Profitul Agricol nr. 6 din 2022

nr. 6 din 16 februarie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 6/2022

Dilemele unui fond mutual “Ministerul Agriculturii lucreazå la o lege pentru constituirea unui fond mutual”, povestea Nicolae Sitaru, prin 2012, în Profitul Agricol. Ca tot omul, î¿i dorea un sistem financiar care så påzeascå agricultura de cele mai mari rele, seceta ¿i înghe¡ul.

De atunci, ministerul tot coace la promisiunea acestui fond. Acum i-a venit rândul lui Adrian Chesnoiu så interpreteze sceneta. Tânår ¿i ambi¡ios politic, Chesnoiu i-a adåugat câteva tu¿e, modificåri mai mult sau mai pu¡in personale. ¥n primul rând, a gåsit de unde så tragå banii: transfer de la Pilonul 1 la Pilonul 2. Ar fi vorba, cu totul, de 300 de milioane de euro pentru exerci¡iul bugetar 2023-2027. Apoi, nu-i mai zice mutual, îi va zice de gestionare a riscurilor în agriculturå... ¥n rest, råmâne la fel: nimic nu e clar, dar to¡i sunt plini de vorbe mieroase.

Cå este nevoie de un mecanism de compensare a pierderilor cauzate de secetå ¿i înghe¡, nu încape vorbå. Dar nu sub forma unui cec în alb, cum aratå aståzi sistemul propus oficial.

Ca ziarist, am câteva întrebåri simple: sub ce structurå financiarå va fi implementat fondul? Cine va gestiona cei 300 de milioane de euro? Cine îl controleazå pe cel care gestioneazå banii? Cine va face munca de teren, de constatare a pagubelor? Cine va plåti salariile tuturor, directori, secretare, ¿oferi ¿i pålma¿i? Cum vor gestiona banii dacå vom mai cunoa¿te o secetå ca în 2020?

Pe la col¡uri, se sperå cå Uniunea Europeanå va dårui ¿i ea masa cu ceva.

Cât, nu se ¿tie. De fapt, nu i-a întrebat nimeni nici måcar dacå ar vrea.

Eu vå reamintesc cå discu¡ia despre aceastå mânå financiarå întinså de Comisie se purta pe vremea când dådea Dacian Ciolo¿ interviu pentru func¡ia de comisar. Adicå în 2010. ªi atunci, spunea Ciolo¿, Comisia nu va da mai mult de 65 de cen¡i pentru fiecare euro plåtit despågubire de un astfel de fond. ªi sublinia plåtit...

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 6/2022

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Populism inspirat de partid.

De alt partid...

Când ministrul se ia la trântå cu istoria

Claudiu Novac, partener cu Florin Constantin în Agxecutive

8

7

Îngrå¿åminte ca în IMB

8

7

China î¿i deschide pia¡a pentru cerealele din Rusia

9

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

14

776 milioane tone de grâu

16

1,205 milioane tone de porumb

18

20

Culturi vegetale Så mai ¡inem pasul ¿i cu agricultorii Oscarul agriculturii: trofeul Porumbul de Aur 14.472 kg/ha, porumb neirigat, Agralmixt Ia¿i 23.493 kg/ha, culturå irigatå la Aldahra Agricost Descål¡area grâului ¿i alte probleme în Câmpia de Vest

22

24 24

SUA suspendå importul de avocado din Mexic

Noutå¡ile Syngenta pentru 2022

30

Custodia duce mai departe standardul Zakeo Xtra

32

Iulia Grådinaru se alåturå echipei Agrinvest

34

35

Energia unui mic crescåtor: Zino Agha vrea digitalizare, drone ¿i panouri fotovoltaice Familia Coroamå vrea så reducå din cele 270 de vaci de lapte

Organiza]ii profesionale Semånåtori de precizie pentru culturi prå¿itoare Clubul Fermierilor, demonstra¡ie de for¡å la Covasna 36 Pregåtirea anvelopelor pentru primåvarå Gr\dina, via [i livada Opinii Când costul gazului depå¿e¿te cifra de afaceri 38 Epuizarea resurselor ¿i schimbårile climatice Cre[terea animalelor

26

Zoltan Haller: De ce trebuie eliminatå plafonarea în zootehnie

12

42

44

46

Ma[ini & utilaje

Locuri de munc\ 25

9

ANT-ul, în dezbatere publicå 10 China interzice importul de produse agricole din Lituania 12

Wuxal Sulphur ¿i Wuxal Boron Plus Mix Iacob Boca: de top pentru evolu¡ia excelentå Dacå ne taie subven¡iile, a rapi¡ei 28 va ie¿i scandal!

Fra¡ii Telehuz investesc 900.000 de euro în iriga¡ii Predic¡iile lui Cezar: Frica de råzboi cre¿te pre¡ul grâului

Aplica¡ia APIA, online din 15 februarie

48

50

52 55

Hobby 40

Vânatul în bucate (4)

55

Cu ochii în pai¿pe

58

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Când ministrul se ia la trânt\ cu istoria Ministrul Adrian Chesnoiu a vorbit, recent, despre trecutul glorios al exportului de cereale române¿ti.

“România exportå cereale de peste 150 de ani. Vin dintr-o zonå a fostului jude¡ Romana¡i, desfiin¡at în 1968, care a reu¿it så înfiin¡eze, în municipiul Caracal, o burså de cereale pentru fermierii de la acea vreme. Care a reu¿it, prin solicitarea a 37 de fermieri romana¡eni, care voiau så-¿i vândå cerealele în toatå ¡ara ¿i în alte regiuni, så înfiin¡eze un ora¿-port la Dunåre, actualul ora¿ Corabia, înfiin¡at de Alexandru Ioan Cuza”.

Doar cå ora¿ul Corabia a fost fondat

în decembrie 1871, la cinci ani de la abdicarea lui Cuza. Ce este adevårat, e cå cei 37 de comercian¡i de cereale (nu fermieri) din Romana¡i, pentru a scåpa de ¿icanele lui Gheorghe Bibescu, fost domn al ºårii Române¿ti ¿i proprietarul debarcaderului din zonå, au solicitat încå din iunie 1859 transformarea satului Corabia în ora¿ liber, care så poarte numele lui Cuza.

Domnitorul ¿i-a exprimat acordul, cu amendamentul ca ora¿ul så fie redenumit Mircea, în memoria domnitorului Mircea cel Båtrân. Înså proiectul nu a mai fost pus în practicå.

Populism inspirat de partid.

De alt partid...

“Dacå s-ar face o analizå de performan¡å raportat la suprafa¡a agricolå, cu siguran¡å am fi lideri deta¿a¡i pe plan european,” a clamat ministrul Adrian Chesnoiu la o întâlnire cu agricultorii din Covasna.

“Solul românesc, cu care ne-a binecuvântat Dumnezeu ¿i pe care ni l-au låsat stråmo¿ii no¿tri mo¿tenire, este unul extraordinar”, a continuat în aceea¿i notå ministrul.

“Provocårile viitoare så ¿ti¡i cå nu vin întâmplåtor. Nici Pactul Verde, nici Biodiversitatea, nici strategia Farm to fork. Sunt riscuri ¿i vulnerabilitå¡i la adresa agriculturii române¿ti”.

Profitul Agricol 6/2022

ªi, pentru cå ¿i-a dat seama cå poate fi taxat drept suveranist ¿i anti-european, a adåugat repede cå este un “pro-european convins”.

“Pânå la 31 decembrie 2019 România a absorbit 38 de miliarde de euro, iar România a contribuit la bugetul UE cu 18 miliarde.

Numai pe agriculturå avem un plus de 20 de miliarde de euro”.

Culmea e cå ¿i al¡i mini¿tri din actualul Guvern adoptå un discurs cu nuan¡e anti-bruxelleze, semn cå e vorba de o strategie. Or fi gelo¿i pe procentele sau pe publicul AUR?

Robert VERESS

PNS va stimula exportul de pâine Din consumul anual de 78 de kg de pâine/cap de locuitor, un kg este pâine pre-coaptå de import, informeazå ministrul Adrian Chesnoiu, care aratå cå România este ¿i exportator, nu doar importator de pâine pre-coaptå. “În prezent exportåm doar 30.000 de t/an. Sunt absolut convins cå aceastå cantitate va cre¿te”. Pâinea pre-coaptå este un produs tot mai cerut la nivel global. Ca atare, prin PNS se va stimula construirea de astfel de fabrici.

Agro IMM Invest va fi opera¡ional pânå în martie Programul Agro IMM Invest pare a fi intrat în linie dreaptå. Ana Maria Toma, director FGCR, anun¡å cå în såptåmâna 14-18 februarie este a¿teptatå adoptarea normelor metodologice de cåtre Guvern, urmând ca programul så devinå opera¡ional apoi în maxim o såptåmânå.

Mirajul tractorului românesc revine Ministrul Chesnoiu promite un mecanism de sus¡inere financiarå a producåtorilor români de ma¿ini ¿i utilaje agricole. Programul ar urma så demareze în 2023 ¿i va include credite avantajoase pentru achizi¡ia de tehnicå agricolå destinatå fermierilor “care nu au reu¿it så se capitalizeze suficient”.

Nume noi la ANSVSA Alexandru Nicolae Bociu a fost numit de prim-ministrul Nicolae Ciucå în func¡ia de pre¿edinte, cu rang de secretar de stat, al Autoritå¡ii Na¡ionale Sanitare Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor, iar Dånu¡ Pale a fost numit în func¡ia de vicepre¿edinte, cu rang de subsecretar de stat. Deciziile au fost publicate în Monitorul Oficial.

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Egipt: importurile private de grâu le-au depå¿it pe cele de stat Importurile de grâu ale companiilor private din Egipt le-au depå¿it pe cele ale statului, pe fondul eforturilor guvernului de a reduce povara subven¡iei pe care o acordå pentru cereale. Firmele private au importat 6,9 milioane de tone în anul 2021, fa¡å de cele 4,7 milioane de tone cumpårate de GASC, compania care se ocupå de achizi¡iile statului.

Rusia blocheazå transporturi de portocale din Egipt Autoritå¡ile ruse au blocat fårå nici un avertisment în porturi mai multe transporturi de portocale din Egipt, din cauza urmelor de Imazalil, un fungicid folosit pentru a proteja coaja fructelor.

Conform exportatorilor egipteni, peste 400.000 de tone de portocale, în 150 de transporturi separate, a¿teaptå în porturile ruse. Exportatorii spun cå Rusia vrea de fapt så-i favorizeze pe furnizorii din Turcia, pentru a reduce tensiunile dintre Moscova ¿i Ankara pe fondul conflictului dintre Rusia ¿i Ucraina.

BASF investe¿te în FortePhest BASF Venture Capital ¿i Orbia Ventures investesc în compania israelianå de biotehnologie FortePhest, lider în dezvoltarea de noi substan¡e inspirate de naturå.

Fondatå în 2017, FortePhest dezvoltå o nouå tehnologie pentru combaterea buruienilor rezistente la erbicide ¿i a plantelor invazive, inspiratå de procesele naturale ale plantelor. Noile erbicide inhibå cre¿terea buruienilor rezistente la erbicide ¿i a plantelor invazive. Peste 250 de buruieni ¿i specii de plante invazive sunt rezistente la peste 150 de erbicide utilizate în prezent.

8

Îngr\[\minte ca în IMB Seefco, firmå fondatå de consor¡iul Agricost - Al Dahra, a început vânzårile de îngrå¿åminte.

Seefco este prescurtarea pentru South East Europe Fertilizer Company S.A., ce are ca obiect principal de activitate importul, depozitarea, comercializarea, vânzarea ¿i distribu¡ia de îngrå¿åminte chimice ¿i furnizarea de consultan¡å agronomicå ¿i asisten¡å pentru fermieri.

Seefco a fost înfiin¡atå, cu participa¡ii egale, de OCP, din Maroc, ¿i Al Dahra. OCP este cel mai mare exportator mondial de fosfa¡i, cu o capacitate de produc¡ie anualå de 11-12 milioane de tone de îngrå¿åminte finite.

Se preconizeazå cå Seefco va vinde îngrå¿åminte ¿i cåtre alte ¡åri din

Mihai Solomei, director general Al-Dahra Agricost

sud-estul Europei ¿i ar putea chiar så dezvolte ¿i alte activitå¡i.

Pe de altå parte, activitatea societå¡ii nou create ar putea så nu fie limitatå la produsele grupului OCP, ci så aibå ca surså de aprovizionare ¿i al¡i producåtori ¿i distribuitori.

Adrian MIHAI

Claudiu Novac, partener cu Florin Constantin în Agxecutive Dupå o experien¡å de 3 ani în agribusiness, acumulatå în principal alåturi de Agxecutive, unde a participat atât la misiuni de consultan¡å strategicå pentru companii multina¡ionale sau locale, dar mai ales în misiuni de recrutare pentru pozi¡ii de middle ¿i top management, Claudiu Novac a intrat såptåmâna trecutå ¿i în structura de capital a firmei. Este o formulå de fidelizare inspiratå din procedurile marilor case de avocaturå. ¥nfiin¡atå de Florin Constantin acum aproape 10 ani, Agxecutive s-a afirmat încå din 2015 lider al pie¡ei de servicii pentru optimizarea competitivitå¡ii companiilor din sectorul agro-alimentar: consultan¡å strategicå, market intelligence, formare profesionalå, recrutare executivå ¿i leasing de personal.

“Sunt încântat cå, dupå o perioadå de 3 ani de învå¡are ¿i activitate intenså, se våd rezultatele. ¥i mul¡umesc lui Florin Constantin pentru ¿ansa pe care

Claudiu Novac

mi-a dat-o de a må lansa pe orbita profesionalå. El m-a recrutat într-un internship în 2018. Acum am ajuns så de¡in ¿i pår¡i sociale în Agxecutive, iar aceasta må motiveazå så dau 110%: cerul este limita!”, a declarat Claudiu Novac.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 6/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Aplica]ia APIA, online din 15 februarie Aplica¡ia pentru depunerea cererilor de platå IPA online va fi deschiså anul acesta din 15 februarie.

“Fermierii pot intra så-¿i deschidå cererile, så-¿i digitizeze parcelele, urmând så închidå cererile dupå 1 martie”, a declarat Adrian Pintea, directorul APIA. În perioada 1 martie - 16 mai se vor putea depune cererile unice de platå fårå penalitå¡i. Dupå 16 mai cererile vor putea fi depuse încå 40 de zile, cu 1% penalitate zilnicå.

Cei 815.000 de beneficieri de plå¡i directe înscri¿i în registrele APIA nu vor mai primi, începând de anul acesta, invita¡ii de a se prezenta la o anumitå datå ¿i orå la unul dintre cele 265 de centre locale sau cele 42 centre jude¡ene APIA (ultimele fiind pentru fermierii cu mai mult de 50 ha).

Fermierii vor fi contacta¡i direct, telefonic, de func¡ionarii APIA. Fiecare func¡ionar are un portofoliul de 400-700 de fermieri, de care råspunde pânå la momentul plå¡ii drepturilor.

Totodatå, de anul acesta va fi disponibilå ¿i valabilå semnåtura electronicå, în cazul în care fermierul o de¡ine.

Adrian Pintea, director APIA

Tot începând cu 15 februarie, APIA va începe så primeascå ¿i så prelucreze cererile pentru beneficiarii Måsurii 14 (plå¡i pentru bunåstarea animalelor).

Ghidurile Måsurii sunt în prezent consultare pe site-ul MADR ¿i al APIA. Pentru anul în curs, APIA beneficiazå de un buget de 1,91 de miliarde de euro, în cre¿tere de la 1,89 de miliarde anul trecut. Înså bugetul va fi sensibil diminuat începând din 2023, odatå cu intrarea în vigoare a noului PNS, astfel cå ¿i måsurile de sprijin vor fi mai pu¡ine ¿i mai inconsistente.

Profitul Agricol 6/2022

Cardul Fermier, de la Agricover Såptåmâna aceasta compania Agricover a lansat cardul Fermier, primul card de credit destinat agricultorilor.

Gestionat de Agricover Credit IFN, divizia financiarå a holdingului, este un card pornit din dorin¡a de control rapid ¿i sigur asupra tranzac¡iilor necesare în fermå.

Robert VERESS

China î[i deschide pia]a pentru cerealele din Rusia Exporturile de cereale ruse în China ar putea cre¿te masiv dupå ce statul asiatic a fost de acord så accepte livråri de pe întreg teritoriul Rusiei.

Pânå acum, Beijingul importa cereale doar din ¿apte provincii ruse, din afara principalelor zone agricole, din cauza prezen¡ei unei ciuperci toxice în alte regiuni.

Decizia a fost anun¡atå dupå întâl-

Sulfoxaflor, încå o substan¡å activå pe lista neagrå Comisia Europeanå solicitå încå o datå statelor membre så îi sus¡inå propunerea care urmåre¿te limitarea utilizårii pesticidului sulfoxaflor în serele permanente, în scopul protejårii polenizatorilor. De un an, Comisia poartå discu¡ii cu statele membre pe acest subiect, înså nu s-a ob¡inut încå majoritatea calificatå necesarå. Concluziile ¿tiin¡ifice ale EFSA, Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡å Alimentarå, aratå cå utilizarea sulfoxaflorului în exterior se poate dovedi nocivå pentru bondari ¿i albinele solitare.

nirea dintre pre¿edin¡ii Vladimir Putin ¿i Xi Jinping, prima din ultimii doi ani.

Grâul rusesc ar putea reduce o parte din cota de pia¡å a cerealelor pe care statele din Vest le exportå în China. Importurile de grâu ale Beijingului s-au dublat în ultimii ani, atât în scop furajer, cât ¿i datoritå cre¿terii popularitå¡ii unor alimente ca pâinea sau pastele.

Expozi¡ia FarmConect a atras un partener experimentat Expozi¡ia FarmConect România, ini¡iatå de APPR, va avea loc în perioada 9-11 iunie 2022, la Slobozia.

Zilele acestea organizatorii au anun¡at un partener tehnic de seamå: Foire de Libramont. Cu o istorie de 85 de ani în industria expozi¡iilor, Foire de Libramont este motorul celui mai mare târg agricol în aer liber din Europa, la care vin 200.000 de vizitatori, 800 de expozan¡i ¿i 5.000 de branduri, pe o suprafa¡å de 30 ha. Exper¡ii Libramont se vor implica activ în organizarea FarmConect alåturi de APPR. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Ministrul grec al Agriculturii a râs de incendiile de acum câ¡iva ani Premierul grec Kyriakos Mitsotakis l-a demis pe ministrul Agriculturii Spilios Livanos, dupå apari¡ia unei filmåri în care acesta râdea de incendiile de vegeta¡ie din anul 2007, care au provocat moartea a 84 de persoane.

Conform unui comunicat al guvernului, ministrul Agriculturii a acceptat public, dupå o discu¡ie cu Mitsotakis cå a avut o reac¡ie inadmisibilå ¿i a demisionat din cabinet.

Alertå în SUA pentru un focar de gripå aviarå Departamentul de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA) a confirmat descoperirea primului focar de gripå aviarå din ultimii doi ani, la o fermå de curcani din statul Indiana.

