Profitul Agricol nr. 7 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 7 din 23 februarie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 7/2022

Un ministru cu o misiune ? Când este întrebat de riscurile în agriculturå ¿i mai ales de o eventualå despågubire în bani, ministrul Adrian Chesnoiu, tålmaciul PNS-ului, ne då pårinte¿te exemplul PAID-ului, perla afacerilor cu asiguråri obligatorii de pe la noi. Cåci PAID vine de la Pool-ul de Asigurare ¥mpotriva Dezastrelor Naturale, o societate specialå, care une¿te într-un singur interes o duzinå de societå¡i de asigurare. Cåci la acest PAID se plåte¿te poli¡a aceea obligatorie de despågubire în caz de dezastru, cåreia i se zice PAD. Cå, la valoarea de azi a caselor, poli¡a mai are doar valoare de simbol, asta e altå poveste. Dar så ne întoarcem la PAID-ul nostru. Cum spuneam, în el sunt 12 societå¡i de asigurare. ¥ntre ele, ABC Asiguråri (oare cine or fi?); Astra Asiguråri (falitå), Carpatica Asiguråri (falitå ¿i ea), Certasig (falitå), City Insurance (la fel, falitå). ªi alte câteva, tot falite sau care cocheteazå deocamdatå cu ideea. Mai pe picioarele lor sunt Generali, Groupama, Grawe ¿i Gothaer. A¿a cå 4 companii, nu 12, î¿i împart pia¡a asigurårilor obligatorii de locuin¡e de la noi. Care, la nivel de concept, deci teoretic, ar putea fi o afacere frumu¿icå. ¥n ¡arå sunt 9 milioane ¿i ceva de locuin¡e. Iar cea mai micå poli¡å e de 10 euro pe an. Doar cå noi suntem în România, la por¡ile Orientului, unde totul e luat în zeflemea, din 9 milioane de poli¡e, poporul locativ abia a încheiat vreun milion jumate... Ce o fi atunci a¿a de låudat la acest PAID? Cå e populat cu fali¡ii no¿tri, pe care ni¿te ¿mecheri îi ¡in în geam din orgoliu na¡ional? Sau, în timp ce laudå eficien¡a nedoveditå în via¡å a PAID-ului, ministrul mutå, cu talent de prestidigitator, banii fondului (nimica toatå, vreo 100 de milioane pe an) sub jobenul unei companii de stat? Andrei OSTROVEANU Dacå-mi da¡i voie, Caragiale ¿tia mai bine cum e chiar ¿i cu ideea acestui fond (mutual, de sprijin, de gestionare a riscurilor): Ori så se facå primesc, ¿i atunci så nu func¡ioneze deloc. Ori så nu se facå deloc, dar atunci så se plåteascå despågubiri la toatå lumea (cå toatå lumea voteazå).

Profitul Agricol 7/2022

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii PNS-ul în dezbatere publicå

LAPAR: o altå ¿anså ratatå de reformå a agriculturii

UNCSV: PNS-ul, cu bune, cu rele

Alina Cre¡u, APPR: Nu este ceea ce am gândit noi!

Pre]uri [i pie]e

Predic¡iile lui Cezar: Scade grâul, cre¿te floarea

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

364 milioane de tone de soia

În culisele Bruxelles-ului

Situa¡ia culturii de rapi¡å

Avertizare: prezen¡a buruienilor monocotiledonate în cultura de påioase

Cre[terea animalelor 24

Bayer: douå amenin¡åri la rapi¡å, în Câmpia de Vest

Nume noi în conducerea APPR

FCBR nu acceptå cre¿terea pragului la 500 de vaci

Cora¿ Ardelean încå rezistå la criza energeticå

Ma[ini & utilaje

Congresul anual al APPR

Scandal major în agricultura britanicå

Culturi vegetale

Reportaj de ferm\

A economisit un milion de lei achizi¡ionând din timp îngrå¿åmintele

Îngrå¿åmintele s-au ieftinit pu¡in 12

Statul va administra fondul de gestionare a riscurilor 9 Agricover a lansat cardul FERMIER

Trika Expert, insecticid ¿i fertilizant în aceea¿i granulå

Saaten Union: Noutå¡ile la floarea-soarelui

Dubla performan¡å Multipack

Wuxal Zinc. Plus de nutri¡ie, toleran¡å la stres ¿i productivitate

Perspective rezervate dupå o iarnå blândå ¿i uscatå

Robotul zburåtor care culege fructe

Kubota a livrat tractorul M7003 cu numårul 10.000

Consultan¡a tehnicå, calea spre competitivitate

Opinii

Planul Na¡ional Strategic, am vrut, dar nu s-a putut

Locuri de munc\

Hobby Vânatul în bucate (5)

Gripa aviarå a ajuns la New York

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII PNS-ul în dezbatere public\ Miercuri, 16 februarie, Ministerul Agriculturii a postat pe site, spre dezbatere publicå, proiectul Planului Na¡ional Strategic. Va sta în dezbatere pânå pe 26 februarie, când ministerul va sintetiza principalele propuneri ¿i sugestii ale organiza¡iilor profesionale.

Principalele direc¡ii pe scurt: Legarea sprijinului pe suprafa¡å de efectivul de animale; Plata pentru înverzire va fi înlocuitå de ecoscheme. Deocamdatå, au fost stabilite 5 ecoscheme. Sprijin pentru gospodåriile tradi¡io-

nale cu suprafe¡e de pânå la 10 ha teren arabil; Acordarea unor ecoscheme privind bunåstarea vacilor de lapte ¿i a tineretului bovin; Sprijinirea procesårii ¿i condi¡ionårii prin includerea formelor asociative alaturi de IMM-uri ¿i întreprinderi mari în categoria beneficiarilor eligibili. Valoarea acestor proiecte poate ajunge pâna la 15 milioane de euro în cazul investi¡iilor noi ¿i 3 milioane pentru modernizarea unitå¡ilor existente; Crearea unui instrument de gestionare a riscurilor privind despågu-

birea fermierilor afecta¡i de pierderi ale produc¡iei agricole; Includerea unei måsuri destinate sectorului forestier; Includerea în schema de ajutor de stat a investi¡iilor care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå, dar ¿i a proiectelor pentru utilizarea energiei din biomaså; Sprijinul pentru tinerii fermieri care se vor implica în zootehnie, produc¡ia de legume sau de fructe. Valoarea maximå a proiectului, 70.000 euro; A fost introduså o interven¡ie alocatå infrastructurii rutiere - drumuri comunale ¿i agricole.

LAPAR> o alt\ [ans\ ratat\ de reform\ a agriculturii ¥ntr-un comunicat transmis redac¡iei, LAPAR apreciazå cå acest proiect de PNS este ceva mai bun decât cele realizate sau propuse pânå în prezent, dar este încå departe de nevoile reale ale agriculturii române¿ti.

scurt, este încå o ¿anså pierdutå de a reforma agricultura în mod real, se aratå în comunicatul Ligii. Considerând cå totu¿i mai existå o ¿anså de îmbunåtå¡ire a PNS, LAPAR Profitul Agricol 7/2022

propune implementarea a 10 principii: 1. Profesionalizarea fermierilor ¿i fermelor Aceasta se poate face prin introducerea cerin¡elor de de¡inere a unei diplome universitare, de liceu sau ¿coalå profesionalå de specialitate, de cursuri acreditate cu duratå de minim 6 luni, pentru oricine care dore¿te så se instaleze în agriculturå prin accesarea de fonduri din Pilonul II; Introducerea obligativitå¡ii, pentru orice persoanå juridicå care are o exploata¡ie agricolå, de a avea un specialist angajat cu competen¡ele de la primul alineat sau un consultant pe bazå de contract de preståri servicii, acesta fiind obligatoriu inginer în domeniu;

2. Cre¿terea suprafe¡ei minime eligibile la 3 ha, exclusiv în cazul culturii vegetale; 3. Sprijinirea procesårii produc¡iei agricole exclusiv prin intermediul cooperativelor reale; 4. Favorizarea apari¡iei de unitå¡i de procesare a culturilor de leguminoase; 5. Dezvoltarea programelor de instalare ¿i produc¡ie de energie din surse regenerabile. Dar nu prin alocarea de teren agricol, ci prin folosirea acoperi¿urilor din ferme pentru instalarea de panouri fotovoltaice, instala¡ii de biogaz pentru unitå¡ile zootehnice; 6. Stimularea måsurilor de uuu 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Grâul românesc continuå så domine licita¡iile din Egipt Trei oferte de grâu românesc au câ¿tigat ultima licita¡ie de stat din Egipt, dupå ce såptåmâna trecutå au fost selecta¡i ¿i furnizori din Rusia ¿i Ucraina. Ofertele apar¡in companiilor ADM, Viterra ¿i Al Dahra ¿i sunt identice: câte 60.000 de tone de grâu cu livrare în perioada 1-10 aprilie, la pre¡ul de 338.55 dolari per tonå. Egiptul este cel mai mare importator de cereale din lume ¿i statul african oferå cantitå¡i mari de fåinå la un pre¡ subven¡ionat pentru cetå¡enii såraci. USDA investe¿te în robo¡i de iriga¡ii Departamentului de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA) a acordat finan¡are în valoare de 1,2 milioane de dolari unor cercetåtori de la Universitatea din Ohio care dezvoltå robo¡i pentru iriga¡ii. Spre deosebire de sistemele clasice de iriga¡ii, robo¡ii estimeazå necesarul fiecårei plante în parte, pentru a reduce consumul de apå ¿i evaporarea. Programul este considerat atât de important încât universitatea va fi vizitatå personal de cåtre secretarul USDA Tom Vilsack (echivalentul ministrului la noi), care este interesat ¿i de alte proiecte de agriculturå inteligentå. Paulina Gabor, din nou director general al ANF Paulina Gabor a revenit în func¡ia de director general al Autoritå¡ii Na¡ionale Fitosanitare, pozi¡ie pe care a mai ocupat-o în 2018-2019. Ea lucreazå la ANF din 2016, anterior ocupând pozi¡ii de consilier superior sau consilier la MADR, Direc¡ia Agricolå sau Laboratorul Central pentru Carantinå Fitosanitarå, începând din 1997. Este doctor în ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice, titlu ob¡inut la Universitatea din Craiova - Facultatea de Horticulturå ¿i a urmat un Master în management la Universitatea “Constantin Brancoveanu” din Pite¿ti - Facultatea de Management, Marketing în Afaceri Economice, Bråila. 8

uuu dezvoltare a spa¡iilor prote-

jate de producere a legumelor. Acestea vor trebui gândite cu costuri energetice minime, însemnând zone cu apå geotermalå sau unitå¡i care dispun de resurse regenerabile pentru a ob¡ine energie, inclusiv de cogenerare; 7. Realizarea unui pact legislativ Acesta ar trebui så stea la baza implementårii proiectului de PNS, ¿i så con¡inå, printre altele, reglementarea arendei, a cadastrului ¿i comasårii terenurilor, modificarea legii îmbunåtå¡irilor funciare, modificarea legii apelor pentru sursele de apå destinate iriga¡iilor, modificarea pedepselor din Codul penal pentru distrugerea infrastructurii de iriga¡ii, a perdelelor fores-

tiere, furtul animalelor ¿i a utilajelor ¿i multe alte prevederi necesare sectorului agroalimentar. 8. Dezvoltarea suprafe¡elor irigabile în zone unde nu s-a modernizat nimic pânå în prezent, nu så ,,modernizåm modernizårile din exerci¡iul precedent". 9. Prezentarea mai detaliatå a modului cum vor fi depå¿ite numeroasele probleme întâmpinate de fermieri la înfiin¡area sistemelor locale de iriga¡ii ¿i transparentizarea criteriilor de realizare a acestor investi¡ii. 10. Evitarea discriminårii între fermierii mici din zonele montane versus fermierii mici din alte zone, prin limitarea sprijinului pentru zona montanå la ecoschema specificå, fårå alte måsuri.

UNCSV> PNS-ul, cu bune, cu rele La draftul de PNS au reac¡ionat ¿i UNCSV, Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Vegetal. În opinia lor, eliminarea din Pilonul 2 a prioritizårii sectorului vegetal de la instalarea tinerilor fermieri, cât ¿i a achizi¡iilor de utilaje reprezintå o adevåratå loviturå. Pe de altå parte, UNCSV salutå ridicarea plafonului maxim pânå la care se pot moderniza unitå¡ile de condi¡ionare, procesare ¿i comercializare: cca 3 milioane euro nerambursabili, respectiv cca 15 milioane euro, cu 65% nerambursabili pentru investi¡ii noi. Cu privire la instrumentele de gestionare a riscurilor, UNCSV aprecieazå deschiderea ministerului de opta pentru emiterea unui poli¡e de asigurare pe hectar, care så acopere principalele riscuri catastrofice. “Va fi ceva similar sistemului de asigurare a locuin¡elor PAID sau cel pu¡in acesta este modelul cel mai apropiat. Acest tip de instrument de risc are în mod imperios nevoie de contribu¡ia statului, a¿a cum se întâmplå ¿i

în alte state membre (a se vedea cazul Italiei). Råmâne de dezbåtut ¿i analizat dacå este util så fie ceva gestionat doar de stat sau este mai adecvat un Parteneriat Public-Privat. Dar este binevenitå ¿i absolut necesarå decizia de a transfera 3% pentru ca to¡i beneficiarii de plå¡i directe så fie asigura¡i pentru aceste riscuri catastrofice, complementare asigurårilor standard. Va fi interesant de urmårit evolu¡ia în plan practic a ecoschemelor propuse în aceastå variantå a PNS-ului; sunt destul de echilibrate, dar practica poate aduce surprize. Este foarte important ca, imediat dupå aprobarea PNS-ului de cåtre Bruxelles, så se demareze discu¡iile detaliate pe subsecven¡a ¿i ghidurile solicitantului, pentru a men¡ine linia ¿i principiile agreate, evitând situa¡ia deja familiarå în care fiecare schimbare de conducere la nivelul MADR så aducå ¿i o diferen¡å de strategie.

Robert VERESS Profitul Agricol 7/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Statul va administra fondul de gestionare a riscurilor Dupå consultåri cu ASF, Autoritatea de Supraveghere Financiarå, ministrul Adrian Chesnoiu a decis înfiin¡area unei companii de asigurare cu capital de stat, în subordinea ministerului. A¿adar, statul va administra cei 300 de milioane de euro care vor fi re¡inu¡i, pentru asiguråri, în perioada 2023-2027, din banii cuveni¡i fermierilor (din plå¡ile directe).

1, cårora li se adaugå al¡i 20% (12 milioane de euro) din Pilonul 2, ¿i o completare de la bugetul de stat (28 de milioane de euro anual). Ministrul spune cå banii ar urma så fie folosi¡i “pentru emiterea unei poli¡e de asigurare obligatorii minimale pe unitatea de suprafa¡å”. ªi cå, pânå în 2027, va trebui så ajungem la “un pool de asigurare, pe modelul PAID de la locuin¡e”.

Adrian Chesnoiu

Ministrul Adrian Chesnoiu apreciazå cå suma anualå care se va colecta la Fondul de gestionare a riscurilor din

agriculturå va fi de 100 de milioane de euro. Ace¿tia se compun din cei 60 de milioane de euro vira¡i anual din Pilonul

Chesnoiu e încrezåtor cå acest mecanism va încuraja societå¡ile de asigurare private så încheie mai multe poli¡e facultative. Mai ales cå Submåsura 17.1, prin care se finan¡eazå pânå la 70% din poli¡ele facultative, va continua în actualul exerci¡iu.

Alina Cre]u, APPR> Nu este ceea ce am gândit noi! APPR este organiza¡ia care a avut ini¡iativa apelårii la transferul unui procent de 3% din Pilonul 1 în Pilonul 2, pentru constituirea Fondului de gestionare a riscurilor. Înså, spune Alina Cre¡u, director executiv APPR, nu a fost nici o clipå vorba de înfiin¡area unei companii de asiguråri de stat. “Speråm cå, totu¿i, nu aceasta este decizia finalå, iar domnul ministru se va mai consulta cu noi”, spune Cre¡u. În viziunea APPR, Fondul ar fi fost constituit din cei 60 de milioane de euro contribu¡ia fermierilor, 40 de milioane de euro contribu¡ia statului român ¿i 200 de milioane de euro contribu¡ia UE, în caz de dezastre naturale. Profitul Agricol 7/2022

Înså, a¿a cum a fost prezentatå finan¡area Fondului, ar rezulta cå se iau bani de la fermieri de douå ori: o datå din plå¡ile directe ¿i apoi din bugetul Pilonului 2, care, teoretic, este destinat investi¡iilor. Ministrul se apårå spunând cå este vorba de mecanisme diferite, UE nefinan¡ând dintr-un buget separat FGRA. “Acela este un fond de interven¡ie la nivel european, pentru situa¡ii de urgen¡å, la care contribuie toate statele, dar fondurile sunt returnate dacå nu se utilizeazå. Sunt, a¿adar, bani pot fi utiliza¡i pe cu totul alte scheme, nu pe cea de gestionare a riscurilor, din Pilonul 2”. pagin\ de Robert VERESS

Alina Cre]u

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Autoutilitare electrice pentru sectorul agricol Agricultura s-ar putea bucura în viitorul apropiat de autoutilitare electrice, special concepute. Un grup de tineri ingineri a proiectat ¿i produs la Bra¿ov prima autoutilitarå electricå, care va fi folositå în serviciul public de Primåria Hoghilag, jud. Sibiu. Aceastå realizare a fost posibilå gra¡ie unui parteneriat încheiat între Facultatea de ªtiin¡e Agricole din Sibiu, responsabilå de conceptul produsului, Primåria Hoghilag, care a contribuit prin deschiderea cåtre nou, ¿i Emove Util, care a furnizat solu¡ia. Timp de 6 luni autoutilitara electricå va fi testatå la Hoghilag, iar în acest timp ini¡iatorii proiectului vor încerca så dezvolte o versiune specialå pentru fermieri. Francezii inventeazå oul artificial Doi studen¡i francezi au reu¿it, cu ajutorul unei campanii de finan¡are online, så producå ouå artificiale, care vor fi comercializate sub brandul Le Papondu. Produsul se adreseazå veganilor ¿i persoanelor care suferå de alergie la ouå. Inventatorii au folosit doar ¿apte ingrediente: fåinå de fava, celulozå, apå, sare, ulei, o aromå naturalå ¿i extract de morcovi pentru culoare. Ei sus¡in cå Le Papondu aratå la fel ca un ou normal ¿i are acela¿i gust, iar valoarea nutri¡ionalå este similarå, dar au avertizat cå vor putea produce ini¡ial doar cantitå¡i reduse. SUA importå din nou avocado din Mexic SUA au ridicat restric¡ia impuså pentru importul de avocado din Mexic, dupå negocieri cu autoritå¡ile mexicane. Måsura a fost deciså ini¡ial dupå ce un inspector american a fost amenin¡at de cartelurile trafican¡ilor de droguri din statul Michoacan, dar mexicanii au fost de acord så asigure o protec¡ie suplimentarå pentru angaja¡ii Departamentului de Stat pentru Agriculturå (USDA). Statul Michoacan furnizeazå 80% din importurile totale de avocado ale SUA. 10

Agricover a lansat cardul FERMIER Agricover Credit IFN a prezentat primul card de credit Mastercard business destinat agricultorilor din România. Botezat simplu, Fermier, a fost gândit în colaborare cu parteneri financiari de talie mare (Mastercard, DiPocket UAB ¿i Nexi-SIA). “Am gândit, ini¡ial, acest produs ca fiind destinat fermelor de pânå la 400 de ha. Dar am constatat cå ¿i fermierii mai mari sunt interesa¡i de el. Fie cå achizi¡ioneazå inputuri, cå plåtesc motorina la pompå, sau cå au nevoie de cash prin retragere de la bancomat, cardul oferå o solu¡ie imediatå”, spune Robert Rekkers, general manager Agricover Credit IFN. În func¡ie de posesor, cardul va avea plafoane generoase de creditare, de 150.000 de lei. Pentru inputurile achizi¡ionate din magazinul online Agricover, dobânda va fi zero, iar pentru alte produse dobânda va fi comparabilå cu cea practicatå în pia¡a bancarå, pentru produse de acest tip.

