Profitul Agricol nr. 9 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 9 din 9 martie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 9/2022

Va råmâne Uniunea încremenitå în proiectul ecologist?

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Uniunea Europeanå pare a crede cå secolul XXI va fi ecologist sau nu va fi deloc. De aceea, tåvålugul verde al Bruxelles-ului e chitit så facå una cu påmântul agricultura clasicå. Am tot sperat cå måsurile concrete din PAC vor fi mai rezonabile decât se prefigura. Dar nu a fost så fie. Doar zilele trecute, am aflat câteva ve¿ti tulburåtoare. Cea mai teribilå: Copa-Cogeca ¿i-a informat membrii cå, cel mai probabil, statele care au un consum de pesticide sub media europeanå vor fi obligate ¿i ele så-¿i înjumåtå¡eascå consumul. Cea mai afectatå de aceastå måsurå ar fi România, care acum este la mai pu¡in de o treime din media europeanå/ha.

redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i

E consideratå complet nefezabilå ¡inta de 25% din suprafa¡å cultivatå ecologic în România, pânå în 2027, fa¡å de 3% în prezent. Dar, cu 360 de grame de substan¡å activå/ha, poate cå vom face saltul direct la 50% din suprafa¡å cultivatå organic. Ecologi¿tii vor exulta, desigur. Dacå ¿i în cazul consumului de îngrå¿åminte se va impune aceea¿i reducere prin raportare la media na¡ionalå, nu europeanå, e limpede cå ¿i produc¡iile se vor înjumåtå¡i, dacå nu mai råu. ªi asta acum, când penuriile de alimente se våd clar la orizont. Tot Copa-Cogeca anun¡å cå, foarte probabil, monocultura porumbului va fi interziså. Asta va conduce la dispari¡ia unui sfert din culturå, ¡årile cele mai afectate fiind Fran¡a ¿i România. De la anul, 74% dintre fungicidele pentru culturile de påioase vor fi interzise. Situa¡ia ar fi fost imposibilå ¿i în condi¡ii de pace. Dar acum, când råzboiul ne aratå spectrul foametei, cât de bio î¿i mai permite Europa så fie? ¥n speran¡a unor råspunsuri, ridicåm aceste întrebåri în cadrul seminarului “Securitatea alimentarå ¿i råzboiul din Ucraina”, pe care îl organizåm miercuri, 9 martie, împreunå cu Azomure¿, la Bucure¿ti. Avem invita¡i de marcå, iar discu¡iile vor fi aplicate. V-o confirmå înregistrarea de pe pagina noastrå de Facebook.

Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS Profitul Agricol 9/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Guvernul discutå interzicerea exporturilor de cereale

Ra¡ionalizarea grâului

UE discutå despre securitatea alimentarå în contextul råzboiului

Agriculturå de råzboi

Råzboiul blocheazå cerealele deja cumpårate

Impactul conflictului ruso-ucrainean asupra sectorului agricol din Europa 10 Bulgaria î¿i majoreazå rezerva de grâu 12 Marea Britanie bate palma cu Noua Zeelandå

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Fertilizan¡i la pre¡uri corecte

Guvernul trebuie så salveze industria îngrå¿åmintelor Algeria autorizeazå de urgen¡å importul de cereale din Fran¡a

Bolile grâului ¿i solu¡iile Bayer, în Câmpia de Vest

ASAS: mortalitatea în maså a albinelor, cauzatå de substan¡e interzise în UE?

UE vrea ca România så înjumåtå¡eascå pesticidele

Ce PPP dispar din pia¡å din 2023

Xilon WP, protec¡ie împotriva Fusarium spp. la porumb

Bolile ovåzului în Câmpia de Vest

Iriga¡iile, între douå rele: cre¿terea costurilor sau scåderea produc¡iei

Legisla]ie Schimbåri în legisla¡ia muncii, de la 1 august

Cre[terea animalelor

Pre]uri [i pie]e Predic¡iile lui Cezar: De frica råzboiului, recolta nouå nu se mai coteazå

Culturi vegetale “Peste 90% din porumb este atacat de fuzariozå”

Nou director financiar la Agrinvest

Wuxal Boron Plus. Bor premium pentru rapi¡å ¿i floarea-soarelui

Sprijinul cuplat în PNS

SOS ferma de familie!

Kilowattul scoate untul din ferme

Scumpirile distrug fermele de påsåri

Ma[ini & utilaje Bednar Terraland TN scarificator ¿i plug

Primul client al AgroConcept are combinå nouå

Amazone Border TS precizie ¿i economii

Tractoarele Kubota M6001 Utility, performante ¿i multifunc¡ionale

Hobby

Vânatul în bucate (7) BASF realizeazå o cre¿tere puternicå a veniturilor pe întregul an 2021 38 Umorul involuntar al råzboiului de lângå noi 1 milion de plopi energetici 40

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Guvernul discut\ interzicerea exporturilor de cereale Dupå ce Ungaria, Bulgaria ¿i Serbia ¿i-au restric¡ionat exporturile de cereale, ¿i Guvernul României analizeazå o asemenea måsurå.

nalizele aratå cå deocamdatå nu existå probleme în fluxul de aprovizionare a popula¡iei cu alimente, spune ministrul Adrian Chesnoiu. În plus, la solicitarea MADR, Rezerva de Stat ¿i-a asigurat stocurile, astfel cå România poate face fa¡å crizei.

Victor Beznea, secretar general ARCPA (asocia¡ia traderilor), spune cå s-au stabilit consultåri såptåmânale la Ministerul Agriculturii, astfel încât, dacå situa¡ia o va impune, måsura interdic¡iei exporturilor så nu fie luatå pe nea¿teptate, ca în aprilie 2020. Deocamdatå, au avut loc consultåri în zilele de 1 martie ¿i 8 martie, iar mesajul a fost cå stocurile de grâu sunt suficiente.

Înså, conform unor surse din pia¡å, de data aceasta, chiar traderii ar sus¡ine o limitare a exporturilor, pentru a se mai domoli avansul pre¡urilor, întrucât mul¡i au vândut anticipat marfå pe care acum trebuie så o achizi¡ioneze la pre¡ mai mare, adicå în pierdere. De partea lor, fermierii nu-¿i doresc suspendarea exporturilor, pentru a profita la maxim de cre¿terile de pre¡uri pe bursele interna¡ionale.

¥n primåvara anului 2020, când Guvernul Orban a interzis exporturile de cereale pe fondul crizei COVID-19, traderii au protestat ¿i måsura a fost suspendatå dupå o såptåmânå.

Robert VERESS

Ra]ionalizarea grâului Conform prestigioasei publica¡ii financiare americane Bloomberg, dacå Rusia ¿i Ucraina ar påråsi pia¡a mondialå a cerealelor pentru o perioadå îndelungatå, efectul asupra pre¡urilor ar fi dramatic. “Dacå conflictul se prelunge¿te - trei luni, patru luni de acum înainte grâul va trebui så fie ra¡ionalizat”, considerå Andree Defois, pre¿edintele firmei de consultan¡å Strategie Grains, citat de Bloomberg. Invazia Ucrainei de cåtre Rusia a provocat un tsunami al pre¡urilor pe bursele de cereale. Contractele futures pe grâu în Chicago au crescut cu 23% în februarie, iar porumbul ¿i soia cu Profitul Agricol 9/2022

aproximativ 10%. Cre¿terile au continuat såptåmâna trecutå. Înså, de¿i porturile ruse¿ti au råmas deschise traficului de mårfuri, majoritatea traderilor ¿i operatorilor evitå regiunea. În Ucraina situa¡ia e ¿i mai proastå: cel pu¡in douå nave din apropierea Odesei au fost atacate cu rachete, iar to¡i traderii au suspendat opera¡iunile la departamentele comerciale ¿i terminalele portuare ucrainene. Peste 20 de vapoare sunt blocate în por turile ucrainene, iar 630.000 de tone de cereale au råmas în porturi. Traderii încearcå så compenseze lipsa de marfå supralicitând pe produc¡iile preconizate în restul lumii. Ast-

fel, contractele futures pe grâu au atins un maxim din ultimii 13 ani în aceastå såptåmânå. Citat tot de Bloomberg, Cezar Gheorghe, managerul Romanian Agri Column, consultant al Clubului Fermierilor, se a¿teaptå ca ¡åri precum India, Fran¡a, Germania ¿i SUA så creascå exporturile de grâu în aceastå perioadå, compensând par¡ial lipsa de marfå din pia¡å. Pre¡urile sunt, înså, uria¿e, iar Egiptul încå refuzå så urce ¿i mai mult ¿tacheta, anulând licita¡ii dupå licita¡ii. Înså nu-¿i va putea permite så facå asta la infinit, mai ales cå alte destina¡ii, precum China sau Coreea de Sud, continuå så cumpere. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Anglia permite folosirea unui pesticid interzis în UE Guvernul britanic a autorizat folosirea în caz de urgen¡å a unui pesticid care este interzis în Uniunea Europeanå pentru cå decimeazå efectivele de albine. Autoritå¡ile spun cå un tip de neonicotinoid numit thiamethoxam va putea fi utilizat pe culturile de sfeclå de zahår în cazuri excep¡ionale, iar studiile ¿tiin¡ifice au aråtat cå nu existå nici un pericol pentru sånåtatea consumatorilor. Organiza¡iile de protec¡ia mediului spun înså cå este o decizie scandaloaså a guvernului, care nu a fost capabil så-i ajute pe fermieri så gåseascå alternative mai pu¡in toxice. Fermierii din Ucraina continuå så captureze blindate ruse¿ti Tot mai multe clipuri care prezintå fermieri ucraineni care furå sau distrug blindate ruse¿ti au devenit virale în ultima såptåmânå pe re¡elele de socializare, pe fondul haosului din armata invadatoare. Un clip aratå cum douå tractoare furå un vehicul anti-aerian Tor-M1, cu o valoare de 25 de milioane de dolari. În alt video, un fermier din satul Bashtanka din sudul Ucrainei incendiazå un sistem foarte modern de tipul Pantsir-C în valoare de 15 milioane de dolari care fusese abandonat pe un câmp. BASF doneazå 1 milion de euro pentru Ucraina BASF a oferit un ajutor umanitar de urgen¡å în Ucraina, în valoare de 1 milion de euro. Suma a fost direc¡ionatå cåtre Crucea Ro¿ie Germanå, organiza¡ie activå în ultimele zile, în regiunea aflatå în crizå. Mul¡i angaja¡i ai BASF din întreaga lume ¿i-au semnalat ¿i ei dorin¡a de a dona în nume propriu. BASF le va oferi aceastå posibilitate în zilele urmåtoare. Pe lângå ajutorul umanitar de urgen¡å, BASF va dubla suma strânså prin dona¡iile angaja¡ilor. Crucea Ro¿ie Germanå sprijinå organiza¡ia Crucea Ro¿ie Ucraineanå în eforturile sale ¿i coordoneazå de la Kiev ajutorul altor organiza¡ii partenere. 8

UE discut\ despre securitatea alimentar\ în contextul r\zboiului Mini¿trii agriculturii din statele membre UE s-au întâlnit informal, în videoconferin¡å, miercuri, 2 martie, pentru a discuta despre securitatea alimentarå în urma invaziei Ucrainei. Întâlnirea a fost generatå de cre¿terea alarmantå a gradului de risc cu care se confruntå sectoarele agriculturii ¿i agroalimentare.

Mini¿trii au împårtå¿it informa¡ii ¿i previziuni privind aprovizionarea ¿i pre¡urile. S-a discutat ¿i despre identificarea problemelor care necesitå o aten¡ie sporitå, fiind analizate måsuri care ar putea fi luate atât pe plan european, cât ¿i în ceea ce prive¿te cooperarea interna¡ionalå. Julien Denormandie, ministrul francez al Agriculturii ¿i Alimenta¡iei, a punctat: “Evenimentele teribile care au loc în Ucraina aruncå o luminå tragicå

asupra necesitå¡ii de a ne consolida suveranitatea alimentarå, pentru a asigura securitatea alimentarå în perioade de crizå, atât în Uniunea Europeanå, cât ¿i în întreaga lume”. Comisarul UE pentru agriculturå, Janusz Wojciechowski, ¿i-a exprimat inten¡ia de a activa instrumente de monitorizare a crizelor, în special mecanismul european de pregåtire ¿i råspuns la criza de securitate alimentarå instituit de Comisie ¿i grupul de lucru la nivel înalt pentru sectorul cårnii de porc, anun¡at la reuniunea Consiliului din 21 februarie. Totodatå, a punctat oficialul polonez, va propune introducerea de måsuri excep¡ionale în temeiul regulamentului privind organizarea comunå a pie¡ei (OCM), care vizeazå sectoarele cele mai afectate de cre¿terea costurilor inputurilor. Se ia în considerare ¿i adoptarea de måsuri care så asigure ¿i så creascå produc¡ia de culturi proteaginoase chiar în cursul acestui an. Aceste måsuri vor fi discutate de Comitetul special pentru agriculturå, precum ¿i la urmåtorul Consiliu pentru agriculturå ¿i pescuit din 21 martie. Un numår de state membre au cerut, de asemenea, ca o strategie pe termen mai lung ¿i un set de instrumente cu aplicabilitate imediatå, în vederea îmbunåtå¡irii rezilien¡ei ¿i a suveranitå¡ii alimentare a UE. S-a cerut chiar ¿i încorporarea suveranitå¡ii alimentare în PAC.

Robert VERESS Profitul Agricol 9/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Agricultur\ de r\zboi Invadarea Ucrainei de cåtre Rusia a zguduit pia¡a globalå a cerealelor, pe fondul temerilor cå recolta din acest an va fi complet compromiså.

craina furnizeazå 12% din exporturile mondiale de grâu, 16% din cele de porumb ¿i 18% din cele de orz, iar o mare parte din produc¡ie este asiguratå de ferme de¡inute sau conduse de cetå¡eni stråini.

Ace¿tia ¿i-au abandonat proprietå¡ile dupå declan¿area ofensivei ruse, în timp ce peste un milion de ucraineni, mul¡i dintre ei angaja¡i în sectorul agricol, au fugit ¿i ei din ¡arå. Exper¡ii din domeniu încearcå acum så estimeze câte cereale va putea exporta vecinul de la est în acest sezon.

“În toamnå, fermierii ucraineni au plantat grâu pe aproape 6,5 milioane de hectare. Grâul de primåvarå ar trebui plantat în aceastå perioadå pe alte 175.000 de hectare, a¿a cå suprafa¡a totalå cultivatå va ajunge la aproape 6,7 milioane de hectare”, spune Mike Lee, directorul companiei Green Square Agro Consulting. El crede cå aceastå suprafa¡å va asigura o recoltå de cel pu¡in 16-17 milioane de tone de grâu, chiar dacå luptele îi vor împiedica pe fermieri så foloseascå îngrå¿åminte. Al¡i anali¿ti au avertizat înså cå Ucraina nu va putea exporta cantitå¡i importante de cereale, din cauza problemelor logistice. Toate transporturile din Marea Neagrå sunt momentan suspendate, iar majoritatea porturilor au suferit avarii masive, care nu pot fi reparate într-un timp scurt.

Drago[ B|LDESCU

R\zboiul blocheaz\ cerealele deja cump\rate Egiptul se confruntå cu o crizå de aprovizionare cu cereale, dupå ce mai multe transporturi au fost împiedicate de conflictul militar din Ucraina. De la începutul invaziei, douå nave cu un total de 120.000 de tone de grâu pentru Egipt au fost blocate în Ucraina, în timp ce un al treilea transport a reu¿it så plece în ultima clipå, cu doar 42.000 de tone de grâu la bord în locul cantitå¡ii agreate de 60.000 de tone. Contractele semnate cu importatorul de stat din Egipt GASC nu includ o clauzå de for¡å majorå, iar furnizorii sunt obliga¡i så caute singuri cereale din alte surse. Profitul Agricol 9/2022

În acest caz, GASC a fost înså de acord så prelungeascå termenul de livrare al transporturilor care trebuiau så soseascå în aceastå lunå. GASC a cumpårat alte 300.000 de tone de grâu din Rusia ¿i Ucraina, plus 120.000 de tone de grâu din România cu livrare în luna martie, la alte 180.000 de tone din România ar trebui så ajungå în aprilie. Momentan nu este clar dacå aceste cantitå¡i vor putea fi livrate, iar GASC a anulat ultimele douå licita¡ii ¿i cautå furnizori alternativi din Uniunea Europeanå, Kazahstan sau SUA.

Drago[ B|LDESCU

Salmen Markus, în echipa Roua Semin¡e Salmen Markus s-a alåturat echipei Roua Semin¡e, în func¡ia de Director na¡ional de vânzåri. Are 38 de ani, dintre care 15 în agribusiness, cea mai mare parte a timpului ocupând pozi¡ii de management. Roua Semin¡e este o companie înfiin¡atå în 2021 specializatå în cercetare, testare, vânzare de semin¡e ¿i în consultan¡å. Aurel Panå este director comercial al Expert Agribusiness Aurel Panå s-a alåturat echipei Expert Agribusiness în pozi¡ia de director comercial, pe fondul cre¿terii accelerate a businessului. Are experien¡å totalå de peste 20 de ani în produc¡ia vegetalå ¿i distribu¡ia de inputuri agricole. Expert Agribusiness este o societate cu capital integral românesc fondatå în 2010, producåtor autohton de top de semin¡e profesionale pentru cultura mare, cu geneticå proprie, creator de soiuri ¿i hibrizi ameliora¡i local. Måsuri pentru cre¿terea suprafe¡elor de cereale Scott Irwin, economist de la Universitatea din Illinois, propune administra¡iei Biden stimularea produc¡iei de cereale din SUA, în urma invaziei Ucrainei de cåtre Rusia, prin utilizarea a 8 milioane de hectare din terenurile aflate în conservare. Cooperativa agricolå francezå InVivo estimeazå cå renun¡area la regulile UE privind înverzirea ar putea cre¿te suprafa¡a cultivatå cu cereale cu 10% -5% ¿i ar putea stimula produc¡ia de grâu. Rusia ¿i Ucraina cultivå 14% din grâul din lume ¿i reprezintå 28% din comer¡ul global cu grâu. Oprirea exporturilor acestor douå ¡åri a stârnit îngrijorare ¿i burselor ¿i guvernelor, care nu ¿tiu cum så gestioneze situa¡ia. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Impactul conflictului ruso-ucrainean asupra sectorului agricol din Europa Teodora ANDRONICESCU specialist politici agricole, APPR

În contextul råzboiului rusoucrainean, izbucnit pe data de 24 februarie, douå sectoare de maximå importan¡å ale Uniunii Europene au de suferit: sectorul agricol ¿i cel alimentar. ºinând cont de faptul cå, în doar câteva zile, costurile de produc¡ie, pre¡urile inputurilor, al îngrå¿åmintelor mai ales, dar ¿i al energiei au explodat, råspunsul din partea deciden¡ilor trebuie så vinå cât mai rapid. La ini¡iativa Pre¿edin¡iei Franceze a UE, pe 2 martie a avut loc o videoconferin¡å a mini¿trilor agriculturii din statele membre, unde s-au discutat principalele riscuri cu care cele douå sectoare se confruntå în urma invaziei din Ucraina. Ordinea de zi a cuprins câteva puncte fierbin¡i precum estimårile privind aprovizionarea, pre¡urile, accesul la materii prime ¿i inputuri agricole, dar ¿i identificarea solu¡iilor la problemele care pot apårea atât pe plan intern, cât ¿i pe cel interna¡ional. Comisarul european al agriculturii, Janusz Wojciechowski, ¿i-a exprimat inten¡iile de a activa mecanismul european de råspuns la criza de securitate alimentarå instituit de Comisie ¿i de grupul de lucru la nivel înalt pentru sectorul cårnii de porc. De asemenea, comisarul a vorbit despre adoptarea unor måsuri excep¡ionale în temeiul regulamentului privind Organizarea 10

Comunå a Pie¡ei, care vizeazå cele mai afectate sectoare de cre¿terea inputurilor. În urma ¿edin¡ei, pre¿edin¡ia francezå a solicitat Comisiei reevaluarea Strategiei Farm to Fork ¿i luarea în considerare a unor derogåri necesare pentru a cre¿te capacitå¡ile de produc¡ie. Aceste måsuri urmeazå a fi discutate atât de Comitetul special pentru Agriculturå, cât ¿i în cadrul întâlnirii din 21 martie a Consiliului pentru Agriculturå ¿i Pescuit. La nivelul statelor membre se pune accent pe o cre¿tere a rezilien¡ei ¿i a suveranitå¡ii alimentare care så fie incluse în politicile agricole ale Uniunii. Având în vedere dependen¡a Uniunii Europene de importurile de porumb din Ucraina, care reprezintå aproximativ 55% din importurile europene totale de porumb, actuala situa¡ia amenin¡å suveranitatea alimentarå a båtrânului continent. Pactul Verde European riscå, de asemenea, så îngreuneze situa¡ia actualå, diverse studii aråtând cå produc¡ia de porumb din UE ar putea scådea între 7 ¿i 22%, aspect care ar accentua dependen¡a Uniunii de principalii exportatori mondiali de porumb (Statele Unite ale Americii, Brazilia, Argentina ¿i Ucraina). Dar care sunt nevoile ¿i dorin¡ele fermierilor în acest context critic? Fermierii francezi, de exemplu, au înaintat o serie de måsuri menite så echilibreze situa¡ia de crizå în ceea ce prive¿te culturile mari.