Autoritå¡ile au confirmat cå este vorba despre tulpina H1N1, care se extinde rapid în Europa ¿i Asia. To¡i cei 27.000 de curcani ai fermei din Indiana au fost uci¿i ¿i a fost impuså o zonå de carantinå în care toate påsårile vor fi testate. Focarul a fost pornit de påsårile sålbatice care migreazå spre bazinul fluviului Mississippi, de-a lungul cåruia se aflå principalele state americane care produc carne de pasåre.

Secetå severå în Spania ¿i Portugalia De o lunå încoace, în lacul Lindoso, unul dintre cele mai mari bazine artificiale din Spania, încep så se vadå acoperi¿urile caselor inundate în anii 70, când s-a construit barajul. Nu a mai plouat de douå luni, iar nivelul lacului scade vizibil de la o zi la alta. Un 2022 secetos îi sperie deja pe agricultori, cåci vine dupå 2021, tot un an secetos, în care au avut parte doar de o treime din precipita¡iile obi¿nuite.

10

ANT-ul, în dezbatere public\ Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publicå proiectul de Hotårâre pentru aprobarea plafoanelor alocate Ajutoarelor Na¡ionale Tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal ¿i zootehnic pentru anul de cerere 2021.

Acesta prive¿te plafoanele destinate ANT-urile în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil (ANT 1), precum ¿i pentru culturile de: in pentru fibrå (ANT 2); cânepå pentru fibrå (ANT 3); tutun (ANT 4); hamei (ANT 5) ¿i sfeclå de zahår (ANT 6).

Plafoanele se acordå în limita sumei de 88.562.700 euro, echivalentul sumei de 438.163.958 de lei.

Alocårile vor fi distribuite astfel: • 85.301.500 euro, echivalentul sumei de 422.029.171 lei, pentru culturile amplasate pe teren arabil; • 5.500 euro, echivalentul sumei de 27.211 lei, pentru in pentru fibrå ¿i cânepå pentru fibrå; • 1.656.200 euro, echivalentul sumei de 8.194.050 lei, pentru tutun; • 84.000 euro, echivalentul sumei de 415.590 lei, pentru hamei; • 1.515.500 euro, echivalentul sumei de 7.497.936 lei, pentru sfeclå de zahår.

Culturile amplasate pe teren arabil sunt: cereale pentru boabe (grâu, secarå, orz etc.); leguminoase pentru boabe (mazåre etc.); rådåcinoase (cartofi, sfeclå de zahår etc.); plante industriale, din care plante textile (in pentru fibrå, cânepå pentru fibrå); plante uleioase (floarea-soarelui, rapi¡å etc.); alte plante industriale (tutun, plante medicinale ¿i aromatice); legume (tomate, ceapå, pepeni etc.); furaje verzi în teren arabil (furaje verzi anuale, furaje verzi perene etc.); cåp¿uni; loturi semincere; culturi amplasate pe teren arabil în sere ¿i so-

larii, alte culturi pe teren arabil.

Cuantumul pe hectar al ajutoarelor na¡ionale tranzitorii în sectorul vegetal se calculeazå de cåtre APIA, prin raportarea sumelor prevåzute la suprafe¡ele eligibile corespunzåtoare.

Proiectul pus în dezbatere propune ¿i plafoanele alocate ajutoarelor na¡ionale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru schemele decuplate de produc¡ie, specia bovine, sectoarele lapte ¿i came, precum ¿i pentru schema cuplatå de produc¡ie, speciile ovine ¿i caprine, care se acordå, pentru anul de cerere 2021, în limita sumei de 135.414.250 euro, echivalentul sumei de 669.962.000 lei.

Alocårile vor fi distribuite astfel: • 18.516.917 euro, echivalentul sumei de 91.612.445 lei, pentru schema decuplatå de produc¡ie, specia bovine, în sectorul lapte; • 77.839.917 euro, echivalentul sumei de 385.112.987 lei, pentru schema decuplatå de produc¡ie, specia bovine, în sectorul carne; • 39.057.417 euro, echivalentul sumei de 193.236.568 lei, pentru schema cuplatå de produc¡ie, speciile ovine/caprine.

Cuantumul per unitatea de måsurå al ANT în sectorul zootehnic urmeazå så fie calculat de cåtre prin raportarea sumei prevåzute la (1) lit. a) la cantitå¡ile de lapte livrate ¿i/sau vândute direct eligibile; prin raportarea sumei prevåzute la (1) lit. b) la efectivele de bovine eligibile; prin rapor tarea sumei prevåzute la (1) lit. c) la femele ovine ¿i caprine eligibile.

Agerpres Profitul Agricol 6/2022

ACTUALITATEA EXTERN| Defri¿åri record în bazinul Amazonului Conform datelor ob¡inute prin satelit, suprafa¡a defri¿atå în bazinul Amazonului în luna ianuarie a fost de cel pu¡in cinci ori mai mare fa¡å de prima lunå a anului trecut. Organiza¡iile de mediu îl acuzå pe pre¿edintele Braziliei, Jair Bolsonaro (foto), cå încurajeazå tacit defri¿årile în scop electoral, înaintea alegerilor programate în acest an. În urma publicårii datelor, organiza¡ia Greenpeace a cerut din nou magazinelor alimentare din SUA, Uniunea Europeanå ¿i Marea Britanie så interzicå vânzarea alimentelor care provin de la ferme din zone protejate.

Seaboard livreazå din nou carne de porc în California Seabord Foods, al doilea cel mai mare producåtor de carne de porc din SUA, a anun¡at cå va vinde din nou carne în statul California, dupå ce o lege controversatå de protec¡ie a animalelor de fermå a fost suspendatå în instan¡å. Compania spune cå lucreazå deja la transformarea unor ferme pentru a respecta noile reguli, ¿i cå acestea vor începe livrårile în acest an. California reprezintå aproximativ 15% din pia¡a de carne de porc din SUA, înså 87% din aceastå cantitate este produså în afara statului.

Cre¿tere record pentru ac¡iunile Tyson Foods Ac¡iunile gigantului Tyson Foods s-au apreciat cu 11% pe bursa din New York ¿i au ajuns la un pre¡ record, dupå publicarea rezultatelor financiare din primul trimestru fiscal. Pe fondul pre¡urilor mari la carne, profitul companiei s-a dublat fa¡å de perioada similarå a anului trecut. Anun¡ul a dus ac¡iunile grupului pânå la cota¡ia record de 99,20 dolari, o cre¿tere de 14% de la începutul anului. În ultimul an, produsele Tyson s-au scumpit în medie cu aproape 20%, iar carnea de vitå furnizatå de companie costå acum cu 31,7% mai mult.

12

SUA suspend\ importul de avocado din Mexic Statele Unite au suspendat temporar importurile de avocado din Mexic, dupå ce un inspector al USDA a fost amenin¡at.

Måsura a fost anun¡atå chiar înaintea Super Bowl, finala campionatului de fotbal american, care este cea mai bunå oportunitate de marketing pentru exportatorii de avocado mexicani.

Michoacan, singurul stat mexican care de¡ine toate autoriza¡iile pentru exportul de avocado în SUA, este afectat de lupte între cartelurile trafican¡ilor de droguri, care îi for¡eazå pe fermierii locali så le cedeze o mare parte din profitul lor.

“Decizia autoritå¡ilor americane vine dupå ce unul dintre oficialii lor, care inspecta ferme în localitatea Uruapan din Michoacan, a primit un mesaj de amenin¡are pe telefonul mobil”, explicå un comunicat al guvernului mexican.

Asocia¡ia exportatorilor mexicani investe¿te de aproape zece ani în reclame extrem de scumpe difuzate în timpul Super Bowl, în încercarea de a asocia consumul de guacamole cu evenimentul sportiv. Suspendarea importurilor a fost anun¡atå chiar în ziua în care mexicanii au prezentat reclama din acest an.

China interzice importul de produse agricole din Lituania China a blocat total importul de carne de vitå, lactate ¿i bere din Lituania, motivul invocat oficial fiind “documenta¡ia incompletå” a produselor. În realitate, Beijingul încearcå så punå presiune pe mica ¡arå balticå, dupå ce Lituania a permis deschiderea unei ambasade de facto a Taiwanului, pe care China îl considerå o provincie rebelå.

Agen¡ia Veterinarå din Lituania spune cå nu a primit momentan nici o notificare oficialå din partea autoritå¡ilor chineze privind lipsa unor informa¡ii din documenta¡ie ¿i cå un audit chinez al exportatorilor lituanieni de alimente din anul 2020 nu a identificat probleme în acest sens.

Deocamdatå disputa se poartå la Organiza¡ia Mondialå a Comer¡ului.

Plângerea Lituaniei împotriva Chinei este sus¡inutå de Uniunea Europeanå, SUA, Marea Britanie, Australia ¿i Canada, care sus¡in cå Beijingul a încercat chiar så convingå prin presiune companii europene sau americane så elimine Lituania din lan¡ul lor de aprovizionare.

Valdis Dombrovskis, comisarul European pentru comer¡, spune cå litigiul este necesar pentru cå toate negocierile bilaterale au e¿uat.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 6/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e go FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 11 februarie 2022, a fost de 313 dolari/tonå (1.315 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå.

Grâu România FOB Constan¡a 271 euro/t (+ 2) 1.328 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 7 - 11.02.2022, pre¡ cu livrare în mart. 2022. ¥n såptåmâna 7 - 11 februarie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chica$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mar Mai Iulie

07.02 281 277 279

08.02 283 279 281

09.02 10.02 11.02 285 287 285 281 283 287 283 284 285 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mar Mai Iulie

07.02 285 287 290

08.02 287 289 291

09.02 289 290 293

10.02 290 291 295

11.02 293 295 297

Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 119.770 tone, Columbia 65.970 tone, Thailanda 57.770 tone, Mexic 47.770 tone ¿i Filipine 29.770 tone.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 283 dolari/tonå (1.189 Cota¡ii - Burse din Fran¡a 07.02 Rouen 257 Dunquerque 257 Pallice 257 Creil FOB 253 Moselle FOB 265 Rouen FOB 307

08.02 09.02 259 261 259 261 259 261 255 257 267 269 309 311

08.02 275 279 283

09.02 277 281 285

România

10.02 279 283 287

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 11 februarie 2022, a

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 255 euro/tonå (1.249 lei).

A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 255 euro/tonå (1.249 lei). A crescut cu 5 euro/tonå.

Mar Mai Iul

08.02 247 245 245

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 07.02 Bordeaux 247 Pallice 245 Rhin FOB 257 Bordeaux FOB 251 Pontivy 250

14

$/t

09.02 10.02 11.02 249 251 249 247 251 250 247 249 247 euro/t

08.02 09.02 10.02 11.02 249 250 251 250 247 249 250 249 259 261 263 261 253 255 257 255 253 254 257 255

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Martie Mai

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în martie, este de 237 dolari/tonå (995 lei).

A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

07.02 245 243 241

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în martie 2022, a fost de 217 dolari/t (911 lei).

11.02 283 283 285

FOB Constan¡a 247 euro/t (=) 1.210 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 7 - 11.02.2022, pre¡ cu livrare în mart. 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 311 euro/tonå (1.524 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna martie 2022 este de 237 dolari/t (995 lei).

11.02 261 261 261 257 270 311

fost de 261 dolari/tonå (1.096 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 270 euro/tonå (1.323 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 261 euro/tonå (1.279 lei).

euro/t 10.02 262 262 262 259 271 313

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 07.02 Martie 273 Aprilie 277 Mai 281

lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

p€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 11 februarie 2022, a fost de 249 euro/tonå (1.220 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschidere.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 261 euro/tonå (1.279 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 277 dolari/tonå (1.163 lei).

A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

07.02 08.02 09.02 10.02 11.02 273 275 277 279 277 275 277 279 281 279

PROFITUL AGRICOL 06/2022

$/t

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 7 - 11 februarie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut ur måtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 597 dolari/tonå (2.507 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 7 februarie 2022.

Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 07.02 Martie 557 Aprilie 559 Mai 563

08.02 571 569 567

$/t 09.02 573 571 571

10.02 579 579 577

11.02 577 578 575

România FOB Constan¡a 241 euro/t (=) 1.181 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 7 - 11.02.2022, pre¡ cu livrare în mart. 2022.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 247 euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

07.02 243 243 251 257 265

08.02 245 245 253

09.02 247 247 255

10.02 249 249 257

11.02 247 247 255

259 263 265 263 267 269 277 273

Sorg

PREºURI

7 - 11.02.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 7 - 11 februarie 2022, a fost de 227 dolari/tonå (953 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii ale ex-

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 11 februarie 2022, a fost de 597 dolari/tonå (2.507 lei).

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 501 dolari/tonå (2.104 lei), în cre¿tere cu 24 dolari /tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 07.02 Martie 1.377 Aprilie 1.385 Mai 1.371

08.02 1.385 1.397 1.377

09.02 1.397 1.399 1.385

10.02 1.407 1.411 1.397

$/t 11.02 1.397 1.399 1.395

euro/tonå (1.210 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Orz

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 723.770 tone, Olanda 137.770 tone, Mexic 97.770 tone, Taiwan 97.570 tone, Indonezia 85.970 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 273 euro/tonå (1.338 lei).

A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Australia: pentru livrare în martie 2022, pre¡ul orzului furajer este 241 dolari/t (1.012 lei), cu 2 dolari/tonå mai mic fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China cu 127.770 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Martie Mai

07.02 08.02 09.02 10.02 11.02 223 225 227 229 227 227 235 237 239 237

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

07.02 08.02 09.02 10.02 11.02 Martie 477 483 485 497 501 Mai 473 479 483 485 500

Martie Mai

07.02 08.02 09.02 10.02 11.02 577 585 593 599 597 573 579 585 587 585

Floarea-soarelui

chidere, pe 11 februarie, a fost de 625 dolari/tonå (2.625 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 630 euro/tonå (3.087 lei).

A înregistrat o cre¿tere de 9 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 7 februarie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna martie 2022, este de 659 dolari/tonå (2.768 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna martie 2022, a fost de 747 dolari/t (3.137 lei).

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

07.02 08.02 09.02 10.02 11.02 Martie 615 617 619 623 625

07.02 08.02 09.02 10.02 11.02 Dieppe 621 623 625 627 630

Rapi¡å

de 7 februarie.

¥n såptåmâna 7 - 11 februarie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 673 euro/tonå (3.298 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 07.02 Rouen 671 Dunquerque 671 Moselle 659

08.02 673 673 663

09.02 677 675 667

10.02 679 677 669

11.02 681 679 673

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 681 euro/tonå (3.337 lei), mai mare cu 10 euro/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 679 euro/tonå (3.327 lei), mai mare cu 8 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Martie Aprilie Mai

07.02 797 785 759

08.02 803 793 767

09.02 805 795 769

10.02 807 797 777

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

313 dolari/t

PROFITUL AGRICOL 06/2022

+ 10

261 dolari/t

+ 10

$/t

597 dolari/t

+6

227 dolari/t

+4 15

$/t 11.02 805 795 773

Pre]uri [i pie]e

776 milioane tone de grâu Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 9 februarie, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Prognozele de mai jos aratå produc¡ia, consumul ¿i stocurile la grâu pentru anul de pia¡å 2021/22.

Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 223 milioane hectare, mai mare cu 2 milioane hectare fa¡å de sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt India (32 milioane ha, mai mult cu 1 mil. ha fa¡å de 2020/21), Rusia (27,6 milioane ha, din care 15 mil. ha cu grâu de toamnå ¿i 12,6 cu grâu de primåvarå), UE (24 milioane ha), China (24) ¿i SUA (15).

Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Marea Britanie (8 tone/ha), Egipt (6,4 tone/ha), UE (6 tone/ha), China (6), Mexic (6), Serbia (5,5), Ucraina (4,5), Uzbekistan (4), Belarus (3,5), India (3,5), SUA (3), Pakistan (3), Argentina (3), Brazilia (3), Rusia (2,7) ¿i Canada (2,3).

Pre¡urile mondiale ale grâului pentru majoritatea marilor exportatori au crescut în ultima lunå.

Cota¡iile canadiene au înregistrat cea mai mare cre¿tere, de 22 dolari/tonå, ajungând la 405 dolari/tonå.

Pre¡ul grâului din Australia a crescut cu 5 dolari/tonå, la 347 dolari/tonå, iar în Argentina a crescut cu 6 dolari/tonå ¿i a ajuns la 309 dolari/tonå.

Au crescut ¿i cota¡iile din SUA cu 8 dolari/tonå, pânå la 377dolari/tonå, din cauza culturilor slabe afectate de secetå. ¥n schimb, pre¡ul grâului din UE a scåzut cu 9 dolari/tonå, la 310 dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a scåzut de la 334 dolari/tonå la 318 dolari/tonå.

16

Produc¡ia mondialå de grâu va fi de 776 milioane tone, în scådere cu 2 mil. de tone fa¡å de estimårile de luna trecutå ¿i aproape egalå cu produc¡ia din 2020/21. ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (139 milioane tone, cu 12 mil. tone mai mult decât în 2020/21), China (137 milioane tone), India (109 mil. tone, mai mult cu 2 mil. de tone fa¡å de luna trecutå), Rusia (75,5 mil. tone, mai pu¡in cu 10 mil. de tone fa¡å de estimarea din iunie), SUA (45, în scådere cu 5 mil. tone), Ucraina (33 milioane tone, cu 7,5 milioane mai mult decât în 2020/21), Australia (34, mai mult cu 1 mil. de tone), Pakistan (27), Canada (21 mil. tone, mai pu¡in cu 13, 5 mil. tone), Argentina (20, în cre¿tere cu 3 mil. tone), Turcia (16), Marea Britanie (14, mai mult cu 5 mil. tone fa¡å de 2020/21), Iran (12) ¿i Kazahstan (12).

Marii consumatori sunt China (148,5 mil. tone), UE (108 mil. tone), India (104 mil. tone), Rusia (42 mil. tone), Pakistan (27 mil. tone), Turcia (21,5 mil. tone), Egipt (21 milioane), Iran

(18), Marea Britanie (15). ºårile mari exportatoare vor fi UE (37,5 mil. tone, mai mult cu 7 mil. de tone fa¡å de anul trecut), Rusia (35 mil. tone, cu 4 mil. tone mai pu¡in decât anul trecut), Australia (26 mil.), Ucraina (24 mil.), SUA (22,5 mil. tone), Canada (15,5 mil. tone, mai pu¡in cu 12,2 mil. tone), Argentina (14,5 mil.), Kazahstan (7,3 mil. tone) ¿i India (7). În topul importatorilor råmâne Egiptul (13 mil. tone), urmat de Turcia (11 mil. tone), Indonezia (11 mil. tone), China (9,5 mil. tone), Algeria (8 mil. tone), Bangladesh (7,5 mil. tone), Iran (7 mil. tone), Filipine (6,5 mil. tone), Brazilia (6,5 mil. tone), Japonia (6 mil. tone), UE (5,2 mil. tone), Mexic (5 mil. tone), Maroc (4,5 mil. tone), Coreea de Sud (4 mil. tone) ¿i Vietnam (3,6 mil. tone).

Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2022, sunt prognozate la 278 milioane tone, mai mici cu 1 mil. de tone fa¡å de luna trecutå ¿i cu 10 mil. tone fa¡å de anul trecut. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (142 mil. tone), India (26 mil. tone), SUA (18 mil. tone, mai pu¡in cu 5 mil. tone), Rusia (11 mil. tone, cu 1 mil. tone mai pu¡in), UE (10 mil. tone, în scådere cu 1 mil. de tone), Algeria (5) ¿i Iran (5).