Robert Rekkers,

general manager Agricover Credit IFN

Creditul poate fi rambursat anual, fiind corelat cu perioada de recoltare a culturii preponderente. La termenul ales de rambursare, fermierul are ¿i op¡iunea de a achita o sumå mai micå decât creditul accesat, dar nu mai pu¡in de 60% din acesta.

Robert VERESS

:n culisele Bruxelles-ului Ministrul Adrian Chesnoiu a participå luni, 21 februarie, la obi¿nuitul Consiliu de Agriculturå ¿i Pescuit, care se desfå¿oarå la Bruxelles. Pe ordinea de zi, propunerea Comisiei privind defri¿årile ¿i degradarea pådurilor pentru ob¡inerea unor produse de bazå pe care UE le importå din alte ¡åri (cum ar fi cafeaua, soia ¿i lemnul). În ceea ce prive¿te Agricultura, mini¿trii vor avea un schimb de opinii cu privire la modalitå¡ile de îmbunåtå¡ire a coeren¡ei dintre politica agricolå ¿i politica comercialå pentru a contribui mai bine la îndeplinirea obiectivelor Pactului Verde european. Referitor la situa¡ia pie¡ei, mini¿trii

vor dezbate situa¡ia actualå în special în ceea ce prive¿te produsele agricole, precum ¿i sectorul cårnii de porc. Alte subiecte ale ¿edin¡ei: - Rapoarte privind måsurile fitosanitare referitoare la importurile în UE ¿i extinderea utilizårii pa¿apoartelor fitosanitare în UE - Asigurarea unui venit echitabil fermierilor - Revizuirea politicii de promovare a agriculturii UE - Etichetarea ouålor crescute în aer liber. De asemenea, printre alte subiecte aflate pe agenda reuniunii se aflå situa¡ia privind seceta în Portugalia ¿i Spania. Profitul Agricol 7/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Epidemia de salmonella din Europa a fost provocatå de ouå Un raport publicat de douå institu¡ii UE sus¡ine cå epidemia de salmonella din Europa de la sfâr¿itul anului trecut a fost provocatå de consumul de ouå contaminate. Fran¡a a fost ¡ara cea mai afectatå, cu 216 din totalul de 272 infec¡ii raportate la nivel european, iar toate cazurile sunt legate de restaurante care se aprovizionau cu ouå de la un singur furnizor din Spania. Investiga¡ia nu a descoperit înså sursa altor infec¡ii din Danemarca, Marea Britanie, Spania ¿i Olanda, care nu au nici o conexiune cu producåtorul spaniol. Anglia va permite în continuare importul de foie gras Celebrul pate francez foie gras a fost eliminat dintr-un proiect de lege britanic, care va interzice anumite importul unor produse din cauza cruzimii fa¡å de animale. Fermierii britanici nu au voie de mai mul¡i ani så producå pate de acest tip, înså importul va fi permis în continuare dupå ce unii mini¿tri din guvernul de la Londra s-au opus acestei måsuri. Principalul oponent a fost ministrul pentru Brexit, Jacob Rees Mogg, care a spus cå este normal ca oamenii så decidå ce alimente vor så consume. Organiza¡iile de protec¡ie a animalelor cer în continuare interzicerea foie gras, pentru cå pate-ul este produs prin îngrå¿area cu for¡a a ra¡elor sau gâ¿telor. Pakistanul permite transportul de cereale spre Afganistan Conform unor surse neoficiale, Pakistanul va permite transportul unei dona¡ii de cereale spre Afghanistan din partea rivalei India. India a anun¡at acum mai mult de trei luni cå doneazå 50.000 de tone de grâu pentru Afganistan, iar ulterior a acuzat Pakistanul cå blocheazå transportul cerealelor. Afganistanul se confruntå cu o crizå economicå ¿i umanitarå fårå precedent dupå ce talibanii au învins guvernul sus¡inut de americani, iar ONU estimeazå cå 90% din popula¡ie suferå deja de foame. 12

:ngr\[\mintele s-au ieftinit pu]in Tona de azotat de amoniu se vindea, joi, 17 februarie, cu 763 de euro (3.775 lei), inclusiv TVA, în Portul Constan¡a (pre¡ FCA, la care se adaugå costul transportului în fermå). În aceea¿i zi, îngrå¿åmintele complexe DAP ¿i MAP erau cotate la 944 euro/t (4.670 lei/t), inclusiv TVA, FCA Constan¡a. În a doua parte a lunii decembrie, când pre¡ul gazului metan a ajuns la 180 euro/MWh, azotatul de amoniu costa 872 de euro/t (4.315 lei/t), iar complexele depå¿iserå 1.035 euro/t (5.125 lei/t). Ieftinirea este de 12,5% în cazul azotatului, respectiv 8,84% în cazul

complexelor. Iar trendul de pre¡ pare descendent. Furnizorii au ¡inut pre¡urile sus o vreme, mizând pe faptul cå fermierii se vor aproviziona, în cele din urmå, la orice costuri. Aceastå socotealå nu a func¡ionat. Drept care, s-a instalat panica de a scåpa de marfå, costurile de stocare reducând marja de profit. În plus, se apropie primåvara ¿i, dacå vremea va continua så se încålzeascå, pre¡ul gazelor o va lua la vale, Combinatul Azomure¿ î¿i va relua produc¡ia ¿i pre¡ul îngrå¿åmintelor se va normaliza.

Robert VERESS

Scandal major în agricultura britanic\ Autoritå¡ile britanice vor investiga o fermå din ºara Galilor, dupå ce un documentar realizat de BBC a aråtat vaci care erau lovite cu pumni, picioare ¿i lope¡i de metal. Emisiunea Panorama a difuzat imagini filmate la sfâr¿itul anului 2021 de un activist sub acoperire al organiza¡iei Animal Equality. El aratå cum angaja¡ii lovesc animalele în cap ¿i în stomac, iar multe dintre vaci sunt atât de slåbite, încât nu mai pot sta în picioare ¿i sunt pur ¿i simplu târâte pe jos. “Imaginile prezintå cele mai groaznice abuzuri asupra animalelor pe care le-am våzut vreodatå”, spune chirurgul veterinar Marc Abraham. Investiga¡ia BBC a descoperit cå

ferma era un furnizor al Freshways, cel mai mare procesator independent de lactate din Marea Britanie. Freshways aprovizioneazå multe companii importante, printre care British Airways, Costa Coffee sau lan¡ul de magazine alimentare Morrisons. Organiza¡iile fermierilor au condamnat înså reportajul “senza¡ionalist” al BBC ¿i au explicat cå “abuzurile inimaginabile” de la o singurå fermå nu trebuie generalizate. “Fermierii no¿tri muncesc multe ore ¿i de multe ori nu au zile libere timp de mai multe såptåmâni, pentru a asigura condi¡ii bune pentru animalele lor. A¿a cå ne pare råu cå BBC a ales så prezinte o fermå unde s-au petrecut atrocitå¡i, pentru cå nu este reprezentativå pentru industria noastrå”, spune Matt Knight, directorul Asocia¡iei Regale a Producåtorilor Britanici de Lactate. Profitul Agricol 7/2022

Predic]iile lui Cezar

Scade grâul, cre[te floarea Grâu În ultima såptåmânå, indica¡iile grâului în paritatea CPT Constan¡a s-au degradat pânå la nivelul de 258-262 euro/t, pe fondul aparentei detensionåri a situa¡iei politice din bazinul Mårii Negre, înainte de noua escaladare de sâmbåtå. Pre¡ul grâului cu specifica¡ii de furaj a scåzut ¿i el, men¡inându-se cu circa 11-12 euro/t sub nivelul grâului de panifica¡ie. Cota¡ia pentru recolta nouå de grâu råmâne la 235 euro/t, cu un minus de 8 euro/t pentru specifica¡ia de furaj. Înså, în acest moment, în România nu se våd precipita¡ii abundente la orizont, care så poatå acoperi deficitul de apå. Se impune precau¡ie la antamarea recoltei.

Orz Indica¡iile de pre¡ se men¡in la nivelul de 250 euro/t în paritatea CPT Constan¡a, în timp ce recolta nouå este ofertatå cu 212-218 euro/t.

Porumb Indica¡iile porumbului în paritatea CPT Constan¡a se reconsolideazå în jurul valorii de 250 euro/t. Acalmia din bazinul Mårii Negre a intensificat eforturile de tranzac¡ionare înainte de precipitarea unui conflict care ar întrerupe comer¡ul din zonå. În acest moment, România a ajuns aproape de nivelul de 3 mil. tone export 14

de porumb în sezonul 2021-2022. Prognoza de însåmân¡are pentru 2022 este de 2,63 milioane hectare.

Rapi¡å Cultura româneascå de rapi¡å se prezinta sub auspicii bune în acest moment. Prognozele de produc¡ie sunt la nivel normal în aceastå perioadå ¿i cele 417.000 de hectare au speran¡a ie¿irii din iarnå în condi¡ii normale. Cota¡iile pentru recolta nouå nu au suferit modificåri. Indica¡ia AUG22 minus 5 sau 10 euro/t, în func¡ie de locul livrårii, Procesator sau CPT Constan¡a, se men¡ine neschimbatå pentru aceastå perioadå de timp. Produc¡ia de rapi¡å din UE27 va ajunge la 17 mil. tone în timpul 20212022, în cre¿tere cu (doar) 1,8% fa¡å de recolta precedentå, puternic afectatå de vremea uscatå din toamnå ¿i de ploile abundente ¿i inunda¡iile din primåvarå. Sporul din acest an este rezultatul cre¿terilor anticipate de produc¡ie în România, Bulgaria, Danemarca, Lituania ¿i Polonia, care ar urma så compenseze pierderile din alte state membre.

Floarea-soarelui Pia¡a localå a semin¡elor de floareasoarelui a cunoscut o cre¿tere în ceea ce prive¿te indica¡iile în paritå¡ile CPT Constan¡a sau DAP Procesator, la 680685 dolari/t, respectiv 707 dolari/t FOB Constan¡a. Cererea este constantå.

Nivelul de pre¡ de aståzi este rezultatul conjugat al fermierilor din Rusia, Ucraina ¿i România, care nu au vândut semin¡ele de floarea-soarelui decât în loturi foarte reduse, preferând så vândå grâul ¿i porumbul, datoritå recoltelor foarte bune. Nivelul de pre¡ cre¿te ¿i în Ungaria, în jurul valorii de 720 dolari/t, marfå livratå la fabricile din apropierea frontierei româno-maghiare.

Soia Procesatorii interni au o indica¡ie de 630 dolari/t, la care se adaugå sprijinul cuplat pe hectar. Procesatorii din Ungaria sunt acoperi¡i pentru luna martie, iar nivelul indicativ de pre¡ este similar cu cel din România (sprijinul cuplat inclus, respectiv 680 dolari/t). La nivel european, au fost produse 2,75 mil. tone, România având o pondere de 9% din total, adicå în jurul valorii de 247.500 tone.

Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu Profitul Agricol 7/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e go FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 18 februarie 2022, a fost de 315 dolari/tonå (1.323 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå.

Grâu România FOB Constan¡a 277 euro/t (+ 6) 1.357 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 14 - 18.02.2022, pre¡ cu livrare în mart. 2022. ¥n såptåmâna 14 - 18 februarie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chica$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mar Mai Iulie

14.02 281 277 279

15.02 283 279 281

16.02 17.02 18.02 284 285 287 281 283 289 283 284 285 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mar Mai Iulie

14.02 285 287 290

15.02 287 289 291

16.02 289 290 293

17.02 295 297 295

18.02 297 298 299

Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 109.770 tone, Filipine 79.770 tone, Columbia 77.970 tone, Mexic 77.770 tone ¿i Thailanda 77.770 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 285 dolari/tonå (1.197 Cota¡ii - Burse din Fran¡a 14.02 257 257 257 253 Moselle FOB 265 Rouen FOB 307

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

15.02 16.02 259 261 259 261 259 261 255 257 267 269 309 311

14.02 273 277 281

15.02 275 279 283

16.02 277 281 285

17.02 262 262 262 259 271 313

România

17.02 283 285 287

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 18 februarie 2022, a

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 259 euro/tonå (1.269 lei). A crescut cu 9 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 259 euro/tonå (1.269 lei). A crescut cu 9 euro/tonå.

Mar Mai Iul

15.02 247 245 245

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 14.02 Bordeaux 247 Pallice 245 Rhin FOB 257 Bordeaux FOB 251 Pontivy 250

$/t

16.02 17.02 18.02 249 251 253 247 251 257 247 249 251 euro/t

15.02 16.02 17.02 18.02 249 250 251 253 247 249 250 251 259 261 263 265 253 255 257 259 253 254 257 259

Profitul Agricol 7/2022

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 315 $/t

18.02 285 287 289

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în martie, este de 241 dolari/tonå (1.012 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

14.02 245 243 241

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în martie 2022, a fost de 227 dolari/t (953 lei).

$/t

FOB Constan¡a 247 euro/t (=) 1.210 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 14 - 18.02.2022, pre¡ cu livrare în mart. 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 314 euro/tonå (1.539 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna martie 2022 este de 241 dolari/t (1.012 lei).

18.02 263 263 263 261 273 314

fost de 269 dolari/tonå (1.130 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 273 euro/tonå (1.338 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

de pe bursele din Fran¡a. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 263 euro/tonå (1.289 lei).

euro/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Martie Aprilie Mai

lei). A crescut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 18 februarie 2022, a fost de 251 euro/tonå (1.230 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 265 euro/tonå (1.298 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 281 dolari/tonå (1.180 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 269 $/t

$/t

14.02 15.02 16.02 17.02 18.02 Martie 273 275 277 279 281 Mai 275 277 279 281 285

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 14 - 18 februarie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 609 dolari/tonå (2.558 lei). A crescut cu 18 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 14 februarie 2022. Principalele destina¡ii: OCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 14.02 Martie 557 Aprilie 559 Mai 563

15.02 571 569 567

$/t 16.02 573 571 571

17.02 579 579 577

18.02 581 583 579

Orz România FOB Constan¡a 245 euro/t (+ 4) 1.200 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 14 - 18.02.2022, pre¡ cu livrare în mart. 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 14.02 Rouen 243 Dunquerque 243 Pontivy 251 Orz bere: Creil** 257 Moselle** 265

15.02 245 245 253

16.02 247 247 255

17.02 249 249 257

18.02 251 250 259

259 263 265 267 267 269 277 279

Sorg

PREºURI 14 - 18.02.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 14 - 18 februarie 2022, a fost de 231 dolari/tonå (970 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

landa 117.770 tone, China 703.770 tone, Taiwan 85.570 tone, Indonezia 77.970 tone ¿i Mexic 77.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 609 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 18 februarie 2022, a fost de 609 dolari/tonå (2.558 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 501 dolari/tonå (2.104 lei), în cre¿tere cu 24 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 14.02 Martie 1.377 Aprilie 1.385 Mai 1.371

15.02 1.385 1.397 1.377

16.02 1.397 1.399 1.385

17.02 1.407 1.411 1.397

$/t 18.02 1.470 1.469 1.457

FOB-Rouen, a fost de 251 euro/tonå (1.230 lei), mai mare cu 7 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 279 euro/tonå (1.367 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în martie 2022, pre¡ul orzului furajer este 243 dolari/t (1.021 lei), cu 2 dolari/tonå mai mare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 107.770 tone ¿i Canada 5.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Martie Mai

14.02 15.02 16.02 17.02 18.02 223 225 227 229 231 227 235 237 239 241

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

14.02 15.02 16.02 17.02 18.02 Martie 577 585 593 599 609 Mai 573 579 585 587 597

Floarea-soarelui

chidere, pe 18 februarie, a fost de 630 dolari/tonå (2.646 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 635 euro/tonå (3.111 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 14 februarie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna martie 2022, este de 679 dolari/tonå (2.852 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna martie 2022, a fost de 757 dolari/t (3.179 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

14.02 15.02 16.02 17.02 18.02 Martie 619 623 627 629 630

14.02 15.02 16.02 17.02 18.02 Dieppe 627 629 631 633 635

Rapi¡å

de 14 februarie.