Din punctul lor de vedere, revizuirea Strategiei Farm to Fork este o solu¡ie posibilå, în contextul cerin¡elor ambi¡ioase ale Uniunii de a aloca 4% din terenul arabil elementelor neproductive. “Aceastå tendin¡å trebuie opritå imediat”, afirmå într-un comunicat de preså cele mai mari asocia¡ii de reprezentare ale fermierilor din Fran¡a. Într-un astfel de context, devine urgentå restabilirea capacitå¡ii de produc¡ie a UE în sectorul agricol ¿i alimentar, dar ¿i sus¡inerea fermierilor pentru a face fa¡å tuturor provocårilor. Totodatå, consumatorul final nu trebuie neglijat, iar asigurarea unei protec¡ii a puterii de cumpårare a acestuia trebuie numaidecât adoptatå. Sprijinul finan¡årilor publice pentru inovare trebuie accelerat pentru dezvoltarea unor solu¡ii novatoare, cum ar fi noile tehnici de ameliorare a plantelor. În cadrul videoconferin¡ei a fost subliniatå importan¡a mobilizårii tuturor forurilor interna¡ionale relevante, inclusiv OCDE, G20, G7 ¿i FAO, pentru a råspunde nevoilor urgente ale sectorului agricol ¿i ale tuturor actorilor implica¡i în lan¡ul alimentar. Suntem pårta¿i la un eveniment istoric cu repercusiuni ample, care poate va sta la baza unei rena¿teri a politicii ¿i direc¡iei la nivel european a uneia dintre cele mai importante dimensiuni ale economiei mondiale, agricultura.

Urmåtoarea întâlnire a mini¿trilor agriculturii din statele UE va avea loc pe 21 martie. Profitul Agricol 9/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Irlanda ar putea organiza Campionatul Mondial de Arat Campionatul Mondial de Arat ar putea fi organizat în acela¿i timp cu Campionatul Na¡ional al Irlandei în acest an, dupå ce evenimentul care trebuia gåzduit în Rusia a fost anulat. Irlanda dispune de infrastructura necesarå ¿i are cea mai mare organiza¡ie na¡ionalå, a¿a cå ar putea pregåti campionatul într-un timp foarte scurt. În acest caz înså, Irlanda nu va mai organiza edi¡ia din 2023 a evenimentului. Libanul sus¡ine cå are rezerve de cereale Ministrul libanez al Economiei, Amin Salam, a oferit asiguråri cå guvernul dispune de suficiente rezerve de grâu pentru a acoperi consumul timp de o lunå ¿i jumåtate. El a adåugat cå mai multe ¡åri, printre care Statele Unite, s-au oferit så ajute, în cazul în care vor fi necesare cantitå¡i suplimentare de cereale. Peste 60% din cerealele importate de statul arab provin din Ucraina. Danone suspendå investi¡iile în Rusia Grupul Danone a anun¡at cå suspendå investi¡iile în Rusia, urmând exemplul altor companii importante. Gigantul francez, care de¡ine brandul Prostokvashino în Rusia, nu va întrerupe înså vânzårile de produse lactate proaspete ¿i lapte pentru bebelu¿i pentru cå sus¡ine cå popula¡ia are nevoie de aceste produse. Din cauza conflictului, una din cele douå fabrici Danone din Ucraina ¿i-a întrerupt activitatea. UE se confruntå cu un deficit de ulei de floarea-soarelui Råzboiul blocheazå exporturile din Ucraina, iar europenii încep så prevadå un deficit de ulei de floarea-soarelui în urmåtoarele såptåmâni. Aproximativ 200.000 de tone de ulei de floarea-soarelui era exportat anual de Ucraina în Europa. Pentru a atenua ¿ocul, va fi folositå o parte din uleiul pregåtit pentru biocombustibil. 12

Bulgaria î[i majoreaz\ rezerva de grâu Bulgaria inten¡ioneazå så-¿i majoreze rezervele strategice de grâu la consumul pe un an de zile. Pentru aceasta va cumpåra grâu doar de la producåtorii locali, a declarat vicepremierul Assen Vassilev.

Assen Vassilev

Producåtorii spun cå statul bulgar inten¡ioneazå så cumpere aproximativ 1,5 milioane de tone de grâu din cele trei milioane care sunt încå în silozuri, ¿i ar putea restric¡iona exporturile pânå când sunt realizate achizi¡iile. Bulgaria se confruntå cu o cerere ridicatå pentru exporturile de grâu, comercian¡ii încercând så înlocuiascå grâul pe care inten¡ionau så-l cumpere din Ucraina ¿i Rusia. În Ungaria, ministrul Agriculturii, Istvan Nagy, a anun¡at vineri cå vor fi interzise cu efect imediat toate exporturile de cereale din cauza cre¿terii pre¡urilor, în urma invaziei ruse în Ucraina.

Marea Britanie bate palma cu Noua Zeeland\ Marea Britanie ¿i Noua Zeelandå au semnat oficial la Londra tratatul de liber schimb care a fost agreat în principiu în luna octombrie. Tratatul va cre¿te schimburile comerciale dintre cele douå ¡åri cu aproximativ 60%, dar fermierii britanici au avertizat cå agricultura localå va avea doar de suferit. Noua Zeelandå va putea exporta în Anglia cantitå¡i nelimitate de alimente, inclusiv carne, lactate sau fructe. Fermierii din Marea Britanie nu s-au declarat ferici¡i de acest tratat. Se tem într-un fel så concureze cu unii dintre cei mai eficien¡i exportatori de alimente din lume, recunoa¿te pre¿edinta Uniunii Na¡ionale a Fermierilor Britanici. “Agricultorii no¿tri au costuri mult mai mari de produc¡ie fa¡å de cei din

Noua Zeelandå, iar profitul lor se va reduce ¿i mai mult din cauza pre¡urilor mari la materii prime ¿i energie, ¿i a lipsei de for¡å de muncå”, explicå ea. Organiza¡iile de protec¡ie a animalelor au condamnat ¿i ele tratatul, “care creeazå un precedent foarte periculos”. Ele spun cå Marea Britanie a aråtat cå este dispuså så accepte importuri de alimente din ¡åri care au standarde mult mai permisive de protec¡ie a animalelor fa¡å de cele impuse fermelor locale. Guvernul de la Londra sus¡ine înså cå acordul este unul benefic atât pentru companii, cât ¿i pentru consumatori, care vor plåti pre¡uri mai mici.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 9/2022

Predic]iile lui Cezar

De frica r\zboiului, recolta nou\ nu se mai coteaz\ Grâu

Orz

Portul Constan¡a va fi, în curând, supraaglomerat din cauza devierii traficului din Ucraina, în special cel de containere, dar ¿i alte mårfuri generale. În contextul în care cei mai mari operatori de containere din lume, precum MAERSK, CMS, MSC, au oprit rela¡iile comerciale cu Rusia, iar navele comerciale nu vor mai intra în zonele portuare din bazinul Mårii Negre din cauza pericolelor la care se expun (bombardamentul marinei ruse, precum ¿i minele instalate în zonå), portul Constan¡a va prelua greutatea traficului maritim din Ucraina. Pagubele produse de armata ruså vor genera întârzieri opera¡ionale de minim 40-60 zile. În scenariul pesimist referitor la prelungirea conflictului, nu vom avea parte de fluxul de grâu din Ucraina. Rusia are porturile închise în Marea Azov. Strâmtoarea Kerci este blocatå ¿i toatå regiunea Crimeea este zonå de excludere, însemnând cå nu se poate trece cu nicio navå. Cota¡iile depå¿esc niveluri greu de imaginat înainte de conflict. Înså ceea ce estimam noi ante-conflict s-a întâmplat cu o acurate¡e de 100%, ¿i anume pre¡ul grâului a ajuns la un nivel de 330340 euro/tonå în paritatea CPT Constan¡a. Achizitorii mizeazå pe eventuale restric¡ii de export ¿i oferå doar 310 euro/t. Înså România va exporta în continuare. Pentru recolta nouå de grâu nu se genereazå nicio cota¡ie. Riscul este extrem de mare ¿i nimeni nu dore¿te så se expunå inutil.

Pia¡a localå a ajuns la 262 euro/tonå pentru marfa livratå în paritatea CPT Constan¡a. Ca ¿i în cazul grâului, recolta nouå nu se mai coteazå. Problemele pe care le vedem sunt legate de vânzårile efectuate cåtre Iordania ¿i Arabia Sauditå, cåci marfa cu siguran¡å va fi greu de gåsit, iar exportatorii vor suferi pierderi, chiar dacå au cumpårat asiguråri CALL.

Profitul Agricol 9/2022

Porumb Indica¡iile porumbului sunt la 310320 euro/tonå CPT Constan¡a. În unele cazuri, izolate, am våzut ¿i cota¡ii mai ridicate, de 335 euro/tonå. Este logic ca acest lucru så se întâmple: greutatea originårii ¿i a livrårii din Ucraina se mutå în Constan¡a. Navele aflate în rada portului Odessa pentru încårcare au fost nevoite så se retragå în Constan¡a pentru a suplini diferen¡ele neîncårcate. Costurile financiare de a¿teptare s-au triplat în tot acest timp, cåci orice zi costå. În ceea ce prive¿te recolta nouå de porumb, nu se genereazå absolut nicio cota¡ie.

Rapi¡å Indica¡iile în România se conduc dupå AUG22 minus 10-15 euro/tonå pentru marfa livratå la unitå¡ile de procesare. Înså condi¡iile vegetative ale rapi¡ei din acest moment fac ca fermierii så nu aibå încå consisten¡a necesarå vânzårii forward. La aceastå stare de fapt contribuie ¿i factorul politic, care face ca indica¡iile rapi¡ei pe EUROonext

så depå¿eascå nivelul de 720 euro în indica¡ia AUG22.

Floarea-soarelui Lucrurile se acutizeazå în ceea ce prive¿te aprovizionarea cu semin¡e de floarea-soarelui a procesatorilor. Blocajul existent în Ucraina genereazå o lipså acutå la nivel de înlocuire a uleiului brut. Toate indica¡iile duc spre o lipså de materie primå pentru procesatorii români, în competi¡ie activå cu exportatorii ¿i cu ¡årile din UE. Cererea este deosebit de mare ¿i u¿urin¡a cu care cresc pre¡urile de la o zi la alta indicå lipsa materiei prime. Dacå såptåmâna trecutå se tranzac¡iona la nivel de 740-760 dolari/tonå, în acest moment vedem peste 1.000 dolari/tonå. Anumi¡i exportatori cumpårå la pre¡uri care cu greu pot fi crezute pentru a acoperi cererea din UE. Asiståm la niveluri de 1.128 dolari/tonå, DAP Constan¡a pentru loturi de 2.000-3.000 de tone.

Soia Indica¡iile procesatorilor råmân la nivelul de 660 dolari/tonå pentru soia non-GMO livratå la unitå¡ile de procesare interne. Indica¡iile de peste frontierå, în Ungaria, se ridicå la 625-628 euro/tonå DAP unitå¡i de procesare pentru marfa sustenabilå. Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 4 martie 2022, a fost de 385 dolari/tonå (1.617 lei). A crescut cu 42 dolari/tonå.

Grâu

România FOB Constan¡a 327 euro/t (+ 30) 1.602 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.02 - 4.03.2022, pre¡ cu livrare în aprilie 2022.

Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 99.770 tone, Indonezia 85.770 tone, Columbia 77.970 tone, Mexic 57.770 tone ¿i Thailanda 57.770 tone.

¥n såptåmâna 28 februarie 4 martie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago 28.02 Aprilie 327 Mai 335 Iulie 337

01.03 333 337 339

02.03 03.03 04.03 337 345 350 345 347 353 347 351 357 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas 28.02 Aprilie 329 Mai 337 Iulie 347

01.03 337 347 351

02.03 347 357 357

03.03 355 359 359

04.03 365 367 370

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 323 dolari/tonå (1.357 lei). A crescut cu 16 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 28.02 Rouen 317 Dunquerque 321 Pallice 307 Creil FOB 313 Moselle FOB 327 Rouen FOB 369

01.03 02.03 325 337 327 335 313 317 317 327 329 335 377 385

01.03 313 315 321

02.03 315 317 325

România

03.03 317 321 327

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 4 martie 2022, a fost

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 337 euro/tonå (1.651 lei). A crescut cu 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 332 euro/tonå (1.627 lei). A crescut cu 23 euro/tonå.

01.03 247 245 245

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 28.02 Bordeaux 307 Pallice 305 Rhin FOB 307 Bordeaux FOB 307 Pontivy 309

$/t

02.03 03.03 04.03 249 269 273 247 259 271 247 267 269 euro/t

01.03 02.03 03.03 04.03 313 315 317 332 313 315 317 332 315 317 319 335 317 319 321 337 319 321 317 332

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aprilie Mai

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în aprilie, este de 291 dolari/tonå (1.222 lei). A crescut cu 20 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

28.02 Aprilie 245 Mai 243 Iulie 241

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în aprilie 2022, a fost de 307 dolari/t (1.289 lei).

04.03 323 325 337

FOB Constan¡a 307 euro/t (+ 30) 1.504 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.02 - 4.03.2022, pre¡ cu livrare în aprilie 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna aprilie 2022 este de 313 dolari/t (1.315 lei).

04.03 373 372 375 367 372 425

de 290 dolari/tonå (1.218 lei). A crescut cu 29 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 425 euro/tonå (2.082 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 372 euro/tonå (1.823 lei).

euro/t 03.03 347 343 345 337 341 397

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 28.02 Aprilie 307 Mai 303 Iulie 317

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 372 euro/tonå (1.823 lei). A crescut cu 45 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 4 martie 2022, a fost de 332 euro/tonå (1.627 lei). A crescut cu 27 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 335 euro/tonå (1.641 lei). A crescut cu 28 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 315 dolari/tonå (1.323 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

28.02 01.03 02.03 03.03 04.03 307 309 311 313 315 305 307 313 315 317

Profitul Agricol 9/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 28 februarie 4 martie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 659 dolari/tonå (2.768 lei). A crescut cu 68 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 28 februarie 2022. Principalele

destina¡ii:

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 21.02 Martie 557 Aprilie 559 Mai 563

22.02 571 569 567

$/t 23.02 573 571 571

24.02 609 599 603

25.02 611 607 609

Orz România FOB Constan¡a 305 euro/t (+ 30) 1.494 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.02 - 4.03.2022, pre¡ cu livrare în aprilie 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

28.02 343 343 333 337 357

01.03 345 345 337

02.03 347 347 341

03.03 351 347 343

04.03 357 357 357

339 345 347 351 359 365 369 371

Sorg

PREºURI

28.02 - 4.03.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 28 februarie - 4 martie 2022, a fost de 271 dolari/tonå (1.138 lei). A crescut cu 48 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Olanda 107.770 tone, China 777.770 tone, Mexic cu 77.770 tone, Taiwan 77.570 tone, Indonezia 57.970 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 4 martie 2022, a fost de 659 dolari/tonå (2.768 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 553 dolari/tonå (2.323 lei), în cre¿tere cu 26 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 28.02 Aprilie 1.557 Mai 1.585 Iulie 1.571

01.03 1.585 1.597 1.577

02.03 1.597 1.599 1.585

03.03 1.637 1.651 1.697

$/t 04.03 1.707 1.715 1.717

FOB-Rouen, a fost de 357 euro/tonå (1.794 lei), mai mare cu 14 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 371 euro/tonå (1.818 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în aprilie 2022, pre¡ul orzului furajer este 293 dolari/t (1.231 lei), cu 20 dolari/tonå mai mare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 97.770 tone ¿i Canada 3.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Aprilie Mai

28.02 01.03 02.03 03.03 04.03 223 225 227 259 271 227 235 237 269 281

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

28.02 01.03 02.03 03.03 04.03 Aprilie 629 639 647 649 659 Mai 617 627 637 649 657

Floarea-soarelui

chidere, pe 4 martie, a fost de 679 dolari/tonå (2.852 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 707 euro/tonå (3.464 lei). A înregistrat o cre¿tere de 38 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 28 februarie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna aprilie 2022, este de 719 dolari/tonå (2.020 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna aprilie 2022, a fost de 805 dolari/t (3.381 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

28.02 01.03 02.03 03.03 04.03 Aprilie 659 673 675 677 679

28.02 01.03 02.03 03.03 04.03 Dieppe 669 679 685 697 707

Rapi¡å

de 28 februarie.

¥n såptåmâna 28 februarie 4 martie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 743 euro/tonå (3.641 lei). A crescut cu 24 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 28.02 Rouen 707 Dunquerque 713 Moselle 719

01.03 713 717 727

02.03 727 727 733

03.03 739 737 739

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 740 euro/tonå (3.626 lei), mai mare cu 33 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 741 euro/tonå (3.631 lei), mai mare cu 28 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

04.03 740 741 743

Aprilie Mai Iulie

28.02 805 815 777

01.03 815 817 785

02.03 825 827 797

03.03 835 835 803

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

385 dolari/t

+ 42

290 dolari/t

+ 29

$/t

28.02 01.03 02.03 03.03 04.03 Aprilie 527 537 545 547 553 Mai 527 533 537 543 557

659 dolari/t

+ 68

271 dolari/t

$/t 04.03 855 855 805

+ 48

Profitul Agricol 9/2022

Pre]uri [i pie]e

Fertilizan]i la pre]uri corecte Decizia de achizi¡ie a îngrå¿åmintelor a cåpåtat o greutate ¿i mai mare, odatå cu cre¿terea pre¡ului acestora. Ponderea cheltuielilor cu fertilizan¡ii în totalul tehnologiei s-a mårit, fapt ce a fåcut mai dificilå alegerea. Chiar ¿i când pre¡urile au mai scåzut pu¡in, dupå vârfurile de acum ceva mai bine de douå luni, fermierii încå mai credeau cå se vor diminua ¿i mai mult. Începerea råzboiului de la grani¡å complicå ¿i mai mult calculele.

la termen sunt argumentele care-i fac pe fermieri så cumpere.

Compara¡ii între venituri ¿i cheltuieli Când pre¡urile au mai scåzut, Romchim a lansat oferta cu mesajul “îngrå¿åminte la pre¡uri corecte”. Sloganul a fost stabilit având în vedere compara¡ia între pre¡ul îngrå¿åmintelor de acum un an, în aceea¿i perioadå, ¿i pre¡ul cerealelor sau, altfel spus, câte tone de grâu cumpårå o tonå de îngrå¿åminte. O tonå de grâu costå 260 de euro, iar anterior cre¿terii pre¡ului de îngrå¿åminte era aproape 150 euro. Gîrbea precizeazå cå Romchim Protect nu pronainte de declan¿area lui, o esti- duce uree ¿i doar ocazional, la cerere, mare optimistå era ca pre¡ul pen- face trading aducând clientului cantitru uree så scadå u¿or, dar abia tatea doritå. Perspectivele nu sunt încurajatoare. dupå ce trece perioada de aplicare. “Nu o så fie un an foarte u¿or”, spune De ce doar u¿or? “Pentru o tonå de uree este nevoie Gîrbea. Contrac¡ia este estimatå la de 0,8 tone de amoniac, care se ob¡in 30%. Se vede în portofoliul de clien¡i prin prelucrarea a o mie metri cubi de gaze. În func¡ie de cât de performantå este fabrica respectivå are nevoie de pânå la 1200 mc de gaz”, spune Marius Gîrbea, director Smart Agricultural Services (SAS), divizia comercialå a Romchim Protect, producåtor de îngrå¿åminte din Bacåu. Când cel mai mic pre¡ de produc¡ie era de 600 de dolari/tonå se mai adåugau, pânå la fermier, 2-300 dolari/tonå, în func¡ie de zonå, logisticå, marja distribuitorului. Vânzåtorii au cumpårat ureea ¿i la 920-940 dolari/tonå, iar pre¡ul pe pia¡å scåzuse la 850 dolari/tonå. O pierdere de 50-60 dolari/tonå este acceptatå de cei care ¿tiu cå o pot acoperi din alte tranzac¡ii. Înainte de declan¿area råzboiului, fermierii achizi¡ionau foarte greu ¿i încå mai a¿teaptau o scådere a pre¡urilor. Un pre¡ ceva mai mic decât al pie¡ei ¿i plata

Profitul Agricol 9/2022

care au cumpårat în ultimii cinci ani. Chiar ¿i a¿a, rezultatele sunt bune. “Ne-am påstrat clien¡ii. Nu avem clien¡i pierdu¡i, ba chiar avem clien¡i noi. Ne-am pozi¡ionat bine pe pia¡a de îngrå¿åmânt lichid pentru semånat”, precizeazå managerul.

O utilizare mai eficientå Un fenomen remarcat de manager este aten¡ia sporitå pe care o acordå acum fermierii modului de utilizare a îngrå¿åmintelor. Eficien¡a sporitå a lor duce la cre¿terea rentabilitå¡ii. Solu¡ii cunoscute, de diminuare a volatilizårii azotului, produse americane folosite cu foarte mare succes în SUA, nu erau privite cu foarte mare interes pânå acum în România. În fermele mari au fost acum rapid adoptate, odatå cu nevoia cre¿terii eficien¡ei îngrå¿åmintelor aplicate.