Profitul Agricol 6/2022

Pre]uri [i pie]e

1,205 milioane tone de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial va fi de 203 milioane hectare, mai mare cu 4 mil. ha fa¡å de cea din sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt China (43 milioane ha, mai mult cu 2 mil. de ha), SUA (34,6 milioane ha, cu 1 mil. ha mai mult decât în 2020/21), Brazilia (21), India (9,7), UE (9), Mexic (7,2), Argentina (7), Nigeria (6), Ucraina (5,3), Indonezia (3,6) ¿i Rusia (2,8).

Produc¡ia medie mondialå pentru 2021/22 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 12 tone/ha, SUA (11 tone/ha), Canada (10 tone/ha), Argentina (8), Egipt (8), Ucraina (8), UE (7,5), China (6), Brazilia (5,5), Africa de Sud (5,5) ¿i Fed. Ruså (5,4). ºårile cu produc¡ii mari de po¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a råmas neschimbat, la 5,45 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg).

La licita¡iile din luna ianuarie, pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu 14 dolari/tonå, la 295 dolari/tonå.

18

Produc¡ia mondialå de porumb va atinge 1,205 milioane tone, mai micå cu aproape 2 milioane tone fa¡å de estimarea de luna trecutå, dar mai mare cu 82 milioane tone fa¡å de anul de pia¡å 2020/21. rumb vor fi SUA (384 milioane tone, mai mare cu 25,5 mil. de tone fa¡å de anul trecut), China (272,5 milioane tone, mai mare cu 12 mil. tone fa¡å de anul trecut), Brazilia (114 milioane tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone), UE (70 milioane tone, cu 3 mil. tone mai mult fa¡å de 2020/21), Argentina (54, mai mare cu 3,5 mil. tone fa¡å de luna trecutå), Ucraina (42 milioane tone, cu 2 mil. tone mai mult decât estimarea de luna trecutå), India (30 mil. t), Mexic (28 mil. t), Africa de Sud (17 mil. t), Fed. Ruså (15 mil. t, mai mare cu 1 mil. de tone fa¡å anul trecut), Canada (14 mil. t), Nigeria (11,6). ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a crescut cu 11 dolari/tonå, la 282 dolari/tonå, iar în Brazilia pre¡ul a crescut cu 12 dolari/tonå, la 297 dolari/tonå.

Pre¡ul porumbului din bazinul Mårii Negre a crescut cu 10 dolari/tonå, la 286 dolari/tonå.

ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (315 mil. t.), China (294 mil. tone), UE (80 mil.), Brazilia (73), Mexic (44), India (29), Egipt (17), Vietnam (16), Japonia (16), Canada (16), Argentina (14), Indonezia (13), Africa de Sud (13), Coreea de Sud (12), Nigeria (11). ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 61,5 mil. tone de porumb, urmate de Argentina (42 mil. tone), Brazilia, cu 32 milioane tone (mai mult cu 2 mil. tone fa¡å de luna trecutå), Ucraina (33,5 mil. tone, mai mult cu 21 mil. de tone), UE (5 milioane tone), Fed. Ruså (4,5 milioane tone) ¿i Africa de Sud (3 mil. tone).

La importatori, pe primul loc este China (26 mil. tone), urmeazå Mexic (17 mil. tone), Japonia (16 milioane tone), UE (15 milioane tone), Coreea de Sud (12 mil. tone), Vietnam (11,5 mil. tone), Egipt (10 mil. tone) ¿i Iran (8 mil. tone), Algeria (5).

Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 302 milioane tone, cu 10 milioane tone mai mari decât în anul de pia¡å 2020/21.

pagini structurate de Marilena RÅDUCU Profitul Agricol 6/2022

Predic]iile lui Cezar

Frica de r\zboi cre[te pre]ul grâului Grâu Såptåmâna trecutå, pre¡ul grâului ¿ia continuat declinul. Oferta în portul Constan¡a nu depå¿ea 260 euro/t vineri dupå-amiazå. Pentru calitatea de furaj, se scad 11 euro/t. Înså prevedem o revenire a cota¡iilor. Începând de luni, fondurile reintrå activ în pia¡å ¿i måsuram aprecierea indica¡iilor bursiere prin culoarea verde ¿i a cifrelor cu 2 digi¡i în CBOT, precum ¿i a celor europene, care ajung la cifra +4 (euro). Recolta nouå de grâu este cotatå la nivelul de 235 euro/t pentru livrarea în portul Constan¡a, cu un discount de 6 pânå la 8 euro/t în cazul calitå¡ii de furaj. Înså, la cum se prezintå lucrurile în România la aceastå orå, retragem recomandarea de acum 2-3 såptåmâni de vânzare forward a 1-2 tone la hectar.

Orz Despre orz avem doar indica¡iile por tului Constan¡a, care oferå 245 euro/t în paritatea CPT, iar recolta nouå este indicatå la nivelul de 215 euro/t în aceea¿i paritate, cel pu¡in pentru moment.

vreme) care genereazå suficient de multå incertitudine.

Recolta nouå de porumb are indica¡ii primare care se situeazå la nivel de 208-210 euro/t, înså predic¡ia de recoltå nu este încurajatoare în acest moment.

Rapi¡å Pia¡a localå de rapi¡å indicå valori ale recoltei noi de 590 euro/t în paritatea CPT Constan¡a, ceea ce, acordat cu indica¡ia AUG22 XRQ22, înseamnå un premium negativ de circa 29 euro/t.

Se oferå un nivel de 575 EURO/t FCA Ferme, ceea ce reflectå un nivel de minus 45 euro/t fa¡å de indica¡ia EURONEXT pe care o vedem afi¿atå la închiderea ¿edin¡ei de tranzac¡ionare din 11 februarie.

Vedem înså un poten¡ial mult mai ridicat, acordat cu un nivel de premium negativ de maxim 5 euro fa¡å de AUG22 ¿i poate chiar egal sau pozitiv, datoritå statusului recoltei de rapi¡å din România, din punct de vedere vegetativ. Lipsa de apå este o problemå majorå deja în România ¿i la orizont nu se vede absolut nimic pe toatå perioada lunii februarie.

Porumb Pia¡a localå a porumbului indicå o u¿oarå cre¿tere, pânå la nivelul de 249250 euro/t în paritatea CPT Constan¡a.

Indica¡iile au crescut la 245 euro/t în decursul a câteva zile datoritå rezultatelor raportului WASDE. În acela¿i timp, în bazinul Mårii Negre, se constatå o intensificare a tensiunii politice, un alt factor (pe lângå 20

Floarea-soarelui Indica¡iile locale la nivelul portului Constan¡a în paritatea CPT sunt la nivelul de 670-680 dolari/t, respectiv 660-670 dolari/t în paritatea FCA. E un nivel care se men¡ine de circa 2-3 såptåmâni. Aceastå perioadå de stagnare ridicå un semn de întrebare, ¿i anume dacå pre¡ul va mai cre¿te.

Corelat cu cursul de schimb RON/USD, ne aflåm la un prag de echivalent în RON destul de ridicat.

Anul trecut, indica¡iile de pre¡ erau întradevår la nivel ridicat, înså ¿i cursul de schimb RON/USD avea alt raport. Astfel, aveam la data de aståzi un curs BNR de 4,3392 RON pentru 1 USD, iar pe 11 februarie 2021 aveam un curs de schimb de 4,0194 RON pentru 1 USD. Calculele aratå, a¿adar, astfel: 11 FEB 2021: 700 USD*4,0194 = 2813,58 RON; 11 FEB 2022: 680 USD*4,3392 = 2950,00 RON. A¿adar, pre¡ul este mult mai ridicat aståzi fa¡å de 11 februarie 2021.

Soia Nu vedem schimbåri importante la nivel local din punctul de vedere al stocurilor ¿i al pre¡urilor pentru soia boabe.

Ele råmân în aceea¿i marjå de 670 doalri/t, dar, la comercializarea lor pentru alte destina¡ii decât cele de procesare internå, fermierii nu mai pot accesa sprijinul cuplat pe hectar. În planul bursier, am asistat la un raliu în data publicårii raportului, soia trecând cu lejeritate de nivelul de 1.600 c/bu, dar în ziua urmåtoare, fondurile au efectuat opera¡iunea de sell-off, reducându-¿i pozi¡iile, pentru a încasa profitul.

Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column.

Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu Profitul Agricol 6/2022

CULTURI

VEGETALE S\ mai ]inem pasul [i cu agricultorii dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Timp de 30 de ani, începând cu edi¡iile din 1989 ale cår¡ilor de specialitate, dozele optime economic de azot pentru porumb au fost exemplificate cu valorile calculate pentru anul 1980.

S-a ajuns la aceastå situa¡ie pentru cå nimeni nu a verificat suficient solu¡ia oferitå de cercetare, popularizatå de universitari ¿i necunoscutå de fermieri.

C

ulmea ironiei, în Codul de Bune Practici Agricole este recomandatå aceea¿i metodologie din 1980 de ob¡inere a datelor, de¿i existå douå variante îmbunåtå¡ite, în 1989 ¿i 1994, care pot reduce doza calculatå cu metodologia veche cu 100 kg N/ha (este doar un exemplu dat de autorii variantei îmbunåtå¡ite).

Fermierii care au decis så calculeze doza de azot pe baza unui studiu agrochimic recomandat în Cod vor fi, în schimb, obliga¡i så foloseascå metoda DAPE, adicå Doze de azot påguboase economic, mai mari ¿i mai pu¡in profitabile. Motivul este acesta: vor calcula cât azot este disponibil pentru plante în sol pânå la adâncimea de 60-100 cm, måsurând carbonul organic din primii 20 cm.

22

Nitra¡ii proveni¡i din îngrå¿åmintele chimice aplicate la suprafa¡a solului, dacå sunt leviga¡i în adâncime, pot polua apele freatice, care, la porumb, nu trebuie så fie la adâncimi mai mici de 1,5 m. Aceasta înseamnå cå pe adâncimea 0-150 cm se poate gåsi azot, care fie este absorbit de plantele de culturå, fie este pierdut prin levigare în apa freaticå, denitrificare sau volatilizare.

Acest azot mineral aflat în sol nu este måsurat de regulå în analizele recomandate de Codul de Bune Practici, pentru a fi inclus în cantitatea de azot necesarå pentru a ob¡ine produc¡ia doritå. În ultima edi¡ie a Codului se precizeazå cå “în cazuri speciale ¿i la cererea fermierului se poate determina con¡inutul momentan de azot mineral (N mineral)”. În schimb, se determinå aciditatea hidroliticå (Ah), suma bazelor schimbabile (SB) ¿i humus (Corganic), pentru a se calcula indicele de azot (IN), care reprezintå asigurarea poten¡ialå a solurilor cu azot. A¿adar, la calcularea dozei de azot la porumb se måsoarå carbonul organic din sol din care se estimeazå procentul de humus, folosit pentru calculul IN, care, introdus într-o formulå complexå, ne aratå care este doza de azot optimå economic, DOEN.

Ca orice dozå de îngrå¿åminte cu azot, ¿i DOEN reprezintå cantitatea de azot de care este nevoie pentru a completa azotul din sol ca så se ob¡inå produc¡ia doritå.

Concluzii 1. Plantele de porumb folosesc azotul din sol pentru formarea produc¡iei.

2. Când dorim produc¡ii mai mari, completåm oferta solului cu cantitå¡ii suplimentare de azot din îngrå¿åminte, pânå la pragul de optim economic, numite doze.

3. Azotul din sol trebuie måsurat, deoarece, dacå este prea mult, este aplicat necorespunzåtor sau nu este absorbit la timp de cåtre plante, polueazå apele freatice în urma levigårii.

4. În metodologia recomandatå în Cod, azotul din sol nu se måsoarå, ci se estimeazå prin ecua¡iile folosite pentru calcularea DOEN. 5. Sunt foarte mul¡i factori care influen¡eazå mårimea cantitå¡ii de azot mineral din sol, de aceea N trebuie måsurat, nu estimat. De regulå, azotul mineral din sol se gåse¿te în cantitå¡i mai mari decât cele estimate prin DOEN. Din acest motiv, diferen¡ele sunt considerate pierderi pentru fermieri.

6. Când fermierii inten¡ioneazå så reducå dozele de azot deoarece costul îngrå¿åmintelor a crescut prea mult, a¿a cum este cazul în acest an, unii dintre ei vor fi tenta¡i så foloseascå îngrå¿åminte foliare ¿i biostimulatori.

7. Au ¿i aceste inputuri un anumit rol, dar produc¡iile mari ob¡inute cu doze mici se datoreazå mai ales azotului mineral prezent în sol, ignorat de analizele recomandate.

Profitul Agricol 6/2022

Oscarul agriculturii Era anul 2015 când APPR a avut ideea trofeului Porumbul de Aur. ¥n cei 8 ani scur¿i de atunci, trofeul a devenit un Oscar al agriculturii române¿ti. Niciun alt premiu agricol de la noi nu are atâta consisten¡å precum cel oferit de APPR. ªi, tocmai pentru cå atrage aten¡ia asupra performan¡ei reale a

celui care îl prime¿te, a devenit un trofeul râvnit.

Pentru cå la Porumbul de Aur nu e cu podium. Nu existå locul 2, nici 3.

Existå doar câ¿tigåtorul ¿i atât.

O singurå departajare se face: porumb irigat sau nu. ªi se acordå câte un trofeu pentru fiecare categorie.

Porumbul de Aur pentru recolta din 2021 a fost acordat pe 16 februarie 2022, în cadrul congresului anual al APPR. Despre cum a fost ¿i ce s-a vorbit la Congres, vom scrie în numårul viitor. Acum, vå prezentåm în detaliu câ¿tigåtorii, cu tehnologiile lor truditoare.

14.472 kg/ha, porumb neirigat, Agralmixt Ia[i Ferma Agralmixt din Ia¿i a ob¡inut 14.472 kg/ha, echivalatå la umiditate 15%. Umiditatea la recoltare a fost de 17%. Suprafa¡a pe care sa ob¡inut produc¡ia a fost de 10 ha. Produc¡ia medie a fermei a fost de 10 t/ha.

Tehnologia cu care a fost câ¿tigat concursul nu a fost una specialå. Marius Scarlat, administratorul societå¡ii, explicå diferen¡a de produc¡ie, atât prin geneticå, dar ¿i prin al¡i factori: o epocå mai bunå de semånat, un sol mai bun, poate ¿i mai multe precipita¡ii. A cultivat 1.200 ha cu porumb, 30% din suprafa¡a fermei. Au fost lucrate parcele noi, luate în arendå, care au tras produc¡ia medie în jos.

De¿i porumbul este cultura preferatå, cea mai profitabilå, la concuren¡å cu rapi¡a, dar mult mai sigurå, fermierul este nevoit så reducå suprafe¡ele. “Ne afecteazå foarte mult Diabrotica”, justificå Scarlat.

Planta premergåtoare a fost porumb. S-a semånat pe 30 aprilie ¿i s-a recoltat pe 4 noiembrie, la o densitate de 65.000 plante/ha.

Såmân¡a a fost tratatå cu Nuprid AL 600 FS. Precipita¡iile cåzute în perioada ianuarie - august 2021 au totalizat 525 l/mp.

Lucrårile solului: arat, combinator, compactor, semånat. Arå mereu unde se cultivå po24

Marius SCARLAT, administrator Agralmixt

rumb dupå porumb.

“Sunt foarte multe resturi vegetale. Prin arat se descompun mai bine de la un an la altul”, spune Marius Scarlat.

Fertilizarea a fost fåcutå cu 400 kg/ha îngrå¿åmânt complex 20:20:0 (80 kg/ha s.a. N+ 80 kg/ha s.a.). În vegeta¡ie s-au aplicat 200 kg/ha uree (92 kg/ha s.a. N) ¿i 2 l/ha foliar lichid pe bazå de Zinc. Planul de protec¡ie a cuprins o erbicidare în preemergen¡å cu Adengo (0,4 l/ha) ¿i în postemergen¡å cu Mustang (0,4 l/ha).

Ferma Agralmixt, din Ia¿i, a ob¡inut trofeul cu o produc¡ie de 14.472 kg/ha echivalat la umiditate 15%, cu hibridul DKC4943 - FAO 350-390, de la Bayer.

Trofeul Porumbul de Aur APPR Profitul Agricol 6/2022

noastre 23.493 kg/ha, cultur\ irigat\ la Aldahra Agricost Aldahra - Agricost a ob¡inut o produc¡ie de 23.493 kg/ha cu hibridul Corteva P1535 (FAO 610).

Cu acela¿i hibrid, în 2019, Agricost a ob¡inut premiul pentru cea mai mare produc¡ie de porumb ob¡inutå în România, de 22 t/ha. Suprafa¡a înscriså în concurs, pe care s-a ob¡inut produc¡ia, a fost de 10,2 ha.

Recordul de anul trecut a fost recoltat pe 5 noiembrie 2021, cu o umiditate de 25,54%. Precipita¡iile, în perioada ianuarie-august 2021, au totalizat 425 l/mp, iar norma de irigare fost de 180 mm. Densitatea la recoltare: 78.000 pl/ha, o densitate mai mare decât cea obi¿nuitå. Planta premergåtoare a fost porumb, cultivat al doilea an dupå cinci de lucernå.

Planul de fertilizare a fost bazat pe o re¡etå proprie: îngrå¿åmântul complex 14:28:14, aplicat în cantitate de 250 kg/ha, ceea ce înseamnå 35 kg/ha s.a. N; 70 kg/ha s.a. P; 35 kg/ha s.a. K + 13.5 kg/ha s.a.

“Am încercat mai multe re¡ete de îngrå¿åminte complexe de-a lungul timpului ¿i am ajuns la concluzia cå 14:28:14, pentru terenurile din zona noastrå, se comportå bine având în vedere cå avem o cantitate suficientå de azot, fosfor, potasiu pe care så o aplicåm la însåmân¡area culturilor. Folosim aceastå metodå pentru solurile argiloase. Avem ¿i o problemå cu blocarea fosforului”, explicå Mihai Solomei, directorul general al Agricost.

Fertilizarea fazialå a fost fåcutå preemergent, dupå semånat, cu 42 kg/ha s.a. N (100 l/ha îngrå¿åmânt lichid UAN) ¿i în vegeta¡ie: 84 kg/ha s.a. N - 200 l/ha - îngrå¿åmânt lichid UAN).

Tehnologia este consideratå una normalå.

Lucrårile solului au vizat încorporarea resturilor vegetale la 8-10 cm, iar semånatul s-a fåcut la 50 cm între rânduri. Planul de erbicidåri ¿i tratamente fitosanitare a inclus trei interven¡ii: Lumax 537,5 SE (3,33 l/ha) + SprayGard (0,1 Profitul Agricol 6/2022

Ionu] Mortu, director tehnic Aldahra-Agricost

l/ha); Principal (0,07 kg/ha) + Trend (0,2 l/ha) + Inazuma (0,15 l/ha) + Terra Sorb Complex (2 l/ha); Coragen (0,1 l/ha) + Spraygard (0,1 l/ha).

Produc¡ia cu care a fost câ¿tigat concursul a fost, de fapt, ob¡iunutå pe 100 ha, cu un sistem mixt de tip pivot ¿i iriga¡ii subterane, cu filtrarea apei, un proiect experimental implementat anul trecut. Tot sistemul se controleazå dintr-un singur loc. Se monitorizeazå apa, fertilizarea de bazå cu îngrå¿åminte complexe.