¥n såptåmâna 14 - 18 februarie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 703 euro/tonå (3.445 lei). A crescut cu 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 14.02 Rouen 671 Dunquerque 671 Moselle 673

15.02 673 673 677

16.02 677 675 685

17.02 679 677 697

18.02 693 691 703

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 693 euro/tonå (3.396 lei), mai mare cu 22 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 691 euro/tonå (3.386 lei), mai mare cu 20 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Martie Aprilie Mai

14.02 797 785 759

15.02 803 793 767

16.02 805 795 769

17.02 807 797 777

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

315 dolari/t

+ 12

269 dolari/t

$/t

14.02 15.02 16.02 17.02 18.02 Martie 477 483 485 497 501 Mai 473 479 485 497 500

609 dolari/t

+ 18

231 dolari/t

$/t 18.02 815 799 785

Profitul Agricol 7/2022

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, pentru luna februarie. Sunt date noi despre produc¡ia, consumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2021/22. Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 611 milioane tone, cu 8 milioane tone mai mare fa¡å de anul trecut. Structural, va fi formatå astfel: - soia (364 mil. tone, mai pu¡in cu 2 mil. tone fa¡å de anul trecut); - rapi¡å (71 mil. tone); - floarea-soarelui (57 mil. t., cu 8 mil. tone mai mult fa¡å de anul trecut); arahide (51), semin¡e de bumbac (43), nuci de palmier (20) ¿i copra (6). Consumul mondial va fi de 521 mi-

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ajunge la 356 milioane tone, cu 8 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone): - soia (251 mil. tone, mai mare cu 3 mil. tone fa¡å de anul trecut); - rapi¡å (41 mil. tone); - floarea-soarelui (23 mil. tone); - semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (8) ¿i copra (2). Consumul mondial de ¿roturi este prognozat la 351 milioane tone.

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 213 milioane tone, fa¡å de 206 milioane tone în anul 2020/21. Structura sortimentalå: - ulei de palmier (75,5 mil. tone); - soia (60 mil. tone); - rapi¡å (28 mil. tone); - floarea-soarelui (22 mil. tone); - nuci de palmier (9 mil. tone); - arahide (6,5 mil. tone); - semin¡e de bumbac (5 mil. tone); - ulei de måsline (3,5 mil. t). 18

lioane tone, mai mare cu 13. ºårile mari consumatoare sunt China (131 mil. tone), SUA (64 mil. tone), Brazilia (51), UE (47), Argentina (43), India (34), Rusia (21) ¿i Ucraina (19).

Semin¡e oleaginoase An de pia¡å 2020/21 2021/22 Oct.

dolari/tonå

Soia Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott SUA Rott Hamb (1) (2) (1) (2) (2) 461 563 467 685 594

437

549 529

748

782

Nov.

448

553 560

741

793

Dec.

459

565 529

716

822

Ian. 22

608

721

852

ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (91 milioane tone), SUA (57), Canada (9,5).

Japonia (6), Egipt (4) ¿i Argentina (4).

ºårile mari importatoare sunt China (109 milioane tone), UE (21), Mexic (8),

Stocurile mondiale sunt prognozate la 105 milioane tone.

ªroturi proteice

dolari/tonå

Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de pia¡å SUA Hamb SUA Rott Hamb (1) (2) (3) (4) (5) 2020/21 432

463

272

312

319

Oct.

359

448

245

284

340

Nov.

396

447

283

280

365

Dec.

440

478

319

278

388

Ian. 22

464

505

332

294

405

2021/22

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Consumul mondial de uleiuri vegetale este estimat la 210 milioane tone, fa¡å de 205 milioane tone în 2020/21. ºårile mari consumatoare sunt China (42 milioane tone), UE (26 milioane tone), India (22,5 milioane tone), Indonezia (20 mil. t) ¿i SUA (17). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (30 milioane tone pe an), Malaezia (18), Ucraina (7), Argentina (6,5), Canada (5) ¿i Rusia (3,4). ºårile mari importatoare sunt India (14 milioane tone), China (13), UE (11) ¿i SUA (5 milioane tone).

(1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

ºårile mari consumatoare de ¿roturi proteice sunt China (99 milioane tone), UE (49), SUA (39), Brazilia (22), India (18), Rusia (8,5 mil. tone) ¿i Mexic (8). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (29 milioane tone), Brazilia (17), SUA (13) ¿i Ucraina (6). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (22 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (6) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 16,3 milioane tone. Uleiuri vegetale

dolari/t

Soia An de pia¡å

Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott (1) (2) (3) (4)

Rott (5)

2020/21 1.261 1.266 1.639 1.350 1.306 2021/22

Oct.

1.552 1.491 2.844 1.446 1.777

Nov.

1.495 1.456 2.756 1.441 1.800

Dec.

1.404 1.457 2.756 1.396 1.743

Ian. 22

1.448 1.508 2.714 1.413 1.814

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB.

Stocurile mondiale sunt prognozate la 24 mil. tone. Profitul Agricol 7/2022

Pre]uri [i pie]e

364 milioane de tone de soia Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2021/22 este prognozatå la 364 milioane tone, în scådere cu 9 milioane tone fa¡å de estimarea de luna trecutå, dar cu 8 milioane de tone mai mare decât în anul 2020/21.

Pre¡uri ¿roturi soia

Pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a crescut cu 38 dolari/tonå, la 489 dolari/tonå. ªi pre¡urile din Argentina au crescut, de la 425 dolari/tonå la 465 dolari/tonå. ¥n Brazilia pre¡urile au crescut cu 49 dolari/tonå ¿i au ajuns la 470 dolari/tonå.

ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (134 milioane tone, mai pu¡in cu 4 mil. tone fa¡å anul trecut), SUA (121 milioane tone, mai mult cu 6 mil. tone), Argentina (45, mai pu¡in cu 1,2 mil. ªroturi tone), China (16, mai pu¡in cu 3 mil. Produc¡ia mondialå de ¿roturi din tone), India (12), Paraguay (8,5) ¿i Casoia este evaluatå la 251 milioane tone, nada (6). cu 3 milioane tone mai mare decât în ºårile mari consumatoare sunt anul de pia¡å trecut. China (94 milioane tone), SUA (60), ºårile mari producåtoare de ¿roturi: Brazilia (47), Argentina (40), UE (16), China (74 mil. tone), SUA (47 mil. tone), India (10), Mexic (6,4) ¿i Fed. Ruså (5 Brazilia (36), Argentina (31 mil. tone), mil. tone). Marii exportatori de soia sunt Bra- UE (13 mil. tone) ¿i India (8 mil. t). zilia (90 milioane tone, mai mult cu 8 mil. ºårile mari consumatoare sunt Chide tone decât anul trecut), urmatå de SUA (56 mil. tone, cu 6 mil. tone mai na (74 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de pu¡in decât anul trecut), Paraguay (4,2 tone), SUA (34 mil. tone), UE (28,5 mil. milioane tone) ¿i Argentina (4 milioane tone), Brazilia (20 mil. tone), Mexic (7), India (6), Vietnam (6), Indonezia (5), tone). Marii importatori de soia sunt Chi- Thailanda (5), Egipt (4). na (97 milioane tone), urmatå de UE (15 ºårile mari exportatoare de ¿roturi milioane tone), Mexic (6), Argentina (4), din soia sunt Argentina (28 milioane Egipt (4), Thailanda (3), Japonia (3) ¿i tone), Brazilia (17) ¿i SUA (13 milioane Taiwan (3 milioane tone). de tone). Stocurile mondiale sunt prognoºårile mari importatoare de ¿roturi zate la 93 milioane tone, fa¡å de 100 sunt UE (17 milioane tone), urmatå de milioane tone în anul de pia¡å trecut. Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (2), Iran (2), Mexic (2), Coreea de Sud (2). Pre¡uri soia

Stocurile mondiale sunt estimate la 12 milioane tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 60 milioane tone, mai mare cu 1 milion de tone fa¡å de 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt China (17 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone ca anul trecut), SUA (12 milioane tone), Brazilia (9), Argentina (8), UE (3), India (1,8) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone). ºårile mari consumatoare sunt China (18 milioane tone), SUA (11,4 milioane tone), Brazilia (8), India (5), UE (3) ¿i Argentina (2). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (1,5 mil. tone), UE (1 mil. de tone), Rusia (0,6) ¿i Paraguay (0,6 milioane tone) ¿i SUA (0,4 mil. tone). ºåri importatoare sunt India (3,2 milioane tone), China (1,1 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,68). Stocurile mondiale sunt prognozate la 4 milioane tone.

¥n luna ianuarie, pre¡urile la export pentru soia din SUA au crescut cu 46 dolari/tonå, la 563 dolari/tonå, în timp ce pre¡urile din Brazilia au crescut cu 30 dolari/tonå, ajungând la 547 dolari/tonå. ¥n Argentina pre¡urile au înregistrat o cre¿tere de 41 dolari/tonå ¿i au închis licita¡iile la 602 dolari/tonå. 20

Profitul Agricol 7/2022

REPORTAJ DE FERM|

A economisit un milion de lei achizi]ionând din timp îngr\[\mintele Familia Mårun¡oiu, respectiv Ionel (tatål) ¿i Raul (fiul), lucreazå 1.400 de ha la Såcele, Constan¡a. Jumåtate din suprafa¡å este proprietate. Între principiile de administrare a fermei, instituite de Ionel Mårun¡oiu ¿i respectate cu sfin¡enie de fiul såu, care a preluat frâiele afacerii, se numårå achizi¡ionarea anticipatå a îngrå¿åmintelor. Vara, prin iunie, dupå recoltarea florii-soarelui, face aprovizionarea cu nutrien¡ii necesari întregului an agricol urmåtor, cu banii jos. În felul acesta, ob¡ine economii substan¡iale, în fiecare an. Înså, anul trecut, chiar a dat lovitura.

nginerul agronom Ionel Mårun¡oiu (66 de ani) a pornit pe cont propriu prin ‘94, cu 200 de hectare luate în arendå. A ajuns la 1.400 ha, pe raza comunelor Såcele, Corbu, Istria ¿i Cogealac, în nordul jude¡ului Constan¡a, cu trudå (evident), dar ¿i chibzuin¡å. Pe care a reu¿it så i-o insufle lui Raul. Absolvent de Drept ¿i Master în Agronomie (expertizå fitosanitarå), Mårun¡oiu jr. (30 de ani) ¿i-a petrecut toate vacan¡ele în fermå, iar din 2017 e co-administratorul fermei. “Tatål meu a råmas implicat, preluarea fiind gradualå. În prezent coordo22

nez cam 80-85% din activitate. Ne sfåtuim în multe, în special în achizi¡ii”. Raul Mårun¡oiu a încheiat anul 2020 pe pierdere de 10%, dar o considerå micå, având în vedere produc¡iile: rapi¡å - zero, grâu - 0,6 t/h, porumb - 0,3 t/ha. Din fericire, nu a apucat så vândå nimic anticipat. De regulå, încheie contracte forward, pentru o treime din produc¡ie, dar nu mai devreme de luna aprilie. Iar în aprilie 2020 starea câmpului i-a spus cå nu e cazul. A amânat plå¡ile acolo unde a putut evita penalitå¡ile, dar a evitat supraîndatorarea, cåutând så se finan¡eze pe cât posibil din resurse proprii. A redus temporar salariile, iar cei 12 angaja¡i au acceptat situa¡ia (între timp, dupå redresare, salariile au revenit pe cre¿tere). Un compromis necesar a fost rabatul la între¡inerea parcului de ma¿ini ¿i utilaje, acceptând în premierå folosirea de piese de schimb aftermarket. A redus tratamentele, eliminându-le complet pe cele preventive. A renun¡at complet la îngrå¿åmintele complexe pentru sezonul 2020-2021. În primåvara 2021 a aplicat, în vegeta¡ie, doar 150 de kilograme de azotat de amoniu/ha. Produc¡iile anului trecut au fost la cote maxime pentru ferma Mårun¡oiu, chiar record: 6,7 t/ha la grâu, produc¡ie medie pe 600 ha, 5,5 t/ha la orz (300 ha), 3,2t/ha la floarea-soarelui (300 ha), 1,5 t/ha la mazåre (120 ha) ¿i 8 t/ha la porumb (50 ha). “Solul este u¿or alcalin, dar e deficitar în azot pentru plante ¿i nu se poate

În iunie 2021 a plåtit 1.800 de lei/t de azotat de amoniu, respectiv 3.300 de lei/t de complexe (MAP 11 52). Astfel, costul total al îngrå¿åmintelor (360 t de azotat, 300 t MAP) a fost de 1.640.000 lei. La pre¡urile valabile joi, 17 februarie, ar fi avut de achitat 2.760.000 de lei, pentru aceea¿i marfå, cu 1.120.000 lei mai mult. compensa suficient. Fosfor existå, dar e greu asimilabil. Doar potasiul e suficient. Iar vara e mereu ar¿i¡å în epoca polenizårii porumbului”. A rezultat un profit brut de 400.000 de euro, dublu fa¡å de al unui an bun. Au råmas 100.000 euro profit net, dupå investi¡ii. Dincolo de profitul direct, a realizat economii uria¿e, achizi¡ionând anticipat îngrå¿åmintele. Furnizorul acestora fiind ¿i achizitor de cereale, s-a realizat o compensare cu produc¡ia de floareasoarelui. În iunie 2021 a plåtit 1.800 de lei/t de azotat de amoniu, respectiv 3.300 de lei/t de complexe (MAP 11 52). Astfel, costul total al îngrå¿åmintelor (360 t de azotat, 300 t MAP) a fost de 1.640.000 lei. La pre¡urile valabile joi, 17 februarie, ar fi avut de achitat Profitul Agricol 7/2022

Raul M\run]oiu 2.760.000 de lei, pentru aceea¿i marfå, cu 1.120.000 lei mai mult. Dar, la pre¡urile din decembrie 2021, diferen¡a ar fi fost de aproape 1,5 milioane de lei - aproape o dublare a costului din varå! A prins curaj så investeascå în modernizarea parcului de utilaje: cu totul, 400.000 de euro, o bunå parte din resurse proprii. A achizi¡ionat încå un tractor Claas Axion 850, prin leasing pe cinci ani (are, cu totul, nouå tractoare de 100 260 CP), un plug Lemken cu cinci brazde, un selector de cereale cu ma¿inå de tratat integratå (î¿i produce singur såmân¡a la cereale påioase ¿i rapi¡å, iar acum, având ¿i selector, mai poate reduce din norma de semånat), un tåvålug inelar (pentru eliminarea crustei dinaintea råsåririi). La Såcele a plouat sånåtos în prima lunå a verii. Din 20 iunie pânå pe 20 septembrie “s-a închis cerul”. Înså, din 20 septembrie pânå la finalul anului, au cåzut 280 de l/mp. S-a intrat în iarnå cu rezervå de apå în sol. Iarna a fost fårå ninsori, dar, la momentul vizitei noastre, uscåciunea era instalatå doar în stratul Profitul Agricol 7/2022

superficial de 1-2 cm. Aceste fluctua¡ii, la care s-au adåugat problemele parcului tehnic (lipsa service-ului la unele ma¿ini, în plinå campanie) au întârziat întâi recoltatul, apoi campania de semånat. Dupå trei ani în care cultivarea ei a fost imposibilå în zonå, rapi¡a a revenit în asolament. Ploile din septembrie, i-au dat curaj. “Nu am semånat niciodatå a¿a târziu, dar am preferat så risc fiindcå nu mai puteam realiza rota¡ia, având deja 100 de ha în care am cultivat grâu dupå grâu. Acum rapi¡a aratå bine, de¿i semånatul l-am terminat abia pe 28 septembrie”. Dupå porumb, floare, mazåre, terenul a putut fi pregåtit abia la sfâr¿itul lunii octombrie. “Ie¿eau bolovani de dimensiuni mari ¿i nu am avut ce så le facem pânå la venirea ploii”. Campania la grâu s-a încheiat abia pe 8 noiembrie. Plåntu¡ele sunt råsårite, sånåtoase, dar neînfrå¡ite. Pe lângå 300 ha cu rapi¡å ¿i 600 de ha cu grâu, structura culturilor mai con¡ine 180 ha orz, 78 ha mazåre, 90 ha porumb, ¿i doar 27 ha floare. “Pentru floare nu mai am rota¡ie. Porumb pun mai

mult pentru cå am accesat programul «Gâsca cu gâtul ro¿u» ¿i trebuia oricum så cultiv minim 88 ha”. Se gânde¿te så reintroducå în asolament mu¿tarul de consum, fiindcå a reapårut cererea. Raul Mårun¡oiu considerå cå cea mai importantå lec¡ie a ultimilor doi ani este o ¿i mai mare aten¡ie la controlul costurilor. “Cåutåm mult mai intens alternative de furnizori pentru inputuri ¿i piese de schimb. Sunt multe situa¡ii în care po¡i face economii, inclusiv cåutând pe site-uri din stråinåtate”. A decis så renun¡e la preven¡ie ¿i så aplice tratamente ¡intit, pe parcelele unde constatå probleme. “Nu mai aplic nimic înainte så iau fiecare solå la pas, o datå la douå-trei zile. De pildå, dacå discutåm de insecticid: dacå nu am PED, nu aplic”. Deocamdatå, råmâne adeptul prelucrårii clasice a solului, cu arat ¿i discuit. Inten¡ioneazå så construiascå o magazie de stocare, cu capacitate de 8001.000 t, pentru început. ªi va mai continua investi¡iile în parcul de utilaje.

Robert VERESS 23

CULTURI

VEGETALE Avertizare> prezen]a buruienilor monocotiledonate în cultura de p\ioase Buruienile monocotiledonate ridicå din ce în ce mai multe probleme în cultura de cereale påioase, producând pagube semnificative în produc¡ie. Cele mai des întâlnite graminee în cultura de grâu sunt Avena fatua - ovåz sålbatic, Apera spica-venti - iarba vântului ¿i Bromus sterilis - obsiga.