Adrian MIHAI

Pre]uri [i pie]e

Guvernul trebuie s\ salveze industria îngr\[\mintelor Dimitrie Muscå de la Combinatul Agroindustrial Curtici, jude¡ul Arad, pune de fiecare datå diagnosticul situa¡iilor-limitå. “Mergem în pierdere. Eu pierd pe fiecare purcel 30 de euro, pierd pe fiecare porc gras 200 de lei ¿i pe nimeni nu intereseazå ce se întâmplå.” Pe 1 martie, pre¡urile au luat-o razna ¿i mai råu din cauza råzboiului. Ucraina nu mai poate exporta nimic, iar Rusia då toatå marfa în China. Porturile ucrainenilor au fost distruse de ru¿i”, spune Muscå. Din cauza sanc¡iunilor primite în urma invaziei din Ucraina, Rusia are un singur dever pentru toate mårfurile: China. Iar ulterior, China va putea re-expor-

ta produse ruse¿ti. “Este o nebunie întreagå ¿i nimeni din conducerea ¡årii nu face nimic. Restul sunt vorbe. Dacå era un guvern responsabil, se ducea la Târgu-Mure¿ ¿i asigura func¡ionarea Combinatului Azomure¿, care produce 50% din necesarul de îngrå¿åminte. Dacå ar fi mers normal, în douå luni ¿i jumåtate producea îngrå¿åminte pentru un milion de hectare. Nu au fåcut nimic. Guvernul trebuia så acorde sprijin Combinatului Azomure¿, chiar dacå exista subven¡ionarea agriculturii. Nu au fåcut nimic. Så le fie ru¿ine!”. Într-adevår, la vreme de crizå ¿i de råzboi, trebuie ac¡iune urgentå, dar Executivul a preferat imobilismul. “Mai

avem un singur combinat de îngrå¿åminte. De ce nu-l folosim? A¿teptåm îngrå¿åminte din Ucraina, din Rusia? Så stea combinatul închis de douå luni ¿i jumåtate este o crimå. Trebuie så intervinå statul, cå de asta avem stat. Polonia face ce trebuie. A redus TVA la zero - ¿i la mâncare, ¿i la îngrå¿åminte. Iar România nu face nimic. Mare realizare: au scris Planul Na¡ional Strategic!”, se revoltå Muscå. “Pânå acum ministrul s-a låudat cå va face, dar îi trebuie cinci mandate ca så ¿i facå? Så ne arate måcar trei måsuri pe care le-a luat el concret în favoarea fermierilor de când e ministru.”

Viorel PATRICHI

Algeria autorizeaz\ de urgen]\ importul de cereale din Fran]a Algeria a ridicat de urgen¡å interdic¡ia de import pentru cerealele din Fran¡a, dupå ce conflictul din Ucraina a împiedicat livrårile din regiunea Mårii Negre. Restric¡ia a fost impuså recent în urma unui conflict diplomatic, care a început dupå ce pre¿edintele francez Emmanuel Macron a afirmat în luna octombrie cå nu a existat o na¡iune algerianå înainte de colonizarea francezå. În luna ianuarie, importatorul de stat algerian OAIC a cumpårat 600.000 de tone de grâu, iar producåtorii francezi au fost împiedica¡i så participe la licita¡ie. Fran¡a este în mod tradi¡ional principalul furnizor de cereale al Algeriei, înså statul nordafrican spera så importe grâu ieftin din România, Bulgaria sau Ucraina. Invazia ruså a blocat porturile Ucrainei, în timp ce România ¿i Bulgaria ar 18

putea limita exporturile pentru a asigura aprovizionarea pie¡elor locale, a¿a cå Algeria a fost for¡atå så revinå de urgen¡å asupra deciziei. Algeria este unul dintre cei mai mari importatori de grâu din lume ¿i o destina¡ie majorå de export pentru cerealele produse în

Uniunea Europeanå. Fran¡a a acuzat guvernul algerian cå a modificat cu dedica¡ie condi¡iile ultimelor licita¡ii, pentru a favoriza producåtorii din bazinul Mårii Negre.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 9/2022

LEGISLA}IE

Schimb\ri în legisla]ia muncii, de la 1 august Directiva europeanå 2019/1152/EU privind condi¡iile de muncå transparente ¿i previzibile va intra în vigoare de la 1 august ¿i va introduce o serie de modificåri importante în legisla¡ia muncii a statelor membre, în favoarea angaja¡ilor, precum ¿i noi provocåri pentru angajatori.

cestea vor avea un impact sporit în Agriculturå, deoarece plata subven¡iilor europene va fi condi¡ionatå de respectarea cu stricte¡e a prevederilor Directivei 1152. Este vorba de a¿a-numita condi¡ionalitate socialå, care devine voluntarå de la 1 ianuarie 2023 (va fi aplicatå în Fran¡a) ¿i obligatorie de la 1 ianuarie 2025.

Modificårile impuse prin Directiva 1152 - Angaja¡ii sunt defini¡i de legisla¡iile na¡ionale, dar considerându-se cazuistica Cur¡ii Europene de Justi¡ie; - Pot fi excluse contractele de trei ore sau mai pu¡in såptåmânal (12 ore/lunå), fårå a fi permise contractele fårå un program minimal (zero ore/såptåmânal); - Informa¡iile de bazå legate de angajament trebuie furnizate în prima såptåmânå de la angajare, iar informa¡iile suplimentare într-o lunå. Pe lângå informa¡iile prevåzutå de legisla¡ia curentå, vor trebui men¡ionate perioada de probå, instruirea, munca peste program, munca angaja¡ilor cu program impredictibil, institu¡iile de securitate socialå. În cazul angaja¡ilor temporari, agen¡iile de plasa20

ment vor trebui så le furnizeze informa¡ii despre firmele la care se vor angaja; - Perioada de probå va fi limitatå la ¿ase luni dacå nu vor exista justificåri obiective; - Clauzele de exclusivitate sunt interzise, iar clauzele de incompatibilitate restric¡ionate; - Se introduce posibilitatea de a solicita o formå mai stabilå de angajare (în cazul angaja¡ilor temporari, cu contract pe termen determinat etc.) ¿i de a primi un råspuns rezonabil; - Instruirea obligatorie va fi gratuitå. Programul de instruire trebuie considerat program de muncå, acolo unde este posibil, ¿i trebuie så se desfå¿oare în timpul programului de muncå; - Angaja¡ii cu program de muncå impredictibil trebuie så cunoascå în avans intervalele orare când pot fi solicita¡i så munceascå. Angajatorii sunt obliga¡i la compensa¡ii financiare atunci când anuleazå o programare de muncå, dupå un anume termen-limitå; - Angaja¡ii trebuie proteja¡i de consecin¡ele adverse ale nerespectårii Topul cauzelor accidentelor de muncå mortale în Agriculturå DG Agri a întocmit un top al cauzelor accidentelor mortale din agricultura europeanå. Unele cauze sunt logice, altele surprinzåtoare. Astfel, pe primul lor se aflå accidentele din timpul transportului ma¿inilor ¿i utilajelor agricole, urmate de loviturile cauzate de obiecte în cådere sau în mi¿care. Locurile 3-12 sunt ocupate, în ordine, de: înec, cådere de la înål¡ime, manipularea animalelor, manipularea utilajelor, prindere în capcane pentru animale, electrocutåri, tulburåri locomotorii (musculoscheletice), manipularea pesticidelor, boli zoonotice cauzate de cåpu¿e sau alte insecte, stres & sånåtate mintalå.

prevederilor directivei de cåtre angajatori. Penalitå¡ile pentru angajatorii care nu respectå prevederile directivei trebuie så fie efective ¿i descurajante. Contractele colective de muncå vor fi guvernate, în continuare, de legisla¡iile na¡ionale, dar cu considerarea implementårii prevederilor Directivei.

Condi¡ionalitatea socialå Pe lângå Directiva 1152, angajatorii din Agriculturå vor fi obliga¡i så respecte Directiva 2009/104/EC privind condi¡iile minimale de siguran¡å ¿i sånåtate pentru utilizarea echipamentelor de muncå, Directiva 89/391/EEC privind îmbunåtå¡irea condi¡iilor de siguran¡å ¿i sånåtate ale angaja¡ilor ¿i Regulamentul 492/2011 privind libertatea de mi¿care a angaja¡ilor în interiorul UE (un lucråtor care este cetå¡ean al unui stat membru nu poate, într-un alt stat membru, så fie tratat diferit fa¡å de lucråtorii na¡ionali din cauza na¡ionalitå¡ii lor în ceea ce prive¿te angajarea ¿i condi¡iile de muncå, în special în ceea ce prive¿te remunerarea sau concedierea). Autoritå¡ile de muncå din statele membre vor informa agen¡iile de plå¡i pentru agriculturå, o datå pe an, cu privire la cazurile de nerespectare a prevederilor celor trei directive. În urma notificårii, agen¡iile de plå¡i vor aplica reduceri ale plå¡ilor cuvenite fermierilor. Numårul controalelor, frecven¡a acestora, durata, tematica ¿i profunzimea acestora vor fi la latitudinea autoritå¡ilor de muncå din statele membre. Astfel, Inspec¡ia Muncii va deveni un nou instrument de ¿icanare a fermierilor români.

Robert VERESS Profitul Agricol 9/2022

CULTURI

VEGETALE “Peste 90% din porumb este atacat de fuzarioz\” Pre¿edintele ASAS, Valeriu Tabårå, acuzå o conspira¡ie a tåcerii în jurul unei probleme spinoase. “Uita¡i-vå la porumb, atacat aproape în totalitate de fuzariozå la vârful ¿tiuletelui. Aia înseamnå aflatoxine, o toxinå naturalå ce omoarå mai rapid decât cea sinteticå. E mult mai periculoaså ca neonicotinoidele. ªi nu facem nimic, toatå lumea tace!”.

ceastå afirma¡ie a fost fåcutå în cadrul unei conferin¡e organizatå de Academie pentru a prezenta rezultatele ob¡inute de cercetåtorii români care au studiat influen¡a tratamentului såmân¡å cu neonicotinoide, în culturile de porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å, asupra popula¡iilor de albine. Ulterior, Tabårå a precizat cå a ajuns la concluzia exprimatå în urma propriilor observa¡ii, dar SCDA Lovrin a demarat o cercetare cu acest subiect. “În fiecare an, mai ales în lunile secetoase, iulie-august, apare Fusarium la vârful ¿tiuletelui. Sunt atacate de regulå patru-cinci boabe, dar uneori mucegaiul se întinde de-a lungul ¿tiuletelui. Aceastå ciupercå produce micotoxine ¿i aflatoxine”. 22

Tabårå sus¡ine cå sunt afecta¡i, în special, hibrizii cu bob dentat, care, de altfel, sunt majoritari în zonele unde porumbul se cultivå pe mari suprafe¡e. “Umblând mult prin ¡arå, pot spune cå nouå din zece ¿tiule¡i sunt afecta¡i. Când boala este observatå, este clar cå în produc¡ie, mai ales în uruiala de porumb, apar reziduuri ale acestor toxine. Nu e prima oarå cå spun lucrul acesta, dar restul lumii tace. Sunt ¡åri, precum cele nordice, care nu acceptå nici cea mai micå urmå de aflatoxine sau micotoxine în porumb. Acolo unde este identificatå, marfa este distruså”. Solu¡ia problemei nu este simplå, fiindcå presupune retragerea omologårii pentru hibrizii care sunt sensibili la atacul de Fusarium ¿i concentrarea cercetårii pe hibrizii rezisten¡i. “Ar fi o må-

Valeriu Tab\r\,

Pre[edintele ASAS

surå drasticå, dar necesarå”.

Robert VERESS

Jean Ionescu, director Corteva, principalul furnizor de geneticå pentru câmpurile din Bårågan, unde porumbul e culturå principalå, nu-l contrazice frontal pe Tabårå, înså aratå cå România este mare exportator de porumb ¿i cå marfa de origine româneascå nu este cunoscutå ca fiind cu probleme calitative. “În 99% din cazuri nu existå probleme cu aflatoxinele. Niciun trader nu-¿i permite så nu aibå ¿i så nu prezinte buletin de analize pentru aflatoxine”. Jean Ionescu recunoa¿te cå fuzariozele sunt o problemå cu care se confruntå unii fermieri români, înså pune acest lucru pe seama unei erori tehnologice ce poate fi corectatå: “Fuzarioza ¿tiuletelui apare de regulå atunci când fermierii laså porumbul så se usuce în câmp. Dacå vrei så nu ai probleme cu aflatoxinele trebuie så recoltezi când umiditatea este între 18 ¿i 23%. Dupå ce apare punctul negru, pe fondul atacurilor de Ostrinia ¿i Helicoverpa ¿i a umiditå¡ii în exces, pot så aparå aceste mucegaiuri”. Profitul Agricol 9/2022

CULTURI VEGETALE

Nou director financiar la Agrinvest Cu o experien¡å de peste 20 de ani la intersec¡ia dintre agribusiness ¿i finance, Gemil Ialcin este, de la începutul acestui an, noul director financiar al Agrinvest. Astfel, odatå cu desåvâr¿irea viziunii de business 360, compania intrå într-o nouå fazå de dezvoltare împreunå cu o echipå de leadership vizionarå. Grupul Agrinvest a avut o cre¿tere constantå ¿i sustenabilå în ultimii 20 ani, evoluând cåtre un business integrat în agriculturå, cu o orientare prioritarå cåtre fermieri, cårora le propune solu¡ii complete de dezvoltare a afacerii. “Comunitatea agricolå trebuie sus¡inutå permanent astfel încât så fie performantå. Rolul departamentului financiar este de a asigura fluxurile de cash necesare, de a atrage aten¡ia asupra unor riscuri în viitor, dar mai ales de a asigura informa¡ii pertinente ¿i corecte pentru luarea deciziilor. Cultura organiza¡ionalå Agrinvest este orientatå spre fermier ¿i asta înseamnå transferul de experien¡å ¿i expertizå cåtre acesta prin comunicare fårå restric¡ii. Agrinvest înseamnå dorin¡a de cre¿tere a afacerii în mod sånåtos, fiind un pol de stabilitate pentru fermier, acesta având acces la resursele necesare an de an pentru a avea o recoltå sånåtoaså ¿i viabilå tehnic ¿i economic”, apreciazå Gemil Ialcin, director financiar Agrinvest.

Profitul Agricol 9/2022

Expertiza profesionalå vastå în mai multe zone ale businessului agricol, de la trading la produc¡ie sau investi¡ii, precum ¿i focusul pe optimizare permanentå a proceselor ¿i a rezultatelor companiei fac ca Gemil så se potriveascå perfect în echipa care va conduce Agrinvest mai aproape de obiectivele sale. Totodatå, intrarea sa în conducerea executivå a companiei este un semnal în plus, cå Agrinvest a coagulat în jurul såu nu doar profesioni¿ti excep¡ionali, ci ¿i oameni care împårtå¿esc fibra moralå ¿i valorile comunitå¡ii. “Am regåsit în Agrinvest un ac¡ionariat perfect acordat la zona de finance, con¿tient de nevoia de a avea un departament eficient ¿i de a asigura o rela¡ie apropiatå ¿i eficientå cu to¡i stakeholderii. Tocmai de aceea, îmi propun, printre altele, optimizarea activitå¡ii

în departamentul pe care îl conduc, asigurarea informa¡iilor pentru luarea deciziilor la un nivel profesionist ¿i crearea unui sistem de evaluare a eficien¡ei fiecårei linii de business a companiei”, spune Gemil Ialcin, Director Financiar Agrinvest. Cu o echipå nouå ¿i performantå ¿i cu noi ¡inte ambi¡ioase, Agrinvest î¿i continuå traseul cåtre topul celor mai importanti jucatori din pia¡a de agribusiness din România. Compania a demonstrat pânå acum o cre¿tere bazatå pe fundamente solide ¿i pe construc¡ia unei comunitå¡i focalizate pe sprijinirea fermierilor, astfel cå, odatå cu abordarea de business complet integrat, distan¡a pânå la obiectivele sale se mic¿oreazå considerabil.

Agrinvest

CULTURI VEGETALE

Bolile grâului [i solu]iile Bayer, în Câmpia de Vest În Câmpia de Vest, în primele zile ale lunii martie, grâul era bine înfrå¡it în cea mai mare parte, dar existå ¿i culturi întârziate, fiindcå multe suprafe¡e erau semånate pe terenuri unde cultura premergåtoare a fost porumbul, recoltat mult mai târziu, din cauza umiditå¡ii excesive în toamna anului 2021.

Provocårile din culturå de grâu încep din toamna, o datå cu imburuienarea ¿i apari¡ia gramineelor ¿i dicotilelor. În aceastå situa¡ie, solu¡ia Bayer de combatere a acestor buruieni este produsul Komplet, lansat pe pia¡å în

“

Am fåcut o vizitå în câmp ¿i am constatat cå situa¡ia culturilor de cereale påioase este îmbucuråtoare. Asta fiindcå a fost un regim climatic favorabil, în Câmpia de Vest”, observå Daniel Grosz, director regional Bayer Timi¿. “Grâul este foarte bine înfrå¡it ¿i are un sistem radicular foarte bine dezvoltat. Acele suprafe¡e care în decembrie 2021 erau în faza de ace acum au 3-4 frunzuli¡e ¿i rådåcini puternice care vor putea asigura o evolu¡ie foarte bunå a culturii. Dacå grâul aratå bine, orzul aratå ¿i mai bine ¿i a înfrå¡it. Rapi¡a, în cea mai mare parte, evolueazå spectaculos”. Cerealele påioase - grâu, orz, ovåz, rapi¡å - ocupå peste 400.000 de ha, în jude¡ele Timi¿, Arad, Bihor ¿i Cara¿Severin, cea mai mare suprafa¡å din structura culturilor agricole. Conform speciali¿tilor Bayer, în primele zile ale lunii martie, evolu¡ia grâului ¿i a celorlalte cereale este foarte bunå. Cantitate de precipita¡ii a fost de 203 litri septembrie 2021 - februarie 2022. Peste 60 de litri pe metru påtrat în lunile noiembrie ¿i decembrie. Media multianualå a temperaturilor a fost de 0,4 grade - 0,8 grade, în februarie, ceea ce a fåcut så fie o lunå cålduroaså pentru zona de vest. 24

toamna anului 2021. E un amestec foarte echilibrat de substan¡e active. Acest erbicid a func¡ionat foarte bine acolo unde a fost utilizat de fermieri, iar situa¡ia din teren o dovede¿te, fiindcå suprafe¡ele au fost ocolite de buruieni.

No till - cauza îmburuienårii excesive Acum fermierii încearcå så minimizeze costurile, dat fiind cå aceastå crizå energeticå a lovit greu agricultura ¿i întreaga economie. Totu¿i, una dintre bolile care au påtruns în cultura de grâu din Câmpia de Vest, încå de la sfâr¿itul anului trecut, este Septoria, de aceea trebuie luate toate måsurile pentru a fi anihilatå. “Este prima pe care am întâlnit-o în culturi încå din decembrie 2021, fiindcå temperaturile ¿i umiditatea au creat

condi¡iile favorabile de apari¡ie, dar lucrurile pot fi u¿or ¡inute sub control, fiindcå solu¡ii existå. Trebuie så fim în teren så analizåm situa¡ia ¿i så stabilim un plan de protec¡ie echilibrat”, aten¡ioneazå Daniel Grosz. De asemenea, Veronica, macul, turi¡a, galium sau iarbå vântului încep så concure cu plantele ¿i så consume apå ¿i substan¡ele nutritive, de aceea apari¡ia acestora trebuie gestionatå cu mare aten¡ie încå din toamnå. Existå mul¡i fermieri care aplicå no till, de aceea gradul de îmburuienare a culturilor cre¿te mult. Bayer recomandå cu mare încredere utilizarea produsului Komplet, fiindcå acesta controleazå foarte bine gradul de îmburuienare a solelor. Bolile de colet sunt alte provocåri în culturå de cereale în zona de vest. Deja pot fi våzute pe frunze la grâu ¿i e u¿or de identificat. Se scoate planta din sol, se desface la baza ¿i se poate observa cu u¿urin¡å viitoarea încårcåturå instalatå pe frunzå exterioarå. “Dacå baza plantei nu este afectatå, trebuie så ne gândim la un T0 fungicid pentru a localiza ¿i controla ace¿ti patogeni care se instaleazå pe soiuri sensibile ¿i pe terenuri reci ¿i umede”, spune Gosz. Alte boli cum este Rincosporioza ¿i Pyrenophora pot avea impact mare asupra orzului ¿i pot distruge foliajul. “De aceea, trebuie så intråm în câmp cu utilaje atunci când condi¡iile meteo ne permit pentru a face tratamentele necesare. Så facem un plan de protec¡ie asiguråtor ¿i så ac¡ionåm urgent. To¡i cei implica¡i în agriculturå avem o mare responsabilitate ¿i trebuie så facem fa¡å cu succes, oricând, chiar dacå ne confruntåm cu crize de orice tip”, a conchis Grosz.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 9/2022

CULTURI VEGETALE

ASAS> mortalitatea în mas\ a cauzat\ de substan]e interzise Nu neonicotinoidele sunt inamicul numårul unu al albinelor. Alte reziduuri ale unor produse de sintezå, insecticide ¿i fungicide, mult mai periculoase pentru albine ¿i pentru oameni, unele chiar interzise în Uniunea Europeanå ¿i chiar în concentra¡ii mai mari decât cele admise acolo unde sunt utilizabile, au fost descoperite în albine ¿i produse apicole. Acestea sunt principalele concluzii ale unor studii finan¡ate de MADR, coordonate de ASAS ¿i efectuate de sta¡iuni ¿i institute de cercetare din ¡arå.