La Agricost, media produc¡iei este de 12,5 t/ha. Sub pivot se ob¡in 14-17 t/ha, iar pe col¡uri 6 t/ha. 75 ha au fost acoperite de pivot, iar col¡urile, o suprafa¡å de 25 ha a fost irigatå prin picurare, într-un proiect pilot.

Sistemul a fost instalat la 25 cm adâncime, cu distan¡a între picuråtori de 50 cm ¿i 1 m între linii. Senzorii de umiditate a solului sunt din 10 în 10 cm, la o adâncime de 50 cm, pentru a controla momentul deplasårii irigatului ¿i cantitatea de apå necesarå.

“Suprafa¡a respectivå nu a suferit nici de exces, nici de deficit de apå”, spune directorul general.

25

CULTURI VEGETALE

Desc\l]area grâului [i alte probleme în Câmpia de Vest În mod neobi¿nuit, temperaturile pânå la 15 grade au început så domine zona de vest a tårii începând cu 10 februarie. ªi pe timpul nop¡ii, temperaturile s-au situat sub zero grade, dar dupå data de 14, au început så creascå pânå la 4-5 grade.

De¿i nu se poate vorbi de riscuri iminente în culturile de cereale påioase, pericolele pot apårea oricând, în special la grâu. Înghe¡ul ¿i dezghe¡ul, o cauzå a descål¡årii grâului “Sigur, deocamdatå, culturile nu sunt în pericol, înså dacå va veni un val de frig violent, de minus 10-15 grade, dupå plus 10-15 grade, atunci va fi un dezastru”, a explicat ing. Gheorghe Bunta, ¿eful laboratorului de ameliorarea grâului din cadrul Sta¡iunii de Cercetare Lovrin.

Bunta spune cå a¿a sucul celular se dilueazå ¿i scade rezisten¡a plantei la temperaturi mici. “Bineîn¡eles cå aici vorbim ¿i de soi. Unele pornesc greu în vegeta¡ie, le place så a¿tepte, iar altele pornesc rapid. Dacå primesc douå-trei zile plus 5 - 10 grade, încep så se creascå. Grâul este de la tipic de iarnå la tipic de primåvarå. Dacå temperaturile trec de 10 grade pe o perioadå de mai multe zile, atunci grâul va începe så se dezvolte, în mod nefiresc, în februarie.

Un prim fenomen ce poate apårea este descål¡area grâului. Acesta înseamnå desprinderea påmântului de pe rådåcini cu efecte grave asupra culturii.

Practic plantå se usucå, mai ales dacå vin ¿i vânturi uscate. Este efectul înghe¡ului ¿i dezghe¡ului solului ¿i dacå grâul a fost semånat mai pe moale în toamnå, la suprafa¡a terenului.

26

Ing. Gheorghe Bunta, [eful Laboratorului de ameliorarea grâului din cadrul SCDA Lovrin

În solele cu umiditate necorespunzåtoare, atunci când plantele se vor umecta, ¿i în urma alternan¡elor înghe¡dezghe¡, iar poate apårea descål¡area grâului. Stratul superior de påmânt dispare, ceea ce provoacå ruperea rådåcinilor ¿i dezgolirea nodului de înfrå¡ire.

De asemenea, båltirile reprezintå un pericol cu efecte dramatice asupra grâului. În zona Banatului, acest fenomen se manifestå des atunci când plouå mult, fiindcå nu existå sistem de desecare, terenul este argilos, iar apa nu se infiltreazå în påmânt. Anual mii de ha de culturi sunt compromise, fiindcå plantele putrezesc, iar cultura nu mai poate fi salvatå.

Fåinarea, în martie În Câmpia de Vest, în aceastå perioadå umiditatea este optimå. De fapt, a¿a s-a men¡inut încå de când grâul a råsårit. În toamnå, dupå semånat, au fost ploi, dar ¿i mai târziu. Chiar a ¿i nins în ianuarie, iar zåpada a persistat mai multe zile.

Grâul a intrat în iarnå înfrå¡it ¿i bine cålit. Totu¿i, de la Chi¿inåu Cri¿ (Arad) pânå în Bihor, a fost secetå, fa¡å de Banat, iar grâul a råsårit spre sfâr¿it de noiembrie, când au venit ploile.

În iarnå, a intrat într-o funzå-douå, fårå så fie înfrå¡it. Din cauza secetei, în Cri¿ana, jude¡ul Bihor ¿i o parte din Arad, problemele sunt mai mari la cultura de grâu, fa¡å de Banat, unde a plouat bine în toamnå, iar grâul a råsårit ¿i a înfrå¡it pânå la venirea frigului. Prin urmare, o temperaturå de minus 7-8 grade îl va afecta mult mai mult, fiindcå e mai pu¡in avansat fa¡å de Banat, unde a ¿i înfrå¡it. “Chiar am fåcut o inspec¡ie în câmp ¿i plantele aveau douå-trei frunze, în 12 februarie. Sunt ¿i suprafe¡e mari unde rapi¡å a fost întoarså ¿i înlocuitå cu grâu, la începutul lunii decembrie. Acolo grâul e în faza de ac, începe så råsarå.

Din fericire, în toamnå, nu au apårut cicadele ¿i afidele care vehiculeazå virusul piticirii grâului din flora spontanå, dar nici septorioza nu s-a instalat în culturå, dintr-un motiv simplu: plantele au råsårit mai târziu. Nu a fost nici mucegaiul de zåpadå, fiindcå tot din cauza cå nu a fost mult omåt, decât numai câteva zile ¿i într-un strat sub¡ire.

Ce va apårea va fi fåinarea, prin luna martie, odatå cu fertilizarea cu azot, când grâul devine mai sensibil”, a explicat ing. Gheorghe Bunta.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 6/2022

CULTURI VEGETALE

Wuxal Sulphur [i Wuxal Boron Plus Mix de top pentru evolu]ia excelent\ a rapi]ei Cultura de rapi¡å are cerin¡e complexe în ceea ce prive¿te micronutrien¡ii necesari dezvoltårii ¿i productivitå¡ii. Sunt cazuri în care este recomandatå utilizarea unei combina¡ii de doi fertilizan¡i foliari, astfel încât suma elementelor minerale disponibile så acopere cât mai bine nevoile culturii. Un astfel de exemplu este mixul dintre Wuxal Sulphur ¿i Wuxal Boron Plus, care, aplicat la desprimåvårare, va oferi un suport util culturii dupå perioada (mai dificilå) de iarnå. De asemenea, o aplicare în tandem înseamnå economie de resurse prin atingerea mai multor obiective de nutri¡ie dintr-o singurå trecere.

Wuxal Sulphur. Beneficiile unui produs de calitate Surså foarte bunå de sulf. Wuxal Sulphur con¡ine sulf lichid, din trioxid de sulf SO3, adicå o formå de sulf foarte u¿or asimilabil de cåtre plante datoritå solubilitå¡ii totale în apå ¿i biodisponibilitå¡ii maxime. Unul dintre avantajele produsului este cå nu con¡ine sulf elementar, care nu poate fi asimilat de cåtre plante foliar sau prin rådåcini. Prin utilizarea acestui produs, se compenseazå rapid dificultatea absorb¡iei radiculare, iar plantele beneficiazå de cantitatea optimå de sulf, fårå a conduce la acidifierea solului. În plus, tipul de sulf din Wuxal Sulphur are o fereastrå de aplicare mare.

Acest beneficiu vine din faptul cå disponibilitatea SO3 pentru plante nu depinde de temperaturå, umiditate ¿i 28

perioadå de descompunere.

Nutri¡ie de înalt nivel. Pe lângå sulf, Wuxal Sulphur con¡ine azot ¿i prezintå cea mai mare concentra¡ie de microelemente dintre produsele similare, fapt ce asigurå culturii de rapi¡å o nutri¡ie de mai bunå calitate, completå ¿i echilibratå. Micronutrien¡ii prezen¡i în Wuxal Sulphur sunt chelata¡i, adicå au biodisponibilitate foarte bunå ¿i sunt utiliza¡i în propor¡ie de 100%.

Faciliteazå absorb¡ia azotului.

Aplicarea Wuxal Sulphur influen¡eazå în sens pozitiv absorb¡ia azotului, ceea ce va ajuta plantele så se hråneascå mai intens ¿i så aibå o dezvoltare puternicå. Un alt beneficiu este cå sulful intrå în componen¡a clorofilei, adicå prin aplicarea acestui produs fotosinteza plantelor se poate ameliora, iar ca rezultat, vom ob¡ine plante viguroase ¿i productive.

Amelioreazå efectele condi¡iilor termice nefavorabile. Culturile de toamnå sunt predispuse la caren¡å de sulf deoarece asimilarea acestui element se realizeazå cu greutate în perioadele cu temperaturi scåzute. Wuxal Sulphur le oferå plantelor un impuls energetic la revenirea din perioada de iernare.

Situa¡ii defavorabile pe care le evitåm prin utilizarea fertilizårii foliare cu sulf: - la ie¿irea din iarnå, plantele private de sulf sunt mai galbene ¿i mai firave (în legåturå cu absorb¡ia reduså a azotului ¿i scåderea fotosintezei)

Doze de aplicare Pentru un bun restart în vegeta¡ie al rapi¡ei de toamnå, este recomandatå aplicarea unei doze de 3-5 l/ha Wuxal Sulphur + 2 l/ha Wuxal Boron Plus primåvara, cât mai devreme.

- aportul insuficient de sulf determinå scåderea numårului de ramifica¡ii ¿i silicve, cu o scådere în greutate a boabelor ob¡inute. Caren¡a de sulf se recunoa¿te prin frunze mici ¿i boboci deschi¿i la culoare, drept urmare, sulful are impact direct asupra productivitå¡ii.

Semnele caren]ei de sulf la rapi]\ (foto Alamy)

Wuxal Boron Plus.

Toleran¡a la stres În perioadele reci, urmårim cre¿terea toleran¡ei la stresul termic, deoarece frigul îi poate pune probleme culturii de rapi¡å. Aplicat înainte de vernalizare, Wuxal Boron Plus conduce la cre¿terea toleran¡ei, prin aportul de bor ¿i prin stimularea aprovizionårii plantei cu fosfat prin frunze. La desprimåvårare, aplicarea acestui produs cre¿te toleran¡a la perioadele de stres ce pot surveni ¿i, prin nutri¡ia de foarte bunå calitate, contribuie la men¡inerea stårii de sånåtate a culturilor. În aceastå perioadå, este de menProfitul Agricol 6/2022

CULTURI VEGETALE foto Adobe Stock

foto Alamy

Adjuvan¡ii Wuxal.

Aplicare eficientå a foliarelor

Semnele deficien]ei de bor la rapi]\

¡ionat faptul cå mixul Wuxal Sulphur + Wuxal Boron Plus reprezintå un impuls important pentru dezvoltarea rådåcinilor ¿i pentru intensificarea fotosintezei. Resursele de azot ¿i fosfor pe care produsul le oferå plantelor contribuie, de asemenea, la dezvoltarea plantelor în bune condi¡ii.

ganic slab poate fi absorbit cu u¿urin¡å ¿i utilizat în procentaj apropiat de 100%.

Wuxal Boron Plus este unul dintre foarte pu¡inele produse din România pe bazå de acid boric.

De asemenea, microelementele din compusul pe bazå de acid boric pot fi absorbite mai bine deoarece påtrund mai u¿or prin cuticula frunzei decât cele din produsele pe bazå de carbona¡i sau sulfa¡i. În compara¡ie cu produsele pe bazå de boretanolaminå, acidul boric este mult mai u¿or absorbit de cåtre plante. Explica¡ia vine din compozi¡ia chimicå: boretanolamina este o sare cu catenele mai lungi, ceea ce o face mai greu de procesat de cåtre plante în compara¡ie cu acidul boric - o substan¡å cu biodisponibilitate remarcabilå.

O categorie specialå de beneficii: borul spore¿te fertilitatea rapi¡ei Fermierii cultivatori de rapi¡å (¿i de floarea-soarelui ¿i soia) ¿tiu, din practica sezoanelor anterioare, cå fecundarea ¿i legarea sunt influen¡ate de cantitatea de bor puså la dispozi¡ie plantelor. Înså acesta trebuie så fie sub formå u¿or absorbabilå, pentru a putea fi siguri cå sunt create condi¡iile optime pentru cre¿terea tubului polenic ¿i germinarea polenului. Borul din surse de Compatibilitate ridicatå calitate, aplicat la momentul oportun, cu pesticidele Produsele din gama Wuxal con¡in sus¡ine procesele de fecundare ¿i adjuvan¡i care fac ca, odatå adåuga¡i în legare. amestecul de tratare, valoarea pH-ului acestuia så scadå.

Avantajul acestui fenomen chimic Calitatea produsului, este cå nutrien¡ii dintr-un amestec cheia eficien¡ei pentru aplicåri Elementele minerale existå sub di- având un pH aproape de neutru (7) sunt verse forme, dar nu toate pot fi utilizate mai u¿or de absorbit. De asemenea, la fel de bine de cåtre plante, deoarece aceastå situa¡ie favorizeazå ¿i ac¡iunea acestea au capacitatea de a procesa pesticidelor din respectivul amestec.

Beneficiul este foarte pronun¡at în doar anumite tipuri de compu¿i. În cazul borului, s-a constatat cå sursa cea mai cazul produsului Wuxal Boron Plus, mai bunå este acidul boric: acest acid or- ales dacå facem o compara¡ie cu proProfitul Agricol 6/2022

dusele pe bazå de boretanolaminå, acestea din urmå crescând valoarea pH-ului peste 8, chiar peste 10. În aceastå situa¡ie, constatåm scåderea eficien¡ei pesticidelor, cum ar fi piretroidele, al cåror efect este cu totul anulat la valori ridicate ale pH-ului. În cazul Wuxal Boron Plus, produsul con¡ine acid boric, cât ¿i adjuvan¡i, care echilibreazå amestecul, din punct de vedere chimic.

Cea mai nouå tehnologie este Xtra Uptake, un surfactant foarte eficient, ce cre¿te suprafa¡a acoperitå cu substan¡å de tratare ¿i spore¿te absorb¡ia.

Ceilal¡i adjuvan¡i Wuxal sunt: - agen¡ii de chelatare împiedicå microelementele så reac¡ioneze cu alte substan¡e din amestecul de tratare. Prin acesta, nutrien¡ii råmân disponibili pentru plante. Astfel, cre¿te calitatea solu¡iei de tratare ¿i este împiedicatå formarea de precipitat.

Remarcåm faptul cå produsele Wuxal sunt printre pu¡inele produse la care micronutrien¡ii sunt chelata¡i.

- agen¡ii anti-evaporare împiedicå picåturile fine så se evapore înainte de a atinge suprafa¡a foliarå.

- umectan¡ii determinå reactivarea depozitului rezidual uscat cu umiditatea din rouå ¿i precipita¡ii.

- agen¡ii de tamponare aduc valoarea pH-ului la un nivel optim, facilitând absorb¡ia nutrien¡ilor ¿i ac¡iunea pesticidelor. Prin ac¡iunea lor, acest tip de adjuvan¡i faciliteazå ac¡iunea celorlalte substan¡e din amestecul de tratare, crescând randamentul aplicårii.

- surfactan¡ii cresc distribuirea solu¡iei pulverizate pe frunzå.

- stickerii împiedicå spålarea nutrien¡ilor ¿i a pesticidelor de cåtre ploaie.

29

CULTURI VEGETALE

Nout\]ile Syngenta pentru 2022 Genetica nouå ¿i solu¡iile de protec¡ie a plantelor din portofoliul Syngenta le-am detaliat, în interviul Profitul Agricol Live, cu Gabriela Drago¿, Marketing Manager pentru semin¡e ¿i produse de protec¡ia plantelor dedicate cerealelor de toamnå.

2022 este primul an de comercializare.

Pentru Axial ¿i Axial One, Syngenta are o mega-ofertå disponibilå pânå la finalul lunii septembrie: 5 litri de produs gratuit la fiecare 5 litri achizi¡iona¡i. În portofoliul de fungicide, pe lângå consacratele Amistar ¿i Elatus, a apårut Rivior (Rivior Prime Pack), pe bazå de triazoli, care se adreseazå fermelor cu un grad mai redus de infestare a câmpului cu boli.

Culturi prå¿itoare În segmentul high-oleic Express apare hibridul NX02267. În segmentul Clearfield Plus, hibrizii Michigan ¿i Fergus. În segmentul Express, hibrizii Suomi ¿i Sureli.

Oferta de hibrizi de porumb este îmbogå¡itå cu extra-timpuriul Pamplona, grupa FAO 250-290. În portofoliul de produse de protec¡ie a plantelor noutatea e insecticidul Ampligo, specializat pentru combaterea Ostrinia nubilalis (sfredelitorul tulpinii porumbului).

Protec¡ia culturilor de toamnå Echipa Syngenta a constatat instalarea unor buruieni greu de controlat, în special a gramineelor, încå din toamnå. În special în zona de sud est, dar ¿i în cea de sud-vest. În jude¡ele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Prahova, Ilfov, Cålåra¿i se vede mult ovåz sålbatic (Avena fatua). Avena ¿i iarba vântului (Apera spica venti) î¿i fac tot mai sim¡itå prezen¡a ¿i în Moldova. Veronica hederifolia (doritoare) e instalatå preponderent în sud-est.

Pe lângå Axial ¿i Axial One (care pot fi aplicate pânå la apari¡ia frunzei 30

Gabriela Drago[ Syngenta - Marketing Manager Protectia Plantelor, Cereale România & R. Moldova

stindard, de¿i recomandarea este de aplicare pânå la înfrå¡it, în cazul gramineelor, respectiv rozetå, la dicotile), s-a lansat erbicidul pentru cultura grâului Avoxa. Acesta are spectru larg de aplicare, atât împotriva buruienilor monocotile (eficacitate 90%), cât ¿i pe dicotiledonate - în privin¡a cårora oferå control mai robust ¿i spectru mai larg fa¡å de Axial One, având eficacitate maximå împotriva Bromus ¿i Veronica.

A¿adar, e solu¡ia idealå pentru fermierii care vor så controleze ambele tipuri de buruieni, cu o singurå trecere, spune Gabriela Drago¿. Este foarte selectiv cu plantele de culturå, dar trebuie aplicat cât mai devreme, doza recomandatå fiind de 1,8 l/ha. Nu se va aplica în cultura orzului, deoarece, pe lângå graminicidul pinoxaden, ce se gåse¿te ¿i în Axial ¿i Axial One, con¡ine piroxulam, care poate chiar arde orzul.

Avoxa a fost testat cu succes, anul trecut, în peste 100 de ferme din ¡arå, iar

Amistar Era Pack (strobilurinå + triazol) e tot o solu¡ie nouå, pentru fermierii care preferå o strobilurinå ¿i în T2. Combate foarte eficient Pseudocercosporela herpotricoides (påtarea în ochi), Pyrenophora tritici repens (påtarea reticularå), iar la orz Pyrenophora teres, Rhincosporium secalis (arsura frunzelor).

Programul AgriClime Continuå ¿i anul acesta programul AgriClime, lansat anul trecut. Sunt deja înscrise câteva mii de ha. Pentru a participa la program, fermierul trebuie så achizi¡ioneze fungicidele pentru cereale Amistar Prime Pack ¿i Elatus Era, în cantitatea recomandatå pentru minim 50 ha, iar pentru cultura porumbului erbicidele Elumis ¿i Gardoprim Plus Gold (minim 40 ha).