Unul dintre factorii care favorizeazå îmburuienarea este ¿i densitatea culturii. Într-o culturå cu o densitate sub nivelul optim existå spa¡iu suficient pentru cre¿terea ¿i dezvoltarea buruienilor. În toamnå, gradul de råsårire a culturilor de cereale a variat foarte mult, de la o zonå pedoclimaticå la alta. În acest moment putem observa o råspândire masivå de buruieni monocotiledonate, instalate încå din toamnå. “Buruienile monocotiledonate, cu precådere ovåzul sålbatic ¿i bromusul, ¿i-au fåcut sim¡itå prezen¡a în culturile din jude¡ul Cålåra¿i, în special la limita cu jude¡ele Giurgiu ¿i Ilfov, dar ¿i în Lunca Dunårii. Din zona Chirnogi ¿i pânå în zona Chiselet-Månåstirea, în Lunca Dunårii, dar ¿i în teraså pânå în bazinul Luica-Nana, a fost identificatå o infestare puternicå de Avena fatua - ovåz sålbatic. În zona Drajna ¿i pânå la Cålåra¿i, s-a putut observa o infestare medie cu ovåz sålbatic, dar mai ales cu bromus de o parte ¿i de alta a drumului DN21. Aici infestarea s-a manifestat doar în anumite sole, ¿i astfel putem observa sole infestate lângå sole foarte curate. 24

În ceea ce prive¿te buruienile dicotiledonate, în tot jude¡ul Cålåra¿i regåsim Veronica spp. ¿i alte buruieni efemere, specii de leguminoase precum Vicia craca - måzåriche, în primåverile ploioase, dar ¿i tradi¡ionalul mac”, afirmå Roland Chivereanu, consilier vânzåri Syngenta, jude¡ul Cålåra¿i. “Prezen¡a gramineelor în cultura de cereale påioase a fost semnalatå încå Axial ¿i AxialOne sunt solu¡iile pe care Syngenta le recomandå împotriva gramineelor. Aceste douå produse se pot aplica pânå mai târziu, fiind singurele din pia¡å care pot fi aplicate pânå la frunza stindard. Axial ¿i AxialOne sunt douå produse care au confirmat un control de peste 90% al buruienilor graminee. Diferen¡a dintre cele douå produse constå în spectrul de control. Axial combate doar buruienile monocotiledonate, în timp ce AxialOne controleazå atât monocotiledonatele, cât ¿i unele dicotiledonate. O solu¡ie nouå pentru controlul bromusului este Avoxa, care asigurå o eficacitate deosebitå pe monocotiledonate ¿i una foarte foarte bunå pe dicotiledonate, inclusiv veronici, care fac deja din ce în ce mai multe probleme fermierilor. Fermierii pot beneficia în aceastå perioadå ¿i de o ofertå comercialå atractivå de 50 L + 5 L gratis la produsele Axial ¿i AxialOne, ofertå în limita stocului disponibil.

din toamnå în jude¡ele Prahova ¿i Ilfov. Principalele specii întâlnite sunt: Avena spp., Vulpia spp. ¿i Bromus spp.. La fel ca în anul precedent, pe fondul semånatului timpuriu (sfâr¿it de septembrie-început de octombrie), speciile men¡ionate au avut condi¡ii optime de germinare ¿i råsårire. ºinând cont de faptul cå grâul a fost semanat într-o oarecare întârziere pe fondul rota¡iei în culturå cu rapi¡a ¿i în condi¡ii de lucråri minime, fermierii se pot a¿tepta în primåvarå la o nouå råsårire a buruienilor graminee, ovåzul sålbatic putând poate avea pânå la douå valuri de råsårire”, afirmå Dan Spåtaru, consilier vânzåri Syngenta Ilfov ¿i Prahova.

Situa¡ia este similarå ¿i în sud-vestul României, unde a fost semnalatå infestarea cu ovåz sålbatic, în special în jude¡ele Teleorman, Olt ¿i Dolj. O verigå importantå în tehnologia de culturå a cerealelor påioase o reprezintå lucrarea de erbicidare pentru combaterea acestor buruieni. Un element important de luat în calcul este momentul în care se face erbicidarea. Momentul optim de aplicare a erbicidelor este pânå la stadiul de înfrå¡ire a buruienilor graminee. Din experien¡a fermierilor, în ultimii ani, se poate întâmpla de multe ori så nu se poatå intra la aplicare ¿i så se piardå acest moment optim.

Syngenta Profitul Agricol 7/2022

CULTURI VEGETALE

Bayer> dou\ amenin]\ri la rapi]\, în Câmpia de Vest Douå sunt cele mai mari amenin¡åri în cultura de råpi¡å, la sfâr¿itul lunii februarie în Câmpia de Vest. Este vorba de gårgåri¡a tulpinelor, ceutorhyinchus napi, ¿i putregaiul negru, phoma lingam. Amândouå deja au început så atace plantele, în multe zone din jude¡ele Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin. Decis ¿i Tilmor Speciali¿tii Bayer au plantat pe câmp o serie de capcane, iar în 18 februarie, au fost cazuri când au fost prin¿i pânå la 20 adul¡i într-o capcanå. Problema este cå, la temperaturi pozitive, de 4-5 grade, inclusiv pe timpul nop¡ii, ace¿ti dåunåtori migreazå în zona coletului, unde încep så depunå ouåle la baza tijei florale. Acolo vor cre¿te ¿i larvele, care vor distruge interiorul tulpinii, iar plantele se vor dezvolta neuniform. Apare efectul de lebådå ¿i ruptura la bazå. Prin urmare, o culturå cuprinså de un atac masiv de ceutorhyinchus napi poate fi compromiså. Ce trebuie fåcut? Daniel Grosz, directorul regional vest Bayer Timi¿, a explicat: “Fermierii trebuie så monteze capcanele pe sol, la baza plantelor, ¿i så fie monitorizate, în perioada însoritå, de douå-trei ori pe zi. Dacå în capcanå au cåzut peste doi adul¡i de gårgåri¡å, obligatoriu trebuie aplicate tratamentele cu insecticide de contact, de la prima avertizare.” Recomandarea Bayer este Decis de 0,075 l/ ha, când existå doi-trei indivizi într-o capcanå, în fereastra însoritå a zilei, chiar dacå este o perioadå scurtå, 26

de douå-trei ore, fiindcå dåunåtorul trebuie så fie prezent acolo, în culturå, atunci când se aplicå tratamentul. “Ceutorhyinchus este unul dintre riscuri care trebuie så îl avem în vedere foarte bine în aceastå perioadå. Problema este cå foarte pu¡ini fermieri au fåcut tratamentele cu fungicide sau regulatori de cre¿tere, în toamna anului 2021. De aceea a început så aparå putregaiul negru, Phoma lingam, pe frunze. Mai grav, pe måsurå ce vor apårea precipita¡iile, aceste putregaiuri se vor urca pe etajele superioare ¿i se vor instala în zona coletului. Phoma este deja vizibilå, în faza sporulentå. De aceea trebuia aplicat un tratament, la ie¿irea din iarnå, cu un fungicid. Recomandarea Bayer este Tilmor. Pe lângå faptul cå luptå foarte bine împotriva putregaiurilor, are un control foarte bun ¿i asupra fåinårii, påtårii brune, dar ¿i asupra Alternaria ¿i a putregaiului alb - Sclerotinia.

Trei stadii de dezvoltare a rapi¡ei Cu toate aceste amenin¡åri, rapi¡a evolueazå foarte bine la sfâr¿itul lunii februarie în Câmpia de Vest ¿i are foarte multe ¿anse så iaså rezistentå din iarnå. Plantele se dezvoltå bine.

Tot ceea ce s-a semånat în perioada optimå ¿i a avut umiditate a evoluat bine în jude¡ele Timi¿, Arad ¿i Cara¿Severin, mai pu¡in în jude¡ul Bihor, unde a cam fost secetå, iar rapi¡a nu a reu¿it så råsarå la timp. Daniel Grosz a mai spus cå, având în vedere aceastå situa¡ie, cultura de rapi¡å se aflå în trei stadii de dezvoltare: 1. Plantele care aratå foarte bine ca stare de vegeta¡ie, iar foliajul, coletul ¿i rådåcina sunt corect dezvoltate. 2. Plantele sunt într-un stadiu bun, dar au o densitate mai scåzutå ¿i asta se vede foarte bine în efectul de ramifica¡ie în zona conului de cre¿tere. 3. Existå ¿i suprafe¡e cu densitå¡i normale, dar stadiu de dezvoltare mai redus; plantele au 2-4 frunzuli¡e îndeosebi în Bihor, unde umiditatea a fost mai scåzutå, fiindcå nu a plouat la timp. Totu¿i, toate sunt culturi care meritå påstrate, fiindcå au ¿anse så iaså cu bine din iarnå. “Trei sferturi din culturå de rapi¡å din Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin aråta foarte bine, în data de 18 februarie. E o culturå care promite, fiindcå dacå faci minim 2 t/ha, atunci rapi¡a este profitabilå”, a conchis Daniel Grosz.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 7/2022

Nume noi în conducerea APPR Mar¡i, 15 februarie, într-o atmosferå relaxatå, cei circa 80 de participan¡i la Adunarea Generalå a APPR au votat, în unanimitate, descårcarea de gestiune pentru ultimii doi ani de activitate ¿i au ales noua conducere a organiza¡iei.

icolae Sitaru (Elsit Orezu Ialomi¡a, 3.000 ha), pre¿edintele organiza¡iei, ¿i-a prezentat mandatul, subliniind beneficiul aderårii la Copa-Cogeca, în cadrul Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Totodatå, a anun¡at extinderea APPR, prin cooptarea ACCPT Vrancea, al cårei consiliul director votase, cu o zi în urmå, ie¿irea din LAPAR ¿i aderarea la APPR. Costin Telehuz, care era a¿teptat så-i succeadå lui Nicolae Sitaru, a anun¡at cå se aflå “pentru ultima oarå, cel pu¡in pentru o vreme”, în fa¡a colegilor såi, în calitate de pre¿edinte ACCPT Ialomi¡a. Telehuz a fost nominalizat de PNL pentru o func¡ie de secretar de stat în Ministerul Agriculturii, func¡ie incompatibilå cu statutul de membru în ACCPT sau APPR. Sitaru ¿i-a reiterat apelul cåtre colegii såi, în special cåtre cei tineri, pentru a se înscrie în curså, aråtându-se chiar dispus så facå “un pas în spate”, Profitul Agricol 7/2022

pentru a-i încuraja. Înså nimeni nu a fåcut pasul înainte, a¿a cå s-a trecut la vot ¿i toate mâinile s-au ridicat atunci când Alina Cre¡u, directorul executiv, a întrebat “Cine este pentru?”. Reales pre¿edinte, Nicolae Sitaru a anun¡at cå este categoric ultimul mandat. Iar înainte de votul pentru Consiliul Director i-a rugat pe cei prezen¡i så aleagå un vicepre¿edinte care så fie favorit pentru a-i urma în func¡ie peste doi ani.

Componen¡a Consiliului Director În cursa pentru cele nouå pozi¡ii de membru în Consiliul Director al APPR s-au înscris 16 fermieri, respectiv încå 8 pe lângå cei din vechiul Consiliu (minus Telehuz). Cu to¡ii ¿i-au prezentat, în câteva cuvinte, ideea care i-a determinat så se implice mai activ în treburile organiza¡iei. Votul a fost unul complex, fiecare dintre fermierii prezen¡i având drept de vot, dar nu egal, ci în func¡ie de suprafa¡a fermei (suprafa¡a pentru care achitå cotiza¡ia). Cele patru asocia¡ii membre APPR (ACCPT Ialomi¡a, ACCPT Ia¿i, APA Dobrogea ¿i ACCPT Vrancea) au avut câte un singur vot. Fiecare votant a trecut pe buletinul de vot nouå nume din lista de 16 candida¡i, în ordinea preferin¡elor. Fiecare pozi¡ie a primit un punctaj (ponderat cu suprafa¡a fermei). La final, dupå contabilizarea voturilor, a reie¿it cå cel mai mare punctaj l-a ob¡inut Theodor Ichim, pre¿edintele APA Dobrogea, care administreazå

3.000 ha la Chirnogeni, Constan¡a. Astfel, Ichim îl înlocuie¿te în func¡ia de vicepre¿edinte pe Arnaud Perrein (Sopema, 4,000 ha, Mihail Kogålniceanu - Ialomi¡a). Ceilal¡i ¿apte membri din CD al APPR sunt: Silviu Mihai (ferma Silcomar 2000, 1.700 ha, Iazu - Ialomi¡a), ªtefan Moraru (Morar Pan Com, 1.000 ha, Peri¿oru - Cålåra¿i), Alexandra Zågan (Cerealflor, 1.500 ha, Peri¿oru - Cålåra¿i), Tiberiu Dan Stan (Evi Blossom, 1.500 ha, Victoria - Ia¿i), Råzvan Filipescu (Montana Azuga SRL, 1.300 ha, Azuga - Constan¡a), Dumitru Pantazi (Agrocomplex Lunca Pa¿cani SA, 4.000 ha, Pa¿cani - Ia¿i), Dascålu Teofil (Frizon Group, 4.300 ha, Tåtåranu - Vrancea). Una dintre surprizele acestor alegeri a fost faptul cå nu a “prins” un loc în actualul consiliu Adrian Mocanu, pre¿edintele APA Prahova, care fusese acum doi ani dat aproape sigur succesor al lui Arnaud Perrein la conducerea APPR. Colegii i-au repro¿at, mai în glumå, mai în serios, faptul cå a continuat så råmânå în APPR pe “persoanå fizicå”, nereu¿ind så aducå ¿i APA Prahova în federa¡ie. S-a stabilit, înså, ca atât Mocanu, cât ¿i ceilal¡i candida¡i care nu au întrunit suficiente voturi så fie membri suplean¡i ai Consiliului Director.

Robert VERESS 27

Congresul anual al APPR De fiecare datå, congresul APPR este un excelent barometru al felului în care asocia¡ia a crescut an de an. Dupå doi ani de pandemie, ¿i congresul, ¿i decernarea trofeului Porumbul de Aur au reprezentat o gurå de oxigen, un moment de revenire par¡ialå la normalitate.

ncå de dimineatå, înainte de începerea evenimentului, cu greu mai gåseai un loc pe scaun, într-o salå ¿i a¿a mare. Dând o privire roatå, numai oameni cunoscu¡i, directori generali, directori de marketing ori comunicare, oameni de vânzåri, fermieri, consultan¡i. Cu to¡ii au vrut så vadå ¿i så fie våzu¡i la primul eveniment agricol marcant al anului. Cum îmi spuneau mai mul¡i participan¡i, nevoia de socializare a fost mare. Regulile pandemice au fost, cu discernåmânt, respectate. Masca nu a fost uitatå, dar nici strângerile de mânå nu au fost evitate. Acoperirea fe¡ei ¿i trecerea timpului de la ultima întâlnire le-a jucat feste, uneori, participan¡ilor. Parcå întrebarea “l-ai våzut pe X?” s-a auzit 28

mai des ca “înainte”. Poate unii s-au ¿i supårat cå nu au fost saluta¡i. Bucuria revederii a fost înså refrenul zilei. Prezen¡a ministrului a fost apreciatå de mai to¡i participan¡ii, chiar dacå vorbele sale au generat dezbateri. Exigen¡ele PNS-ului ce o så vinå au fåcut subiectul primei pår¡i a întâlnirii. Decernarea trofeelor Porumbul de Aur s-a fåcut înainte de pauzå. Este, doar, cheia de boltå a întregului eveniment. Mihai Solomei, directorul general Al Dahra-Agricost, a låsat pentru o zi conducerea unei companii tot mai complexe, pentru a ridica premiul. ¥ntr-una din fermele din Insula Mare, APPR a måsurat o produc¡ie de aproape 23,5 t/ha de porumb la categoria irigat. Lucrurile nu sunt simple nici în fermele mai mici. Marius Scarlat, adminis-

trator al Agralmixt, din Ia¿i, a venit la Bucure¿ti special pentru adunarea generalå a APPR ¿i pentru a ridica premiul. Apoi a plecat rapid spre caså. Specializarea tot mai accentuatå a asocia¡iei se observå tocmai din structura evenimentului. Dupå prima parte, generalå, oaspe¡ii s-au împår¡it în douå såli, dupå interes. ¥ncepeau cele douå sec¡iuni, desfå¿urate în paralel: workshop-ul Agro Policy, despre situa¡ia europeanå a politicilor agricole, ¿i conferin¡a producerii de såmân¡å Embryo, ambele având un caracter interna¡ional prin participarea invita¡ilor stråini. Iar bagajul de informa¡ii prezentate la cele douå evenimente este unul stufos. Cåci, pe lângå participarea la scrierea PNS, APPR a fost activå la toate Profitul Agricol 7/2022

Alina Cre]u

Andreas Telehuz, Telehuz Agriserv

Tiberiu Dan STAN,

Evi Blossom, Victoria, Ia[i [i Marius SCARLAT, Agralmixt, Porumbul de Aur - neirigat

M\rcule[ti, Ialomi]a

[i Mihai Salomei, Al-Dahra Agricost,

consultårile prilejuite de creionarea PNRR, în grupurile de lucru specializate ale organiza¡iei europene CopaCogeca, ale Confedera¡iei Europene a Porumbului, ale Platformei Agriculture&Progress, ca ¿i la grupurile de dialog civil organizate de Comisia Europeanå. Iar activitatea de testare a crescut ¿i ea de 10 ori în ultimii doi ani. Re¡eaua Independentå RITAC numårå aståzi 31 loca¡ii cu 850 de parcele de testare, adicå un total de peste 5300 de microparcele la cele 6 culturi de câmp de importan¡å majorå (porumb, påioase, floarea-soarelui, rapi¡å, soia ¿i sorg). Calea spre a deveni un “institut al fermierului” este minu¡ioaså...