Carmen Mincea: “Nu doar neonicotinoidele omoarå albinele” Carmen Mincea, fitofarmacist ¿i ecotoxicolog la Institutul de Cercetare pentru Protec¡ia Plantelor, coordoneazå proiectele de studii referitoare la neonicotinoide. Ca atare, a prezentat o sintezå a rezultatelor de pânå acum ale cercetårilor desfå¿urate, în paralel, de IPP, SCDA Secuieni, SCDA Pite¿ti-Albota, INCDA Fundulea ¿i Institutul de Apiculturå. Probele, prelevate din câmpurile experimentale, au fost analizate în laboratoare din Fran¡a, Germania ¿i Bulgaria (în cazul Bulgariei fiind vorba de laboratorul firmei belgiene Primoris). Nici în 2021, care este al patrulea din cei cinci ani de studii, nu s-au gåsit reziduuri de imidacloprid, clotianidin ori tiametoxan în niciuna din cele 46 de probe din flori de plante ale cåror semin¡e au fost tratate cu aceste substan¡e. Nu s-au gåsit reziduuri nici în cele câte ¿ase oi, 24 februarie, ASAS a orgaprobe din albine, polen, faguri cu puiet nizat o conferin¡å online pentru ¿i miere. S-au gåsit reziduuri în 12 din a prezenta câteva studii care cele 44 de probe de sol (recoltate la 3-7 au ca idee de plecare impactul tratazile de la semånat) ¿i în 11 din cele 81 mentului semin¡elor de porumb, floareade probe din plante. A¿adar, dintr-un total soarelui ¿i rapi¡å cu neonicotinoide, atât de 149 de probe, s-au gåsit reziduuri în asupra popula¡iilor de albine, cât ¿i 23 (15,43%). În anul precedent, când au asupra insectelor dåunåtoare. O parte a fost analizate cele mai multe probe, restudiilor au demarat în 2018 ¿i se vor spectiv 162, încheia în 2022, altele sunt mai recente s-au gåsit reziduuri în 10 probe (5 din ¿i vor continua. sol ¿i 5 din plante), respectiv 6,17%. Doar Moderatorul discu¡iilor a fost Valeriu în 2018, când probele prelevate de InTabårå, pre¿edintele ASAS, care a låustitutul de Apiculturå au fost analizate în dat munca cercetåtorilor implica¡i în laboratoarele din Fran¡a ¿i Germania, saceste programe, afirmând cå este un au gåsit probe contaminate în albine (2 act de curaj, deoarece rezultatele condin 10 probe) ¿i polen (7 din 26 de probe). trazic decizii politice luate fårå bazå Dintr-un total de 538 de probe prelevate ¿tiin¡ificå, doar pe baza unei presiuni în intervalul 2018-2021, s-au gåsit exercitate de organiza¡ii de mediu. reziduuri în 79 - 14,68%. Niciodatå nu s-

au gåsit reziduuri în miere. ªi în niciun caz nu a fost o depå¿ire a concentra¡iei maxime de normele europene. “Nu doar neonicotinoidele provoacå reducerea popula¡iilor de albine. De altfel, în România, popula¡iile de albine sunt în cre¿tere ¿i ¡ara noastrå este exportator de miere. Pot fi ¿i neonicotinoidele un factor care så determine mortalitatea albinelor, fiindcå sunt un insecticid ¿i orice insecticid omoarå insectele. Dar neonicotinoidele sunt mult mai pu¡in toxice pentru albine în compara¡ie cu insecticidele care se aplicå în vegeta¡ie. Este limpede cå, în România, este necesarå folosirea neonicotinoidelor, în culturile de porumb, floarea-soarelui, rapi¡å”, a conchis Mincea.

Elena Trotu¿: “E nevoie de neonicotinoide pentru salvarea culturilor!” Un colectiv condus de Elena Trotu¿, SCDA Secuieni, a studiat evolu¡ia dåunåtorilor de sol în condi¡iile din partea centralå a Moldovei, comparând rezultatele ob¡inute cu diferite tratamente ale culturilor. Concluzia este fårå echivoc: “Având în vedere densitatea ridicatå a popula¡iilor de insecte dåunåProfitul Agricol 9/2022

CULTURI VEGETALE

albinelor, în UE?

toare, se impune ca måsurå obligatorie tratamentul chimic al semin¡ei cu insecticide sistemice, pentru salvarea culturilor ¿i diminuarea pierderilor de recoltå la floarea-soarelui, porumb ¿i sfeclå de zahår”.

Florian Tra¿cå: “Nu existå un înlocuitor eficient al neonicotinoidelor” Colectivul condus de Florian Tra¿cå, SCDA Pite¿ti, a studiat combaterea Agriotes, viermii sârmå fiind cel mai important dåunåtor regional la culturile de porumb ¿i floarea-soarelui, cu o densitate a larvelor având valori medii între 14,44 ¿i 22,16 larve/mp, în condi¡iile în care PED este de 1-3 larve/mp pânå în faza de trei-¿ase frunze ale plantelor de culturå, respectiv 15-20 pentru plantele mai mari. S-au testat mijloace de combatere agrotehnice, biologice ¿i chimice (neonicotinoide). În cultura porumbului, cel mai eficient s-a dovedit neonicotinoidul tiametoxam, doar 4,3% dintre semin¡ele tratate fiind atacate ¿i doar 4,7% dintre plantulele provenite din semin¡e tratate. Produsele biologice (Biosem, BeauveProfitul Agricol 9/2022

ria bassiana) au dovedit o eficacitate aproape insignifiantå: cu circa 20% atac la såmân¡å, 54-60% atac la plantule, în condi¡iile în care, la martorii netrata¡i, atacul a fost de 23% la såmân¡å ¿i 64,5% la plantule. Råmân importante mijloacele agrotehnice de combatere, înså concluzia studiului e fårå echivoc: “În privin¡a tratamentului chimic, nu existå un înlocuitor eficient al neonicotinoidelor”.

Emil Georgescu: “Semin¡ele tratate cu produse bio au fost mâncate de ciori” Emil Georgescu, entomolog la INCDA Fundulea, a coordonat cercetårile pentru gåsirea alternativelor la tratamentul semin¡elor cu neonicotinoide pentru combaterea Tanymecus. Pe lângå faptul, cunoscut din anii anteriori, cå produsele biologice sunt ineficiente, a apårut un element suplimentar: semin¡ele tratate cu acestea sunt mâncate de ciori. Semin¡ele tratate cu cipermetrin sau imidacloprid nu au fost atinse de ciori. În cazul semin¡elor tratate cu deltametrin, acetamiprid ¿i ulei de neem, o såmân¡å/mp a fost mâncatå, fa¡å de cinci/mp în cazul semin¡elor tratate cu produse biologice ¿i cele netratate (martor). Vasilicå Savu: “Albinele mor, devin agitate, agresive” Se poate spune cå Vasilicå Savu, de la Institutul pentru Apiculturå Bucure¿ti, a aruncat bomba, prin studiul såu privind identificarea reziduurilor de pesticide în unele produse ale stupului provenite de la culturile de rapi¡å (12 probe) ¿i floarea-soarelui (12 probe), în sezonul activ 2020. La studiu au participat SCDA Secuieni, SCDA Albota, INCDA Fundulea. Studiul le då dreptate apicultorilor care reclamå depopularea stupilor, dar cauzele exacte råmân a fi identificate, deoarece s-au gåsit o multitudine de reziduuri cu poten¡ial toxic în toate tipurile de probe. “Având în vedere remanen¡a multor substan¡e toxice în miere/fagure cu miere ¿i, mai ales, polen/påsturå, a-

cestea constituie sursa de toxicitate pentru viitoarele genera¡ii de albine. Revizia de primåvarå, efectuatå dupå sezonul inactiv la toate familiile de albine introduse în experiment la Secuieni (stupinå privatå), a eviden¡iat pierderi prin depopulare progresivå, cu slåbirea puterii lor”. Albinele devin agitate, agresive ¿i se constatå depopulåri par¡iale sau totale în cazul albinelor care au polenizat ambele culturi, precum ¿i apari¡ia fenomenului de “låcomie” (lipsa depozitelor de miere ¿i polen în faguri) la albinele råmase dupå polenizare la rapi¡å. Într-o probå de fagure cu miere la INCDA Fundulea s-a gåsit acaricidul de contact bromopropylate, 0,011 mg/kg (pu¡in peste limita de raportare - o voi prescurta, în continuare, lr), compus interzis de UE din 2011. La Secuieni, într-o probå de la albine s-au identificat insecticidul piperonyl-butoxyde (0,01 mg/kg - lr) ¿i piretroidul tetramethrine (0,01 mg/kg lr); în proba de polen sau påsturå de la rapi¡å, prelevate dintr-o stupinå privatå, s-au gåsit fungicidul captan (0,57 mg/kg - 57 x lr), fungicidul cymoxanil (0,022 mg/kg - 2 x lr), insecticidul dimethoate (0,12 mg/kg - pe lângå faptul cå nu este aprobat în Europa, depå¿e¿te de 120 de ori limita maximå admiså!), fungicidul fluopicolide (0,026mg/kg 2,6 x lr), acaricidul hexythiazox (0,010 mg/kg - lr), fungicidul sistemic metalaxyl & Metalaxyl-M (031 mg/kg - 3,1 x lr), izomeri ai fungicidului sistemic interzis în Europa propiconazole (0,026 mg/kg 2,6 x lr), fungicidul sistemic spiroxamine (0,036 mg/kg - 3,6 x lrl), fungicidul tebuconazole (0,094 mg/kg - 9,4 x lr); în proba de miere sau fagure cu miere de floareasoarelui s-a identificat insecticidul sistemic acetamiprid (0,05 mg/kg - 5 x lr) ¿i fungicidul dimoxystrobin (0,05 mg/kg - 5 x lr); în proba de fagure cu puiet din rapi¡å s-au gåsit, de asemenea, acetamiprid (0,05 mg/kg) ¿i dimoxystrobin (0,05 mg/kg).

Robert VERESS 27

UE vrea ca România s\ înjum\t\]easc\ pesticidele Un anun¡ dåtåtori de fiori reci a fost fåcut de Cristina Cionga, directorul pentru Rela¡ii Interna¡ionale al APPR, în cadrul unei prezentåri a PNS pentru membrii din sudul ¡årii. Vineri, 25 februarie, la Consiliul de Conducere al Copa, Pekka Pesonen, secretarul general al Copa-Cogeca, a spus cå, de¿i ¡åri precum România ¿i Polonia au un consum de substan¡e fitosanitare mult sub media europeanå, ar putea fi obligate så-l înjumåtå¡eascå pânå în 2030.

“Dacå Directiva de utilizare sustenabilå a pesticidelor va fi aprobatå sub forma unui regulament, conform ultimelor discu¡ii de la Bruxelles, raportarea nu se va face la media europeanå, ci la o perioadå de referin¡å na¡ionalå”, relateazå Cionga. În sala plinå de fermieri a Hotelului Select din Slobozia s-a stârnit rumoare, 28

iar Alina Cre¡u, directorul executiv al APPR, a încercat så mai insufle pu¡in optimism, vorbind despre un studiu realizat de APPR, împreunå cu USAMV Bucure¿ti, privind utilizarea produselor de protec¡ie a plantelor ¿i fertilizan¡ilor în România. Studiul dovede¿te, ¿tiin¡ific, cå media pe ha a cantitå¡ii de ppp este mult mai micå decât a altor state europene, iar APPR îl va prezenta Comisiei Europene, având încredere cå va fi luat în seamå. La rândul såu, Jean Ionescu, directorul Corteva România ¿i membru în consiliul de conducere al AIPROM, a afirmat cå, din datele organiza¡iei, România consumå circa 720 de grame de substan¡å activå/ha, fa¡å de o media europeanå de 2.150 grame/ha. “Înjumåtå¡irea consumului na¡ional ar însemna 360 grame de substan¡å activå/ha. Nu ¿tiu dacå, în aceste condi¡ii, mai putem vorbi de agriculturå conven¡ionalå. ªi nu cred cå e fezabil så converte¿ti toatå suprafa¡a României la ecologic”. Concomitent cu înjumåtå¡irea consumului de pesticide, s-ar putea ca România så se vadå obligatå så reducå cu 20% consumul de îngrå¿åminte, în

urmåtorii 18 ani. ªi SUA se pregåte¿te så reducå consumul de îngrå¿åminte, spune Ionescu, înså nu oricum, ci cu ajutorul plantelor modificate genetic, care necesitå mai pu¡ine elemente nutritive, pentru a oferi acelea¿i produc¡ii. “Biotehnologiile vor reduce semnificativ în SUA consumul de îngrå¿åminte din agricultura conven¡ionalå. Din påcate, ¿i acestea sunt interzise în UE”. Referitor la alt anun¡ recent al CopaCogeca, care avertizeazå cå UE ar putea interzice monocultura de porumb, fapt ce ar conduce la reducerea cu un sfert a suprafe¡elor cultivate, Jean Ionescu a aråtat cå o asemenea måsurå ar dezavantaja competi¡ional ¿i mai mult Uniunea în raport cu ¡åri unde monocultura nu este doar permiså, ci ¿i încurajatå. “În SUA, monocultura la porumb se practicå de aproape 120 de ani. Desigur, tehnologia este avansatå, se fac covoare verzi, e ceva special. Dar se poate face ¿i aici, cu succes. A¿a, reducem cu 25% porumbul, fårå a avea alternative viabile. Fiindcå ce semånåm în loc de porumb?”.

Robert VERESS Profitul Agricol 9/2022

CULTURI VEGETALE

Ce PPP dispar din pia]\ din 2023 74% dintre fungicidele disponibile în prezent pentru culturile cerealiere påioase vor fi interzise în Uniunea Europeanå, începând din 2023, a anun¡at Jean Ionescu, director Corteva. Motivul este cå nu a fost înnoit certificatul de siguran¡å alimentarå pentru substan¡a activå tebuconazol.

ot de la anul, vor dispårea ¿i alte produse foarte populare de protec¡ie a plantelor, care controlau un spectru larg de boli, dåunåtori ¿i buruieni problematice, fårå ca alternative la acestea så existe în toate cazurile. Solu¡iile care le råmân fermierilor la dispozi¡ie vor fi ¿i mai scumpe, avertizeazå Ionescu. “Produsele organice nu sunt la acela¿i nivel cu produsele de sintezå chimicå ¿i unele vor fi prohibitiv de scumpe. Hibrizii de porumb produ¿i în sistem ecologic vor costa mai mult decât dublu”. Din påcate, tåvålugul european al

ecologismului este de neoprit, a¿a cå atât companiile, cât ¿i fermierii trebuie så se adapteze, e de pårere Ionescu. Fiindcå ritmul de interzicere a moleculelor existente nu este corelat cu ritmul de producere ¿i de autorizare a moleculelor noi, mult mai lent, produsele de sintezå chimicå, menite så le înlocuiascå pe cele interzise, apar de cele mai multe ori cu întârziere. O excep¡ie de la regulå se consemneazå în cazul popularului fungicid sistemic Evolus, care mai poate fi comercializat ¿ase luni, dar de la anul nu va mai putea fi utilizat, deoarece con¡ine atât tebuconazol, cât ¿i procloraz - altå substan¡å interziså de Comisie. Înså Corteva va lansa, tot în 2023, fungicidul Verben, despre care sus¡ine cå va fi mai bun decât Evolus. Pe de altå parte, nu la fel stau lucrurile în cazul insecticidului Transform, care se aflå doar de trei ani în portofoliul Corteva România. Fermieri cu experien¡å spun cå Transform e singura solu¡ie viabilå împotriva afidelor din culturile påioase. Cristina Cionga, directorul pentru rela¡ii interna¡ionale al APPR, a anun¡at cå organiza¡ia a cerut în scris Comisiei o re-evaluare a Transform, ¡inând cont ¿i de avizul pozitiv dat de EFSA, autori-

tatea europeanå pentru siguran¡a alimentarå. “Din påcate, managerii de risc ai Comisiei nu stau la discu¡ii ¿i vom pierde un produs foarte valoros”. Inazuma, insecticid nr. 1 pentru rapi¡å, de asemenea, ultimul an (iese lambda-cihalotrin). Combate Meligetes... Culina: Tanymecus. JI Råmâne doar acetamiprid, va aprea rezisten¡å.

Robert VERESS

Jean Ionescu, director Corteva

Vali Folea - customer tehnology specialist crop protection: Prochinazid - cea mai eficientå moleculå pentru combaterea fåinårii în T1. Pentru T2 vom avea Inatreq, din 2024. Protioconazol e cel mai bun triazol. Verban va controla foarte bine fuzarium la spic. Evolus, încå ¿ase luni de comercializare. Din 2023 expirå certificatul pentru procloraz ¿i nu mai poate fi utilizat. JI în 2023 iese tebuconazolul. Întrun an de zile, 74% dintre fungicidele de 30

la påioase nu vor mai exista. Verben este înlocuitorul Evolus. Cel pu¡in 21 de zile dupå aplicare, planta este complet protejatå. Din 2023 va fi disponibil ¿i în România erbicidul Viballa, care rezolvå ambrozia, cânepa ¿i alte buruieni problematice din cultura florii soarelui. Vom lansa erbicide la påioase pe bandå rulantå. În mod normal, hibrizii AquaMax pot fi achizi¡iona¡i ¿i fårå erbicide, dar pre¡ul este altul. Vrem så descurajåm

folosirea de produse generice produse “pe vapor” pe genetica Pioneer. Nu cred cå a avut cineva probleme cu erbicidele noastre postemergente, care sunt cele mai pure ¿i complete, dacå se respectå fi¿a tehnologicå. În 2023 vom aduce Principal Forte, un erbicid care va putea fi aplicat în stadiul de nouå frunze ale porumbului. Va avea 30 de grame de nicolsulfuron/ha, 15 g de rimsulfuron, 245 g de dicamba, surfactant 40 g. Va fi, de departe, principalul erbicid pentru postemergen¡å. Profitul Agricol 9/2022

CULTURI VEGETALE

Xilon WP, protec]ie împotriva

Fusarium spp. la porumb Xilon WP este rezultatul provocårii Kwizda Agro de a propune fermierilor un produs biologic cu dublå performan¡å: combaterea unora dintre cele mai agresive boli în cultura de porumb, floarea-soarelui ¿i soia, în paralel cu oferirea unui plus de vitalitate plantelor, cu toleran¡å crescutå la stres. Xilon WP - singurul fungicid cu aplicare la sol, 4 moduri de ac¡iune împotriva Fusarium spp În nr. 2 de anul acesta din Profitul Agricol, sunt prezentate, în detaliu, cele 4 moduri concrete de ac¡iune prin care ciuperca Trichoderma asperellum, tulpina T34 (ale cårei spori ¿i conidii compun substan¡a activå a fungicidului), controleazå agentul dåunåtor, în cazul de fa¡å - Fusarium spp. la porumb. Pe scurt, acestea sunt: hiperparazitismul (paraziteazå organismele dåunåtoare, reducând popula¡ia patogenului); eliberarea enzimelor care inhibå dezvoltarea patogenului; colonizarea sistemului radicular al plantei (creând o barierå de protec¡ie împotriva Fusarium spp. ¿i îmbunåtå¡ind absorb¡ia nutrien¡ilor) ¿i inducerea rezisten¡ei sistemice (ac¡iunea de tip “vaccin” spore¿te imunitatea plantelor, oferind ¿i protec¡ie foliarå). Unul dintre avantajele produsului este modul ¿i momentul realizårii tratamentului. Xilon WP se aplicå o singurå datå, la semånat, prin incoporare cu microgranulatorul sau prin pulverizare cu MET-ul, scutind costurile unui tratament fungicid suplimentar. Plus pentru porumb: diminuarea micotoxinelor Testårile GEP din 4 ferme afectate de precipita¡ii masive (272 mm) într-o regiune est-europeanå au demonstrat, în urma tratamentului cu Xilon WP, re32

Ca urmare a acestor confirmåri din câmp privind asigurarea împotriva micotoxinelor indiferent de condi¡iile climatice ¿i presiunea de infec¡ie, Xilon WP vine în întâmpinarea nevoilor actuale ale fermierilor privind siguran¡a alimentarå prin posibilitatea trasabilitå¡ii produc¡iei, concomitent cu alinierea la standardele europene referitoare la påstrarea unui mediu mai curat.

Foto> Adobe Stock Photos

ducerea cantitå¡ii de micotoxinå deoxynivalenol (DON) asociatå Fusarium spp. cu 70% - 90% fa¡å de valoarea ob¡inutå de martorii netrata¡i. Alte teståri GEP derulate au demonstrat cå Xilon WP se apropie ¿i chiar egaleazå ca preforman¡å fungicidele conven¡ionale, confirmând un nivel similar al reducerii micotoxinelor DON asociate Fusarium spp. Totodatå, Xilon WP a înregistrat rezultate excelente ¿i în diminuarea nivelului de micotoxinå zearalenonå (ZEA) asociatå Fusarium spp., iar testårile în curs estimeazå rezultate favorabile ¿i în ceea ce prive¿te reducerea celorlalte micotoxine asociate patogenului, respectiv Fuminosin ¿i Nivalenol. Chiar dacå Fusarium nu dispare e fec tiv din sol, fenolii secreta¡i de Trichoderma asperellum în noua formulare WP reduc sau chiar anuleazå sinteza de micotoxine, cu alte cuvinte, când în anumite sole este sesizatå prezen¡a ciupercii Fusarium, cantitatea de micotoxine este, în acela¿i timp, foarte reduså.

