Profitul Agricol nr. 42, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 42 din 9 noiembrie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 42/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Eternul nefåcut nimic: fondul mutual

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

La minister se coace, de mai multe luni, legea unui fond mutual pentru agriculturå. Prima datå am auzit aceastå frazå prin 2012-2013. De atunci, fiecare ministru care vine în palatul din bulevardul Carol vânturå iluzia acestei institu¡ii pe care fermierii de fapt nu prea o vor. Nici Petre Daea nu a fåcut excep¡ie ¿i a anun¡at, în câteva rânduri, cå pregåte¿te toate mecanismele ca Fondul Mutual så devinå func¡ional de anul viitor. Sigur cå agricultorii î¿i doresc o plapumå financiarå care så-i protejeze de riscurile mari, seceta ¿i înghe¡ul. Pe care firmele de asiguråri se feresc så le preia, ¿i au stabilit praguri mici în fiecare jude¡. Dar pentru marii fermieri, fondul nu este o op¡iune. ¥n primul rând, le este fricå de inconsecven¡a legislativå. Nimeni din mediul asociativ nu ¿tie clar cum va func¡iona ¿i cine va gestiona acest fond. Va fi låsat în administrarea asocia¡iilor? Va fi el sub supravegherea ASF, Autoritatea de Supraveghere Financiarå? ASF nu poate supraveghea astfel de fonduri decât dacå devin institu¡ii financiare.

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Sigur cå ¿i ministerul î¿i doreste så decupleze despågubirile de la bugetul de stat. Pentru cå nu se construie¿te un buget pe riscuri care apar o datå la doi ani. Aståzi no¡iunea de Fond Mutual este uzitatå pentru fondurile de investi¡ii, care au ca scop atragerea de resurse pentru plasamente financiare. Deocamdatå, Ministerul Agriculturii nu a prezentat niciun plan limpede, cum vede acest fond. Dar ¿tie cå vrea så-l facå... Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 42/2022

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Rusia valseazå cu pre¡ul cerealelor 100 de ani de la prima expozi¡ie agricolå de la Paris 20 de ani de învå¡åmânt silvic universitar în Banat

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Pesta love¿te înaintea Ignatului

Criza din Brazilia afecteazå exporturile de alimente

Volatilitate ridicatå ca urmare a acordului ucrainean

Englezii riscå så råmânå fårå curcani de sårbåtori

India restric¡ioneazå exportul de zahår

Barna Tánczos nu poate rezolva problema mistre¡ilor

Pre]uri [i pie]e

Spania: doi muncitori au fåcut gripå aviarå 9

På¿unea uscatå nu prime¿te despågubiri de secetå

Calculul încorporårii resturilor organice asupra aportului de carbon ¿i azot din sol

Commoditrader a devenit Agreena

Ma[ini & utilaje

Cre[terea animalelor Evenimente externe Noutå¡i din culisele Bruxelles-ului

UE acordå mai pu¡inå aten¡ie agriculturii

Bugetul PNS 2023-2027

Culturi vegetale Atac puternic de mu¿te ¿i afide la cerealele de toamnå

Înfrå¡irea la grâu

Doze mici de azot, cu pierderi mari ¿i poluare Irigarea prin picurare, cea mai performantå metodå

Ioan Chiriac: Trebuie så uitåm de ferma cu 20 de vaci

Produsele consacrate ale companiei Noack

Noua genera¡ie de sisteme de ghidare

Echipamente Amazone prezentate în premierå în România

JCB a lansat ma¿ina de realimentare cu hidrogen 46

Locuri de munc\

Hobby

Peste 10.000 de vaci au dispårut din Arad, în 2022

Vânåtoarea de... ¿alåu

Un avans de un miliard de euro

Un picnic slow-food

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII

Rusia valseaz\ cu pre]ul cerealelor La doar câteva zile dupå ce pre¿edintele Vladimir Putin anun¡ase suspendarea acordului Mårii Negre, Rusia ¿i-a reluat participarea în tratatul care permite exportul cerealelor din Ucraina pe cale maritimå.

ecizia reprezintå o nouå umilin¡å diplomaticå pentru liderul de la Kremlin, care a încercat så profite de un atac ucrainean asupra flotei ruse din Sevastopol pentru a bloca exporturile de alimente ale Ucrainei. În stilul caracteristic, Putin a încercat så joace tare ¿i a acuzat Marea Britanie, fårå a oferi dovezi, cå a participat direct la atacul cu drone care a avariat mai multe nave de luptå. Turcia a ignorat înså amenin¡årile Rusiei ¿i a continuat så implementeze

Profitul Agricol 42/2022

acordul, iar vapoarele încårcate cu cereale au plecat din porturile ucrainene ¿i fårå aprobarea ru¿ilor. Råmas fårå op¡iuni, Putin nu a riscat o confruntare cu flota de råzboi a Turciei, care dominå în acest moment Marea Neagrå, ¿i a anun¡at cå a primit garan¡ii scrise cå Ucraina nu va folosi coridorul pentru a lansa atacuri contra marinei ruse. Tatiana Stanovaya, o expertå în politica ruså care tråie¿te în stråinåtate, spune cå liderul de la Kremlin a intrat singur într-o capcanå din care nu a ¿tiut cum så iaså. "S-a demonstrat cå Rusia nu mai are for¡a necesarå pentru a opri exporturile de alimente ucrainene," a declarat Stanovaya. Pie¡ele interna¡ionale au reac¡ionat imediat, iar pre¡ul contractelor futures la cereale ¿i rapi¡å au revenit la nivelul înregistrat înainte ca Rusia så suspende acordul.

Drago[ B|LDESCU

Clubul Fermierilor: propunere legislativå pentru digitalizarea fermelor Agrinnovator, un think tank constituit de tineri fermieri din cadrul Clubului Fermierilor Români, având ca scop digitalizarea fermelor ¿i agricultura bio-regenerativå, a redactat un proiect legislativ care så impulsioneze avansul agriculturii de precizie. “Propunem crearea unei scheme guvernamentale de sprijin care så acopere costurile recrutårii ¿i ¿colarizårii unor tehnicieni de sisteme informatice în ferme”, spune Råzvan Prelipcean, coordonatorul Agrinnovator. Ioan Bolo¿, ministrul Investi¡iilor ¿i proiectelor europene, “a fost entuziasmat de aceastå ini¡iativå”. Tot în favoarea proiectului se pronun¡å ¿i Barna Tánczos, ministrul Mediului. Agriinovator pregåte¿te ¿i un raport anual de evaluare a solu¡iilor de digitalizare din pia¡å, care så-i ajute pe fermieri så fie la curent cu cele mai noi solu¡ii pentru agricultura de precizie. Peste un milion de hectare calamitate de secetå Luni, 7 noiembrie, la Ministerul Agriculturii se ¿tia de 1.050.207 ha afectate de secetå. Cea mai gravå situa¡ie este la porumb (463.076 ha), urmat de floarea-soarelui (233.772 ha), grâu (189.339 ha), plante furajere (43.637 ha), soia (38.266 ha), orz orzoaicå, secarå (30.698 ha) ¿i rapi¡å (26.805 ha). Sigma CVM România are un nou sediu Sigma CVM România a anun¡at cå ¿i-a mutat sediul central din Bulevardul Ficusului nr. 8, Bucure¿ti, la altå adreså: Str. Biharia, nr. 26, et. 4, Sector 1, Bucure¿ti. Sigma este importator unic pentru mårcile Massey Ferguson, Topcon, Tobroco Giant ¿i Siloking. De asemenea, prin cele 10 filiale la nivel na¡ional, Sigma CVM România oferå ¿i utilaje Ziegler, Maschio Gaspardo, Sumo, Bredal Moro Aratri, Ma/ag ¿i altele. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

100 de ani de la prima expozi]ie agricol\ de la Paris Duminicå ¿i-a deschis por¡ile Salonul Interna¡ional de Ma¿ini Agricole - SIMA Paris. Este o edi¡ie aniversarå. S-au împlinit 100 de ani de la prima expozi¡ie a ma¿inismului agricol din capitala Fran¡ei.

Ocazie cu care am întâlnit, în capitala Fran¡ei, ¿i o delega¡ie APPR, 15 fermieri mândri så fie invita¡i speciali ai edi¡iei aniversare. Pandemia a amânat de câteva ori acest eveniment, dar iatå cå, în aceastå toamnå, organizatorii au reu¿it så creeze condi¡iile pentru o expozi¡ie de top în domeniul ma¿inilor ¿i utilajelor agricole, al noilor tehnologii, al automatizårilor ¿i robotizårilor ¿i multor altor domenii.

ªi-au anun¡at peste 1.000 de companii - din care 250 sunt expozan¡i noi, afla¡i la prima participare - din 37 de ¡åri. Peste 15% dintre ma¿ini, echipamente sau servicii prezentate au inclus noi tehnologii. Printre numero¿ii expozan¡i am remarcat producåtori de renume ale cåror echipamente sunt distribuite ¿i în România.

Expozan¡ii au prezentat noi tehnologii, robo¡i, echipamente pentru energie regenerabilå, dezvoltare sustenabilå, produse pentru viticulturå, pomiculturå, zootehnie. Vom reveni pe larg despre toate acestea în edi¡iile urmåtoare ale revistei Profitul Agricol.

Arpad DOBRE

20 de ani de înv\]\mânt silvic universitar în Banat Universitatea de ªtiin¡ele Vie¡ii “Regele Mihai I” din Timi¿oara a organizat o amplå manifestare pentru a marca 20 de ani de învå¡åmânt silvic universitar în Banat. Evenimentul a reunit reprezentan¡i ai facultå¡ilor ¿i sec¡iilor de profil silviculturå din Banat ¿i din ¡arå, cercetåtori, studen¡i ¿i parteneri, în frunte cu academician Ioan Påun Otiman, fost rector al USAMVB, ¿i cu fostul rector al Facultå¡ii de Horticulturå ¿i Silviculturå, prof. Aurel Låzureanu. Cu acest prilej, au fost desfå¿urate în parcul din curtea USV mai multe 8

standuri cu exponate unde a fost prezentatå bogå¡ia pådurii, obiecte din lemn, trofee ¿i fotografii. ¥n plus, au fost planta¡i 5.000 de puie¡i, în perdeaua forestierå de protec¡ie a USVT.

Începând cu anul universitar 20222023, Facultatea de Horticulturå ¿i Silviculturå se nume¿te Facultatea de Inginerii ¿i Tehnologii Aplicate. Aceastå schimbare vine ca urmare a dezvoltårii ¿i diversificårii ofertei educa¡ionale. ¥n aceastå perioadå, se pregåte¿te dosarul pentru autorizarea primei specializåri de licen¡å în limba englezå din cadrul facultå¡ii, respectiv specializarea de peisagisticå - landscape design.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 42/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Barna Tánczos nu poate rezolva problema mistre]ilor

O ¡arå ro¿ie de PPA La începutul lunii noiembrie, în România erau 47 de focare de PPA, în 20 de jude¡e. Cele mai multe cazuri au fost men¡ionate în Timi¿ (9) ¿i Ia¿i (6). Din cele 47 de focare, 44 sunt la nivelul gospodåriilor ¿i 3 la nivelul unor exploata¡ii comerciale mari. Mai multe detalii în pagina 10.

Cu doi ani în urmå, la preluarea mandatului de ministru al Mediului, Barna Tánczos î¿i acorda doi ani pentru rezolvarea problemei mistre¡ilor, respectiv a pagubelor pe care ace¿tia le produc fermierilor.

O nouå plantå a fost descoperitå în România, Salvia revelata O echipå de cercetare româno-ungaro-ucraineanå a descoperit o nouå specie de plantå în România, Salvia revelata, anun¡å Societatea Ornitologicå Românå. De¿i nu este o plantå rarå, ci are o largå distribu¡ie în întreaga regiune de stepå a Europei, aceastå specie de salvie a stat pur ¿i simplu ascunså la vedere timp de secole, fiind identificatå eronat ca Salvia austriaca, o specie comunå din Europa Centralå, cu care este strâns înruditå. Cercetåtorii au numit-o Salvia revelata, în latinå, reflectând procesul de dezvåluire a identitå¡ii corecte în cazul acestui taxon criptic, iar ca nume uzual, jale¿ pontic.

cum, ministrul admite cå problema este ca ¿i insolvabilå. “Nici mie, ca fermier, nu-mi place så fiu crescåtor de mistre¡i pentru vânåtori. Fermierul este în imposibilitatea de a-¿i proteja fiecare parcelå - nu po¡i så pui gard electric la fiecare hectar. Discu¡ia trebuie duså cåtre asocia¡ia de vânåtoare, care trebuie så aibå, la fa¡a locului, o politicå de extragere a exemplarelor în exces, astfel încât pagubele produse fermelor din jur så fie reduse. Sunå bine în teorie. În practicå, existå doar câteva exemple de bune practici, cu asocia¡iile de vânåtoare despågubind fermierii ¿i gestionând mai bine popula¡iile de mistre¡i. Dacå asocia¡ia de vânåtoare este ruptå de realitate, de comunitatea lo-

calå ¿i de fermierii de acolo, este foarte greu så for¡ezi lucrurile. Au t o r i t a t e a localå ar putea ac¡iona ca o curea de transmisie între fermieri ¿i fondul de vânåtoare. Dacå nu reu¿e¿te acest lucru prin dialog, trebuie så reclame asocia¡ia de vânåtoare la noi, la Mediu. Dar nici noi nu putem face minuni. Statele vest-europene au rezolvat problema cu ¡arcuri. Dar aceasta este inadmisibil pentru mediu. Nu ai voie så creezi enclave pentru animalele sålbatice, så anulezi toate coridoarele de trecere, toate interac¡iunile dintre specii, så elimini carnivorele mari. Vesticii nau probleme cu ur¿ii fiindcå nu au ur¿i. Biodiversitatea pe care o avem genereazå probleme. Dacå spui cå vrei så controlezi popula¡ia de ur¿i se iscå un uragan”.

Robert VERESS

Proiectul Mediului de combatere a pestei porcine africane nu are avizul ANSVSA Barna Tánczos se plânge cå încearcå de un an de zile, fårå succes, så convingå ANSVSA de utilitatea unui program de controlare a pestei porcine în popula¡iile de mistre¡i. “Am avut un program ¿i un buget, pe care l-am prezentat acum un an ANSVSA, pentru gestionarea pestei porcine, cu subven¡ii pentru eliminarea mistre¡ilor bolnavi, transportul, neutralizarea lor, monitorizarea, testarea popula¡iilor de mistre¡i, subven¡ii pentru motorinå acordate patrulelor asocia¡iilor de vânåtoare. Nu s-a întâmplat nimic. Acum douå såptåmâni am mai avut o discu¡ie cu ANSVSA. Dacå tot nu se mi¿cå, vom adopta aceastå ordonan¡å singuri. Totu¿i, ar fi ridicol, ANSVSA e institu¡ia coordonatoare pe pestå porcinå”. Profitul Agricol 42/2022

Vaccinare antirabicå în mediul silvatic ¥n cursul lunii noiembrie se va face vaccinarea animalelor din mediul silvatic (påduri, extravilanul localitå¡ilor) care prezintå un risc major de rabie, a anun¡at ANSVSA. Specia ¡intå este vulpea. La animalele domestice, campania de vaccinare a carnasierelor împotriva rabiei a început în octombrie. Tradi¡ia târgurilor înghesuite în curtea Palatului Agriculturii Existå o tradi¡ie la Ministerul Agriculturii så ¡inå din când în când câte un târg în curtea ¿i a¿a micå din bulevardul Carol. Såptåmâna aceasta a fost rândul târgului pescåresc de toamnå. Recuzitå frumoaså, într-un col¡ o colibå acoperitå cu stuf, o maså împrumutatå din minister, blide de Korond, margarete de toamnå, magne¡i de frigider, suc de cåtinå ¿i must. Doar pe¿te nu prea era... 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Rusia distruge un terminal controlat de chinezi în portul Mykolaiv Un atac cu drone kamikaze, lansat de armata ruså asupra portului ucrainean Mykolaiv, a lovit un terminal de ulei alimentar care apar¡ine unei companii chineze. Conform primelor date oficiale, au fost distruse 17.000 de tone de ulei de floarea-soarelui, cu o valoare de 26 milioane de dolari. Ministerul de Externe de la Kiev a cerut Chinei så punå presiune pe Moscova pentru a pune capåt atacurilor care vizeazå infrastructura de transport. Portul Mykolaiv nu este inclus în acordul care permite exporturile de alimente din Marea Neagrå.