Adrian MIHAI Profitul Agricol 7/2022

Nicolae Sitaru

Porumbul de Auri - irigat

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii

Echipa APPR

CULTURI VEGETALE

Trika Expert, insecticid [i fertilizant în aceea[i granul\ Fermierii care au probleme cu dåunåtorii de sol cum ar fi buha semånåturilor (Agrotis segetum), viermele sârmå (Agriotes spp.), viermele vestic al rådåcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) ¿i larvele cåråbu¿ului de mai (Melolontha melolontha) au la dispozi¡ie un produs ce protejeazå planta de atacul acestora ¿i în acela¿i timp o ajutå så depå¿eascå rapid perioada de vulnerabilitate. Insecticid cu aplicare la sol, Trika Expert este primul produs bazat pe o tehnologie inovatoare de tip GPlus, con¡inând molecula de insecticid pe suport de elemente nutritive cu efect starter. Trika Expert poate fi folosit pentru combaterea dåunåtorilor din sol la un numår de peste 40 de culturi de câmp ¿i culturi speciale. Men¡ionåm câteva: porumb, floarea-soarelui, cartof, legume semånate direct, tomate transplantate, vinete, ardei, bostånoase, morcovi ¿i pepiniere de pomi. Doza de aplicare este de 10-15 kg/ha, cu aplicare directå în sol, odatå cu semånatul. Substan¡a activå este Lambda-cihalotrin (4g s.a./kg produs formulat), produsul fåcând parte din grupa piretroizilor de sintezå, cu ac¡iune de contact, prin ingestie ¿i efect repelent. Toate aceste proprietå¡i dau produsului o putere de combatere ridicatå ¿i un efect remanent de lungå duratå. Granula de Trika Expert este o combina¡ie de Lambda-cihalotrin ¿i elemente nutritive cu efect starter, ce con¡ine azot (7%) ¿i fosfor (35%), u¿or accesibile plåntu¡elor. Forma de condi¡ionare, de tip microganule, înglobeazå cu succes molecula de insecticid ¿i elementele nutritive men¡ionate. Insecticidul Trika Expert, în contact cu apa din sol, formeazå un halou de protec¡ie în jurul semin¡ei ¿i al tinerelor rådåcinu¡e, cu efect repelent. 30

Studiile efectuate în unele ¡åri din Europa demonstreazå cå produsul are o activitate îndelungatå în sol, fiind foarte rezistent la spålare, men¡inându-se în zona rådåcinu¡elor o perioadå lungå de timp, de aproximativ 45 de zile, cu o efi-

cacitate ridicatå, folosind doza de aplicare omologatå. Aplicarea frac¡ionatå a produsului, la cultura cartofului, poate asigura protec¡ia culturii pânå la 60 de zile. Ajutatå de efectul de starter al produsului, planta are rågaz så se dezvolte, depå¿ind fazele critice în care atacul dåunåtorilor ar afecta-o grav. Acesta este un atu al lui Trika Expert comparativ cu alte produse. În cazul combaterii dåunåtorilor de sol prin metodele clasice de tratament såmân¡å, insecta trebuie så se hråneascå cu planta rezultatå din såmân¡a tratatå pentru a fi com-

båtutå, planta fiind afectatå, ceea ce înseamnå deja o pagubå. “Prin folosirea produsului Trika Expert, riscul ca sistemul radicular al plantei de culturå så fie afectat este mult mai mic”, explicå Mårgårint Ni¡å-Dragomir, director tehnic al Summit Agro România. Folosind un astfel de produs, eficien¡a economicå a activitå¡ii de protec¡ie a plantelor este mult mai mare, fermierul plåtind mai pu¡in decât dacå ar utiliza douå produse achizi¡ionate separat. La culturile de câmp, produsul se aplicå localizat, odatå cu semånatul, folosind aceea¿i instala¡ie de aplicare a fertilizan¡ilor. De asemenea, în bazinele legumicole, produsul Trika Expert poate fi aplicat înainte sau odatå cu plantarea.

Marcoser - companie recunoscutå pe pia¡a de profil, cu capital 100% românesc, este o afacere de familie fondatå în anul 2005, cu o deosebitå pasiune pentru legumiculturå ¿i obiective strâns legate de dezvoltarea integratå, ce î¿i desfå¿oarå activitatea cu profesionalism pe pia¡a producåtorilor de legume, ¡intind, conform sloganului såu “Cunoa¿te succesul în legumiculturå”, pozi¡ia de cel mai important jucåtor din sud-estul Europei. Dezvoltarea armonioaså din cei 16 ani de activitate sus¡inutå se transpune într-un portofoliu diversificat de activitå¡i, oferind în prezent solu¡ii complete legumicultorilor prin furnizarea de produse, tehnnici inovatoare ¿i servicii. Printre produsele testate ¿i utilizate cu succes, se numårå ¿i insecticidul de sol Trika Expert. Eficacitatea superioarå, efectul de ¿oc ¿i ac¡iunea persistentå a produsului în sol ne-au convins så-l introducem în schema de tratament pentru culturile legumicole. În plus, mul¡umitå suportului nutritiv pe care este impregnatå substan¡a activå, asigurå o dezvoltare mai viguroaså sistemului radicular, ceea ce îi conferå o rezisten¡å mai mare în fa¡a atacurilor dåunåtorilor”, men¡ioneazå directorul general al Marcoser, dr. ing. Marius Petrache (foto). Profitul Agricol 7/2022

CULTURI VEGETALE

Saaten Union> Nout\]ile la floarea-soarelui ing. Ionu] B|RBULESCU director Cercetare-Dezvoltare Floarea-soarelui [i Porumb, Saaten-Union România

Cu o echipå de speciali¿ti, cu o experien¡å notabilå în spate, dar ¿i cu tineri vizionari, compania Saaten-Union plaseazå anual pe pia¡å produse de geneticå nouå, produse de top, menite så asigure randamentul, profitabilitatea ¿i dezvoltarea durabilå a exploata¡iilor agricole.

ultura de floarea-soarelui ocupå un rol foarte important pentru compania Saaten-Union România. De aceea, Saaten-Union vine cu o serie de provocåri pentru fermieri, iar printre acestea enumeråm: - controlul buruienilor, - controlul infestårii cu Orobanche spp - påstrarea unei ståri fitosanitare corespunzåtoare. Pentru a preîntâmpina aceste probleme, compania Saaten-Union creeazå, în propriul program de ameliorare, hibrizi de ultimå genera¡ie, foarte bine adapta¡i pentru condi¡iile din România. Sta¡iunea de Cercetare-Ameliorare floarea-soarelui din Timi¿oara este locul unde hibrizii de floarea-soarelui marca Saaten-Union iau na¿tere. Echipa de ameliorare dezvoltå ample programe pentru îmbunåtå¡irea ¿i dezvoltarea de noi tehnologii pentru fermieri, printre care: 32

1. Tehnologia pentru erbicidarea cu imazamox - system Clearfield. 2. Tehnologia pentru erbicidarea cu tribenuron-metil. 3. Tehnologia pentru erbicidarea cu metsulfuron-metil. 4. Tehnologia de culturå pentru hibrizi high-oleici, de tip Clearfield. 5. Tehnologia specialå pentru dezvoltarea de genotipuri cu maturitate extratimpurie ¿i timpurie, hibrizi cu talie micå, special crea¡i pentru secetå ¿i ar¿i¡å. Pentru garantarea succesului, este foarte important så se asigure o re¡ea extinså de testare, deoarece genotipurile trebuie testate ¿i în condi¡ii grele de mediu, dar ¿i în diferite tehnologii de culturå: intensivå, extensivå, rota¡ie scurtå, sole cu presiune mare de Orobanche spp., dar ¿i în areale de culturå cu precipita¡ii reduse ¿i temperaturi foarte ridicate. Pe lângå hibrizii consacra¡i din portofoliul companiei Saaten-Union, precum: Alexa SU, Davero SU din tehnologia tribenuron-metil ¿i Marquesa CL, Driver CL din tehnologia Clearfield, anul 2022 aduce douå noutå¡i menite så asigure produc¡ii la cel mai înalt nivel ¿i anume: Petronas SU ¿i Integral CL. Petronas SU - este un hibrid de floarea-soarelui semitimpuriu, destinat

tehnologiei de erbicidare cu s.a tribenuron-metyl. Se remarcå printr-o adaptabilitate ridicatå în toate zonele României. Alexa SU - este un hibrid de floareasoarelui, semitimpuriu, pretabil pentru toate zonele de culturå a florii-soarelui. Are rezisten¡å la rasele de Orobanche spp. A-F ¿i este destinat sistemului de produc¡ie bazat pe tribenuron-metyl. Davero SU - al doilea hibrid din portofoliul Saaten-Union care a fost introdus în portofoliul comercial, semi timpuriu, care se remarcå prin vigoare la råsårire ¿i produc¡ii ridicate. Goldy IR - este primul hibrid de floarea-soarelui creat special pentru condi¡ii de secetå ¿i ar¿i¡å. Are o uniformitate remarcabilå, talia plantelor este medie ¿i are rezisten¡å la cådere. Acest hybrid este tolerant la erbicidele de tip IMAZAMOX. Integral CL - oferå produc¡ii stabile, chiar ¿i în cele mai vitrege condi¡ii de mediu. Are talie medie, înflorit semitimpuriu ¿i se remarcå printr-o uniformitate excep¡ionalå. Marquesa CL - este un hibrid bazat pe tehnologia Clearfield, cu o stare fitosanitarå foarte bunå. Are rezisten¡å la toate rasele de manå din România ¿i o capacitate de produc¡ie remarcabilå de peste 4.500 kg/ha. Profitul Agricol 7/2022

CULTURI VEGETALE

Dubla performan]\ Multipack La fiecare început de sezon agricol, alegerea produselor este o adevåratå provocare. Fermierii dispun de o varietate de op¡iuni, toate cu promisiunea profitului. Programele tehnologice din ferme care includ managementul rezisten¡ei ¿i rota¡ia culturilor iau mereu în calcul specificul pedo-climatic al solei, factorii de stres sau preferin¡a pentru anumite produse, utilizate în anii preceden¡i sau recomandate.

În

baza rezultatelor favorabile ob¡inute de fermierii parteneri, speciali¿tii Kwizda Agro Romania, ingineri agronomi cu experien¡å, vå propun douå solu¡ii complete ¿i performante pentru reducerea semnificativå a riscurilor în cultura de cereale:

Multipack „4 în 1”: Provalia + Imperis Ultra + Nexide

Mix complet pentru protec¡ie totalå (controlul buruienilor, bolilor, dåunåtorilor) ¿i extra productivitate Erbicidul Provalia, cu tehnologia inovativå LQM, controleazå principalele buruieni dicotiledonate anuale ¿i perene din culturile de cereale. Prezintå ac¡iune sistemicå, datoritå celor trei substan¡e active puternice din compozi¡ie (fluroxipir 135 g/l + tifensulfuron metil 30 g/l + metsulfuron 34

metil 5 g/l), are efect rapid ¿i este selectiv cu plantele de culturå. Produsul este foarte eficient când se aplicå pe buruieni mici, în faza de cre¿tere activå (2 - 6 frunze). Intervalul de utilizare din postemergen¡å poate fi extins de la stadiul de douå frunze pânå la apari¡ia frunzei stindard (BBCH 12 - BBCH 39), iar doza recomandatå este 0,5 - 1 l/ha.

Imperis Ultra este un fungicid de ultimå genera¡ie, cu ac¡iune preventivå, curativå ¿i eradicativå asupra bolilor foliare importante la cereale: septorioza (Septoria spp.), fåinarea (Erysiphe graminis), påtarea reticularå (Pyrenophora tritici repentis) sau ruginile brune ale cerealelor (Puccinia spp.). Ac¡iunea sistemicå se datoreazå substan¡ei active fluxapiroxad (75 g/l), care faciliteazå absorb¡ia ¿i translocarea rapidå a produsului în plantå. A doua substan¡å activå, piraclostrobin (150 g/l), reduce riscul de fitotoxicitate la nivel foliar, cre¿te toleran¡a plantelor la stres ¿i måre¿te rezisten¡a culturii la bolile men¡ionate anterior. Produsul prezintå o flexibilitate mare în aplicare, fiind unul dintre pu¡inele fungicide recomandate pe aproape toatå perioada de vegeta¡ie, de la sfâr¿itul înfrå¡irii pânå înainte de înflorit (BBCH 29 - BBCH 89), în dozå de 0,75 1 l/ha.

Insecticidul Nexide, sub formå de suspensie de microcapsule în apå (CS), are în compozi¡ie substan¡a activå gama - cihalotrin, în concentra¡ie de 60 g/l, cu ac¡iune rapidå de contact ¿i ingestie, larvicidå ¿i ovicidå asupra plo¿ni¡ei cerealelor (Eurygaster integriceps) ¿i gândacului bålos (Lema melanopa). Datoritå formulårii moderne, micro-

capsulele aderå puternic la suprafa¡a plantei, conferindu-i o rezisten¡å mai bunå la spålare ¿i persisten¡å la temperaturi mai ridicate, respectiv o protec¡ie de duratå împotriva dåunåtorilor. Produsul are o fereastrå extinså de aplicare, de la råsårit pânå aproape de înflorit (BBCH 10 - BBCH 61). Se recomandå 3 tratamente pe sezon (cu piretroizi). Doza fiecårui tratament este 0,07 - 0,08 l/ha, iar controlul asigurat dureazå între 7 ¿i 14 zile, în func¡ie de condi¡iile climatice ¿i tipul dåunåtorului combåtut.

Multipack „3 în 1”: Provalia + Imperis Ultra + Ambrossio

Triplå eficien¡å împotriva buruienilor ¿i principalilor patogeni, cu spor de produc¡ie Fungicidul sistemic Ambrossio 500 SC spore¿te performan¡a produsului Imperis Ultra împotriva fåinårii, ruginilor ¿i septoriozei ¿i, totodatå, completeazå spectrul de patogeni controlat cu douå boli foarte agresive: fuzarioza spicelor (Fusarium spp.) ¿i påtarea brunå a glumelor ¿i spicelor (Parastagonospora nodorum sin., Septoria nodorum). Substan¡a activå, tebuconazol (500 g/l), este absorbitå foliar în cel mult douå ore de la aplicare ¿i se translocå spre vârfurile de cre¿tere, distribuindu-se uniform în plantå ¿i blocând dezvoltarea organismelor dåunåtoare. Tratamentul este recomandat în dozå de 0,25 - 0,5 l/ha, de la începutul înfrå¡irii pânå la sfâr¿itul înfloritului (BBCH 21 - BBCH 69).

Kwizda Agro Romania Profitul Agricol 7/2022

CULTURI VEGETALE

Wuxal Zinc. Plus de nutri]ie, toleran]\ la stres [i productivitate O parte importantå din suprafa¡a agricolå mondialå prezintå o cantitate insuficientå de zinc (estimarea este de 50% din solul global), fapt ce afecteazå nutri¡ia plantelor, în consecin¡å ¿i hrana oamenilor, prin ob¡inerea unor produse agricole de slabå calitate. Dincolo de disponibilitatea efectivå din substrat, absorb¡ia zincului este îngreunatå ¿i de tipologia solului. Solurile nisipoase, cele calcaroase ¿i cele acide sunt predispuse la a crea acest tip de deficien¡å în culturi. Simptomele deficien¡ei de zinc, atunci când se manifestå, sunt frunzele decolorate, cu aspect de benzi ¿i înål¡imea reduså a plantelor.

Caren]\ de zinc Foto> Dreamstime

Unul dintre cele mai performante produse pentru prevenirea ¿i corectarea deficien¡ei de zinc este fertilizantul foliar Wuxal Zinc, care oferå o nutri¡ie optimå plantelor de porumb, mai ales cå prezintå ¿i un con¡inut ridicat de azot ¿i sulf. Aceastå combina¡ie de elemente nutritive conduce la o produc¡ie calitativ superioarå, cu un con¡inut ridicat de proteinå ¿i amidon, datoritå sinergiilor dintre elemente (azot - sulf, azot - zinc). S-a mai dovedit ¿i cå o nutri¡ie intensificatå, care include elementul zinc, este de ajutor pentru plante în perioa36

dele cu stres termic: ¥n primåvarå. Aplicarea acestui fertilizant de timpuriu (mai ales dacå vorbim despre o primåvarå rece, în care semånatul s-a fåcut târziu) va stimula procesele de dezvoltare. Temperaturile scåzute diminueazå germinarea ¿i întârzie råsårirea, iar un impuls nutri¡ional va ajuta plantele så-¿i revinå dupå perioadele reci ¿i så se dezvolte uniform ¿i energic. Este recomandatå aprovizionarea foliarå a plantelor cu microelemente, deoarece temperaturile scåzute determinå o absorb¡ie scåzutå din sol, mai ales în cazul plantelor foarte tinere (abia råsårite), cu sistem radicular în formare. Wuxal Zinc asigurå o absorb¡ie rapidå a nutrien¡ilor în frunze ¿i un efect starter pentru culturi. ¥n varå. Fermierii cultivatori de porumb ¿tiu cå ar¿i¡a ¿i seceta prelungitå pot reduce masiv productivitatea, întrucât fecundarea la porumb este îngreunatå. Înså o cantitate suficientå de zinc cre¿te toleran¡a la stres ¿i cre¿te viabilitatea polenului.

Beneficiile chelatårii l

micronutrien¡ii råmân disponibili pentru plante. l nu este periclitatå ac¡iunea celorlalte pesticide din amestec. l nu se produc reac¡ii în urma cårora ar putea apårea sedimente ce pot bloca echipamentul de tratare. ¡iei de tratat ajunge ¿i pe sol, nefiind dispersate integral la nivel foliar, zincul ¿i celelalte elemente din compozi¡ia produsului î¿i påstreazå disponibilitatea pentru plantå. Aceasta le va absorbi ulterior prin sistemul radicular, complet chelatate, astfel încât gradul de asimilare al elementelor råmâne foarte ridicat ¿i în aceastå situa¡ie.