Formulare îmbunåtå¡itå, cu efect booster asupra Trichoderma O etapå extrem de importantå în ob¡inerea succesului cu acest produs biologic o reprezintå activarea sporilor de Trichoderma. Pe lângå concentra¡ia ridicatå a sporilor, 1x107 unitå¡i formatoare de colonii per gram (CFU/g), divizia New Tech a Kwizda Agro a introdus încå o tehnologie pentru maximizarea ¿i securizarea procesului de activare a organismelor biologice din Xilon WP: nucleul nutritiv de zaharozå. Astfel, odatå trezitå la via¡å de umiditatea din sol, Trichoderma se dezvoltå accelerat (efectul “booster”), ajungând mai repede ¿i în numår mai mare la etapa de colonizare a rizosferei tinerelor plante. Spre deosebire de alte produse biologice pe bazå de Trichoderma, Xilon WP are o formulare îmbunåtå¡itå în baza celor 4 moduri de ac¡iune, datoritå cårora nu prezintå risc de rezisten¡å din partea Fusarium spp. Ca urmare, FRAC (Comitetul de ac¡iune pentru rezisten¡a la fungicide) a încadrat produsul într-o claså nouå, superioarå. Testele GEP au relevat un spor constant de produc¡ie la culturile de porumb tratate cu Xilon WP, respectiv o medie de + 0,5 tone/ha fa¡å de loturile netratate ¿i +6% fa¡å de loturile în care s-au aplicat alte produse biologice. Profitul Agricol 9/2022

CULTURI VEGETALE

Bolile ov\zului în Câmpia de Vest Ruginå coronatå ¿i fåinarea sunt douå amenin¡åri la adresa culturii de ovåz, în perioada urmåtoare, în Câmpia de Vest. De asemenea, cåderea plantelor, dar când paiul va cre¿te mai mult, este un alt pericol pentru ovåz.

ng. Ioan Toma, ¿eful laboratorului de ameliorarea ovåzului din cadrul Sta¡iunii de Cercetare Lovrin, spune cå, în primele zile din martie, nu existå un pericol iminent, dar, în continuare, depinde de nivelul temperaturilor, al precipita¡iilor ¿i al umiditåtii atmosferice pentru a favoriza apari¡ia bolilor ¿i dåunåtorilor. Atunci î¿i vor face prezen¡a fåinåile, dacå avem teperaturi ridicate ¿i umiditate mare, dar ¿i rugina coronatå. De ce acest patogen este periculos? Pe frunzele de ovåz apar ni¿te pete ¿i reduc suprafa¡å de transpira¡ie a aparatului foliar, cu efecte directe asupra Cultura de ovåz se prezintå foarte bine, în primele zile ale lunii martie, în jude¡ul Timi¿. Nu a fost nici o iarnå cu temperaturi scåzute, decât numai câteva zile, cu minus 13 - 14 grade noaptea, fårå så influen¡eze negativ ovåzul. “Nu am avut pânå acum pierderi. Au fost ¿i ceva zile cu zåpadå, nu multå, dar a ajutat. A fost umiditate suficientå în toamnå ¿i orzul a råsårit foarte frumos. La începutul lunii martie, persistå umiditatea în câmp, fiindcå nu existå consum. Plantele vegeteazå, sunt în a¿teptare, dar din 15 martie, temperaturile vor cre¿te, la peste 15 grade. Atunci situa¡ia se va schimba. Plantele vor începe så consume apå din sol ¿i så se dezvolte”. 34

produc¡iei. Depinde de intensitatea atacului ¿i cât de puternic e afectatå plantå. Impactul acestei boli poate diminua produc¡ia chiar cu 20% sau chiar mai mult. “Cu rugina coronatå nu este de joacå. În aceste condi¡ii, fermierii trebuie så aplice tratamentele obi¿nuite cu fungicide, pentru a scåpa de patogenul din culturå. Existå o ofertå foarte bogatå pe pia¡å ¿i fiecare fermier alege produsul ce se potrive¿te mai bine în zona lui de culturå”, explicå Ioan Toma. În luna martie este timpul ¿i pentru fertilizarea de primåvarå, de¿i în doze mai mici. Pânå acum, speciali¿tii de la Lovrin au fåcut o fertilizare în toamnå, cu 200, substan¡a brutå, 15-15-15 MTC - azot, fosfor ¿i potasiu. În urmåtoarea perioadå, vor mai da cu 150-200 azotat de amoniu brut, cu 50-60 substan¡å activå. Avantaj este cå nu existå un consum a¿a mare în culturå, dar când paiul va cre¿te, fermierii trebuie så fie aten¡i ¿i în ceea ce prive¿te cåderea plantelor. Aici depinde de densitatea culturii, de grosimea, înål¡imea ¿i elasticitatea paiului.

Solu¡ii împotriva cåderii ovåzului Care ar fi solu¡iile pentru a fi prevenitå cåderea ovåzului? Inginerul Toma sus¡ine cå se pot aplica tratamente cu

regulatori. De asemenea, semånatul trebuie fåcut la 3-4 cm adâncime, pentru ca nodul de înfrå¡ire så se formeze la 2 cm de la suprafa¡å. Dacå såmân¡å ar fi bågatå mai adânc în sol, va råsåri mai greu ¿i nu e de dorit asta. Terenul trebuie bine pregåtit, ¿i dacå avem ¿i o semånåtoare bunå atunci ¿i lucrarea va ie¿i corect. În octombrie 2022, la Lovrin, temperatura a fost minus 0,9 grade fa¡å de media lunarå multianualå, iar în general a fost o iarnå mai caldå. În noiembrie, temperatura a fost de plus 1,9 grade în decembrie 2021, plus 1,16 grade, în ianuarie 2022, 0,79 grade, iar în februarie au fost plus 3,41 grade peste media lunarå multianualå. A fost cald. La Lovrin, în noiembrie 2021, au fost 30 de litri în plus fa¡å de media lunarå multianualå, în decembrie, 36,7 de litri, în ianuarie, minus 19,7 ¿i în februarie minus 9,8 de litri. În martie, existå un deficit de precipita¡ii, dar nu sunt minusuri mari. Plusurile din lunile noiembrie ¿i decembrie asigurå încå umiditatea în sol. “Ce va fi în lunile aprilie ¿i mai vom vedea, fiindcå de acolo vor începe så aparå adevåratele probleme în culturå de ovåz, dar totul în func¡ie de condi¡iile de umiditate ¿i cåldurå”.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 9/2022

CULTURI VEGETALE

Iriga]iile, între dou\ rele> cre[terea costurilor sau sc\derea produc]iei ANIF poate introduce apa pe canalele de iriga¡ii începând cu data de 1 martie. Pânå în acest moment s-au primit comenzi de apå începând cu data de 15 martie. ANIF are pregåtitå pentru irigat o suprafa¡å de aproximativ 1.283.000 ha. La data de 21 februarie, erau încheiate 696 de contracte multianuale/sezoniere pentru o suprafa¡å de 614.822 ha.

“

Ne pregåtim så pornim sistemele de iriga¡ii în jurul datei de 1 aprilie. Speråm så nu fie nevoie mai devreme. Se vor iriga cerealele påioase”, spune Aurel Placinschi, fermier din Ia¿i. Cultura de rapi¡å, având rådåcina pivotantå are o capacitate mai mare de a-¿i asigura umiditatea din sol. O cantitate de precipita¡ii de 30 l/mp ar putea duce la amânarea pornirii instala¡iilor de irigat. Nu erau înså prognozate aceste precipita¡ii. Ponderea loturilor de hibridare se va men¡ine aceea¿i, dar perspectivele nu sunt încurajatoare. Costurile de irigat ar putea fi foarte mari, se teme Placinschi. Sperå totu¿i ca temperaturile så nu creascå foarte tare în urmåtoarea perioadå ¿i så nici vântul så nu batå prea mult pentru a nu cre¿te pierderea apei din sol.

Cåtålin Nicolae, fermier din Ialomi¡a specializat în produc¡ia de såmân¡å, inten¡ioneazå så porneascå sistemele de irigat cât de repede se poate, dacå va fi nevoie. Profitul Agricol 9/2022

“Deocamdatå noi avem o micå rezervå de apå ¿i nu este cazul la grâu”, precizeazå Nicolae. Sperå în promisiunile pentru plafonarea pre¡ului la energie ¿i de eliminare a accizei la motorinå, dar va iriga oricum, pentru a nu compomite culturile. “La seceta care se preconizeazå acum e foarte greu så credem cå vom mai putea så facem investi¡ii. 2022 este

Investi¡ii în infrastructura de iriga¡ii La aceastå datå, sunt în procedurå de achizi¡ie publicå lucråri de între¡inere ¿i repara¡ii în 20 amenajåri de iriga¡ii. De asemenea, ANIF are în derulare Programul Na¡ional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Iriga¡ii din România (PNI). Pentru anul 2022, pentru lucrårile aflate în execu¡ie cuprinse în PNI, s-a alocat suma de 189.133.000 lei cu care ar trebui finalizate 22 de obiective în jude¡ele Bråila, Cålåra¿i, Constan¡a, Dolj, Ialomi¡a, Ia¿i, Olt, Teleorman, Tulcea ¿i Vaslui. Pentru alte 51 de obiective a fost alocatå suma de 15.065.000 lei pentru continuarea derulårii proiectelor.

mai dificil decât 2020, dupå cum a început din cauza pre¡urilor la inputuri”. Ultimele oferte pentru îngrå¿åminte, din urmå cu o såptåmânå, erau cu un pre¡ de 4.200-4.300 lei/tonå pentru azot ¿i aprox. 4.000 lei pentru îngrå¿åmintele complexe.

Dan Her¡eg, din Arad, a investit anul trecut în zece tamburi ¿i acum vrea så mai cumpere încå zece. Irigå doar 3400 ha, ceva mai pu¡in de 10% din fermå. Dacå vor fi reabilitate ¿i conductele secundare ar putea så irige 700-800 ha. Acum existå totu¿i umiditate în sol, a existat ¿i strat de zåpadå. Totu¿i, considerå cå ar mai trebui 150-200 l/mp. “Så mergi în februarie cu ma¿ina sau cu tractorul pe câmp ¿i så iaså praf, n-am våzut. E sinistru”. Probabil cå va porni instala¡iile de irigat în mai-iunie, dupå ce va semåna culturile de primåvarå. Pentru råsårire considerå cå va avea umiditate. Solul este prelucrat din toamnå. În primåvarå nu mai face alte lucråri, doar seamånå. Existå înså riscul så scadå nivelul Mure¿ului ¿i så nu mai poatå iriga.

Adrian MIHAI 35

CULTURI VEGETALE

Wuxal Boron Plus. Bor premium pentru rapi]\ [i floarea-soarelui Borul este un microelement foarte important pentru rapi¡å ¿i floarea-soarelui, fiind direct implicat în procesele de dezvoltare a tubului de polen, precum ¿i în cele de polenizare ¿i germinare. De aceea, alegerea fertilizantului pe bazå de bor trebuie så porneascå de la douå ra¡ionamente precise: borul så se regåseascå în cantitate suficientå în produs ¿i, mai ales, så se afle într-o formå cât mai u¿or de absorbit de cåtre plante. Care sunt beneficiile aplicårii borului la culturile de floarea-soarelui ¿i rapi¡å? Cele mai importante au fost deja subliniate: borul optimizeazå înflorirea, polenizarea ¿i umplerea bobului. În plus, la floarea-soarelui s-a constatat o scådere a procentajului de achene sterile în cazul bunei aprovizionåri cu bor. Borul aplicat în cantitå¡i corespunzåtoare nu influen¡eazå pozitiv doar cantitatea recoltei, ci ¿i calitatea acesteia, deoarece contribuie la cre¿terea con¡inutului de ulei. De asemenea, borul este implicat în transportul zahårului în plantå, având importan¡å semnificativå în ceea ce prive¿te toleran¡a la stres ¿i în dezvoltarea rådåcinilor, cu impact asupra dezvoltårii globale a plantelor. Fertilizantul foliar Wuxal Boron Plus reprezintå ¿i surså de macronutrien¡i (azot ¿i fosfor), contribuind la o evolu¡ie foarte bunå a culturilor prin nutri¡ia complexå pe care o oferå. Mai mult, borul este responsabil pentru echilibrul nutritiv al calciului în plante ¿i este un component important al pere¡ilor celulari. La rapi¡å, caren¡a de bor se manifestå prin stoparea vârfurilor de cre¿tere sau a extremitå¡ilor (vârful rådåcinilor, muguri, frunze tinere), deformarea organelor ¿i brunificarea frunzelor. La floarea-soarelui, fecundarea 36

este incompletå, producând semin¡e ¿i¿tave, iar tulpina este despicatå ¿i se sfårâmå sub capitul (de multe ori deformat). În cazurile cu deficien¡å severå, tulpina se frânge, iar capitulul se desprinde ¿i cade înainte de maturitate.

Foto> Adobe Stock Photos

Wuxal Boron Plus. Bor în cea mai bunå formå Pe lângå cantitatea de bor ce corespunde necesitå¡ilor manifestate de plantele oleaginoase, Wuxal Boron Plus mai are o caracteristicå importantå: borul din acest produs provine din acid boric, ceea ce înseamnå cå poate fi absorbit cu mare u¿urin¡å de cåtre floarea-soarelui ¿i rapi¡å. Calitatea aceasta derivå din particularitå¡ile chimice: borul din acidul boric este mai u¿or de folosit decât cel din produsele pe bazå de bor-etanolaminå, datoritå masei molare mai mici (61,83 g/mol la acid boric, fa¡å de 122,91 g/mol la boretanolaminå) ¿i datoritå faptului cå boretanolamina este o sare cu catenele mai lungi. Wuxal Boron Plus prezintå avantaje certe fa¡å de alte formulåri ale borului, cum sunt cele pe bazå de carbona¡i sau sulfa¡i, care påtrund mai greu prin cuticula frunzei, fiind unul dintre pu¡inele

produse pe bazå de acid boric de pe pia¡å. Beneficiile formulårii pe bazå de acid boric: 1. pH-ul solu¡iei de tratare se men¡ine aproape neutru Spre deosebire de produsele pe bazå de bor-etanolaminå, care cresc valoarea pH-ului la 8 sau 10, fertilizantul foliar Wuxal Boron Plus men¡ine aceastå valoare aproape de 7. Aceastå calitate se datoreazå adjuvan¡ilor specifici produselor din gama Wuxal, dar ¿i con¡inutului de acid boric. De ce este importantå men¡inerea pH-ului? Pentru cå la o valoare prea ridicatå scade ac¡iunea pesticidelor, cum ar fi piretroidele, al cåror efect poate fi de-a dreptul anulat. De asemenea, absorb¡ia nutrien¡ilor se realizeazå optim la un nivel al pHului aproape de valoarea neutrå. 2. asimiliarea foarte bunå a microelementelor Unul dintre cei mai importan¡i adjuvan¡i din Wuxal Boron Plus este Xtra Uptake, un surfactant de foarte bunå calitate, care modificå tensiunea superficialå a picåturilor, fåcând så sporeascå suprafa¡a foliarå acoperitå cu substan¡å de tratare. În acest mod, absorb¡ia compu¿ilor benefici (nutrien¡i ¿i substan¡e active din pesticide) este intensificatå. O altå cauzå ce determinå asimilarea foarte bunå a micronutrien¡ilor este suprachelatarea acestora. Includerea agen¡ilor de chelatare în compozi¡ia Wuxal Boron Plus determinå o aplicare sigurå: riscul de apari¡ie a sedimentelor în urma reac¡iilor dintre produsele de tratare este scåzut. Astfel, scade ¿i probabilitatea de blocare a echipamentelor de tratare. Prin suprachelatare, nutrien¡ii råmân disponibili pentru plante, iar randamentul aplicårii pesticidelor cre¿te. Profitul Agricol 9/2022

CULTURI VEGETALE

BASF realizeaz\ o cre[tere puternic\ a veniturilor pe întregul an 2021 Grupul BASF a realizat o cre¿tere semnificativå a cifrei de afaceri ¿i a veniturilor în anul de afaceri 2021.

“

A fost un an puternic ¿i de succes pentru BASF”, a declarat pre¿edintele Consiliului Directorilor, dr. Martin Brudermüller, care a prezentat Raportul BASF 2021 împreunå cu directorul financiar, dr. Hans-Ulrich Engel. "Pre¡urile de vânzare au crescut cu 25%, volumele cu 11%. Toate segmentele au înregistrat o cre¿tere a pre¡urilor ¿i a volumului în 2021”, a spus Brudermüller. Cifra de afaceri a grupului BASF s-a ridicat la 78,6 miliarde de euro în 2021, cu 33% mai mult decât în anul precedent. Venitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere ¿i amortizare (EBITDA) excluzând cheltuielile excep¡ionale, în valoare de 11,3 miliarde de euro, din 2021, a fost mai mare cu 3,9 miliarde de euro, iar EBITDA în valoare de 11,4 miliarde de euro a depå¿it nivelul anului precedent cu 4,9 miliarde de euro. La o valoare de 7,8 miliarde de euro, veniturile înainte de impozite ¿i dobânzi (EBIT) excluzând cheltuielile excep¡ionale au fost mai mult decât duble fa¡å de anul 2020. Aceasta a reprezentat o cre¿tere de 67% în compara¡ie cu nivelul pre-pandemic din 2019. Evolu¡ia pozitivå a veniturilor BASF a fost determinatå de segmentele Substan¡e chimice ¿i Materiale. Segmentele Tehnologii de acoperire ¿i Solu¡ii industriale au contribuit, de asemenea, considerabil la redresarea puternicå. Rentabilitatea capitalului angajat 38

menta noi cre¿teri substan¡iale de pre¡ în lunile urmåtoare pentru a transfera mai departe costurile semnificativ mai mari ¿i pentru a ne îmbunåtå¡i marjele în opera¡iunile din aval”. Procedurile de stabilire a pre¡urilor în aceste opera¡iuni duc la o întârziere în transferul costurilor.

Fluxurile de numerar ale Grupului BASF în întregul an 2021 ¿i în al patrulea trimestru din 2021 Fluxurile de numerar din activitå¡ile de exploatare în 2021 s-au ridicat la 7,2 miliarde de euro, comparativ cu 5,4 miliarde euro în anul precedent. Cre¿terea considerabilå s-a datorat în primul rând (ROCE) a fost de 13,5%, dupå 1,7% în îmbunåtå¡irii venitului net, care a ajuns anul precedent ¿i semnificativ peste la 5,5 miliarde euro. Fluxul de numerar costul ratei capitalului, de 9%. Cre¿terea disponibil a crescut la 3,7 miliarde euro ROCE a rezultat, în principal, datoritå în 2021, de la 2,3 miliarde euro în anul veniturilor EBIT mai mari, de 7,7 mil- precedent. iarde de euro în 2021, cu mult peste În al patrulea trimestru din 2021, nivelul anului anterior. fluxurile de numerar din activitå¡ile de exploatare au crescut cu 1,2 miliarde euro, pânå la 3,3 miliarde euro. Fluxul de numerar disponibil a fost de 1,8 miCosturi suplimentare datorate liarde de euro, o cre¿tere de 84% fa¡å cre¿terii pre¡urilor la energie de trimestrul al patrulea din 2020. în Europa Opera¡iunile BASF legate de automobile au continuat så fie afectate negativ de deficitul de semiconductori. În Evolu¡ia cifrei de afaceri ¿i a 2021 ¿i în special în trimestrul al patru- veniturilor Grupului BASF în al lea, pre¡urile mai ridicate la materiile patrulea trimestru din 2021 prime ¿i costurile crescute ale energiei Cifra de afaceri a Grupului BASF, în ¿i logisticii au împovårat, de asemenea, al patrulea trimestru din 2021, a crescut evolu¡ia veniturilor în toate segmentele. cu 24% fa¡å de trimestrul anterior, Pentru loca¡iile europene ale BASF, cos- ajungând la 19,8 miliarde de euro. “În turile suplimentare datorate cre¿terii ciuda compara¡iei cu trimestrul puternic continue a pre¡urilor la gaze naturale, al anului precedent, BASF a reu¿it, în din 2021, s-au ridicat la aproximativ 1,5 trimestrul al patrulea din 2021, så miliarde de euro. Numai al patrulea creascå volumele în toate segmentele, trimestru din 2021 a reprezentat 0,8 mi- cu excep¡ia celui de Materiale”, a deliarde de euro din aceastå sumå. clarat directorul financiar Engel. Brudermüller a anun¡at: “Vom impleEBITDA excluzând cheltuielile exProfitul Agricol 9/2022

CULTURI VEGETALE cep¡ionale a crescut cu aproximativ 100 de milioane de euro, pânå la 2,2 miliarde euro. EBITDA s-a ridicat la 2,3 miliarde euro, comparativ cu 2 miliarde euro în trimestrul al patrulea din 2020. EBIT excluzând cheltuielile excep¡ionale a fost de 1,2 miliarde de euro, comparativ cu 1,1 miliarde de euro în al patrulea trimestru din 2020. EBIT a fost de 1,2 miliarde de euro în trimestrul al patrulea din 2021, comparativ cu 932 de milioane de euro în trimestrul al patrulea din 2020.

Valoare propuså a dividendelor de 3,40 euro per ac¡iune În cadrul Adunårii Anuale a Ac¡ionarilor BASF din acest an, Consiliul Directorilor ¿i Consiliul de Supraveghere vor propune plata unei valori a dividendelor de 3,40 euro per ac¡iune, reprezentând o cre¿tere de 10 cen¡i. În total, BASF va plåti 3,1 miliarde de euro pe baza numårului de ac¡iuni la sfâr¿itul l Cifra de afaceri: 78,6 miliarde euro (plus 33%) l Venituri înainte de impozite ¿i dobânzi (EBIT) excluzând cheltuielile excep¡ionale: 7,8 miliarde euro (plus 118%) l Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare: 7,2 miliarde euro (plus 34%); Fluxuri de numerar disponibile: 3,7 miliarde euro (plus 63%) l Valoare propuså a dividendelor 3,40 euro per ac¡iune pentru 2021 (2020: 3,30 euro per ac¡iune)

Previziuni pentru 2022: l Cifrå de afaceri estimatå între 74 ¿i 77 de miliarde euro l Venituri înainte de impozite ¿i dobânzi (EBIT) - excluzând cheltuielile excep¡ionale - estimate între 6,6 miliarde euro ¿i 7,2 miliarde euro l Rentabilitatea capitalului angajat (ROCE), estimatå între 11,4% ¿i 12,6% l Emisii de CO2 anticipate între 19,6 ¿i 20,6 milioane de tone metrice

Profitul Agricol 9/2022

anului. “Prin propunerea noastrå de dividende, ac¡iunea BASF oferå un randament atractiv al dividendelor de 5,5% raportat la pre¡ul de închidere per ac¡iune, de la finalul anului 2021”, a spus Brudermüller.

Atingerea obiectivelor non-financiare BASF î¿i propune så-¿i reducå emisiile absolute de CO2 cu 25% pânå în 2030, comparativ cu valoarea de referin¡å din 2018. În 2021, emisiile de CO2 s-au ridicat la 20,2 milioane de tone metrice - o scådere fa¡å de cele 20,8 milioane de tone metrice emise în 2020. “Aceastå scådere este remarcabilå, având în vedere cre¿terea puternicå a volumelor”, a spus Brudermüller. Mult mai devreme decât era planificat, BASF ¿i-a atins obiectivul propus pentru anul 2025 de a ajunge la vânzåri în valoare de 22 de miliarde de euro pentru produsele care aduc o contribu¡ie substan¡ialå la sustenabilitate în lan¡ul valoric. Vânzårile acestor produse Accelerator s-au ridicat la 24,1 miliarde euro în 2021. “Prin urmare, vom ajusta aceastå ¡intå de direc¡ie a portofoliului în cursul anului 2022”, a spus Brudermüller.