Ioan Lado¿i: cresc importurile de carne de porc Din cauza PPA, care blocheazå fermele mari, deficitul de carne de porc va cre¿te ¿i mai mult. “Sunt alte ¡åri din Europa care ¿i-au protejat mai bine produc¡ia de carne de porc de PPA. Vom ajunge så importåm tot mai multå carne de porc. Ne apropiem, din surse oficiale, de 80%. Un cotlet din cinci o så mai fie românesc”, spune Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc. Iraqul cumpårå grâu românesc Grâul românesc a avut cel mai competitiv pre¡ la o licita¡ie organizatå de autoritå¡ile din Iraq pentru achizi¡ia a 50.000 de tone de cereale. Conform unor surse neoficiale, compania Agro-Chirnogi a oferit cel mai mic pre¡ al licita¡iei, de 469 de dolari per tonå cu transportul inclus. Pe locul al doilea s-a clasat o ofertå de grâu polonez de 477 de dolari per tonå, în timp ce råzboiul din Ucraina a blocat alte oferte din bazinul Mårii Negre. Licita¡iile organizate de Iraq diferå de cele ale altor state arabe pentru cå au un caracter orientativ, iar cantitå¡ile cumpårate sunt de obicei mult mai mari fa¡å de cele anun¡ate ini¡ial. 10

Pesta love[te înaintea Ignatului Dupå explozia focarelor de pestå porcinå africanå din jude¡ul Olt, boala a afectat alte douå jude¡e Ia¿i ¿i Timi¿. În comuna Belce¿ti, jude¡ul Ia¿i, italianul Fillipo Latin a pierdut douå ferme. ¥ntr-una au fost uci¿i 19.983 de porci ¿i în cealaltå 3.566.

ncepând cu 10 octombrie pânå aståzi, în jude¡ul Timi¿ au izbucnit 11 focare de pestå porcinå africanå. Ultimele focare au apårut la sfâr¿itul lunii octombrie la Dude¿tii Vechi ¿i la ªandra, spune Flavius Nicoarå, directorul DSVSA Timi¿. A urmat neutralizarea celor aproximativ 40.000 de animale de la Par¡a, care apar¡ineau companiei Smithfield. Prefectul Mihai Ritivoiu a convocat un Comitet Local de Combatere a Bolilor, în vederea identificårii de solu¡ii privind combaterea focarului de PPA. O prioritate a fost protejarea altor douå ferme, fiecare cu zeci de mii de porci ¿i aflate la doar câ¡iva kilometri distan¡å. Prefectul sus¡ine cå astfel s-a

descoperit ¿i sursa primarå a focarului: o crescåtorie mai micå. “Aproximativ 30 de porci au fost îngropa¡i în câmp, la doar 10-20 centimetri sub påmânt, încå din luna septembrie. Ca urmare a anchetei epidemiologice ¿i din declara¡iile proprietarului, reiese cå boala era prezentå încå din primele zile ale lunii septembrie. Porcii îngropa¡i vor råmâne pe loc ¿i chiar acum se lucreazå la acoperirea lor prin creearea unui taluz de trei metri înål¡ime, împrejmuit de gard”. Prefectul sus¡ine cå a fost deschis un dosar penal pe numele fermierului care nu a anun¡at din timp autoritå¡ile. "Dacå proprietarul ar fi anun¡at din timp, probabil cå nu ne-am fi aflat azi în aceastå situa¡ie, cu 40.000 de porci sacrifica¡i. Acum s-a deschis un dosar penal. Fac încå un apel proprietarilor de porci så anun¡e imediat orice suspiciune de pestå". Din 2017 ¿i pânå în prezent, au fost stinse 5.843 de focare de pestå porcinå africanå, precizeazå ANSVSA. De la prima semnalare a prezen¡ei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 ¿i pânå în prezent, au fost diagnosticate 6.787 de cazuri la mistre¡i în 41 de jude¡e.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 42/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Brazilia cautå cereale în afara Mercosur Brazilia va fi nevoitå så cumpere cereale din afara zonei de liber schimb Mercosur, dupå ce seceta a afectat grav produc¡ia de grâu din Argentina. Brazilia cumpårå în mod normal ¿ase milioane de tone de grâu anual din Argentina, dar se poate baza în acest sezon pe cel mult 4,5 milioane de tone din statul vecin. Guvernul cautå acum furnizori alternativi de grâu din SUA, Canada sau chiar Rusia, dar va fi nevoit så plåteascå pre¡uri mai mari, care ar putea cre¿te infla¡ia de pe pia¡a internå.

Deere mutå o parte a produc¡iei din China înapoi în SUA Grupul John Deere va investi 29,8 milioane de dolari pentru a muta în statul american Louisiana o parte a produc¡iei de la o fabricå din China. Deere va produce în SUA combine pe ¿asiu mediu pentru recoltarea bumbacului ¿i va angaja 70 de muncitori care se alåturå celor 311 de angaja¡i existen¡i. Managerii Deere au låudat angaja¡ii fabricii din Louisiana pentru cå au reluat foarte rapid produc¡ia dupå distrugerile provocate anul trecut de uraganul Ida. Fonterra plåte¿te 27 milioane de dolari ca så scape de un proces Grupul Fonterra a fost de acord så plåteascå despågubiri în valoare de 27 milioane de dolari pentru a solu¡iona amiabil un proces ini¡iat de un grup de fermieri australieni în urmå cu ¿ase ani, dupå ce compania a redus pre¡ul plåtit pentru lapte. Fonterra a redus atunci pre¡ul cu 15%, iar fermierii spun cå a încålcat contractele semnate cu ei. Compania din Noua Zeelandå sus¡ine în continuare cå a ac¡ionat legal ¿i a anun¡at cå despågubirile nu vor afecta rezultatele financiare din acest an. 12

Criza din Brazilia afecteaz\ exporturile de alimente Partizanii pre¿edintelui brazilian Jair Bolsonaro, care a fost învins la limitå în alegeri de rivalul de stânga Luiz Inacio Lula da Silva, continuå så blocheze mai multe state importante pentru produc¡ia ¿i exportul de alimente. ªoferii de camioane care îl sus¡in pe Bolsonaro contestå rezultatul alegerilor ¿i au cerut armatei så intervinå pentru a-l men¡ine la putere. Bolsonaro, care este un admirator declarat al fostului pre¿edinte american Donald Trump, nu ¿i-a recunoscut nici acum înfrângerea, dar le-a cerut protestatarilor så elibereze drumurile. Guvernul a ordonat poli¡iei så elimine blocajele, pentru a evita o crizå de aprovizionare. Protestele i-au for¡at pe unii producåtori de carne din Brazilia så-¿i suspende activitatea, pentru cå animalele nu mai pot fi transportate la abatoare.

În statul Mato Grosso, care este principalul producåtor de cereale, datele poli¡iei aratå cå existau în continuare 25 de blocaje la începutul weekendului. Drumurile spre portul Paranagua, care are un rol important în exporturile braziliene de grâne, au fost blocate timp de mai multe zile. Compania de transport feroviar Rumo, care opereazå cel mai mare terminal de cereale din America de Sud în portul Rondonopolis, a anun¡at cå traficul pe calea feratå nu a fost afectat.

Spania> doi muncitori au f\cut grip\ aviar\ Organiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii a confirmat cå doi muncitori de la ferme de påsåri din Spania s-au îmbolnåvit de gripå aviarå, fiind vorba despre primele cazuri de infec¡ie descoperite în ¡arå. Cei doi angaja¡i, în vârstå de 19 ¿i 27 de ani, au fost testa¡i pozitiv în septembrie ¿i octombrie, în urma unui focar de infec¡ie cu tulpina H1N1 la o fermå din regiunea Guadalajara din centrul ¡årii. Cei doi bårba¡i nu aveau simptome de boalå ¿i au stat în carantinå pânå

când testele au aråtat cå s-au vindecat complet. Focarul a fost raportat ini¡ial pe 20 septembrie, iar autoritå¡ile au testat preventiv to¡i angaja¡ii ¿i persoanele cu care au avut contact. Din anul 2003 au fost raportate 868 de infec¡ii la oameni la nivel global, în 21 de ¡åri, iar 456 persoane infectate au murit. Datoritå måsurilor stricte de biosecuritate, în Europa era cunoscut pânå acum un singur caz de infec¡ie, care a fost descoperit la un fermier din sudul Angliei în anul 2021. Profitul Agricol 42/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Englezii risc\ s\ r\mân\ f\r\ curcani de s\rb\tori Epidemia de gripå aviarå care continuå så se extindå în Marea Britanie ar putea provoca o crizå de aprovizionare cu carne de curcan în perioada sårbåtorilor de iarnå. Dupå descoperirea unor noi focare, guvernul a anun¡at cå toate påsårile de la ferme trebuie ¡inute doar în spa¡ii închise începând de pe 7 noiembrie. Fermierii au avertizat cå situa¡ia este foarte gravå ¿i vor urma cre¿teri de pre¡uri sau chiar probleme de aprovizionare cu carne în perioada sårbåtorilor. “Este groaznic în aceste zile. Toatå afacerea noastrå depinde de vânzårile

de Cråciun. Dacå vom avea cazuri de infec¡ie, putem pierde totul”, spune fermierul Tom Copas, care ¿i-a mutat deja în interior cei 60.000 de curcani pe care îi cre¿tea în aer liber. Pentru a-i ajuta pe fermieri, autoritå¡ile au decis så le permitå så sacrifice curcani, gâ¿te sau ra¡e ¿i så congeleze carnea, care va putea fi comercializatå totu¿i ca fiind carne proaspåtå înainte de Cråciun. Måsurile impuse de guvern sunt valabile doar pe teritoriul englez, dar virusul este monitorizat atent ¿i în Sco¡ia, ºara Galilor ¿i Irlanda de Nord.

India restric]ioneaz\ exportul de zah\r Guvernul indian a redus semnificativ cantitatea maximå de zahår pe care producåtorii o pot exporta în sezonul 2022-2023, agravând problemele de aprovizionare de pe pie¡ele interna¡ionale, care erau deja afectate de situa¡ia dificilå din Brazilia. Statul asiatic va permite exporturi totale de doar 6 milioane de tone de zahår pânå în mai 2023, fa¡å de 11,2 milioane de tone în sezonul 20212022. Conform unor surse neoficiale citate de Bloomberg, guvernul ar putea autoriza ulterior o cantitate suplimentarå de trei milioane de tone, în func¡ie de volumul produc¡iei interne. Restric¡iile nu se aplicå exporturilor în Uniunea Europeanå ¿i SUA, cu care existå acorduri bilaterale separate. Cei mai mari clien¡i pentru zahårul indian sunt înså Indonezia, Bangladesh, Malaezia ¿i Emiratele Profitul Agricol 42/2022

Arabe Unite. Pre¡ul zahårului brut a crescut cu 6% pe bursa din New York în ultimele douå såptåmâni, pe fondul reducerii livrårilor din Brazilia, care este cel mai mare producåtor mondial, alåturi de India. Brazilia este afectatå de ploi toren¡iale, care au redus activitatea rafinåriilor care proceseazå trestiede-zahår.

Aldi vrea så vândå lapte de cåmilå în Anglia Lan¡ul de magazine Aldi ar putea comercializa lapte de cåmilå în magazinele din Marea Britanie, dacå interesul consumatorilor va cre¿te dupå difuzarea unui episod dintr-un show televizat. Aldi produce o emisiune numitå “Next Big Thing”, care prezintå diverse produse propuse pentru vânzare în magazinele grupului. Daisy's DromeDairy, singurul producåtor britanic de lapte de cåmilå, sus¡ine cå gustul seamånå cu cel al laptelui de vacå, dar cå cel de cåmilå este un superaliment care con¡ine vitamina C ¿i poate fi consumat ¿i de cei care sunt intoleran¡i la lactozå. Produsele lactate se scumpesc rapid în Bulgaria Conform datelor oficiale, pre¡ul produselor lactate a explodat în ultimul an în magazinele din Bulgaria, dupå ce laptele brut s-a scumpit cu pânå la 60%. Laptele din magazine este acum cu 21% mai scump, în timp ce brânza s-a scumpit cu 50% iar iaurtul costå cu 37% mai mult. Asocia¡ia Crescåtorilor Bulgari de Oi ¿i Capre le-a recomandat consumatorilor så cumpere cât mai multe produse lactate direct de la micii producåtori, care au pre¡uri mai mici, ¿i a avertizat cå a identificat un numår tot mai mare de produse contrafåcute de speculan¡i. India suspendå autorizarea mu¿tarului modificat genetic Curtea Supremå de Justi¡ie din India a suspendat aprobarea cultivårii ¿i consumului de mu¿tar modificat genetic, dupå o peti¡ie depuså de mai multe organiza¡ii ecologiste. Judecåtorii au fost de acord så judece cazul în regim de urgen¡å ¿i au cerut guvernului så trimitå un råspuns oficial ¿i mai multe documente în termen de o såptåmânå. Peti¡ia sus¡ine cå mu¿tarul modificat a fost aprobat ilegal pentru cå nu au fost efectuate toate testele prevåzute de legisla¡ia din India, iar o parte dintre teste au folosit de fapt o varietate diferitå de mu¿tar modificat. 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 4 noiembrie, a fost de 327 dolari/tonå (1.635 lei). A crescut cu 4 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în data de 31 octombrie.

România FOB Constan¡a 385 euro/t (+ 8) 1.886 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 31.10 - 4.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022. ¥n perioada 31 oct. - 4 nov. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 379 dolari/tonå (1.895 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

€ - 4,9 lei $ - 5 lei

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 339 euro/tonå (1.661 lei). A crescut cu 22 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna decembrie 2022 este de 327 euro/tonå (1.602 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 345 euro/tonå (1.690 lei). A crescut cu 20 euro/tonå.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2022, a fost de 317 dolari/tonå (1.585 lei).

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 339 euro/t (1.661 lei). A crescut cu 22 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 31 octombrie. Cota¡ii - Bursa din Chicago 31.10 01.11 02.11 Dec 315 317 319 Ian 317 325 327 Martie 323 327 327

03.11 321 329 329

$/t 04.11 309 315 319

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 31.10 01.11 02.11 03.11 Dec 343 345 347 349 Ian 341 343 345 347 Martie 343 345 347 345

$/t 04.11 347 345 343

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 31.10 01.11 02.11 03.11 Dec 379 381 383 385 Ian 381 383 385 387 Martie 383 385 387 389

$/t 04.11 379 377 369

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 31.10 01.11 02.11 Rouen 317 319 321 Dunquerque 317 319 321 Pallice 327 333 337 Creil FOB 321 323 327 Moselle FOB 321 325 327 Rouen FOB 325 327 335

euro/t 03.11 323 323 339 331 329 337

04.11 339 339 343 335 339 345

Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

a înregistrat nici o modificare.

Porumb România FOB Constan¡a 325 euro/t (+ 12) 1.592 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 31.10 - 4.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 4 nov. 2022, a fost de 285 dolari/tonå (1.425 lei). Nu Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago 31.10 Dec 265 Ian 267 Martie 271

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian

$/t

01.11 02.11 03.11 04.11 267 269 271 269 269 271 273 270 273 275 277 271 $/t

31.10 01.11 02.11 03.11 04.11 273 275 277 285 277 271 273 275 283 279

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie 2022, este de 297 euro/tonå (1.485 lei). Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 345 euro/tonå (1.690 lei). A crescut cu 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 350 euro/tonå (1.715 lei). A crescut cu 17 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 4 nov. 2022, a fost Cota¡ii - Burse din Fran¡a 31.10 325 325 319 Bordeaux FOB 329 Pontivy 333 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Fa¡å de ultimele 5 zile

Fa¡å de ultima lunå

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

-3

+ 50

de 340 euro/tonå (1.666 lei). A crescut cu 15 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 337 euro/tonå (1.651 lei). A crescut cu 18 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 277 dolari/tonå (1.385 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå.

Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå +2

-5

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

+ 13

+ 97

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

01.11 02.11 03.11 04.11 323 327 333 340 323 327 333 340 317 319 325 337 327 333 337 345 331 337 341 350

Profitul Agricol 42/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia

77.970 tone, Indonezia 77.850 tone, Vietnam 73.170 tone ¿i Mexic 17.770 tone.

¥n såptåmâna 31 octombrie - 4 noiembrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 469 dolari/tonå (2.345 lei), în cre¿tere cu 18 dolari /tonå.

Principalele destina¡ii: China 117.970 tone, Pakistan

31.10 Dec 501 Ian 507 Martie 509

01.11 503 509 511

03.11 507 513 517

04.11 524 527 531

31.10 Dec 1.497 Ian 1.417 Martie 1.397

România FOB Constan¡a 327 euro/t (+ 10) 1.602 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 31.10 - 4.11.2022, pre¡ cu livrare în dec. 2022.

01.11 293 293 285

02.11 295 295 297

euro/t 03.11 299 299 303

02.11 1.537 1.437 1.415

03.11 1.555 1.457 1.427

04.11 1.659 1.619 1.570

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 327 euro/tonå (1.602 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

01.11 1.511 1.427 1.407

$/t

avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 305 euro/tonå (1.494 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Orz

31.10 Rouen 291 Dunquerque 291 Pontivy 277 Orz bere: Creil** 303 Moselle** 313

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago

$/t 02.11 505 511 515

04.11 305 305 314

305 309 317 327 315 317 321 327

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 740 euro/t (3.626 lei). A crescut cu 27 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Dec

$/t

31.10 01.11 02.11 03.11 04.11 707 709 711 713 717

31 octombrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 659 euro/tonå (3.229 lei). A crescut cu 40 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 659 euro/tonå (3.229 lei).

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 31 octombrie - 4 noiembrie, a fost de 283 dolari/tonå

Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni + 11

+ 43

Fa¡å de ultimul an - 27

Dec Ian

31.10 01.11 02.11 03.11 04.11 577 575 573 597 603 579 577 575 599 609

chidere, pe 4 nov., a fost de 717 dolari/tonå (3.585 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în decembrie, este 659 euro/t (3.229 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie, este de 717 dolari/t (3.585 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

31.10 01.11 02.11 03.11 04.11 Dieppe 713 717 725 730 740 $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 31.10 01.11 02.11 03.11 04.11 Dec 279 281 283 285 283 Ian 285 287 293 295 291

(1.415 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå.

31.10 Rouen 619 Dunquerque 637 Moselle 623

01.11 623 639 627

02.11 03.11 635 647 643 645 639 643

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

04.11 659 659 657

Dec Ian Martie

31.10 631 643 643

01.11 649 641 641

02.11 647 639 639

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Profitul Agricol 42/2022

285 dolari/t

547 dolari/t

+ 20

283 dolari/t

$/t

03.11 04.11 645 665 647 655 647 659

Grâu

327 dolari/t

$/t

A înregistrat o cre¿tere de 22 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

Rapi¡å la termen Fran¡a

PREºURI

Dec Ian

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

31.10 01.11 02.11 03.11 04.11 451 455 457 459 469 443 447 449 451 457

Sorg

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 657 euro/tonå (3.219 lei). A crescut cu 34 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din

31.10-4.11.2022

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

Australia: pentru livrare în decembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 313 dolari/t (1.565 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

Varia¡ia pre¡ului la termen

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 4 nov. 2022, a fost de 603 dolari/tonå (3.015 lei).