Includerea Wuxal Zinc în amestecul de tratare oferå beneficii ¿i celorlalte pesticide din schema tehnologicå, prin cre¿terea randamentului acestora. Produsul con¡ine tehnologia Xtra Uptake, destinatå unei mai bune absorb¡ii a substan¡elor benefice atât nutrien¡i, cât ¿i molecule active din erbicide, fungicide etc. Wuxal Zinc. Nimic nu se pierde. Acest avantaj vine din faptul cå picå100% asimilare în plantå turile de substan¡å vor acoperi o suFertilizarea cu Wuxal Zinc are un prafa¡å foliarå mai mare, aspect care va randament foarte ridicat, cu o absorb¡ie asigura o absorb¡ie foarte crescutå. a zincului aproape de 100%. Aceasta se Wuxal Zinc prezintå o foarte bunå datoreazå suprachelatårii acestui mi- aderen¡å a produsului pe frunze, comcroelement, cu doi agen¡i chelatan¡i. parativ cu produsele concurente, cum Prin chelatare, zincul este împiedicat så sunt cele pe bazå de sulfat de zinc, spre reac¡ioneze cu celelalte produse chi- exemplu. Un plus este ¿i cå acest fertimice din amestec. Stabilitatea foarte lizant foliar prezintå risc foarte redus de bunå se men¡ine chiar ¿i la valori înalte fitotoxicitate în compara¡ie cu alte forale pH-ului, pânå la 9. Acest aspect este mulåri ale zincului. Se recomandå 2 important deoarece molecula de zinc aplicåri cu doza de 2 - 2,25 l/ha, în intereste instabilå, iar prin chelatare se fa- valul BBCH 13 - BBCH 17. ciliteazå absorb¡ia. Chiar dacå, în timpul pulverizårii tratamentului, o parte din picåturile soluKwizda Agro Romania Profitul Agricol 7/2022

CULTURI VEGETALE

Perspective rezervate

dup\ o iarn\ blând\ [i uscat\ O iarnå fårå geruri mari, dar ¿i fårå zåpezi, då emo¡ii mai mari decât o iarnå grea, cu zåpezi ¿i ger. Doi reprezentan¡i ai distribuitorului de inputuri Agrii, Nicolae Leveanu, director vânzåri Muntenia, ¿i Liviu Dråcilå, key account manager Oltenia, fac o sintezå a situa¡iei din zonele pe care le acoperå.

În

Oltenia, semånatul culturilor de cereale påioase a început în a doua parte a epocii optime. “Fermierii au în¡eles cå pentru a evita atacul de musculi¡a cerealelor trebuie så semene mai târziu, pentru cå nu mai au un produs care så combatå chimic acest dåunåtor”, explicå Liviu Dråcilå, key account manager Oltenia. Terenul a fost pregåtit bine. Rapi¡a a fost semånatå mai târziu, în septembrie-început de octombrie. Nu au fost precipita¡ii, iar semånatul a fost decalat. A urmat o ploaie pe alocuri consistentå. Culturile au intrat în iarnå în diferite stadii de vegeta¡ii. Bolile la cereale påioase au apårut încå din toamnå. În special la orz a apårut påtarea reticularå a frunzelor, o boalå frecventå în ultimii doi-trei ani. “Se manifestå din ce în ce mai agresiv în ultima perioadå ¿i trebuie ¡inutå sub control cu un tratament de toamnå”, men¡ioneazå Dråcilå. Tot în seria tratamentelor de toamnå se înscrie ¿i erbicidarea, tratament care a întrunit condi¡ii favorabile. “Cei care au fåcut-o ¿i au folosit produse precum Joystick au avut succes.

Culturile lor sunt curate de buruieni în acest moment ¿i totul a decurs conform planului. Am fåcut inspec¡ie în câmp în såptåmânile trecute ¿i unde s-a fåcut ericidare de toamnå nu sunt probleme cu buruienile”. Iarna a debutat cu temperaturi ridicate ¿i precipita¡ii scåzute.

“

“Ne a¿teptåm ca acum, în primåvarå, så avem atacuri masive de dåunåtori. A¿ recomanda fiecårui fermieri, mai ales celor ce au rapi¡å, så aibå cel pu¡in un insecticid de contact pe stoc cu alfa cipermetrin (Alfadone) ¿i deltametrin (Deltasap 2,5 EC). E bine så fie acolo.”

“

Mult mai pu¡ine precipita¡ii decât în sezonul trecut Liviu Dråcilå spune cå a sintetizat informa¡iile furnizate de serviciul Rhiza, de scanare satelitarå care oferå date meteorologice geo-localizate. “Am analizat jude¡ele din Oltenia. Sunt diferen¡e destul de mari fa¡å de anul trecut. În Teleorman, de la 280 l/mp (acumulate de la 1.10-15.02.2021) la 192 l/mp anul acesta. Diferen¡e mari sunt ¿i în Olt ¿i Dolj, de aproximativ 100 l/mp. Ceva mai bine stau Dolj ¿i Mehedin¡i, unde diferen¡ele în privin¡a regimului pluviometric nu sunt la fel de mari. Rezerva de apå din sol în stratul 0200 cm era, anul trecut, de 50%. Acum este de 37%. Mai sunt unele enclave, de exemplu în nordul jude¡ului Olt, unde este la 61%, ¿i Arge¿, la 64%, unde sunt soluri mai grele”.

Au fost diferen¡e mari ¿i de temperaturå. Dacå anul trecut erau negative în decembrie-ianuarie, anul acesta temperaturile sunt pozitive, cu 7-10°C mai mari decât cele de anul trecut, ceea ce a creat condi¡ii bune de iernare pentru mul¡i dåunåtori. “Ne a¿teptåm ca acum, în primåvarå, så avem atacuri masive de dåunåtori. A¿ recomanda fiecårui fermieri, mai ales celor ce au rapi¡å, så aibå cel pu¡in un insecticid de contact pe stoc cu alfa cipermetrin (Alfadone) ¿i deltametrin (Deltasap 2,5 EC). E bine så fie acolo.”

Cu ochii pe capcane Pe timpul iernii, plantele ¿i-au continuat procesele de cre¿tere ¿i înfrå¡ire. Mai sunt sole unde grâul ¿i orzul nu au terminat procesul. În primåvarå, fermierii ar trebui så fie foarte aten¡i la monitorizarea culturilor. În cazul rapi¡ei, sunt semnale cå se desfå¿oarå atacul de Ceutorhynchus napi. “Nu ar trebui så ne facem griji deocamdatå. În prima parte la zbor ies masculii, la peste 10°C. Nu creeazå probleme deosebite.” Pagube creeazå femelele, care depun ponta în måduva tulpinii plantelor, dar mai dureazå. În teorie, femelele ies la 10-14 zile dupå masculi. Ar trebui så fie temperaturi de peste 12°C. În unele locuri s-a atins deja. “Am våzut în capcane de la un individ pânå la 8-10 indivizi prin¿i în 24 de ore. Le recomand fermierilor så fie aten¡i ¿i dacå au mai mult de trei-patru zile consecutive în care gåsesc mai mult de doi-trei indivizi în capcane ar trebui så se gândeascå så facå un tratament doar cu insecticid, fårå så facå mix, pentru cå plantele nu vegeteazå. uuu Profitul Agricol 7/2022

CULTURI VEGETALE uuu Un erbicid sau un biostimulator ar ajuta la repornirea în vegeta¡ie ¿i nu ne dorim acest lucru pentru cå este posibil så mai vinå temperaturi scåzute ¿i nu vrem så creåm ¿ocuri plantelor”, spune Liviu Dråcilå. La grâu ¿i orz påtarea reticularå a frunzelor încå se manifestå. În zonele unde a plouat mai mult sau s-a semånat mai devreme, culturile de cereale påioase prezintå urme de Septoria ¿i pe alocuri chiar ¿i fåinare. Începerea combaterii se poate face de la primul tratament, cu Flexity Duo. Cei care nu au fåcut erbicidare de toamnå au probleme destul de mari cu buruienile. “Am våzut specii de Veronica înflorite, au vegetat destul de bine peste iarnå. Fiind în aceastå fazå sunt greu de combåtut, dar nu imposibil. Având în vedere cå este perioada din an în care ar trebui så primim mai multå apå ¿i så avem un sol cu mai multå apå, controlul buruienilor este mult mai important decât de obicei, trebuie så eliminåm neapårat concuren¡a cu planta de culturå”, atrage aten¡ia managerul.

Se apropie campania de primåvarå Pentru culturile de primåvarå este recomandatå conservarea cât mai bine a apei în sol. De aceea, Liviu Dråcilå recomandå reducerea numårului de treceri. Dupå aråturå, o trecere cu un disc ¿i apoi încå una cu combinatorul înseamnå deja prea mult. Dacå totu¿i au fost fåcute aceste lucråri, fermierul så aibå în vedere cå acolo unde a fost lucrat terenul se va încålzi ceva mai greu. În cazul unei lucråri cu combinatorul în preziua semånatului, primii 5 cm s-ar încålzi mai u¿or, solul fiind aerat. Dacå lucrarea a fost fåcutå mult mai devreme trebuie acordatå aten¡ie temperturei din sol pentru a se adapta strategia, pentru a se evita clocirea boabelor, råsårirea neunuiformå sau cu plante debile. 40

Situa]ia culturii de rapi]\ În Oltenia, o parte din suprafe¡e sau întors deja din cauza atacului de ¿oareci ¿i din cauza faptului cå plantele au råsårit mai târziu ¿i nu s-au dezvoltat complet. Sunt zone în care au trei-cinci frunze, altele 6-8 frunze. Acolo unde plantele erau mai mici, s-au mai întors din suprafe¡e. Au fost probleme ¿i cu gâ¿tele. Liviu Dråcilå estimeazå la 10-15% suprafe¡ele de rapi¡å ce vor fi înlocuite. ªi în Muntenia o parte din rapi¡å a fost deja întoarså. Majoritatea fermierilor vor înlocui cultura de rapi¡å cu cea de floarea-soarelui, estimeazå Leveanu. El recomandå ca suprafe¡ele incerte så mai fie påstrate o lunå pentru a porni în vegeta¡ie ¿i a vedea dacå existå 12-15 pl/mp pentru a påstra cultura. În Muntenia, lipsa precipita¡iilor a întârziat råsårirea culturilor de rapi¡å ¿i cereale påioase, ne spune Nicolae Leveanu. Acum se aflå în repaus vegetativ. Ca urmare a oscila¡iilor de temperaturå, aparatul foliar este afectat. Din påcate, nu au fost precipita¡ii sub formå de zåpadå ¿i nici nu sunt prognozate ploi. Temperaturile au început så creascå, solul este uscat la suprafa¡å din cauza vântului din ianuariefebruarie. Anumite sole deja trebuie monitorizate. Ar trebui ca în perioada urmåtoare så se intervinå pentru combaterea buruienilor ¿i a bolilor. Cultura de rapi¡å a fost însåmân¡atå, în zona sa, pe 150.000 ha. În noiembrie, gradul de råsårire, când au început så se facå asigurårile de råsårire, era la 60%. Culturile au intrat în iarnå majoritatea foarte pu¡in dezvoltate, dar sunt ¿i unele bine dezvoltate. Chiar dacå iarna a fost blândå, pentru unele suprafe¡e sunt semne de întrebare dacå vor fi påstrate sau vor fi întoarse. Phoma ¿i fåinarea trebuie ¡inute sub observa¡ie. Din cauza oscila¡iilor de temperaturå aparatul foliar a fost afectat.

Sunt recomanda¡i biostimultatorii: Nutri-Phite PGA ¿i Physiocrop. Ajutå ¿i la cre¿terea eficien¡ei îngrå¿åmintelor aplicate ¿i dezvoltarea sistemului radicular, mai ales unde cultura de rapi¡å este micå. Din cauza precipita¡iilor reduse cåzute în septembrie-octombrie s-a întârziat pregåtirea patului germinativ ¿i semånatul grâului. Existå o varietate mare de situa¡ii. Sunt culturi care abia acum råsar, iar altele sunt foarte bine înfrå¡ite. Cu grâu ¿i orz au fost înfiin¡ate 517.000 ha. Masa foliarå este afectatå de oscila¡iile de temperaturi. Se recomandå utilizarea biostimulatorilor pentru a ajuta pornirea în vegeta¡ie. În culturile bine dezvoltate douå boli ¿i-au fåcut apari¡ia: Septorioza ¿i Fåinarea. Ambele pot crea probleme mari mai târziu, dacå nu sunt combåtute. Atacul de musca cerealelor s-a manifestat din toamnå pe culturile dezvoltate. În ianuarie-februarie a fost observat chiar ¿i atac sporadic de Zabrus. Solele prezintå mai multe buruieni. Sunt din ce în ce mai multe sole infestate cu graminee ¿i foarte multe buruieni cu frunzå latå. Agrii are în portofoliu Adentis, Gentis ¿i Racing Extra, care se pot administra de la 5°C.

A consemnat Adrian MIHAI (dupå o transmisie LIVE pe pagina Facebook Profitul Agricol ) Profitul Agricol 7/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR FCBR nu accept\ cre[terea pragului la 500 de vaci Doctorul Petru Bordean (foto), pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România, a participat la toate dezbaterile online, organizate de Ministerul Agriculturii. El a precizat cå este categoric împotriva ridicårii pragului maxim pentru sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) de la 250 de vaci la 500. “De la prima discu¡ie pentru ridicarea plafonului, am afirmat cå Federa¡ia nu poate accepta a¿a ceva. Noi avem 17.500 de vaci cuprinse în sprijinul cuplat zootehnic, cu o produc¡ie de peste 3.500 de litri de lapte la o lacta¡ie, vaci de la 6.136 de fermieri. În schimb, noi avem numai 14 ferme care au peste 200 de vaci. Federa¡ia nu admite o astfel de discu¡ie, i-am zis eu ministrului. Iar ministrul Adrian-Ionu¡ Chesnoiu mi-a tåiat microfonul. Vorbeam singur. Cre¿terea plafonului pentru SCZ este ilegalå. Legea nu s-a modificat încå pentru SCZ, ajutor care are douå ¡inte: una economicå ¿i cealaltå este so-

Profitul Agricol 7/2022

cialå. Dupå 2027, se va acorda ajutor pentru sustenabilitate ¿i progres. Am participat ¿i la conferin¡ele pentru eco-scheme. Ministerul vrea så ajute prin aceste eco-scheme. Dacå a våzut cå nu poate så-i ajute pe fermierii mari prin cre¿terea plafonului, au introdus

ni¿te eco-scheme pentru vaci de la 250 de capete în sus. Acolo sunt ni¿te variante pentru man¿oanele instala¡iilor de muls de la robo¡i, cu protec¡ia ongloanelor, cu managementul sistemului de muls. Crescåtorii mari vor accesa automat aceste eco-scheme, dar au intervenit ceilal¡i de la Uniunea Cooperativelor ¿i de la zona montanå, nu le-a convenit pragul minim de 250 de vaci. Existå fermieri acolo cu 50 de capete, care au un robot de muls. Eu i-am sus¡inut pe cei care au fåcut propunerea.” Pre¿edintele FCBR spune cå fermierii mari au de fapt, însumat, o cantitate de lapte micå. “Dar cum pot eu så explic aceste lucruri ministrului, când el îmi taie microfonul? Eu prezint argumente, nu intru în polemicå cu nimeni”, spune Petru Bordean.

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cora[ Ardelean înc\ rezist\ la criza energetic\ Cora¿ Ardelean (foto) este crescåtor de vaci de lapte în Ma¿loc, jude¡ul Timi¿. De câ¡iva ani are ¿i o fabricå de lactate. De când a început criza energeticå (cre¿terea pre¡ului la gaze ¿i curent electric) se bucurå cå încå rezistå, fiindcå mai are resurse de anul trecut.

entru cå, spune Ardelean, nu a putut så majoreze pre¡ul cu un procent mai mare de 510%, ca så poatå rezistå pe pia¡å. Nu poate for¡a puterea de cumpårare a clien¡ilor, ¿i a¿teaptå ca pia¡å så se mai echilibreze. Iar profitul anului 2021, a¿a cum este, mai este dijmuit o datå ¿i de infla¡ie. “Nu avem nimic favorabil conjunctural pentru noi, micii producåtorii agricoli ¿i mijlocii. De 22 de ani, am rezistat, fiindcå fermå func¡ioneazå în sistem integrat, închid lan¡ul de la A la Z. Asta a fost salvarea, dar dupå cum evolueazå lucrurile, în 2022, cu apari¡ia crizei energetice, viitorul pare în cea¡å”, spune Cora¿ Ardelean. Pânå acum, a cåutat så dezvolte o afacere bine programatå ¿i controlatå, så se plieze pe cerin¡ele pie¡ii, så ob¡inå un profit anual. “Niciodatå nu am cåutat un profit imediat, ci a rezista pe pia¡å”, este de pårere Cora¿ Ardelean. Societatea lui, Canamar, a func¡ionat cu succes în cei doi ani de pandemie, fiindcå a întâmpinat consumatorul cu produse naturale ¿i a avut o pia¡å formatå. Dar noua amenin¡are care se ive¿te la orizont, criza energeticå, pare mult mai devastatoare. 42

lactate. A avut 180 de vaci de lapte Bål¡atå Româneascå, dar acum a mai vândut din ele pentru cå a¿a a impus situa¡ia. Mulge 100 de vaci, care produc 2,5 tone de lapte pe zi ¿i din care face ca¿, brânzå dulce, smântânå, lapte cu douå procente de gråsime, brânzå telemea, iaurt. Lucreazå ¿i 250 de ha de påmânt, pe care cultivå grâu, porumb, lucernå, chiar mazåre ¿i asigurå hranå animalelor. El conduce ¿i Asocia¡ia Crescåtorilor de Bovine Narcisa, care cuprinde câteva sute de membri preponderent din Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin. Fermierul spune cå ar trebui så majoreze pre¡ul la produsele lactate cu 30% pentru a rezista fårå probleme ¿i a avea un profit firesc de 5-8%, într-o economie de pia¡å func¡ionabilå. Deocamdatå, nu simte efectele crizei, fiindcå ferma func¡ioneazå pe baza produc¡iei din 2021. Va vedea dupå ce vor veni facturile mari la gaz ¿i curent electric în urmåtoarele luni, dar ¿i pentru consumul de motorinå, dat fiind cå începe ¿i campania agricolå de primåvarå. Probleme mari vor ridica ¿i pre¡ul îngrå¿åmintelor, care se anun¡å crescut de patru ori. La curent electric a venit o facturå mai mare cu 40% peste media consumului avut pânå acum. În aceastå conjuncturå, apare a treia amenin¡are persistentå de mai mul¡i ani: concuren¡a produselor lactate venite din import, multe dintre acestea foarte ieftine, unele care nici nu au våzut laptele, fiindcå vin din ¡åri unde producåtorii au un sprijin extraordinar de la stat ¿i î¿i permit så punå pre¡uri pentru buzunarul tuturor. Cora¿ Ardelean activeazå în agriculturå de 32 de ani, dar la un nivel superior în sistem integrat de 22 de ani, când a reu¿it så î¿i construiascå ¿i fabricå de