Fermierul înscrie sola cu care participå, sistemul stabile¿te nivelul mediu de precipita¡ii din ultimii 20 de ani, iar pentru fiecare mm în minus fa¡å de medie se acordå o compensare, care merge pânå la 30% din valoarea produselor achizi¡ionate, la pre¡ de listå.

Robert VERESS Profitul Agricol 6/2022

CULTURI VEGETALE Marea Britanie: 14 milioane tone de grâu ¥n Marea Britanie, produc¡ia de grâu pentru anul 2021/22 este prognozatå la 14 milioane tone, mai mare cu 4,3 milioane tone (45%) fa¡å de anul trecut ¿i cu 3% peste media pe 5 ani.

Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 1,8 milioane hectare, neschimbatå fa¡å de luna trecutå, dar în cre¿tere cu 0,4 mil. ha (29%) fa¡å de anul trecut, când ploile excesive au îngreunat însåmân¡årile. Randamentul este de 7,8 tone/hectar, în scådere cu 2% fa¡å de luna trecutå, dar mai mare cu 12% fa¡å de anul trecut.

Irak: 3,5 milioane tone de grâu Pentru anul de comercializare 2021/22, produc¡ia de grâu din Irak este estimatå de anali¿tii USDA la 3,5 milioane tone, în scådere cu 24% fa¡å de anul trecut. Randamentul este prognozat la 1,75 tone/hectar, mai mic cu 9% fa¡å de anul trecut.

Suprafa¡a cultivatå este de 2 milioane hectare, cu 17% mai micå fa¡å de anul trecut. Irakul este al treilea cel mai mare producåtor de grâu din Orientul Mijlociu, cu o produc¡ie medie de 4,1 mil. tone (media pe 5 ani, în perioada 2016/17-2020/21). Seceta extinså, care s-a råspândit în întregul Orient Mijlociu, a cauzat pagube mari fermierilor din zonelecheie producåtoare de grâu: Ninawá, Arbil, Dahuk, As Sulaymaniyah ¿i At Ta’mim.

Australia: 2 milioane tone de sorg USDA estimeazå produc¡ia de sorg din Australia, pentru anul 2021/22, la 2 milioane tone, în cre¿tere cu 5% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 33% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå ajunge la 0,6 milioane hectare, mai mare cu 18% fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat la 3,3 tone/hectar, în cre¿tere cu 2%. Revizuirea produc¡iei ¿i a suprafe¡ei cultivate este rezultatul pre¡urilor favorabile fa¡å de alte culturi ¿i al condi¡iilor meteo favorabile în aproape toate zonele cultivate cu sorg.

32

Custodia duce mai departe standardul Zakeo Xtra Cel mai cunoscut fungicid la nivel mondial, Zakeo Xtra, a fost retras de la comercializare ¿i mai beneficiazå de o perioadå de gra¡ie pentru depozitare, utilizare ¿i eliminare de stocuri la utilizatori pânå la 01.06.2022, din cauza limitårilor impuse de Uniunea Europeanå.

P

rodusul a fost unul de referin¡å pentru protec¡ia culturilor de cereale påioase ¿i oleaginoase încå de la apari¡ia lui. Este produsul care a revolu¡ionat nivelul de eficacitate împotriva bolilor etajului superior de frunze. Totodatå, a impus un nou standard de eficacitate împotriva bolilor foliare ¿i ale spicului la cerealele påioase ¿i împotriva bolilor foliare, ale tulpinii ¿i ale calatidiului la culturile oleaginoase.

Custodia este råspunsul Adama ce vine în întâmpinarea nevoilor fermierilor, la începutul acestui an. Fungicidul Custodia a beneficiat de extinderea domeniului de utilizare la culturile de cereale påioase, produs cunoscut pânå acum pentru protec¡ia eficientå pe care o aduce culturii de rapi¡å în fenofaza de înflorit.

Custodia este un fungicid readymix complex, cu o utilizare facilå, spre

deosebire de folosirea a douå sau mai multe produse în amestect. Este compus din douå substan¡e active din clase chimice diferite (o strobilurinå ¿i un triazol). Acestea conferå produsului atât calitå¡i premium, precum stoparea instalårii ¿i propagårii infec¡iilor în stadii incipiente ¿i avansate, cât ¿i o protec¡ie superioarå împotriva bolilor pentru o perioadå lungå de timp.

La culturile de cereale påioase, Custodia se aplicå de la începutul alungirii paiului pânå la sfâr¿itul înfloritului pentru protec¡ia împotriva celor mai pågubitoare boli foliare, de tulpinå ¿i ale spicului precum: septoriozele (Septoria sp.), fåinårile (Eryshiphe sp.), ruginile (Puccinia sp.) ¿i fuzariozele spicului (Fusarium sp.).

Mai mult decât atât, substan¡a activå azoxistrobin din compozi¡ia produsului Custodia, aplicatå de la apari¡ia frunzei stindard pânå la înflorirea completå, T2 ¿i T3, produce un puternic efect de “stay green”, ce men¡ine cultura verde ¿i liberå de patogeni pentru o perioadå lungå de timp, pânå la recoltat, îmbunåtå¡ind calitatea ¿i cantitatea produc¡iei, precum ¿i o rezisten¡å mai bunå la factorii de stres.

Laså-¡i cultura în Custodia unui fungicid premium!

Fermierii ¿tiu cå Adama råstoarnå miturile agricole!

Profitul Agricol 6/2022

CULTURI VEGETALE

Fra]ii Telehuz investesc 900.000 de euro în iriga]ii Seceta extremå din 2020 i-a pus pe gânduri pe mul¡i dintre fermierii români, printre care ¿i pe Andreas ¿i Costin Telehuz, care de anul trecut au început så-¿i monteze pivo¡i pentru iriga¡ii ¿i continuå ¿i în acest an.

Investi¡ia se ridicå la 900.000 de euro, iar cei doi tineri agricultori spun cå se va amortiza în 3-4 ani, deoarece iriga¡iile pot aduce sporuri de produc¡ie de peste 30%!

Cei doi se gândeau încå din 2020 la achizi¡ia unui sistem performant de iriga¡ii. Coinciden¡a a fåcut ca, în acela¿i an, ANIF så decolmateze un canal de iriga¡ii din zona fermei, la Mårcule¿ti, Ialomi¡a. Dupå lucråri, ANIF a pompat apå pe canal, ca så facå proba, iar în acel moment fra¡ii Telehuz au decis cå e momentul så investeascå în iriga¡ii.

Sistemul ales a fost cel pe pivo¡i, iar anul trecut s-au achizi¡ionat ¿i montat o serie de echipamente de acest fel, produse de compania americanå T&L ¿i distribuite în România de APH Group, cu sediul în Olanda.

Cu pivo¡ii monta¡i în 2021, Telehuz Agriserv a irigat 310 hectare, iar cu urmåtorii, a cåror montare se finalizeazå în aceastå perioadå, suprafa¡a irigatå va ajunge la 440 de hectare, adicå aproximativ 70% din suprafa¡a totalå lucratå de cei doi fra¡i.

Andreas ne-a spus cå, în acest an, Telehuz Agriserv va iriga cu pivo¡i în lungime totalå de 2.565 m: unul cu lungimea de 740 m, alte douå de 400 m, 34

unul de 375 m mutabil (are douå pozi¡ii în care poate iriga), unul de 350 fix ¿i unul de 300 m (tot mutabil).

Apa este pompatå din canalul de iriga¡ii cåtre pivo¡i printr-un sorb plutitor dotat cu tambur cu autocurå¡are ac¡ionat cu jet de apå. Sistemele au fost adaptate la configura¡ia terenurilor ¿i fac o rota¡ie completå în 2-4 zile.

Deocamdatå, nu au în vedere continuarea investi¡iilor în iriga¡ii, iar aceasta deoarece suprafe¡ele råmase neirigate nu sunt comasate.

“Chiar ¿i pentru cele irigate a fost necesar så facem schimburi de terenuri cu fermierii vecini, dar am gåsit în¡elegere, mai ales cå unii au instala¡ii de irigat identice. Facem parte dintr-o organiza¡ie de udåtori care include mai mul¡i fermieri din localitå¡ile Mårcule¿ti, Cosâmbe¿ti ¿i Brâncoveni.”

500 euro spor la hectar Tot mai mul¡i vor så achizi¡ioneze acest tip de echipament, datoritå rezul-

tatelor ob¡inute cu aceste sisteme de irigat. Astfel, la porumb produc¡ia a fost de 14,5-15 tone la hectar, comparativ cu 10,5-11 tone pe suprafe¡ele neirigate.

La soia, de asemenea, s-a ob¡inut o tonå în plus la hectar, ceea ce s-ar traduce în 500 de euro în plus la hectar la ambele culturi irigate.

Un alt argument, deloc neglijabil ¿i de luat în seamå ¿i de al¡i fermieri, este ac¡ionarea întregului sistem prin motoare clasice, cu motorinå, ¿i motoare hidraulice (la ro¡i) ac¡ionate de aceste motoare termice, fårå cabluri electrice, fapt ce face ca acest tip de echipament så fie prea pu¡in atractiv pentru “colectorii” de cupru “motoriza¡i” pe patru ro¡i ¿i un cal putere. În plus, mentenan¡a acestor sisteme în timpul irigårii este facilå, poate fi efectuatå de un singur om, care vine diminea¡a ¿i eventual ¿i seara så alimenteze rezervoarele de motorinå ¿i så verifice modul de func¡ionare a pivo¡ilor.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 6/2022

CULTURI VEGETALE

Iulia Gr\dinaru se al\tur\ echipei Agrinvest Dupå o cre¿tere sus¡inutå în ultimii aproape 20 de ani, Agrinvest intrå într-o nouå fazå de dezvoltare cåtre o companie care så ofere servicii agricole integrate complete alåturi de Iulia Grådinaru, noul Head of Business Development.

Cu

o experien¡å în agribusiness de aproape 10 ani, Iulia ¿i-a pus amprenta personalå ¿i de suflet în toate proiectele în care a fost implicatå pânå acum. Echipa Agrinvest a câ¿tigat un specialist care are nu doar know-how ¿i experien¡å, dar ¿i o perspectivå proaspåtå ¿i neconven¡ionalå pe care o pune în slujba obiectivelor companiei.

“Am aderat la misiunea Agrinvest deoarece este singura companie cu profil agricol care a avut o cre¿tere constantå ¿i sigurå, tinzând spre infrastructurå completå. În plus, împårtå¿esc valorile fundamentale ale companiei, ca

Profitul Agricol 6/2022

Pânå în prezent, Grupul Agrinvest a investit preponderent în dezvoltarea infrastructurii sale pe fiecare linie de business creatå, asigurând o funda¡ie solidå pentru expansiune.

Totodatå, s-a remarcat prin orientarea cåtre servicii integrate, oferind deja servicii variate, de la distribu¡ie de îngrå¿åminte ¿i pesticide de la cei mai mari producåtori la produc¡ie ¿i distribu¡ie de semin¡e, pânå la trading de cereale, servicii logistice - transport, silozuri, motorinå - ¿i chiar finan¡are pentru investi¡ii agricole ¿i capital de lucru, prin Agrinvest IFN. loialitatea, reputa¡ia, leadershipul empatic ¿i perseveren¡a. Împreunå cred cå putem îmbogå¡i perspectiva orientatå cåtre client a infrastructurii de business integrat deja existente.

Pentru noi to¡i clien¡ii sunt importan¡i, indiferent de mårimea sau de specificul lor, de aceea am ¿i ob¡inut recunoa¿terea capacitå¡ii de a anticipa nevoile fermierilor ¿i de a veni în întâmpinarea lor cu solu¡ii eficiente. Vom continua så îi sprijinim pe fermieri cu consultan¡å tehnicå ¿i comercialå personalizatå pe fiecare culturå, fiecare campanie, pentru fiecare provocare”, spune Iulia Grådinaru, Head of Business Development.

“Am pornit în cålåtorie alåturi de Agrinvest cu o ¡intå ambi¡ioaså, så aducem brandul companiei în topul celor mai importan¡i jucåtori de pe pia¡a agricolå. Primul pas în aceastå direc¡ie va fi realizat în curând odatå cu înfiin¡area ¿i dezvoltarea unei noi linii de produse, care va completa sistemul de business integrat. În¡elegem în profunzime curentele generate de noul Green Deal ¿i de Politica Agricolå Comunå ¿i de aceea dorim så oferim fermierilor oportunitatea de a profita de trendul european”, încheie Iulia Grådinaru.

comunicat

35

ASOCIA}II PROFESIONALE

Clubul Fermierilor, demonstra]ie Clubul Fermierilor Români a organizat joi, 10 februarie, la Covasna, o conferin¡å regionalå, pentru a marca pre¿edin¡ia lui Becsek László, producåtor de cartofi din Târgu Secuiesc, care i-a succedat lui Dan Hurduc (Vaslui) ¿i va conduce organiza¡ia pânå în iunie 2022 inclusiv.

La conferin¡å au participat, fizic, ministrul Adrian Chesnoiu, parlamentari, directorul APIA, Adrian Pintea, al¡i oficiali - conducåtori de institu¡ii locale ¿i regionale, dar mai ales mul¡i fermieri, majoritatea producåtori de cartofi. Online, a vorbit ¿i ministrul Mediului, Tánczos Barna.

Ministrul Chesnoiu a råspuns favorabil la aproape toate dolean¡ele fermierilor ¿i ale reprezentan¡ilor lor, semn cå lobby-ul Clubului då roade.

Conferin¡a a avut desfå¿uråtorul unui congres anual în toatå regula, fiind abordate toate temele de actualitate din agriculturå ¿i incluzând prezentåri detaliate ale proiectelor Clubului ¿i ale serviciilor oferite membrilor, în primul rând, dar ¿i altor fermieri. Totu¿i, evenimentul a fost evident focalizat pe cultura cartofului - în consens cu interesul fermierilor prezen¡i.

vegetal nu a fost urmatå de o dezvoltare a sectorului zootehnic ¿i a procesårii.

Continuåm så exportåm animale vii”, a punctat Ciolacu.

Cu referire la activitatea Clubului, a precizat cå programul “Tineri lideri pentru agriculturå”, prin care copii de fermieri, absolven¡i de facultate, sunt pregåti¡i câte o såptåmânå pe lunå, timp de nouå luni, în managementul afacerilor, gestiunea timpului, diploma¡ie, vorbit în public, probleme juridice ¿i fiscale în agriculturå, a fost absolvit de 100 de tineri în trei ani, al¡i 120 se vor înrola în acest an ¿i 180 în 2023.

Programul “Antreprenori în agriculturå 4.0"”, care se adreseazå fermierilor cu experien¡å de minim 5 ani ¿i presupune cursuri de perfec¡ionare managerialå timp de 5 såptåmâni, în perioadele de extra-campanie, a adunat 21 de participan¡i în prima serie. Va continua cu câte douå serii pe an.

Ca de obicei, Florian Ciolacu, directorul executiv CFRO, a pregåtit informa¡ii ¿i statistici interesante: România este campionul european al cre¿terii în agriculturå în ultimii 10 ani, cu 10,4% cre¿tere anualå medie a produc¡iilor la principalelor culturi vegetale în perioada 2010-2019, respectiv 9,4% cre¿tere anualå a productivitå¡ii medii/ha. În aceea¿i perioadå, cheltuielile/ha au crescut cu doar 4,2%.

România ocupå locul 9 în pia¡a globalå Georgiana Rusu, director execua exporturilor de cereale, cu 2,6% din cantitå¡i, respectiv 2,5% din valoarea tiv al CFRO - Broker de Asigurare, a anun¡at cå în anul 2021 s-au încheiat acestora.

“Din påcate, dezvoltarea sectorului poli¡e de asigurare agricolå pentru 36

2.925.000 ha, suprafa¡a totalå crescând cu 30% fa¡å de 2020.

Cezar Gheorghe, consultantul CFRO pentru pia¡a cerealelor, a oferit un tabloul elocvent al beneficiilor aderårii României la UE: “Am plecat de la 8 milioane de tone produc¡ie vegetalå în 2007, am ajuns la 34 de milioane de tone în 2021”.

El a anun¡at cå se apropie de finalizare proiectul Concorde, de normalizare a rela¡iilor contractuale la tranzac¡ionarea cerealelor.

Radu Me¿inå, consultant CFRO pentru utilaje agricole, a anun¡at lansarea în curând a unui program de pregåtire a operatorilor de ma¿ini agricole (tractoare, combine etc).

Profitul Agricol 6/2022

ASOCIA}II PROFESIONALE

de for]\ la Covasna

Becsek László, pre¿edintele CFRO, a criticat dur statisticile oficiale umflate: “INS raporteazå gre¿it faptul cå în România se cultivå 170.000 de ha de cartofi. Acest fapt ne-ar plasa ca a patra ¡arå din UE cultivatoare de cartofi. În realitate, la APIA sunt înregistrate circa 30.000 ha. Consumul na¡ional oficial este de 700.000 de tone anual. În realitate, e de 1,7 milioane de t, socotind cå în ¡arå sunt 17 milioane de locuitori, care consumå, în medie, 100 de kg anual, în linie cu alte state europene. Cu 170.000 de ha am fi mari exportatori de cartofi. În realitate, producem 40% din necesar ¿i importåm 60%. Avem un deficit bugetar de 65 de milioane de euro din cauza importurilor de cartofi”.

Romulus Oprea, pre¿edintele Federa¡iei Na¡ionale a Cartofului, membrå a CFRO, a completat: “Pe lângå importurile de cartofi în coajå, importåm peste 100.000 de t de cartofi pai, la 1.000 de euro/t. Adicå, un deficit suplimentar de 100 de milioane de euro. Deficit total 165 de milioane de euro”.

Oprea ¿i Becsek au punctat probProfitul Agricol 6/2022

lemele cu care se confruntå cultivatorii de cartofi (le vom detalia într-un articol separat) ¿i au propus solu¡ii, sub forma unui Plan Na¡ional Strategic al Cartofului, inclus în PNS. Dacå solu¡iile vor fi adoptate, suprafa¡a comercialå ar cre¿te la 55.000 de ha în 2027, iar produc¡ia ar depå¿i consumul na¡ional, generând ¿i exporturi.

La final, Adrian Chesnoiu le-a promis un program dedicat cartofului, fårå så avanseze alte idei. “În PNS am pus o linie de finan¡are destinatå construirii de depozite pentru cartofi. Am bugetat cu 15 milioane de lei o interven¡ie prin ajutor de minimis direc¡ionatå cåtre cultura cartofului. Vreau så construim acest program împreunå.”

Alexander Degianski, care administreazå 10.000 ha în Timi¿, a pledat pentru cultura de biomaså.

“Avem 260 de ha de planta¡ii cu plopi energetici, care sunt clone de la pepiniere specializate, cu cre¿tere rapidå, androsterilå, fårå puf. În patru ani ajung la 15 metri înål¡ime, cu un diametru al trunchiului 8-20 cm. E culturå neutrå carbonic: un mc de lemn absoarbe o tonå de CO2 din atmosferå, pe care o elibereazå înapoi în momentul arderii. Asigurå cash-flow-ul în anii grei, seceto¿i. În 20 de ani se recolteazå de 3-4 ori, iar apoi terenul se redå agriculturii cu o structurå îmbunåtå¡itå, solul fiind afânat de rådåcinile copacilor. Cu 700 mc de biomaså de pe 15-20 ha, se asigurå încålzirea (apå caldå + cåldurå) a peste 50 de locuin¡e, la un cost mediu

de maxim 5.000 de lei/an”.