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 547 dolari/tonå (2.735 lei). A crescut cu 20 dolari/ tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

+4 15

Pre]uri [i pie]e

Volatilitate ridicat\ ca urmare a acordului ucrainean Conform buletinului såptåmânal al APPR, între 21 ¿i 28 octombrie, pre¡urile pentru livrarea din luna decembrie de la Chicago au pierdut 1 dolar pe tonå, ajungând la 268 dolari/tona. Sfâr¿itul såptåmânii trecute ¿i începutul acestei såptåmâni au fost marcate de o puternicå volatilitate aferentå presiunilor ruse¿ti asupra acordului care permite exporturile maritime cåtre Ucraina. La finalul lunii octombrie, 76% din porumbul american fusese recoltat, fa¡å de 64% în medie la aceastå datå în anii anteriori. Ploile recente din bazinul Mississippi au permis cre¿terea nivelului râului ¿i au îmbunåtå¡it logistica exporturilor. La 264 Kt, contractarea exporturilor a fost din nou la un nivel foarte scåzut såptåmâna trecutå, din cauza lipsei de competitivitate a porumbului american. Produc¡ia de etanol continuå så creascå u¿or ¿i se aflå acum la nivelul mediu pentru aceastå perioadå. Comercian¡ii sunt pruden¡i, deoarece Mexicul, unul dintre cei mai mari importatori de porumb din lume, a anun¡at cå î¿i va men¡ine planul de interzicere a importurilor de porumb modificat genetic înce16

pând cu 2024. ¥n ultimii ani, Mexicul ¿ia importat aproape tot porumbul din SUA. În Argentina, såptåmâna trecutå, 17% din porumb fusese semånat, fa¡å de o medie de 31% în aceea¿i perioadå în anii anteriori. Faza de însåmân¡are timpurie a porumbului se apropie de sfâr¿it ¿i pu¡ine suprafe¡e au fost semånate din cauza secetei severe care persistå. În cazul în care vor veni ploile, se preconizeazå ca fermierii så î¿i måreascå suprafa¡a cultivatå cu soia, deoarece semånatul începe în noiembrie. Porumbul tardiv, semånat începând cu luna decembrie, ar putea beneficia, de asemenea, de revenirea unor condi¡ii meteorologice mai umede. Se pare cå guvernul argentinian încearcå så limiteze exporturile de grâu din cauza secetei. Argentina este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de grâu. În Brazilia, semånatul porumbului safra se desfå¿oarå bine ¿i beneficiazå de precipita¡ii regulate. La sfâr¿itul lunii octombrie, 65% din porumb fusese semånat, fa¡å de o medie de 59% la aceea¿i datå în anii anteriori.

Presiuni ruse¿ti asupra exporturilor ucrainene Aspectele geopolitice au dominat din nou evolu¡ia pie¡ei în ultimele zile, odatå cu noile presiuni ruse¿ti asupra exporturilor ucrainene. Rusia ¿i-a anun¡at la sfâr¿itul såptåmânii trecute retragerea din acordul interna¡ional privind exporturile maritime ucrainene, ceea ce a dus la reducerea exporturilor timp de câteva zile, înainte de a-¿i anun¡a revenirea la acord såptåmâna aceasta. Aceastå situa¡ie provoacå o volatilitate ridicatå. Dupå scåderea suprafe¡elor cultivate cu culturi de iarnå în Ucraina, asocia¡ia ucraineanå pentru cereale se teme de o scådere puternicå a suprafe¡elor cultivate cu porumb în primåvara anului viitor, din cauza accesului dificil la inputuri ¿i a lipsei de rentabilitate a acestei culturi în contextul actual. În prezent, în Europa se înregistreazå o scådere bruscå ¿i temporarå a pre¡urilor la gaze, din cauza temperaturilor neobi¿nuit de ridicate pentru aceastå perioadå.

comunicat APPR Profitul Agricol 42/2022

EVENIMENTE EXTERNE

Nout\]i din culisele

Cristina CIONGA director Afaceri Europene, APPR

Noi grupuri de dialog civil Din 2023, grupurile de dialog civil organizate de DG Agri vor fi regândite pentru a fi în concordan¡å cu obiectivele Green Deal. Comisia Europeanå a planificat o împår¡ire care så se adapteze la noile teme - ¿i în acest context CEPM, Confedera¡ia Europeanå a Producåtorilor de Porumb, î¿i va depune candidatura. CEPM considerå cå noile grupuri de dialog civil trebuie så aibå posibilitatea de a elabora studii specifice sau de a formula întrebåri Comisiei, care ar fi obligatå så råspundå la acestea. Repartizarea locurilor între diferitele categorii de membri este esen¡ialå. Cu fiecare reformå, reprezentarea agriculturii a fost reduså la minimum, iar aceastå tendin¡å trebuie inversatå. Echili18

brul de putere dintre producåtorii agricoli ¿i ONG-uri trebuie så fie în mod clar reevaluat ¿i capacitatea de dialog så fie promovatå pentru a face din aceste organisme o adevåratå for¡å care så formuleze de propuneri Comisiei. Proiectul de Regulament privind Utilizarea Durabilå a Pesticidelor (SUR): obiectivele individuale de reducere încep så fie atribuite, dar Comisia se confruntå cu rezisten¡å din partea statelor membre În august 2022, statele membre au început så fie informate cu privire la obiectivele lor individuale de reducere a pesticidelor. Potrivit evaluårii Comisiei, Italia ar trebui så depunå mari eforturi, reducând utilizarea pesticidelor ¿i riscurile asociate acesteia cu cel pu¡in 62%. Malta ¿i Slovenia s-ar clasa pe locul doi ¿i pe locul trei, cu 61% ¿i, respectiv, 59%. De asemenea, Portugalia ar trebui så depunå cele mai mari eforturi pentru a reduce cele mai periculoase pesticide, cu o reducere minimå de 68%. Detaliile acestor metode de calcul nu sunt încå publice. Ungaria a propus o metodologie alternativå pentru calcularea obiectivului de reducere cu 50% pentru a transfera povara cåtre ¡årile mai mari din UE care utilizeazå pe terenurile lor agricole mai mult decât cantitatea medie de pesticide. Conform propunerii Ungariei, UE ar trebui så depunå eforturi pentru o reducere globalå de 50%, în loc så solicite fiecårei ¡åri så atingå un anumit obiectiv. Pre¿edin¡ia cehå lucreazå

deja la aceastå abordare, iar discu¡iile pe aceastå temå vor avea loc în curând. La nivelul Consiliului, propunerea a fost discutatå pe 11 octombrie de cåtre grupul de lucru relevant ¿i va mai fi reluatå pe 12 decembrie, de cåtre mini¿trii agriculturii.

Criza energeticå: Impactul asupra imputurilor agricole În luna august, pre¡ul gazelor naturale în Europa a atins un nou

UE acordå mai pu¡inå Timp de 8 luni, problema råzboiului din Ucraina a fost în centrul aten¡iei în Europa ¿i în întreaga lume, iar consecin¡ele acestuia sunt notorii, în special în ceea ce prive¿te securitatea alimentarå, deoarece Ucraina are dificultå¡i în exportul ¿i produc¡ia de cereale pentru a hråni restul lumii, în special ¡årile care depind de ajutorul umanitar. De la începutul råzboiului au fost luate måsuri privind securitatea alimentarå, inclusiv instituirea a¿a-numitelor “coridoare de solidaritate”, måsuri de liberalizare a comer¡ului ¿i actualizarea normelor UE privind ajutoarele de stat în contextul råzboiului. Cu toate acestea, mai sunt multe de fåcut ¿i mul¡i oameni se a¿teptau ca Ursula von der Leyen så fie mai hotårâtå în ceea ce prive¿te aceastå chestiune, în timpul discursului anual privind starea Uniunii (SOTEU), lucru care nu s-a întâmplat. Profitul Agricol 42/2022

EVENIMENTE EXTERNE

Bruxelles-ului record, de 348 de euro/MWh. Aceastå cre¿tere are un efect major asupra unor sectoare mari consumatoare de energie din Europa, inclusiv industria îngrå¿åmintelor, care se bazeazå în mare måsurå pe aceastå surså de energie pentru a-¿i fabrica produsele agricole. Din cauza crizei, unele planuri de produc¡ie au redus sau suspendat deja produc¡ia. Au existat mai multe solicitåri pentru a aborda aceastå problemå, atât din partea statelor membre în cadrul discu¡iilor din cadrul consiliului, cât ¿i din partea asocia¡iilor comerciale care se ocupå de aceastå problemå. Astfel, au apårut câteva cursuri de ac¡iune. UE a exclus îngrå¿åmintele din

aten¡ie agriculturii UE î¿i men¡ine angajamentul ferm fa¡å de strategia sa “De la fermå la consumator” ¿i fa¡å de planul såu de a reduce la jumåtate utilizarea pesticidelor chimice pânå în 2030 (SUR). În special pentru cultivatorii de porumb, au existat rapoarte de perturbåri în ¡årile din est, în special în România ¿i Bulgaria, unde produsele ucrainene sunt vândute la pre¡uri cu care companiile locale nu mai pot concura. De¿i diverse asocia¡ii de producåtori, inclusiv CEPM, au avertizat Comisia cu privire la aceste probleme, declara¡iile recente ale comisarului Janusz Wojciechowski referitoare la aceste perturbåri nu sunt o veste bunå pentru sector. În lunile urmåtoare, UE trebuie så î¿i adapteze politicile agricole pentru a proteja producåtorii ¿i consumatorii, urmårind în acela¿i timp o abordare bazatå pe ¿tiin¡å care mobilizeazå solu¡ii tehnologice inovatoare pentru a promova atât securitatea alimentarå, cât ¿i sustenabilitatea pe termen lung. Profitul Agricol 42/2022

domeniul de aplicare al sanc¡iunilor împotriva Rusiei. Trebuie remarcat faptul cå aprovizionarea cu îngrå¿åminte a fost deja întreruptå ca urmare a altor sanc¡iuni impuse Rusiei în domenii precum transporturile, asigurårile ¿i sectorul bancar. Între timp, scåderea produc¡iei de îngrå¿åminte ¿i cre¿terea pre¡urilor la gaze au devenit prioritå¡ile mini¿trilor agriculturii din UE, de¿i Consiliul nu a aprobat încå propunerea Comisiei de ridicare temporarå a tarifelor la uree ¿i amoniac. Crearea unei strategii europene privind îngrå¿åmintele pentru a ajuta fermierii så facå fa¡å deficitului a fost discutatå în cadrul unei reuniuni a mini¿trilor agriculturii de la Praga din 16 septembrie 2022.

Pre¿edin¡ia cehå cere securitate alimentarå De¿i nu a fost un subiect proeminent în discursul pre¿edintelui UE, von der Leyen, privind starea Uniunii, securitatea alimentarå a fost discutatå de douå ori de cåtre mini¿trii agriculturii în luna septembrie. Prima întâlnire a avut loc la Praga între 14 ¿i 16 septembrie, iar subiectul principal al discu¡iilor a fost modul de a asigura produc¡ia ¿i distribu¡ia adecvatå a alimentelor cåtre ¡årile cele mai vulnerabile, asigurând în acela¿i timp sustenabilitatea. Într-un cadru mai formal, a avut loc a doua întâlnire la Bruxelles, pe 26 septembrie 2022. Printre subiectele discutate, s-au regåsit necesitatea unei evaluåri a impactului mai bine direc¡ionate asupra Regulamentului privind utilizarea durabilå a pesticidelor, Strategia la nivelul UE privind îngrå¿åmintele ¿i

prelungirea cadrului temporar de crizå pentru måsurile de ajutor de stat în contextul råzboiului rusesc împotriva Ucrainei. Ambele discu¡ii subliniazå importan¡a securitå¡ii alimentare în contextul actual. În timp ce mini¿trii se concentreazå pe autonomia strategicå a UE ¿i pe asigurarea unei alimenta¡ii suficiente pentru consumatorii europeni, Comisia Europeanå continuå reflec¡iile asupra modului de abordare a acestei probleme, punând în aplicare ambi¡iile sale privind F2F ¿i Pactul verde. Pe de altå parte, CEPM considerå cå este necesar så se adapteze F2F la noua situa¡ie ¿i så se renun¡e la måsurile punitive împotriva agriculturii europene.

CAP: Primele Planuri Na¡ionale Strategice aprobate Pânå la sfâr¿itul lunii septembrie, 9 ¡åri au primit aprobarea finalå, pentru PNS-urile lor. Cele 9 planuri strategice au aprobat pânå în prezent 126,2 miliarde de euro, aproape jumåtate din bugetul total al PAC pentru perioada 2023-2027. Comisia ¿i-a anun¡at deja angajamentul de a aproba rapid celelalte planuri, dar unele ¡åri nu au råspuns încå la scrisorile de observa¡ie ale Comisiei care au fost trimise încå de la sfâr¿itul lunii mai. Comisia a adoptat, de asemenea, un regulament de punere în aplicare privind evaluarea planurilor strategice PAC ¿i monitorizarea punerii lor în aplicare. Scopul prezentului regulament este de a stabili norme privind informa¡iile detaliate pe care statele membre vor trebui så le colecteze, astfel încât acestea så poatå dezvolta instrumentele informatice ¿i sistemele de colectare adecvate pentru a evalua punerea în aplicare a propriilor planuri strategice ¿i pentru a comunica rezultatele cåtre Bruxelles. 19

DOSAR> PLANUL NA}IONAL STRATEGIC

Bugetul PNS 2023-2027 România a transmis versiunea finalå a PNS pe 18 octombrie. Dacå e så luåm de exactå afirma¡ia ministrului Daea, conform cåruia validarea PNS de cåtre Comisia Europeanå este “o formalitate” ¿i “Nu se va întâmpla nimic fundamental” în cele ¿ase såptåmâni cât dureazå procesul de validare, atunci finan¡area agriculturii române¿ti în urmåtorii cinci ani se va face conform datelor pe care le prezentåm în continuare. Men¡ionåm cå informa¡iile sunt preluate dintr-o sintezå a PNS, prezentatå de APPR, såptåmâna trecutå, membrilor såi din jude¡ul Vrancea.

Plata pe suprafa¡å (BISS) Denumirea oficialå a plå¡ii unice pe suprafa¡å este "Sprijin de bazå pentru venit în scopul sustenabilitå¡ii (BISS)". Cuantumul unitar planificat în 2023 e de 96,47 euro/ha. Pe plan na¡ional, plafonul alocat pentru anul 2023 este de 935.469.590 euro, pentru o suprafa¡å de 9.697.000 ha. Condi¡ii de eligibilitate: beneficiazå fermierii activi care desfå¿oarå o activitate agricolå pe teritoriul României, exploatând un teren agricol cu o suprafa¡å de cel pu¡in 1 ha. Suprafa¡a parcelei agricole trebuie så fie de cel pu¡in 0,3 ha, iar în cazul serelor, solariilor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbu¿tilor fructiferi, suprafa¡a parcelei agricole trebuie så fie de cel pu¡in 0,1 ha; pentru legume cultivate în sere ¿i solarii, care beneficiazå de sprijin cuplat, suprafa¡a minimå a exploata¡iei este de 0,3 ha, iar suprafa¡a minimå a parcelei este de 20

0,03 ha; în cazul paji¿tilor, trebuie så se asigure o încårcåturå de animale de minimum 0,3 UVM/ha sau så se efectueze cel pu¡in o cosire anualå. Fermierul activ este, conform defini¡iei din capitolul 4.1.4 al PNS, fermierul care în anul anterior de platå a beneficiat de plå¡i directe care nu au depå¿it 5.000 de euro, sau nu a depus cerere unicå de platå în anul anterior, dar calculul estimat al plå¡ilor directe de care ar fi beneficiat nu depå¿e¿te 5.000 de euro.

suprafa¡å de 280.000 ha, iar cuantumul unitar planificat pentru anul 2023 este 46 euro/ha. Sprijinul se acordå pentru primele 50 de hectare eligibile. Beneficiazå tinerii fermieri cu vârsta maximå de 40 ani, eligibili pentru plata BISS, instala¡i pentru prima datå ca ¿efi ai exploata¡iilor. Ei trebuie så prezinte dovada formårii sau a de¡inerii competen¡elor adecvate în domeniul agricol (diplomå/certificat absolvire).

Dacå plå¡ile directe depå¿esc 5.000 de euro, fermierul este obligat så furnizeze urmåtoarele documente: - în cazul peroanelor juridice nou înfiin¡ate se aduce dovada înregistrårii cu activitate agricolå, la ONRC sau la Registrul societå¡ilor agricole din Judecåtorie, dupå caz; - în cazul peroanelor fizice cu activitate agricolå, care nu au avut dreptul de platå în anul anterior, se aduce dovada de la Registrul agricol.

Ecoshema 1 - “Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”

Sprijin redistributiv complementar (CRISS) Pentru anul 2023, plafonul alocat CRISS (Sprijin redistributiv complementar pentru venituri în scopul sustenabilitå¡ii) este de 189.710.218,53 euro, pentru o suprafa¡å de 3.748.473 ha. Cuantumul unitar planificat pentru anul 2023 este 50,61 euro/ha. CRISS se adreseazå fermierilor eligibili pentru plata BISS, ce cultivå suprafe¡e de 1-50 ha.

Sprijin complementar pentru tinerii fermieri (CIS - YF) Pentru anul 2023, plafonul alocat CIS este de 12.880.000 euro, pentru o

Pentru anul 2023, plafonul alocat ecoschemei este de 317.827.328,97 euro, pentru o suprafa¡å de 5.644.241 ha. Cuantumul unitar planificat în perioada 2023 - 2027 este de 56,28 euro/ha. Cerin¡e generale obligatorii 1. Începând cu anul 2024, fermierii trebuie så rezerve 5% din terenul arabil pentru elemente neproductive (inclusiv teren låsat pârloagå). În cazul fermelor cu peste 75% din terenul arabil utilizat pentru produc¡ia de iarbå sau de alte plante furajere erbacee, culturi de leguminoase, culturi aflate sub apå o mare parte a ciclului de culturå, sau combina¡ii ale acestora, ponderea elementelor neproductive (inclusiv teren låsat pârloagå) trebuie så depå¿eascå 3%, începând cu anul 2024. 2. Så cultive, pe o pondere minimå din totalul terenului arabil declarat, culturi leguminoase, bogate în proteinå vegetalå, fixatoare de azot, care se pot recolta, precum: soia, mazåre de consum/furajerå, måzåriche, sparcetå, trifoi, facelia, fasole, fasoli¡å, ghizdei, nåut, lupin, linte, bob, lucernå, F arahide, amestecuri de legumi-

Robert VERESS Profitul Agricol 42/2022

DOSAR> PLANUL NA}IONAL STRATEGIC noase ¿i graminee perene). Ponderea minimå va fi de 10% în anul 2023 ¿i 5% începând cu 2024. Se pot folosi în aceste culturi produse de protec¡ie a plantelor. 3. În perioada sensibilå pentru sol cuprinså între 15 iunie - 15 octombrie, terenul arabil trebuie så fie acoperit cu culturi agricole sau se asigure o acoperire minimå a solului cu miri¿tea råmaså dupå recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnå nou înfiin¡ate, dupå recoltarea culturii principale, pe cel pu¡in 85% din suprafa¡a arabilå a exploata¡iei.

