Profitul Agricol nr. 10, din 17 martie 2021 by Profitul Agricol

nr. 10 din 17 martie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 10/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Bani contra proteste

Redactori

Premierul a reu¿it cu succes så solidarizeze agricultorii. ¥n absen¡a cronicå a banilor (miliardul de lei pe care îl tot solicitå fermierii nu se învrednice¿te så aparå de undeva de prin bugetul peticit al statului), Cî¡u ¿i-a desenat o promisiune strategicå: Agro IMM Invest. “Am våzut nevoia de a crea un program special pentru fermieri, cu un plafon de un miliard de lei. În¡eleg cå suma este aproape solicitatå deja, ¿i dacå este un program de succes vom avea grijå så suplimentåm suma”, a spus Florin Cî¡u într-o conferin¡å de preså la Palatul Victoria. Cu Agro IMM Invest, premierul for¡eazå mâna asocia¡iilor, trågând nådejde cå liderii, oameni cumin¡i, nu vor provoca mi¿cåri publice tocmai acum, pe vreme de pandemie. ªi, chiar dacå convoacå oamenii la proteste, tot nu vor avea amploarea manifesta¡iilor de altådatå, cå n-au voie de la poli¡ie mai mult de 100 de suflete la un loc. Iar pe Facebook, unde s-a mutat toatå lumea de când cu coronavirusul, înjuråturile ¿i le iau ministrul Oros ¿i liderii agricultorilor, a¿a cå pânå acum lui Cî¡u i-a ie¿it pasien¡a. Råmâne så vedem cât de bine se vor ¡ine în ¿a liderii de organiza¡ii. De voie, de nevoie, s-au angajat într-o negociere care se va închide cu sec: bani contra lini¿te politicå cu agricultorii. Iar premierul joacå la cacealma... ¥n timpul åsta, aflåm, mai mult din întâmplare decât din transparen¡å politicå, faptul cå se retraseazå atribu¡iile secretarilor de stat de la Agriculturå. Dupå ce cå din decembrie încoace au fost numi¡i cu ¡ârâita, într-un ritm de cam unul pe lunå, acum ni se spune cå de fapt nici nu prea aveau ce face pe la minister, sarcinile de serviciu nefiindu-le nici lor clare.

redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 10/2021

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Efectivele de Angus cresc vertiginos în toatå ¡ara

Evenimentele s\pt\m=nii Alian¡a i-a dat un ultimatum premierului

Legea vânzårii terenurilor agricole

8 10

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

România importå 95.000 de tone de floarea-soarelui din Argentina

Saaten-Union, ancoratå în realitatea agriculturii

Provocåri la cereale ¿i rapi¡å. Solu¡iile Adama

Agrii anun¡å trei produse noi

Wuxal Sulphur. Produc¡ie de calitate la cultura de cereale 36

Cresc pre¡urile cerealelor

Nufarm: o singurå linie de produse biologice

Studiul despre neonicotinoide nu e opozabil UE

ASAS cere amendarea celor care nu respectå rota¡iile

Nexide 60 CS. Curå¡enia de primåvarå 38 a insectelor din cereale O privire spre viitorul agriculturii

Evenimentul såptåmânii, creionat de

Cre[terea animalelor Huzur de Moldova, un brand al fermierilor INS a publicat statistica produc¡iei de carne

NHR Agropartners face teståri de utilaje în ferme

Încårcåtoarele Manitou, monitorizate pe smartphone

AgroConcept: primii 5 ani

Noul CEO al AgroConcept Cum alege¡i motopompa potrivitå

Culturi vegetale

Agricultura ecologicå ¿i limitele ei

Ministerul are buget, de ce nu se fac plå¡ile restante? În Câmpia de Vest, agricultura luptå cu båltirile

Produc¡ia mondialå de grâu va cre¿te cu 13 milioane tone 14 1,2 miliarde tone de porumb

Ma[ini & utilaje

Copa-Cogeca: discu¡ii vizavi de culturile arabile

Informa]ii externe Vaccinuri false contra pestei porcine africane Elevii americani vor primi alimente ¿i în timpul vacan¡ei Cåp¿unile ¿i tsunamiul Bulgaria a¿teaptå o produc¡ie-record de grâu

56 57

Pagina de istorie Conacul Maican - Varlaam, Buzåu

Hobby

Metode de vânåtoare (IV) Måslini seculari, lemn de foc

61 62

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII

Alian]a i-a dat un ultimatum premierului Luni, 15 martie, începând cu ora 15.20, liderii Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare au discutat despre modul în care vor organiza proteste împotriva ministrului Adrian Oros. La discu¡ii a participat ¿i fostul secretar de stat George Scarlat, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå din Senat. Scarlat s-a angajat så ob¡inå un råspuns ferm din partea premierului Cî¡u, pânå mar¡i, la ora 17. În lipsa unui råspuns satisfåcåtor, liderii Alian¡ei vor relua discu¡iile despre proteste. Anterior discu¡iilor, Alexandru Baciu, vicepre¿edintele LAPAR, s-a aråtat oarecum resemnat, dupå ce a devenit limpede cå singura formå de suport guvernamental pentru fermieri va fi programul Agro IMM Invest, o formå de creditare care le va folosi doar fermierilor capitaliza¡i. “Nu ¿tiu ce mai e de fåcut. Eu le-am transmis colegilor din Ligå cå, dacå se considerå necesar, dacå cineva crede Profitul Agricol 10/2021

cå ar fi fåcut o treabå mai bunå, ¿i mâine îmi dau demisia. Dar eu cred cå am fåcut tot ce se putea. (...) Probabil ne trebuie o altå echipå la MADR!”. Baciu, de¿i nu se aflå în situa¡ia de a fi beneficia de despågubiri, spune cå în jurul fermei sale sunt agricultori afla¡i în buza falimentului. “La Lehliu, Mânåstirea, în preajma Cålåra¿iului sunt o mul¡ime de fermieri cu bilete la ordin, în special de la traderi”. Emil Bålteanu, pre¿edintele ACCPT Ia¿i (organiza¡ie membrå APPR), s-a exprimat în favoarea continuårii protestelor începute pe 4 martie. “Dacå guvernan¡ii î¿i fac socoteala cå ne vom resemna, se în¿alå amarnic! Membrii no¿tri ne preseazå. 25% dintre ei nu au cu ce så realizeze lucrårile de primåvarå. Doar unii dintre ace¿tia reu¿esc så negocieze cu furnizorii amânarea plå¡ii datoriilor pentru luna august.”

Robert VERESS

Ministrul reconfigureazå atribu¡iile secretarilor de stat Atribu¡iile secretarilor de stat urmeazå så fie reconfigurate. Se consemneazå, astfel, o nouå premierå în actul de guvernare: la trei luni de la instalarea unui guvern, secretarii de stat nu au încå un mandat precis. Informa¡ia ne-a fost confirmatå dupå amânarea fårå o datå preciså a unui interviu cu unul dintre secretarii de stat din MADR. ¥ntr-o vineri, ministrul a mers pe jos la birou A fåcut ceva vâlvå pe Facebook (unde altundeva?) cå ministrul Adrian Oros s-a alåturat campaniei Vinerea Verde, ini¡iatå de colegul såu de guvern de la Mediu, Tanczos Barna, ¿i a parcurs pe jos distan¡a de acaså pânå la minister. Vinerea Verde este o zi când teoretic lumea renun¡å la ma¿ini ¿i merge unde are treabå pe jos sau cu transportul public. ¥n trafic, nu s-a våzut. Podcastul Agriculturii APPR a lansat o emisiune-dialog despre agriculturå ¿i problemele ei. ªi, ca så nu-i spunå emisiune, i-a spus podcast. Realizat împreunå cu Rainbow, agen¡ia de publicitate cu care asocia¡ia colaboreazå de mai mul¡i ani, este un format interesant, care atacå problemele la zi, pe un ton moderat ¿i ra¡ional. Podcastul poate fi ascultat/vizionat pe Facebook, Spotify ¿i YouTube. ANSVSA despre PPA în ferma lui Dimitrie Muscå La Macea, în jud. Arad, ANSVSA a numårat aproape 700 de porci mor¡i de PPA, din 20.000 de capete, cât are ferma. Toate animalele vor fi eutanasiate ¿i neutralizate în incineratoare mobile. În vederea ecarisårii rapide, s-a solicitat suplimentarea cu incineratoare mobile ¿i s-au fåcut solicitåri pentru disponibilizarea capacitå¡ilor de neutralizare apar¡inând unor alte societå¡i. De asemenea, 67 de tone de carne aflatå în spa¡iile de frig ale CAI Curtici au fost inventariate, iar 10 tone, care urmeazå så expire pe 14 martie, vor fi neutralizate. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Agroland: afaceri de 38,4 milioane de euro în 2020

Grupul Agroland, cel mai mare lan¡ de magazine din România specializate pe segmentele de grådinårit, îngrijirea animalelor de companie ¿i agriculturå de hobby, a înregistrat în 2020 o cifrå de afaceri de 38,4 milioane de euro, în cre¿tere cu 33% fa¡å de 2019, când a avut 28,92 milioane de euro, conform unui comunicat al companiei. Profitul net s-a situat la 2,1 milioane de euro, de 4 ori mai mare fa¡å de anul anterior, când se ridicase la peste 530.000 de euro.

APIA elibereazå adeverin¡e pentru Campania 2021 APIA a încheiat conven¡ii pentru finan¡area capitalului de lucru cu institu¡ii bancare ¿i nebancare, iar începând cu 15 martie, elibereazå adeverin¡e pentru beneficiarii schemelor de plå¡i directe. Aceste conven¡ii se adreseazå celor care cautå så acceseze credite în vederea finan¡årii activitå¡ilor curente. Astfel, la solicitarea scriså a fermierului, APIA elibereazå o adeverin¡å prin care confirmå cå acesta a depus Cererea unicå de platå pentru anul 2021 solicitând sprijin pentru schema de platå unicå pe suprafa¡å, plata redistributivå, plata pentru practici agricole benefice pentru climå ¿i mediu. Prin adeverin¡å se confirmå suprafa¡a în platå ¿i cå beneficiarul îndepline¿te condi¡iile generale pentru acordarea sumelor cuvenite. Valoarea creditului poate fi de pânå la 90% din valoarea sumei calculate de APIA. Separat, FGCR ¿i FNGCIMM garanteazå creditele acordate de bånci fermierilor. Dobânda aferentå acordårii creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%. ¥n schimb, atrage aten¡ia APIA, nu s-a implicat în ceea ce prive¿te comisioanele practicate de institu¡iile finan¡atoare. Toate conven¡iile vor fi postate pe site-ul institu¡iei, în sec¡iunea Conven¡ii, Acorduri, Protocoale. 8

Copa-Cogeca> discu]ii Såptåmâna trecutå a avut loc întâlnirea grupului de dialog Culturi arabile - Cereale, Aleaginoase ¿i Semin¡e, din Copa-Cogeca. Din partea Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare a participat Cristina Cionga, coordonatoarea rela¡iilor externe ale APPR.

ai întâi, Comisia Europeanå a prezentat perspectivele recoltei 2020/2021, pornind de la condi¡iile agro-meteorologice din ianuarie-februarie. Se estimeazå cå produc¡ia mondialå de cereale în 2020/21 va fi u¿or sub nivelul consumului (o produc¡ie de 221,6 mil. tone, fa¡å de un consum de 222,2 mil. tone). Stocurile la nivel global vor scådea pentru al patrulea an consecutiv, cu o diminuare mai severå la nivelul primilor 8 exportatori mondiali. Produc¡ia UE-27 de grâu va fi de 123 mil. tone. Este o scådere cu 11% fa¡å de anul trecut, dar nu dictatå de factori de produc¡ie, ci din cauza ie¿irii UK din Uniune. Comisia se mai a¿teaptå la o cre¿tere a consumului global de porumb, inclusiv pentru uz industrial ¿i furaje. Produc¡ia UE va fi de 62,6 milioane tone, la fel, în scådere din cauza Brexit-ului. Delega¡iile de fermieri au comentat cå, în ciuda cre¿terii accentuate a cota¡iilor produselor agricole, producåtorii agricoli nu au reu¿it så capitalizeze de pe urma lor, deoarece pre¡ul inputurilor s-a mårit mai rapid ¿i mul¡i fermieri au datorii dupå un an în care criza sanitarå ¿i seceta le-au afectat dramatic afacerile.

Reprezentanta Confedera¡iei Europene a Porumbului, CEPM, a aråtat cå porumbul este cereala cu cea mai mare produc¡ie mondialå, care depå¿e¿te un miliard de tone pe an în prezent ¿i aproape cå s-a dublat în 20 de ani. Acest lucru a fost stimulat de cre¿terea demograficå, dar ¿i de mårirea numårului de popula¡ie din clasa medie

la nivel global (care a dus la mårirea consumului de carne). Porumbul este utilizat atât în hrana oamenilor, cât ¿i ca furaj, pentru produc¡ia de biocombustibil ¿i biomateriale. La nivel mondial,15 ¡åri de¡in 80% din totalul suprafe¡ei cu porumb, în timp ce 10 ¡åri produc 85% din totalul cantitå¡ii recoltate anual.

Efectele pozitive asupra mediului ale culturii de porumb sunt numeroase. Este una dintre cele mai eficiente culturi pentru sechestrarea carbonului, atât prin procesul de fotosintezå, cât ¿i prin produc¡ia ridicatå de biomaså; resturile vegetale reconstituie fertilitatea solului. Este, totodatå, o culturå care necesitå pu¡ine tratamente chimice pentru controlul bolilor ¿i dåunåtorilor. UE a ajuns, în ultimii 4 ani, cel mai mare importator din lume. Situa¡ia a fost cauzatå de cre¿terea produc¡iei în Ucraina, cu care concureazå producåtorii europeni ¿i care exercitå o presiune masivå asupra pre¡urilor, deoarece agricultorii ucraineni au costuri de produc¡ie mai mici ¿i acces la metode de produc¡ia interzise în Uniune. ¥n aceste condi¡ii, suprafa¡a cu porumb a UE este în scådere ¿i importurile cresc. Odatå cu introducerea obligatorie a rota¡iei în cadrul condi¡ionalitå¡ii mai ambi¡ioase ce se va aplica din 2023 (GAEC 8) ¿i care va înlocui actuala cerin¡å de diversificare a culturilor agricole, din simulårile fåcute de CEPM rezultå cå suprafa¡a alocatå porumbului în Fran¡a ar putea scådea cu cca 20%, cu pierderile asociate de beneficii pentru mediu. Comisia Europeanå a parat subiectul ¿i a prezentat conceptul de ecoProfitul Agricol 10/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

vizavi de culturile arabile scheme, noul instrument de plå¡i directe destinat så serveascå obiectivului de combatere ¿i prevenire a schimbårilor climatice. Comisia a publicat la mijlocul lui ianuarie lista indicativå a practicilor care ar putea fi sus¡inute în cadrul schemelor ecologice. Deoarece ecoschemele vor fi formulate în cadrul planurilor strategice na¡ionale, s-a discutat despre faptul cå statele membre vor trebui, pentru a eficientiza absorb¡ia fondurilor alocate în acest scop, så conceapå måsuri fezabile ¿i så-¿i adapteze institu¡iile responsabile de implementarea schemelor de plå¡i. Legat de Planul de urgen¡å al UE, s-a discutat despre nevoia de a îmbunåtå¡i coordonarea dintre statele membre pentru a råspunde situa¡iilor de crizå, cu referire directå la criza provocatå de Covid -19.

Foarte important, legisla¡ia privind agricultura organicå (Organic Farming Regulation, act delegat) este în curs de adaptare. Organiza¡ia-umbrelå IFOAM Organics Europe a aråtat cå produc¡ia organicå ar trebui så respecte standardele specifice în toate stadiile, începând cu såmân¡a. Actul delegat privind materialul eterogen organic se aflå în serviciul de traducere al Comisiei ¿i ar trebui adoptat la jumåtatea lunii aprilie ¿i trimis colegiuitorilor pentru procedura de control înainte de adoptarea finalå. Subiectul dacå noile tehnici de ameliorare a soiurilor sunt compatibile sau nu cu agricultura organicå a fåcut obiectul unor dezbateri aprinse. Regulamentul privind experimentarea temporarå pentru soiurile organice a fost amânat. Comisia ar trebui så fie pregåtitå pentru anul viitor. Studiul fåcut de Comisia Europeanå ar trebui så fie gata pânå la jumåtatea lunii aprilie ¿i prezentat la începutul lunii Profitul Agricol 10/2021

mai statelor membre, dar Comisia nu a råspuns dacå va exista o propunere legislativå care så înso¡eascå acest studiu. În privin¡a recunoa¿terii echivalen¡ei sistemului de multiplicare a semin¡elor între Marea Britanie ¿i UE-27: - Propunerile Comisiei COM (2020) 852 ¿i COM (2020) 853 ar trebui adoptate în martie / aprilie. - Comisia nu a propus o echivalen¡å pentru inspec¡ia pe teren pentru loturile de semin¡e de legume, deoarece comer¡ul bilateral este mai mic de 1%. Existå doar o echivalen¡å cu Rep. Moldova pentru multiplicarea semin¡elor de legume. - Pentru cartofii de såmân¡å nu sunt propuse måsuri de echivalen¡å. Comisia nu a prevåzut un regulament de punere în aplicare similar cu Canada. Euroseeds ¿i Copa-Cogeca au insistat

asupra necesitå¡ii continuårii fluxurilor comerciale între Marea Britanie ¿i UE. Noile tehnici de ameliorare (NBT). Comisia are în pregåtire un studiu, în care au fost implicate EFSA ¿i JRC ¿i au fost consultate diferite pår¡i interesate cu privire la oportunitatea amendårii legisla¡iei OMG pentru a cuprinde sau nu noile tehnici de ameliorare genomicå. Studiul Comisiei ar trebui så fie gata pânå la 30 aprilie, urmând a fi prezentat Consiliului AGRI-FISH la 31 mai ¿i Consiliului ENV în iunie. Domeniul de aplicare al studiului este larg, doar tehnicile disponibile înainte de 2001 nu sunt acoperite. Guvernul francez nu a råspuns la avizul detaliat al Comisiei.