Din påcate, ¿i în cazul acestei culturi, principala piedicå o reprezintå birocra¡ia: “De¿i e subven¡ionatå de APIA ca orice culturå agricolå, e încadratå în regimul silvic când vine vorba de recoltat, situa¡ie unicå în UE. Garda Forestierå pretinde ca orice arbore cu diametrul mai mare de 8 cm så aibå act de punere în valoare, un regim special. Este aberant, fiindcå nu vorbim despre påduri!”.

Ministrul i-a råspuns cå este un sus¡inåtor al utilizårii biomasei pentru producerea de brichete, care ar stopa defri¿area pådurilor seculare. “În PNS am introdus componenta de procesare a biomasei”.

Dan Hurduc, ex-pre¿edintele CFRO, a pledat pentru o ecoschemå dedicatå zonelor aride (Dobrogea, centrul ¿i sudul Moldovei, Oltenia), afectate mai des de secetå decât restul ¡årii. Fermierii din zonele cu limitåri ar trebui så beneficieze, suplimentar, de 30 de euro/ha, ca o compensare a pierderii de competitivitate, considerå Hurduc.

Hurduc a fost singurul refuzat de ministrul Chesnoiu, care a încercat så îndulceascå pastila amarå spunându-i cå a råsucit problema pe toate fe¡ele: "Am avut nop¡i întregi de discu¡ii cu doamna Nina Gheorghi¡å, de la LAPAR, atunci când a apårut fi¿a fårå zona de constrângeri".

Robert VERESS 37

GR|DINA

VIA [i LIVADA Când costul gazului dep\[e[te cifra de afaceri Cea mai mare serå din România se aflå în Biled, jude¡ul Timi¿.

Pânå în 2021, costul pentru încålzire însemna 25% din cifra de afaceri.

De la începutul anului 2022, cheltuielile cu curentul electric ¿i gazul au crescut de 4-5 ori.

Aståzi, Silvia Rileanu spune cå facturile de câte 10.000 de euro pe lunå din 2021 erau facturi mici.

Silvia R\ileanu,

proprietara serelor SupeR din Biled

“

¥n acest an, costul gazului îmi depå¿e¿te cifra de afaceri. De aceea trebuie dublat pre¡ul produselor, ca så supravie¡uiesc, nu ca så fac profit. 2,50 lei - 3 lei era costul cåldurii pentru un kg de ro¿ii, iar în 2022, numai cheltuiala pe încålzire va ajunge la 12-14 lei pentru un kg. Atunci, la ce pre¡ trebuie så vând, fiindcå ¿i angaja¡ii vor salarii majorate, cå au ¿i ei cheltuieli mai mari?”, se întreabå Silvia Råileanu, proprietara serelor SupeR din Biled.

Dacå anul trecut plåtea 5.000 de euro curentul electric pentru o serå de 1,5 ha, în 2022, pre¡ul a crescut de patru ori, la care se adaugå celelalte majoråri, inclusiv la îngrå¿åminte. În primåvara anului 2021, kilogramul de ro¿ii cherry pleca cåtre rafturile magazinelor la 2,50 - 3 euro, iar anul acesta va trebui så creascå la 6 euro. În aceastå conjunc38

turå, în 2022, “lupta” pe pia¡å se va da cu ro¿iile cherry provenite din Spania, Turcia ¿i Maroc. Sunt cei mai puternici competitori ai ro¿iilor de la Biled.

Cerin¡a a fost foarte mare pe pia¡å înainte de pandemie, iar serele din Biled au avut contracte cu aproape to¡i retailerii mari. În al¡i ani, pre¡ul la ro¿ii cherry îl dicta Olanda ¿i Belgia. “În 2022, presimt cå îl vor dicta Turcia ¿i Marocul, iar pe noi o så ne cam omoare, în contextul crizei energetice”, crede Silvia Råileanu.

Serele sunt încålzite ¿i vara, pentru a se crea un mediu propice. Atunci ro¿ia se coace la timp. Încålzind vara, usuci sera, fiindcå plantele transpirå ¿i creeazå umezealå, iar o serå umedå provoacå boli la plante. Dacå ai boli, trebuie så vii cu tratamente ¿i pesticide

care costå al¡i bani. Pânå la criza energeticå, nu au fost probleme la serele din Biled. În decembrie 2021, a mai fost inauguratå o nouå serå de 3 ha. Astfel, în luna februarie 2022, în total, se aflå în produc¡ie 4,5 ha. Productivitatea este de 30 kg pe metru påtrat, iar în 2021, a produs 500 de tone, consideratå o produc¡ie bunå raportat la cele 1,5 ha. La Biled se produc ro¿ii cherry alungite, rotunde, negre, galbene ¿i portocalii. “În total, am 50 de angaja¡i, iar în acest moment, suntem cea mai mare serå pe sticlå din România. Vreau cå în 2022 “så se alinieze” astrele pe pia¡å energeticå ¿i så nu închei anul în pierdere, fiindcå pânå acum am încheiat tot timpul pe profit”, a conchis Silvia Råileanu.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 6/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR Zoltan Haller> De ce trebuie eliminat\ plafonarea în zootehnie Fermierul Zoltan Haller de la Hårman, jude¡ul Bra¿ov, sus¡ine cå ar fi de preferat så se elimine orice prag pentru acordarea sprijinului cuplat zootehnic, ceea ce ar stimula competi¡ia între fermieri.

Am

participat ¿i eu la grupurile de lucru pentru consultåri cu ministrul Agriculturii, poveste¿te Zoltan Haller, fondatorul Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental. Mi s-au pårut constructive.

Så vedem ce råmâne.

“Ministrul a propus så se ridice ¿tacheta pentru sprijinul cuplat zootehnic de la 250 de vaci la 500. Noi am propus så se elimine aceastå ¿tachetå. În domeniul vegetal, nu existå plafonare ¿i, pe principiul de egalitate, nici în zootehnie nu trebuie så existe plafonare.”

Haller crede cå, de fapt, contrareac¡iile la aceastå måsurå sunt doar o furtunå într-un pahar cu apå. Pânå la 20.000 de capete ar veni de la fermele mari, în condi¡iile în care s-ar elimina plafonul. Cele 20.000 de vaci nu influen¡eazå dramatic venitul SCZ pentru vaci. Fermieri mici nu ar pierde categoric din subven¡ie.

“Dar a venit ¿i reversul medaliei. La bunåstare, ni s-a propus o subven¡ie care så meargå la ferme cu peste 250 40

Fermierul Zoltan Haller H\rman, Bra[ov

de capete. Asta înseamnå cå numai cele 20.000 de vaci vor beneficia de bugetul alocat. Mai putem vorbi de competi¡ie corectå? Dacå vrem reguli clare ¿i competi¡ie, trebuie så fie valabile ¿i pentru cel mic, ¿i pentru cel mare. Atât timp cât måsurile nu se adreseazå tuturor fermierilor, vor apårea tot felul de discu¡ii”, crede Zoltan Haller.

ACVBR-Sim î¿i promoveazå brandul „ACVBR-Sim Bål¡atå Româneascå, produse române¿ti” pentru produse din lapte ¿i din carne. Unitatea de procesare a laptelui este în curs de finalizare la Târgu Secuiesc. Fermierii vor avea o capacitate de procesare de 45.000 de litri pe zi. “La carne, am gåsit un bucåtar pentru un show-room ¿i începem så gåtim carne de mânzat premium din România. Evenimentul va avea loc în martie”, spune Zoltan Haller.

Dupå el, plafonarea la 250 sau la 500 de vaci este o chestie artificialå. Nu poate fi de acord cu ea.

“Dacå elimini plafonul ¿i vii cu o måsurå suplimentarå, care înseamnå un minimis dat în fiecare an, acel fermier mare va putea så asigure pentru fermierii mici animale cu geneticå ridicatå. În acest mod, fermierii mici vor putea cumpåra animale adaptate la clima noastrå, cu un status de sånåtate ridicat ¿i garantat. Ferma comercialå trebuie så aibå geneticå superioarå. Ameliorarea se poate face mai u¿or într-o fermå mare decât într-una micå. Fermierul metiseazå animalele ca så producå mai multå carne sau lapte. Sigur, metisarea nu intrå în defini¡ia fermei de elitå. Nu cred înså cå fermierii î¿i permit så facå metisare în mod curent. El poate så aibå rezultate la prima genera¡ie, dar la genera¡ia urmåtoare pierde sigur”.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 6/2022

“Vom pierde cam 100 de euro pe vacå, din 368 de euro. Vor lua oile mai mult.

O oaie va primi 48 de euro, adicå dublu decât ia acum”.

Iacob Boca> Dac\ ne taie subven]iile, va ie[i scandal!

Contrar declara¡iilor oficiale, noul Plan Na¡ional Strategic va avea efecte dezastruoase asupra fermei de familie, crede fermierul Iacob Boca din ªåulia de Câmpie, Mure¿, vicepre¿edinte al Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România. Cea mai afectatå va fi ferma cu pânå la 50 de vaci, adicå exact segmentul care a dovedit cea mai rapidå cre¿tere în ultimii ani.

“

Am avut o serie de consultåri cu ministrul Adrian-Ionu¡ Chesnoiu pe marginea noului Plan Na¡ional Strategic”, spune Iacob Boca.

Online, pove¿ti, Boca nu are încredere în viziunea ministerului asupra zootehniei.

“Ministrul are ni¿te sfåtuitori acolo, care nu se gândesc la noi. A terminat consultårile cu asocia¡iile ¿i va elabora o sintezå pe care o vom citi, o vom învå¡a pe de rost... Deja vorbe¿te cam a¿a: «Eu am fåcut, eu am dres, eu am 42

dat...» ¿i e plin de zel.

L-am întrebat dacå totu¿i chiar dore¿te så distrugå vaca de lapte.

«Cum î¡i permi¡i?» Eu nu-mi permit, eu spun ce zic fermierii, ¿i nu e de glumit cu ei. Eu vorbesc doar în numele lor. A cotit-o, cå så vedem, cå o rezolvåm...

La propunerile noastre pentru PNS, nu a dat niciun råspuns. Acum, ministrul vrea så cumuleze vaca de lapte, vaca pentru carne ¿i oile, så le transforme pe toate în Unitate Vitå Mare ¿i så taie sprijinul cuplat zootehnic.

Dupå asemenea calcul, vom pierde cam 100 de euro pe vacå, din 368 de euro. Vor lua oile mai mult. O oaie va primi 48 de euro, adicå dublu decât ia acum. L-a învå¡at cineva cå a¿a-i bine.

Avem ciobani cu bani mul¡i...

Dacå ministrul va face a¿a, va fi un mare scandal. Pe de altå parte, fermierul care are pânå la 50 de hectare va primi 49 de euro pe hectar.

Noi, care avem mai mult påmânt, nu vom primi acei bani. Pânå acum, luai subven¡ia etapizatå pânå la 30 de hectare.

Fermele mari nu le-a plafonat, nu a precizat cât så fie o fermå mare: 200, 500 de hectare? ªi acolo scade sub-

ven¡ia. Deci vom lua mai pu¡in ca anul trecut. Am cerut explica¡ii ¿i a refuzat så ne zicå.

Nimeni din minister nu mai are voie så sufle nimic. I-a auzit pe fermierii mari din sud ¿i a crezut cå a¿a e bine, dar ei î¿i apårå interesele. Impactul social ¿i economic va fi o catastrofå pentru România. Oamenii vor vinde vacile. În fiecare comunå din jude¡ul Mure¿, s-au distrus cinci-¿ase ferme. Au tåiat vacile sau le-au vândut. Cea mai afectatå este ferma de pânå la 50 de vaci.

Habar n-are ce impact are ferma de familie ¿i i-am explicat cå 80% din tot laptele produs în România vine de la ferma de familie, nu de la crescåtorii cu mii de vaci. Nu credea ¿i i-am aråtat o situa¡ie întocmitå de ANSVSA. Dacå într-o comunå avem 20-30 de ferme cu 20-40 de vaci, adunåm zilnic 7.000 de litri de lapte de-acolo ¿i acolo lucreazå o sutå de oameni. În acela¿i timp, o fermå cu 300-500 de vaci vinde zilnic 5.000 de litri, iar acolo lucreazå 10 oameni”, spune pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Taurine Mure¿, cea mai mare din România.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 6/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Energia unui mic cresc\tor>

Zino Agha vrea digitalizare, drone [i panouri fotovoltaice Sprijinul pe cap de vacå (ajutorul na¡ional tranzitoriu ANT) se acordå ¿i în acest an pentru vacile existente în grajduri în anul 2013.

Mul¡i nici nu mai ¿tiu când le-au tåiat, dar iau în continuare subven¡ii fiindcå aveau vaci în 2013.

A

bia din 2023 se vor da banii pentru animalele existente în ferme în luna iunie 2018, noua datå de referin¡å.

Pe-atunci, Zino Agha nu avea încå vaci, dar acum are ¿i evident cå data de referin¡å îl iritå.

“Nu e normal. Data de referin¡å este absurdå. Trebuie så-¡i dea banii pentru animalele pe care le ai în fiecare an. În iunie 2018, aveam peste 100 de vaci Charolais. Cum så iau subven¡ie, dacå nu le mai am? Le-am vândut ¿i am cumpårat vaci din rasa Bål¡atå Româneascå. Nu mi-a dat nimic pânå acum nimic.

E absurdå treaba! Mul¡i aveau vaci la pungå în 2018. O gråmadå de bani arunca¡i pe fereastrå, în loc så-i ajute pe cei care chiar cresc vaci. Este vråjealå cå a¿a vrea Comisia Europeanå. Eu am doar 16 vaci eligibile pentru sprijinul cuplat zootehnic. Eu vreau så am un nume curat. A¿a så fie ¿i guvernan¡ii. Dacå moare o vacå, eu o declar imediat ca så nu iau bani necuveni¡”, spune Zino Agha.

44

S-a nåscut la 25 august 1980. Are doar 41 de ani. De câ¡iva ani a låsat traiul sub¡ire din Bucure¿ti ¿i ¿i-a cumpårat o fermå la Vîlsåne¿ti, jude¡ul Arge¿. Pe pere¡ii din birou, are diplome pentru calitatea deosebitå a produselor naturale, pntru locul întâi pentru o afacere de top în 2019, în 2020 din România. ªtie cå are un nume exotic ¿i ¡ine så explice cå el e român, dar “tata este turcmen din ora¿ul Erbil, capitala Kurdistanului, aflat în nordul Irakului.”

Ini¡ial, turcmenii au fost majoritari în Erbil, iar kurzii au venit ulterior. “Tata a terminat facultatea la Bucure¿ti, a råmas aici ¿i eu m-am nåscut în Bucure¿ti.” A terminat liceul la Bucure¿ti, profil IT. “Un prieten din Bucure¿ti m-a convins så cumpåråm ferma cu 56 de vaci Charolais de la Ionu¡ Piuaru din Vîlsåne¿ti, Arge¿. Eu nu ¿tiam pe-atunci cå existå vaci de carne, cå acestea nu se mulg. Ρi ia mult timp ¿i vaca de carne, trebuie så asi¿ti la fåtåri, nu po¡i s-o la¿i

de izbeli¿te. Grajdurile fostului CAP, vacile, utilajele m-au costat 180.000 de euro. Avea pu¡in teren - vreo 30 de hectare.”

Apoi, a arendat peste 100 de hectare de påmânt ¿i a vândut sau a tåiat vacile Charolais.

“Cerere era pe pia¡å, dar to¡i voiau så le dau un tir cu 50 de tåura¿i odatå.

Nu aveam de unde. Nu mi-a convenit så ¡in taurii pânå la 500 de kilograme ¿i så primesc 10 lei pe kilogramul în viu.

Voiau numai vi¡ei pentru export cu 12 lei kilogramul. Dacå mai erau ferme de Charolais pe-aici, puteam continua.

Voiam så fac abator ¿i procesare, dar când am våzut ce birocra¡ie ¿i câte acte se cer, cå trebuie så angajez ¿i måcelar, am renun¡at.

Vaca Charolais nu este promovatå în România, ca rasa Angus. Veneau de la asocia¡ia conduså de Dumitru Grigorean pentru controlul oficial al performan¡elor ¿i atât. Carnea de Charolais este mai bunå, dar românii nu ¿tiu ce este carnea de vitå adevåratå.”

Profitul Agricol 6/2022

Deci, în 2018 a cumpårat ferma de vaci Charolais ¿i în 2019 a vândut, dupå care a luat vaci dn rasa Bål¡atå Româneascå. Acum are 27 de vaci ¿i 150 de capre comune din rasa Carpatinå.

“Bål¡ata Româneascå e cea mai bunå.

Holstein are un lapte ca apa chioarå.

Acum mulg 20 de vaci.” ºine vacile de lapte legate, ca pe vremuri, fiindcå le mulge la bidon. Grajdurile vechiului colhoz, cu ferestre mici, au tavanul scund. Norocul lor cå ies pe på¿une, la soare. ªi-a înscris vacile în Asocia¡ia crescåtorilor Bovisib din Sibiu. Lucråtorii au luat probe de lapte de la vaci ¿i le-au înscris pentru subven¡ie începând din 2022. Ei i-au spus cå trebuie så aibå trei controale oficiale efectuate ca så poatå fi înscris.

“Vacile erau montate când le-am luat, dar fårå certificat de origine, fårå nimic. Material seminal mi-a adus medicul veterinar, dar am avut foarte multe rateuri. A¿a cå îmi iau taur atestat pentru montå naturalå. Fiecare vacå are dispozitiv de detec¡ie ¿i-mi aratå pe telefon când intrå în cålduri ¿i când a montat-o taurul. Am cumpårat aplica¡ia din Austria.”

Este la început ¿i nu are suficiente boxe pentru fåtare. A vrut så acceseze ni¿te proiecte europene, dar s-a decis så mai a¿tepte.

Vrea så facå modernizarea fermei, cu salå de muls pentru vaci ¿i pentru capre, o pivni¡å pentru închegare ¿i pentru maturarea ca¿cavalului.

“Vreau så fie cât mai modernå ferma, s-o automatizez cât de mult pot.”

Vacile produc 160 de litri de lapte pe zi. Fiindcå nu grupeazå fåtårile ¿i nu folose¿te premixuri, are o medie zilnicå de 15 litri de lapte pe vacå.

“Urmez un curs de tehnician veterinar ca så må îngrijesc de sånåtatea vacilor. Încå nu m-am ocupat de podotehnie. Le ¡in toatå vara pe på¿une. Am avut distocii la fåtarea unor vaci Charolais, dar medicul veterinar din zonå vine de câte ori îl chem. Bål¡atele primesc numai ra¡ie de fân ¿i fân de lucernå, semifân de lucernå. La prima coaså, înProfitul Agricol 6/2022

foliez lucerna. Le place foarte mult ca supliment. Nu le dau porumb de siloz.

Nu am cu cine ¿i cu ce så fac porumb de siloz. Prefer så le dau uruialå din boabe.