Investi¡ii în proiecte de cre¿tere Cheltuielile de capital planificate de BASF, în valoare de 25,6 miliarde euro, între 2022 ¿i 2026, sunt cu 2,7 miliarde euro mai mari decât în perioada anterioarå de planificare, 2021-2025. “Motivele principale sunt reprezentate de cele douå proiecte majore de cre¿tere: noua loca¡ie Verbund din Zhanjiang ¿i activitå¡ile privind materialele pentru baterii”, a spus Hans-Ulrich Engel. “Aceste douå proiecte sunt esen¡iale pentru a stimula cre¿terea viitoare a BASF”, a adåugat el. Investi¡iile în afacerile existente ale BASF råmân stabile la un nivel mediu de 2,6 miliarde de euro pe an. Engel a anun¡at cå BASF va fi foarte disciplinatå în ceea ce prive¿te investi¡iile necesare

pentru a men¡ine ¿i a dezvolta profitabil aceste afaceri. “Acest lucru ne va permite så finan¡åm proiectele de cre¿tere cu o medie de aproximativ 2,6 miliarde de euro pe an. Cheltuiala de capital (Capex) pentru proiectele noastre de cre¿tere va atinge vârful în 2024”, a spus Engel. Pentru 2022, BASF plånuie¿te cheltuieli de capital totale în valoare de 4,6 miliarde euro, comparativ cu 3,4 miliarde euro în 2021. Bugetul anual pentru activitå¡ile de cercetare ¿i dezvoltare se ridicå la aproximativ 2,1 miliarde de euro.

Previziunile Grupului BASF pentru anul 2022 “Am avut un început de an foarte puternic, cu cifrele din ianuarie 2022 peste valoarea celor din aceea¿i lunå a anului precedent”, a spus Martin Brudermüller. BASF se a¿teaptå ca cre¿terea economicå globalå de 3,8% så fie mai moderatå în 2022, ca urmare a redresårii foarte puternice din 2021. “Deoarece restan¡ele la onorarea comenzilor din industrie sunt mari, ne a¿teptåm ca produc¡ia industrialå globalå så creascå cu 3,8% ¿i produc¡ia chimicå cu 3,5%”, spune Brudermüller. BASF anticipeazå un pre¡ mediu al petrolului de 75 de dolari per baril (Brent) ¿i un curs de schimb valutar de 1,15 dolari per euro. Pe baza acestor ipoteze, BASF estimeazå o cifrå de afaceri între 74 ¿i 77 de miliarde de euro pentru 2022. Compania se a¿teaptå ca venitul din opera¡iuni (EBIT) - excluzând cheltuielile excep¡ionale - al Grupului BASF så fie între 6,6 miliarde de euro ¿i 7,2 miliarde de euro. ROCE ar trebui så fie între 11,4% ¿i 12,6%. Se estimeazå cå emisiile de CO2 se vor situa între 19,6 ¿i 20,6 milioane de tone în 2022. Intervalele de prognozå ale BASF iau în considerare incertitudinea care rezultå în special din efectele întreruperilor lan¡ului de aprovizionare, evolu¡ia ulterioarå a pandemiei de coronavirus ¿i evolu¡ia pre¡urilor la energie. BASF 39

CULTURI VEGETALE

1 milion de plopi energetici Forest and Biomass a plantat 550.000 de plopi energetici, la Giulvaz, în Timi¿, ¿i al¡i 450.000, în jude¡ul Arad, începând cu anul 2013. Pe data de 23 februarie, au ajuns la cifra rotundå de 1 milion de pomi.

“

Am ajuns la o bornå impresionantå ¿i totodatå motivantå! Echipa a plantat, dupå 9 ani de activitate, arborele cu numårul 1 milion”, spune Alexandru Degianski, directorul fermei. “Transpus în alte unitå¡i de måsurå relevante imaginii climatice actuale, 1 milion de arbori au captat, în linii mari, peste 100.000 tone de CO2 atmosferic! Este doar începutul. Mai avem multe milioane copaci de plantat de acum înainte! Dacå fiecare om ar planta un arbore pe an, alta ar fi imaginea lumii!". Douå sunt motivele întemeiate pentru ca un fermier så planteze plopi energetici. Unul este cel economic pentru asigurarea cu succes a resurselor financiare ale fermei. Un alt avantaj extraordinar, pe lângå faptul cå aceastå culturå este foarte profitabilå ¿i are ¿i o pia¡å de desfacere asiguratå, este fapul cå plopii se planteazå cel mai bine pe cele mai degradate terenuri ¿i mai slab productive. Arborele se simte cel mai bine în påmântul de proastå calitate. În aceste condi¡ii ciudate, o planta¡ie de plopi energetici va avea o produc¡ie asemånåtoare unei culturi agricole pe cele mai bune terenuri. “De fapt, pe terenurile pe care noi am plantat plopii, nu scoteam nimic, fiindcå nu merita så cultivåm grâu, rapi¡å sau porumb. Erau slabe calitativ”, spune Degianski. 40

Alexandru Degianski

Un alt avantaj este cå arborii energetici fac bine solului, restructureazå ¿i îmbunåtå¡esc con¡inutul de materie organicå. Un teren steril devine fertil dupå 20 de ani, când anulezi planta¡ia. Cum a început totul? Plecând de la o situa¡ie simplå. În urmå cu 9 ani, Degianski a prevåzut cå pre¡ul la CO2 va cre¿te foarte mult pentru poluatorii industriali. De asemenea, se ¿tia cå Europa va trebui så ajungå la un nivel de independen¡a energeticå, în ceea ce prive¿te consumul de gaze. Odatå cu declan¿area crizei energetice în 2022 i s-a confirmat previziunea lui Degianski. Prin urmare, a avea o planta¡ie de plopi energetici se pliazå perfect pe aceastå realitate prin care trece România. Bineîn¡eles cå plantarea plopilor energetici a fost ¿i o solu¡ie la solurile slab productive. La început a experimentat cu plop, sålciile ¿i diferite plante, dar fårå prea mare succes. Totu¿i, cel mai bun rezultat l-a dat plopul energetic, în zona Giulvåz din jude¡ul Timi¿.

12.000 de lei de pe un ha Ce înseamnå un bun rezultat? La 4 ani, fermierul poate recolta 27-30 de tone de lemn de pe un ha cu plopi energetici. Asta înseamnå un venit de 10.000 - 12.000 de lei de pe un ha. “E un rezultat foarte bun, iar in-

vesti¡ia ini¡ialå este de numai 3.000 de euro. Dupå a douå tåiere apare ¿i profitul. Î¡i asiguri un profit multianul similar cu produc¡ia din câmp 350-400 de euro pe ha”, explicå Degianski. Dacå un fermier vrea så î¿i dezvolte o planta¡ie de pomi energetici trebuie mai întâi så î¿i aleagå terenurile cele mai neproductive din fermå ¿i, timp de 20 de ani, så creascå ace¿ti arbori extrem de valoro¿i. Påmântul trebuie scarificat ¿i alese cele mai sigure clone pe care så le planteze. Din patru în patru ani copacii sunt tåia¡i ¿i toca¡i cu ma¿ini speciale. Dupå 20 de ani, rådåcinile nu trebuie scoase. Acestea se toacå direct în påmânt cu ma¿ini speciale ¿i terenul råmâne afânat, gata de a fi introdus în cultura mare. Planta¡ia se aflå într-un ciclu permanent. O tai, dupå patru ani, iar arborii låståresc, cresc din nou. Dupå patru ani, iar o tai. Important este så o plantezi, restul este foarte u¿or. Plopul se taie, se toacå, iar produsul final oferå foarte multå energie, prin ardere. Degianski mai spune cå are un tocåtor de 120.000 de euro, iar acum va mai cumpåra unul mai mare, de 400.000 de euro, fiindcå planta¡ia a devenit mult prea extinså.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 9/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR Sprijinul cuplat în PNS Claudiu Frânc, fost pre¿edinte al Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine, acum pre¿edinte al Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din Maramure¿, are câteva observa¡ii ¿i propuneri de modificare a Planului Na¡ional Strategic.

onform Regulamentului UE 2021 / 2115 privind plå¡ile directe cuplate pentru venit în cadrul PNS, condi¡iile de eligibilitate sunt urmåtoarele: Art. 32: “Statele membre ajutå sectoarele ¿i produc¡iile sprijinite sau titlurile specifice de agriculturå aferente, enumerate la art. 33, så facå fa¡å dificultå¡ilor cu care se comfruntå prin îmbunåtå¡irea competitivitå¡ii ¿i a calitå¡ii lor; Art. 34, alin. 2: Dacå sprijinul cuplat vizeazå bovine sau oi ¿i capre, statele membre stabilesc condi¡ii de eligibilitate pentru sprijin, cerin¡ele de a indentifica ¿i înregistra animalele în comformitate cu partea a IV-a, titlul I, cap. 2, sec¡iunea 1 din Regulamentul (UE) 2016 /429. În acest context, a introduce cerin¡e de eligibilitate suplimentare este un principiu anacronic românesc, care aduce constrângeri suplimentare pentru fermierii români. A introduce obligativitatea ca animalele så fie înscrise în registrul genealogic nu se justificå deoarece: 1. Nu doar animalele înscrie în RegProfitul Agricol 9/2022

Claudiu Frânc,

pre[edinte al Federa]iei Cresc\torilor de Bovine din Maramure[

istrul Genealogic se aflå în dificultate, ci întreg sectorul; 2. Prin aceastå condi¡ie, introduså în PNDR 2014 - 2020, au fost introduse în Registrul Genealogic animale care nu îndeplinesc condi¡iile de a fi înscrise în RG, lucru care a dus la cheltuirea unor sume considerabile din partea statului pentru func¡ionarea serviciilor de COP ¿i RG, care nu se justificå (discutåm de suma de 96 milioane de lei anual de la buget ¿i încå pe-atât de la fermieri). Prin aceastå obliga¡ie a fermierilor de a înregistra animale care nu corespund pentru a fi înscrise în RG fermierii erau în permanen¡å ¿antaja¡i de organiza¡iile de RG ¿i COP, riscând în orice moment så piardå un sprijin deosebit de impor-

tant financiar pentru sector. 3. În acest context, sigur nu putem renun¡a în totalitate la activitatea de ameliorare a bovinelor din România. Propunem ca toate animalele care îndeplinesc condi¡iile de a fi înscrise în RG comform legisla¡iei UE ¿i na¡ionale (legea zootehniei), la solicitarea fermierului, så continue activitatea de ameliorare. ªtim cå fermierul are interesul så creascå produc¡ia în exploata¡ie ¿i acest lucru se face prin metisare, care este interziså de RG. Or, fermierul decide ce animale ¡ine în raså curatå pentru a-¿i asigura animale pentru metisare. Sigur cå animalele crescute în raså curatå aduc pierdere de venit pentru fermier, care, conform principiului de acordare a subven¡iilor, sunt «compensarea pierderilor de venit», pentru aceste animale, sprijinul cuplat trebuie så fie mai mare decât pentru animalele de produc¡ie.” Aici, Claudiu Frânc face deosebirea între ferma de elitå ¿i ferma comercialå. Este semnificativ cå aceastå diferen¡iere nu se face nici în noul Plan Na¡ional Strategic. Toate fermele de taurine sunt tratate la gråmadå, înså eforturile unui fermier care ¡in animale de raså purå sunt mai mari. Ferma lui poate fi desemnatå så vândå juninci de calitate altor fermieri. De aceea, asemenea eforturi ar trebui recunoscute printr-o subven¡ie separatå. De partea cealaltå, ferma comercialå poate produce lapte sau carne prin tot felul de metisåri, dar nu mai poate fi consideratå fermå de elitå.

Viorel PATRICHI 43

CRE{TEREA ANIMALELOR

SOS ferma de familie! pe micii crescåtori este faptul cå pentru Crescåtorul de vaci de carne Daniel Cristea, din ªome¿ Uileac, îngrå¿area vacilor nu s-a dat niciun leu. Evident cå Daniel Cristea nu a luat subjude¡ul Maramure¿, trage un semnal de alarmå cu privire la situa¡ia dramaticå în care a ajuns ferma de familie, mai ales în aceastå perioadå de crizå teribilå provocatå de pandemia COVID-19.

“

Existå o inechitate prea mare între crescåtorii de meti¿i ¿i cei de animale cu pedigree. De aceea mica fermå de familie este sortitå dispari¡iei sigure, dacå Ministerul Agriculturii nu le va oferi subven¡ie micilor fermieri, cu 3-6 vaci!”, aten¡ioneazå Daniel Cristea. El sus¡ine cå, dacå un proprietar are 3-6 vaci, este foarte greu, dacå nu imposibil så se extindå. Poate numai så aibå resurse pentru subzisten¡å. De aceea în multe sate din Maramure¿ aproape cå au pierit vacile. Litru de lapte la particular a ajuns la 4 lei. Dacå omul are 5 vaci ¿i Ministerul Agriculturii i-ar da subven¡ie, el ar putea så tråiascå numai de pe urma acestor animale ¿i poate chiar så î¿i dezvolte mica fermå. Dacå omul are 5 vaci ¿i una produce 20 de litri pe zi, înmul¡it cu 5 capete, el ar ob¡ine 100 de litri de lapte pe zi. Jumåtate ar putea så o utilizeze în consum propriu ¿i produc¡ia de brânzå ¿i smântânå, iar jumåtate så o vândå. “50 de litri înmul¡it cu 4 lei ar fi 200 de lei. Eu cred cå oricui îi convine så ob¡inå 200 de lei pe zi. Ca så te po¡i dezvolta ai nevoie ¿i de un stimulent oricât ar fi, så prime¿ti o subven¡ie care reprezintå o gurå de aer importantå. Nu toatå lumea î¿i permite så ia vaci de lapte cu pedigree, dacå nu prime¿te acel SCZ”, spune Daniel. Ceea ce îi nemul¡ume¿te foarte tare 44

ven¡ie niciodatå. El cre¿te de cinci ani vaci ¿i nu a primit niciun ban pentru ce a îngrå¿at, fiindcå aceste animale sunt scoase de la a primi sprijin financiar. Care ar fi solu¡ia? Daniel Cristea crede cå acest sprijin trebuie så se dea pe produs. “În 2021, eu am crescut, îngrå¿at ¿i vândut 42 de vaci, fiecare la o greutate de 600 de kg. Dacå pe kg, MADR îmi oferea 50 de cen¡i, nu spun un euro, eu a¿ fi fost foarte mul¡umit. Eu am muncit så am un produs de calitate ¿i nu am niciun sprijin ¿i nici o recunoa¿tere de la stat. Trebuie så fie echitabilitate între fermieri, findcå ¿i cei cu meti¿i muncesc la fel ca ¿i cei cu ferme unde cresc animale cu pedigree”.

Daniel Cristea lucreazå 60 de ha de teren agricol, dintre care pe jumåtate cultivå grâu, porumb, orz ¿i floarea-soarelui, iar pe cealaltå jumåtate cre¿te fân pentru hrana animalelor. Pe serie îngra¿å pânå la 40 de vaci de carne. “Eu am adåugat plusvaloare pe vacå, întotdeauna. Am luat animale mici ¿i slabe ¿i le-am ridicat la sute de kg una. A¿a am ajuns så îngra¿ la o serie pânå la 40 de capete. Am crescut animale frumoase, så placå ochiului”, spune fermierul. Dacå la început cre¿tea Bal¡atå

Româneascå ¿i Belgian, acum preferå meti¿ii de Angus ¿i Limusine, fiindcå merg mai bine decât o raså purå. “La nivelul la care a ajuns valoarea cerealelor, pre¡ul animalelor ar trebui så fie minim 12 lei pe kg în viu, dar î¡i dau maxim 8 lei. Ceea ce este foarte pu¡in. Pentru a cre¿te o vacå la 600 kg e nevoie de o cantitate medie de 7 kg de furaj pe kg. A¿adar, înmul¡ind 7 cu 600 ob¡ii 3.600 kg. Acestea înmul¡ite cu un leu, nu mai punem cei 20 de bani peste, ob¡ii 3.600 lei, pe care îi cheltui cu furajele consumate de animal. Eu cumpår animalul cu 1.500 - 2.500 lei ¿i în plus bag bani în motorinå, tratamente parazitari, vaccinuri etc.”. Prin urmare, pre¡ul de 7-8 lei pe care îl dau abatoarele este sub limita de cost ¿i la limita supravie¡uirii pentru un crescåtor.

Daniel Cristea mai trage un semnal de alarmå! Oamenii devin brusc sceptici când cineva le spune cå le vrea binele. De aceea în zona lui nici asocierea nu merge cum trebuie. “Ne-am strâns cinci-¿ase crescåtori ¿i eu le-am zis cå fiecare avem 40-50 de vaci, iar la 250-300 de capete vom negocia pre¡ul de pe o pozi¡ie mai puternicå decât atunci când fiecare este singur cu câteva zeci de vaci. Evident cå printr-o cooperativå vom putea ob¡ine pre¡uri mai în favoarea noastrå. Pentru 250 de animale imediat vor fi trimise tirurile din portul Constan¡a så ni le ia”, a povestit Daniel, care nu a vrut så fie ¿eful cooperativei. Proiectul prevedea angajarea unei persoane independente, care så nu fie fermier, så se ocupe de organizare, de vânzåri ¿i achizi¡ii de inputuri ¿i utilaje. Din påcate, totul a råmas în aer ¿i nimeni nu s-a mai implicat, dat fiind cå oamenii au privit cu scepticism proiectul.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 9/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Kilowattul scoate untul din Se folose¿te multå energie electricå pentru vaca de lapte: de la instala¡ia de muls la ventila¡ie, råcirea laptelui, pluguri racloare, separarea ¿i pomparea dejec¡iilor, de la måcinatul cerealelor pânå la extragerea apei din pu¡uri ¿i pomparea ei pentru adåpare ¿i spålarea instala¡iei de muls - totul este consum de energie electricå. Scumpirea nejustificatå a kilowatului a adus facturi enorme, ceea ce pune în pericol existen¡a acestor ferme. Mai ales cå pre¡ul laptelui cre¿te foarte lent.

“

Ce mai putem face? A rezolvat-o domnul Dacian Ciolo¿ ¿i cu asta basta. Îi mul¡umim, så fie sånåtos!... Ne meritåm soarta! Så închidå toate fermele”, spune cu nåduf Florin Chirea din Rusåne¿ti, jude¡ul Olt. De ce e supårat pe Dacian Ciolo¿, nu e clar... Este un fermier dinamic, încå tânår ¿i dacå un asemenea om î¿i pierde încrederea, înseamnå cå situa¡ia din agriculturå este gravå pe fond. Chirea lucreazå 4.000 de hectare de teren ¿i se îngrije¿te de douå ferme exemplare: una cu 1.300 de vaci Holstein pentru lapte, alta de Angus pentru carne. El avertizeazå cå fermele mari nu au avut acces la bani nerambursabili. “Fermele zootehnice trebuie så facå investi¡ii ¿i sunt necesare milioane de euro. Trebuie så mergem pe energie verde, biomaså, så rezolvåm problema dejec¡iilor, så fie protejat terenul ¿i så avem produse”. Din påcate, nu vede prea optimist viitorul. “Energia nu-¿i mai revine, se va scumpi mai mult, pânå vom fi distru¿i. Ne vor da ni¿te bani pe înverzire så nu mai poluåm. Cum au fåcut deja în Olanda. Toate se îndreaptå spre artificial. Factura s-a triplat. E cam gata! Nu mai are nimeni ce så mai facå. S-au închis ferme lângå Pite¿ti, la Råsuceni... În doi ani, ne terminå. Mai rezistå cine poate. Ca så contracaråm criza energeticå cu biogaz, cu fotovoltaice, trebuie milioane de euro. De unde asemenea bani? Procesatorul din Fran¡a nu ne plåte¿te mai mult ca så putem acoperi o asemenea investi¡ie. Am ajuns manipulan¡i pentru ei: cinci milioane aici, cinci mil46

“Facturile noastre s-au triplat aproape la curentul electric”, spune ¿i Mihai Petcu de la Pantelimon, jude¡ul Ilfov. “Ne trebuie så avem un partid al agricultorilor, care så facå ordine. Erau 42 de ferme în jurul Bucure¿tiului. Eu am ¡inut cu greu aceastå fermå så nu moarå. Noi trebuia så avem un partid normal la cap, al agricultorilor, unde nu trebuia primit nimeni dacå nu vine din agricultura realå. Ai låsat ceva în urma ta ca om normal? Intri în partid, altfel nu. Oare ¡åranii mei erau bolnavi la cap? Când fåta vaca, låsau nunta ¿i veneau så vadå vi¡elul. Am avut 7 milioane de vaci ¿i mai avem unul. Indivizi care au distrus agricultura ¿i fabricile de utilaje agricole rânjesc vopsi¡i la televizor. Dumnezeu ne-a pus într-o oazå de fericire, så avem de toate ¿i noi ce facem? Båiatul meu vrea så facem panouri fotovoltaice, dar eu nu ¿tiu dacå mai pot rezista pentru cå s-au fåcut ilegal 5.000 de case în jur.”

tereseazå pe ministru ce necazuri are crescåtorul de vaci? Bugetarii î¿i våd de treaba lor ¿i ne exploateazå pe noi. S-a scumpit curentul, dar tot statul câ¿tigå. S-a umplut ¡ara de bugetari. Pe drumul de pe Valea Prahovei, vezi numai bugetari. La odihnå! Hotelurile pline de bugetari ¿i noi ståm ca pro¿tii ¿i muncim ¿i sâmbåta, ¿i duminica. Noi îi ducem în spate. Ne-au mårit toate impozitele. S-a umplut ¡ara de poli¡ie comunitarå, de firme de pazå, care tot ale bugetarilor sunt. ªi-i plåtesc tot din banii no¿tri. Numårul bugetarilor e dublu fa¡å de numårul priva¡ilor. Poli¡i¿tii fac grevå cå vor lefuri mai mari. Copiii lor fac ¿coala de poli¡ie. Judecåtorii î¿i fac copiii judecåtori cå iau salarii ¿i pensii speciale, mai dau douå-trei tunuri. Dacå e råu la stat, de ce vå duce¡i acolo? Veni¡i la noi la lucru cå nu gåsim pe cine så angajåm. Pre¡ul curentului electric s-a dublat. Cât så cer pe litrul de lapte? Vor cre¿te ¿i mai mult importurile. M-am såturat de nedreptate. Toatå subven¡ia pe care o iau o dau toatå la taxe ¿i impozite”.