Cerin¡e specifice, la alegere La cerin¡ele generale obligatorii se cumuleazå una din urmåtoarele cerin¡e specifice, la alegere: A. Diversificarea culturilor pe terenul arabil. În cazul suprafe¡elor cuprinse între 10,01 ha ¿i 30 ha, fermierul trebuie så cultive cel pu¡in douå culturi diferite, iar cultura principalå så acopere maximum 75% din terenul arabil; în cazul suprafe¡elor de peste 30 ha, fermierul tre-

buie så cultive cel pu¡in trei culturi diferite, iar cultura preponderentå trebuie så acopere maximum 70% din terenul arabil, respectiv douå culturi preponderente så acopere împreunå maximum 85% din terenul arabil; în cazul în care suprafa¡a de teren arabil este acoperitå în propor¡ie de peste 80% cu iarbå/ plante erbacee/leguminoase sau culturi aflate sub apå o mare parte a ciclului de produc¡ie (cazul orezului, de exemplu) condi¡ia privind practica de diversificare a culturilor este îndeplinitå. Pentru calcularea propor¡iilor de diversificare perioada de referin¡å este cuprinså între lunile mai - septembrie ale anului de cerere. Pentru diversificare se pot folosi drept culturi agricole principale oricare dintre urmåtoarele: (a) o culturå din oricare dintre diferitele genuri definite în clasificarea botanicå a culturilor; (b) o culturå a oricåreia dintre specii în cazul Brassicaceae, Solanaceae ¿i Cucurbitaceae; (c) terenuri låsate pârloagå; (d) ierburi sau alte furaje erbacee. Se pot folosi ¿i culturi aflate sub apå o mare parte a ciclului de culturå.

Pilonul I (FEGA): plå¡i directe 9,78 mld. euro + interven¡ii sectoriale 151 milioane de euro Nr.crt. 1 2 3 4

Plafon plå¡i directe - 2023 Plafon platå pe suprafa¡å cuantum euro/ha Plafon platå redistributivå cuantum euro/ha Plafon tinerii fermieri FEGA cuantum euro/ha 5 ECOSCHEME, din care: 1. Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil (>10 HA) cuantum euro/ha

1.897.051.310,75 935.469.590,00 96,47 189.710.218,53 50,61 12.880.000,00 46 474.433.869,47 317.827.328,97 56,28

2. Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici - Gospodårii

Tradi¡ionale (1-10HA) cuantum euro/ha

91.250.000,00 76

3. Înierbarea intervalului dintre rânduri în planta¡iile pomicole, viticole, pepiniere ¿i hamei¿ti

15.777.400,50

cuantum euro/ha 4. Bunåstarea tineretului bovin la îngrå¿at cuantum euro/ha 5. Cre¿terea nivelului de bunåstare a vacilor de lapte cuantum euro/ha

85,5 21.027.840,00 109,52 28.551.300,00 100,18

Plafon plå¡i cuplate în sectoarele vegetal ¿i zootehnic

284.557.633,00

B. Practicarea unor tehnologie de tip conservativ pentru sol (no /minimum /strip-till) pe minim 50% din suprafa¡a cultivatå a exploata¡iei. C. Plantarea anual a cel pu¡in 2 arbori pe ha, la nivel de exploata¡ie, precum: popula¡ii locale de pomi fructiferi ¿i arbori: Mår, Piersic, Prun, Corcodu¿, Zarzår, Cais, Cire¿, Vi¿in, Gutui, Nuc, Stejar, Ulm, Tei, Alun, Salcâm, Glådi¡å, Paltin, Ar¡ar, Jugastru, Pin, Sålcioarå, Castan, precum ¿i alte specii.

Ecoschema 2: “Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodåriile tradi¡ionale)” Pentru anul 2023, plafonul alocat ecoschemei este de 91.250.000 euro, pentru o suprafa¡å de 1.200.657 ha. Cuantumul unitar planificat pentru perioada 2023 - 2027 este de 76 euro/ha. Cerin¡e generale obligatorii 1. Fermierul de¡ine un efectiv de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, ecvide cuprins între 0,3-1 UVM / ha, înscrise în Baza Na¡ionalå de Date a ANSVSA ¿i ANZ, dupå caz, pentru o perioadå de minimum 6 luni calendaristice; 2. În cazul în care fermierul exploateazå teren arabil (TA), acesta trebuie så cultive cel pu¡in 10% din suprafa¡a ocupatå cu: plante leguminoase, fixatoare de azot, care sunt bogate în proteinå vegetalå, conform practicilor fitotehnice ¿i de tehnologie agricolå, în vederea îmbunåtå¡irii calitå¡ii solului cu nutrien¡i naturali, precum specii proteaginoase/leguminoase: lucernå, soia, linte, mazåre, måzåriche, trifoi, sparcetå, ghizdei, fasole, nåut, bob, lupin sp., fasoli¡å. Pe restul suprafe¡ei, fermierii vor cultiva, dupå caz, cel pu¡in una din urmåtoarele specii de plantele: plante oleaginoase, porumb, ovåz, orz, grâu, triticale (graminee specifice), sfeclå, gulie furajerå, plante care intrå F în alcåtuirea ra¡iilor furajere de Profitul Agricol 42/2022

DOSAR> PLANUL NA}IONAL STRATEGIC Condi¡iile de eligibilitate vor fi stabilite în legisla¡ia na¡ionalå Sprijin cuplat în sectorul vegetal 2023 Soia

Cuantum euro/ha 150

Lucernå

101

Leguminoase boabe pentru industrializare (mazåre boabe, fasole boabe ¿i fasole påståi)

215

Cânepå

245

Orez

605

Såmân¡å de cartof

2001

Hamei

599,91

Sfeclå de zahår

900

Legume cultivate în câmp (tomate, castrave¡i, ardei, vinete)

1600

Legume cultivate în sere ¿i solarii (tomate, castrave¡i, ardei, vinete)

2100

Fructe pentru consum în stare proaspåtå/ procesare (prune, mere, cire¿e, vi¿ine, caise, piersicå)

567

Producere såmân¡å plante furajere*

200

*interven¡ie nouå în contextul asigurårii necesarului de proteine vegetale ¿i diversificårii culturilor pentru a corespunde GAEC 7

Ajutoare na¡ionale tranzitorii (complementare cu BISS, CRISS, CIS - YF, ecoscheme) ANT

2023 (euro)

ANT 1 - plata decuplatå pe suprafa¡å

85.301.500

ANT 2,3 - platå decuplatå pentru in ¿i cânepå pentru fibrå

5.500

ANT 4 - platå decuplatå pentru tutun

3.596.500

ANT 5 - platå decuplatå pentru hamei

84.000

ANT 6 pl. decuplatå pentru sfecla de zahår

1.515.500

Total ANT vegetal

90.503.000

calitate ¿i sånåtoase. Alternativ, terenul poate fi folosit pentru paji¿te temporarå în TA.

rioada de acoperire, respectiv 15 iunie 15 octombrie.

Cerin¡e specifice, la alegere La condi¡iile generale de mai sus, fermierul adaugå una din urmåtoarele condi¡ii specifice, dupå caz: A. Fermierii trebuie så planteze anual cel pu¡in 2 arbori pe ha, la nivel de exploata¡ie, precum: popula¡ii locale de pomi fructiferi ¿i arbori: Mår, Piersic, Prun, Corcodu¿, Zarzår, Cais, Cire¿, Vi¿in, Gutui, Nuc, Stejar, Ulm, Tei, Salcâm, Glådi¡å, Paltin, Ar¡ar, Jugastru, Pin, Sålcioarå, Castan, precum ¿i alte specii. (Pentru suprafe¡ele de paji¿ti se aplicå doar varianta A). B. Fermierul este obligat ca, în perioada 15 iunie - 15 octombrie, så påstreze terenul acoperit în propor¡ie de cel pu¡in: 85% în cazul terenurilor arabile prin miri¿tea råmaså dupå recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnå nou înfiin¡ate. În intervalul stabilit solul trebuie acoperit, cu excep¡ia timpului necesar pentru pregåtirea terenului ¿i înfiin¡area culturii principale de cel mult 2 såptåmâni; 75% în cazul culturilor permanente prin acoperirea minimå a solului cu fâ¿ii înierbate între rânduri, mulci sau resturi vegetale.

Sprijinul cuplat pentru venit în sectorul vegetal (CIS)

Ecoschema 3: “Înierbarea intervalului dintre rânduri în planta¡iile pomicole, viticole, pepiniere ¿i hamei¿ti” Pentru anul 2023, plafonul alocat ecoschemei este de 15.777.400,50 euro, pentru o suprafa¡å de 184.531 ha. Cuantumul unitar planificat pentru perioada 2023-2027 e 85,50 euro/ha. Cerin¡e: Minimum 75% din suprafa¡a planta¡iei pomicole, viticole, pepiniere ¿i hamei¿ti trebuie påstratå înierbatå sau va fi înierbatå, în perioada 15 iunie - 15 octombrie; Pe intervalele înierbate nu sunt permise lucråri ale solului în pe-

Bugetul pentru interven¡ii în sectorul fructe-legume, pentru perioada 20232027, este de 8.600.902 euro. În sectorul vini-viticol s-au alocat 41.546.227 euro (27.175 euro/ha) pentru restructurarea ¿i reconversia planta¡iilor viticole, 45.600.000 euro (400.000 euro/proiect) pentru investi¡ii în active corporale ¿i necorporale, 4.024.723 euro (93 euro/ha) pentru asigurarea recoltelor, câte 3.000.000 euro (100.000 euro/proiect) pentru ac¡iuni de informare, respectiv promovarea enoturismului, 4.400.000 euro (200.000 euro/proiect) pentru promovarea ¿i comunicarea efectuatå în ¡åri ter¡e, 11.104.800 euro (528.000 euro/proiect) pentru Investi¡ii în active corporale ¿i necorporale menite ¿å sporeascå durabilitatea produc¡iei de vin.

Norme privind condi¡ionalitatea PNS 2023-2027 Standarde GAEC cerin¡e obligatorii GAEC 1 - Men¡inerea paji¿tilor permanente pe baza unui raport propor¡ional între paji¿tile permanente ¿i suprafa¡a agricolå la nivel na¡ional în compara¡ie cu anul de referin¡å 2018. Reducerea maximå este de 5% în compara¡ie cu anul de referin¡å. GAEC 2 - Protejarea zonelor umede ¿i a turbåriilor Fermierii care de¡in/administreazå terenuri agricole ¿i care desfå¿oarå activitå¡i în perimetrul zonelor umede ¿i a turbåriilor au urmåtoarele obliga¡ii: a) så respecte planul de management ¿i regulamentul ariei natuF rale protejate, inclusiv în cazul Profitul Agricol 42/2022

DOSAR> PLANUL NA}IONAL STRATEGIC siturilor Ramsar; b) så urmeze procedura evaluårii impactului asupra mediului/evaluårii strategice de mediu/evaluårii adecvate pentru proiecte sau planuri, precum ¿i procedura de autorizare pentru activitå¡i care pot afecta aria naturalå protejatå; c) så nu desfå¿oare activitå¡i ce contravin scopului de protec¡ie ¿i conservare a habitatelor naturale, a florei ¿i faunei sålbatice, inclusiv a solurilor bogate în carbon - activitå¡i interzise, precum: drenarea, incendierea ¿i defri¿area suprafe¡elor de teren cu destina¡ie agricolå, evacuarea de poluan¡i, depozitarea de¿eurilor, introducerea deliberatå de specii alohtone, exploatarea turbei, conversia în alte utilizåri a zonelor umede ¿i turbåriilor; d) så respecte måsurile minime de conservare stabilite de administratorii ariilor naturale protejate sau de autoritatea competentå, în cazul zonelor umede ¿i turbåriilor pentru care planurile de management nu sunt încå aprobate sau care sunt situate în afara ariilor naturale protejate. Zonele umede sunt: întinderi de bål¡i, mla¿tini, turbårii, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este ståtåtoare sau curgåtoare, dulce, salmastrå sau såratå, inclusiv întinderile de apå marinå a cåror adâncime la reflux nu depå¿e¿te 6 m. Zone umede de importan¡å interna¡ionalå (situri Ramsar): arii naturale protejate al cåror scop este asigurarea protec¡iei ¿i conservårii siturilor naturale cu diversitatea biologicå specificå zonelor umede (comunitå¡i biocenotice floristice ¿i faunistice unice). În România existå 20 situri Ramsar desemnate în perioada 1991-2020, cu suprafa¡a totalå de 1.177.749 ha (cca 5% din suprafa¡a ¡årii). Turbårii (mla¿tinå, smârc sau tinov) ecosisteme terestre umede caracterizate prin acumulåri de turbå. Turba este materie organicå par¡ial degradatå, formatå preponderent din briofite apar¡inând genului Sphagnum. Turbåriile sunt de 2 tipuri: turbårii oligotrofe (în zonele

cu climat rece, în depresiuni unde apa de suprafa¡å este acidå ¿i såracå în nutrien¡i) ¿i turbårii eutrofe (la altitudini joase, pe terenuri plane/u¿or concave, unde pânza de apå freaticå este aproape de suprafa¡å). În România, au fost identificate 274 turbårii, cu o suprafa¡å totalå de 2.590 ha, din care 136 turbårii se aflå în interiorul ariilor naturale protejate ¿i beneficiazå de un statut de protec¡ie, iar 138 turbårii sunt situate în afara ariilor naturale protejate. GAEC 3 - Interdic¡ia de a incendia miri¿tile arabile, vegeta¡ia uscatå ¿i resturile vegetale pe terenurile arabile GAEC 4 - Crearea de benzi tampon (fâ¿ii de protec¡ie) de-a lungul cursurilor de apå Se instituie benzi tampon (fâ¿ii de protec¡ie) pe terenurile agricole adiacente zonelor de protec¡ie a cursurilor de apå stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, în care este interziså aplicarea fertilizan¡ilor de orice fel ¿i a produselor de protec¡ie a plantelor. Lå¡imea minimå a fâ¿iilor de protec¡ie este: 3 m pentru terenurile cu panta pânå la 12% ¿i 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lå¡imea benzilor tampon se considerå la limita blocului fizic adiacent zonei de protec¡ie stabilitå prin Legea apelor nr. 107/1996. Panta terenului înseamnå panta medie a blocului fizic în care se aflå parcela agricolå utilizatå de fermier, adiacent cursului de apå. Se men¡in benzile tampon (fâ¿ii de protec¡ie) existente pe terenurile agricole adiacente zonelor de protec¡ie a cursurilor de apå stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996 (art. 40 ¿i anexa 2), în care este interziså aplicarea fertilizan¡ilor de orice fel ¿i a produselor de protec¡ie a plantelor. GAEC 5 - Gestionarea lucrårilor solului, reducerea riscului de degradare a solului ¿i eroziune, inclusiv luarea în considerare a pantei Lucrårile solului, inclusiv semånatul culturilor, pe terenul arabil cu panta mai mare de 12% se efectueazå de-a lungul

curbelor de nivel. Panta terenului înseamnå panta medie a parcelei agricole utilizatå de fermier (SA: 1.249.653,98 ha, 12,57% din suprafa¡a agricolå declaratå de fermieri în anul de cerere 2022). Sunt interzise lucrårile solului (aratul, scarificatul, lucrarea cu grapa ¿i sapa rotativå, pra¿ila mecanicå) pe terenurile cu soluri foarte slab fertile, improprii pentru folosin¡å arabilå - clasa de calitate V. (SA: 686.959,21 ha, cca 7% din suprafa¡a agricolå declaratå de fermieri în anul de cerere 2022). GAEC 6 - Acoperirea minimå a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile Pentru a proteja solurile în perioada cea mai sensibilå a anului (15 iunie - 30 septembrie - perioadå stabilitå prin negociere cu Comisia Europeanå, la ini¡iativa APPR), fermierii trebuie så påstreze terenul acoperit pe cel pu¡in 80% din suprafa¡a arabilå a exploata¡iei. Acoperirea solului se asigurå prin miri¿tea råmaså dupå recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnå nou înfiin¡ate. În intervalul stabilit solul trebuie acoperit, cu excep¡ia timpului necesar pregåtirii terenului ¿i înfiin¡årii noii culturi (cel mult 2 såptåmâni). În cazul culturilor permanente, Profitul Agricol 42/2022

DOSAR> PLANUL NA}IONAL STRATEGIC

acoperirea minimå a solului în perioada cea mai sensibilå a anului înseamnå fâ¿ii înierbate între rânduri, mulci sau resturi vegetale pe cel pu¡in 50% din suprafa¡a culturilor permanente din exploata¡ie. GAEC 7 - Rota¡ia culturilor pe terenuri arabile, cu excep¡ia culturilor care cresc sub apå Regula generalå: se aplicå o rota¡ie a culturilor pe terenul arabil, cu excep¡ia culturilor care cresc sub apå. Rota¡ia constå în schimbarea culturilor cel pu¡in o datå pe an (an de culturå) la nivel de parcelå agricolå, cu excep¡ia culturilor multianuale, a ierburilor ¿i a altor plante furajere erbacee, a terenurilor låsate pârloagå ¿i a culturilor din spa¡ii protejate (sere ¿i solarii). Prin excep¡ie de la regula generalå, una ¿i aceea¿i specie de plante (cultura de bazå sau principalå) poate fi cultivatå pe aceea¿i suprafa¡å de teren arabil (parcelå agricolå), pe cel mult 50% din suprafa¡a arabilå a exploata¡iei, astfel: a) o perioadå de cel mult 3 ani consecutiv, cu obliga¡ia ca între douå culturi principale så înfiin¡eze o culturå secundarå diferitå ca specie fa¡å de cultura principalå; b) o perioadå de cel mult 2 ani consecutiv pe suprafe¡ele pe care cultura principalå s-a recoltat toamna târziu (dupå data de 1 noiembrie) ca urProfitul Agricol 42/2022

mare a condi¡iilor meteorologice nefavorabile, iar înfiin¡area culturii secundare nu mai este posibilå, întrucât nu existå condi¡ii optime de råsårire ¿i dezvoltare. Sunt exceptate de la aceastå cerin¡å exploata¡iile agricole care îndeplinesc urmåtoarele condi¡ii: mai mult de 75% din terenul arabil este utilizat pentru ierburi/alte furaje erbacee, culturi leguminoase, teren låsat pârloagå sau combina¡ii ale acestor utilizåri; mai mult de 75% din suprafa¡a agricolå eligibilå este på¿une permanentå, ierburi sau alte furaje erbacee sau culturi sub apå sau combina¡ii ale acestor utilizåri; exploata¡iile cu o suprafa¡å arabilå de pânå la 10 hectare. Se considerå cå exploata¡iile înregistrate ¿i certificate în agricultura ecologicå respectå acest standard GAEC. GAEC 8: Procentajul minim din suprafa¡a agricolå dedicat zonelor sau elementelor neproductive Cel pu¡in 4% din terenul arabil la nivel de fermå alocat zonelor sau elementelor neproductive, inclusiv terenuri låsate pârloagå; cel pu¡in 7% din terenul arabil la nivel de fermå dacå acesta include culturi fixatoare de azot, fårå utilizarea de produse de protec¡ie a plantelor, din care 3% reprezintå terenuri låsate pârloagå sau elemente nepro-

ductive (benzi tampon; movile; rigole; margini de câmp, petice sau zone tampon pentru parcele; garduri vii individuale ¿i grup de rânduri de arbori, inclusiv fâ¿ii împådurite, arbori izola¡i, arbori în aliniament, grup de arbori ¿i pâlcuri arbustive; terenuri låsate pârloagå; iazuri mici; zone umede mici; terase). Se men¡in elementele de peisaj, incluzând rigole, garduri vii individuale ¿i grup de rânduri de arbori, terase, movile existente pe terenul agricol. Elementele de peisaj sunt eligibile pentru calcularea ponderii minime din terenul arabil alocat zonelor sau elementelor neproductive la nivel de exploata¡ie. Este interziså tåierea gardurilor vii ¿i a arborilor în perioada de reproducere ¿i cre¿tere a påsårilor sålbatice (15 martie-31 august). Se iau måsuri pentru evitarea instalårii ¿i extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol (plante invazive/dåunåtoare ¿i plante toxice/otråvitoare). Sunt exceptate de la obliga¡ia privind ponderea minimå din suprafa¡a arabilå dedicatå zonelor sau elementelor neproductive, exploata¡iile care îndeplinesc urmåtoarele condi¡ii: a) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru produc¡ia de iarbå sau alte plante furajere erbacee, este teren låsat pârloagå, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combina¡ii între aceste utilizåri; b) peste 75% din suprafa¡a agricolå eligibilå este paji¿te permanentå, este utilizatå pentru produc¡ia de iarbå sau alte plante furaje erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apå fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de culturå sau face obiectul unei combina¡ii între aceste utilizåri; c) exploata¡iile cu o suprafa¡å de teren arabil de pânå la 10 hectare. GAEC 9 - Interzicerea conversiei sau aratul paji¿tilor permanente desemnate ca paji¿ti permanente sensibile din punct de vedere ecologic din perimetrul siturilor Natura 2000. 27