Arin DORNEANU

APPR trage un semnal de alarmå privind mecanismul de ajustare la frontierå a emisiilor de carbon. Cum el nu se aplicå produselor agricole, nu ar trebui så se aplice nici îngrå¿åmintelor. Îngrå¿åmintele pe bazå de azot sunt cel mai important input în produc¡ia vegetalå ¿i principalul element de cost variabil pentru culturile de cereale ¿i oleaginoase. Cu toate acestea, pre¡ul îngrå¿åmintelor este deja mai ridicat în Europa, deoarece pia¡a comunitarå de îngrå¿åminte este protejatå de taxe vamale ¿i måsuri antidumping care costå fermierii 600 milioane euro pe an. Dacå s-ar adåuga la aceasta ¿i un mecanism de ajustare la frontierå, pre¡ul îngrå¿åmintelor ar exploda, crescând ¿i mai mult costul produc¡iei agricole în Europa, alimentele de import devenind în acela¿i timp mai competitive ¿i mai atractive. Punerea în aplicare a mecanismului de ajustare la frontierå a emisiilor de carbon numai pentru principalele materii prime implicate în produc¡ia vegetalå ar fi nedreaptå ¿i ar duce la opusul efectului preconizat, anume relocarea masivå a emisiilor de carbon din agricultura europeanå. Pe scurt, este un exemplu perfect de pedeapså dublå pentru fermieri, greu de justificat. APPR subliniazå cå fie agricultura ¿i sectoarele sale din aval sunt obligatoriu incluse în viitorul mecanism de ajustare la frontierå a emisiilor de carbon, fie activitå¡ile de aprovizionare agricolå ¿i în special îngrå¿åmintele pe bazå de azot sunt excluse ¿i ele, dacå nu vrem ca agricultura europeanå så-¿i piardå orice competitivitate. “Cu cât un sistem este mai complex ¿i starea sa de echilibru este mai fragilå, cu atât ¿i comunitatea agricolå trebuie ascultatå în aceastå dezbatere”, se aratå în comunicatul Asocia¡iei. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Legea vânz\rii terenurilor agricole 7 deputa¡i ¿i senatori din coali¡ia de guvernare au depus un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole. Printre ei, ¿i ministrul Adrian Oros.

În

prezent, dupå intrarea în vigoare a legii la 1 februarie 2021, pia¡a terenurilor agricole este blocatå ¿i påmântul nu se mai poate vinde. “Înainte de intrarea în vigoare a legii, vânzarea unui teren agricol putea dura aproximativ o såptåmânå. Din 2014 acela¿i proces a durat douå luni.

Dupå modificårile PSD de anul trecut, ai nevoie de zeci de documente de la diverse institu¡ii ¿i de cel pu¡in patru luni. De¿i autorii PSD au sus¡inut cå noile prevederi ale legii sunt unele protec¡ioniste, în favoarea proprietarilor români, este taman pe dos: cei afecta¡i ¿i bloca¡i sunt exact cetå¡enii români care nu au resursele de timp, bani ¿i know-how pe care o au investitorii stråini. Sprijinirea fermierilor români trebuie så fie realizatå prin alte mijloace, nu prin ridicarea de obstacole birocratice ¿i interdic¡ii. Legea pe care am propus-o va crea acel cadru care va favoriza crearea ¿i consolidarea unei clase de mijloc la sate”, declarå deputatul USR PLUS Sil-

viu Dehelean. Proiectul de lege depus atinge mai multe obiective:  Clarificarea termenilor neclari sau contradictorii care au generat o lege neclarå;  Eliminarea barierelor birocratice ridicate de modificårile din 2020 prin simplificarea procedurilor ¿i reducerea termenelor legale;  Clarificarea claselor de preemtori;  Diminuarea amenzilor prevåzute pentru sanc¡ionarea contraven¡iilor, în a¿a fel încât acestea så poatå fi dispuse de cåtre institu¡iile cu competen¡e în acest domeniu.

Arin DORNEANU

Ministerul are buget, de ce nu se fac pl\]ile restante? {tefan MORARU fermier din Peri[oru, C\l\ra[i

Domnule Ministru, onora¡i guvernan¡i! Am în¡eles, nu a¡i gåsit banii necesari pentru plata despågubirilor promise pentru culturile de primåvarå calamitate anul trecut. Dar ce se întâmplå cu plå¡ile restante? Suntem în debutul campaniei de primåvarå, iar fermierii, indiferent de dimensiunea exploata¡iei, au nevoie de lichiditå¡i pentru inputurile necesare lucrårilor de între¡inere la culturile de toamnå ¿i de înfiin¡are la cele de primåvarå: motorinå, produse de protec¡ia plantelor, îngrå¿åminte, semin¡e, salarii, repara¡ii, ¿.a.m.d. Mul¡i dintre noi, acolo unde existå ¿i cea mai micå ¿anså de a iriga, am fåcut ¿i investi¡ii semnificative în echipamente ¿i infrastructurå de iriga¡ii. 10

Iatå cå Bugetul pentru anul 2021 a fost adoptat de aproape douå såptåmâni, ¿i totu¿i întârzia¡i, consider nejustificat, plå¡ile cuvenite restante, aferente anului 2020. Må refer la ANT, diferen¡e SAPS, diferen¡e AGRO-MEDIU, subven¡ia pentru motorinå pentru trimestrele 3-4. ªti¡i foarte bine cå, în ultimele douå luni, pre¡urile tuturor inputurilor au înregistrat cre¿teri semnificative, chiar de ordinul zecilor de procente, iar noi, fermierii, avem o singurå pârghie de negociere: PLATA LA LIVRARE. Dacå nu avem lichiditå¡i, finan¡area oferitå de distribuitori costå cel pu¡in dublul creditului bancar. Am apela la bånci, dar plafoanele de creditare sunt de mult depå¿ite pentru acoperirea scaden¡elor din 2020. Chiar vå sugerez så analiza¡i expunerea bancarå a fermierilor din zonele afectate de secetå! A¡i anun¡at såptåmâna trecutå lan-

sarea IMM Agro Invest. Azi am intrat pe platformå så må înscriu, dar surprizå! Programul încå nu este disponibil! A¡i lansat programul sau “l-a¡i lansat” a¿a cum tot o face¡i din octombrie 2020? Profitul Agricol 10/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 281 dolari/tonå (1.124 lei), fa¡å de 274 dolari/tonå (1.096 lei), cât a închis licita¡iile în 1 martie.

Grâu România FOB Constan¡a 215 euro/t (+2) 1.053 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5.03.2021, pre¡ cu livrare în aprilie 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 147.970 tone, Indonezia 73.700 tone, Thailanda 57.770 tone, Honduras 37.770 tone ¿i Nigeria 29.770 tone.

¥n såptåmâna 1 - 5 martie 2021, pre¡ul grâului pe bursele mondiale a crescut.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 259 dolari/tonå (1.036 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Astfel: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Apr Mai Iun

01.03 234 233 231

02.03 235 234 233

03.03 04.03 05.03 237 239 240 235 237 239 234 235 237 $/t

Pre¡uri - Bursa din Kansas Apr Mai Iun

01.03 277 279 275

02.03 279 281 277

03.03 281 283 279

04.03 283 285 281

05.03 285 287 283

România FOB Constan¡a 205 euro/t (- 2) 1.004 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5.03.2021, pre¡ cu livrare în aprilie 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 5 martie 2021, a fost Cota¡ii - Bursa din Chicago Apr Mai Iun

01.03 215 213 204

02.03 217 214 205

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 01.03 Bordeaux 212 Pallice 211 Rhin FOB 221 Bordeaux FOB 215 Pontivy 215

$/t

03.03 04.03 05.03 219 220 221 215 217 215 207 209 210 euro/t

02.03 03.03 04.03 05.03 213 214 215 214 213 214 215 214 222 223 224 223 217 219 220 219 217 219 220 219

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 290 euro/tonå (1.421 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului la închiderea licita¡iilor a fost de 230 euro/tonå (1.127 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna aprilie 2021 este de 199 dolari/t (796 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în aprilie 2021, a fost de 195 dolari/t (780 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 281 $/t

01.03 225 227 225 221 Moselle FOB 219 Rouen FOB 285

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

02.03 03.03 227 229 229 230 227 229 223 225 220 221 287 289

euro/t 04.03 230 231 231 227 223 290

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Apr Mai Iun

01.03 251 249 247

02.03 253 251 249

03.03 255 253 251

04.03 257 255 253

05.03 229 230 230 225 221 290 $/t 05.03 259 257 255

de 255 dolari/tonå (1.020 lei), cu 6 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 221 euro/tonå (1.083 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 1 martie.

€ - 4,9 lei $ - 4 lei

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în aprilie 2021, este de 197 dolari/tonå (788 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 219 euro/tonå (1.073 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 219 euro/tonå (1.073 lei). A crescut cu 4 euPre¡uri - FOB, porturi Argentina Aprilie Mai

ro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 214 euro/tonå (1.049 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 223 euro/tonå (1.093 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 239 dolari/tonå (956 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 1 martie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 255 $/t

$/t

01.03 02.03 03.03 04.03 05.03 231 233 235 237 239 229 231 233 235 237

Profitul Agricol 10/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 1 - 5 martie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 557 dolari/tonå (2.228 lei), cu 8 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 martie. Principalele destina¡ii: GerCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Apr Mai Iun

01.03 519 517 511

02.03 521 520 513

$/t 03.03 523 523 515

04.03 525 524 517

05.03 527 525 519

Orz România FOB Constan¡a 203 euro/t (+ 2) 995 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5.03.2021, pre¡ cu livrare în aprilie 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 01.03 Rouen 207 Dunquerque 211 Moselle 203 Pontivy 219 Orz bere: Creil** 209 Moselle** 205

02.03 209 213 205 220

03.03 210 214 207 221

04.03 212 215 209 223

05.03 210 213 207 221

211 213 215 213 207 209 211 207

Sorg

PREºURI

1 - 5.03.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 1 - 5 martie 2021, a fost de 203 dolari/tonå (812 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 martie. Principalele destina¡ii ale ex-

mania 379.770 tone, China 320.370 tone, Egipt 115.770 tone, Taiwan 105.770 tone, Japonia 98.570 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

557 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 571 dolari/tonå (2.284 lei), mai mare cu 12 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 463 dolari/tonå (1.852 lei), în cre¿tere cu 8 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Apr Mai Iun

01.03 1.159 1.127 1.107

02.03 1.169 1.133 1.111

03.03 1.171 1.137 1.113

04.03 1.173 1.139 1.117

$/t 05.03 1.177 1.142 1.119

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 210 euro/tonå (995 lei), mai mare cu 3 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 207 euro/tonå (1.014 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de licita¡iile din data de 1 martie. Argentina: pentru livrare în aprilie 2021, pre¡ul orzului furajer este 245 dolari/t (980 lei), acela¿i pre¡ de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 57.070 tone ¿i Taiwan 9.370 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Aprilie Mai

01.03 02.03 03.03 04.03 05.03 195 197 201 202 203 193 197 203 204 205

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Apr Mai

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

01.03 02.03 03.03 04.03 05.03 455 457 459 461 463 453 455 457 459 461

Floarea-soarelui

înregistrat o cre¿tere de 5 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 555 euro/tonå (2.719 lei), mai mare cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna aprilie 2021, este de 585 dolari/tonå (2.340 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 5 martie, a fost de 545 dolari/tonå (2.180 lei). A

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna aprilie 2021, a fost de 609 dolari/t (2.436 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Mai

$/t

01.03 02.03 03.03 04.03 05.03 540 542 543 544 545

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 501 euro/tonå (2.455 lei), cu 8 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 martie. La bursa Rouen pre¡ul a fost

euro/t

01.03 02.03 03.03 04.03 05.03 Dieppe 541 543 544 545 555

de 519 euro/tonå (2.543 lei), mai mare cu 18 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 507 euro/tonå (2.485 lei). A crescut cu 22 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

01.03 Rouen 501 Dunquerque 485 Moselle 473

05.03 519 507 501

Apr Mai Iun

02.03 503 491 477

03.03 507 493 485

04.03 513 497 493

01.03 609 579 577

02.03 613 583 581

03.03 615 585 583

04.03 617 587 585

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

281 dolari/t

Profitul Agricol 10/2021

255 dolari/t

$/t

01.03 02.03 03.03 04.03 05.03 Aprilie 559 563 567 569 571 Mai 557 559 563 565 569

557 dolari/t

203 dolari/t

$/t 05.03 619 591 590

+8 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de grâu

va cre[te cu 13 milioane tone Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este de 222 milioane hectare, cu 5 milioane hectare mai mare fa¡å de anul trecut. Estimarea apar¡ine Departamentului Agriculturii al Statelor Unite, care a anun¡at-o în raportul pe luna martie privind pia¡a mondialå a cerealelor. ºårile mari cultivatoare sunt India (31,4 milioane ha, cu 2 milioane mai mult fa¡å de anul trecut), Rusia (28,7 milioane ha, din care 16,6 mil. ha cu grâu de toamnå ¿i 12,06 cu grâu de primåvarå), UE (25 milioane ha), China (23,4) ¿i SUA (15). Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Egipt (6,4 tone/ha), China (5,7), UE (5,5 t/ha), Mexic (5,5), Uzbekistan (4,6), Ucraina (3,7), India (3,4), SUA (3,3), Belarus (3,3), Pakistan (3) ¿i Rusia (3). ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (136 milioane tone, cu 19 mil. tone mai pu¡in decât în 2019/20), China (134 milioane tone), India (108 mil. t, mai mare cu 4 mil. tone), Rusia (85 mil. tone, cu 12 milioane de tone mai mult ca anul trecut), SUA (50 mil. t, mai pu¡in cu 3 mil. tone), Canada (35 milioane tone), Australia (33 mil. t, mai mult cu 18 mil. tone), Ucraina (25,5 milioane tone, cu 4 milioane mai pu¡in decât anul trecut), ¥n luna februarie, pre¡ul grâului din UE a crescut de la 280 dolari/tonå la 292 dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a crescut de la 287 dolari/tonå la 288 dolari/tonå. ¥n SUA, pre¡ul a scåzut de la 289 dolari/tonå la 282 dolari/tonå. 14

Evolu]ia pre]ului grâului la licita]iile de export FOB ;n perioada 5 martie 2020 - 5 martie 2021 Pakistan (25), Argentina (17, mai pu¡in cu 2 mil. tone), Turcia (18,2), Iran (17) ¿i Kazahstan (14). Produc¡ia mondialå de grâu va fi de 777 milioane tone, mai mare cu 13 milioane tone fa¡å de 2019/20. Marii consumatori sunt China (145 mil. tone. A crescut consumul cu 5 mil. tone fa¡å de luna trecutå), UE (118,5 mil. tone), India (103 mil. tone), Rusia (41,5 mil. tone), SUA (31 mil. tone), Pakistan (26 mil. tone), Turcia (20 mil. tone). ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (39 mil. tone), SUA (27 mil. tone), UE Pre¡ul grâului din Canada a råmas la 290 dolari/tonå, iar grâul din Australia a crescut de la 275 dolari/tonå la 283 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul grâului, în luna februarie, a scåzut de la 273 dolari/tonå la 267 dolari/tonå.

(27 mil. tone), Canada (27 mil. tone), Australia (19,5 mil. tone), Ucraina (17,5 mil. tone), Argentina (11 mil. tone), Turcia (7,7 mil. tone) ¿i Kazahstan (7 mil. tone). În topul importatorilor råmâne Egiptul (13 mil. tone), urmat de Indonezia (10,5 mil. tone), China (10,5 mil. tone), Turcia (8 mil. tone), Filipine (7 mil. tone), Brazilia (7 mil. tone), Bangladesh (7 mil. tone), Algeria (6,5 mil. tone), Maroc (6,5 mil. tone), UE (6 mil. tone), Japonia (5,6 mil. tone), Mexic (5 mil. tone), Coreea de Sud (4 mil. tone) ¿i Vietnam (3,4 mil. tone). Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2021, sunt prognozate la 301 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mari fa¡å de anul 2019/20. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (150 mil. tone, cu 5 mil. tone mai pu¡in), India (27,5 mil. tone), SUA (23 mil. tone), Rusia (12,5 mil. tone), UE (11 mil. tone) ¿i Iran (7 mil. tone). Profitul Agricol 10/2021

Pre]uri [i pie]e

1,2 miliarde tone de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial va fi de 197 milioane hectare, mai mare cu 4 mil. ha fa¡å de cea de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt China (41 milioane ha), SUA (33,4 milioane ha, cu 1,4 mil. ha mai mult decât anul trecut), Brazilia (20), India (10), UE (9), Mexic (7), Argentina (6), Ucraina (5,4), Indonezia (4) ¿i Rusia (2,7). Produc¡ia medie mondialå pentru 2020/21 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 11 tone/ha, SUA (11 tone/ha), Canada (10 tone/ha), Argentina (8), Egipt (8), UE (7), China (6,3), Brazilia (5,5), Ucraina (5,5), Africa de Sud (5,5) ¿i Fed. Ruså (5). ¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a råmas neschimbat, la 4,3 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). La licita¡iile din luna februarie, pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu 4 dolari/tonå, la 255 dolari/tonå. 16

ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (360 milioane tone, mai mult cu 14 mil. tone fa¡å de 2019/20), China (261 milioane tone), Brazilia (109 milioane tone), UE (64 milioane tone, cu 3 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut), Argentina (47,5), Ucraina (29,5 milioane tone, mai pu¡in cu 7 mil. tone ca anul trecut), India (30 mil. t), Mexic (28 mil. t), Africa de Sud (17 mil. t), Fed. Ruså (14 mil. t) ¿i Canada (13,5 mil. t). ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (305 milioane tone), China (289 mil. tone), UE (77 milioane), Brazilia (70), Mexic (44), India (28), Egipt (17), Japonia (15,6), Vietnam (15,5), Argentina (15), Canada (15), Indonezia (13), Africa de Sud (13), Nigeria (12), Coreea de Sud (11). ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a scåzut cu 11 dolari/tonå, la 238 dolari/tonå, iar pre¡urile din Brazilia au ajuns la 276 dolari/tonå, fa¡å de 277 dolari cât a fost luna trecutå. Pre¡ul porumbului din bazinul Mårii Negre a råmas la 264 dolari/tonå.

Produc¡ia mondialå de porumb va atinge 1,2 miliarde tone, cu 20 milioane tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å 2019/20. ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 65 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia, cu 40,5 milioane, Argentina (32 mil. tone), Ucraina (24 mil. tone), Serbia (3,5 mil. tone) ¿i Fed. Ruså (3 milioane tone). La importatori, pe primul loc este China (24 mil. tone), urmeazå Mexic (16,5 mil. tone), Japonia (15,6), UE (15,5 milioane tone), Vietnam (12 mil. tone), Coreea de Sud (11,5 mil. tone), Egipt (10,3 mil. tone) ¿i Iran (7 mil. tone). Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 288 milioane tone, cu 15 milioane tone mai mici decât în anul de pia¡å 2019/20.

pagini structurate de Marilena R|DUCU Profitul Agricol 10/2021

Pre]uri [i pie]e

România import\ 95.000 de tone de floarea-soarelui din Argentina În premierå, România, cel mai mare producåtor ¿i exportator de floarea-soarelui din Uniunea Europeanå, va importa aceastå materie primå tocmai din Argentina: 60.000 de tone în martie ¿i 35.000 de tone în aprilie. Anun¡ul a fost fåcut de Cezar Gheorghe, consultant al Clubului Fermierilor Români pentru pia¡a cerealelor, care a explicat ¿i cauzele acestei situa¡ii, la Profitul Agricol live.