Am doi oameni care må ajutå så fac ieslele. Vreau så mai cumpår ni¿te Bål¡ate. Am nevoie de lapte gras. A¿a fac cel mai bun ca¿caval.”

Proceseazå tot laptele. “Am cerere mare. Vin oamenii ¿i nu am ce så le dau. Copiii mei nu mâncau ca¿caval înainte så cumpår vacile. Acum månâncå în fiecare zi. Folosesc numai lapte ¿i iese untos. Re¡eta mea pentru ca¿caval con¡ine numai lapte ¿i cheag natural de ied. Atât. Îl fac manual. Dacå dospe¿te repede, finalizez ca¿cavalul în patru zile. Cum se fåcea odatå!... Telemeaua mea de caprå nu miroase a caprå.”

Spuneam cå are ¿i 150 de capre. Le mulge manual. Fiecare då un litru de lapte pe zi. “Pot så iau instala¡ie de muls. Vreau så cumpår capre din rasa Alpinå Francezå ca så le ¡in în stabula¡ie liberå.” Nu face programarea fåtårilor nici la capre. ºapul stå permanent în turmå.

A îngrådit på¿unea cu gard electric ¿i vacile merg så pascå ¿i se întorc singure la muls. Face un pu¡ cu panouri fotovoltaice ca så le scoatå apå direct pe izlaz.

“Am dronå profesionalå ¿i le påzesc de ho¡i. ªtie lumea... Urmåresc vacile pe telefon. Må preocupå digitalizarea fermei ¿i am så fac tot ce se poate. Am de gând så pun panouri fotovoltaice pe grajd. A¿ face multe, dar n-am eu bani ca lumea...”

De¿i e încå tânår ¿i în toatå puterea, nu crede în destinul zootehniei noastre.

“Dacå mergem ca acum, vaca de lapte nu are niciun viitor. Oamenii nu au unde så-¿i vândå produsele. Nu înseamnå viitor ca eu så primesc în batjocurå 80 de bani pe litrul de lapte. În Vîlsåne¿ti sunt mai mul¡i crescåtori, dar eu vând cel mai scump produsele. ºin la pre¡. Eu dau ca¿cavalul cu 37 de lei, iar ei îl dau cu 35.

Are magazin propriu, cu vitrinå ¿i temperaturå controlatå. “Numai eu vând brânzå cu cardul pe-aici. Vin oameni din ora¿, au våzut cå am calitate. Vreau så fac multe ¿i mai ales peste noapte...

Mai ales panouri fotovoltaice. Pot så împrumut curent de la Hidroelectrica iarna ¿i pe timp de varå så dau înapoi.

Nu acceptå cå ferma de familie este pe cale de dispari¡ie.

“Eu zic cå este loc sub soare pentru to¡i - ¿i pentru fermierii mici, ¿i pentru cei mari. Eu cred cå fermierii mari trebuie så-i ajute pe cei mici. Avem ¿i clien¡i diferi¡i, nu-i putem duce pe to¡i cumpåråtorii la supermarket”, crede Zino.

Câtå vreme existå asemenea oameni care s-au înhåmat cu atâta voin¡å ¿i dåruire în agricultura ¡årii, niciun efort nu e prea mare din partea statului ca så-i ajutåm så-¿i urmeze visul fiindcå hrana devine tot mai mult o chestiune de securitate na¡ionalå.

Viorel PATRICHI 45

Otilia [i Valentin Coroam\

Familia Coroam\ vrea s\ reduc\ din cele 270 de vaci de lapte Otilia ¿i Valentin Coroamå cresc 270 de vaci cu lapte în Par¡a, jude¡ul Timi¿, ¿i lucreazå 480 de ha de påmânt pe care cultivå porumb, grâu, rapi¡å ¿i lucernå, pentru hrana animalelor.

Separat, au ¿i o fabricå de produse lactate. De¿i în 2020 ¿i 2021 au reu¿it så facå fa¡å cu succes crizei provocate de pandemie ¿i voiau så se extindå, în 2022, criza gazului ¿i a curentului electric le-a dat întreaga activitate peste cap. În plus, scumpirea motorinei ¿i a îngrå¿åmintelor le-a fåcut via¡a ¿i mai grea.

“Noi consumåm foarte mult gaz în procesarea laptelui. Înainte plåteam 1.700 lei pe lunå, iar în 2022, dåm 4.000 de lei. E o cre¿tere dramaticå. Încercåm så reziståm. Încå nu am avut pierderi, dar nu facem profit. Plåtim mai mult ¿i pe inputuri, salarii”, spune Valentin Coroamå.

Din cauza escaladårii costurilor, nu crede cå 2022 va fi un an profitabil.

Problema este cå nu î¿i permit så majoreze cât ar fi necesar pre¡ul la cele 15 produse lactate ob¡inute în fabricå, fiindcå nu le-ar mai cumpåra nimeni. În toamna anului 2021, pe fondul scumpirilor, familia Coroamå a fåcut o majorare de 5% a pre¡ului la unele produse lactate ob¡inute în fabrica proprie, dar acum, în 2022, nu î¿i mai permite så facå încå una, oricât de micå ar fi, pen46

tru a încerca så ob¡inå profit.

“Ri¿ti så î¡i pierzi clien¡ii. Noi lucråm direct cu omul ¿i vedem feedbackul.

Produsele ob¡inute le valorificåm tot noi ¿i avem o rela¡ie cu cetå¡eanul. Vedem cum reac¡ioneazå. Un leu în plus la litru de lapte e mult. A doua zi nu mai vine så cumpere de la tine. Se duce la concuren¡å”, a spune producåtorul.

Totul în fermå se transportå cu ma¿inile. De aceea existå cheltuieli mari cu motorina doar pe partea de procesare. Numai pe zootehnie, func¡ioneazå douå tractoare ¿i un încårcåtor frontal, care sunt utilizate zilnic. “De la 4 lei litru de motorinå, acum a crescut la aproape 7 lei. Cre¿terea e foarte mare, nu mare”. În aceastå perioadå de iarnå, Otilia ¿i Valentin Coroamå ob¡in de la cele 60 de vaci mulgatoare 1.300 de litri de lapte pe zi. Aproape întreaga cantitate este procesatå în propria fabricå. Numai 15% este vândut ca lapte.

Produc ca¿caval, ca¿, brânzå dulce, brânzå måturatå, smântânå, unt ¿i câteva specialitå¡i: mo¡arele ¿i buratå. Produsele sunt vândute în douå pie¡e volante din Timi¿oara. Au avut un magazin propriu, dar a trebuit så îi punå lacåt.

Coroamå este de pårere cå pentru a-¿i acoperi cu succes cheltuielile ¿i a ob¡ine profit, a¿a cum este normal când desfå¿ori o afacere în economia de pia¡å, ar trebui så creascå pre¡ul celor

15 produse lactate cu 20%, dar este imposibil. ªi-ar pierde to¡i cumpåråtorii.

Atunci a¿teaptå så se stabilizeze pre¡ul la gaz ¿i curent, dacå se va întâmpla vreodatå. Ca så poatå rezista, el se gânde¿te cå ar trebui så reducå numårul de vaci, pentru a nu închide complet por¡ile fermei. Întreg efectivul de 270 de capete necesitå un consum foarte mare de hranå ¿i utilitå¡i, iar tineretul neproductiv reprezintå o povarå.

Din påcate, proiectul de a cre¿te efectivul pânå la 250 de vaci mulgåtoare a cåzut, din cauza crizei energetice.

“Noi aveam în proiect så cre¿tem numårul animalelor, fiindcå vrem så consumåm întreaga produc¡ie vegetalå cu hrana lor. Nu vrem så producem ¿i så vindem cerealele. Am vrea så facem zootehnie ¿i pe vaca de carne, dupå ce vom ajunge la limita pe care o dorim cu vaca de lapte. Undeva la 250 de capete vaci mulgåtoare. Asta înseamnå 500 de animale, fiindcå aici intrå ¿i tineretul. Fiindcå avem produc¡ie vegetalå, doream så cre¿tem ¿i vaci de carne.”

“Tråim cu speran¡a cå poate lucrurile vor reveni la normal, iar crizå energeticå se va atenua, în 2022. Drama este cå acum totul este volatil. Nu ¿tim ce va fi mâine, iar asta e greu de suportat”, a mårturisit Valentin Coroamå.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 6/2022

MA{INI & UTILAJE Sem\n\tori de precizie pentru culturi pr\[itoare În curând vor începe lucrårile de semånat la culturile prå¿itoare. Fermierii vor cu siguran¡å så-¿i sporeascå produc¡iile ¿i så reducå cheltuielile opera¡ionale ¿i au la dispozi¡ie o serie de modele de semånåtori de precizie cu viteze de lucru de pânå la 18 km/h ¿i cu sisteme electronice de control automat ¿i monitorizare a lucrårilor.

P

entru o decizie informatå vå prezentåm detalii tehnice ale unora dintre cele mai performante semånåtori aflate în portofoliul dealerilor de ma¿ini ¿i echipamente agricole din România.

Agri-Alian¡a - Kubota PP

Datoritå noului element de semånat SX, semånåtoarea Kubota PP1601TF SX, pe 8 rânduri la distan¡e de 70 cm, spore¿te productivitatea cu pânå la 50%, la viteze de semånat de pânå la 18 km/h. Noua tehnologie “împu¿cå” semin¡ele în sol cu viteze de pânå la 70 km/h. Un ejector de cauciuc protejeazå såmân¡a, garantând precizia maximå la semånat pentru porumb, sfeclå, fasole verde ¿i floarea-soarelui. Modelul Kubota PP1450V poate semåna bob cu bob diverse culturi la distan¡e diferite între rânduri, de la 45 la 80 cm, în trepte de 5 cm, reglabile hidraulic. Op¡ional se poate monta ¿i un buncår de îngrå¿åminte de 1.000 l, pentru fertilizare simultanå cu semånatul.

AgroConcept - Kverneland Optima Kverneland Optima TFprofi tractatå este o semånåtoare pneumaticå de precizie, universalå, pentru porumb, floarea-soarelui, fasole, sfeclå, fasole piticå, soia, mazåre ¿i multe alte tipuri de semin¡e. Este pregåtitå pentru semånat conven¡ional sau în mulci, pe lå¡imi de 6 m (op¡ional 6,4 m), are un buncår de semin¡e de 870 l ¿i unul de îngrå¿åminte de 2.000 l. Sec¡iile de semånat HD-II sau SX permit o vitezå de lucru de pânå la 18 km/h, urmårirea exactå a conturului terenului, cu control optim al adâncimii. Prin sistemul e-drive II, operatorul monitorizeazå utilajul din cabina tractorului, iar fiecare sec¡ie de semånat este ac¡ionatå în mod individual printr-un motor electric.

48

Profitul Agricol 6/2022

MA{INI & UTILAJE Amazone - Precea Amazone Precea 6000 este o semånåtoare purtatå cu lå¡ime de lucru de 6 m, pe 8 rânduri, cu distribuirea semin¡elor prin suprapresiune, pentru semånatul culturilor de porumb, soia, floarea-soarelui, sfeclå, rapi¡å ¿i sorg. Are douå versiuni, cu cadru fix sau rabatabil, cu 8-9 sec¡ii de semånat cu buncåre de semin¡e de 55 sau 70 l ¿i, op¡ional, cu buncåre de fertilizant, montat fie în partea din spate (950-1.250 l, la modelele CC), fie în fa¡a tractorului (1.600-2.200 l, la modelele FCC). Cât prive¿te monitorizarea lucrårii, modelul Precea Super are un sistem de control eficient al semånåtorii, prin AmaTron 4 sau AmaPad, respectiv AmaCheck la Precea Special.

Dicor Land - Maschio Chrono Semånåtoarea Maschio Gaspardo Chrono are un sistem de distribu¡ie a semin¡elor sub presiune ¿i o vitezå de lucru de pânå la 15 km/h, cu sec¡ii de semånat de 60 l.

Printre modele se numårå: Chrono 100 - pe 12 sau 18 rânduri cu distan¡e între ele de 70 sau 48 cm, Chrono 300 - pe 6 rânduri cu distan¡e de 70 - 75 - 80 cm, Chrono 700 - pe 8 rânduri cu distan¡e de 70 -75 cm ¿i Chrono 900 - pe 16 rânduri cu distan¡e de 70 - 75 - 80 cm. Pot fi echipate cu buncåre de îngrå¿åminte de la 4x375 l la 7.000 l. Dicor Land are în portofoliu ¿i gama de semånåtori Maschio MTR pe 6 rânduri cu distan¡e de 70 cm, sec¡ii de semånat de 36 l ¿i buncåre de îngrå¿åminte 2 x 280 litri.

IPSO - Kuhn Maxima Sunt 12 modele în gama Kuhn Maxima 3, dotate cu sec¡ii de semånat de 50 l ¿i pot efectua un semånat de precizie în teren pregåtit conven¡ional sau cu lucråri minime. Pentru suprafe¡e mici ¿i medii sunt recomandate modelele TS, pe 6, 7 sau 8 rânduri, TD - pe 6 rânduri, TDL - pe 7 rânduri, TI - pe 6 rânduri, TI L - pe 8 rânduri sau TRR - pe 8 rânduri. Sunt eficiente la semånat la distan¡e de la 37,5 cm la 80 cm între rânduri. Pentru ferme mari sunt recomandate: TIM - pe 6 sau 7 rânduri, TIM L - pe 8 sau 9 rânduri, R - pe 8 sau 9 rânduri, RX - de la 8 la 12 rânduri, RXL - pe 11 sau 12 rânduri sau modelul RT - pe 8 rânduri, cu distan¡e de la 37,5 cm la 90 cm.

NHR Agropartners- Sfoggia Sigma 5 Semånåtorile Sigma 5 sunt echipate cu discuri de semånat pentru porumb sau floarea-soarelui, au marcatoare de urmå cu disc, ac¡ionate hidraulic. Dispun de un sistem de control electronic al distribu¡iei semin¡elor, cu contor de numårare a hectarelor lucrate, afi¿area vitezei de lucru, a normei de semin¡e distribuite la hectar, reglarea adâncimii de lucru cu 2 ro¡i din cauciuc, de o parte ¿i de alta a bråzdarului etc. Semånåtorile Sfoggia Sigma 5 au lå¡imi de lucru de la 4,2 m la 5,6 m, sunt echipate cu 6 sau 8 sec¡ii de semånat de câte 50 l, la distan¡e de 70 cm între ele, precum ¿i cu 1 sau 2 buncåre de îngrå¿åminte de 800 l, din inox.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 6/2022

49

MA{INI & UTILAJE

Preg\tirea anvelopelor pentru prim\var\ În timpul iernii, multe dintre utilajele agricole au stat pe loc, la fel ¿i anvelopele, iar BKT are o serie de sfaturi spre a le pregåti în mod corespunzåtor pentru repornire primåvara, precum ¿i pentru a le între¡ine corect pe tot parcursul anului.

S

unt o serie de pa¿i mici care ajutå la prevenirea timpilor de inactivitate ¿i a risipei, iar între¡inerea ¿i îngrijirea corespunzåtoare pot duce la economii considerabile pentru fiecare fermier.

o cu valoarea indicatå în tabelele de specialitate.

3. Verificarea anvelopelor, pentru a putea interveni în timp util, dacå este necesar (de exemplu, efectuarea de repara¡ii, schimbarea anvelopelor etc. înainte de începerea sezonului), evitând astfel inactivitatea ulterioarå a vehiculului.

4. În cazul remorcilor ¿i al autocisternelor este important så se efectueze rota¡ia (sau schimbarea) anvelopelor de pe pun¡i. Cele montate pe puntea centralå sunt, în general, cele mai afectate de uzurå. Tehnicienii BKT recomandå måsurarea adâncimii benzii de rulare ¿i a uzurii, astfel încât anvelopele så poatå fi rotite ¿i încruci¿ate în mod optim.

Verificare ¿i între¡inere permanentå Speciali¿tii BKT sus¡in necesitatea Principalele opera¡iuni pe care între¡inerii corespunzåtoare a anveloechipa tehnicå a BKT le recomandå pelor atât în timpul iernii ¿i la repornirea pentru perioada de inactivitate: în primåvarå, cât ¿i pe tot parcursul an1. Cre¿terea presiunii în anvelope în ului ¿i recomandå urmåtoarele: timp ce utilajele nu sunt în func¡iune, - Acorda¡i aten¡ie stårii solului ¿i uticeea ce vå permite så evita¡i dezum- lizårii prevåzute în cartea tehnicå a anflarea anvelopelor atunci când nu sunt velopelor, pentru a vå asigura cå sunt utilizate, provocând fenomenul supårå- de tipul corect. tor de såriturå la repornire. Acest lucru este cu atât mai important când vine vorba de ma¿ini de recoltat, care sunt utilaje sezoniere prin excelen¡å. Fiind sta¡ionare pentru o perioadå lungå de timp ¿i fiind utilaje foarte grele, ar fi ideal så le ridica¡i de la sol ¿i så le suspenda¡i ro¡ile, evitând astfel så încårca¡i greutatea pe anvelope. Alternativ, trebuie ca anvelopele så fie umflate excesiv pentru a evita dezumflarea completå. În acest fel, se reduce la minimum fenomenul de dezumflare a anvelopelor atunci când nu sunt utilizate.

2. Verificarea presiunii în anvelope înainte de începerea sezonului ¿i setarea presiunii corecte, comparând50

- Verificarea zilnicå a presiunii ¿i påstrarea celei corecte în anvelope este esen¡ialå. Este întotdeauna recomandabil så se efectueze opera¡iunea cu un manometru calibrat sau så se instaleze, atunci când este posibil, sisteme de monitorizare a presiunii în anvelope pentru un control continuu.

- Selectarea anvelopelor adecvate pentru fluxul, viteza ¿i condi¡iile de lucru pentru activitatea preconizatå.

- Înainte de începerea lucrårilor, verifica¡i dacå existå reziduuri prinse în banda de rulare ¿i îndepårta¡i-le. Acest lucru este important în special pentru anvelopele cu un design mai închis (de exemplu, cele destinate transportului rutier). Acest lucru vå permite så evita¡i fenomenele de gåurire din compus ¿i, prin urmare, posibilele fisuri sau perforåri.

- Monitoriza¡i performan¡ele anvelopelor. Unii fermieri calculeazå costul orar prin înregistrarea orelor de func¡ionare a motorului. Al¡ii monitorizeazå acela¿i cost prin urmårirea kilometrajului ¿i calcularea costului pe kilometru.

Al¡ii calculeazå numårul total de tone de material manipulat sau costul pe tonå într-o anumitå perioadå de timp.

- Respecta¡i viteza nominalå prevåzutå pentru anvelope ¿i preveni¡i astfel eventuale accidente rutiere.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 6/2022

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Epuizarea resurselor [i schimb\rile climatice Ne place sau nu, produc¡ia agricolå ¿i piscicolå sunt dependente de resursele naturale oferite de planetå.

Petrol, gaze naturale, lemn, cårbune. Resurse poluante, epuizabile ¿i, cu toate acestea, cåutate din ce în ce mai mult. ¥n plus, agricultura trebuie så facå fa¡å expansiunii urbane ¿i majorårii cererii de apå venite din toate sectoarele economice.