CULTURI

VEGETALE Atac puternic de mu[te [i afide la cerealele de toamn\ Un necaz nu vine niciodatå singur: culturile de toamnå, puternic afectate de secetå, sunt suplimentar stresate de atacurile de insecte dåunåtoare, a cåror dezvoltare a fost stimulatå de vremea caldå, necaracteristicå acestei perioade, cu temperaturi de chiar 25 de grade. Marian Butoianu, director tehnic Alcedo, a vizitat câmpuri în jumåtatea de sud a ¡årii ¿i a observat atacuri masive de mu¿te ale cerealelor la grâu, de afide la orz, de molii la rapi¡å.

oi, 3 noiembrie, Butoianu a trecut prin ferme din localitå¡ile constån¡ene Mereni, Osmancea ¿i Nisipari. “Am våzut orz råsårit în propor¡ie de 70-80%, cu atac de afide ce afecteazå 7-10% din culturå. Grâul e råsårit 1020%, cu grad de atac al mu¿tei cerealelor de 10-15%, posibil chiar 20%. Iar la rapi¡å continuå atacul de Plutella xulostella, molia verzei. Nu atât de agresiv ca în urmå cu 7-10 zile, dar încå am gåsit pe plante atât larve, cât ¿i adul¡i”. Aceste probleme se regåsesc în toatå regiunea de sud-est, pornind de la Olt pânå la Constan¡a ¿i Tulcea, respectiv de la Vrancea în jos, pânå la Dunåre, spune Butoianu. Atacurile dåunåtorilor

sunt cu atât mai intense cu cât temperaturile sunt mai ridicate, iar umiditatea e mai scåzutå. În medie, gradul de råsårire este redus pentru aceastå perioadå a anului. Înså, în func¡ie de microzonarea precipita¡iilor din ultimele trei såptåmâni, sunt terenuri în diverse jude¡e, precum Ialomi¡a ¿i Cålåra¿i, unde culturile de orz ¿i grâu sunt råsårite 100%. Iar gradul de dåunare poate depå¿i 15 procente, în special acolo unde planta premergåtoare a fost tot o cerealå de toamnå. Marian Butoianu, director tehnic Alcedo

Dintre speciile de mu¿te, cea mai prezentå este musca de Hessa (Mayetiola destructor), urmatå de musca suedezå (Oscinella frit). “Dacå adul¡ii apucå så în¡epe planta ¿i så depunå ponta, dauna este produså, fiindcå spicul råmâne steril, nu fructificå. Combaterea ajutå înså la limitarea pagubelor viitoare, prin reducerea numårului de adul¡i. De aceea, este nu doar recomandatå, ci obligatorie. Dacå insectele sunt låsate så se dezvolte în voie, împupeazå în sol, iar atacul se repetå în primåvarå, dublând pagubele”. Înså preven¡ia råmâne calea cea mai sigurå de ¡inere a situa¡iei sub control. Semin¡ele trebuie tratate ¿i cu insecticid, nu doar cu fungicid. Iar în câmp trebuie amplasate capcane de culoare galbenå cu lipici. Acestea trebuie monitorizate zilnic. Când dåunåtorul este prins în capcanå trebuie aplicat de îndatå insecticidul în vegeta¡ie.

Cum se depisteazå atacul ¿i recomandarea de combatere În cazul plantulelor de grâu atacate de mu¿te, frunza centralå se ofile¿te, iar dacå este smulså se desprinde cu u¿urin¡å. Pentru o identificare mai exactå se poate îndepårta ultima frunzå (îngålbenitå sau uscatå), iar la baza tulpinii se depisteazå larva. Afidele se cautå pe serii de câte 10 plante, la 5 rânduri distan¡å. Monitorizarea trebuie realizatå în cele mai calde ore ale zilei, deoarece, în condi¡ii de frig ¿i umiditate, afidele se pozi¡ioneazå la inser¡ia frunzelor ¿i sunt mai greu de observat. Pentru combaterea acestor dåunåtori din culturile de cereale, Alcedo recomandå tratamentul cu insecticidul FASTER GOLD 50 EC in doza de 0.1 l/ha. Robert VERESS Profitul Agricol 42/2022

CULTURI VEGETALE

Înfr\]irea la grâu isten¡a unui raport echilibrat de elemente nutritive în solu¡ia solului, în special azot ¿i fosfor. Prezen¡a hormonilor de cre¿tere, în special a celor din categoria auxinelor sau citokininelor, are o influen¡å favorabilå asupra proceului de înfrå¡ire atunci când se gåsesc în cantitå¡i ¿i rapoarte bine echilibrate.

Luarea deciziilor la nivel de fermå a devenit din ce în ce mai dificilå în ultimii ani din cauza condi¡iilor climatice în continuå schimbare, precum ¿i a volatilitå¡ii pre¡ului produc¡iilor ob¡inute. În acest context, fermierii se confruntå cu noi provocåri, fiind nevoi¡i så ia cele mai bune decizii în materie de tehnologie pentru a putea fi competitivi.

râul se cultivå pe suprafe¡e foarte mari la nivel mondial, fiind printre primele specii luate în culturå de om. Acest lucru se datoreazå, pe de o parte, plasticitå¡ii ecologice ridicate, putându-se cultiva în condi¡ii foarte variate de climå ¿i relief, iar pe de altå parte, calitå¡ilor nutritive a boabelor utilizate cu precådere în hrana oamenilor sau a animalelor. În România sunt cultivate anual în jur de 2 milioane hectare cu grâu, ob¡inându-se o produc¡ie medie de 35004000 kg/ha, conform datelor Institutului Na¡ional de Statisticå. Pe parcursul perioadei de vegeta¡ie a acestei plante, se disting douå etape, ¿i anume una vegetativå, ce se întinde de la råsårire ¿i pânå la începutul alungirii tulpinii, ¿i o a doua etapå generativå, cuprinså între alungirea tulpinii pânå la recoltare. Pentru a putea trece

Profitul Agricol 42/2022

de la stadiul vegetativ la cel generativ, plantele de grâu trebuie så parcurgå procesul de vernalizare. Pe parcursul etapei vegetative se disting mai multe stadii, cel mai important fiind înfrå¡irea.

Ce este înfrå¡irea? Înfrå¡irea este un fenomen cu determinism genetic, influen¡at de condi¡iile de mediu ¿i agrotehnica aplicatå, cu implica¡ii directe asupra randamentului final al plantei. Dupå formarea celei de-a treia frunze, la un interval de 12-15 zile de la råsårire, plantele de grâu aparent stagneazå din cre¿tere, pregåtindu-se pentru aceastå nouå etapå. Ramificarea tulpinii, cum mai este denumit acest proces, are loc de la nivelul nodului de înfrå¡ire situat la o adâncime de 2 cm în sol. Practic, de¿i pare cå to¡i fra¡ii pornesc din acela¿i loc, în realitate ei se dezvoltå din noduri diferite situate unul foarte aproape de celålalt. Treptat, odatå cu formarea fra¡ilor începe ¿i dezvoltarea rådåcinilor nodale care vor aproviziona planta cu apå ¿i såruri minerale pânå la recoltare. Numårul fra¡ilor fertili se gåse¿te în legåturå directå cu numårul de rådåcini nodale formate astfel: pentru sus¡inerea fiecårui frate fertil sunt necesare 6 rådåcini nodale. Grâul are o capacitate foarte bunå de înfrå¡ire. Numårul fra¡ilor forma¡i este în legåturå directå cu capacitatea geneticå de înfrå¡ire a acelui soi, fiind influen¡at atât de adâncimea de semånat, spa¡iul de nutri¡ie al plantei, cât ¿i de ex-

La intrarea în iarnå, o plantå trebuie så aibå 2-3 fra¡i forma¡i ¿i 3-5 frunze Pentru stimularea procesului de înfrå¡ire a cerealelor, speciali¿tii Timac Agro recomandå aplicarea biostimulatorului Fertiactyl Trium în dozå unicå de 3 l/ha aplicat în toamnå sau splitat în douå doze de 1,5 l/ha cu aplicare în toamnå ¿i în primåvarå, la reluarea vegeta¡iei. Produsul are o ac¡iune multiplå, astfel: prezen¡a acizilor humici ¿i fulvici cu o reactivitate de 120 ori mai mare decât a produselor concurente din pia¡å, gra¡ie procesului unic de activare patentat de Grupul Roullier, stimuleazå absorb¡ia ¿i transportul elementelor minerale în plantå, crescând coeficientul de utilizare al nutrien¡ilor. Totodatå, au ac¡iune beneficå asupra solului prin stimularea formårii agregatelor structurale, îmbunåtå¡ind astfel regimul aero-hidric. Zeatina, fitohormon din grupa citokininelor, are ac¡iune asupra sistemului radicular, stimulând dezvoltarea peri¿orilor absorban¡i, crescând astfel volumul de sol explorat de o plantå ¿i implicit cantitatea de apå ¿i såruri minerale ce poate fi absorbitå. Glicin-betaina cre¿te toleran¡a plantelor la factorii de stres (termic, hidric, chimic), contribuind astfel la reducerea perioadelor în care planta nu acumuleazå materie uscatå. Timac Agro 29

CULTURI VEGETALE

Doze mici de azot, cu pierderi mari [i poluare Horia-Victor H|LM|JAN Stelian FOLIC| Se poate reduce doza de azot la porumb, fårå ca produc¡ia så fie afectatå în mod semnificativ? Foarte curând, pentru a råspunde cerin¡elor Pactului verde european, vom fi obliga¡i så reducem doza de îngrå¿åminte cu N, fårå a afecta semnificativ produc¡ia ¿i profitul. Aceastå ini¡iativå europeanå ne-a surprins nepregåti¡i tehnologic. Fertilizåm cu cele mai mici doze de azot din UE, dar o facem atât de neglijent, încât reu¿im så poluåm apele cu nitra¡i, chiar ¿i atunci când avem minimum de ¿anse.

Lucrurile par destul de simple, pentru cå este nevoie numai de schimbarea unor date tehnice în Codul de bune practici agricole. Înainte de a reduce efectiv doza de azot utilizatå de cåtre plante, va trebui så eliminåm pierderile de azot ce sunt determinate de diferite tipuri de gre¿eli tehnologice, care au devenit, culmea, oarecum obligatorii, practicile poluante fiind recomandate prin Codul de bune practici agricole (CBPA). Dozele stabilite pe baza necesarului de azot pentru formarea unei recolte scontate sunt prea mari, iar acest surplus reprezintå, de fapt, pierderi. Necesarul de azot se ob¡ine înmul¡ind produc¡ia planificatå cu Consumul specific de azot (CSN). CSN (azotul extras din sol pentru ob¡inerea unei tone de semin¡e de porumb) propus de CBPA are o valoare unicå ¿i foarte mare, de 27,5 kg N/tona de semin¡e. Aceastå valoare a Cs este mare, deoarece raportul boabe/tulpini este de 1:1,6. În condi¡ii normale, acest 30

raport este de obicei 1:1, ¿i este cunoscut ca Indice de Recoltå. În condi¡ii extreme în ceea ce prive¿te vremea (exces de apå sau secetå), raportul este în favoarea biomasei epigee. Varia¡ia Cs este foarte mare, de la 18 la 28 kg N/tonå (Pîr¿an, 2011). Cs variazå în func¡ie de produc¡ie. În Fran¡a, la produc¡ii de peste 10 t/ha, valoarea Cs este de 20-22 kg N/tonå. Dupå Borlan ¿i colab. 1994, o tonå de “semin¡e” de porumb con¡ine 16 kg N, iar o tonå de “resturi vegetale” con¡ine 7 kg N, Cs fiind în acest caz de 23 kg N/tonå. În acest caz, pentru fiecare tonå de porumb din recolta planificatå, fermierilor români li se recomandå în Codul de bune practici så aplice 4,5 kg N/ha în plus fa¡å de necesar (27,5 kg N/tonå, fa¡å de 23 kg N/tonå).

Analizele agrochimice sunt incomplete în privin¡a azotului Rolul analizelor agrochimice este acela de a måsura cantitatea exactå de nutrien¡i din sol pentru a stabili doza de îngrå¿åminte care trebuie aplicatå. Metoda de determinare a dozelor de NPK impuså prin Codul de bune practici agricole nu ¡ine seama de azotul mineral din sol aflat pe adâncimea 0-90 cm. O parte din acest azot de adâncime este utilizat de cåtre plante, dacå se reduce doza de azot aplicatå la suprafa¡å, pentru a stimula cre¿terea în adâncime a rådåcinilor, atrase de hidro-chimiotropismul nitra¡ilor în curs de levigare. Concluzie semioptimistå. “Corectarea dozelor de azot în func¡ie de azotul mineral aflat pe profilul solului poate reduce pânå la dispari¡ie riscul de poluare a solului, a plantelor ¿i a apelor de suprafa¡å cu nitra¡i”. Acesta este cerin¡a autorilor (Borlan ¿i colab.1982), a meto-

dei propuse pentru efectuarea analizelor agrochimice în Codul de bune practici agricole men¡ionatå în 1989 ¿i 1994. Este evident cå numai prin sincronizarea informa¡iilor despre metodele de determinare a dozelor de azot poate duce la reducea pierderilor de nitra¡i. Existå azot în stratul de sol colonizat de rådåcinile plantelor de... porumb, cå de nu ar exista, nu s-ar polua... apele cu nitra¡i. Azotul din sol se determinå în ianuarie pentru culturile de toamnå ¿i în martie pentru cele de primåvarå.

Concluzie pesimistå. Situa¡ia este cam încurcatå. Analizele de azot mineral nu pot fi fåcute numai de laboratoarele acreditate, pentru cå sunt prea pu¡ine ¿i volumul de muncå este prea mare. În plus, dupå cum am aråtat mai sus, metodologia de calcul a azotului trebuie optimizatå. Sunt ¿i companii care oferå servicii de elaborare a planurilor de fertilizare. Problema este cå unele dintre metodele folosite pentru extragerea elementelor chimice nu sunt calibrate. De exemplu, solu¡ia care extrage fosforul din sol nu a fost testatå suficient pentru a vedea dacå rezultatele ob¡inute sunt corecte pe toate tipurile de sol testate.