Profitul Agricol 10/2021

Într-un an cu condi¡ii favorabile, România produce 2,8-3 milioane de tone de floarea-soarelui. Înså, anul trecut, produc¡ia a fost reduså drastic de secetå. Estimarea lui Cezar Gheorghe este cå s-ar fi recoltat cam 2,08 milioane tone. Procesatorii interni folosesc 1,2-1,3 milioane de tone de semin¡e de floareasoarelui. Din aceastå cantitate se acoperå necesarul de ulei brut pentru pia¡a internå ¿i se genereazå chiar ¿i un export. Diferen¡a de materie primå, a¿adar 1,6 - 1,8 milioane de tone anual, pleacå la export. Cantitå¡ile pentru export sunt par¡ial rezervate chiar înainte de recoltå, iar

necesarul råmâne constant, deoarece sunt pu¡ine sursele alternative de materie primå. Principalele destina¡ii de export ale României sunt Spania, care are un randament inferior la produc¡ia de floare, de maxim 1,2 t/ha, Fran¡a, al cårei necesar intern este foarte mare, Turcia, Bulgaria ¿i Ungaria, care toate au dezvoltat mari unitå¡i de procesare, ce au devenit chiar dependente de exporturile române¿ti de materie primå. Ungaria ¿i Bulgaria ¿i-au construit fabrici de ulei aproape de grani¡ele cu România. Pentru aceste ¡åri, singura uuu

Robert VERESS

Pre]uri [i pie]e Rusia 85 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu a Rusiei va fi de 85,4 milioane tone, cu 16% mai mare fa¡å de anul trecut. Cifrele includ 62,7 mil. tone grâu de toamnå ¿i 22,7 mil. tone grâu de primåvarå. Nu este luatå în calcul produc¡ia din Crimeea. Randamentul este prognozat la 2,98 tone/hectar. Suprafa¡a totalå cultivatå va ajunge la 28,7 milioane hectare, cu 5% mai mare fa¡å de anul trecut. Datele agen¡iei de statisticå Rosstat anun¡å produc¡ii-record de grâu de toamnå în districtele centrale ¿i Volga, al doilea cel mai mare producåtor de grâu, dupå Siberia.

Australia Produc¡ie-record la grâu Pentru 2020/21 produc¡ia de grâu a Australiei va atinge recordul de 33 milioane tone, cu 17,8 milioane tone mai mare fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå a fost de 13 milioane hectare, cu 2,8 mil. ha mai mare fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie este de 2,54 tone/hectar. ¥nceputul sezonului a beneficiat de precipita¡ii abundente înainte de semånat ¿i din nou, în octombrie, în timpul umplerii boabelor. ¥n Australia, recoltarea grâului s-a încheiat în ianuarie.

Brazilia Riscuri pentru safrinha din cauza semånatului întârziat ¥n Brazilia, produc¡ia de porumb din primul sezon cuprinde aproximativ un sfert din produc¡ia totalå, în timp ce produc¡ia de porumb din al doilea sezon (safrinha) cam trei sferturi. USDA estimeazå cå anul acesta Brazilia va atinge un record de 109 milioane tone de porumb, în cre¿tere cu 7 mil. tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a totalå cultivatå este prognozatå la 19,7 mil. ha, în cre¿tere cu 1,2 mil. ha. Randamentul atinge 5,53 tone/hectar. Prima culturå a fost înfiin¡atå în sezonul optim: septembrienoiembrie. A doua culturå de porumb (safrinha) a fost semånatå înså cu întârzieri mari, din cauza decalårii recoltatului la soia. 18

uuu surså fezabilå de import, în cazul în care România nu ar putea furniza cantitå¡ile a¿teptate anual, este Argentina. Marii producåtori globali de floarea soarelui sunt Ucraina, cu 16-16,5 milioane de tone anual, ¿i Rusia, cu 13-14 milioane de tone. Înså ambele ¡åri au politici dure împotriva exporturilor de materie primå: Rusia aplicå o taxå de export de minim 200 de dolari pe tonå, iar Ucraina, pe lângå taxa de export, nici nu ramburseazå TVA. În felul acesta este for¡atå procesarea internå, cele douå ¡åri fiind, în schimb, mari exportatoare de ulei brut, cu o binevenitå valoare adåugatå. Argentina produce cca 5 milioane de tone de floare anual, din care exportå 3. Destina¡iile obi¿nuite sunt Amsterdam, Rotterdam, Antwerp ¿i Gent (ARAG), unde e concentra¡ia cea mai mare de fabrici de procesare. Cererea, în prezent, atât de materie primå, cât ¿i de ulei brut, este la un nivel foarte ridicat, deoarece produc¡iile au fost afectate drastic anul trecut nu doar în România, ci ¿i în Ucraina ¿i Rusia. În portul Constan¡a, pre¡ul FOB (marfa încårcatå pe vapor) al florii-soarelui a ajuns la 728 de dolari/t, înså, chiar ¿i a¿a, marfå de origine româneascå nu este de gåsit. În schimb, Argentina mai vinde cu 660 de dolari/t. Se adaugå transportul pânå în Portul Constan¡a,

adicå 40-45 de dolari/t, deci costul total este rentabil. Prin urmare, e logic cå procesatorii români råma¿i fårå materie primå nu s-au “jenat” så o aducå taman de la Buenos Aires, dacå n-au gåsit-o la Fundulea. Dacå România a produs, în pofida secetei, mai mult decât necesarul de consum intern, de ce au råmas procesatorii fårå materie primå? Fiindcå, pur ¿i simplu, efortul financiar ¿i logistic ar fi prea mare pentru a se face achizi¡ia atunci când marfa este disponibilå, la un pre¡ convenabil. La recoltå, floarea se vindea cu 350 de dolari/t, dar nimeni nu a putut achizi¡iona întreaga cantitate pe care o avea de procesat pânå la urmåtoarea recoltå, de¿i erau de a¿teptat cre¿teri majore ale costului materiei prime. “Cine ar asigura un capital de lucru de 250 de milioane de dolari, necesar achizi¡iei de 500.000 de tone, la 500 de dolari/tona? Apoi, unde stochezi 500.000 de tone, în condi¡ii de siguran¡å?”, întreabå, retoric, Cezar Gheorghe. El adaugå cå solu¡ia pentru evitarea altor situa¡ii în care procesatorii interni så fie nevoi¡i så importe materie primå ar fi subven¡ionarea procesårii ¿i acordarea unor bonusuri fermierilor care vând floarea-soarelui cåtre fabricile locale de ulei ¿i ¿roturi. O dublare a capacitå¡ii de procesare ar aduce doar beneficii, crede consultantul. Profitul Agricol 10/2021

CULTURI

VEGETALE Cresc pre]urile cerealelor Sunt întrunite toate premisele ca anul agricol curent så fie unul profitabil pentru fermierii români, fiindcå recoltele bogate, pe seama umiditå¡ii în cre¿tere a solului, se pot întâlni cu pre¡urile mari de valorificare. De ce pre¡urile cerealelor sunt în cre¿tere, a explicat Cezar Gheorghe, consultant al Clubului Fermierilor Români pentru pia¡a cerealelor, la Profitul Agricol live.

În

Portul Constan¡a, începând de vineri, 5 martie, niciun exportator nu mai coteazå grâul din recolta veche. Recolta nouå este cotatå la 190 de euro/t. Orzul recolta veche este 210 euro/t (dar nu e de gåsit), cel din recolta nouå 174-175 euro/t. Porumbul recolta veche se tranzac¡ioneazå cu 215 euro/t, cel din recolta nouå cu 172-174 euro/t. Floarea-soarelui a ajuns så fie ofertatå cu 610 euro/t, dar marfå nu se gåse¿te, procesatorii interni aduc tocmai din Argentina - explicåm acest lucru într-un articol separat. La rapi¡å, pre¡ul de achizi¡ie este egal cu cota¡ia Matif la august 2021, ba chiar se pluseazå cu 2-3 euro/t. Soia recolta nouå e 380 euro/t livratå la procesator.

ternå. Rusia, care la începutul lunii martie ajunsese la exporturi de 34,4 milioane de tone de grâu, dintr-un maxim de 39 de milioane de t, "a inundat" bazinul Mårii Negre cu aceastå materie primå, înså nu are desfacere. Egiptul anun¡å cå are marfå pânå la noua campanie, Iordania la fel, Pakistan a anulat o licita¡ie, iar Algeria cumpårå din Fran¡a. La rândul lor, procesatorii români nu au interes så cumpere, astfel cå existå un excedent în pia¡å de 200.000 de t. Blocajul mai poate dura trei-cinci såptåmâni, estimeazå Cezar Gheorghe. În Uniunea Europeanå, ¿i implicit România, recolta 2021 se aratå foarte bunå. Prognoza UE e de 137 de milioane de tone, în cre¿tere cu 2 milioane fa¡å de prognoza de anul trecut. Fran¡a a însåmân¡at 5 milioane de ha de grâu, fa¡å de 4,2 milioane anul trecut. România a crescut ¿i ea suprafa¡a ¿i se a¿teaptå la o produc¡ie de peste 10 milioane de t, fa¡å de maxim 6,7 milioane de tone anul trecut.

Pia¡a porumbului Cererea de porumb a Chinei este în expansiune. China produce, în mod normal, 283 de milioane de t de porumb ¿i importå 7 milioane de t, pentru a-¿i acoperi necesarul de 290 de milioane de t. Pentru recolta curentå prognoza este de 265 de milioane de tone. A¿adar, necesarul a crescut, brusc, la 25 de milioane de tone. Goldman Sachs prognozeazå cå cererea Chinei pentru sezonul urmåtor, Pia¡a grâului Pia¡a grâului este deocamdatå blo- 2021-2022, va cre¿te la 35 de milioane catå - atât cea externå, cât ¿i cea in- de tone, iar în sezonul 2022-2023 la 55 20

de milioane de tone. Statele Unite se adapteazå deja, ridicând pre¡ul minim garantat pentru fermieri de la 152,75 dolari/t la 180,3 dolari/t. Suprafa¡a cultivatå cu porumb a crescut cu circa un milion de acri (404.000 ha). “Porumbul va råmâne o culturå profitabilå”, conchide Cezar Gheorghe.

Pia¡a oleaginoaselor Pia¡a pentru rapi¡å, floare, soia e “fierbinte”. Din cauza pre¡ului ridicat al uleiului de floarea-soarelui, India l-a înlocuit cu uleiul de soia, pe care îl importå din Argentina. Rapi¡a a crescut ¿i ea abrupt, a¿a-numitul “green diesel” fiind la mare cåutare pe plan european. A crescut chiar ¿i pre¡ul uleiului malaezian de palmier. Înså principalul factor al cre¿terii pre¡urilor este China, care î¿i repopuleazå fermele de porci ¿i importå masiv soia - a depå¿it 100 de milioane de tone. SUA au produs anul trecut 113 milioane de tone de soia; Brazilia 114 milioane t, Argentina 146. A¿adar, China importå 36% din aceastå produc¡ie. Cererea Chinei va cre¿te în 2022 la 113-115 milioane de tone de soia. Fermierii americani au primit deja un pre¡ minim garantat cu 100 de dolari peste cel de anul trecut (436,15 dolari/t, fa¡å de 336,95 dolari/t). Astfel, pre¡urile la soia vor continua så fie ridicate ¿i vor alimenta cre¿teri ale pre¡urilor la toate oleaginoasele.

Robert VERESS Profitul Agricol 10/2021

CULTURI VEGETALE Molia verzei la rapi¡å, amenin¡area viitorului Entomologul Emil Georgescu, de la INCDA Fundulea, avertizeazå asupra pericolului iminent reprezentat de molia verzei în culturile de rapi¡å. “Este un dåunåtor ce se gåsea în regiunile mai calde, la noi apårând accidental. Înså, în ultimii doi-trei ani, probabil din cauza încålzirii globale, este spectacol cu ea. Anul trecut, între 17-24 noiembrie, am prins mai mult de 100 de fluturi/capcanå feromonalå. Problema e cå manifestå rezisten¡å la 91 de substan¡e active”. Fermierul Cosmin Micu (Månå¿tur, Arad) a combåtut cu succes molia verzei cu Coragen, înså într-o culturå de varzå. El deplânge faptul cå acest produs sistemic nu este omologat pentru rapi¡å, deoarece produsele de contact sunt ineficiente, insectele adåpostindu-se pe partea dorsalå a frunzelor. Netagro då un Duster Netagro a lansat a patra edi¡ie a campaniei “Punem afacerile române¿ti în mi¿care!”, adresatå fitofarmaciilor. Pentru a marca 15 ani de activitate, distribuitorul de inputuri a adåugat încå douå premii, vouchere în valoare de câte 5.000 lei. În total, se vor acorda cinci astfel de vouchere. Marele premiu este un autoturism Dacia Duster. Înscrierea în concurs se poate face pânå pe 30 iulie, iar marea extragere va avea loc pe 11 noiembrie. Agra asigurå ¿i sfecla de zahår Agra Asiguråri a anun¡at o asigurare la sfecla de zahår. Fermierii pote ob¡ine o subven¡ie de 70% din costul ei de la AFIR, prin Submåsura 17.1. Denumitå “Sfeclå de Zahår Universal”, ea acoperå pierderile cantitative ¿i de randament de zahår ale plantelor produse de particule de nisip sau påmânt antrenate de vântul puternic, grindinå, înghe¡, ploi toren¡iale prin daune produse de spålarea solului sau crustå, ¿i daunele produse de dåunåtorii specifici ai culturii. 22

Nufarm> o singur\ linie de produse biologice Nufarm, furnizorul australian de produse pentru protec¡ia plantelor, oferå solu¡ii biologice de aproape 20 de ani. Pentru a-i îndruma mai bine pe clien¡i în deciziile de achizi¡ionare, compania strânge laolaltå întreaga sa gamå de produse biologice sub o singurå umbrelå.

ortofoliul de produse bio al Nufarm con¡ine în acest moment peste 15 repere, noul biostimulator Go K Up fiind gata de a fi adåugat acestei liste în primul trimestru al acestui an. De acum, insecticidele, biostimulatorii ¿i fungicidele biologice, precum ¿i programele tehnologice bio vor purta eticheta Nufarm Biological Solutions. Aceasta înseamnå cå fermierii vor putea gåsi cu u¿urin¡å solu¡ii biologice eficiente - indiferent dacå renun¡å la variantele conven¡ionale sau aleg aplicarea mixtå a celor douå game de produse, pentru controlul rezisten¡ei ¿i al reziduurilor. Biostimulatorul Go K Up este un amestec echilibrat de aminoacizi ¿i oxid de potasiu (K2O), ce ajutå la cre¿terea randamentelor culturilor de citrice ¿i måsline. Pe lângå Go K Up, câ¡iva al¡i biostimulatori, bioinsecticide ¿i biofungicide se aflå într-un proces avansat de evaluare. Nufarm are o bogatå tradi¡ie în comercializarea produselor biologice. Ca producåtor din domeniul protec¡iei plantelor, a introdus primul såu biosti-

Hildo Brilleman,

Director General Europa, Orientul Mijlociu [i Africa al Nufarm

mulator pe bazå de aminoacizi în anul 2002, acestuia urmându-i ¿i alte produse biologice. “Nufarm va continua så investeascå în acest sector pentru sus¡inerea fermierilor ce-¿i desfå¿oarå activitatea într-un mediu social ¿i cu reglementåri în continuå schimbare”, spunea Hildo Brilleman, Director General Europa, Orientul Mijlociu ¿i Africa al Nufarm. Originar din Australia (sediul central este la Melbourne), Nufarm Limited este unul dintre cei mai mari producåtori ¿i dezvoltatori din domeniul protec¡iei plantelor ¿i al tehnologiilor pentru semin¡e. Echipa sa numårå peste 2.500 de oameni ce livreazå produse de calitate pentru cultivatori, oferå sprijin ¿i sus¡in parteneriate în sectorul agricol din Europa, America de Nord ¿i Asia-Pacific.

NUFARM Profitul Agricol 10/2021

CULTURI VEGETALE

Studiul despre neonicotinoide ASAS ¿i Institutul pentru Protec¡ia Plantelor (ICDPP) au prezentat concluziile studiului “Monitorizarea reziduurilor de neonicotinoide la rapi¡å, porumb ¿i floarea-soarelui”. Pe scurt, nu s-au constatat depå¿iri ale concentra¡iilor periculoase nici måcar în sol, darmite în plante, albine sau produse melifere. Înså studiul råmâne cu câteva minusuri care îl fac, deocamdatå, inutilizabil în argumentarea sus¡inerii solicitårii anuale a României, adresate Comisiei Europene, de autorizare a folosirii neonicotinoidelor la tratamentul såmân¡å. Suntem în primul ciclu trianual de studii privind monitorizarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin ¿i tiametoxam la rapi¡å, porumb ¿i floareasoarelui, cultivate în trei zone ale României, în perioada 2018 - 2020.