O

ceanele noastre sunt afectate de explorarea petrolului ¿i gazelor, de transportul maritim ¿i de industriile terestre, ale cåror activitå¡i pot genera poluare prin scurgere ¿i, prin urmare, distrug habitatele ¿i pot duce la pierderea biodiversitå¡ii. ªi toatå aceastå competi¡ie pentru resurse este exacerbatå de schimbårile climatice.

Pânå în 2050, acest lucru ar putea reduce produc¡ia medie globalå de orez, grâu ¿i porumb cu 6 pânå la 10% în compara¡ie cu un scenariu de status quo climatic, în timp ce stresul hidric va apårea ¿i în nordul extrem al planetei. În acela¿i timp, produc¡iile reduse din India, China, UE ¿i SUA vor duce la majorarea pre¡urilor cerealelor pe pia¡a mondialå cu peste 7%.

Mediul nu este singurul care influ-

52

en¡eazå sistemul alimentar, agricol ¿i piscicol, tehnicile de produc¡ie fiind luate în considerare din cauza impactului pe care acestea îl pot avea asupra påmântului, apei, biodiversitå¡ii ¿i produc¡iei de gaze cu efect de serå.

La nivel global, sectorul agricol este direct responsabil pentru aproximativ 11% din aceste emisii, compus în mare parte din metan ¿i protoxizii de azot.

Utilizarea excesivå a îngrå¿åmintelor în agriculturå este o surså majorå de poluare a apei ¿i se estimeazå cå a redus biodiversitatea râurilor, lacurilor ¿i zonelor umede din întreaga lume cu aproximativ o treime. Sigur, aici nu este cazul României.

continuå så creascå, determinatå în principal de cre¿terea popula¡iei ¿i de majorarea veniturilor, existå toate motivele så cred cå lupta împotriva epuizårii resurselor ¿i a schimbårilor climatice va deveni o problemå din ce în ce mai importantå în viitor.

Se estimeazå cå popula¡ia lumii va ajunge la 9,5 miliarde de oameni pânå în 2050, cea mai mare parte a acestei cre¿teri a popula¡iei fiind a¿teptatå în Africa subsaharianå, India, Orientul Mijlociu ¿i Africa de Nord. Cre¿terea veniturilor în ¡årile în curs de dezvoltare ¿i emergente provoacå o cerere crescutå pentru produse alimentare ¿i nealimentare din ce în ce mai mare.

Impactul agriculturii asupra mediului ¿i resurselor naturale s-a îmbunåtå¡it, conform analizelor OCDE, dar mai sunt multe de fåcut în multe ¡åri pentru a utiliza mai bine resursele ¿i a reduce poluarea.

Pescuitul excesiv, inclusiv pescuitul ilegal, epuizeazå stocurile de pe¿te. Ca urmare, aproximativ o treime din stocurile lumii sunt exploatate dincolo de limitele biologice sigure, în cre¿tere de la aproximativ 10% la mijlocul anilor 1970. Acest lucru amenin¡å func¡ionarea ecosistemelor marine ¿i duce la limitarea oportunitå¡ilor pentru pescari.

O mai bunå gestionare a pescuitului ar putea genera o valoare suplimentarå de 80 de miliarde USD pe an în întreaga lume. Într-o perioadå în care cererea de produse alimentare ¿i nealimentare

Dezvoltarea tehnologiei digitale ar putea fi un vector formidabil pentru transformarea sistemului alimentar, agricol ¿i piscicol în urmåtorii ani.

Dispozitivele mobile, analiza datelor, imaginile prin satelit, echipamentele de precizie ¿i inteligen¡a artificialå, printre altele, ar putea contribui în mare måsurå la îmbunåtå¡irea productivitå¡ii, sustenabilitå¡ii ¿i rezisten¡ei întregii industrii mondiale. În principiu, inova¡iile tehnologice ar trebui så permitå fermierilor så monitorizeze mai precis nevoile culturilor ¿i ale animalelor lor, så ajusteze consumul de inputuri (îngrå¿åminte, suplimente alimentare etc.) ¿i så se bazeze pe volume semnificative de date pentru a determina ce tip de tehnologie trebuie adoptatå în viitorul imediat.

Fermierii ¿i pescarii ar putea råmâProfitul Agricol 6/2022

OPINIE ne mai u¿or conecta¡i la pie¡e ¿i ar putea accesa informa¡ii critice ¿i actualizate, în timp ce sistemele de trasabilitate fac posibilå urmårirea produselor de-a lungul lan¡ului valoric ¿i så ofere consumatorilor informa¡ii despre originea alimentelor pe care le cumpårå.

De asemenea, tehnologiile digitale ar putea deschide calea pentru o monitorizare mai atentå a activitå¡ilor de pescuit ilegal ¿i, astfel, ar putea contribui la o gestionare mai durabilå a stocurilor. De asemenea, ele pot contribui la direc¡ionarea ¿i îmbunåtå¡irea politicilor de mediu ¿i agricole, condi¡ionând sprijinul de rezultate verificabile. În cele din urmå, ele pot facilita comer¡ul transfrontalier, de exemplu prin automatizarea procedurilor administrative ¿i vamale.

Unele dintre aceste tehnologii existå deja, altele sunt abia în stadii incipiente de dezvoltare. Oricum, instrumentele agricole digitale nu vor fi automat disponibile pentru toatå lumea.

Va trebui så se acorde o aten¡ie deosebitå asigurårii faptului cå fermierii ¿i pescarii din ¡årile mai pu¡in dezvoltate pot beneficia de aceasta. În multe cazuri, acest lucru va însemna o cre¿tere

Profitul Agricol 6/2022

semnificativå a investi¡iilor (publice ¿i private) în infrastructura digitalå, precum ¿i în educa¡ie ¿i formare, altfel acest “decalaj digital” va cre¿te, låsând mult prea mul¡i în urmå.

Existå o nevoie din ce în ce mai mare de a regândi politicile în lumina provocårilor ¿i oportunitå¡ilor care apar.

Fårå întârziere, autoritå¡ile publice pot elimina måsurile care dåuneazå mediului, încurajând practicile de produc¡ie bazate pe principiile durabilitå¡ii.

Procedând astfel, ar pune la dispozi¡ie resurse financiare (de altfel limitate) care ar putea fi destinate investi¡iilor cu randament ridicat în sisteme de inovare, infrastructurå fizicå ¿i digitalå, måsuri specifice privind clima ¿i mediul ¿i sisteme de management al riscurilor.

Aceste ac¡iuni direc¡ionate ¿i personalizate ar deschide calea pentru alte måsuri de pia¡å, astfel încât comer¡ul cu produse alimentare, agricole ¿i pescåre¿ti så devinå mult mai liber ¿i mai echitabil.

Pentru îmbunåtå¡irea ac¡iunii publice este utilå consolidarea cooperårii interna¡ionale, care permite atât ob¡inerea mai multor informa¡ii cu privire la riscurile comune (schimbåri climatice ¿i alte schimbåri de mediu, activitå¡i de

cercetare ¿i dezvoltare insuficiente etc.), cât ¿i identificarea unor cåi pentru rezolvarea problemelor de interes pentru un numår mare de ¡åri (infrastructurå rezistentå la schimbårile climatice, managementul terenurilor ¿i apelor, diminuarea riscurilor meteorologice, noi aplica¡ii digitale etc.).

Reforma politicilor alimentare, agricole ¿i pescuitului nu este o sarcinå u¿oarå, deoarece ridicå întrebåri cu privire la efectele pe care le-ar putea avea asupra mijloacelor de trai ale popula¡iilor rurale, ale distribu¡iei veniturilor ¿i ale competitivitå¡ii.

Procesele de reformå trebuie concepute cu aten¡ie, astfel încât så anticipeze efectele negative ¿i så punå în aplicare mecanisme de sprijin care så înso¡eascå tranzi¡ia pentru a face mai u¿oare ajustårile structurale dorite. Autoritå¡ile na¡ionale pot colabora cu organismele guvernamentale, întreprinderile ¿i grupurile societå¡ii civile pentru a consolida cooperarea internå, atât pentru a facilita reforma, cât ¿i pentru a aborda problemele la nivel local, începând cu problemele de mediu.

Agricultura trebuie så existe, fårå ea nu putem avea o perenitate a mediului rural!

53

PAGINA DE HOBBY

V=natul ;n bucate (4) Ra¡a mare Låncile stufului, trestii¿urile o¡elite ¿i papura s-au cålit, dobândind sunet nou ¿i ascu¡i¿ ager. Roiurile de ¡ân¡ari sunt încå amor¡ite de ger, astfel cå zåbava ståruitorului vânåtor, înso¡it de råbdåtorul såu camarad patruped, va putea fi savuratå pe îndelete, ca un vin bun. Din multele neamuri de ra¡e ce ne survoleazå oglinzile apelor, de bunå seamå cå unele, dacå nu vor descoperi, iscodind din slavå, såla¿ul potrivnicilor, se vor apropia îndeajuns, încât så dea pânå la urmå sens a¿teptårii ¿i nådejdilor noastre. Dacå nu, vorba aceea, „ra¡a trece Dunårea/ ¿i rå¡oiul dupå ea”, expresie vie a unui principiu universal privitor la magnetismul eternului feminin.

I-am priceput tâlcul într-un crepuscul de februarie, în lumini¿ul unui crâng inundat de apele Dunårii umflate în desprimåvårare, la Fete¿ti, printre plopi ¿i sålcii båtrâne. Odatå låsatå seara, a¿teptam înte¡irea jocului târziu al zburåtoarelor ¿i, de aceea, n-am tras la ra¡ele care s-au låsat dupå ocoluri largi în mica arenå silvestrå. Odatå ¡esut întunericul, au început så se lase amågi¡i rå¡oii de chemårile insistente ale „atrapelor” noastre însufle¡ite, ne¿tiutoare cå î¿i ademenesc pe¡itorii… spre ciochinar. Glåsuiau pu¿tile noastre în caden¡å ¿i nici nu ne dådeam imediat seama care plescåit este de zbor frânt în snopul plumbilor ¿i care de picaj benevol, în focul pe¡itului.

Trebuie spus cå aliatele noastre nu erau mereu acelea¿i: tunetele armelor le alunga, dar, dupå o scurtå acalmie, coborau altele din apa neagrå a cerului în cea argintie dimprejurul nostru. De îndatå ce atingeau cu zgomot pânza lichidå, î¿i ¿i începeau salba chemårilor sacadate. De sus, le råspundeau cu glas rågu¿it cavalerii în trecere, întrerupându-¿i hoinåreala, pentru a li se alåtura. Tenta¡ia era prea mare.

Profitul Agricol 6/2022

Nici câinii no¿tri nu ne-au priceput ¿iretlicul, a¿a cå zvâcneau în lesa scurtå dupå fiecare foc izbutit, neîn¡elegând de ce le oprim elanul de a recupera de pe apå jinduitele pråzi plutitoare. Nu se dumireau de ce altådatå îi îndemnam så aporteze, iar acum îi împiedicam din råsputeri så o facå, ¡in-

ându-i ferm la picior. Nu aveau de unde ¿ti cå, låsa¡i liberi, ne-ar fi zådårnicit toatå strategia ¿i ar fi stricat spectacolul serii. Târziu, le-am dat drumul ¿i am aprins lanternele. Scåpa¡i în fine din chingi, ¿i-au fåcut fårå cusur datoria.

Apa fiind rece, în ma¿inå i-am învelit cu påturile lor cålduroase, iar la cabana lui Ion Chioru, unde eram caza¡i, au dormit în jurul sobei, neîntor¿i, pânå diminea¡a.

N-am mai tråit o astfel de experien¡å nici la Pietroiu, nici în altå parte. Vorba confratelui Mi¿u: „La vânåtoare, clipa e unicå ¿i ireversibilå.” Cât prive¿te rå¡oii cule¿i din revårsarea aceea providen¡ialå a Borcei, fiecare s-a chivernisit cum a putut. Companionii mei, dupå cum aveam så aflu ulterior, au apelat la re¡ete clasice. Eu mi-am rezervat plåcerea de a experimenta un preparat al cårui secret mi l-a deståinuit la Maliuc un lipovean hâtru ¿i stra¿nic de însetat,

pe când må învå¡a så prind avat cu un cârlig mare, pe care altoise doi fulgi de pescåru¿ aduna¡i de pe mal. Metoda s-a dovedit infailibilå, dar asta e altå poveste.

Ra¡å cu verde¡uri Se zvântå ¿i se ¿terg elementele componente ale ra¡ei, împånându-se pieptul cu bucå¡ele de slåninå afumatå.

Într-o crati¡å cu ulei se pregåte¿te un pat de zarzavaturi, format din morcov, påtrunjel, påstârnac, ceapå (câte douå din fiecare), mårun¡ite. Dupå ce s-au rumenit pu¡in, li se a¿azå deasupra ra¡a, adåugându-li-se un pahar de zeamå de carne ¿i unul de vin alb. Se laså la fiert înåbu¿it vreme de un ceas, apoi se ia capacul ¿i se då crati¡a la cuptor, stropindu-se din vreme în vreme cu sosul format. Când carnea e destul de påtrunså, se împårtå¿e¿te cu un degetar de coniac fin, dupå care se poate pune pe maså, alåturi de cartofi cop¡i, în care, fierbin¡i fiind, li s-a încorporat un cubule¡ de unt ¿i o panå de telemea de oaie. Op¡ional, o salatå de varzå ro¿ie, aspritå cu o¡et de mere. Nu trebuie omis vinul ro¿u, dacå se poate o Cadarcå de Mini¿.

Gabriel CHEROIU 55

LOCURI DE MUNC|

AGROPLANT BUCUREŞTI, Companie româneasca, cu distribu¡ie la nivel na¡ional de semin¡e, pesticide, îngrå¿åminte, regulatori de cre¿tere,

ANGAJEAZÅ Reprezentan¡i vânzåri (Ingineri agronomi sau agen¡i de vânzare) pentru urmåtoarele jude¡e: BRÅILA, BUZÅU, GIURGIU, IALOMIºA, PRAHOVA, VRANCEA RESPONSABILITźI: - Promovarea produselor ¿i politicilor firmei Agroplant; - Vânzarea ¿i încasarea valorii produselor; - Organizarea de întâlniri cu fermierii din zonå; - Organizarea de loturi demo în formele pe care le considerå utile; - Întocmirea tuturor documentelor comerciale necesare vânzårii ¿i încasårii.

CE OFERIM: - Loc de muncå într-o companie de profesioni¿ti; - Condi¡ii de muncå decente: ma¿inå, salariu motivant, independen¡å în jude¡ul de lucru; - Angajament de lucru pe termen nelimitat (exceptând perioada de probå de 6 luni).

CE CEREM: - Studii în domeniul agricol (Facultatea de Agriculturå sau Horticulturå) constituie avantaj; - Experien¡å minim 2 ani; - Competen¡e: PC, Word, Excel, limbå strainå (constituie avantaj), permis de conducere categoria B; - Abilitå¡i în comunicare, vânzåri; - Disponibilitatea de a se deplasa zilnic 8-10 ore în zona de lucru; - Competen¡e în organizarea de întâlniri, dezbateri.

Vå rugåm så transmite¡i C.V. pe adresa: agroplant_bucuresti@yahoo.com

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 24 februarie ASAS organizeazå dezbaterea Impactul utilizårii insecticidelor neonicotinoide asupra albinelor ¿i a insectelor dåunåtoare specifice. Se va ¡ine online ¿i va fi moderatå de pre¿edintele Valeriu Tabårå.

5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei.

Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini.

12 - 15 mai Are loc ExpoAgroUtil, expozi¡ie organizatå de Camera de Comer¡, Industrie, Naviga¡ie ¿i Agriculturå Constan¡a.

2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole.

9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå între expozi¡iile agricole de la noi. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier.

15 - 17 septembrie Forest este o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov.

58

Cu ochii în pai[pe Bruxelles-ul e preocupat de ce insecte vom mai mânca Comisia Europeanå a autorizat consumul greierelui de caså (Acheta domesticus) ca aliment nou în UE. Greierele de caså este a treia insectå care a fost probatå cu succes pentru consum, dupå viermele galben uscat ¿i låcusta cålåtoare. În cazul greierelui de caså, autoriza¡ia de consum este valabilå sub formå congelatå, uscatå sau pudrå.

Dupå studii declarat amånun¡ite, EFSA a ajuns la concluzia cå consumul acestei insecte este sigur pentru utilizårile cerute de compania care a formulat solicitarea.

Råzboiul cu care ne sperie mai ales americanii ¥n timp ce Bruxelles-ul se preocupå de consumul greierilor, invazia Ucrainei poate interveni în orice moment, a anun¡at, în fa¡a jurnali¿tilor, consilierul pentru securitate na¡ionalå al pre¿edintelui SUA. Poate chiar pe 20 februarie, când se încheie Jocurile Olimpice de la Beijing, a adåugat consilierul. Sau poate chiar miercuri, 16 februarie, când apare Profitul Agricol...

Vremea banilor ieftini nu a trecut Banca Centralå Europeanå (BCE) insistå cå infla¡ia crescutå e un fenomen temporar. BCE a confirmat în ¿edin¡a de la începutul lunii februarie deciziile privind politica monetarå adoptate în decembrie, care prevåd påstrarea actualului nivel al dobânzilor de referin¡å.

BCE previzioneazå cå pânå la sfâr¿itul lui 2022 infla¡ia zonei euro - care în decembrie a fost de 5% ¿i în ianuarie a crescut u¿or, pânå la 5,1% - va scådea pânå la 3%.

Facebook amenin¡å cå pleacå din Europa Dacå disputa privind datele personale nu va fi rezolvatå, Mark Zuckerberg ar putea închide Facebook ¿i Instagram în Europa, scrie Hotnews.ro. Facebook a fåcut o primå demonstra¡ie de for¡å, a blocat accesul din Australia.

Dar Australia are 25 de milioane de locuitori, Uniunea Europeanå are jumåtate de miliard.

ORIZONTAL: 1) Se ocupå cu gåinile – Arde påmântul; 2) Maximå spuså la timp – Popasuri... turistice; 3) Intrat în rândul lumii – Cuvânt 9 10 de apreciere; 4) A trata cu cåldurå – Cotå la între¡inere; 5) Lipsitå de atrac¡ie; 6) Început... de ianuarie – Fire de bucåtar; 7) Face o figurå frumoaså – A realiza o reproducere; 8) Ocnå fårå condamna¡i – Ibric fårå coadå! 9) A opri func¡ionarea – A da un råspuns favorabil; 10) Micu¡ul afirmat la picturå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

2

3

4

5

6

7

8

7

VERTICAL: 1) Låsat la vatrå – Mijloc de transmisie! 2) Privesc urbea; 3) Companie vânåtoreascå – Era folosit de oamenii 9 stråzii; 4) Corpuri de bibliotecå cu reducere; 10 5) Predecesorul mopului – Aflatå la debut pe terenul de fotbal; 6) Schimbul de la ¡arå – Solu¡ia careului din Nr. 5/2022 Omul din Banat! 7) Blocat la centru! – A intra ORIZONTAL: CIREADA - AP; ENOT - IRIGA; în bloc; 8) Rezultate la strungårie – Aripi de RF - APUCARI; AMNAR - TEN; AMU - INCASI; PENSA - UCIS; T - CATAR - VO; EPIDERMA - A; sitar! 9) Maså de petrecere – A scoate din tiRATE - SATIR; IREALITATE. pare; 10) Bun pentru îndreptare.

8

Profitul Agricol 6/2022