Lucrårile solului Unul din obiectivele importante ale lucrårilor solului este acela de a reface permeabilitatea solurilor afectate de compactare. Aceste lucråri (scarificare, aråturi adânci) pot favoriza levigarea azotului din sol. Concluzie optimistå: mobilizarea solului în adâncime trebuie fåcutå numai dacå este necesarå, eventual dupå ce face¡i determinåri cu penetrometrul. Profitul Agricol 42/2022

CULTURI VEGETALE

Irigarea prin picurare, cea mai performant\ metod\ Andrei CIOCOIU Category Marketing Manager Seeds, Corteva Agriscience

Iriga¡iile reprezintå punctul-cheie în ob¡inerea unei produc¡ii ridicate la cultura porumbului, din moment ce seceta este prezentå aproape anual la noi în ¡arå.

xistå mai multe metode de irigare, de la cele mai simple, ca irigarea prin inundare, la cele mai performante, precum irigarea prin picurare. ¥n actualul context al scumpirii energiei, al crizei de apå ¿i al scumpirii azotului, metoda cea mai performantå de irigare (¿i nu doar irigare-fertirigare) este irigarea prin picurare, care în ultimii ani ¿i-a fåcut apari¡ia în sudul ¡årii. Totu¿i, nu încape îndoialå cå în actualul context este cea mai potrivitå/adaptatå metodå de irigare. Fiind o metodå aparte de irigat, este nevoie de o geneticå adaptatå pentru asemenea sistem. Ce trebuie så aibå un hibrid pentru a putea fi recomandat la picurare? Foarte simplu: - toleran¡å la densitå¡i ridicate - peste 80.000 de plante recoltabile la hectar - productivitate superioarå - toleran¡å la pricinpalele boli ale culturii (aici chiar apar) - tulpinå foarte puternicå. Genetica Corteva a demonstrat cå are toate aceste calitå¡i. Aståzi recordul 32

mondial de produc¡ie este de peste 38 tone/ha la un hibrid Pioneer - P1197 AMX, iar principala noastrå recomandare este din aceea¿i mamå - P0937, hibridul cel mai adaptat ¿i utilizat de fermierii ce irigå. Colegii no¿tri din echipa tehnicå efectueazå anual teste utilizând aceastå

Câteva avantaje imbatabile: - Aplicarea apei foarte uniform - Posibilitatea aplicårii apei împreunå cu fertilizan¡i - Fertirigare - Presiune reduså - Cantitate de apå mai micå - Control u¿or asupra cantitå¡ii de apå aplicate Dar ¿i dezavantaje: - Pre¡ul instalårii anuale a sistemului - Filtrarea apei - Atacul de rozåtoare ¿i påsåri - Suprapresiunea - Montarea instala¡iei

tehnicå de irigare, astfel încât putem så vå facem cele mai corecte recomandåri din pia¡å având în vedere performan¡a ridicatå a actualului portofoliu. În functie de ce dore¿te så ob¡inå fermierul, venim cu trei grupe de propuneri: - FAO 300-400: P9415, P9944 ¿i P9978 - produc¡ii de 14-16 t/ha, fårå nevoie de uscare ¿i consum redus de apå ¿i îngrå¿åmânt - FAO 400- 500: P9911, P0260 ¿i P0710 - produc¡ii de 16-18t/ha, consum moderat, uscarea este op¡ionalå dupå caracteristica anului. - FAO 500-550: P0937, P1441 ¿i P1551- produc¡ii de 18-22 t/ha, cele mai mari produc¡ii, dar ¿i investi¡ia în apå ¿i fertilizare va fi pe måsurå, de asemenea uscarea este necesarå, în cele mai multe cazuri se va recolta la peste 18% U. Dacå vorbim de irigare prin picurare, vorbim în realitate de performan¡å ridicatå, iar când vine vorba de performan¡å, hibrizii de porumb Pioneer sunt câ¿tigåtorii clari ¿i singurele produse ce deblocheazå accesul cåtre produc¡iirecord! Profitul Agricol 42/2022

CULTURI VEGETALE

Calculul încorpor\rii resturilor organice asupra aportului de carbon [i azot din sol Aurelian Palade, director tehnic Aectra, a fåcut un calcul al impactului încorporårii resturilor organice asupra aportului de carbon ¿i azot din sol, pornind de la scenariul în care un producåtor de cereale încorporeazå în sol 3 tone/hectar resturi vegetale dintr-o miri¿te de grâu.

din jude¡ul Neam¡, aplicarea biostimulatorilor Ecofertil ¿i Blackjack din oferta Aectra, conform indica¡iilor de pe ambalaj, a produs 4,07 unitå¡i formatoare de colonii de bacterii utile (UFC) x 10 la puterea a noua / proba de sol, fa¡å de 1,4 colonii UFX x 10 la puterea a noua în cazul martorului. Stimularea multiplicårii coloniilor de bacterii utile, inclusiv Bacillus megaterium, conduce la accelerarea descompunerii resturilor vegetale ¿i a transformårii acestora în elemente minerale esen¡iale pentru nutri¡ia plantelor, iar astfel la o mai bunå reten¡ie a carbonului ¿i azotului în sol.

ntr-un kilogram de miri¿te de grâu avem 0,45 kg C, iar raportul C:N (carbon: azot) este de 120:1. Prin urmare, în 3.000 kg de resturi vegetale, con¡inutul de C este 3.000 x 0,45 = 1.350 kg. Iar celor 1.350 kg C le corespund 11,25 kg N (1.350 : 120). În pasul urmåtor se calculeazå cantitatea de carbon imobilizatå în microorganisme. ªtim cå din C introdus în sol, 30% este imobilizat în microorganisme, iar diferen¡a se transformå în CO2 ¿i ajunge în atmosferå. Ca atare, 1.350 kg C x 0,3 = 405 kg C în microorganisme. Mai ¿tim cå raportul C:N din microorganisme e 12:1. A¿adar, celor 405 kg C le corespund 33,75 kg N. Dar fermierul a introdus în sol doar 11,25 kg N. Prin urmare, cantitatea de N din materia organicå încorporatå în sol e inferioarå N imobilizat de cåtre microorganisme, astfel cå bilan¡ul azotului din sol este negativ: 11,25 - 33,75 = 22.5 kg. Pentru plante e necesar ca balan¡a azotului så fie pozitivå, iar calculul de mai sus e un indiciu al necesarului de azot la început de cre¿tere. Profitul Agricol 42/2022

Aurelian Palade, director tehnic Aectra

Reducerea amprentei de carbon prin utilizarea azotului Solurile pot ac¡iona atât ca surse, cât ¿i ca absorban¡i de carbon, în func¡ie de tehnologiile de culturå, aportul de biomaså/resturi vegetale ¿i gunoi de grajd ¿i de condi¡iile micro-climatice. Tehnologiile care pot cre¿te stocurile de carbon din sol sunt: adåugarea de gunoi de grajd ¿i de¿euri organice, culturile de acoperire, mulcirea, lucrårile minime ale solului sau culturile fårå prelucrarea mecanicå a solului (minimum till sau no till), managementul fertilitå¡ii, agrosilvicultura, på¿unatul rotativ etc. Existå înså ¿i produse care cresc reten¡ia carbonului ¿i azotului din sol prin accelerarea descompunerii resturilor vegetale. De exemplu, conform unui studiu realizat de Palade, în august 2022, la o culturå de floarea-soarelui

Raportul C:N în diverse resturi vegetale Raportul dintre carbon ¿i azot 5:1 în gunoiul de grajd; în humus 10:1; gunoi proaspåt de vacå 17:1; fân leguminoase 17:1; compost verde 17:1; lucernå 18:1; mazåre 19:1; lupin 22:1; fân ovåz 30:1; fasole 40:1; rapi¡å 51:1; miri¿te grâu 80 - 120:1; rumegu¿ 200 - 700:1. Resturile vegetale cu un raport C:N mai mic de 25:1 prezintå o descompunere mai rapidå. Resturile vegetale cu un raport C:N cuprins între 25:1 ¿i 30:1 livreazå suficient azot disponibil pentru ca microorganismele så le descompunå, fårå ca acestea så utilizeze depozitele de azot din sol. Iar resturile vegetale cu un raport C:N mai mare de 30:1 (cerealele) se vor descompune mai lent ¿i rezultå mai pu¡in azot disponibil plantelor.

Robert VERESS 33

CULTURI VEGETALE

Commoditrader a devenit Agreena Agreena a intrat pe pia¡a româneascå în 2019, sub numele de Commoditrader, nume sub care a pornit primul program de certificare a carbonului din sol din Europa.

ståzi, colaboreazå cu peste 100 de profesioni¿ti orienta¡i cåtre practicile durabile. În prezent, Agreena vizeazå intensificarea activitå¡ii în România, unde administreazå 10% din totalul hectarelor gestionate la nivel european ¿i î¿i propune så sprijine fermierii români în tranzi¡ia verde. AgreenaCarbon este primul program de certificare a carbonului din sol din Europa. El prime¿te o aten¡ie interna¡ionalå semnificativå, deoarece fermierii pot elimina carbonul din atmosferå ¿i îl pot stoca în solurile lor. Måsurând cantitatea de carbon din sol stocatå într-un an de recoltå, Agreena oferå fermierilor certificate care pot fi ulterior vândute pe pia¡a voluntarå de carbon, fiecare dintre acestea fiind echivalent cu o tonå de CO2. “Am remarcat un trend ascendent în România privind tranzi¡ia fermierilor de la agricultura conven¡ionalå la cea conservativå”, explicå Simon Haldrup, CEO ¿i cofondator al Agreena. Agreena de¡ine certificatele de CO2, comercializabile ¿i verificate de ter¡i, care apar¡in direct fermierului.

Ida Boesen, Julie Koch Fahler [i Simon Haldrup, fondatorii companiei

Acesta poate alege så le påstreze, så le vândå, så le asocieze cu culturile sale sau så colaboreze cu Agreena pentru a ob¡ine cea mai bunå ofertå. Numårul de certificate pe care un fermier le poate ob¡ine se bazeazå pe adoptarea unor practici agricole regenerative, care reduc gazele cu efect de sera (GES) ¿i eliminå CO2 din atmosferå, stocândul în sol. Fermierii care participå în programul AgreenaCarbon primesc pânå la trei certificate pe hectar, în func¡ie de practicile adoptate, cum ar fi însåmân¡area culturilor de acoperire sau cultivarea fårå semånat. În func¡ie de condi¡iile actuale de pia¡å, valoarea certificatelor se vinde cu 25-50 de euro fiecare. “Încå de la început ne-am angajat cre¿terii profitabilitå¡ii fermierilor. Este important ca, pe måsurå ce statele se îndreaptå cåtre practici mai durabile, fermierii så aibå controlul asupra practicilor lor ¿i, de asemenea, så poatå culege beneficiile pentru întreaga societate”, spune Haldru.

Compania de management ¿i consultan¡å McKinsey & Company estimeazå cå pia¡a creditelor de carbon ar putea ajunge la o valoare de 50 de miliarde de dolari în 2030. Certificatele de eliminare a carbonului sunt cele mai solicitate, iar solu¡iile inovatoare, precum sechestrarea carbonului din sol, vor reprezenta estimativ 65-85% din totalul ofertei de credite.

Despre Agreena Agreena încheie la finalul lui 2022 al doilea an de stocare a carbonului, cu o prezen¡å în 14 ¡åri ¿i peste 571.000 de hectare în administra¡ie. Ca urmare a angajamentului såu de a accelera tranzi¡ia cåtre zero emisii nete de GES, Agreena ¿i-a consolidat pozi¡ia de lider global. Fondatorii companiei, Simon Haldrup, Ida Boesen ¿i Julie Koch Fahler, au dezvoltat în 2021 unul dintre primele programe de platå a carbonului din sol acreditat la nivel interna¡ional, AgreenaCarbon. Platforma AgTech cuantificå valorile de referin¡å ale emisiilor de gaze cu efect de serå ale fermierilor, aliniate la cele mai recente orientåri ale IPCC ale Organiza¡iei Na¡iunilor Unite, ¿i monitorizeazå ¿i raporteazå reducerile de GES ¿i emisiile de carbon. Apoi, compania emite certificate de carbon verificate de ter¡i pentru fermieri, care pot fi vândute pe pia¡a voluntarå a carbonului. Profitul Agricol 42/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR Ioan Chiriac> Trebuie s\ uit\m de ferma cu 20 de vaci Ioan Chiriac, fermier din Radomire¿ti, Bacåu, nu este contra fermei de familie. Dimpotrivå, sus¡ine cå micul fermier are locul lui bine definit în geografia ruralå a României, dar nu a¿a cum se prezintå aståzi, fårå un program bine definit din partea Guvernului.

ca. A¿a cum nici «green deal» nu are legåturå cu realitatea. ªi ajungem la olandezul Timmermans, care vrea neapårat så decarbonizåm Europa. Ce reprezintå cele 400 de milioane de europeni din 8 miliarde de oameni? Pot ei så impunå schimbarea mersului lumii?

Ferma de familie este o problemå socialå

“

Eu dau animale la abatorul din Boto¿ani. Ei cumpårå ¿i reforme, ¿i tåura¿i. Agentul lor spunea cå în 2022, din iulie ¿i pânå în octombrie, au desfiin¡at o sutå de ferme. Partea gravå este cå to¡i fermierii erau oameni tineri. Ei au crezut cå pot construi o afacere în zootehnie”, poveste¿te Ioan Chiriac. Dar cu 30 de vaci un fermier nu poate ajunge la 1.000 de euro pe lunå în medie. A¿a cå renun¡å. Criza actualå a lovit în cel mai dinamic segment al zootehniei noastre: tinerii cu 10-40 de vaci. Aici se înregistrase în ultimii ani cea mai mare cre¿tere a efectivelor ¿i s-a stins brusc aceastå tendin¡å în anul 2022. Comisia Europeanå recomandå så avem 100-150 de vaci într-o fermå, dar este mult prea pu¡in, remarcå Ioan Chiriac. “Se vede cå politicile din zootehnie le fac ni¿te oameni care nu cunosc va36

Sigur cå noi vom profita de pozi¡ia Poloniei sau a Ungariei. Ferma de familie este o problemå socialå ¿i o chestiune de mobilare a spa¡iului rural. Dacå ajunge la 100 de vaci, poate asigura un venit decent pentru fermier. O asemenea fermå aratå bine, nu mai po¡i så ¡ii atâtea animale într-un grajd improvizat, crede Chiriac. “Asiguri biosecuritatea ¿i comunitatea localå participå la realizarea infrastructurii. O asemenea afacere se fiscalizeazå u¿or ¿i ajungem la normalitate, ca într-o democra¡ie consolidatå. Noi folosim ferma de familie numai ca un element de presiune pentru a aduce voturi, fårå så rezolvåm problemele sociale, economice din spa¡iul rural. Am våzut în statul Washington, din America, fermå cu 40.000 de vaci la muls. Dar am våzut ¿i ferme de 100 de vaci. Eu nu cred în ferma de 10-20 de vaci pentru cå este vulnerabilå. Ministerul Agriculturii nu mai are aceste ferme, au dispårut. Au dispårut

¿i oamenii, erau cei mai valoro¿i cå erau tineri ¿i se implicaserå. Vaca scoate såråcia din caså, ziceau båtrânii. Dådea lapte ¿i era surså de bani. ªi acum ar fi la fel, dar la altå dimensiune economicå pentru a-i asigura familiei fermierului un trai decent.

Politici coerente Aståzi ne trebuie politici pentru ferme de 100 de vaci. Nu excludem fermele mari. “Fermele de familie nu vor fi construite înså pe lângå fermele mari. Numai cå investi¡ia ini¡ialå este foarte mare, cel pu¡in un milion de euro. ªi atunci trebuie så våd unde se preteazå, cine este solicitantul, ce ¿tie ¿i ce vrea så facå, pentru cå dacå dau un milion de euro unor ¿mecheri, nu am fåcut nimic. Pierdem ¿i banii, ¿i nici ferme nu avem. Lucrurile trebuie så fie clare, fermierul trebuie så aibå experien¡å. Se face o linie de credit pe 20 de ani, nu este o inven¡ie a mea, a¿a s-a fåcut în alte state. Fermierii tråiesc din credite toatå via¡a. Când ai acumulat, trebuie så cedezi celor care vin dupå tine. Este natural. Cei care au fåcut investi¡ii mari tråiesc din asta ¿i au convingerea cå vor putea låsa urma¿ilor. Nu putem tråi numai fåcând umbrå påmântului degeaba. Dacå vom da sprijin pe criterii clientelare, banii vor fi pierdu¡i. De aici ¿i re¡inerea politicienilor pentru cå nu au metode de selec¡ie nici pentru func¡iile Profitul Agricol 42/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR importante în statul român, cum så nu existe riscuri cu fermierii? Înså, fårå infuzie majorå de capital, nu se poate face nimic. Ace¿ti oameni vor face dovada cå pot asigura o co-finan¡are cât de micå. Se acordå deja credite cu o perioadå de gra¡ie de un an, ceea ce este foarte bine.”

Så instalåm måcar 1.000 de tineri în zootehnie Så presupunem cå Ministerul Agriculturii cautå ¿i chiar gåse¿te 1.000 de tineri în toatå ¡ara care au ceva experien¡å în agriculturå, vor ¿i pot så treacå de la 20 la 100 de vaci. Prime¿te fiecare dotåri ¿i geneticå de un milion de euro pentru o fermå de

100 de vaci. Ioan Chiriac face un calcul: “Vom avea 100.000 de vaci x 30 de litri de lapte, ceea ce înseamnå 3.000.000 de litri. Este o cantitate frumoaså. Ar fi o for¡å mai mare ca Holstein Ro. Ei ar integra produc¡ia de cereale ¿i, mai ales, produc¡ia secundarå, ar crea locuri de muncå bine plåtite. La fiecare fermå ar fi 5 lucråtori. Nu trebuie mai mul¡i. Este o afacere, nu un caz social, cum percep azi politicienii. S-au rezolvat douå lucruri importante pentru agriculturå: creditarea ¿i reducerea taxei pe for¡a de muncå pentru lucråtorii din agriculturå. Au mai redus plafoanele, adicå po¡i så acorzi un salariu maxim de 10.000 de lei. Nu po¡i så simulezi cå îi dai unui manager 30.000 de lei. Nu se mai poate. Dacå se va men¡ine pre¡ul laptelui, va cre¿te ¿i

natural efectivul de vaci. Oamenii ar face eforturi så creascå, dar tot în fermele mari. Fermele mici nu pot cre¿te singure de la 20 la 100 de vaci.”

Aten¡ie la cerealele din Ucraina! Pre¡ul cerealelor s-a temperat din cauza cantitå¡ilor foarte mari care vin din Ucraina. “Grav este cå aceste cereale nu au certificat de sånåtate veterinarå. Mul¡i fermieri au cumpårat asemenea cereale albastre. Eu nu a¿ risca så folosesc porumb depozitat un an prin porturile Ucrainei. Prefer så cumpår mai scump, dar så ¿tiu cå provine din România. Existå riscul så îmbolnåvim efective mari de animale cu asemenea cereale din Ucraina, care sunt mai ieftine decât cerealele din România. Într-un an foarte greu, cu produc¡ii mici, pre¡urile cerealelor se aflå acum sub costurile de produc¡ie. Cerealele din Ucraina prezintå douå dezavantaje: nu au certificat sanitar veterinar, cele mai multe fiind infestate, ¿i tirurile distrug infrastructura ¿i a¿a ¿ubredå din România. Este foarte bine cå îi ajutåm, dar România trebuie så cearå bani pentru refacerea infrastructurii. Trebuie så ne folosim de aceastå situa¡ie dificilå ca så construim o infrastructurå adecvatå.” Nu generalizeazå situa¡ia din pia¡å, unde fiecare fermier î¿i cunoa¿te cel mai bine interesele. “Existå ferme care produc furaje cu un pre¡ de cost mai mic, iar altele trebuie så cumpere mai ales furaje de volum, ¿i atunci nici acel pre¡ de 3 lei pe litrul de lapte nu mai este acoperitor. Dacå ai ¿i un sistem de iriga¡ii ¿i po¡i så-¡i faci furaje de volum, e¿ti într-o zonå de confort. Costurile mele ajung la 2,6 - 2,8 lei pe litru. Sigur, eu vobesc în numele meu, dar nu înseamnå cå nu existå fermieri pentru care acest pre¡ nu e suficient”.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 42/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Produsele consacrate ale companiei Noack Ofertele companiei Noack pentru fermele de animale au fåcut ocolul påmântului. De peste 30 de ani, Grupul Noack ¿i-a propus så îmbunåtå¡eascå bypass-ul rumenului rumegåtoarelor, astfel încât o concentra¡ie mai micå de ingrediente active în dietå så conducå la maximizarea performan¡ei.