Carmen Mincea, vicepre¿edintele Consiliului ªtiin¡ific al ICDPP ¿i coordonatoarea proiectului, conchide: “În nicio probå de flori (inflorescen¡å rapi¡å, calatidii ¿i paniculi) ¿i nici în miere nu sau identificat reziduuri ale celor trei substan¡e”. Studiul a fost ini¡iat în urma interzicerii utilizårii neonicotinoidelor de cåtre Comisia Europeanå. A fost finan¡at de Ministerul Agriculturii ¿i ASAS, iar ¡inta sa a fost constituirea unei baze ¿tiin¡ifice pentru solicitarea unor derogåri (autoriza¡ii anuale temporare) în vederea continuårii folosirii tratamentului såmân¡å cu neonicotinoide, de cåtre fermierii români, cu precådere în vederea combaterii insectei dåunåtoare endemice Tanymecus. Zonele de monitorizare au fost cele în care Tanymecus produce cele mai mari pagube: Podi¿ul Moldovei, Dealurile Subcarpatice ¿i sudul ¡årii. S-a urmårit identificarea reziduurilor în sol, plantele de culturå, polenul recoltat de albine, miere ¿i albine moarte. Probele recoltate au fost analizate în laboratoare acreditate ISO 17 025 din Bulgaria, Germania ¿i Fran¡a. Numårul probelor recoltate a diferit, 24

de la an la an: 105 în 2018, 126 în 2019, 160 în 2020. Au diferit ¿i rezultatele. Majoritatea probelor au fost sub limitele de cuantificare (LOQ). Dar, de pildå, în 2018, 20 (19%) de probe au avut reziduuri peste LOQ; în 2019, 26 de probe (20,63%) au avut reziduuri peste LOQ. În 2020, probele cu reziduuri s-au redus la aproximativ o treime fa¡å de cele constatate în primii doi ani de studii, în urma interdic¡iei folosirii tratamentelor la floarea-soarelui ¿i rapi¡å. E important de re¡inut cå limita de cuantificare este mult sub limita maximå admiså, acolo unde aceasta este stabilitå oficial, respectiv doar în cazul produselor destinate consumului uman. Pe lângå faptul cå nu au fost identificate deloc reziduuri în inflorescen¡e sau miere, mai e de men¡ionat cå doar câte o probå de fagure cu puiet ¿i miere au con¡inut acetamiprid, neonicotinoid aplicat înså timpul perioadei de vegeta¡ie, nu la tratamentul semin¡elor.

Pentru a fi luat în considerare de Comisia Europeanå, studiul ar trebui tradus într-o limbå de largå circula¡ie, preferabil engleza, ¿i publicat într-una dintre cele cca 13.000 de reviste ¿tiin¡ifice indexate de re¡eaua ISI (Thomson Institute of Scientific Information). Ca så fie publicabil, studiul trebuie så fie tradus impecabil ¿i prezentat într-un anumit format, agreat de revistele de specialitate.

Studiul nu este publicat în re¡eaua ISI Pentru a fi luat în considerare de Comisia Europeanå, studiul ar trebui tradus perfect într-o limbå de largå circula¡ie, preferabil engleza, ¿i publicat într-una dintre cele cca 13.000 de reviste ¿tiin¡ifice indexate de re¡eaua ISI (Thomson Institute of Scientific Information). Ca så fie publicabil, studiul trebuie så fie tradus impecabil ¿i prezentat într-un anumit format, agreat de revistele de specialitate. Ioan Ro¿ca, directorul ICDPP, afirmå cå, pe lângå detaliile tehnice, publicarea studiilor implicå unele costuri pe care Institutul nu ¿i le permite. “Ca så publici, trebuie så plåte¿ti o taxå. Abia avem bani de salarii ¿i pentru ¡inerea în func¡iune a unor aparate. Proiectele sunt finan¡ate cu avans de 30%. Diferen¡a o finan¡åm noi, din bunåvoin¡å, din fonduri proprii, venind de acaså cu substan¡e ¿.a.m.d. Dåm rezultatele cercetårilor, în octombrie de obicei. Ni se resping proiectele de câteva ori, pe diferite motive. Ne trezim prin 15-20 decembrie cå se aprobå ¿i abia atunci ni se deconteazå restul de 70%. Bani pe care nu-i putem cheltui, deci îi pierdem”, spune Ro¿ca Ilustrativ pentru situa¡ia precarå a ICDPP a fost faptul cå, în timpul conferin¡ei, participan¡ii din partea Institutului au dârdâit de frig, fiindcå re¡eaua de termoficare este defectå. Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, a deplâns faptul cå ICDPP “nu are bani så repare o conductå spartå”. Alina Cre¡u, director executiv APPR, a oferit suport: “Putem achita noi taxele de publicare a lucrårilor/articolelor valoroase”. Înså Carmen Mincea, coordonatoarea proiectului, spune cå nu lipsa fondurilor a împiedicat-o så publice în Profitul Agricol 10/2021

CULTURI VEGETALE

nu e opozabil UE

re¡eaua ISI. “Nu am avut timp så public lucrare ISI ca prim autor. Nu pentru cå nu am avut bani la Institut. Domnul director de vreo trei sau patru ori mi-a cerut, chiar cu o voce mai ridicatå, så fac o lucrare ISI cu neonicotinoide. Am refuzat, fiindcå nu-mi asum aceastå responsabilitate ¿i nu asta må intereseazå pe mine. Sunt la sfâr¿itul activitå¡ii, nu-mi trebuie lucråri ISI pentru promovare. Doresc så depun eforturi pentru aceastå cercetare, pentru a avea rezultate cu care ajutåm agricultura româneascå”. Mincea a fost rugatå de Tabårå så întocmeascå, totu¿i, o sintezå a lucrårii, care så fie traduså în englezå ¿i în altå limbå de circula¡ie interna¡ionalå, ur-

mând så fie publicatå pe site-ul asocia¡iei academiilor agricole europene. Mincea a råspuns cå sinteza este realizatå în propor¡ie de 90%: “E fåcutå în englezå, engleza mea, råmâne så o verifice colaboratorii dumneavoastrå de la rela¡ii interna¡ionale”. O altå problemå este inexisten¡a unei hår¡i a pragului economic de dåunare (PED) al Tanymecus. “S-ar putea ca, la un moment dat, for¡a¡i de împrejurimi, så limitåm regional aceste autoriza¡ii temporare. Ca så nu interzicem total, så încercåm så le limitåm pe zonele în care acest PED este foarte mare”, a avertizat Marius Micu, secretar de stat în MADR.

Ioan Ro¿ca a observat cå Autoritatea Fitosanitarå nu poate realiza maparea Tanymecus cu 6-7 oameni într-un jude¡ cu o suprafa¡å agricolå de 300.000 ha. Emil Georgescu, cercetåtor la INCDA Fundulea, a adåugat cå maparea na¡ionalå poate fi realizatå în cinci ani, cu “câteva sute de speciali¿ti”. Iar Aurel Badiu, secretarul ¿tiin¡ific al ASAS, a precizat cå “¿i-au exprimat dorin¡a de a participa la mapare 130 de colectori de date, care sunt fermieri”, trimi¡ând o torpilå verbalå cåtre fosta conducere a MADR: “Proiectul neonicotinoidelor a început cu o mapare, pe care onorabilul nomina odiosa a tåiat-o, cu gra¡ie”. Micu a dat asiguråri cå “Ne vom apleca asupra acestei probleme”. În fine, chiar dacå a durat trei ani, proiectul nu a reu¿it så adune date concludente, în toate privin¡ele. Unele rezultate chiar nu au fost prezentate de Carmen Mincea, din lipsa suficien¡ei probelor. “Studiile trebuie continuate”, a afirmat coordonatoarea proiectului. “Nu sunt cercetåri care se pot face în trei ani, fiindcå existå diferen¡e majore de condi¡ii climatice, de tehnologie”, a adåugat Valeriu Tabårå.

Robert VERESS

ASAS cere amendarea celor care nu respectå rota¡iile Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, avertizeazå cå “gre¿elile de tehnologie” au avut un rol important în cantonarea popula¡iilor de Tanymecus în mai multe regiuni din România. “S-au redus intervalele între rota¡ii ¿i sistemele de asolament”. Aurel Badiu, secretarul ¿tiin¡ific al Academiei, este mai critic la adresa celor care nu pun teoria în practicå: “E o imenså lipså de cuno¿tin¡e la fermieri. În ultimii 30 de ani au abandoProfitul Agricol 10/2021

nat rota¡iile. S-a uitat rota¡ia de patru ani. Toatå lumea face grâu-porumb sau chiar monoculturå. Ar trebui amenda¡i cei care încalcå reglementårile tehnologice. E inadmisibil så se valorifice prost o proprietate publicå, fertilitatea påmântului”. Olivia Cotuna, cercetåtor la SCDA Lovrin, a avut la rândul såu un mesaj ofensiv: “Prezen¡a reziduurilor de pesticide se datoreazå agriculturii intensive.

Poluan¡ii din produsele vegetale vin din tratamentele fitosanitare fåcute incorect. Fermierii nu fac tratamentele conform indica¡iilor, la momentele optime, nu ¿tiu ce e acela PED (prag economic de dåunare). Poate chiar unii dintre cei care terminå facultatea nu ¿tiu. Problemele sunt mari, în toate fermele, cu deosebire în cele pomicole, unde se simte foarte tare absen¡a speciali¿tilor”.

CULTURI VEGETALE

Agricultura ecologic\ [i limitele ei Mul¡i fermieri spun cå agricultura ecologicå e o minciunå, cå fårå neonicotinoide nu vor mai exista culturi de porumb ¿i floarea-soarelui. Chiar dacå nu este viabil ca întreaga agriculturå så fie ecologicå, nu înseamnå cå ea trebuie ignoratå. Sunt practici pe care aceasta le poate aduce în aten¡ia fermierilor din agricultura conven¡ionalå.

În

agriculturå ecologicå, Tanymecus dilaticollis nu reprezintå o amenin¡are la fel de mare ca în cea conven¡ionalå. Este aproape o problemå neglijabilå. Existå ¿i produse de combatere, dar nu ele reprezintå factorul determinant. Rota¡ia culturilor este secretul cunoscut de toatå lumea. Ion Toncea, ¿ef al Centrului de Cercetare, Inovare ¿i Transfer Tehnologic pentru Agriculturå Ecologicå din INCDA Fundulea, spune cå, prin rota¡ia culturilor, dåunåtorii råmân fårå hrana preferatå, astfel încât numårul lor devine nesemnificativ în timp. O måsurå propuså de Toncea este ca fermierul så cultive soia dupå porumb. Aceasta este amelioratoare atât a structurii solului, cât ¿i datoritå aprovizionårii cu azot, foarte important fiind faptul cå nu-i furnizeazå dåunåtorului hranå pentru a supravie¡ui ¿i a se perpetua. Soia, fiind o plantå termofilå, se seamånå mai târziu, dupå perioada de activitate a rå¡i¿oarei porumbului. În acest fel, pe lotul pe care a fost porumb, dåunåtorii mor de foame. Mazårea este ¿i ea beneficå combaterii Tanymecus, întrucât are un efect repelent. Dåunåtorul nu atacå planta, dar nici nu migreazå. Pe de altå parte, pe lo26

Ion Toncea, [ef al Centrului de Cercetare, Inovare [i Transfer Tehnologic pentru Agricultur\ Ecologic\, INCDA Fundulea

turile ce au culturi de toamnå dåunåtorul migreazå ¿i distruge benzi de câ¡iva metri de culturå. Este locul ideal în care fermierul poate så atace cu insecticide dåunåtorul, remarcå Toncea.

12 culturi în loc de 4 Aurel Petru¿, fermier în sistem ecologic din jude¡ul Cålåra¿i, spune cå în ferma sa se întâlne¿te câte o rå¡i¿oarå la 10 mp. Prin rota¡ia culturilor, porumbul se cultivå înså la trei-cinci ani. În loc de patru culturi, a¿a cum se practicå în cele mai multe ferme din România, în ferma sa existå în fiecare an 12 culturi, numai pe contract, cu pre¡ stabilit dinainte. “ªtim ce pre¡ luåm la rapi¡å, grâu, fasole, inul de ulei. La floarea-soarelui am luat deja bani avans”, spune Petru¿. Faptul cå nu se poate concentra doar pe cele mai profitabile este pre¡ul pe care trebuie så-l plåteascå pentru a putea face agriculturå ecologicå. Fermierul remarcå faptul cå în sistem conven¡ional se face monoculturå de porumb ¿i de cinci-¿apte ani pentru cå este cea mai profitabilå culturå. A întâlnit în Spania un fermier care cultivå porumb de 25 de ani pe aceea¿i parcelå, dar nu are infestare cu Tanymecus. Chiar dacå fermierii sunt con¿tien¡i de importan¡a rota¡iei culturilor, pu¡ini sunt cei care sacrificå profitul în favoa-

rea ei. Petru¿ considerå cå doar o redistribuire a subven¡iei pentru alte culturi cerute de pia¡å i-ar putea determina pe fermieri så-¿i diversifice culturile. În primii ani, în 2005-2006, Petru¿ întorcea porumb din cauza Tanymecus. Acum nu mai este cazul, dar este pregåtit så intervinå. Are un insecticid, extract de Neem, utilizat în special pentru rapi¡å. Un insecticid pentru viermi sârmå ¿i nematozi. În ferma sa, porumbul este cultivat doar dupå grâu, iar floarea-soarelui o seamånå doar cu biostimulatori. Benzi de câ¡iva metri de grâu, tocate. Datoritå capacitå¡ii de înfrå¡ire se mai regenereazå. Aici e locul principal în care se poate face tratamentul.

Fermierul Gheorghe Gheorghe, din Tulcea, care lucreazå tot în sistem ecologic, spune cå în ultimii 7-8 ani nu a mai avut probleme, întrucât face rota¡ie. Ponderea porumbului ¿i florii-soarelui este înså reduså. Din 400 ha pune pe 80-100 ha de porumb sau floarea-soarelui. Considerå cå un ajutor l-a primit de la produsul Metab, al firmei Sirio Organic, pe care îl folose¿te de aproape cinci ani. Trateazå anual culturile imediat ce gåse¿te doi-trei dåunåtori. Uneori face ¿i douå treceri.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 10/2021

CULTURI VEGETALE

:n Câmpia de Vest, agricultura lupt\ cu b\ltirile În urma gerului de la mijlocul lunii februarie, care a afectat grav foliar cerealele foioase, acum, grâul ¿i orzul au început så se refacå, în jude¡ul Arad. De asemenea, aråturile pentru culturile de primåvarå sunt aproape finalizate. Se preconizeazå cå, în 2021, vor fi semånate peste 100.000 de ha de porumb, 7.500 de ha de soia ¿i aproape 40.000 de ha de floarea-soarelui, a¿a cum a fost ¿i în 2020.

Ioan Martin, directorul Direc¡iei Agricole Jude¡ene Arad, spune cå situa¡ia este optimistå. Grâul este semånat pe 90.000 de ha, secara pe 109 ha, orzul pe 6.200 ha, orzoaica de toamnå pe 3.900 ha, iar rapi¡a pe 28.700 de ha. Existå ¿i 23 de hectare cultivate cu usturoi. În acest moment, nu sunt amenin¡åri fitosanitare. Fermieri au dotåri tehnice ¿i sunt pu¿i la punct cu tehnologia ¿i cu tratamentele ¿i ¿tiu så facå fa¡å problemelor. Cel mai greu este de luptat cu inunda¡iile ¿i cu båltirile.

Atunci când plouå mult, sistemul de desecåri ¿i iriga¡ii construit în regimul comunist nu func¡ioneazå în cea mai mare parte, iar canalele pentru scurgerea apelor sunt colmatate. “Totu¿i fermieri sunt foarte bine pregåti¡i pentru a face fa¡å situa¡iilor grele în agriculturå. Cei mai mul¡i au participat ¿i la cursuri de formare profesionalå în cei 31 de ani de când fac agriculturå ¿i reu¿esc så ob¡inå produc¡ii foarte bune an de an an an. În 2020, au fost fermieri care au reu¿it så scoatå peste 11.000 de tone la porumb, chiar peste 12 tone la hectar. În fermele domnului Muscå au fost producii de peste 14.000 de tone de porumb la hectar în 2020”, a spus Ioan Martin. În ceea ce prive¿te inten¡ia Uniunii Europene de a scoate pe viitor neonicotinoidele, Martin a adåugat: “Atrag aten¡ia cå fårå tratamente fitosanitare nu se poate face agriculturå performantå. Dacå se scot aceste substan¡e, trebuie înlocuite cu altele la fel de eficiente sau mai eficiente pentru tratamentul semin¡elor de floare-soarelui ¿i porumb, altfel pierdem plantele. Dåunåtorii le vor distruge. Trebuie så aparå alte produse la fel de bune care så nu dåuneze sånåtå¡ii

mediului, omului ¿i animalelor, pentru ca plantele så nu råmânå descoperite, altfel nu se vor mai ob¡ine produc¡ii bune. Sincer så vå spun, eu nu am våzut albine moarte din cauza neonicotinoidelor ¿i a¿a spun ¿i fermierii. Ei trebuie så aibå cele necesare pentru a avea randament în agriculturå ca så ob¡inem produc¡ii bune pentru a oferi hranå poporului. Anul 2020 a fost bunicel pentru fermierii din Arad, de¿i culturile de toamnå au fost distruse într-o propor¡ie destul de mare din cauzå cå nu au fost ploi. “La secetå nu au fost solu¡ii, neexistând un sistem de iriga¡ii func¡ional, a¿a cum nu este nici pentru a lupta împotriva inunda¡iilor în agriculturå. Nici din punct de vedere fitosanitar nu au fost probleme în 2020 în jude¡ul Arad. Nici în acest an, pânå în martie 2021, nu sunt amenin¡åri. Interesant este cå în agricultura ecologicå avem înscri¿i la direc¡ie 345 de ferme de producåtori, procesatori ¿i comercian¡i”, a mai spus Martin.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 10/2021

CULTURI VEGETALE

Saaten-Union, ancorat\ în realitatea agriculturii Saaten-Union este una dintre companiile de referin¡å din domeniul agriculturii din România ¿i una dintre companiile cu o vastå activitate în sud-estul Europei. Discutåm de o companie multina¡ionalå cu capital german care aduce un plus de valoare în agricultura europeanå.

repere importante, compania Saaten-Union România, filialå a companiei Saaten-Union GmbH, desfå¿oarå activitå¡i în urmåtoarele direc¡ii: - Testare ¿i analizå soiuri ¿i hibrizi noi - Multiplicare de såmân¡å - Prelucrare såmân¡å - Comercializare - Ameliorare. “În acest moment, putem spune cå suntem compania cu cel mai larg portofoliu de specii la care avem producere de såmân¡å, prelucrare ¿i comercializare, spune Mihai Miri¡escu directorul general al companiei. În cadrul portofoliului nostru, la culturile de primåvarå, discutåm de såmân¡å de porumb, floarea-soarelui, mazåre, orzoicå, soia, rapi¡å de primåvarå, ovåz ¿i lucernå. Practic avem såmân¡å din toate speciile necesare înfiin¡årii culturilor agricole de primåvarå, din orice fermå din România. Pe lângå faptul cå avem acest portofoliu larg de specii, inclusiv în cadrul culturilor respective avem såmân¡å din diferite categorii biologice, din categoria biologicå prebazå, bazå ¿i certificatå. De curând, pe lângå vânzarea normalå de såmân¡å din categoria biologicå C1, am deschis ¿i canalul de vânzare a semin¡elor din categoria biologicå bazå ¿i prebazå (såmân¡a cu rede30