Acum, Cora¿ Ardelean crede cå statul român, prin Ministerul Agriculturii, ar trebui så vinå în mod serios în sprijinul producåtorilor autohtoni. Noul ministru vorbe¿te de valoarea adåugatå a produselor, dar nu spune cum o va aplica. Cora¿ crede cå dacå nu î¿i va permite så majoreze pre¡ul produselor finite cu 30%, cât ar trebui, fiindcå nu existå putere de cumpårare, se va gândi la alte måsuri tragice pentru a reduce cheltuielile dacå nu se pot måri veniturile. Totu¿i, Cora¿ vine cu solu¡ii: “Salvarea producåtorilor agricoli ar fi din subven¡ii care ar trebui så fie mult mai mari, ca în ¡årile cu tradi¡ie din UE. Trebuie facilitå¡i fiscale pe industria alimentarå pentru ca domeniul så func¡ioneze fårå sincope. Ca så reziståm, pe lângå o subven¡ie majoratå la nivelul UE, trebuie ¿i o facilitate fiscalå: impozit mai mic pe profit ¿i pe salarii. O altå solu¡ie salvatoare ar fi ca jumåtate din produsele agro-alimentare din hipermarket så provinå de la producåtorii români, dar se pare cå acest tip de producåtori sunt tot mai pu¡ini, iar o asemenea lege cred cå ¿i-a pierdut con¡inutul”.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 7/2022

MA{INI & UTILAJE Robotul zbur\tor care culege fructe Douå companii, Kubota ¿i Tevel, au primit recent premiul DLG Agrifuture Concept Winner pentru sistemul de recoltare automatå a fructelor dezvoltat împreunå - un echipament cu drone cu fir care poate fi o solu¡ie la lipsa for¡ei de muncå.

remiile DLG Agrifuture Concept se acordå pentru pionierat în domeniul ma¿inilor agricole ¿i al proiectelor de viitor. Kubota ¿i Tevel ¿i-au combinat experien¡a ¿i eforturile pentru a face fa¡å provocårii majore a deficitului de for¡å de muncå la recoltarea fructelor. Cele douå companii au dezvoltat un sistem automat de cules fructe, oferind o solu¡ie pentru ferme de orice dimensiuni, prin abordarea modularå. Conceptul modular de drone cu fir pentru cules de fructe ¿i solu¡iile logistice flexibile oferå configura¡ii adaptate la cerin¡ele individuale ale fermei ¿i permite compatibilitatea deplinå cu metodele de recoltare consacrate, cu lucråtori umani.

Kubota Smart Agriculture Kubota ¿i-a dovedit experien¡a vastå în tehnologiile avansate ce echipeazå tractoare ¿i utilaje. Cele mai recente exemple sunt implementarea ¿i certificarea TIM (Tractor Implement Management) ¿i lansarea pe pia¡å a tractorului autonom, a transplantatorului (un tractor echipat special pentru plantarea råsadurilor de orez) ¿i ma¿inii de recoltat autonome (o combinå-robot de recoltat cereale) în Japonia.

Tevel Flying Autonomous Robot Tevel Aerobotics Technologies este expert global de vârf în domeniul robo¡ilor zburåtori autonomi pentru culesul fructelor. Compania îmbinå inteligen¡a artificialå cu viziunea computerizatå, robotica avansatå, ingineria aeronauticå, controlul de zbor de ultimå genera¡ie ¿i prelucrarea datelor. Tevel dezvoltå deja o flotå de robo¡i zburåtori (Tevel Flying Autonomous Robots) pentru efectuarea lucrårilor de cules, rårire ¿i tundere în livezi. Mai mult, software-ul de inteligen¡å artificialå (AI) de la Tevel va permite sor tarea automatå la standarde de calitate înalte a fructelor încå de la surså, în timpul culegerii din pomi, recoltând cele mai bune fructe din livadå, la momentul optim de coacere ¿i cu maximå precizie. Tevel dezvoltå robo¡i autonomi zburåtori echipa¡i cu inteligen¡å artificialå, care ¿i-au dovedit deja abilitå¡ile la cules de mere, piersici, nectarine ¿i prune, ¿i planificå så includå noi specii precum citrice ¿i avocado. Arpad DOBRE

Profitul Agricol 7/2022

MA{INI & UTILAJE

Kubota a livrat tractorul M7003 cu num\rul 10.000 Kubota a livrat recent tractorul cu numårul 10.000 din seria M7003. Prin Agri-Alian¡a, distribuitor autorizat Kubota pentru România, fermierii români au alåturi un partener puternic, eficient ¿i fiabil în câmp, pe fânea¡å sau la fermå.

ivrate în 32 de ¡åri, nu doar în Europa, ci ¿i în SUA, Australia ¿i Japonia, modelele din seria M7003 fac parte din råspunsul Kubota la provocårile din ce în ce mai mari cu care se confruntå agricultura. Sunt tractoare capabile så execute lucråri dificile la performan¡å maximå, în condi¡ii de solicitare continuå. Pe câmp sau în fermå, ele ¿i-au dovedit calitatea ¿i fiabilitatea. Ajunse acum la a treia genera¡ie, modele cele mai recente din seria M7003 - M7133, M153 ¿i M7173 - respectå cerin¡ele de poluare Stage V privind emisiile poluante ¿i îmbinå eficien¡a cu func¡ionalitatea superioarå ¿i confortul sporit pentru operator. Conformarea cu standardele UE de emisii poluante este realizatå cu ajutorul unei combina¡ii avansate de filtru de particule diesel DPF ¿i conver-

Profitul Agricol 7/2022

tor catalitic SCR, ceea ce permite eliminarea sistemului extern de recirculare a gazelor de e¿apament EGR. Motoarele în 4 cilindri ale celor trei modele din seria M7003 dezvoltå 130 CP, 150 CP ¿i 170 CP. Datoritå echipårilor speciale, motoarele Kubota oferå atunci când e nevoie un plus de putere de pânå la 20 CP pentru modelele M7133 ¿i M7153, respectiv de 5 CP pentru vârful de gamå M7173. Caracteristicile îmbunåtå¡ite ale motorului asigurå o putere constantå la tura¡ii între 1.800 ¿i 2.100 rpm, în timp ce cuplul este men¡inut constant la tura¡ii între 1.200 ¿i 1.600 rpm. Puterea maximå este realizatå la 1.900 rpm, iar cuplul maxim, la 1.500 rpm. Tractoarele seriei M7003 pot fi echipate, la alegere, cu transmisia continuu variabilå KVT sau transmisia powershift cu 6 game ¿i 5 trepte sincronizate. Transmisia powershift are ¿i o func¡ionalitate suplimentarå datoritå sistemului Xpress restart. Ac¡ionat cu un comutator, Xpress restart asigurå frânarea pentru oprire.

Astfel, nu mai este necesar ca operatorul så ac¡ioneze pedala ambreiajului pentru a opri tractorul. Aceastå func¡ionalitate este utilå pentru opera¡iuni repetitive, precum lucrul cu presa pentru balo¡i rotunzi sau cu încårcåtorul frontal. Versiunea premium a tractoarelor M7003 are ¿i o func¡ie ''swap'', care permite personalizarea alocårii distribuitorilor hidraulici conform preferin¡elor operatorului pentru utilizarea butoanelor sau a joystickului. Astfel, pot fi controlate electronic pânå la ¿ase valve hidraulice. Debitul maxim este de 110 l/min cu o pompå hidraulicå CCSL (Closed Center Load Sensing) cu debit variabil. Capacitatea de ridicare pe spate este de 9,4 tone, iar op¡iunile pentru priza de putere (PTO) includ 540/540E rpm ¿i 1.000/1.000E rpm. Capacitatea de ridicare pe fa¡å este de 3,5 tone. Op¡ional, este disponibilå o prizå de putere frontalå cu o vitezå de 1.000 rpm. Echipårile pentru agricultura de precizie includ integrarea TIM (Tractor Implement Management). TIM permite prin Isobus comunicarea bidirec¡ionalå între tractor ¿i echipament, prin care echipamentul poate controla anumite func¡ii ale tractorului.

Arpad DOBRE

Consultan]a tehnic\, calea spre competitivitate Clubul Fermierilor Români a lansat un program special de consultan¡å în domeniul utilajelor agricole. Deocamdatå, programul este adresat doar membrilor såi. Managerul acestui program este Radu Cålin Me¿inå, specialist cu experien¡å de 35 de ani în domeniu.

rogramul ini¡iat de Club a venit ca råspuns la cererile membrilor såi, iar Radu Cålin Me¿inå ne-a spus cå programul pe care îl coordoneazå are în vedere patru direc¡ii: informarea, consultan¡a propriuziså, formarea profesionalå ¿i comunicarea ¿i reprezentarea. În privin¡a informårii, Clubul Fermierilor a publicat deja douå ghiduri, referitoare la pregåtirea utilajelor pentru iarnå, respectiv pentru aprovizionarea cu piese de schimb, revizii ¿i repara¡ii. Radu Me¿inå ne-a dezvåluit cå, în curând, Clubul va publica un al treilea ghid privind achizi¡ia de utilaje. Pregåtirea corectå a utilajelor pentru iernat ¿i reviziile periodice ¿i aprovizionare încå din iarnå cu piese de schimb pentru primåvarå-varå nu sunt costisitoare. Neefectuarea acestora corect ¿i la timp genereazå înså costuri foarte mari, dacå ma¿inile agricole se defecteazå în timpul campaniilor agri-

cole. Clubul are în vedere ¿i informarea periodicå a membrilor såi despre pia¡a de ma¿ini ¿i utilaje agricole, analiza acestei pie¡e, noutå¡ile ¿i avantajele noilor tehnologii. În domeniul consultan¡ei propriuzise e necesarå o evaluare a cerin¡elor reale ale fermierului, a specificului fermei, planul de dezvoltare, dotarea tehnicå. Urmeazå achizi¡ionarea de echipamente noi sau second-hand, pe baza

“

Nu încercåm så ne substituim dealerului, care are partea sa de consultan¡å tehnicå, vrem doar så reamintim fermierilor ceea ce ei ¿tiu, dar fiind ocupa¡i poate uitå anumite opera¡iuni absolut necesare.

“ analizei ofertei de pe pia¡å ¿i a condi¡iilor contractuale. Pasul urmåtor va fi consultan¡a pentru service, pre¡uri de piese de schimb, perioade de revizii, condi¡ii de efectuare a repara¡iilor, plus consultan¡a pentru managementul riscului, prin intermediul brokerului de asiguråri CFRO, în cazul defectårii utilajelor. Clubul se va implica ¿i în formarea viitorilor lucråtori din ferme, iar Radu

Radu C\lin Me[in\

Me¿inå spune cå pe lângå pregåtirea operatorilor se are în vedere ¿i formarea personalului auxiliar specializat. “Este nevoie de personalul auxiliar specializat care så fie capabil så interpreteze datele tehnice care pot influen¡a produc¡ia agricolå ¿i activitatea fermei ¿i så transmitå fermierului un rezumat, pe baza cåruia el så poatå lua decizii optime în timpul cel mai scurt.” Comunicarea cu fermierii a început deja ¿i va continua prin întâlniri la nivel local ¿i regional cu membrii CFRO, atât în privin¡a noutå¡ilor de pe pia¡a utilajelor, cât ¿i a legisla¡iei. “De exemplu, legea privind înmatricularea ma¿inilor agricole ar avea nevoie de modificåri, deoarece fermierii care au zeci de tractoare nu se pot deplasa cu ele la cel mai apropiat centru ITP, ar bloca circula¡ia cu platformele de transport.” Radu Me¿inå ne-a spus cå, privitor la comunicare, CFRO a decis includerea în Comitetul Tehnic Consultativ a unor fermieri experimenta¡i din toate zonele ¡årii, care så identifice problemele fermierilor din acele zone ¿i så propunå solu¡ii. Cât prive¿te reprezentarea, CFRO va fi interfa¡a între membrii såi ¿i institu¡iile na¡ionale ¿i interna¡ionale. “Vrem ca fermierii no¿tri så fie la fel de competitivi ca ¿i cei din vestul Europei ¿i le vom promova interesele în ¡arå ¿i stråinåtate”.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 7/2022

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier

Planul Na]ional Strategic, am vrut, dar nu s-a putut A venit ¿i momentul în care Planul Na¡ional Strategic så fie pus în dezbaterea activului de bazå al agriculturii. Acum a¿teptåm så treacå cele 10 zile ca acesta så-¿i exprime opiniile.

nainte de a încondeia PNS-ul în sine, a¿ vrea så se în¡eleagå cå orice referire la modul de întocmire ¿i realizare a acestuia nu are legåturå cu o persoanå sau alta, ci are legåturå cu Ministerul Agriculturii ca întreg, institu¡ie care trebuie så dea “luminå strategicå” acestui sector. Personal apreciez modul de a fi al ministrului Adrian Chesnoiu ¿i cred (am mai spus asta) cå are, în ansamblu, calitå¡ile care så îi permitå så facå fa¡å provocårilor postului. ¥n contextul acestei agriculturi, care de 30 de ani nu a fost în situa¡ia så primeascå o strategie de dezvoltare, pentru a avea un mandat de succes trebuie så ai ¿i ¿ansa så se alinieze planetele, dar ¿i curajul de a-¡i asuma deciziile. Revenind la PNS, prima impresie ¿i observa¡ie ¡ine de “modul de punere în paginå”. Nu pot så nu fiu dezamågit de modul haotic de prezentare al acestuia. Planul nostru a råmas tot în stadiul unor fi¿e ¿i documente dispersate, fårå så capete o formå unitarå, astfel încât 48

så poatå fi consultat coerent ¿i så permitå så fie în¡eles în ansamblul lui. Materialul nu are un cuprins, nu are o introducere, nu existå o prezentare a contextului economic ¿i social în care se gânde¿te acest PNS, nu are structurate ¿i definite ni¿te obiective strategice în mod concret ¿i argumentat, astfel încât, atât cel care îl cite¿te, dar, mai mult, ¿i cel care îl va aproba så în¡eleagå ce am vrut ¿i propus prin acest document, noi ca ¡arå. Poate se vor face ulterior, nu ¿tiu, dar eu am preten¡ia ca un document în prezentare finalå chiar så fie astfel, acest lucru fiind o formå de respect fa¡å de cei care îl vor citi ¿i cårora le vei cere pårerea, de care, este drept, vei ¡ine sau nu cont. A doua observa¡ie este legatå de lipsa definirii ¿i argumentårii obiectivelor strategice care au stat la baza realizårii acestui document, care chiar a¿a se ¿i nume¿te, Plan Na¡ional Strategic. Cititorul acestui PNS nu trebuie så facå confuzia cå obiectivele strategice ar fi reprezentate de multitudinea de måsuri ¿i programe con¡inute de acest document, ci acestea ar fi trebuit så fie doar ni¿te idei de bazå, argumentate ca ¿i necesitate, iar apoi implementarea lor så se facå prin måsurile propuse, atât ca plå¡i directe, cât ¿i prin måsurile de investi¡ii. Tocmai ca så în¡elegem, så vedem ce obiective strategice ¿i-a propus PNS-ului francez, ¿i care sunt în numår de patru principale (eu le prezint ca e-

xemplu, nu cå ar fi trebuit trecute ¿i în PNS-ul românesc la fel), care se doresc så fie implementate: 1. dezvoltarea produc¡iei de leguminoase; 2. obiectivul de dublare a suprafe¡elor în agricultura ecologicå pânå în 2027; 3. stimularea agriculturii, în special prin ecoscheme; 4. dezvoltarea sinergiilor între culturile vegetale ¿i animale. Poate ¿i MADR a vrut astfel de obiective strategice ¿i de unele ¿tiu ¿i eu, dar noi analizåm materialul, nu dorin¡ele. A treia observa¡ie în opinia mea este lipsa de curaj în asumarea politicå de cåtre coali¡ia de guvernare (care are 70% din parlamentari) prin intermediul ministrului Agriculturii, a unor måsuri de reformå economicå, în sensul ca acest program så stea pe reguli economice ferme ¿i clare ¿i cât mai pu¡in spre deloc pe interese ¿i alocåri sociale. Asta nu înseamnå, a¿a cum se vor gråbi mul¡i så creadå, cå eu sunt împotriva aplicårii unor måsuri sociale, dar acelea trebuie luate de alt minister, respectiv cel al muncii ¿i protec¡iei sociale. Ministerul Agriculturii se ocupå de o ramurå eminamente economicå, iar dezvoltarea spa¡iului rural ¿i a satului românesc trebuie gânditå ca un efect al implementårii måsurilor economice ¿i nu a celor sociale, unde, în multe cazuri, cele din urmå au ¿i tente electorale. Mai pe în¡elesul tuturor, noi ar fi treProfitul Agricol 7/2022

