din båtrâni, ce consfin¡esc un adevår aflat în consonan¡å cu vestitul adagiu al lui Hora¡iu „Ut pictura poesis”, potrivit cåruia, de¿i scopul comun rezidå în producerea emo¡iei estetice, fiecare operå se cuvine judecatå dupå genul såu. Ideea de coresponden¡å a artelor nu este nicidecum nouå, ea putându-se extinde, fårå nici o dificultate, ¿i asupra altor îndeletniciri confluente, cum ar fi, de pildå, vânåtoarea ¿i pescuitul. Privite cu obiectivitate, fårå urå ¿i pårtinire, elementele ce le apropie sunt cu mult mai numeroase decât cele care le despart. Fårå a socoti drept argument faptul cå ambele pasiuni pot coexista adesea înlåuntrul aceluia¿i individ, ca manifeståri ale dorin¡ei de dizolvare în naturå ¿i ale gustului atavic pentru imprevizibilul confruntårii cu sålbåticiunile, trebuie remarcatå istoria lor comunå, ini¡ial pragmaticå, în calitate de mijloace necesare supravie¡uirii omului într-un mediu concuren¡ial, bizuit pe suprema¡ia celui mai puternic sau mai ingenios. Ini¡ial, miza reu¿itei era înså¿i via¡a. În timp, bårbå¡ia a capitulat în fa¡a tehnicii, iar raportul de for¡e între combatan¡i a devenit inegal, ceea ce nu a diminuat înså apetitul speciei dominante pentru luptå. Ca în orice joc, pentru a se echilibra cât de cât balan¡a, au apårut pe parcurs regulile, în ideea respectårii unei doze minime de fairplay. Aståzi, atât în vânåtoare, cât ¿i în pescuit, doza de sportivitate este aceea¿i, câtå vreme ele nu depå¿esc grani¡ele aliajului dintre ceea ce englezii în¡eleg prin „hobby” ¿i ceea ce francezii în¡eleg prin „loisir”. În acest caz, singura deosebire constå în mijlocul prin care este satisfåcutå pasiunea. Cå rafinamentul ustensilelor moderne – fie ele arme de foc, fie undi¡e – le apropie fatal în plan financiar, Profitul Agricol 35/2022

aceasta este o altå problemå. Våzute ca o luptå individualå, cele douå patimi se suprapun. Cine ar putea cântåri cât pescuit ¿i câtå vânåtoare se aflå în „Båtrânul ¿i marea”, unde Hemingway transformå genial ideea încle¿tårii dintre vânåtor ¿i vânat (pescar ¿i pe¿te) în filosofie existen¡ialistå…

Dinamismul ambelor pasiuni e incontestabil. El se transformå în emo¡ie purå ¿i ascute, miraculos, sim¡urile tocite ale omului modern. Momentul în care påstråvul sau ¿tiuca atacå violent linguri¡a în¿elåtoare, arcuind lanseta, nu dezvoltå mai pu¡inå emo¡ie decât vânarea unei vietå¡i terestre, cu pu¿ca. Ambele reprezintå confruntåri între om ¿i animal ¿i, chiar dacå pe¿tele este mai pu¡in expresiv decât un mamifer sau o pasåre, ideea de luptå råmâne aceea¿i. Folosirea de cåtre eschimo¿i a harponului pentru stråpungerea focii la copcå constituie un mod de a vâna. Tot vânåtoare era ¿i råpunerea balenelor. Dar bå¿tina¿ul amazonian care azvârle din luntre suli¡a cåtre pe¿tii din apele pu¡in adânci vâneazå sau pescuie¿te? De bunå seamå cå vâneazå pe¿te. Ca ¿i cel ce-¿i trimite cu arcul såge¡ile atât cåtre crapul din baltå, cât ¿i înspre sålbåticiunile cu pår ori cu pene din

desi¿ul pådurii. Stråmo¿ul såu ¿i al nostru, în zorii omenirii, î¿i procura hrana vânând cu aceea¿i armå, deopotrivå pe påmânt ¿i în apå. Utilizarea de cåtre om a prådåtorilor auxiliari are o istorie îndelungatå. Primul pare så fi fost câinele, care a ¿i definit no¡iunea de cinegeticå. ªoimåritul dezvoltå ¿i aståzi pasiuni. În replicå, polinezienii continuå så utilizeze cormorani la pescuit. Cât prive¿te mij-

loacele comune, ar fi de amintit plasele ¿i re¡elele, de care se serve¿te nu doar pescarul profesionist, ci ¿i vânåtorul de pe coastele maritime bogate în påsåret. A¿adar, prada înseamnå vânat cu pår, vânat cu pene, vânat cu solzi… Pânå ¿i principiul modern de pescuit sportiv „catch & release” (prinde ¿i elibereazå) î¿i gåse¿te corespondent în contemporanele populåri ¿i relocåri ale animalelor de interes cinegetic, de la capturare pânå la eliberarea în teren. Dincolo de schematismul formulelor acreditate de fundamentali¿tii celor douå bresle stå fiorul vânåtorului cu pu¿ca sau cu undi¡a. „Ut pictura poesis”. Prin extrapolare, pescuitul este, în fond, asemenea vânåtorii. A¿adar, a pescui înseamnå a vâna pe¿te: „Ut venatio piscatus”!