Mihai Miri]escu, director general Saaten-Union

ven¡å), dar numai în anumite condi¡ii ¿i numai cåtre clien¡ii fiedeli ai companiei noastre”. În cadrul fiecårei culturi avem hibrizi ¿i soiuri din diferite clase de maturitate. Dacå ne referim la porumb, avem hibrizi din grupa FAO 200 pânå la grupa FAO 500. De asemenea, avem hibrizi cu bobul normal, cu bobul sticlos cu un con¡inut mare de proteinå, avem hibrizi cu bobul alb pentru industria de paste fåinoase etc. La floarea-soarelui avem hibrizi din cele 3 tehnologii de culturå dezvoltate în România, hibrizi proveni¡i din ameliorarea companiei noastre ¿i care ¿i-au gåsit o pia¡å foarte bunå nu numai în ¡arå, dar ¿i în extern, cum ar fi în Moldova, Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Slovacia ¿i altele. La portofoliul de toamnå, SaatenUnion are în producere, prelucrare ¿i comercializare såmân¡å la urmåtoarele specii: grâu, orz, orzoicå, triticale, se-

carå, mazåre de toamnå ¿i rapi¡å. Acolo unde punctual au fost cerin¡e pentru alte specii, compania s-a implicat ¿i a adus de la firma mamå ¿i alte semin¡e, cum ar fi: lucernå, mu¿tar, amestecuri verzi, chiar ¿i bob sau nåut. Deci Saaten-Union România poate fi prezentå în orice fermå cu o multitudine de soiuri ¿i hibrizi bine adapta¡i condi¡iilor din ¡ara noastrå, cu o productivitate ridicatå ¿i cu o toleran¡å deosebitå la factorii de stres. Pe lângå brandul Saaten-Union - un brand consacrat în pia¡a europeanå, Saaten-Union România SRL a lansat în Ucraina un nou logo, Viterra Seed, din care vor face parte toate culturile din portofoliul Saaten-Union comercializate acolo. În acest moment, brandul Viterra Seed se regåse¿te ¿i în România, dar numai pentru amestecurile de semin¡e destinate covorului vegetal. Numai la acest produs avem peste 8 tipuri de amestecuri din diferite plante ¿i cu diferite propor¡ii astfel încât putem asigura orice tip de amestec pentru orice culturå postmergåtoare, dar ¿i pentru orice tip de sol. Directorul companiei a aråtat cå toate aceste specii ¿i soiuri din portofoliu genereazå foarte multe eforturi din partea întregii echipe, creeazå cuno¿tin¡e tehnice avansate pentru întreaga echipå, dar ¿i satisfac¡iile sunt pe måsura muncii noastre. Fermierii apreciazå acest portofoliu vast de produse, apreciazå faptul cå pot gåsi tot ce ¡ine de partea de såmân¡å, apreciazå calitatea lor, dar ¿i faptul cå noi råspundem prompt la toate solicitårile lor. Saaten-Union România este ¿i va fi alåturi de partenerii såi, iar deviza Amelioråm Pentru Viitor aratå clar direc¡ia companiei noastre.

Saaten-Union Profitul Agricol 10/2021

CULTURI VEGETALE

Provoc\ri la cereale [i rapi]\. Solu]iile Adama P

rimåvara 2021 vine cu o serie de provocåri. Evolu¡ia climei a fost, în linii mari, mai favorabilå dezvoltårii culturilor de toamnå, dar varia¡iile mari de temperaturå în intervale scurte au stresat plantele. În plus, avem în câmp buruieni, boli ¿i dåunåtori, care, în lipsa tratamentelor corespunzåtoare, pot genera pierderi semnificative de produc¡ie. Adama are solu¡ii pentru toate trei.

Solu¡ii împotriva buruienilor Buruienile ¿i-au fåcut cu certitudine apari¡ia, mai ales în cazul alegerii unei tehnologii farå tratament erbicid în toamnå. Cultura cerealelor påioase este cea mai expuså buruienilor dicotiledonate, acestea concurând cu plantele de culturå. Tratamentele de primåvarå se pot face pânå la apari¡ia primului internod, folosind unul dintre produsele Amino 600 SL, Tomigan 250 EC, Concordia 306 SE sau Gentis 450 EC. În cazul amânårii tratamentelor din cauza precipita¡iilor, Adama are în portofoliu ¿i produse flexibile în aplicare precum Tomigan XL 102,6 SE sau Trimmer 50 WG. Ambele produse au un timp de aplicare prelungit pânå la apari¡ia frunzei stindard.

Solu¡ii împotriva bolilor În ce prive¿te bolile, cele mai susceptibile a fi întâlnite în condi¡iile acestei primåveri sunt Erysiphe graminis (Fåinarea), Septoria tritici (Septorioza grâului), Puccinia sp. (Rugini). Alte boli specifice primåverii sunt mai pu¡in vizibile, dar de cele mai multe ori apar în culturi ¿i produc pierderi dacå nu sunt combåtute: Rhizoctonia cerealis (Rizoctonioaza radacinilor), Pseudocercos32

porella herpotrichoides (Påtarea în ochi a tulpinei) sau Gaumannomyces graminis (¥nnegrirea bazei tulpinei). Solu¡iile Adama sunt reprezentate de produsele: Phoenix, Mirage 45 EC, Leander 750 EC, Bontima, Zakeo Xtra si Kantik 450 EC. Acesta din urmå controleazå atât bolile comune, cât ¿i pe cele de primåvarå mai sus men¡ionate. Produsele Adama au în componen¡å una sau mai multe substan¡e active, pentru a facilita alegerea în func¡ie de nevoile fermierului, oferind eficien¡å atât în preven¡ie, cât ¿i în eradicarea lor. Bolile întâlnite primåvara în cultura de rapi¡å sunt reprezentate de cåtre: Sclerotinia sclerotiorum (Putregaiul alb), Alternaria brassicae (Påtarea neagrå a frunzelor), Botrytis cinerea (Putregaiul cenu¿iu), Phoma lingam (Putregaiul uscat), Erysiphe communis (Fåinare). Solu¡ia pentru controlul acestora este produsul Zakeo Xtra. Acesta ac¡ioneazå atât preventiv, cât ¿i curativ, având o ac¡iune sistemicå, translaminarå ¿i de contact, protejând planta pe o perioadå lungå. Gradul ridicat de lipofilicitate, împreunå cu aportul coformulan¡ilor de calitate, determinå o rezisten¡å la spålare foarte bunå nefiind afectat de ploile survenite dupå tratament.

Solu¡ii împotriva dåunåtorilor De la desprimåvårare pânå la apari¡ia spicelor multe insecte dåunåtoare pot avea un impact direct asupra produc¡iei. Cei mai întâlni¡i dåunåtori sunt: Haplotrips tritici (tripsul grâului), Haplodiplosis marginata (viermele ro¿u al paiului), Lema melanopa (gândacul bålos), Oscinela frit (musca suedezå), Eurygaster sp. (plo¿ni¡a cerealelor). Combaterea insectelor men¡ionate anterior se realizeazå eficient cu ajutorul produselor Lamdex Extra ¿i Mavrik 2F. Ambele produse sunt compuse din piretroizi de sintezå cu un efect rapid asupra dåunåtorilor. Produsul Mavrik 2f, datoritå substan¡ei active, tau-fluvalinat, poate fi aplicat chiar ¿i la înflorit, moment în care gândacul lucios provoacå daune importante culturii de rapi¡å. Substan¡a activå este una dintre cele mai eficace de pe pia¡å mai ales împotriva insectelor cu aparat bucal de în¡epat ¿i supt precum: afidele, ¡ân¡arii, plo¿nite etc. Tau-fluvalinatul este un piretroid unic ce prezintå o stabilitate termicå ridicatå ¿i rezisten¡å la spålarea de cåtre ploi. Aplicarea sa se poate face la temperaturi mai ridicate, fårå a pierde din eficien¡å. Robert VERESS Profitul Agricol 10/2021

CULTURI VEGETALE

Agrii anun]\ trei produse noi Debutul primåverii a însemnat pentru Agrii România lansarea pe pia¡å a trei produse, cu avantaje majore în utilizarea lor în orice fermå. Aducerea pe pia¡å a noilor produse a venit din dorin¡a de a avea un portofoliu ¿i mai variat, care så vinå în întâmpinarea nevoilor fermierilor no¿tri, oferindu-le cele mai eficiente solu¡ii pentru culturile lor. Biostimulatorii PhysioCrop ¿i Router, precum ¿i fertilizantul foliar Sulper sunt cele trei produse, de ultimå genera¡ie, care ajutå culturile agricole ¿i horticole så aibå o dezvoltare sånåtoaså ¿i viguroaså. “Lansarea pe pia¡å a acestor produse reprezintå pentru Agrii România un moment foarte important, mai ales cå ele sunt produse ¿i ambalate în fabrica noastrå de la Timi¿oara”, spune Valerian I¿toc, Business Development Director, Agrii România. “Pe lângå erbicide, fungicide, insecticide, ¿tim cât este de importantå pentru culturi utilizarea biostimulatorilor, dar ¿i a fertilizan¡ilor, a¿a cå ne-am dorit extinderea portofoliului cu aducerea de noi produse eficiente. Biostimulatorii îmbunåtå¡esc cre¿terea ¿i dezvoltarea plantelor, pe par cur sul întregului ciclu de dezvoltare, pornind de la germinare pânå la maturizare. De asemenea, fertilizan¡ii foliari, prin gama de macro ¿i microelemente, în formule adecvate cerin¡elor nutri¡ionale pentru fiecare culturå în parte, ajutå la prevenirea ¿i tratarea unor caren¡e, ce pot afecta, în lipsa utilizårii lor, culturile fermierilor no¿tri. Recomandåm utilizarea biostimulatorilor PhysioCrop ¿i Router, precum ¿i a fertilizantului foliar Sulper, pentru a vedea avantajele în produc¡ie”, a completat Valerian I¿toc. 34

PhysioCrop, Router, Sulper, solu¡iile pentru culturi profitabile Cum ajutå biostimulatorul PhysioCrop culturile? Aplicat foliar, plantele sunt ajutate så depå¿eascå momentele de stres astfel: ac¡iune de stimulare a plantei pentru economisirea energiei în timpul sintezei proteice; reducerea stresului abiotic, ajutând la revenirea rapidå a culturii în cazul secetei, a schimbårilor de temperaturå, dar ¿i în cazul bolilor sau al efectelor fitotoxice provocate de tratamentele cu produse de protec¡ia plantelor; stimularea cre¿terii vegetative a culturii, precum ¿i dezvoltarea fructului. Despre Router trebuie men¡ionat faptul cå este un produs fertilizant cu ac¡iune biostimulatoare. Datoritå formulårii sale speciale ¿i îmbogå¡irii cu microelemente specifice, este imediat absorbit de cåtre plante. Con¡ine microelemente cu rol în absorb¡ie ¿i translocare. El se aplicå în perioada de cre¿tere a boabelor/fructelor ¿i asigurå cre¿terea calitativå ¿i cantitativå a produc¡iei, stimulând, totodatå, dezvoltarea fructului/boabelor. În ceea ce prive¿te fertilizantul Sulper, acesta are un con¡inut ridicat de azot ¿i sulf. Compozi¡ia produsului ¿i cantitå¡ile de elemente nutritive au fost selectate pentru a corespunde întru totul cerin¡elor plantelor de culturå, sensibile la caren¡a de sulf. Acest grup cuprinde în special: grâul, porumbul, rapi¡a, sfecla de zahår, ceapa, varza ¿i alte brasicacee. Aplicat foliar, Sulper asigurå aprovizionarea plantelor cu sulf, element important pentru metabolismul lor, mai

ales la speciile rådåcinoase, crucifere, dar ¿i la cereale påioase. De asemenea, azotul ¿i sulful trebuie aplicate în momentele potrivite pentru a asigura stabilitatea nivelului de produc¡ie ¿i calitatea acesteia. Sulper stimuleazå sinteza aminoacizilor, îmbunåtå¡ind rezisten¡a plantelor la atacul patogenilor. A¿adar, pune¡i în aplicare recomandårile noastre ¿i ve¡i observa culturi mai sånåtoase, dar ¿i diferen¡e de produc¡ie.

Agrii România pune un accent profund pe direc¡ii strategice, dar ¿i pe promovarea valorilor: integritate, inova¡ie, parteneriat, oameni, comunitate. Compania AGRII vrea så råmânå numårul 1 pe toate segmentele de vânzare ale pie¡ei, reu¿ind så distribuie în toatå ¡ara prin cele 23 de puncte logistice, cele 41 de fitofarmacii proprii, cu o amprentå pe mai mult de 1.800.000 ha, ¿i peste 7.000 de fermieri parteneri. Agrii România investe¿te în tehnologia digitalå, suport pentru deciziile pe care fermierii trebuie så le ia.

Profitul Agricol 10/2021

Wuxal Sulphur. Produc]ie de calitate la cultura de cereale Standardele privind poluarea aerului au avut o urmare interesantå în ceea ce prive¿te nutri¡ia cerealelor: cantitå¡ile mai reduse de sulf din atmosferå au fåcut så fie mai frecvente deficien¡ele de sulf. Desigur, schimbarea de compozi¡ie a aerului nu este singura cauzå a lipsei de sulf, aceasta putând fi provocatå ¿i de condi¡iile meteo nefavorabile, ¿i de aciditatea crescutå a solului. La culturile de cereale, principala problemå ridicatå de lipsa sulfului este produc¡ia mai slabå ¿i de calitate mai scåzutå. Aceasta pentru cå sulful este implicat în sinteza proteinelor ¿i, deci, în ob¡inerea unor indici de panifica¡ie mai crescu¡i. De aceea, aståzi vorbim din nou despre fertilizantul foliar Wuxal Sulphur, ce s-a dovedit o surså nutri¡ionalå excelentå pentru culturile de cereale.

Beneficiile nutri¡ionale ale sulfului Asimilarea crescutå a azotului. În general, culturile de toamnå sunt mai susceptibile instalårii caren¡ei de sulf fa¡å de culturile de primåvarå. O cantitate insuficientå de sulf conduce la o fotosintezå mai slabå realizatå de frunzele tinere. Aceastå situa¡ie este cauzatå de faptul cå mai multe enzime ce implicå sulful nu sunt func¡ionale. Lipsa de sulf conduce la frunze tinere cu un aspect modificat (culoare mai deschiså decât normalul, deformåri), acestea fi36

ind primele simptome ale caren¡ei. Odatå cu ie¿irea din iarnå, cerealele trec printr-o perioadå de regenerare, în special a rådåcinilor ¿i a frunzelor, urmatå de reluarea dezvoltårii. Pentru aceste procese, este necesarå o bunå aprovizionare cu azot. Pentru a-i facilita asimilarea, este necesarå prezen¡a sulfului, care sus¡ine metabolizarea azotului. Fertilizantul foliar Wuxal Sulphur con¡ine ¿i azot, deci din start efectele aplicårii sale sunt puternice. Desigur, avantajul principal este cå va ajuta plantele så foloseascå superior azotul, fie cå provine din fertilizante foliare ori îngrå¿åminte la sol. Practic, Wuxal Sulphur face o pereche excelentå cu îngrå¿åmintele clasice, eficientizându-le aplicarea. Înfrå¡ire mai bunå. S-a constat cå o cantitate optimå de sulf îmbunåtå¡e¿te înfrå¡irea la cereale. Cre¿terea cantitå¡ii de proteine. Sinteza de proteine din plante are loc datoritå sinergiei azot-sulf. De aceea, pentru a vå asigura cå ve¡i avea recolte de foarte bunå calitate ¿i însemnate cantitativ, este necesar så oferi¡i culturii de cereale cantitatea necesarå de sulf. Toleran¡a la stres. Aplicat în toamnå, dar ¿i mai târziu, în primåvarå, buna aprovizionare cu sulf ¿i alte microelemente conduce la cre¿terea toleran¡ei

la stres termic ¿i îmbunåtå¡e¿te starea de sånåtate a plantei.

Beneficiile aplicårii fertilizantului foliar Wuxal Sulphur Spre deosebire de produsele concurente, care con¡in sulf elementar, greu de preluat de cåtre plante, fertilizantul foliar Wuxal Sulphur prezintå un con¡inut ridicat de sulf u¿or absorbabil. Produsul con¡ine cea mai mare concentra¡ie de sulf, dar ¿i azot ¿i microelemente complet dizolvate. Aceasta face ca nutrien¡ii din Wuxal Sulphur så fie 100% disponibili. Wuxal Sulphur, ca ¿i ceilal¡i fertilizan¡i foliari din gama Wuxal, este îmbunåtå¡it cu o selec¡ie de adjuvan¡i care conferå un randament crescut aplicårii datoritå aderen¡ei foarte bune, capacitå¡ii de reactivare prin precipita¡ii ¿i rouå, lipsei de reac¡ie cu alte produse din amestec. În plus, produsul prezintå o compatibilitate ridicatå ¿i o absorb¡ie excelentå. Dozå la cereale: 3-5 l/ha

Pentru mai multe informa¡ii privind fertilizarea foliarå a culturii de cereale, vå invitåm så contacta¡i Reprezentan¡ii de Vânzåri Kwizda Agro Romania. Profitul Agricol 10/2021

CULTURI VEGETALE

Nexide 60 CS. Cur\]enia de prim\var\ a insectelor din cereale Culturile de cereale au de înfruntat o primåvarå capricioaså, iar în curând vor reapårea insectele, care se vor instala mai u¿or dacå plantele au avut de înfruntat stres termic. De aceea, ne-am propus så vå reamintim din timp cå ave¡i un ajutor de încredere în insecticidul Nexide 60 CS. Acest produs are un spectru larg de control, ce cuprinde insecte cu aparat bucal adaptat pentru supt ¿i masticat, cum are Lema melanopa (gândacul bålos) sau pentru în¡epat ¿i supt, a¿a cum este la agasanta Eurygaster integriceps (plo¿ni¡a cerealelor). Nexide 60 CS, alåturi de fermier în confruntarea cu dåunåtorii Insecticidul Nexide 60 CS, pe bazå de gama-cihalotrin 60 g/l, ac¡ioneazå rapid, prin contact ¿i ingestie, cu efect larvicid ¿i ovocid. Aceastå substan¡å din grupa piretroizilor de sintezå afecteazå sistemul nervos al insectelor, perturbå func¡ionarea neuronilor, conducând la hiperactivitate, paralizie ¿i, în final, la moartea insectei. Produsul prezintå o excelentå distribuire la su-

prafa¡a frunzei ¿i poate fi aplicat cu succes în perioadele cålduroase: datoritå fotostabilitå¡ii excelente î¿i påstreazå eficien¡a la temperaturi ridicate. Produsul are o formulare microîncapsulatå (CS), ceea ce face ca substan¡a activå så fie eliberatå lent, având efect mai îndelungat comparativ cu insecticidele formulate SC (suspensie concentratå) sau EC (emulsie concentratå). Microcapsulele din Nexide 60 CS aderå puternic la suprafa¡a plantei, conferind o rezisten¡å mai bunå la spålare, ¿i asigurå o protec¡ie de duratå împotriva dåunåtorilor ¿i rezisten¡å la temperaturi mai ridicate, de 25-26°C. Dimensiunile diferite ale microcapsulelor asigurå difuzia bunå a substan¡ei active. Nexide 60 CS necesitå o dozå reduså/ha, care trebuie personalizatå în func¡ie de culturå ¿i dåunåtorul ¡intå. Controlul asigurat dureazå între 7 ¿i 14 zile, în func¡ie de condi¡iile climatice ¿i de tipul de dåunåtor combåtut. Cantitatea de apå pentru solu¡ia de tratat variazå între 200 - 400 l ¿i 1.000 1.500 l, în func¡ie de culturå ¿i de faza

de dezvoltare. Vå recomandåm så evita¡i aplicarea produsului în perioada de înflorire ¿i så efectua¡i cel mult trei tratamente pe sezon cu piretroizi pentru a evita apari¡ia rezisten¡ei. Se recomandå tratamentul cu insecticidul Nexide 60 CS împreunå cu Designer, adjuvant pentru sporirea eficien¡ei aplicårii: - maximizeazå reten¡ia solu¡iei cu pânå la 5-7 zile, comparativ cu alte produse aplicate fårå adjuvant, unde aceastå perioadå este de doar 2-3 zile; - cre¿te rezisten¡a la spålare, comparativ cu aplicarea unui insecticid fårå adjuvant; - måre¿te gradul de acoperire al frunzelor, de pânå la 8 ori; - cre¿te eficacitatea produsului cu pânå la 10%.