Aceea¿i deznådejde am sim¡it ¿i în vocea lui Claudiu Davi¡oiu, fermierul de la Afuma¡i, jude¡ul Ilfov. “O så închidem tot, cå ne-am såturat de balamuc. Curentul - scump, motorina - scumpå, îngrå¿åmintele - scumpe, furajele - scumpe, laptele - ieftin! Dacå a¿ gåsi cumpåråtor, mâine a¿ vinde ferma. Unele facturi mi-au venit altele nu. Nu ¿tiu ce va fi luna viitoare. Tråiesc într-un stres permanent. Ce-l in-

Distribuitorii ¿i-au permis så calce în picioare propriile contracte. O analizå la firul ierbii a fåcut Ioan Chiriac de la Radomire¿ti, jude¡ul Bacåu. “Gazul metan e mai scump decât curentul electric ¿i asta îi afecteazå mai råu pe fermierii cu påsåri ¿i cu porci. ªi factura mea de energie electricå s-a dublat. Plåteam 12.000 de lei pe lunå ¿i acum a venit o facturå de 20.000. Nu då nimeni nicio explica¡ie.

ioane în afarå muncim pentru ei.” Pre¡ul laptelui a ajuns la 1,85 lei.

Profitul Agricol 9/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

ferme Încå e bine acum pentru cå am avut contract încheiat pe un an. Eu am contract valabil încå, dar abia în august 2023, voi vedea ce vine. Unii fermieri au ajuns într-o situa¡ie dramaticå. Nu justificå nimeni costurile. Curentul e produs în propor¡ie de 85% de societå¡i de stat ¿i România cumpårå 40% din necesar de pe burså. To¡i intermediarii care ne vând curentul vor så ia bani. Eu nu pot încheia contract direct cu Hidroelectrica sau cu Nuclear-Electrica. Furnizorii nu pot încheia contracte. Trebuie så meargå pe burså. Este o ¿arlatanie administratå de statul român. Oamenii care au sinecure politice prin consiliile de administra¡ie iau ni¿te salarii ¿i prime exorbitante pentru cå a crescut profitul. Eu nu må plâng pentru cå ¡åranul a scos såråcia din caså cu vaca, dar existå anumite sectoare care închid por¡ile din cauza facturilor. Iar politicienii vorbesc acum de plafonarea pre¡urilor la alimente. Tu nu controlezi nimic pe tot lan¡ul energetic, a crescut de trei ori curentul electric, a crescut de patru ori gazul, cum så controlezi alimentele? Reducerea TVA nu rezolvå problema. Vor cre¿te profiturile la producåtor. Orice reducere de TVA s-a observat în pia¡å câteva luni, dupå care nu s-a mai observat. A înghi¡it-o producåtorul ¿i cumpåråtorul a plåtit. Este gre¿it fiindcå TVA este o surså

Profitul Agricol 9/2022

importantå pentru bugetul centralizat al statului. Au fåcut un lucru bun cu taxarea inverså la cereale, au scos evaziunea. Så reduci TVA la energie, care se întoarce la stat? Este absurd ¿i periculos. Parcå totul e fåcut så nu func¡ioneze nimic. O singurå måsurå ar fi salutarå: så nu mai permi¡i plata prin off-shore-uri. Pe-acolo circulå totul. Prin off-shore î¿i regleazå companiile profitul ca så nu fie mai mare de 7-8% ¿i så plåteascå doar 1% cåtre statul român. ªi nici pe acela nu vor så-l plåteascå”, spune Ioan Chiriac.

Panouri fotovoltaice unica salvare? Tot mai mul¡i fermieri cautå resurse alternative de energie ¿i e posibil ca tot råul så fie spre bine ¿i aici. “Fac un proiect în acest an pentru panouri fotovoltaice, spune Ioan Chiriac. Va începe cu 50 de kW ¿i va continua în func¡ie de rezultat. “Dacå nu voi putea accesa un proiect fiindcå e complicat, am s-o fac pe banii mei. Sunt fonduri limitate ¿i nu încap to¡i. Costul se ridicå la aproximativ 1.000 de euro pe kilowatt. Cu cât e suprafa¡a mai mare, po¡i så reduci la 800 de euro. Deja am vorbit la bancå pentru un credit. E påcat så nu folosim energia solarå. Mi s-a pårut o investi¡ie nerentabilå mai demult, dar acum, legea spune cå pânå la 200 kW se compenseazå energia. Dacå se ¡in de cuvânt, ar fi extraordinar. Adicå, dacå ai consumat mai pu¡in vara, toamna-iarna î¡i iei curentul din re¡eaua na¡ionalå.

Eu consum lunar cam 20.000 kW. În decembrie, am avut 22.000 kW. Merg racle¡ii mai mult decât vara. Plugurile racloare, morile pentru måcinat, iluminatul dureazå 12 ore pentru perioada de iarnå, mai încålze¿ti la sta¡ia de muls cu un radiator, cu ni¿te aeroterme mari ca så asiguri minim 5 grade Celsius pentru partea electronicå din sala de muls. ªi se adunå. Este båtaie mare de cap la vacå, dar, când o faci cu plåcere, le treci pe toate. Am unde pleca de-acaså. Am luat deja prima pensie. Pe pandemia asta, nu-¡i vine så mai pleci de-acaså”.

“Ne afecteazå pe to¡i criza energeticå”, spune Stelian Podar de la Copåceni, jude¡ul Cluj. Ferma de vaci cu lapte are consumuri foarte mari. Este vorba de muls, de råcirea laptelui, de pomparea apei, de gestionarea dejec¡iilor. “Energia electricå ne afecteazå cel mai mult în perioada actualå. Am ajuns la un consum lunar de 40.000 de lei dupå scumpire. Aproape triplu! Sigur, a crescut consumul de energie ¿i pe lumina electricå. Ne gândim foarte serios så investim în instala¡ii fotovoltaice. To¡i fermierii mari au asemenea inten¡ii, mai ales cå au acoperi¿uri întinse, cum avem ¿i noi. Speråm s-o rezolvåm în 2022. Unii speciali¿ti spun cå investi¡ia ar costa 800-1000 de euro/1kW. “Am luat în calcul mai multe variante, inclusiv o sta¡ie de biogaz.”

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR

Scumpirile distrug fermele de p\s\ri Cre¿terea pre¡urilor la energia electricå, la gaze ¿i la furaje a topit profitul fermelor de påsåri din România. Din acest motiv, mul¡i nu mai populeazå. Gabriela Ilisei, proprietara companiei Prima Nova, de¡ine patru ferme în jude¡ul Cålåra¿i (la Rose¡i-Modelu, la Drajna ¿i douå la Peri¿oru). În cele patru ferme, func¡ioneazå 50 de hale, în care cresc anual 5 milioane de pui pentru carne, cu performan¡e remarcabile.

rele le ofereau pre¡uri din ce în ce mai mici. Fermierii nu mai granulau furajele, iar asta înseamnå pierderi. Granularea costå, pasårea îl månâncå mai u¿or dacå e granulat, distrugi bacteriile prin granulare. Era mai efcient pentru ei så nu mai granuleze. Totul sclipea”, poveste¿te Gabriela Ilisei. La 5.000.000 de pui, are 70 de angaja¡i. La o fermå lucreazå maxim 5 angaja¡i. Totul este automatizat, dar are o echipå de 18 oameni care lucreazå pentru livrarea puilor la abator. Ei încarcå manual, nu poate renun¡a la ei.

Gabriela Ilisei

De-a lungul anilor, Gabriela Ilisei a investit mult. A reinvestit profitul din patru hale ca så construiascå alte patru. Vindea kilogramul de pui cu 3 lei, iar acum este 5 lei ¿i produce cu 6 lei. “Societatea noastrå este profitabilå. De la înfiin¡are din 2003, nu am avut niciodatå un final de an cu pierderi. Sfâr¿itul anului 2021 ne-a adus pierderi pentru prima datå. ªtiam ce se va întâmpla ¿i am cerut ajutor de la jumåtatea anului. Pre¡ul gazului de la 80 de bani a ajuns la 500-800 de bani. Am avut întâlniri cu Ministerul Agriculturii, cu Ilie Van. Veneau câte trei-patru din MADR, se uitau la mine ¿i nu se întâmpla nimic. Am fåcut tot felul de calcule despre influen¡a energiei în costuri ¿i degeaba. În luna septembrie, am început så trimit oferte de vânzare la abatoare cu pre¡ul de 5,2 lei kilogramul, de¿i pre¡ul era atunci sub 4 lei. Calculam la momentul pre¡ului de-atunci. Nu må suna nimeni, nu råspundea nimeni. Acum vând chiar cu 5,2 lei kilogramul de pui în viu. Furajul a crescut de trei ori pe lunå cu 2-3 procente. Eu nu pot så fac o fabricå de furaje doar pentru mine. Nu are rost så facå fiecare prin AFIR câte un abator cu douå hale în fermå. Nu lucreazå niciuna ¿i au ajuns în faliment. 48

În Europa, abatoarele taie peste 20.000 de påsåri pe orå, iar noi facem abatoare de 1000 de capete pe orå. Polonezii ne-au invadat cu produse pentru cå ei gândesc capitalist ¿i noi am råmas la comunismul nostru de tip CAP. M-am dus în Polonia special så vedem cum de ne concureazå ei chiar a¿a. Cu 1,5 milioane de euro fåceau douå hale cu 20.000 de pui. Proprietarul avea numai terenul, nimic altceva. Construiau OZN-uri, nu ferme. Noi nu avem asemenea ferme în ¡arå. Curte betonatå ¿i elicopterizatå, cu douå rânduri de panouri, cu igienizare. M-au impresionat cum au folosit banii europeni. Iar la noi, la douå hale, fermierul trebuie så facå ¿i un FNC, ¿i un abator, punct de tåiere în spatele cur¡ii. Nu po¡i så duci salmonela de colo colo. Este contrar normelor ¿i to¡i banii au fost risipi¡i. Noi nu ne mai încadram, depå¿eam plafonul ca så mai primim bani europeni. Cei mari fac produc¡ie industrialå, dar trebuie ¿i ei ajuta¡i. La 40.000 de pui, nu po¡i så-¡i iei salariul. Am vizitat multe ferme în Polonia. Polonezii nu produceau mai ieftin ca noi ¿i nu aveau subven¡ii. Cu cinci ani în urmå, fermierii polonezi se plângeau cå pre¡urile de achizi¡ie erau mici. Nu mai dådeau medicamente puilor. Abatoa-

Påcatele asocierii române¿ti Este asociatå la “Puiul de Bårågan”. Cei ¿apte magnifici care au fåcut puiul de Bårågan så zboare, despre care am mai scris, nu mai sunt împreunå. A fost eleva ¿i angajata lui Gheorghe Dume, de la care a deprins managementul ¿i i-a råmas recunoscåtoare. “Asocierile sunt dificile. Ne e greu så recunoa¿tem cå cel de lângå noi ¿tie pu¡in mai mult. Eu eram singura femeie printre bårba¡i. ªi aveam cea mai multå experien¡å, dar cum så asculte bårba¡ii de o femeie?... Gheorghe Dume era considerat de ei un mare comunist la Avicola Cålåra¿i, iar eu eram a doua comunistå dupå el. Am pierdut foarte mul¡i bani. Primul constructor a furat ¿i ne-a låsat. Nu po¡i så faci un abator de milioane de euro cu zilieri, cum zicea fratele meu. Cu un diriginte de ¿antier, luat de pe la ¿omaj. Am pornit abatorul în 2009, am finan¡at noi fermele din spate cu o gråmadå de bani ¿i nu am mai recuperat banii. Eu ¿tiam ce înseamnå conducere ¿i am cerut så facem o echipå fårå noi fiindcå e altå afacere. Cum så le dåm altora så vândå ¿i så conducå? ªi am început så luåm ¡epe. Am solicitat så intru în echipa de conducere a abatorului ¿i nu am fost acceptatå. Ce så caute o femeie acolo? Voiam så pun lu- uuu Viorel PATRICHI Profitul Agricol 9/2022

uuu crurile la punct. Domnul Dume må tot împingea. «Duce¡i-vå, dintre to¡i bårba¡ii åia, numai dumneavoastrå ave¡i ceva între picioare!» Nu m-au acceptat. Eu nu aveam cheag, ca ei. Aveam nevoie de bani ¿i am zis cå nu mai lucrez cu ei. M-am deta¿at de grup ¿i sunt singurul fermier consolidat financiar în acest moment. Lucrez cu toate abatoarele, în afarå de Transavia. Pe bazå de contract. Marfa mea din acest an e contractatå de anul trecut. Am disciplinå, am volum. Toatå lumea cautå a¿a ceva. Este båtaie pe puii mei: dau la Agricola, Buzåu, la Crevedia, la Târgu-Jiu, în nordul Moldovei.” Puii de o zi îi cumpårå din ¡arå: de la Urziceni, unde este o fermå de incuba¡ie, Euroavis, cumpåratå de Avicola Buzåu, de la Tårtå¿e¿ti. “Livrez la ei pui ¿i lucrez prin compensare: iau furaje, iau pui de o zi ¿i le dau carne cât så acopår sau le dau lor dacå plåtesc. Important e så vinå banii. Am învå¡at din mers lucrurile”. Considerå cå Legea reproduc¡iei trebuie aplicatå urgent. S-a înscris la Direc¡ia agricolå Cålåra¿i pentru o fermå de 350.000 de pui, valoarea maximå acceptatå. Pentru cå au fost altådatå ferme de vaci, are ¿i teren bun: zeci de hectare unde poate construi, cu infrastructura asiguratå. “Nu ¿tiu dacå m-a¿ înhåma la o fermå de incuba¡ie ¿i de reproduc¡ie. Trebuie låmurite lucrurile cu gospodåriile popula¡iei, unde circulå multe boli. Casele ajung pânå aproape de ferme. Legea nu se prea aplicå. Nu te protejeazå nimeni dacå nu te protejezi singur. Unul cre¿te påuni ¿i nu are autoriza¡ie sanitarå veterinarå, dar DSV nu intrå în curtea lui fiindcå nu e înregis50

trat. Un pui de o zi costå de la 35 de eurocen¡i în sus. Pre¡ul puiului a crescut dupå cre¿terea furajului. Este doi lei kilogramul de furaj, s-a dublat.” Cåldura o asigurå cu gaze, dar pre¡ul a crescut de zece ori. Nu se va putea merge cu asemenea pre¡uri la gaze. Va trebui så creascå pre¡ul de vânzare. A crescut ¿i pre¡ul energiei electrice. Pe luna ianuarie, factura la energia electricå a fost de 100.000 de lei, de la 40.000 cât plåtea. La gaz plåte¿te 1.200.000 de lei, de la 300.000 de lei. Cre¿te pui din linia Ross 308. Acest hibrid e adaptat foarte bine la condi¡iile din România. Puiul de carne este crescut pe a¿ternut permanent. Gåina¡ul e folosit ca îngrå¿åmânt natural ¿i fermierii o roagå så le dea. Are contracte cu fermieri din zonå pentru paie în schimbul gunoiului. Vine ma¿ina fermierului ¿i depoziteazå gåina¡ul pe platforma lui. Fermierii toacå paiele dacå nu le ia în ziua respectivå. “Nu avem paie pentru încålzire. Când anul este secetos, paiele sunt foarte pu¡ine ¿i putem råmâne fårå a¿ternut.” Are preså proprie ¿i flotå pentru cårat. Nimeni nu pleacå în concediu ¿i face peste 10.000 de balo¡i.

Subven¡ia s-a redus Sprijinul pentru bunåstare s-a diminuat tot mai mult în ultimii trei ani ¿i a ajuns sub jumåtate. Este 0,9 lei pe cap ¿i era 1,7 lei. “În condi¡iile actuale, trebuie så faci ni¿te cheltuieli ¿i pentru bunåstare: confort, densitatea mai micå, apå de calitate, luminå, aer suficient, oameni pentru måsuråtori. Producem puiul cu 6 lei pe kilogram. Un pui are o greutate medie de 2,3 kilograme la 39-40 de zile. Sprijinul pentru bunåstare de 0,9 lei îl

împår¡im la 2,3 kilograme ¿i rezultå 0,4 lei pe kilogram ¿i vindem cu 5,2 lei pe kilogram. Foarte mul¡i fermieri mai mici nu mai populeazå în perioada de iarnå. Costurile au ajuns prea mari. Cålåra¿i este jude¡ul cu cele mai multe påsåri din ¡arå. Sacrificarea se poate face la 35 de zile minim. Microclimatul ideal este nici så nu încålze¿ti, nici så nu råce¿ti prea mult aer. Fermele de vaci erau construite cu acoperi¿ în ¿arpantå. Fermele de påsåri aveau acoperi¿ drept, orizontal. Noi am fåcut acoperi¿urile orizontale. Dacå e prea cald, cum e la noi în Bårågan, puiul nu mai månâncå. Eu povestesc cu drag fiindcå am fost pasionatå de profesia mea.” “Så nu vå închipui¡i cå hormonii se folosesc pe pui de carne, spune Gabriela Ilisei. În Europa, hormonii s-au interzis de o sutå de ani. Un hormon de cre¿tere trebuie så-l injectezi în fiecare zi. Ia så injectåm noi cinci milioane de pui! Buzåul are 40 de milioane de pui. Cum så-i injecteze zilnic?” A trecut timpul fårå så simt cå aceastå femeie puternicå m-a fascinat prin pasiunea ei pentru aceastå profesie grea. “Eu fac munca asta de-o via¡å. Am luat speciali¿ti pe care i-am format noi. Îi respectåm ¿i îi plåtim dupå performan¡e. Am format o familie. În zootehnie, indiferent de echipamentul sofisticat pe care îl ai, omul este mai pre¡ios. Exploatarea echipamentului înseamnå gândire. Oamenii care cunosc pasårea, animalul pricep ce se întâmplå. Doctorul Paul Petre ¿tie ce se întâmplå cu puii no¿tri ¿i când trece pe lângå halå...” Pu¡ine românce se bizuie så înceapå o afacere în agriculturå, mai ales în zootehnie. Iar când apar asemenea fenomene, e greu så le pre¡uim... Profitul Agricol 9/2022

MA{INI & UTILAJE Bednar Terraland TN scarificator [i plug Producåtorul ceh Bednar a prezentat noul Terraland TN, un echipament universal pentru prelucrarea profundå a solului. La bazå este un scarificator care poate fi utilizat ¿i ca plug de subsolaj.

carificatoarele Terraland TN pot fi utilizate în mod diferit în timpul anului sau în func¡ie de schimbårile meteorologice, datoritå înlocuirii u¿oare a organelor active, fiind capabile så afâneze solul mai adânc decât cultivatoarele standard, într-o singurå trecere. Utilajul dislocå straturile de sol compactat care împiedicå påtrunderea apei, aerului ¿i nutrien¡ilor pânå la

rådåcini ¿i cre¿terea corespunzåtoare a sistemului radicular. În combina¡ie cu din¡ii Active-Mix, acest utilaj asigurå o cultivare profundå de calitate, amestecarea ¿i încorporarea reziduurilor de culturå ¿i nivelarea suprafe¡ei solului într-o singurå trecere. Unii fermierii preferå cultivarea profundå a solului, dar fårå amestecare activå, pentru a evita evaporarea crescutå a apei în timpul sezonului uscat. Pentru subsolaj utilajul poate fi echipat cu din¡i Zero-Mix cu unghi negativ, care previn efectul de afânare ¿i amestecare ¿i dislocå la minimum suprafa¡a solului. Astfel se poate revigora structura solului, prin dislocarea straturilor compactate din profunzime ¿i ob¡inerea unui regim adecvat de aer ¿i apå în sol.

Arpad DOBRE

IPSO Agriculturå: Încårcåtor Manitou MLT IPSO Agriculturå continuå livrårile de utilaje, iar recent a adus într-o fermå din Dolj un încårcåtor cu bra¡ telescopic Manitou MLT 737 130 PS+ Premium. Acesta are o serie de func¡ii ¿i dotåri performante: 7 m înål¡ime maximå de lucru, 3.700 kg capatitate maximå de ridicare, motor economic ¿i fiabil de 130 CP, transmisie semiautomatå powershift, cabinå ergonomicå cu un nivel al zgomotului de 69 dB, echipare-standard cu furci ¿i cupå, gamå extinså de ata¿amente. La acestea se adaugå o garan¡ie de 2 ani sau 2.000 de ore.

Maschio Gaspardo: a råscumpårat ac¡iunile de la Finest Maschio Gaspardo a finalizat råscumpårarea ac¡iunilor Maschio Gaspardo România de¡inute de Finest S.p.A. (25%) ¿i a aprobat o majorare de capital de 500.000 euro subscriså de Finest, care de¡ine acum o cotå rezidualå de 2,2%. Pe de altå parte, Finest S.p.A. ¿i-a confirmat rolul strategic în sus¡inerea companiei, prin acordarea unui împrumut pe 5 ani cåtre Maschio Gaspardo România de 2.500.000 euro.