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 21 septembrie IBNA Balote¿ti organizeazå workshop-ul Rezultatele cercetårii aplicative în biologia ¿i nutri¡ia animalelor de fermå. Se va ¡ine la Bucure¿ti, în sala Amfiteatru a Institutului. 28 septembrie La Grand Hotel Bucharest va avea loc a VI-a edi¡ie a conferin¡ei Inova¡ii în ameliorarea plantelorRolul noilor tehnici genomice în securitatea alimentar globalå. Evenimentul este organizat de Alian¡a Industriei Semin¡elor din România, Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb din România, AgroBioTechRom ¿i Ambasada SUA. 29 septembrie AgroChirnogi se alåturå grupului de ferme mari ¿i foarte mari care organizeazå câte o expozi¡ie agricolå pe terenurile lor. Ziua Culturilor Fixatoare de Azot se ¡ine în parteneriat cu APPR. 4 - 7 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Élevage, printre cele mai importante expozi¡ii zootehnice din acest an.

Un b\nu] din argint pentru USAMV Bucure[ti

Banca Na¡ionalå a lansat luni, 9 septembrie, o monedå din argint cu tema “170 de ani de la înfiin¡area Universitå¡ii de ªtiin¡e Agronomice ¿i Medicinå Veterinarå din Bucure¿ti”. Moneda va avea o valoare nominalå de 10 lei, greutatea de 31,103 grame ¿i cantul zim¡at. Tirajul este de 5.000 de piese, iar pre¡ul de vânzare este de 440 lei, inclusiv certificatul de autenticitate. Aversul monedei prezintå clådirea rectoratului USAMV, iar reversul, portre-

ARIN DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Reprezentante ale Olandei la masa verde – Prins la înghesuialå; 2) Femeia ocupatå cu copii; 3) El e bibicul – Vechiul târg; 9 10 4) Cunoscute în micå måsurå – Crema Chiri¡ei! 5) Începe atacul! – Au fost executate cu foc; 6) Dus la greu – Tip de protejat; 7) Mersul pe patru picioare; 8) Înregistrat la pasiv – A intra în påmânt; 9) Puså în discu¡ie – Are toatå lumea la scarå; 10) Dau indica¡ii precise.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

26 - 30 octombrie La Bucure¿ti are loc Târgul Indagra. Ca de obicei, se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo.

15 - 18 noiembrie ¥n Germania, la Hanovra, se va ¡ine EuroTier. Consideratå cea mai mare ¿i mai importantå expozi¡ie zootehnicå din lume, EuroTier atrågea ¿i mul¡i crescåtori români.

tul ¿i domnitorului Barbu Dimitrie ªtirbei, întemeietorul ªcolii Na¡ionale de Agriculturå de la Pantelimon, precursoarea USAMV. Monedele din argint, ambalate în capsule de plastic transparent, vor fi înso¡ite de certificate de autenticitate ale emisiunii, pe care se gåsesc semnåturile guvernatorului BNR ¿i casierului central, redactate în limbile românå, englezå ¿i francezå.

7 8 9

Solu¡ia careului din Nr. 34/2022 ORIZONTAL: OBOR - SALBA; SOBARI - IAC; PL - CENACLU; ATA - PAVATA; TINTE - ARAR; TARTORI - E; RALIERI - GL; U - CENTAURI; FLIRTA - NES; ARDE - CUTIT.

VERTICAL: 1) Acumuleazå lichiditå¡i dupå strânsul poamelor – A sta cu pieptul gol în fa¡a pu¿tilor; 2) O urâtå de so¡ie – Merge cu colindul; 3) Ansambluri de jocuri – Ie¿itå din fire; 4) Se uitå la femei – Salcâmul din sat; 5) Nu-s pu¿i la mijloc; 6) Bilet luat de la coadå! – Påråsit de mamå; 7) Trateazå cu acrealå – Prime de toxicitate!; 8) Dus în vizitå – E o închipuitå; 9) Specificå odei – Dificil de aflat; 10) Cele care nu transpirå. Profitul Agricol 35/2022

Profitul Agricol nr. 35, din 2022

Articles inside

O eventualå solu¡ie: subven¡ionarea costului de uscare a porumbului

Strategie de fermier într-o pia¡å în care toate s-au scumpit

Men¡inerea profitului cu tehnologii minimale

Scade produc¡iamondialå de porumb