Pentru mai multe informa¡ii privind tratamentele la cereale, vå recomandåm så contacta¡i Reprezentan¡ii Kwizda Agro Romania.

Portret de inamic

Eurygaster integriceps (plo[ni]a cerealelor)

Lema melanopa (gândacul b\los)

Eurygaster integriceps (plo¿ni¡a cerealelor): factorii care favorizeazå dezvoltarea adul¡ilor sunt temperaturile crescute, precipita¡iile reduse ¿i vântul de intensitate scåzutå. Dacå aceste condi¡ii vor fi îndeplinite, atunci vom sesiza un efectiv numeric sporit de Eurygaster integriceps, începând din perioada în care temperatura medie zilnicå va fi de 10°C - 15°C. Perioada de dåunare este mai-iunie: larvele se hrånesc cu boabele în stadiul de lapte, iar adul¡ii se hrånesc cu boabele în faza de coacere, provocând importante pagube. Lema melanopa (gândacul bålos): Apare primåvara, când temperatura medie ajunge la 9-10°C. Adul¡ii rod frunzele plantelor tinere, iar atacurile pot fi recunoscute dupå dungile paralele cu nervurile. Larvele atacå epiderma superioarå ¿i parenchimul frunzelor, iar atacurile au tot aspect de dungi longitudinale. Atacul se produce în vetre, fiind vizate în special culturile de ovåz ¿i orzul, dar acest gândac afecteazå ¿i celelalte graminee. Profitul Agricol 10/2021

CULTURI VEGETALE

O privire spre viitorul agriculturii Bayer a anun¡at såptåmâna trecutå progresele proiectelor de cercetare ale diviziei Crop Science. Zece formulåri ¿i peste 430 varietå¡i noi de porumb, soia, bumbac ¿i legume, trei proiecte pentru plante cu caracteristici biotehnice, opt noi molecule pentru protec¡ia plantelor sunt realizårile cu care se promoveazå Bayer CropScience la nivel global. Sunt tot atâtea motive de bucurie în special pentru fermierii nord ¿i sud-americani ¿i îngrijorare pentru cei europeni, care nu vor avea acces la o mare parte din inova¡ii din cauza reglementårilor UE. Pråpastia tehnologicå se måre¿te, la fel ¿i diferen¡a de profitabilitate.

nvesti¡ia anualå de douå miliarde de euro în cercetarea ¿i dezvoltarea culturilor ¿tiin¡ifice este aproape dublå fa¡å de cheltuielile celor mai apropia¡i concuren¡i. Cu o valoare estimatå a vânzårilor maxime de pânå la 30 de miliarde de euro, Bayer are cel mai productiv flux de produse noi din industrie. “Fiecare proiect este conceput pentru a ajuta fermierii så dezvolte modalitå¡i mai eficiente de a exploata ¿i de a¿i satisface nevoile”, a declarat Bob Reiter, ¿ef de cercetare ¿i dezvoltare la divizia Crop Science din Bayer. Zece noi formulåri de protec¡ie a culturilor ¿i trei caracteristici biotehnologice avanseazå pânå la faza de lansare. Soia Intacta 2 Xten a ob¡inut toate aprobårile de reglementare ¿i va fi lansatå în Brazilia pânå la sfâr¿itul anului. Va sprijini fermierii din America de Sud cu mai multe moduri de ac¡iune pentru combaterea dåunåtorilor. În 2022, porumbul SmartStax PRO va fi lansat în Statele Unite. Acesta oferå trei moduri de ac¡iune pentru controlul Diabrotica, inclusiv un nou mod de ac¡iune bazat pe RNAi. “Zona de oportunitate” este de peste 30 de milioane de hectare. Progrese în dezvoltarea caracteristi40

cilor plantelor ce oferå protec¡ie împotriva insectelor reduc nevoia de tratamente insecticide foliare ¿i îmbunåtå¡esc productivitatea. Tehnologia ThryvOn, o caracteristicå pentru controlul lygus ¿i trips în cultura de bumbac, este a¿teptatå anul acesta. Ea va satisface o nevoie importantå pe pia¡a bumbacului. Se prevede cå va ajuta la un control mai bun al dåunåtorilor ¿i reducerea utilizårii insecticidelor. Aceasta este prima caracteristicå biotehnologicå introduså vreodatå pentru combaterea insectelor dåunåtoare prin supt ¿i perforare. Segmentul produselor biologice Cu competen¡e puternice în fermenta¡ie, formulare, testare pe teren ¿i sprijin pentru fermieri, Bayer dezvoltå în mod activ noi op¡iuni biologice interesante pentru fermieri. Un exemplu este cea mai nouå extindere a familiei de produse Serenade, Serenade Soil Activ. Noul produs îmbunåtå¡e¿te u¿urin¡a utilizårii, cu doze de utilizare mai mici. Bayer se a¿teaptå ca acest nou produs så ofere cre¿tere biologicå pe pie¡ele în expansiune, inclusiv lansarea în SUA ¿i Australia în acest an ¿i extindere globalå în anii urmåtori.

La soia, un domeniu-cheie pentru cercetarea Bayer, obiectivul este de a da fermierilor soiuri ce au caracteristici ce oferå flexibilitate în controlul buruienilor. Bayer a dezvoltat prima serie de cinci cåi de toleran¡å la erbicide pentru soia. În prezent, în faza 3 de dezvoltare, aceastå ofertå de caracteristici se adaugå celor trei toleran¡e ale XtendFlex cu alte douå moduri de ac¡iune: toleran¡å la HPPD ¿i toleran¡å la 2,4-D. În faza a doua existå un mod suplimentar de ac¡iune care vine så transmitå toleran¡a la erbicide PPO (Protoporphyrinogen Oxidase). În plus, a treia genera¡ie de combatere a dåunåtorilor din cultura de soia va spori în continuare sistemul Intacta ¿i îi va ajuta pe fermieri så continue så creascå produc¡iile, reducând în acela¿i timp utilizarea insecticidelor. Investi¡ia continuå în caracteristici biotehnologice înseamnå cå urmåtoarea genera¡ie de tråsåturi de combatere a dåunåtorilor din cultura de porumb va fi lansatå pe termen scurt, iar multe vor debuta în America de Sud. Brazilia ¿i Argentina se pregåtesc pentru lansarea VTPro4 la timp pentru sezonul 2021/22, dupå ce au primit toate aprobårile de reglementare necesare. Aceasta înseamnå un mod suplimentar de combatere a dåunåtorilor supraterani pentru a înlåtura rezisten¡a în evolu¡ie în Brazilia tropicalå. A patra genera¡ie de protec¡ie împotriva lepidopterelor continuå så demonstreze o eficien¡å remarcabilå pentru controlul suprateran ¿i a primit aprobarea cultivårii în Brazilia - o etapå criticå pentru lansarea comercialå planificatå pânå la mijlocul deceniului. uuu

Adrian MIHAI Profitul Agricol 10/2021

CULTURI VEGETALE Promovarea de noi abordåri în dezvoltarea moleculelor mici Pa¿ii pe care Bayer i-a fåcut în descoperirea moleculelor mici se traduc într-o dublare a numårului de candida¡i în faza de descoperire, cu o probabilitate mai mare de succes în autorizare. Pentru 2020, Bayer are aproximativ zece substan¡e active în fluxul actual de cercetare.

Porumbul cu talie scurtå va transforma cultura uuu Este de a¿teptat ca porumbul de talie micå al Bayer så transforme aceastå culturå. Noul sistem de produc¡ie va permite o utilizare mai preciså a protec¡iei culturilor, precum ¿i poten¡ialul de a optimiza utilizarea resurselor cheie, cum ar fi azotul, påmântul ¿i apa. Porumbul cu talie micå îmbunåtå¡e¿te rezisten¡a, ajutå la reducerea pierderilor semnificative în condi¡ii de mediu dificile ¿i vremea extremå, inclusiv vânturile puternice. Porumbul de talie micå este un câ¿tig pentru fermieri, privind durabilitatea ¿i securitatea alimentarå în acela¿i timp. Dezvoltarea de cåtre Bayer a trei abordåri ale porumbului de talie scurtå va contribui la accesul pe pia¡a globalå. În faza 3 de dezvoltare sunt douå abordåri - “ameliorare avansatå” ¿i biotehnologia. Ameliorarea avansatå lucreazå pentru a introduce caracteristici de staturå scurtå care apar în mod natural în germoplasma de elitå. Bayer colaboreazå cu BASF la o abordare biotehnologicå pentru scurtarea internodii, care permite aplicabilitatea într-o gamå largå de germoplasmå. Odatå cu editarea genelor, Bayer dezvoltå abordåri multiple pentru a genera porumb cu staturå scurtå, creând poten¡ial de oportunitå¡i pe mai multe pie¡e. Folosind toate cele trei abordåri ale porumbului de talie micå, Bayer anticipeazå cå conceptul de produs ar putea fi potrivit pentru mai mult de 89 milioane ha în urmåtorii ani. 42

Optimizarea bibliotecii mari ¿i diverse de germoplasmå Prin intermediul instrumentelor avansate de reproducere ¿i a marii biblioteci de germoplasmå Bayer, au fost implementate 430 de hibrizi ¿i soiuri noi din porumb, soia, bumbac ¿i legume. Tehnologia ¿i caracteristicile utilizate în dezvoltarea acestor varietå¡i protejeazå poten¡ialul de produc¡ie inerent al semin¡elor ¿i ajutå Bayer så îmbunåtå¡eascå continuu calitatea portofoliului såu de semin¡e. Eforturile de reproducere ale Bayer trec de la selectarea celor mai bune semin¡e prin ameliorare la proiectarea celor mai bune semin¡e pentru fermieri. Prin ¿tiin¡a datelor ¿i o vastå bibliotecå de germoplasmå, Bayer îmbunåtå¡e¿te continuu dezvoltarea produselor pentru a satisface nevoile în schimbare ale fermierilor. Oportunitå¡i de deblocare pentru noi modele de afaceri, bazate pe ¿tiin¡a datelor Fiecare fermier se confruntå cu provocåri diferite ¿i are nevoie de solu¡ii adaptate. Platforma de agriculturå digitalå Climate FieldView, lider în industrie, este acum utilizatå pe mai mult de 60 milioane ha în întreaga lume. Cu informa¡ii colectate de la semånat, trata-

mente ¿i recoltat, îi ajutå pe fermieri så ia decizii bazate pe date ¿i så dezvolte modelele Climate FieldView pentru a optimiza produc¡iile. Aplica¡ia Seed Advisor din FieldView a continuat så ajute fermierii så îmbunåtå¡eascå productivitatea prin optimizarea recomandårilor de semånat. Cre¿terea platformei înseamnå cå modelele sunt acum alimentate de mai mult de 6,9 milioane de puncte de date de la peste 8.600 de hibrizi, pe mai mult de 70.000 de câmpuri.

Erbicide noi Noul mod de ac¡iune al erbicidelor Bayer pentru combaterea buruienilor postemergente a avansat la faza 3. Aceastå moleculå are poten¡ialul de a debloca o mai mare flexibilitate de combatere a buruienilor. Va permite utilizarea în diferite segmente de pia¡å, deschide noi oportunitå¡i pentru sistemele bazate pe caracteristici de toleran¡å la erbicide în culturile majore ¿i permite utilizarea continuå a sistemelor de conservare ¿i fårå prelucrare, care îmbunåtå¡esc sechestrarea carbonului ¿i sånåtatea solului. Profitul Agricol 10/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR

Gavril\ Tuchilu[, pre[edinte Cooperativa Agrolact Moldova

Huzur de Moldova, un brand al fermierilor Cooperativa Agrolact Moldova a påtruns pe pia¡a de profil din România cu produsele procesate la noua fabricå din Sascut, jude¡ul Bacåu. Investi¡ia a ajuns la valoarea de 6 milioane de euro. Cinci oameni de afaceri din Moldova ¿i-au dat mâna pentru construirea fabricii din Sascut: Gavrilå Tuchilu¿ (Agrimat Matca, jude¡ul Gala¡i), Ioan Chiriac (Rolex, Radomire¿ti, jude¡ul Bacåu), Grigore Horoi (Aicbac, Agricola Bacåu) ¿i al¡ii. Gavrilå Tuchilu¿, pre¿edintele acestei cooperative, ¿i-a propus så valorifice numai lapte românesc. “Acum procesåm doar laptele nostru în fabricå, dar inten¡ionåm så luåm lapte ¿i de la fermieri din jurul nostru.” Påtrunderea multina¡ionalelor pe pia¡å i-a determinat pe fermierii no¿tri så-¿i apere interesele. “În 2016, 5 fermieri din Moldova s-au unit în aceastå cooperativå, spune Codrin Cosma, director economic la Agrolact Moldova. Au cumpårat terenul de 1,2 hectare, a¿ezat strategic la drumul na¡ional, care 44

leagå Bacåul de Bucure¿ti. Fabrica este la distan¡å egalå între membrii cooperatori. Fermele membrilor produc 28-30 de tone de lapte pe zi. Adicå jumåtate din capacitatea de procesare a fabricii. În timp, membrii vor så-¿i dezvolte efectivele de vaci. Cu tot cu teren, fabrica a costat 5 milioane de euro, din care 1,3 milioane de euro am primit de la Uniunea Europeanå.” Doctorul Adrian Dina, director executiv al Cooperativei Agrolact Moldova ¿i membru asociat în aceastå nouå structurå, explicå semnifica¡ia brandului “Huzur”: “Varianta de comunicare ¿i de marcheting este cå «Huzur» se identificå strategic cu un trai mai bun. ªi dacå noi luåm în calcul faptul cå producem un lapte de foarte bunå calitate fiindcå to¡i membrii cooperativei sunt ni¿te profesioni¿ti riguro¿i, atât în cultura mare, cât ¿i în zootehnie, atunci vom în¡elege mai bine. Fermierii no¿tri î¿i doresc så punå pe masa consumatorului tot ce pot face ei mai bun, cu trasabilitate perfectå, pentru un stil de via¡å mai sigur, mai

sånåtos. Procentul de gråsime în lapte este de la 3,9 la 4,2%, iar proteina - de la 3 la 3,5%. Este un lapte foarte bun, care ne permite så procesåm toatå gama de produse pe care ne-am propus-o: de la laptele proaspåt, nestandardizat, la sticlå, ¿i lapte la pet, cu diverse procente de gråsime, pânå la acidofile ¿i brânzeturi. Fermierul nu are timp så huzureascå, pentru el odihna este de pre¡. Så huzureascå înså cumpåråtorul!” O explica¡ie expresivå are ¿i Ioan Chiriac (Rolex, Radomire¿ti, jude¡ul Bacåu): “Brandul nostru este «Huzur», înregistrat la OSIM. Adicå, dacå tot muncim noi a¿a din greu ca så cre¿tem vacile, måcar så huzureascå al¡ii care cumpårå produsele fabricii noastre. Avem acela¿i nutri¡ionist în toate fermele. Noi, fermierii ¿i cumpåråtorii, nu avem sigur nutri¡ioni¿ti, dar pentru vaci avem nutri¡ionist unic”. Vom reveni cu detalii.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 10/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

INS a publicat statistica produc]iei de carne Produc¡ia de carne de porc a României a scåzut de aproape trei ori în ianuarie 2021, de la 82.046 tone, în luna decembrie 2020, la 27.617 tone, spun datele Institutului Na¡ional de Statisticå. Au fost sacrifica¡i 305.000 de porci, de trei ori mai pu¡ini decât în decembrie 2020 (893.000 de capete), o lunå în care consumul de carne de porc, conform tradi¡iei, cre¿te considerabil. Fa¡å de luna ianuarie a anului trecut, sacrificårile de porcine au crescut cu douå procente. La porc, produc¡ia internå acoperå doar 30% din consum, restul provenind din importuri. Conform datelor Ministerului Agriculturii, România a adus în primele nouå luni din 2020 aproape 192.000 de tone de carne de porc din statele UE ¿i din ¡åri ter¡e, pentru care sau cheltuit 433,17 milioane de euro.