NHR Agropartners: 7 tractoare Deutz-Fahr livrate în Bacåu NHR Agropartners a livrat recent ¿apte tractoare Deutz-Fahr 5090.4 DS LS cu specific viticol în jude¡ul Bacåu, la o mare companie cu profil viticol ¿i pomicol. Sunt echipate cu motor Deutz de 3,8 l, 4 cilindri, cu putere nominalå de 84 CP (maxim 88 CP). Au transmisie 4x4 cu comandå hidraulicå, cutie de viteze cu 5 game, 30 x 15, cu creeper si splitter, prizå de putere pe spate 540-540E rpm cu control electro-hidraulic. Op¡ional pot fi echipate cu ridicåtor pe fa¡å (1.500 kg) ¿i prizå de putere fa¡å 1.000 rpm. Profitul Agricol 9/2022

MA{INI & UTILAJE

Primul client al AgroConcept are combin\ nou\ AgroConcept a intrat pe pia¡a ma¿inilor agricole din România în 2016, ca importator al mårcii New Holland, iar primul såu client a fost fermierul Liviu ºåpu¿, administratorul Agro Company ºåpu¿ din Cobadin, Constan¡a. El a cumpårat în februarie 2016 o combinå New Holland TC 5.80, una ditre cele mai vândute ma¿ini de recoltat din lume, iar recent a mai achizi¡ionat încå o combinå performantå, New Holland CX6.90.

iviu ºåpu¿ este nu doar clientul cu numårul 1 al AgroConcept, ci ¿i cel cu numårul 2, dupå ce a achizi¡ionat, tot în februarie 2016, un tractor New Holland T6.175. În halele fermei sale mai are un tractor T7, douå tractoare TD5050 ¿i un încårcåtor cu bra¡ telescopic, toate marca New Holland. Cu aceste echipamente ¿i cu alte utilaje lucreazå cele 560 de hectare ale fermei Agro Company ºåpu¿, pe care cultivå preponderent grâu ¿i orz (6570%), precum ¿i porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å. Fermierul constån¡ean este foarte mul¡umit de rela¡ia cu AgroConcept ¿i a decis achizi¡ia noii combine dupå recolta bunå de anul trecut. “Sunt primul lor client ¿i am colaborat foarte bine din 2016 pânå în prezent, mai ales cå oferå serviciile pe care le solicit ¿i au o echipå de service competentå. Mai am nevoie ¿i de alte ma¿ini agricole, dar deocamdatå a¿tept så våd ce recoltå voi avea în acest an, cå acum e cam secetå. Speråm så ajungå ploile ¿i pe la noi, cå apå pe canalele de iriga¡ii nu am våzut de zeci de ani.” 52

Performan¡ele New Holland CX6.90 Combina achizi¡ionatå de Liviu ºåpu¿ are un motor FPT Industrial Cursor 9, de 8,7 l, cu sistem HI-eSCR 2 ECOBlue, cu putere nominalå de 306 CP ¿i putere maximå de 340 CP. Poate fi echipatå cu hedere de 6,1-9,15 m, High-Capacity sau Heavy Duty Varifeed, care asigurå protejarea spicelor ¿i o alimentare în flux continuu a elevatorului central. Acesta alimenteazå tobele de batere fårå gâtuiri ¿i fårå blocaje majore chiar ¿i în condi¡ii de recoltå mai umedå. Combina are 6 cåi¿ori ¿i un sistem de site fix sau cu autonivelare Smart Sieve, respectiv Autofloat II. O altå echipare performantå este sistemul Opti-Tresh, care faciliteazå adaptarea la diferitele cerin¡e de treier, prin repozi¡ionarea pår¡ii posterioare a contrabåtåtorului. Sistemul inovator de curå¡are în cascadå triplå Triple-Clean oferå o sporire cu 15% a performan¡elor întregului sistem de curå¡are. O dotare op¡ionalå o reprezintå Opti-Speed, sistemul de reglare a tura¡iei scuturåtorilor (cåi¿orilor) în func¡ie de gradul de înclinare al pantei, la care se adaugå ¿i ac¡iunea sis-

temului Opti-Fan, iar ambele permit extragerea eficientå din materialul recoltat a tuturor boabelor, ce sunt trimise apoi curate în buncår. Acesta are o capacitate de 9.300 l ¿i o vitezå de descårcare de 100 l/sec. De¿i par multe dotåri ¿i sisteme în echiparea standard sau op¡ionalå, punctele de lubrifiere sunt mai pu¡ine cu 37% fa¡å de cele ale unor combine similare. În plus, sunt monta¡i rulmen¡i cu lubrifiere pentru întreaga duratå de utilizare, care reduc cu 30% timpul alocat gresårii. Inginerii New Holland s-au gândit inclusiv la confortul operatorului când au proiectat cabina Harvest Suite Deluxe. Aceasta are un nivel foarte redus de zgomot, scaun confortabil ¿i o vizibilitate optimå datoritå unei suprafe¡e vitrate mari ¿i a cadrului lat al cabinei. Operatorul are la îndemânå maneta multifunc¡ionalå CommandGrip ¿i monitorul cu ecran tactil IntelliView IV, prin care se poate selecta o serie de comenzi, inclusiv lubrifierea unor angrenaje sau ac¡ionarea reductorului hidraulic pentru eliberarea elevatorului central de eventuale blocaje.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 9/2022

MA{INI & UTILAJE

Amazone Border TS precizie [i economii Pentru a putea distribui îngrå¿åmântul cât mai precis posibil la capetele solei, chiar ¿i pe lå¡imi mari de lucru, Amazone a dezvoltat deflectorul BorderTS pentru distribuitorul purtat ZA-TS ¿i distribuitorul tractat ZG-TS. Este vorba de fertilizarea cu ratå variabilå ¿i doar în zonele unde îngrå¿åmântul aduce beneficii plantelor, ceea ce reduce mult risipa ¿i permite fermierilor så realizeze economii.

importantå pentru Amazone. De-a lungul timpului, compania a identificat un poten¡ial ridicat de produc¡ie în zonele marginale ale suprafe¡elor cultivate ¿i faptu¿l cå aici se poate economisi îngrå¿åmânt, asigurându-se totodatå ¿i protejarea mediului înconjuråtor. Avantajul AutoTS devine evident la lå¡imi de lucru mai mari. Cu sistemul de distribu¡ie marginalå integrat în disc se activeazå o paletå scurtå de distribu¡ie, astfel încât accelera¡ia granulelor se re-

duce. Drept urmare, îngrå¿åmântul este împrå¿tiat cu precizie maximå la distan¡a doritå. Cu AutoTS se poate efectua o fertilizare mult mai eficientå, pânå la marginea câmpului ¿i, astfel, se poate ob¡ine un randament suplimentar de pânå la 17%, în compara¡ie cu sistemele conven¡ionale de distribu¡ie marginalå existente pe pia¡a de profil. Pentru a ob¡ine randamente ¿i mai mari pe suprafe¡ele de la marginea câmpului, acum se poate utiliza ¿i noul deflector BorderTS în combina¡ie cu AutoTS. Cu BorderTS îngrå¿åmântul este împrå¿tiat direct de la margine cåtre interiorul culturii. ªuberul (dispozitiv care regleazå închiderea sau deschiderea orificiului de împrå¿tiere a granulelor) aflat cåtre limita culturii råmâne închis. Noul deflector BorderTS a fost dezvoltat în special pentru sistemele de distribu¡ie TS, astfel încât, folosit în concordan¡å cu AutoTS, så se ob¡inå rezultate foarte bune în distribu¡ia transversalå pânå la marginea câmpului, fårå a arunca îngrå¿åmânt peste limita terenului cultivat. În zona marginalå, pe cei cinci metri exteriori, de exemplu, se poate ob¡ine un randament suplimentar de pânå la 27%, comparativ cu sistemele conven¡ionale de distribu¡ie la capete.

Arpad DOBRE

pre deosebire de deflectoarele conven¡ionale de limitare a distribu¡iei îngrå¿åmântului la capetele solei, Border TS este integrat în software-ul ma¿inii centrifugale de împrå¿tiat îngrå¿åminte. Noul deflector are o structurå lamelarå deosebitå ¿i se utilizeazå în combina¡ie cu sistemul de distribu¡ie marginalå, care este integrat în disc. Distribu¡ia marginalå de înaltå precizie a fost mereu o preocupare foarte 54

Profitul Agricol 9/2022

MA{INI & UTILAJE

Tractoarele Kubota M6001 Utility, performante [i multifunc]ionale Agri-Alian¡a, distribuitor autorizat Kubota, a adåugat gamei de tractoare seria Kubota M6001 Utility. Aceasta include 5 modele multifunc¡ionale ce oferå un cumul de avantaje: motoare fiabile, manevrabilitate ridicatå, capacitate de ridicare mare ¿i eficien¡å economicå sporitå.

oua gamå M6001 Utility este conceputå pentru ferme vegetale, zootehnice, dar ¿i pentru municipalitå¡i. Kubota î¿i propune så completeze seria M6001 cu modele mai u¿oare, iar toate tractoarele noii serii sunt disponibile cu suspensie pe puntea fa¡å, pentru un confort optim ¿i au versiuni cu ampatament scurt sau lung.

- modelele M6-101 U (104 CP) ¿i M6-111 U (111 CP), cu ampatament scurt, sunt echipate cu motorul V3800, de 3,8 l, în 4 cilindri; - modelele M6-121 U (123 CP), M6131 U (133 CP) ¿i M6-141 U (143 CP), cu ampatament lung, au sub capotå motorul V6108, de 6,1 l în 4 cilindri. Motoarele V6108 ¿i V3800 au caracteristici superioare, precum memoria dualå a tura¡iei motorului, regulatorul de tura¡ie ¿i limitatorul de tura¡ie. V6108 asigurå cuplu constant la o tura¡ie între 1.500 rpm ¿i 2.200 rpm. V3800 oferå suficientå vitezå ¿i putere pentru a face fa¡å chiar ¿i celor mai grele lucråri pe câmp. Transmisia semipowershift robustå ¿i manevrabilitatea foarte bunå asigurå productivitate maximå ¿i confort în timpul lucrului la câmp, al transportului, sau al lucrului cu încårcåtorul frontal.

Dotåri pentru productivitate Motoare fiabile ¿i economice sporitå Seria M6001 Utility a primit motoare Instala¡ia de råcire mare ¿i cele doV6108 ¿i V3800 Stage V cu puteri între uå prize de aer pe capotå asigurå 104 CP ¿i 141 CP, care se remarcå prin o råcire consumul redus de combustibil ¿i fiabilitate. Sunt echipate cu sistem de injec¡ie Common Rail, oxidator catalitic diesel (DOC), filtru de particule diesel (DPF), convertizor catalitic SCR SCR ¿i indicator de curå¡are a filtrului:

Profitul Agricol 9/2022

optimå, ceea ce conferå motoarelor o eficien¡å ridicatå ¿i o via¡å lungå. Alternatorul asigurå 150 de amperi ¿i oferå putere suficientå atât pentru sistemul electric al tractorului, cât ¿i pentru echipamentul tractat. O altå dotare performantå o reprezintå noua func¡ie de virare asistatå de senzor a douå ro¡i, care dezactiveazå automat trac¡iunea pe patru ro¡i (4WD). Astfel, raza de virare este optimizatå pentru a afecta cât mai pu¡in capåtul solei ¿i a reduce uzura anvelopelor. Capacitatea de ridicare este de 5.000 kg sau 6.100 kg, în func¡ie de model, ceea ce permite manevrarea echipamentului ata¿at, tractat sau purtat cu productivitate maximå. Toate modelele au comenzile dispuse ergonomic ¿i o trapå în plafonul cabinei, în dotarea standard, pentru vizibilitate maximå. Nu în ultimul rând, este posibilå o extensie de garan¡ie pânå la 5 ani, în limita a 5.000 de ore de func¡ionare, cu Kubota Care. Cumulând toate aceste echipåri performante ¿i avantaje, Kubota M6001 Utility se poate dovedi alegerea optimå pentru orice fermier din cultura mare, zootehnie sau pentru primårii.

Arpad DOBRE

PAGINA DE HOBBY

V=natul ;n bucate (7) Gåinu¿a-de-baltå De îndatå ce Låsatul Secului a mai îngreunat în cålindare fila tivitå de promoroacå a lui Fåurar, înclinând cumpåna Firii cåtre altå zodie, e semn cå iarna î¿i tråie¿te cele din urmå clipe de glorie. Pe cerul încå mahmur dupå be¡ia viscolelor ¿i a gerului nåprasnic, au început a curge dinspre miazåzi felurite neamuri de påsåri nestatornice. În peticul de stuf din marginea apei, au cåzut ¿i gåinu¿ele-de-baltå, parcå pentru a umple de speran¡å inima novicilor tagmei noastre, care nu îndråznesc încå a ridica ¡evile pu¿tii cåtre zburåtoare anevoie de aninat în curelele ciochinarului. Aliaj contradictoriu de modestie ¿i striden¡å, corla (cum i se mai spune la noi) poate fi recunoscutå lesne dupå ve¿mântul de culoare brun-måslinie, învârstat pe flancuri ¿i pe coadå cu alb, dupå picioarele verzi, cu degete lungi, lipsite de membranå înotåtoare, ¿i dupå pliscul ro¿u cu vârf gålbui. Adevåratå gåinå în miniaturå, pasårea aceasta acvaticå pare så fi adormit pretutindeni imagina¡ia omeneascå, de vreme ce, aproape fårå excep¡ie, apelativele sale, departe de a ilustra un calc lingvistic în serie, exprimå, totu¿i, unul ¿i acela¿i lucru, oglindå a unui consens oarecum surprinzåtor. Astfel, germanii o numesc „teichhuhn”, englezii „moorhen”, francezii „poule d’eau”, italienii „gallinela d’aqua”, spaniolii „polla de agua”. Tåpålågoaså ¿i puså parcå mereu pe har¡å, cu frunte gola¿å de anticar båtrân, bålåcindu-se necontenit ¿i cotcodåcind de una singurå („cric-cric”, „chic-chic”, „kurrk”), gåinu¿a-de-baltå suferå în mod regulat – „de vreo douå ori pe an”, vorba poetului – câte o mirabilå ¿i spectaculoaså crizå de personalitate. Asemenea lui Fåt-Frumos, care î¿i lepåda la un ceas anume pielea de porc pentru a redeveni prin¡, corla î¿i iese în douå rânduri (între Prier ¿i Gustar) din fire, inProfitul Agricol 9/2022

terpretând un dans nup¡ial dintre cele mai pline de culoare. Dar, imediat dupå aceea, partenerii se întorc la normal, adicå în cenu¿iul cotidian. ªi, ca ¿i cum

constatårile de mai sus n-ar fi fost de ajuns, så remarcåm cå însu¿i marele naturalist Buffon repro¿a gåinu¿elor-debaltå cå „au gustul atât de pu¡in rafinat, încât, pe lângå ierburi ¿i semin¡e, devoreazå adesea cu aviditate carnea ¿i måruntaiele unor animale, chiar ¿i a celor moarte”. A¿adar, pentru ca aceastå lipså de (bun) gust så nu devinå sursa

gustului nesuferit al mâncårii viitoare, ne sim¡im datori så avertizåm cå maturarea prealabilå în bai¡ condimentat este obligatorie la cuhnie. Dupå acest tratament, ele devin fragede ¿i parfumate dea dreptul, pierzând izul de mâl sau de ierburi acvatice.

În noviciatul meu în ale breslei, am vânat adesea gåinu¿e-de-baltå, experimentând apoi diverse re¡ete culinare. Cea mai plinå de savoare s-a dovedit ¿i cea mai pu¡in elaboratå, fårå artificii de amorul artei.

Gabriel CHEROIU

G\inu[e-de-balt\ la tav\ Cele patru-cinci påsåri, care, curå¡ate, cântåresc împreunå aproape un kilogram, se scot din bai¡, se ¿terg cu un ¿ervet curat, se condimenteazå ¿i se împåneazå cu slåninå afumatå ¿i cu usturoi. Cu câte o felie de låmâie ¿i o lingurå de unt gras în interior, se dau la cuptor într-o tavå unde s-au turnat în prealabil zece linguri de zeamå de carne ¿i un pahar de vin alb, parfumat (tåmâioaså ori busuioacå). Se laså la foc potrivit ¿i se stropesc din timp în timp cu sosul format, pânå s-au påtruns îndeajuns ¿i s-au rumenit, dupå care se råstoarnå pe un platou. Se presarå cu påtrunjel verde mårun¡it ¿i se consumå de preferin¡å fierbin¡i, alåturi de câte doi cartofi cop¡i ¿i salatå de ciuperci murate. În caz cå s-au i¡it primele frunze de leurdå din mustul zåpezii, se pot înlocui bure¡ii cu foile de aiu¡, asprite cu zeama unei jumåtå¡i de låmâie, îmblânzite cu pu¡in oloi din sâmburi de dovleac ¿i fulguite cu telemea de oaie. ªi nu se va supåra nimeni dacå în poezia aceasta culinar-cinegeticå, precum într-o monturå de giuvaier, va pâlpâi stins rubinul metaforei lichefiate, Feteasca de Nicore¿ti. 57

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 10 martie ¥n mediul online, adicå pe Facebook ¿i YouTube, va avea loc Conferin¡a Viticon, organizatå sub umbrela seriilor de evenimente Agricover Summit 2022. 11 martie La Bucure¿ti se va ¡ine Adunarea Generalå a LAPAR, în cadrul cåreia se va alege un nou consiliu director ¿i un nou pre¿edinte. 5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei. Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini. 12 - 15 mai Are loc ExpoAgroUtil, expozi¡ie organizatå de Camera de Comer¡, Industrie, Naviga¡ie ¿i Agriculturå Constan¡a. 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole.

Umorul involuntar al r\zboiului de lâng\ noi • Federa¡ia Interna¡ionalå a Felinelor le-a interzis pisicilor din Rusia så mai participe la concursurile interna¡ionale, dupå ce Rusia a invadat Ucraina, relateazå cu umor negru Daily Mail. Federa¡ia se prezintå ca „Na¡iunile Unite ale federa¡iilor de pisici din întreaga lume”, func¡ioneazå din 1949 ¿i are 39 de ¡åri membre.

cå gigantul Stoli Group are distileriile în Letonia, iar sediul central este în Luxemburg. Sau cå Smirnoff este un brand controlat integral de britanici, iar fabricile sunt în statul Illinois. De fapt, mai bine de jumåtate din vodca vândutå în SUA este de produc¡ie internå, în timp ce importul din Rusia atinge 1%.

• Autoritå¡ile din Kuweit au interzis aproape 1.000 de romane ruse¿ti, inclusiv pe Feodor Mihailovici Dostoievski. Doar vorbe¿te despre Rusia în romanele lui. Rusia anilor 1880... Acum, så vedem cå, în ultimii cinci ani, kuweitienii l-au interzis ¿i pe Victor Hugo pentru „Notre-Dame de Paris” (1831) ¿i „Un veac de singuråtate” (1967), de Gabriel Garcia Màrquez.

• Filarmonica din München tråie¿te o dilemå. Soprana Olga Peretiatko are tata ucrainean ¿i mamå rusoaicå. Så o dea sau så nu o dea afarå? Scrie Peretiatko: „Noi, arti¿tii, avem propria linie a frontului! Mai ales dacå vorbe¿ti ruse¿te. Oamenii acum sunt furio¿i: din cauza lui Putin, a lui Zelenski, a Rusiei, a Ucrainei, dacå e¿ti ru¿inat ¿i plângi, dacå râzi, dacå te prefaci cå nu se întâmplå nimic, dacå ai tåcut în ultimii opt ani sau dacå ai vorbit în ultimii opt ani (referin¡å la anul 2014, când Putin a anexat Crimeea).”

• Iu¡i la mânie, guvernatorii statelor americane Ohio, Utah ¿i New Hampshire le-au cerut magazinelor de båuturi så scoatå de pe rafturi mårcile de vodcå pe motiv cå ar fi ruse¿ti. De unde så ¿tie ei

ORIZONTAL: 1) Tratarea obezilor care au slåbit – Centurå de soldat! 2) Pia¡a de carne vie – Såråcia unora; 3) A påtrunde în adâncuri – 9 10 Nu merge så-l iei cu frecu¿uri; 4) Notå de repro¿! – Controlor... de tren; 5) Teren mâncat – O disputå pe cinste; 6) Un mår... de peste måri ¿i ¡åri; 7) A face act de prezen¡å – Lua¡i prin surprindere; 8) Intrare în aulå; 9) Sus¡inåtoare a construc¡iei – Måsurå la ¡arå! 10) Ie¿ite primele la concursul de frumuse¡e.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå între expozi¡iile agricole de la noi. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier.

Viorel PATRICHI

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 8/2022 ORIZONTAL: ARATURA - GC; ROTAR - STIH; IB - PINTENI; PUMA - ARSEN; ASA - PIEIRE; TRIAL - TIZ; TICALOSI - A; O - ASINI - PR; LANCE - VIOI; INTARZIERE.

VERTICAL: 1) Precipita¡ii în atmosferå – Coco¿a¡i... de povarå; 2) Aflat în urmårire – Finale la maraton! 3) Strâns cu u¿a – Bune de cinste; 4) E din forma¡ia lui Hagi – A¿ezat pe scaun; 5) Scos din luptå; 6) Îmbråcat doar de la brâu în sus – ºinute la discre¡ie; 7) Apel la prieteni – Merge la potrivealå; 8) Legåturå la bisericå; 9) Face legåtura punct cu punct – Pierdere pentru arti¿ti; 10) Desfacere de încål¡åminte. Profitul Agricol 9/2022

Profitul Agricol nr. 9 din 2022

Articles inside

Bolile grâului ¿i solu¡iile Bayer, în Câmpia de Vest

Fertilizan¡i la pre¡uri corecte

Predic¡iile lui Cezar: De frica råzboiului, recolta nouå nu se mai coteazå