OPINII buit så dåm bani doar pentru dezvoltarea de noi afaceri sau modernizarea celor existente, de cåtre fermierii mici, mijlocii ¿i mari, astfel încât så creåm locuri de muncå care så ducå la cre¿terea veniturilor în mediul rural ¿i implicit a nivelului de trai ¿i nu så dåm (sau mai bine zis så îi aruncåm) cåtre activitå¡i care nu sunt viabile economic. La aceste måsuri este benefic så se adauge ¿i cele pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, care direct sau indirect sprijinå ¿i mediul economic, dar ¿i cel social. Trebuie avut în vedere cå actualul ministru al Agriculturii în¡elege ¿i recunoa¿te indirect acest aspect, atunci când a afirmat, foarte corect de altfel, cå “pe 30% din suprafa¡a agricolå se realizeazå 70% din produc¡ia na¡ionalå agricolå”. Altfel spus, vorbim de fermele viabile economic ¿i care pot så aplice tehnologii care så ducå la randamente ridicate. Normal cå se pune întrebarea care sunt cåile care ar fi putut duce la situa¡ia ca ¿i pe restul de 70% de teren så ob¡inem acelea¿i performan¡e ¿i randamente, ceea ce simplu spus ar fi putut dubla cel pu¡in rezultatele economice ale agriculturii României. Adicå am fi putut cre¿te veniturile de la circa 19 mld de euro la circa 38 miliarde, dar måsurile care ar fi trebuit så fie luate sunt impopulare ¿i aducåtoare de mari deservicii electorale, ceea ce coali¡ia de guvernare ¿i MADR nu a dorit så î¿i asume, cu toate cå ¿i-ar fi permis. Solu¡ii au fost propuse de asocia¡iile profesionale, au fost discutate, unele au fost ¿i agreate, dar din påcate foarte pu¡ine au ¿i råmas în aceastå formå supuså dezbaterii publice. Aici a¿ avea în vedere måsuri cum ar fi cre¿terea suprafe¡ei eligibile pentru care se acordå subven¡ii, investi¡iile în procesare så fi fost fåcute de cooperative, ceea ce ar fi redus riscul înghi¡irii acestor fabrici de procesare de cåtre multina¡ionale, luarea de måsuri pentru dezvoltarea altor suprafe¡e irigabile ¿i nu doar “modernizarea unor moderniProfitul Agricol 7/2022

zåri deja fåcute”, alocarea de fonduri pentru spa¡ii protejate, acolo unde încålzirea ar fi ieftinå, adicå zone cu ape termele sau cu climat favorabil, eliminarea subven¡iilor pentru “privitori” prin definirea clarå ¿i fermå a fermierului activ, introducerea cerin¡elor de profesionalizare în agriculturå (adicå diplomå care så ateste o instruire), încât så ie¿im din paradigma “la fotbal ¿i agriculturå se pricepe oricine”. Vorbim de ecologizare, dar pentru jumåtate din terenul arabil îngrå¿åmintele (inclusiv azotatul de amoniu) sunt depozitate prin cur¡ile caselor ¿i cåsu¡elor, apoi oricine are dreptul så utilizeze produse fitosanitare, chiar dacå nu se pricepe ¿i nu are nici un fel de pregåtire, ¿i ne întrebåm de moartea polenizatorilor ¿i existen¡a unor con¡inuturi mari de pesticide în produsele alimentare ¿i tot a¿a. Cea de-a patra observa¡ie este datå de lipsa prezentårii publice a unui pachet legislativ necesar care så con¡inå exact cum se vor formula prevederile legislative ce vor fi adoptate pentru implementarea în bune condi¡ii a måsurilor propuse. Doar cå acest pachet legislativ în opinia mea trebuia asumat de cåtre întreaga coali¡ie de guvernare ca un PACT PENTRU AGRICULTURÅ, astfel încât så se transmitå un angajament clar de punere în practicå la nivel politic. ¥n plus, eu personal a¿ recomanda ca ini¡iativele legislative så fie adoptate prin asumarea Guvernului în Parlament, astfel încât så se evite tragerea de timp în cazul propunerilor de legi sau måcelårirea ulterioarå a OUG. Ce ar trebui, în opinia mea, så con¡inå acest pachet legislativ? Obligatoriu, printre altele, modificårile Codului Civil privind arenda, apoi modificarea Legii îmbunåtå¡irilor funciare, Legea apelor, dar ¿i legisla¡ia secundarå privind acordarea subven¡iilor, constatarea calamitå¡ilor agricole ¿i multe altele. Dar tot acum ar trebui umblat ¿i la Codul Penal pentru a se måri pedepsele

pentru furturi din cadrul sistemelor de iriga¡ii, distrugerea culturilor sau furturile de animale ori utilaje. Ba, chiar poate reorganizarea activitå¡ii Poli¡iei în mediul rural. A cincea ¿i ultima observa¡ie este datå de faptul cå asocia¡iile profesionale au picat în plasa unor consultåri fårå substan¡å strategicå, care în fapt sau bazat doar pe principii ale unor negocieri simple, de genul “mai pune acolo, mai taie dincolo, mai adaugå asta, accept så o tai pe aia” ¿i cam asta a fost. În plus, tot asocia¡iile au mai acceptat, vrând nevrând, ¿i alte douå aspecte, care au devenit obiceiuri transpartinice din påcate, prima legatå de argumentul peren cå “nu mai avem timp”, de parcå fermierii ar fi de vinå, ¿i al doilea aspect, ve¿nica cerin¡å “veni¡i cu solu¡ii”, ceea ce nu este chiar în regulå, fiindcå fermierii au altå treabå. Ar mai fi multe de spus ¿i le vom spune în perioada urmåtoare, când ne vom apleca asupra diferitelor aspecte concrete. Cred cå la acest moment PNS-ul propus este ceva mai bun decât ce a fost în trecut ¿i acesta este un lucru pozitiv, dar cred cå ar fi fost de dorit så fie mai aproape de ce ar fi trebuit så fie, adicå un document care så urmåreascå performan¡a economicå cu orice cost, politic ¿i electoral, dar de aici ¿i titlul articolului “au vrut, dar nu s-a putut”. Cred cå acum a mai råmas de fåcut doar un singur lucru, så se concentreze energiile pe modul de implementare al PNS, care så fie cât mai bun ¿i eficient, fiindcå nu cred cå MADR va mai accepta ceva modificåri acum pe ultima sutå de metri, cu toate cå nu ar fi råu så o facå. Dar så nu fim tri¿ti, fiindcå timpul în era globalizårii trece repede ¿i astfel vor trece ¿i cei cinci ani pânå în 2027 ¿i vom avea încå o ocazie så aråtåm cå putem face ¿i un PNS bazat pe performan¡å economicå. Dar oare vom mai primi aceastå ¿anså din partea unei Europe unite, ¿i cât timp mai trebuie så risipim pentru asta? În rest numai de bine.... 49

LOCURI DE MUNC| Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS pentru ocuparea urmåtoarelor posturi:

1 post: Asistent cercetare ¿tiin¡ificå - Laboratorul Tehnologii pomicole - protec¡ie fitosanitarå Perioadå: determinatå (1 an). Normå întreagå. Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în: Horticulturå sau Biologie; - Media de absolvire: minim 8,00; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-Office, editare texte ¿i graficå computerizatå; - Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå/conversa¡ie).

1 post: Inspector de specialitate - Marketing în produse horticole, gradul III Biroul Achizi¡ii publice-Marketing Perioadå: determinatå (1 an). Normå întreagå. Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în Horticulturå; - Vechime în specialitate - minim 3 ani; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å în expertiza marketingului ¿i interpretarea contractelor de vânzare a produselor horticole, inclusiv în limba englezå; - Cuno¿tin¡e de limba englezå (termeni de specialitate/gramaticå/conversa¡ie); - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-Office, editare texte ¿i graficå computerizatå.

1 post: Asistent - Laboratorul Înmul¡irea plantelor pomicole-virusologie Perioadå determinatå (1 an). Normå întreagå. Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii medii absolvite cu diplomå de bacalaureat ¿i/sau Certificat de calificare profesionalå „Tehnician protec¡ia plantelor”; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-Office, editare texte ¿i graficå computerizatå.

2 posturi: Muncitor calificat Il - Laboratorul Tehnologii pomicole-protec¡ie fitosanitarå Perioadå determinatå (1 an). Normå întreagå. Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii generale/medii, cu diplomå de absolvire; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare.

Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti-Måråcineni. Candida¡ii vor depune un dosar de înscriere la concurs pânå la data de 07.03.2022, ora 16:00 50

Detalii privind condi¡iile specifice de concurs, tematica ¿i bibliografia sunt disponibile

la tel.: 0248.278.066 între orele 08:00-16:00 Profitul Agricol 7/2022

Profitul Agricol 7/2022

LOCURI DE MUNC|

AGROPLANT BUCUREŞTI, Companie româneascå, cu distribu¡ie la nivel na¡ional de semin¡e, pesticide, îngrå¿åminte, regulatori de cre¿tere,

ANGAJEAZÅ Reprezentan¡i vânzåri (Ingineri agronomi sau agen¡i de vânzare) pentru urmåtoarele jude¡e: BRÅILA, BUZÅU, GIURGIU, IALOMIºA, PRAHOVA, VRANCEA RESPONSABILITÅºI: - Promovarea produselor ¿i politicilor firmei Agroplant; - Vânzarea ¿i încasarea valorii produselor; - Organizarea de întâlniri cu fermierii din zonå; - Organizarea de loturi demo în formele pe care le considerå utile; - Întocmirea tuturor documentelor comerciale necesare vânzårii ¿i încasårii.

CE OFERIM: - Loc de muncå într-o companie de profesioni¿ti; - Condi¡ii de muncå decente: ma¿inå, salariu motivant, independen¡å în jude¡ul de lucru; - Angajament de lucru pe termen nelimitat (exceptând perioada de probå de 6 luni).

CE CEREM: - Studii în domeniul agricol (Facultatea de Agriculturå sau Horticulturå) constituie avantaj; - Experien¡å minim 2 ani; - Competen¡e: PC, Word, Excel, limbå strainå (constituie avantaj), permis de conducere categoria B; - Abilitå¡i în comunicare, vânzåri; - Disponibilitatea de a se deplasa zilnic 8-10 ore în zona de lucru; - Competen¡e în organizarea de întâlniri, dezbateri.

Vå rugåm så transmite¡i C.V. pe adresa: agroplant_bucuresti@yahoo.com 52

Profitul Agricol 7/2022

PAGINA DE HOBBY

V=natul ;n bucate (5) Gârli¡a …„Cli-cli”, „Cli-cli-cli”… Deasupra câmpiei din care verdele bate încet la por¡ile încå zåvorâte ale påmântului, se petrec dinspre miazåzi stolurile în vârf de sågeatå ale gârli¡elor, zburåtoare de gârlå ¿i de peste gârlå, al cåror nume, diminutivat, li se pare lingvi¿tilor no¿tri fåuritori de dic¡ionare, nu ¿tim din ce pricinå, de „origine necunoscutå”. Peste iarnå, cântecul atât de misterios ¿i de sålbatic al gârli¡elor ¿i-a scuturat melancolia autumnalå, råsunând, acum, limpede în urma iernii pe care pare s-o împingå cu aripile lor tot mai departe, spre nord, neamul cârdurilor de påsåri aflate mare parte din an în bejenie. Între cer ¿i påmânt, ele urzesc o pânzå vie, unduitoare ¿i parcå fårå sfâr¿it, revårsând asupra întinderilor amor¡ite silabe de cristal: „Cli-cli”, „Clicli-cli”… ¿i tot amestecul de senza¡ii, culori ¿i sonuri discrete, al cåror paradox cinegetic penduleazå între încântare ¿i febrå – precum stolurile de gârli¡e între apå ¿i câmp –, preschimbå acest spectacol într-o experien¡å unicå. Nimic din ascu¡imea vânåtorilor la munte, din larma celor în devålmå¿ie, ori din dulcea încordare a pândelor la bordei. Dupå rågazul dinaintea aurorei sau a crepusculului, aici, la hotarele apelor, Profitul Agricol 7/2022

mareea gârli¡elor e nu numai prilej de vânåtoare, ci ¿i de întoarcere spre sine, de cunoa¿tere ¿i de uimire. Fie cå te afli în Insula Mare a Bråilei, pe meleaguri gålå¡ene, la Constan¡a ori Cålåra¿i, fie cå e¿ti în Ialomi¡a, Giurgiu sau Olt, gârli¡ele te cople¿esc la vremea aceasta prin mul¡imea, solidaritatea ¿i vigilen¡a lor. Le-am socotit dintotdeauna un vânat nobil, cu toate cå tratatele de specialitate nu le acordå acest statut. Am înså toate motivele, de vreme ce pasiunea noastrå este una profund subiectivå, unde prevaleazå tråirile proprii. Iar eu socotesc vânåtoarea la gârli¡e drept un corolar al tuturor întâlnirilor noastre cu påsårile apelor. Cinsti¡i, a¿adar, cum se cuvine ciochinarul îngreunat de cele douå-trei påsåri desprinse din våzduhul lor de email ¿i bucura¡i-vå de savoarea cât se poate de concretå a unei sårbåtori a tuturor sim¡urilor!

Gârli¡å cu hribi ¿i smântânå Påstratå la råcoare vreme de douå zile, curå¡atå de pene, trecutå rapid prin flacårå, frecatå cu målai må¿cat, apoi tåiatå în bucå¡i potrivite ¿i cufundatå în bai¡ pre¡ de încå o zi, gârli¡a se va pune la pråjit pânå la rumenire. În acela¿i ulei se cålesc patru cepe de mårime medie,

tocate mårunt, ¿i o lingurå de fåinå, care se sting cu un pahar de lapte. Când totul capåtå aspectul ¿i consisten¡a dorite, se batjocore¿te compozi¡ia cu o canå de smântânå ¿i se laså la foc molcom pânå la primul clocot, amestecate continuu cu o lingurå din lemn. Se råstoarnå mixtura peste bucå¡ile de carne låsate în prealabil la strecurat ¿i se fierb împreunå un sfert de ceas, dupå care se blagoslovesc cu o crengu¡å de cimbri¿or, o foaie de dafin, câteva boabe de piper, ¿ase cå¡ei de usturoi strivi¡i, un praf de sare ¿i coaja raså de la o låmâie. Usca¡i fiind la vremea aceasta ¿i, de aceea, pu¿i din timp în apå cåldu¡å, så se întremeze, hribii (o sutå de grame, în stare deshidratatå) se taie nu prea mårunt ¿i se rumenesc în unt. Se adaugå ¿i ei mâncårii propriu-zise, pentru a fierbe împreunå încå zece minute, variantå culinarå a cosmopolitului „team-building”. Se consumå fierbinte, fulguitå cu påtrunjel verde ¿i cinstitå obligatoriu, dupå datinå, cu o butelcå colbuitå. ªi nimeni nu s-ar acoperi de mâhnire så descopere înåuntru un Cabernet Sauvignon de Dealurile Bujorului, licoare rotundå ¿i bårbåteascå, peste ciorchinii cåreia, cu ¿apte toamne în urmå, a adiat umbra stolurilor de gârli¡e, venite la iernat prin pår¡ile noastre: „Cli-cli”, „Cli-cli-cli”…

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 24 februarie ASAS organizeazå dezbaterea Impactul utilizårii insecticidelor neonicotinoide asupra albinelor ¿i a insectelor dåunåtoare specifice. Se va ¡ine online ¿i va fi moderatå de pre¿edintele Valeriu Tabårå. 5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei. Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini. 12 - 15 mai Are loc ExpoAgroUtil, expozi¡ie organizatå de Camera de Comer¡, Industrie, Naviga¡ie ¿i Agriculturå Constan¡a. 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole. 9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå între expozi¡iile agricole de la noi. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier. 15 - 17 septembrie Forest este o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 54

Gripa aviar\ a ajuns la New York Mai multe påsåri infectate cu gripå aviarå au fost descoperite la o fermå din insula Long Island, parte a metropolei New York. Autoritå¡ile au anun¡at cå påsårile fermei vor fi eutanasiate ¿i a fost impuså o zonå de carantinå, înså nu au dezvåluit loca¡ia exactå a fermei. Virusul adus de påsåri migratoare sålbatice s-a extins rapid pe teritoriul Statelor Unite, dupå ce primele infec¡ii au fost confirmate în luna ianuarie în Carolina de Sud. Este vorba despre tulpina foarte contagioaså care a devastat efectivele de påsåri din multe ¡åri din Europa ¿i Asia.

Au fost detectate pânå acum patru focare în statul Indiana, unul la o fermå comercialå de pui din statul Kentucky ¿i un alt focar într-o curte din statul Virginia de Nord. Peste 300.000 de påsåri au fost ucise pânå acum pentru a controla epidemia. Cel mai nou focar din Indiana este la o fermå cu 15.200 de pui, care vor fi eutanasia¡i. Autoritå¡ile americane sus¡in cå nu existå nici un risc pentru popula¡ie, riscul de infec¡ie fiind unul foarte redus, de¿i boala se poate transmite la oameni.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Rod din lemnul bradului – A face pace; 2) Începerea cursului – Uitat cu 9 10 bucurie; 3) Soi de regiune – Scumpå pårin¡ilor; 4) Înål¡atå la cer – Intrat în rândul lumii; 5) Nota¡ii marginale! – Ultimele haine; 6) Ocolirea bisericii – Ansamblu de operå; 7) Face cale întoarså – Auzite la petrecere; 8) Merge îmbråcat la slujbå; 9) Dupå mår¡i¿or – Plapumå de fulgi; 10) Ie¿i¡i de la judecatå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 6/2022 ORIZONTAL: COTET - OLAR; ERA - ESCALE; NASCUT - CAM; USCA - RATIE; SEARBADA - D; AN - TAIETEI; RETUS - REDA; SALINA - IB; STRICA - STI; MINIATURAL.

VERTICAL: 1) E bun… când e ie¿it din formå – Coajå de pin! 2) Fåcutå så sfâr¿eascå; 3) Måtu¿a din sat – Legat de popor; 4) Bra¡e de fier – Înaintea mopului; 5) Poftit la masa verde – Bloc în care apa este rece; 6) Apel la deratizare – Tratat de criminalisticå; 7) Corectå în aprecieri – Scurtåturå prin pådure; 8) Local cu afumåturi; 9) Umbrelå miniaturalå – Atac frontal! 10) Urmåresc profitul. Profitul Agricol 7/2022

Profitul Agricol nr. 7 din 2022

Articles inside

Bayer: douå amenin¡åri la rapi¡å, în Câmpia de Vest

Avertizare: prezen¡a buruienilor monocotiledonate în cultura de påioase

A economisit un milion de lei achizi¡ionând din timp îngrå¿åmintele