Profitul Agricol 10/2021

Potrivit datelor INS, produc¡ia de carne de bovine a totalizat 7.437 tone, în luna ianuarie 2021, fiind în scådere cu 27% fa¡å de decembrie 2020, când a fost înregistratå o produc¡ie de 10.187 tone, dar în cre¿tere cu 15,1% fa¡å de ianuarie 2020 (6.641 tone). Numårul bovinelor sacrificate a ajuns la 44.000 de capete, mai pu¡in fa¡å de luna anterioarå (61.000 de capete în decembrie 2020), dar în cre¿tere cu 12,8% comparativ cu luna similarå a anului trecut (39.000 capete). În ceea ce prive¿te produc¡ia de carne de ovine ¿i caprine ob¡inutå în luna ianuarie a acestui an, statistica oficialå aratå o cre¿tere fa¡å de ianuarie 2020, de la 1.607 tone la 1.751 tone, respectiv o majorare cu 9%. În compara¡ie cu decembrie 2020 sa înregistrat o diminuare a produc¡iei cu

68%, în acea lunå fiind consemnatå o produc¡ie de 5.466 tone carcaså ovine ¿i caprine. Animalele sacrificate pe aceste specii au ajuns la 110.000 capete în prima lunå din acest an, în cre¿tere fa¡å de luna ianuarie 2020 (106.000 capete), dar în scådere fa¡å de decembrie 2020 (379.000 de capete). De asemenea, produc¡ia de carne de pasåre s-a diminuat cu 7,9%, în ianuarie 2021, la 37.821 tone carcaså, de la 41.080 tone în luna precedentå ¿i cu 10,7% fa¡å de ianuarie 2020, când a fost consemnatå o cantitate de 42.338 tone, relevå datele INS. În ianuarie au fost sacrificate 21,97 milioane de påsåri, mai pu¡ine fa¡å de luna decembrie 2020 (23,35 milioane de capete), dar ¿i fa¡å de aceea¿i perioadå din 2019, respectiv 24,03 milioane de exemplare.

CRE{TEREA ANIMALELOR

Efectivele de Angus cresc Întreaga zootehnie din România este grav afectatå din cauza unor factori diver¿i: politici care doar simuleazå promovarea zootehniei ca ramurå esen¡ialå a agriculturii prin plusvaloarea garantatå, lipsa for¡ei de muncå, schimbårile climatice, mai ales seceta. Un singur capitol se dezvoltå rapid în ultimii ani: cre¿terea vacilor Angus. Aståzi, avem în ¡arå aproape 100.000 de vaci Angus, ne asigurå Tamás Nagy Peter, vicepre¿edinte la Asocia¡ia Aberdeen Angus.

“

Începând cu 2015, am înregistrat o cre¿tere anualå a efectivelor cu 64%. La Asocia¡ia Aberdeen Angus, s-au înscris în 2020 al¡i 314 fermieri noi, cu o medie de vârstå sub 40 de ani”, spune Tamás Nagy Peter. Fostul secretar de stat din Ministerul Agriculturii cre¿te el însu¿i 700 de vaci Angus la Mågherani, Mure¿, aproape de Sovata. “Nivelul subven¡iei din acest an este foarte scåzut ¿i pentru cå avem probleme ¿i cu pandemia. S-a pråbu¿it sistemul HORECA deoarece carnea de vitå se consumå mai mult la restaurante, comparativ cu carnea de porc. A¿a cå subven¡ia la vaca de carne a scåzut la 185 de euro pe cap. Trebuie gåsite solu¡ii fiindcå ritmul cre¿terii efectivelor la bovinele de carne este sus¡inut ca urmare a migra¡iei crescåtorilor de la vaca de lapte sau de la oi la vacile Angus. Iar aceastå migra¡ie face så aparå fermieri noi. Deci, oameni tineri cresc tot mai multe vaci de carne. Fenomenul migra¡iei este urmåtorul: ¡åranii renun¡å la vacile de lapte fiindcå urma¿ii nu vor så mai fie slugi la vaci cu 80 de bani litrul de lapte ¿i cresc vaci de carne, fac încårcåtura pe ima¿ ¿i iau subven¡ia mai u¿or pe på¿une. Al¡i crescåtori renun¡å la oi fiindcå nu gåsesc mulgåtori. Decât så piardå subven¡ia pentru på¿une, mai bine cumpårå 20 de vi¡ele sau juninci cu un taur ¿i fac fermå de carne. Statistic, cre¿terea anualå în cadrul SCZ este de 64%. Rasa Aberdeen Angus are acum registrul genealogic numårul unu în Eu-

ropa, ca raså curatå”, explicå fermierul acest fenomen. Cum spuneam, în România, existå deja 100.000 de vaci Angus, cu tot cu tineret. Iar la subven¡ii s-au trecut 74.000 de exemplare pentru toate rasele, cu tot cu meti¿ii tuturor raselor de carne. Undeva, lucrurile scâr¡âie. Tamás Nagy Peter crede cå subven¡ia trebuia så råmânå diferen¡iatå în func¡ie de puritatea rasei, astfel încât meti¿ii så primeascå mai pu¡ini bani. “Notificarea trimiså ini¡ial la Bruxelles prevedea diferen¡ierea la platå în propor¡ie de 50%, 75% ¿i 100%. Pentru cå sistemul informatic nu a fost pregåtit ca så facå diferen¡ierea ¿i pentru cå sumele ar fi fost prea mari pentru rasa purå, s-a luat aceastå decizie, a råmas a¿a ¿i nimeni nu a mai vrut så facå rectificarea. Este obligatoriu totu¿i så se revinå fiindcå, dacå se men¡ine aceastå tendin¡å de cre¿tere de 64% a efectivelor pe an, dacå påstrezi plafoanele aprobate de Bruxelles, vom ajunge în 2023, când se terminå perioada de tranzi¡ie, så primim ni¿te mårun¡i¿ pentru vaca de carne. ªi atunci se va produce efectul de bumerang: cel care a investit în acest an în vi¡ele nu va avea cu ce så le ierneze peste un an.”

Necazurile datei de referin¡å Mutarea datei de referin¡å din anul 2013 spre anul 2018 nu respectå adevårul din teren, iar acest lucru este criti-

cat de mul¡i fermierii. Fårå excep¡ie. ¥n schimb, guvernan¡ii cautå justificåri pe care nu le mai crede nimeni de peste ¿apte ani. “Subven¡ia pe cap cu datå de referin¡å este cea mai mare prostie care se poate face pentru cre¿terea taurinelor, avertizeazå Tamás Nagy Peter. Pentru cå, indiferent cå este 2013 sau 2018, în anul 2027, când se încheie programul strategic, fermierul va percepe la fel: România este o ¡arå în care gospodåriile migreazå, efectivele oscileazå, unii renun¡å, al¡ii se dezvoltå. Cel cu 10 capete vrea så ajungå la 20-30 de vaci ca så devinå profitabilå activitatea lui. Cel cu 100 de vaci la muls vrea så aibå 200 ca så fie mai viabil economic. Multe ferme au tendin¡e de cre¿tere, iar gospodåriile ¡åråne¿ti dispar. Existå posibilitatea så modificåm legisla¡ia, dar guvernan¡ii trebuie så defineascå precis gospodåria ¡åråneascå, ferma de familie, exploata¡ia comercialå. De exemplu, dacå ai depå¿it 5 vaci, se închide gospodåria ¡åråneascå, data istoricå se uitå ¿i se deschide ferma de familie pânå la 25 de vaci. Dacå ai vândut vacile, ¡i se suspendå exploata¡ia ¿i nu mai ai dreptul så încasezi subven¡ia. Dacå faci o lege transparentå pentru ierarhizarea gospodåriilor, ar func¡iona lucrurile. Dupå legisla¡ia actualå, nu se poate rezolva problema. Existå doar douå variante simple: ori renun¡i la ANT ¿i vii cu alt sprijin na¡ional ¿i încurajezi fermele mici ¿i mari ca så producå pentru pia¡å, ori schimbi legisla¡ia ¿i pui în func¡iune acest sistem de subven¡ii. ANT este regresiv. Dacå fermierul va primi 40 de euro pe vacå, cu subven¡ia pe 5 vaci el nu poate så cumpere nici u¿a grajdului. Îi va cere so¡ia så schimbe televizorul sau ma¿ina de spålat. ªi vor råmâne în aceea¿i såråcie.” Profitul Agricol 10/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

vertiginos în toat\ ]ara Ameliorarea rasei ¿i testarea taurilor Asocia¡ia Aberdeen Angus a introdus în testare a doua genera¡ie de 18 tåura¿i, selecta¡i prin programul informatic. Tåura¿ii au trecut de faza de carantinå, au primit toate tratamentele ¿i vaccinårile, iar acum s-au stabilit ra¡iile furajere. “Vrem så facem ¿i o selec¡ie pe consumul de furaje. Adicå, verificåm ce spor de cre¿tere am ob¡inut pe unitatea de furaje. Taurul care ob¡ine un spor mai mare de cre¿tere cu un volum mai mic de furaje de acela¿i fel valorificå mai bine furajul ¿i deci este mai economic. Avem sistem de cântårire la adåpåtoare ¿i facem medii aritmetice pe fiecare lunå”, spune crescåtorul. Este cea mai dinamicå asocia¡ie de crescåtori din ¡arå. “Am abordat ¿i problema provocatå de ANZ prin ordinul privind monta naturalå. Ei au bågat berbecii ¿i taurii în aceea¿i oalå, ceea ce contravine regulamentului european. Noi am inventariat to¡i taurii membrilor ¿i am comandat pentru fiecare crotalii verzi personalizate pentru baza de date. Un asemenea crotaliu îi conferå taurului dreptul de reproducåtor. Avem toate genotipurile pentru taurii no¿tri, realizate la un laborator de geneticå din Germania. Ne costå în medie 20 de euro pe taur. Autoritatea statului trebuie så facå inspec¡ia pentru respectarea procedurilor, iar reproduc¡ia este strict activitatea asocia¡iei prin programul de ameliorare. Niciun fermier nu este båtut în cap ca så foloseascå un taur care så-i provoace regres genetic în fermå.” Asocia¡ia a început ¿antierul pentru centrul de colectare a vitelor Angus. S-a plåtit avansul pentru execu¡ia lucrårilor, sa contractat infrastructura la o firmå germanå. “În martie, vom ridica grajdul, urmeazå infrastructura internå - ventila¡ie, adåpåtori, por¡i, grilaje, u¿i, iar la toamnå vom avea inaugurarea. Grajdul va avea locuri pentru 500 de capete ¿i va lucra ciProfitul Agricol 10/2021

clic. Centrul va face achizi¡ie de vaci Angus în perioada 1-15 ale lunii, se livreazå ¿i se dezinfecteazå grajdul. Totul plin, totul gol. Animalele se vor vinde la licita¡ie prin departamentul comercial al asocia¡iei, ca ac¡ionar unic. Vom avea un marketing interna¡ional, înså va putea cumpåra oricine din România sau din afarå. Vom liberaliza total vânzarea. Asocia¡ia a cumpårat ma¿inå ¿i remorcå pentru colectarea animalelor de vânzare”.

Proiecte cu bani europeni Pentru Ferma Black Angus, care îi apar¡ine, fermierul Tamás Nagy Peter are 120 de hectare, proprietate personalå, 240 de hectare a arendat de la diver¿i proprietari. “Am dezvoltat un parteneriat cu firma Tehnodiesel, cu care am dezvoltat tot parcul de utilaje zootehnice. De la cositoare ¿i greble Krone, balotierå, camioane, remorci pentru fân sau pentru animale, remorcå tehnologicå, încårcåtoare frontale Weidemann (telescopabil pentru stivuirea furajelor ¿i încårcåtor mic pentru grajd) pânå la tractoare Massey Ferguson. Acest parteneriat cu firma Tehnodiesel s-a derulat fårå bancå, doar pe încredere. Firma oferå service ¿i mentenan¡å pentru utilaje. Este furnizor unic, vine pentru toate utilajele noastre, aduce uleiurile pentru toate utilajele, la un pre¡ mai mic. Pot negocia tarife mai bune pentru acela¿i service. Utilajele au costat în total aproximativ 800.000 de euro, iar dacå a¿ adåuga utilajele second-hand, ajung la un milion de euro”, spune Tamás Nagy Peter. Viorel PATRICHI 47

MA{INI & UTILAJE Promovarea în vremea pandemiei

NHR Agropartners face test\ri de utilaje în ferme Este evident cå vom parcurge ¿i acest an în condi¡ii de pandemie, dar agricultura trebuie så meargå înainte, la fel ¿i vânzårile de utilaje. Lipsi¡i de întâlnirile ample, cu sute de fermieri odatå, dealerii s-au orientat spre promovarea ¡intitå ¿i testarea ma¿inilor în fermele poten¡ialilor clien¡i.

început, ca toatå lumea, dealerii au testat onlineul, Facebook, YouTube,

alte site-uri. “Nu am observat un impact puternic al promovårii pe platformele online”, spune Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners. Dar påstreazå ¿i aceastå variantå la îndemânå. “Dupå un an ca 2020, cu o scådere de 25% la vânzårile de tractoare ¿i utilaje ¿i de 35% la combine, anul acesta

este ¿i mai necesarå achizi¡ia de utilaje noi, iar fermierii încearcå så gåseascå solu¡ii”, crede Neac¿u. De aceea, NHR Agropartners are în vedere demonstra¡ii în câmp, dar în condi¡ii de pandemie. “Am observat tendin¡a fermierilor de a încerca un utilaj la ei în fermå, în condi¡iile lor reale. Din cauza pandemiei, a scåzut interesul pentru demonstra¡iile clasice, cu sute de oameni. De aceea, facem teståri de utilaje direct la poten¡ialii clien¡i.” ¥n perioada imediat urmåtoare vor face teståri cu noul tractor Deutz-Fahr 8280 TTV în tandem cu un cultivator Terria de la Poettinger, cu Alpha Twin de la Hardi, cu Bogballe ¿i cu alte utilaje, în func¡ie de interesul fermierilor. “Din påcate, sunt teste singulare, adresate câte unui fermier ¿i nu po¡i ¡inti mai mul¡i fermieri cu o demonstra¡ie de anvergurå. Mai punem în legåturå ¿i fermierii care doresc un anumit utilaj

cu cei care au deja ¿i-l utilizeazå.” Vestea bunå este cå pia¡a autohtonå de utilaje då semne de u¿oarå revigorare, mai ales fa¡å de anul trecut. Dar, spune Florin Neacu, de¿i necesarul de tehnicå agricolå este mare, nu se va atinge în 2021 nivelul de vânzåri din 2018 sau 2019, dacå fermierii nu vor fi sprijini¡i în mod real. “Noi facem ceea ce ¡ine de noi, avem stocuri de tractoare, combine ¿i utilaje performante, de ultimå genera¡ie, de la cei mai cunoscu¡i ¿i respecta¡i constructori mondiali, pregåtim pachete atractive, implicându-ne inclusiv în gåsirea celor mai bune op¡iuni de finan¡are, ¿i îmbunåtå¡im echipa ¿i calitatea serviciilor postvânzare.” Nu o spune, dar se subîn¡elege, ¿i statul trebuie så îi ajute cumva pe agricultori. Cu bani, nu cu vorbe.

Arpad DOBRE

Deocamdatå, spune Florin Neac¿u (foto), expozi¡iile fizice, clasice cum le-am spune noi, au un poten¡ial periculos. “Cred cå, din precau¡ie, atât expozan¡ii, cât ¿i vizitatorii vor fi mult mai pu¡ini, ceea ce va scådea ¿i interesul nostru pentru participare.” Dar nu exclude vizitarea Agritechnica 2021. “Vom participa întrun numår restrâns, ca vizitatori, ¿i doar în måsura în care furnizorii no¿tri principali vor fi prezen¡i cu standuri. Deja unii au anun¡at cå nu vor participa la edi¡ia din acest an.” 48

Profitul Agricol 10/2021

MA{INI & UTILAJE

Înc\rc\toarele Manitou, monitorizate pe smartphone Constructorul francez Manitou a folosit avansul tehnologic pentru a conecta digital utilajele sale. Încårcåtoarele cu bra¡ telescopic au acum în echiparea standard acces la aceastå conectivitate, prin noua aplica¡ie pentru smartphone “MyManitou Mobile App”, conceputå ¿i proiectatå pentru a oferi utilizatorilor servicii instantanee.

Beneficii Fermierii care vor comanda utilaje Manitou au la dispozi¡ie prin aplica¡ie în timp real toate datele despre utilaj ¿i pot contacta service-ul în orice moment, pentru a primi sfaturi de specialitate ¿i asisten¡å la distan¡å. De asemenea, tehnicienii au acces în timp real la datele utilajelor Manitou pentru o mentenan¡å preventivå, reducând costurile totale ¿i timpii de sta¡ionare. Pentru detalii, fermierii pot contacta importatorul oficial, IPSO Agriculturå.

Arpad DOBRE

atoritå monitorizårii permanente, 24 de ore din 24 ¿i 7 zile din 7, precum ¿i a datelor transmise în timp real, fermierii pot afla în orice moment loca¡ia, consumul ¿i nivelul de combustibil al utilajelor lor ¿i pot detecta orice probleme tehnice. Pentru a evita timpii mor¡i, prin intermediul aplica¡iei fermierii pot contacta rapid o reprezentan¡å Manitou, pentru a programa mentenan¡a utilajului.

Garan¡ie de doi ani Toate utilajele Manitou conectate au acum o garan¡ie de doi ani sau 2.000 de ore de func¡ionare ¿i existå op¡iunea de prelungire cu unu pânå la patru ani. Sunt douå tipuri de garan¡ie: Essential Coverage, care se referå la motor ¿i transmisie, respectiv Total Coverage, care acoperå toate componentele, inclusiv piesele mecanice, electrice, electronice ¿i hidraulice ale ma¿inii. Cu acest serviciu extins, grupul Manitou oferå un confort suplimentar celor care î¿i folosesc zilnic utilajul. 50

Digitalizare Solu¡iile Manitou permit utilizatorilor såi - administratori de flote, clien¡i utilizatori, tehnicieni - så acceseze ¿i så partajeze toate datele utilajului în timp real: starea ¿i pozi¡ia echipamentului (geolocalizare), monitorizarea între¡inerii, nivelul de carburant, numårul de ore de utilizare, programarea ¿i gestionarea alertelor. Solu¡iile de conectivitate sunt accesibile prin aplica¡ia MyManitou Mobile App, pentru utilizatorul final, sau platforma de gestionare a flotei EasyManager, dedicatå gestionårii mai multor echipamente. Concepute pentru utilizare colaborativå, indiferent dacå fermierii se aflå în teren sau la birou, aceste servicii sunt disponibile pe PC-uri, tablete sau smartphone-uri. Profitul Agricol 10/2021

MA{INI & UTILAJE AgroConcept sårbåtore¿te anul acesta 5 ani de activitate. Privind în urmå, putem spune cå au evoluat frumos, având în momentul de fa¡å o re¡ea de 14 centre regionale, 255 de angaja¡i ¿i un vârf al cifrei de afaceri de 90 de milioane de euro.