Timet este o surså de metioninå protejatå în rumen, cu disponibilitate intestinalå doveditå, pentru eficientizarea produc¡iei de lapte ¿i a calitå¡ii. MecoVit este un amestec unic de metioninå, colinå, betainå ¿i vitamine B, protejate la nivel ruminal, care lucreazå sinergic la metabolismul hepatic al vacilor în perioada de tranzi¡ie. Eficien¡a doveditå a metioninei, colinei, betainei ¿i a vitaminelor B sus¡ine eficien¡a productivå ¿i reproductivå a vacii aflate în lacta¡ie post-partum. Relys este o surså protejatå de lizinå, cu disponibilitate intestinalå doveditå. Împreunå cu metionina, lizina este aminoacidul limitant la vacile de lapte. Ruprocol este o surså de colinå protejatå la nivel ruminal, care sus¡ine func¡ia hepaticå ¿i ajutå la controlul sindroamelor metabolice, tipice perioadei post-partum. Micro-încapsularea asigurå eliberarea lentå a colinei de-a lungul intestinului, împiedicând degradarea sa ruminalå. Microtinic AD3E este un amestec specific de vitamine A, D3 ¿i E, prote38

Participanți la conferința Noack din 22 septembrie

jate la nivel ruminal. Micro-încapsularea asigurå eliberarea colinei de-a lungul intestinului, ceea ce face ca aceste vitamine solubile în gråsimi så fie foarte disponibile pentru rumegåtoare. Microtinic CNC este un amestec protejat în rumen ¿i echilibrat de carnitinå, de niacinå ¿i colinå. Aceastå formulå ajutå metabolismul energetic ¿i sus¡ine produc¡ia de lapte la vaci, în special în perioada de tranzi¡ie. Microtinic C este o vitaminå C, protejatå în rumen, foarte disponibilå la nivel intestinal. Datoritå tehnologiei de micro-încapsulare, Microtinic C este rezistent la ac¡iunea oxigenului ¿i permite o mai bunå stabilitate a vitaminei C în furaje. Microtinic B-Complex este un amestec protejat de biotinå, acid folic, pantotenat de calciu ¿i piridoxinå, special formulat pentru vacile aflate în lacta¡ie în faza cu produc¡ie ridicatå. Microtinic PP este o surså protejatå în rumen de acid nicotinic, care permite eliberarea lentå de-a lungul tractului intestinal. Acidul nicotinic are un efect vasodilatator, util în perioada de stres termic. În plus, reduce concentra¡ia plasmaticå de NEFA în perioada de

tranzi¡ie. Datoritå micro-încapsulårii, rezultatele pozitive pot fi ob¡inute chiar ¿i în cazul administrårii în doze mici. Microtinic E este o surså micro-încapsulatå de vitamina E. Aceastå moleculå, în mod normal, este degradatå de microflora ruminalå. Micro-încapsularea asigurå protec¡ie ruminalå, garantând eliberarea lentå la nivel intestinal ¿i o mai bunå absorb¡ie. Microtinic B12 este o surså de vitamina B12, protejatå la nivel ruminal, care este fundamentalå în metabolismul energetic ¿i proteic al rumegåtoarelor, în special la animalele cu produc¡ie mare de lapte. Micro-încapsularea asigurå o eliberare lentå intestinalå, împiedicând degradarea acesteia prin microflora ruminalå ¿i fåcând-o foarte disponibilå ¿i u¿or de absorbit. SmartSel este selenitul de sodiu protejat în rumen, o alternativå “inteligentå” pentru seleniul organic ¿i seleniul de sodiu liber. Biodisponibilitatea ¿i absorb¡ia intestinalå a acestui aditiv sunt îmbunåtå¡ite, favorizând un råspuns rapid la stresul oxidativ ¿i un råspuns eficient al imunitå¡ii la animale.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 42/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Peste 10.000 de vaci au disp\rut din Arad, în 2022 Criza furajelor, care urmeazå secetei fårå precedent din vara acestui an, a avut efecte dramatice asupra sectorului zootehnic in jude¡ul Arad.

În

jude¡, numårul bovinelor a scåzut spre 40.000, dupå ce, în 2021, existau peste 50.000 de vaci, spune Ioan Martin, directorul Direc¡iei Agricole Arad. ªi el a vândut toate cele 115 vaci de lapte. Procesatorii nu au vrut så îi dea mai mult de 95 de bani pe litru, iar el nu a mai putut så reziste pe pia¡å. În 16 ianuarie 2022, le-a vândut. “Nici nu må mai intereseazå så cresc animale. În via¡a mea nu îmi mai trebuie bovine. Cauza este pre¡ul de livrare a produsului principal: laptele. Så munce¿ti pentru procesator? Pia¡a de desfacere nu e sigurå. Azi î¡i dau 95 de bani, mâine spun cå nu mai pot så î¡i mai dea atât. Atunci ce fac cu laptele, îl arunc la gunoi, la canalizare?”, a povestit Martin. A¿adar, råmâne agricultor, cu 97 de ha pe care le cultivå cu lucernå. A ales så renun¡e la vac, care aduceau pierderi, ¿i acum valorificå lucerna. Ies bani frumo¿i pe balo¡i. Furajul e scump.

Ploi de 175 de litri de apå pe metru påtrat Ioan Martin aten¡ioneazå cå criza fertilizan¡ilor se adânce¿te în agricultura din Arad. “Situa¡ia actualå este dramaticå, iar fermierii se luptå så supravie¡uiascå. Rezultatele le vom culege în 2023, la recoltare. ªtim sigur cå, dacå nu aplicåm tehnologie, nu facem recoltå. Eu personal nu am nicio måsurå de cotracarare ¿i nu ¿tiu cine ar putea avea. Vorbesc în dublå calitate, de fermier ¿i Profitul Agricol 42/2022

Ioan Martin, directorul DAJ Arad

de reprezentant al fermierilor. Un lucru e clar: nu îi dai îngrå¿åmânt plantei, nu mai ob¡ii ceea ce ¡i-ai propus sau treci pe ecologic, cå acum e la modå”, a constatat Martin, care face ¿i culturå mare. În Arad, e numai un depozit de produse ecologice, la Pecica, dar ajunge. Pe el încå îl mai ¡in curelele, fiindcå a reu¿it så facå rost de îngrå¿åminte când pre¡urile nu erau a¿a de mari, dar la anul crede cå achizi¡ionarea fertilizan¡ilor ¿i a tratamentelor chimice va fi o misiune extrem de dificilå. Reducerea dozelor de îngrå¿åminte evident cå va avea efecte asupra calitå¡ii recoltelor, în 2023. O solu¡ie vehiculatå în ultima perioadå este utilizarea gunoiului de grajd, dar ¿i aici sunt probleme mari, spune Martin. Nu prea existå gunoi de grajd, fiindcå sectorul zootehnic e în cådere liberå, în jude¡ul Arad. Numårul animalelor a scåzut foarte mult. “Unde e ¿eptelul de animale? S-a dus în jos ¿i se tot duce. Numårul animalelor a scåzut dramatic, dar ¿i aici nu ai ce så faci. A¿a lucreazå criza”, este de pårere directorul DAJ Arad. În aceastå debusolare tot mai accentuatå, existå ¿i o veste bunå.

Situa¡ia în vegetal este excelentå, la sfâr¿itul lunii octombrie, iar campania agricolå evolueazå bine. Precipita¡iile abundente, de 175 de litri de apå, cåzute în Arad au creat condi¡ii foarte bune de dezvoltare pentru culturile de toamnå: grâu, orz, rapi¡å sau ovåz însåmân¡ate sau par¡ial råsårite. “Nu mai vorbesc de rapi¡å, care evolueazå extraordinar, încât mul¡i fermieri au folosit regulatori de cre¿tere, pentru cå plantele se dezvoltå prea mult ¿i dacå sunt prea înalte apare riscul så înghe¡e în iarnå. Pânå acum sunt semne foarte bune în agricultura Aradului, dar speråm ca precipita¡iile så persiste în continuare, spre binele tuturor, pentru a compensa lipsa îngrå¿åmintelor”, este de pårere Ioan Martin.

Gheorghe MIRON

CRE{TEREA ANIMALELOR

Un avans de un miliard de euro Pentru prima datå, au primit ¿i crescåtorii de animale subven¡ia în avans, dupå declan¿area crizelor multiple din zootehnie. “De la startul Campaniei 2022 de platå în avans, respectiv începând cu 16 Octombrie 2022 ¿i pânå în prezent (4 octombrie), APIA a autorizat la platå suma de 1,08 miliarde de euro, pentru un numår de 616.606 de fermieri”, anun¡å Adrian Pintea (foto), directorul general agen¡iei, într-un mesaj transmiscrescåtorilor de animale. “Ultima lunå de toamnå, Brumar, ne întâmpinå cu vreme bunå, astfel cå în ferme se fac ultimele pregåtiri pentru iernat. Îi felicit pe to¡i fermierii no¿tri pentru activitatea depuså ¿i le urez spor la lucru! Iar eu vin cu un rezumat al realizårilor noastre din aceastå såptåmânå. Sunt bucuros så vå anun¡ cå pânå în prezent am reu¿it så autorizåm la plata

în avans peste 1 miliard de euro! Astfel, dupå cum ¿ti¡i, de la startul Campaniei 2022 de platå în avans, respectiv începând cu 16 Octombrie 2022 ¿i pânå în prezent, APIA, a autorizat la platå suma de 1,08 miliarde de euro, pentru un numår de 616.606 de fermieri. Plå¡ile pentru schemele finan¡ate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolå) ¿i FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Ruralå) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9490 lei/euro, stabilit de Banca Centralå Europeanå ¿i publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Tot în acestå perioadå, pentru måsurile de pia¡å, comer¡ exterior, promovarea produselor agricole ¿i ajutoare de stat am autorizat la platå suma de 12.66 milioane euro. În paralel, ne pregåtim intens pentru aplicarea noii politici agricole comune, care vine cu unele schimbåri pentru activitatea institu¡iei

noastre, în special in ceea ce prive¿te noile interven¡ii din PNS”.

Viorel PATRICHI

P\[unea uscat\ nu prime[te desp\gubiri de secet\ Cålin Silaghi de la Dinde¿ti, jude¡ul Satu Mare, a hotårât så termine cu vacile de lapte. A dus deja primele 10 vaci la abator. “Pierderile: 75%, dacå nu 80. På¿unile au fost arse complet, lucerna - diminuatå. S-a promis un sprijin, neau spus cå ne vor da un sprijin pentru secetå, dar på¿unile n-au intrat la secetå. Eu am 150 de hectare de på¿une. Exact furajele de varå pentru animale. Sunt colegi care au dat 70% din efectiv”, spune crescåtorul de animale. Cristian Cadar, din Carei, jude¡ul Satu Mare, cre¿te vaci de 25 de ani. A renun¡at ¿i a dus toate cele 88 de animale la abator. 40

“Din cauza secetei, a conjuncturilor nefaste pentru sector, profitul a fost în descre¿tere tot timpul ¿i am ajuns la concluzia cå e mai bine så lichidåm, decât så continuåm. N-a fost deloc u¿oarå, sunt 25 de ani de activi-

tate în spatele meu, cu bune, cu rele. Am våzut pas cu pas cå nu mai puteam merge înainte. În momentul în care veneau scaden¡ele la facturi, nu le mai puteai plåti”, spune crescåtorul. Pentru cå nu mai au furaje, mul¡i fermieri ¿i-au trimis vacile gestante la abatoare. În asemenea situa¡ii, solu¡ia pe termen lung constå în amemajarea på¿unilor, supraînsåmân¡area lor ¿i, nu în ultimul rând, construirea unor sisteme locale de iriga¡ii. Ajutoarele sociale nu pot contracara cronicizare dezastrului din zootehnie.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 42/2022

MA{INI & UTILAJE Noua genera]ie de sisteme de ghidare Claas ¿i Trimble au dezvoltat împreunå o nouå genera¡ie de sisteme de ghidare GPS Pilot pentru tractoare, combine ¿i utilaje de recoltat furaje. Este deja disponibilå pentru Claas Trion în combina¡ie cu noul terminal Cemis 1200 ¿i este acum extins la combinele Lexion ¿i Jaguar, sau tractoarele Arion ¿i Axion.

ezvoltarea comunå include domeniile de ghidare prin satelit, agricultura de precizie ¿i infrastructura Isobus, inclusiv gestionarea lucrårilor. În plus, Trimble furnizeazå receptorul GNSS SAT 900, special specificat pentru noua genera¡ie de Claas GPS Pilot. Interfe¡ele disponibile anterior, DataConnect ¿i Claas API cåtre platforme externe, cum ar fi Climate FieldView sau Omnia, vor fi, de asemenea, incluse în planul de dezvoltare. ¥n schimb, Telematics, Connect ¿i 365FarmNet vor continua så fie dezvoltate exclusiv intern de Claas.

Terminalul multifunc¡ional CEMIS 1200 CEMIS 1200 Isobus este un ecran tactil de 12 inci (30,5 cm) dezvoltat de Claas ¿i Trimble pentru noua genera¡ie de sisteme de ghidare va înlocui terminalul S10. CEMIS 1200 controleazå ghidarea automatå, gestioneazå documenta¡ia 42

online, aplica¡iile Isobus, controlul sec¡iunilor ¿i controlul variabil al cantitå¡ii de semin¡e sau fertilizant. Dupå ce a fost introdus pentru Trion, în vara anului 2021, CEMIS 1200 va fi acum disponibil pentru tractoarele Arion ¿i Axion, combinele Lexion ¿i combinele de recoltat furaje Jaguar. Pe lângå GPS Pilot pentru ghidare automatå, include func¡ionalitå¡ile Isobus UT / AUX-N ¿i ISO Task Controller TC-BAS pentru controlul utilajelor compatibile Isobus, transferul de fi¿iere online, permi¡ând transmiterea ca standard a datelor în scopuri de documentare. - TC-SC pentru Section Control cu comutarea pe lå¡imea par¡ialå a sec¡iunilor cu utilaje compatibile Isobus, cum ar fi semånåtori, distribuitoare de îngrå¿åminte, sprayere pentru administrarea

tratamentelor etc. Pot fi controlate pânå la 80 de sec¡iuni; - TC-GEO pentru colectarea datelor, transmiterea datelor ¿i cartografierea datelor ca documentare ¿i bazå pentru planificarea pe teren; - Aplicare cu ratå variabilå (VRA Variable Rate Application) pentru controlul ratei de aplicare pe bazå de GPS pentru însåmân¡are, fertilizare sau protec¡ia culturilor. Hår¡ile de aplicare sunt transferate în Task Manager sub formå de comenzi ISO-XML. Sistemul de ghidare dezvoltat în parteneriat cu Trimble va fi exclusiv pe utilajele Claas ¿i nu va putea fi utilizat pe utilajele altor producåtori. Vânzårile ¿i service-ul sunt asigurate prin intermediul re¡elei de distribuitori Claas.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 42/2022

MA{INI & UTILAJE

Echipamente Amazone prezentate Schimbårile climatice impun schimbåri ¿i în abordarea lucrårilor agricole, a adaptårii prelucrårii terenului, utilizarea unor utilaje care pot conserva apa ¿i stratul de humus, care så amestece eficient resturile vegetale cu solul, concomitent cu ruperea capilaritå¡ii ¿i pregåtirea unui pat germinativ de calitate. Producåtorul german Amazone propune câteva solu¡ii la aceste provocåri. Este vorba de cultivatoarele Cobra ¿i Ceus, precum ¿i plugurile Teres ¿i Tyrok.

Amazone România a organizat recent o demonstra¡ie în câmp unde au fost puse la lucru cele mai noi echipamente pentru prelucrarea solului. Gazdå, ferma Reland, din Ialomi¡a. Au fost supuse analizei critice a fermierilor plugul purtat Teres, cu 5 trupi¡e, plugul semipurtat Tyrok, cu 8 trupi¡e, ¿i cultivatorul Cobra, cu cadru pliabil ¿i lå¡ime de lucru de 7 metri. O premierå în România. Alåturi, a fost pus la lucru ¿i cultivatorul Ceus cu cadru fix, cu lå¡ime de lucru de 3 metri, eficient în ferme mici ¿i mijlocii. Toate utilajele au fost tractate de tractoare Claas Axion de 320-445 CP.

Franz Jakoby, manager general Amazone România, spune cå solu¡iile oferite de producåtorul german sunt în strânså concordan¡å cu schimbårile climatice care afecteazå agricultura la nivel global: cre¿terea temperaturilor, seceta ¿i înmul¡irea fenomenelor meteorologice extreme, ploi foarte abundente în foarte scurt timp, fårå ca solul så poatå absorbi cantitå¡ile enorme de apå, ceea ce duce la inunda¡ii ¿i eroziune. Pe de altå parte, sunt tot mai lungi perioadele fårå ploi, iar apa din sol se pierde rapid. Toamna ¿i primåvara apare fenomenul de înghe¡ timpuriu ¿i târziu, în condi¡iile în care iernile sunt mai blânde, fårå zåpadå care ar putea con-

Cultivatorul Cobra Cobra este un echipament performant în prelucrarea superficialå a solului, cu adâncimi de lucru între 4 ¿i 13 cm. Poate lucra pe lå¡imi de 6-7 metri, la o vitezå de pânå la 16 km/h, cu un necesar de putere de 250-290 CP. Printre avantajele utilizårii Cobra se numårå: încorporarea intensivå a reziduurilor ¿i a culturilor de acoperire, un control exact al adâncimii, datoritå ro¡ilor de sprijin, o ac¡iune pe toatå suprafa¡a de lucru, pentru o prelucrare superficialå a solului, datoritå bråzdarelor tip “labå de gâscå”. În final rezultå un pat germinativ uniform, fin mårun¡it.

Cultivatorul Ceus Ceus este, de fapt, o grapå-cultivator, ale cårei discuri prelucreazå terenul cu vitezå de pânå la 15 km/h, pe lå¡imi de lucru de la 3 la 7 metri, la adâncimi de 5-14 cm, dupå care vine sec¡iunea de gheare ce intrå în sol la adâncimi de la 5 la 30 cm. Materia organicå este încorporatå uniform, chiar ¿i în cazul unei cantitå¡i mari de resturi vegetale. Are un necesar de putere de la 200 CP ¿i pregåte¿te cele mai bune condi¡ii pentru o descompunere rapidå a resturilor vegetale ¿i pentru germinarea foarte bunå a culturilor, concomitent cu reducerea riscului de boli ce pot afecta culturile. 44

Profitul Agricol 42/2022

MA{INI & UTILAJE

în premier\ în România serva apa în sol ¿i ar putea veni cu un surplus de umiditate în primåverile tot mai secetoase. Nu trebuie så uitåm nici de buruienile tot mai rezistente la orice tratament chimic, ¿i nici de dåunåtorii (acarieni, melci, bacterii etc.) care supravie¡uiesc mai u¿or ca urmare a iernilor blânde. ¥n aceste condi¡ii, sunt necesare noi strategii de adaptare, printre care abordarea de noi culturi ¿i soiuri de plante, semånatul în mulci sau utilizarea semånatului direct, cultivarea terenului prin tehnologii ¿i utilaje care conservå apa în sol. Aici Amazone are o serie de echipamente utile atât fermierilor care prelucreazå terenul în mod clasic, cu aråturå, cât ¿i pentru cei care “mi¿cå” superficial solul, pentru conservarea apei, concomitent cu distrugerea buruienilor, încorporarea resturilor ¿i pregåtirea unui pat germinativ de calitate.

Ferma RELAND din Sfântu Gheorghe, Ialomi¡a, este conduså de Relu Bårbulescu, un energic fermier care s-a apucat de agriculturå în urmå cu 15 ani. El lucreazå 1.500 ha, pe care cultivå preponderent grâu, porumb, rapi¡å. Are numeroase ma¿ini ¿i utilaje agricole de la Claas ¿i Amazone. “Comasarea este destul de bunå, am ¿i sole mari, de câte 200 ha, ¿i am nevoie de echipamente cu lå¡imi mari de lucru, ca så termin rapid treaba. Pentru asta mi-am luat utilaje de la Amazone ¿i tractoare puternice la care så le ata¿ez, de la Claas.” Profitul Agricol 42/2022

Plugul Tyrok Semipurtat, Tyrok poate avea 7, 8 sau 9 bråzdare pentru clasa de tractoare de 400 CP. Principalele atuuri sunt uzura reduså ¿i calitatea foarte bunå a aråturii. Printre alte avantaje se numårå trupi¡ele SpeedBlade, cu care se poate ara la viteze mari (10 km/h), cu uzurå minimå. Noul cadru, stabil, dreptunghiular, asigurå o adâncime de lucru constantå pe toatå lå¡imea. Cu sistemul SmartTurn întoarcerea la capåt de rând dureazå doar 9 secunde, iar prin sistemul AutoAdapt se efectueazå reglarea automatå ¿i preciså a lå¡imii brazdei primei trupi¡e.

Arpad DOBRE

Plugul Teres Teres este performant ¿i eficient pentru prelucrarea clasicå a terenului dupå recoltarea påioaselor, porumbului, rapi¡ei, florii-soarelui. Are versiuni cu 4, 5 sau 6 trupi¡e, cu necesar de putere de pânå la 300 CP. Gama include modelele Teres V ¿i Teres VS, cu sistem hidraulic de ajustare infinit variabilå a lå¡imii de lucru. Modelul VS dispune ¿i de un sistem de eliberare a bolovanilor, ac¡ionat hidraulic, pentru a proteja lamele plugului de deformare sau deteriorare. Plugurile din gama Teres au trupi¡e SpeedBlade, cu uzurå reduså chiar ¿i la viteze de operare de pânå la 10 km/h. 45

MA{INI & UTILAJE

JCB a lansat ma[ina de realimentare cu hidrogen Dupå ce au construit ¿i mai ales au vândut utilaje de construc¡ii cu motoare pe hidrogen, britanicii de la JCB au dezvoltat ¿i un camion special, pentru realimentarea cu hidrogen. Acesta oferå o modalitate rapidå de a realimenta ma¿inile direct acolo unde sunt ele, în câmp, în cariere sau în ¿antiere.

onstructorul britanic a alocat 100 de milioane de lire sterline doar pentru produc¡ia motoarelor cu hidrogen. Potrivit lordului Bamford, pre¿edintele JCB, combustibilii fosili nu sunt viitorul, iar hidrogenul este solu¡ia practicå pentru alimentarea ma¿inilor în deceniile urmåtoare. “Inginerii no¿tri britanici fac o treabå fantasticå în dezvoltarea acestei tehnologii. Va urma o serie de alte proiecte

interesante”, declara Bamford. În prezent, la dezvoltarea ma¿inilor dotate cu motor pe bazå de hidrogen lucreazå o echipå de 100 de ingineri. Speciali¿tii de la JCB Power Systems au dezvoltat primul motor cu hidrogen din industria utilajelor grele. Au folosit ¿i adaptat tehnologia cu motor diesel, adåugând componente cu ajutorul cårora hidrogenul este ars fårå

riscuri, iar puterea este livratå exact în acela¿i mod în care o face un motor diesel. Practic, prototipurile de utilaje JCB echipate cu acest nou motor cu hidrogen pot face tot ce pot face ¿i echivalentele lor diesel. În plus, tehnologia cu hidrogen este mult mai pu¡in complicatå decât cea conven¡ionalå, iar prin ¡eava de e¿apament iese doar abur, zero dioxid de carbon.

Primul echipament JCB alimentat cu hidrogen a fost un excavator, în 2020, apoi un buldoexcavator, urmat în 2021 de un încårcåtor telescopic Loadall. Tehnologia motoarelor care utilizeazå hidrogen drept combustibil a fost prezentatå anul trecut la Conferin¡a ONU privind schimbårile climatice COP26 din Glasgow, unde s-au dezbåtut måsuri pentru reducerea drasticå a emisiilor cu efect de serå. ¥n România, importatorul oficial al mårcii JCB este NHR Agropartners. Lordul Bamford, pre[edintele JCB

Arpad DOBRE Profitul Agricol 42/2022

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 42/2022

MICA PUBLICITATE Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS pentru ocuparea urmåtoarelor posturi:

1 post: Electrician (Muncitor calificat I) în cadrul comp. Administrativ:   

Normå de lucru: norm întreag Perioadå: determinatå (1 an) Nivelul postului: de execu¡ie

Cerin¡e: - Studii medii absolvite cu diplomå de bacalaureat/absolvire; - Calificare în meseria de electrician, atestat cu diplomå/certificat de absolvire/calificare profesionalå, în urma absolvirii unei institu¡ii de învå¡åmânt sau a unor cursuri/programe de perfec¡ionare/specializare în meserie, organizate conform prevederilor legale în vigoare; - Cel pu¡in 3 ani vechime în meserie; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe.

Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti-Måråcineni. - 22.11.2022, ora 15:00 - termen limitå depunere dosare de concurs; - 07.12.2022, ora 10:00 - probå scriså; - 09.12.2022, ora 10:00 - probå interviu; - 13.12.2022, ora 15:00 - afi¿are rezultate finale.

Detalii privind condi¡iile specifice de concurs, tematica ¿i bibliografia sunt disponibile

la tel.: 0248.278.066 între orele 08:00-16:00

Institutul Na¡ional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå IBNA Balote¿ti

OFERÅ SPRE VÂNZARE VIºELE, JUNINCI ¿i TÅURAªI Aberdeen ANGUS ROªU, raså purå pentru reproduc¡ie, cu certificat de origine

Pentru detalii,

Director Tehnic Cåtålin Rotar tel.: 0733.679.820 48

Timac Agro România dezvoltå sustenabil culturile horticole din România ¿i î¿i dedicå aten¡ia asupra segmentelor de legumiculturå, pomiculturå ¿i viticulturå, pentru care cautå urmåtoarele staruri, membri ai echipei “For¡a Albastrå” Candida¡ii, pasiona¡i de horticulturå, trebuie så aibå:  Studii universitare agronomice finalizate cu diplomå licen¡å;  Experien¡å;  Bunå cunoa¿tere a sectorului agribusiness din zona alocatå;  Permis de conducere categoria B. ªi så aplice pentru una din pozi¡iile deschise în aproape toatå ¡ara: Oltenia, Muntenia, Bårågan, Dobrogea, Transilvania Nord, Moldova, Timi¿.

A¿teptåm CV-ul la adresa office@ro.timacagro.com Profitul Agricol 42/2022

PAGINA DE HOBBY V=n\toarea de... [al\u Denumit în Oltenia guran, în Moldova suduc ¿i în Banat zmug, ¿alåul då impresia unui hibrid între ¿tiucå ¿i biban. Taxonomi¿tii au intuit fårå gre¿ aceastå situa¡ie, lipindu-i o etichetå sugestivå drept carte de vizitå: lucioperca, adicå ¿tiuco-biban (lucius-perca), ceea ce consfin¡e¿te o ambiguitate fizico-temperamentalå specificå ¿alåului, care nu e atât de vorace precum ¿tiuca ¿i nici atât de coco¿at ca bibanul.

Primåvara, perechi-perechi, ¿alåii se retrag în zonele mai adânci ¿i mai umbrite ale apei, unde femelele, a¿ezându-se vertical, î¿i depun ca într-un cuibar icrele. ªi, pentru a întregi portretul delicat al acestui prådåtor, se sus¡ine

cå masculul råmâne o vreme de pazå, oxigenând cu aripioarele apa ¿i supraveghind metamorfoza progeniturilor. În ce ne prive¿te pe noi, cei ce råbdåm pescåre¿te atât ar¿i¡a verii, cât ¿i tåi¿ul ager al gerului, nu trebuie så uitåm cå strapazanii vâneazå în cârduri, iar exemplarele „capitale” sunt solitare ¿i circumspecte. Cu to¡ii preferå fundul pietros sau nisipos al râurilor, bål¡ilor ¿i lacurilor cu apå dulce ori salmastrå. Adep¡ii nålucilor amågesc ¿alåii cu linguri¡e rotative, oscilante, voblere, dar mai ales cu imbatabilele „gume” purtåtoare de nume sofisticate, într-o gamå pe zi ce trece mai diverså. Tradi¡ionali¿tii, potrivit celebrului Frå¡ilå (F.R. Atila, 1916), pot urma tradi¡ia stråmo¿eascå: „La cei mici se va da cu râme, la cei mari numai cu albiturå måruntå, vie.” Iarna, la copcå, se laså amågit la dandinetå. Firea de luptåtor îl predestineazå partidelor de pescuit dinamice, iar carnea albå, savuroaså, adaugå emo¡iei halieutice interesul ¿i prestigiul cuhniei. Pentru cei lipsi¡i de fiorul „vânå-

bunå seamå cå, receptând ipoteza acestei stranii mezalian¡e interspecifice, ¿tiuca s-ar sim¡i vexatå. Dacå dânsa e supranumitå lupul bål¡ilor, ¿alåul ar fi mai degrabå tigrul apelor lini¿tite, de a cåror curå¡enie råspunde cu capul, fiind, în consecin¡å, printre primii pe¿ti care dispar la cele mai mici semne de maculare a lichidului vital. De¿i prådåtor ¿i, ca urmare, lacom, posesor al unei guri încåpåtoare, cu denti¡ie de invidiat, ¿alåul este mai re¡inut, mai circumspect ¿i mai discret decât al¡i conlocuitori, dovadå fiind ¿i mu¿cåtura lui de brutalitate moderatå. Paradoxal pentru un råpitor, ¿alåul se vrea, paradoxal, chiar ginga¿, calitate pe care ¿i-o manifestå cu adevårat în primul an de via¡å, când se hråne¿te cu plancton, gâze ¿i crustacee. De la aceastå vârstå ¿i pânå la adolescen¡å, adicå pânå så întreacå lungimea ujbei (cuiul de lemn fixat pe marginea lotcii, de care se leagå vâsla), ¿alåul e alintat cu apelativul strapazan. Treptat, trece la un regim mai consistent, hrånindu-se cu oble¡i, ro¿ioare, ¡ipari, raci, broa¿te. Profitul Agricol 42/2022

toarei de pea¿te”, råmâne aventura tarabei, de¿i, încå de acum un secol, acela¿i autor deplângea faptul ca „înainte el se såra ¿i se consuma foarte mult proaspåt, ¿i nu lipsea decât foarte rar din pie¡ele noastre. (…) De câ¡iva ani, cei cu pungile modeste nu se mai pot apropia de el.” Dupå cum se vede, istoria se repetå ¿i nu e nimic nou sub soare…

Odatå convin¿i de faptul cå acest pe¿te are o carne „din cele mai u¿oare ¿i potrivite stomacurilor debile”, putem purcede la prepararea unui...

ªalåu cu arpagic ¿i ciuperci În trei linguri de unt vârfuite, se rumenesc treizeci de cepe de arpagic, dupå care se råstoarnå asuprå-le o jumåtate de kilogram de ciuperci felii ¿i o legåturå de påtrunjel verde tocat. Dupå ce au fiert înåbu¿it vreme de o jumåtate de ceas, se condimenteazå rezonabil ¿i se înveselesc cu un pahar de vin alb, aromat, devenind pat confortabil pentru ¿alåul curå¡at ¿i tåiat în douå, pe lat, cât så acopere pe deplin compozi¡ia. Se acoperå cu un capac ¿i se då la cuptor, pentru încå o jumåtate de orå, la foc cuminte. Consumat cald, lângå o måmåligu¡å pripitå ¿i o salatå de andive strepezite cu låmâie, nu se face de ru¿ine alåturi de Crâmpo¿ia sau de Tåmâioasa Româneascå de Drågå¿ani turnatå deja, fårå zgârcenie, în ulcele de lut aburite. Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 9 - 13 noiembrie ¥n Italia, la Bologna va avea loc EIMA - Expozi¡ia Interna¡ionalå de Ma¿ini Agricole, un eveniment la care vor fi prezente companii din 50 de ¡åri ¿i care expun peste 50.000 de modele de ma¿ini ¿i echipamente pentru toate tipurile de lucråri agricole. 10 noiembrie AIPROM sårbåtore¿te 20 de ani de activitate, prilej cu care, la Palatul Parlamentului, va avea loc o recep¡ie cu tema 20 de ani de culturi sustenabile, 20 de spice de grâu, multe motive de bucurie.

Un picnic slow-food Biblioteca Universitå¡ii Politehnice Timi¿oara a organizat “La pas, în curte la Electro”, un picnic studen¡esc dezvoltat împreunå cu Casa de Culturå. Picnicul s-a ¡inut în curtea Facultå¡ii de Mecanicå. Evenimentul ¿i-a propus så con¿tientizeze studen¡ii, dar ¿i comunitatea localå despre risipa alimentarå ¿i cum poate fi ea combåtutå. În acest sens, un grup de elevi de la Liceul Tehnologic de Industrie Alimentarå din Timi¿oara a gåtit, dupå principii slow-food, ciorbå din alimente recuperate, care altfel ar fi fost aruncate, iar un alt grup de elevi, de la Liceul Tehnologic “E. Ungureanu”, a

15 - 18 noiembrie ¥n Germania, la Hanovra, se va ¡ine EuroTier. Consideratå cea mai mare ¿i mai importantå expozi¡ie zootehnicå din lume, EuroTier atrage ¿i mul¡i crescåtori români. Nici anul acesta nu face excep¡ie.

Gheorghe MIRON ORIZONTAL: 1) Colindåtor pe la noi… când e mai cald – Strâns odata cu recolta; 2) Cei care nu se uitå – Loc de întoarcere; 3) Au o 9 10 ac¡iune comunå – Då de furcå; 4) Sacrificiu de damå – De¡inåtor de licen¡å; 5) Locurile unde se ating ¡intele; 6) Då ocazia la torturi; 7) Li s-a fåcut legåtura – Surse de bancuri; 8) Zice lumea – Båtutå la intrare;9) Î¡i face ¿ederea neplåcutå – Fåcut så respire; 10) Nu-i obi¿nuitå cu transpira¡ia.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

17 noiembrie Caravana conferin¡elor tehnice APPR Solu¡ii ¿i metode privind cre¿terea durabilitå¡ii sistemelor agricole va ajunge în jude¡ul Constan¡a.

1 2 3 4 5 6

1 - 3 decembrie La Centrul Expozi¡ional Cremona va avea loc cea mai mare expozi¡ie de animale, ajunså la a 77-a edi¡ie. Tot aici se va ¡ine ¿i cel de-al 3-lea Salon Interna¡ional de Lactate Cremona ¿i Licita¡iile de Lactate. 50

demonstrat, prin “borcanul anti-risipå”. cum se poate produce “vegeta” din resturi alimentare. Tot cu aceastå ocazie, studen¡ilor li sa povestit despre produsele cu eticheta “Fair Trade”, care atestå faptul cå producåtorii sunt plåti¡i în mod corect, dar ¿i despre “Banca pentru Alimente”, care preia produse cu termen scurt de valabilitate (10 zile înainte de data de expirare) ¿i le distribuie gratuit persoanelor aflate în dificultate. Tot în cadrul evenimentului, au fost promova¡i producåtorii locali, care au oferit gratuit produse artizanale: pâine, zacuscå, brânzeturi, ciocolatå de caså.

8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 41/2022 ORIZONTAL: AIDOMA - APT; PURTATOR - R; ABURI - SACA; RIGA - ECRANL TIVIRI - NZ; TA - INELATI; R - PRESARAT; EROIC - TABU; AUZ - ABITIR; ZGALTAIELI.

VERTICAL: 1) Îl prinde iarna dezbråcat – Care-s la înål¡ime; 2) Stråmo¿ii lui umblau dupå persane – Pene... la pneuri! 3) Dovezi de proastå cre¿tere; 4) O micå informa¡ie – O mul¡ime... de revendicåri; 5) Venit prin mo¿tenire; 6) Numire în cadrul bisericii – A lucra o scoar¡å; 7) Treceri prin pasaj– Esen¡å de platan! 8) Poartå la hipodrom – Angajate cu îndråznealå; 9) Mare în estul Europei – Os pus la joc; 10) Cea cu note bune. Profitul Agricol 42/2022

Profitul Agricol nr. 42, din 2022

Articles inside

Înfrå¡irea la grâu

Atac puternic de mu¿te ¿i afide la cerealele de toamnå

Rusia valseazå cu pre¡ul cerealelor

Pesta love¿te înaintea Ignatului