AgroConcept> primii 5 ani Din 2016, când au intrat pe pia¡å, AgroConcept s-a ridicat la nivelul angajamentului luat fa¡å de marii constructori reprezenta¡i în România, New Holland ¿i Kverneland, ¿i este aståzi unul dintre cei mai importan¡i jucåtori pe pia¡a ma¿inilor agricole. Inclusiv anul 2020, care a adus scåderi de vânzåri pentru toatå lumea, au reu¿it så îl traverseze cu echipa intactå ¿i cu rezultate care påreau imposibile în martie anul trecut. Compania se concentreazå acum pe anul agricol 2021 ¿i se pregåte¿te de inaugurarea unei noi filiale, a 15-a. Loca¡ia va fi anun¡atå în curând.

Concept are în portofoliul de produse alte 27 de parteneriate cu companii reprezentative. Amintim rapid constructorul italian de sisteme de iriga¡ii Casella ¿i producåtori precum Cochet, Olimac, Joskin, Moro Aratri, Oros ¿i Nardi, la care se adaugå par tenerii financiari Deutsche Leasing ¿i BNP Paribas Leasing Solutions. AgroConcept a semnat parteneriate de încredere pe termen lung cu New Holland, Kverneland ¿i cu toate celelalte companii din portofoliu ¿i ¿i-a asumat responsabilitatea de a le reprezenta în România cu cele mai bune rezultate posibile, în ciuda pandemiei ¿i a contextului economic actual.

Pe lângå cei doi grei aminti¡i mai sus, New Holland ¿i Kverneland, Agro-

Arpad DOBRE

Noul CEO al AgroConcept Jaydeep Singh (foto) face parte din echipa AgroConcept încå din 2016, din primele zile de activitate a companiei. A coordonat ini¡ial dezvoltarea întregii re¡ele de centre regionale, pentru ca ulterior så supervizeze departamentele de Vânzåri, Marketing ¿i Postvânzare. De aceea, numirea sa, în martie 2020, ca CEO a fost un pas firesc ¿i a deschis o nouå etapå, cea de consolidare. “A fost un an greu, nu doar din cauza pandemiei care a bulversat comunitatea de afaceri ¿i a rescris interac¡iunea umanå, dar ¿i din cauza secetei, care a schimbat total planurile multor fermieri ¿i a pus «pe a¿teptare» întregi regiuni agricole”, a declarat noul CEO (este acronimul pentru Chief Executive Officer, cea mai înaltå func¡ie executivå dintr-o companie). 52

Profitul Agricol 10/2021

MA{INI & UTILAJE IPSO Agriculturå: Cursuri pentru fermieri IPSO Agriculturå a organizat recent o serie de cursuri cu tema “Combine Câmp”. A fost o ocazie så prezinte douå modele foarte reu¿ite, ambele John Deere, S770 ¿i T550, cu func¡ionarea ¿i avantajele fiecårui model. S-au detaliat serviciile de post vânzare ¿i pachetele FarmSight pentru productivitate sporitå cu tehnologia John Deere. Fermierii au aflat ¿i despre noua ofertå de garan¡ie, valabilå din aceastå lunå, de 3 ani sau 3.000 de ore de func¡ionare pentru toate tractoarele John Deere din Seriile 6, 7, 8, 9 ¿i de 3 ani, respectiv 1.500 de ore de func¡ionare pentru combinele John Deere ¿i pentru utilaje.

AgroConcept: Ofertå specialå la tractoarele New Holland T5 Fermierii care cumpårå pânå în 30 aprilie 2021 un tractor New Holland T5.95 sau T5.115 beneficiazå de o serie de reduceri: accesorii încårcåtor -18%, încårcåtor frontal -14%, set ro¡i înguste -16%. Tractoarele au puteri nominale de 99 ¿i 114 CP, transmisie Dual Command, cabinå VisionView, capacitate de ridicare de 4.400 kg cu ridicåtor pe spate cu Lift-O-Matic-Plus.

Dicor Land: Parteneriat cu Lemken Rezultatele remarcabile ob¡inute în cei 10 ani de când Dicor Land este permanent la dispozi¡ia fermierilor, au adus alåturi de compania gålå¡eanå parteneri de prestigiu. Lemken, cel de-al treilea producåtor de utilaje agricole la nivel mondial, se alåturå furnizorilor de marcå reprezenta¡i de Dicor Land, care va oferi fermierilor români numeroase tipuri de utilaje performante pentru prelucrarea solului, semånåtori, sprayere ¿i alte echipamente agricole produse de compania germanå. 54

Cum alege]i

motopompa potrivit\ ¥mpin¿i de la spate de lipsa precipita¡iilor din lunile de primåvarå-varå, tot mai mul¡i aleg så investeascå în sisteme de iriga¡ii. Speciali¿tii spun cå o astfel de investi¡ie ar fi bine så se facå informat, cu acces la consultan¡i care så vinå cu solu¡ii specifice solelor pe care fermierii le au de irigat. Adrian Nåforni¡å, manager de produs la Dicor Land - unic importator ¿i distribuitor al sistemelor de iriga¡ii IRTEC - ne explicå ce diferen¡e sunt între douå motopompe, I73C002 ¿i I73C055. Aratå identic, dar au func¡ionalitå¡i diferite. ¥n primul rând, spune Nåforni¡å, motopompa se alege în func¡ie de sistemul de iriga¡ii pe care urmeazå så îl deserveascå ¿i nu în func¡ie de puterea motorului din dotare. Printre factorii care influen¡eazå parametrii de func¡ionare ai motopompei se aflå: numårul de consumatori, duza ¿i presiunea de lucru doritå, lungimea ¿i diametrul ¡evii de transport de la motopompå pânå la sola irigatå, precum ¿i diferen¡a de nivel între sursa de apå ¿i

terminale, respectiv tamburi sau sisteme liniare. Motopompele I73C002 ¿i I73C055 au motor IVECO în 4 cilindri, de 126 CP ¿i sunt echipate cu acoperi¿, sistem de amorsare automatå Kirpy ¿i calculator ELCOS CEM 250/00 cu sistem de alarmå pentru presiune ridicatå sau scåzutå. Ambele sunt prevåzute cu pompa Caprari. Specialistul Dicor Land a precizat înså cå de aici încep ¿i marile diferen¡e în performan¡ele celor douå modele. Dacå I73C002 este dotatå cu o pompa Caprari model MEC MG 80-4/3A, capabilå så livreze la 1.750 rpm 1.440 l/min ¿i 11,9 bari, I73C055 are o pompå Caprari MECAG4/125B, care, la aceea¿i tura¡ie de 1.750 rpm, livreazå 3.600 l/min ¿i 7,6 bari. Prin urmare, de¿i au aceea¿i putere a motorului de 126CP, I73C002 este recomandatå pentru sisteme de irigat cu tamburi, pe când I73C055 se adapteazå mai bine la solicitårile sistemelor de irigat de tip liniar. Pentru o alegere corectå a motopompei, fermieri pot transmite speciali¿tilor Dicor Land modul de utilizare a acesteia, pentru a stabili apoi performan¡ele pe care motopompa trebuie så le livreze în teren.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 10/2021

INFORMA}II Serviciu de livråri pentru fermierii din Anglia India Morris, o femeie din ora¿ul britanic Bury, a fondat un serviciu de livråri pentru a-i ajuta pe fermieri så depå¿eascå efectele pandemiei, în special închiderea restaurantelor. Serviciul preia carne proaspåtå de la mai multe ferme din zonå ¿i o livreazå consumatorilor, sub forma unei cutii cu mai multe bucå¡i alese de fermieri. Con¡inutul variazå de la o cutie la alta ¿i con¡ine inclusiv bucå¡i care nu se gåsesc în mod obi¿nuit în magazine. Morris spune cå a început afacerea ca un proiect în timpul liber, înså s-a transformat într-un succes. ONU cumpårå grâu pentru a ajuta Sudanul Programul alimentar al Organiza¡iei Na¡iunilor Unite (WFP) va achizi¡iona 200.000 de tone de grâu pentru Sudan, în al doilea an al programului de asisten¡å pentru statul african. Conform în¡elegerii, Sudanul va plåti cerealele în moneda localå, pentru a reduce presiunea asupra rezervelor valutare de care dispune guvernul. WFP va cumpåra grâul printr-o licita¡ie interna¡ionalå, cu livrare în silozurile de stat din Port Sudan. Statul african consumå anual aproximativ 2 milioane de tone de grâu. India condamnå declara¡iile unor parlamentari britanici Autoritå¡ile din India au condamnat declara¡iile unor parlamentari britanici, care ¿i-au exprimat îngrijorarea fa¡å de modul în care guvernul Modi gestioneazå protestele fermierilor ¿i limiteazå libertatea presei. Înaltul Comisar al Indiei la Londra a caracterizat dezbaterea din parlamentul englez ca fiind “plinå de informa¡ii false” ¿i a condamnat amestecul în problemele interne ale ¡årii. Parlamentarii i-au cerut premierului Boris Johnson så discute situa¡ia fermierilor care locuiesc de luni de zile în tabere improvizate din jurul capitalei New Delhi cu prilejul vizitei oficiale programate pentru a doua parte a anului. 56

EXTERNE Vaccinuri false contra pestei porcine africane Ministerul chinez al agriculturii a pornit o campanie de eliminare a vaccinurilor false contra pestei porcine, din cauza riscului extrem de mare pe care acestea îl reprezintå. Autoritå¡ile spun cå mai multe vaccinuri oficiale se aflå în diverse etape ale testelor clinice, înså nici unul nu este autorizat pentru uz veterinar în acest moment. “Vaccinurile false nu sunt testate corespunzåtor ¿i efectul lor nu este evaluat de cercetåtori, a¿a cå siguran¡a ¿i eficien¡a lor nu pot fi dovedite. Folosirea lor nu este riscantå doar pentru firmele care apeleazå la ele, dar poate amenin¡a chiar ¿i refacerea efectivelor de porci dupå ce epidemia de pestå a dus la sacrificarea a 1,2 milioane de animale”, a declarat într-un comunicat grupul New Hope Liuhe, unul dintre cei mai mari producåtori locali de carne de porc.

Elevii americani vor primi alimente [i în timpul vacan]ei Departamentul de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA) a anun¡at cå elevii vor primi alimente ¿i în timpul vacan¡ei de varå, programul fiind extins pânå la sfâr¿itul lunii septembrie. Firmele care asigurå hrana în ¿coli au primit instruc¡iuni så deschidå centre unde mesele pot fi servite în siguran¡å ¿i în timpul vacan¡ei, atunci când

Vaccinurile false au apårut începând cu anul 2019 ¿i la un moment dat se vindeau liber în mediul online, promi¡ând o eficacitate de 90%. Oamenii de ¿tiin¡å cred cå ele au fost dezvoltate pe baza unor articole academice care discutau posibilitatea teoreticå de a dezactiva virusul prin ¿tergerea anumitor gene. cantinele ¿colare sunt închise. To¡i elevii vor putea beneficia de alimente în mod gratuit, indiferent de venitul familiei lor. În plus, USDA a relaxat regulile pentru ca alimentele så ajungå la cât mai mul¡i elevi. Astfel, mesele vor putea fi servite ¿i în afara programului normal, iar pårin¡ii au dreptul så ridice hrana pentru copiii lor, pentru mai multe zile în avans. Programul este disponibil pentru to¡i tinerii cu vârsta de pânå la 18 ani, dar ¿i persoanelor cu handicap, indiferent de vârstå.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 10/2021

INFORMA}II EXTERNE

C\p[unile [i tsunamiul Mari ¿i lucioase, dar cu un pre¡ de 10 dolari bucata, cåp¿unile ajutå un orå¿el japonez så î¿i revinå dupå efectele provocate de cutremurul ¿i tsunamiul care a distrus agricultura localå în urmå cu un deceniu. Ora¿ul de coastå Yamamoto, la cinci ore nord de Tokyo, are aproape 12.000 de locuitori ¿i este situat într-una din principalele regiuni japoneze producåtoare de cåp¿uni. La 11 martie 2011, a avut loc în Japonia un puternic seism de magnitudine 9 pe scara Richter. Cutremurul ¿i tsunamiul care i-a urmat au distrus aproximativ 97% din serele din Yamamoto unde se cultivau cåp¿uni, în

timp ce apa de mare såratå a inundat terenurile arabile, care au devenit mult prea sårate pentru culturile agricole. Fructele scumpe au o lungå istorie în Japonia, unde produse precum pepenii, fructele de pådure ¿i strugurii sunt deseori oferite sub formå de cadouri. Comparativ cu alte exemple mult mai luxoase, un pre¡ de 10 dolari pentru o cåp¿unå produså de GRA este unul relativ modest. La o licita¡ie care a avut loc anul trecut, un lot de 108 bucå¡i din aceste fruct a fost vândut pentru 1,5 milioane de yeni, adicå aproximativ 127 de dolari pe bucatå.

Bulgaria a[teapt\ o produc]ie-record de grâu Dupå un nivel scåzut în 2020, anul acesta Bulgaria se a¿teaptå så recolteze 5,8 milioane de tone de grâu, cu 15% mai mult decât în 2020, transmite Agerpres. Randamentul mediu la produc¡ia de grâu în 2021 ar urma så se situeze la 4,90 tone/hectar, estimeazå Centrul de Cercetåri Economice în Agriculturå. Comparativ, vremea nefavorabilå ¿i dezastrele naturale din 2020 au dus la scåderea randamentelor la 3,94 tone/hectar, sub nivelul din 2015. Cele mai ridicate randamente, de peste 5 tone/hectar, au fost raportate în regiunile Montana, Vidin, Veliko Tarnovo, Pleven ¿i Lovech. În 2020, produc¡ia de rapi¡å s-a situat la cel mai scåzut nivel din ultimul deceniu. Centrul de Cercetåri Economice în Agriculturå se a¿teaptå în acest an la o cre¿tere cu 25% a randamentelor la rapi¡å, în func¡ie de condi¡iile meteo. Recolta de grâu a Bulgariei din Profitul Agricol 10/2021

2020 s-a situat la 4,626 milioane tone, a anun¡at recent Ministerul Agriculturii de la Sofia. Conform cifrelor oficiale, o suprafa¡å totalå de 1,176 milioane de hectare a fost însåmân¡atå cu grâu în 2020, iar produc¡ia medie la hectar a fost de 3.930 kilograme. De asemenea, Bulgaria a recoltat în 2020 o cantitate de 560.037 tone de orz, de pe o suprafa¡å de 138.059 de hectare, la o produc¡ie medie de 4.060 kilograme/hectar, ¿i o cantitate totalå de 257.614 tone de rapi¡å, la o produc¡ie medie de 2.250 kilograme/hectar. Ministerul Agriculturii de la Sofia a precizat cå recoltele de pe o suprafa¡å de 10.718 de hectare au fost compromise total din cauza secetei, înghe¡ului ¿i grindinei, regiunile cele mai afectate de secetå fiind Burgas, Dobrich, Varna, Sliven ¿i Shumen.

pagin\ de Arin DORNEANU

Lidea ¿i Caussade Semences Pro, noi mårci de semin¡e Lidea ¿i Caussade Semences Pro sunt noile mårci de semin¡e apårute pe pia¡a francezå în aceastå primåvarå, în urma fuziunii Euralis-Caussade Semences. Acestea vor înlocui Actisem, Caussade Semences, Codisem, Euralis Semences ¿i France Canada Semences. În afarå de semin¡e, Lidea prezintå o gamå completå de solu¡ii tehnice ¿i servicii pentru îmbunåtå¡irea performan¡elor fermei. Caussade Semences Pro va avea o ofertå adaptatå distribuitorilor. Furtunile distrug o parte a culturilor de soia din Brazilia Mai multe regiuni producåtoare de soia din Brazilia au fost afectate de cåderi record de precipita¡ii, de pânå la 75 de centimetri în ultimele såptåmâni. Cea mai gravå situa¡ie se înregistreazå chiar în regiunea Sorriso, acolo unde existå cea mai mare suprafa¡å cultivatå cu soia. Fermierii spun cå în jur de 25% din recolta din acest an nu a fost culeaså, ¿i ar putea fi pierdutå complet, pentru cå boabele au început så germineze sau så putrezeascå ¿i vor fi respinse de procesatori. Suedezii descoperå “plåcerile“ statului la coadå Într-o sâmbåtå friguroaså aproximativ 150 de persoane stau la coadå în centrul capitalei Stockholm, Suedia, în încercarea de a intra în Systembolaget, un magazin monopol al statului asupra vânzårilor de alcool. Aceasta este ultima ¿anså så cumperi alcool pânå luni. Marea coadå de sâmbåtå dupå-amiazå este deja o tradi¡ie la suedezi. Acest obicei încearcå så fie ocolit de retailerii online, care vând alcool fårå så mai stai la coadå. Cå merge sau nu, o spun cifrele: anul trecut vânzårile online de alcool din Suedia au reprezentat doar 2% din vânzårile monopolului de stat. Asta nu înseamnå cå statul suedez nu a deschis procese împotriva retailerilor online care ocolesc monopolul. 57

MICA PUBLICITATE Sta¡iunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Paji¿ti Vaslui (SCDP Vaslui) a produs în anul 2020 såmân¡å de Onobrychis viciifolia (sparcetå), soiul Anamaria categorie biologicå PB1G1, în cantitate de 9.750 kg cu certificat ITCSMS Vaslui, såmân¡å de Bromus inermis (obsigå nearistatå), soiurile Mihaela, Doina, Iulia, Safir, în cantitate totalå de 2.400 kg, cu certificat de producåtor.

OFERTÅ SEMINºE SCDP VASLUI Întrucât se apropie perioada optimå de însåmân¡are pentru semin¡ele de graminee ¿i leguminoase perene de paji¿ti,

SCDP Vaslui vinde urmåtoarele produse la pre¡urile:  Onobrychis viciifolia (sparcetå) - 14 lei/kg cu TVA inclus (TVA 9%).  Bromus inermis (obsigå nearistatå) - 17 lei/kg cu TVA inclus (TVA 9%).

HIPERFORAJ

EXECUTÅ PRUTUL S.A. pu¡uri de adâncime: comercializeazå: apå potabilå sau - Ulei brut ¿i ¿rot industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro

DN AGRAR VINDE

SCDP Vaslui oferå discounturi substan¡iale pentru achizi¡iile de semin¡e ce depå¿esc 1.000 kg, respectiv 10 lei/kg (fårå TVA) la sparcetå ¿i 14,5 lei/kg fårå TVA la obsigå nearistatå (TVA 9%).

Contact: scdp_vs@yahoo.com Tel.: 0335.411.591

Contact: 0785.242.845

Pentru cå iubim agricultura ¿i suntem alåturi de profesioni¿tii vizionari din sector, Agxecutive lanseazå o nouå oportunitate pentru speciali¿tii în nutri¡ie vegetalå. Recrutåm exclusiv pentru beneficiarul nostru, o companie multina¡ionalå, furnizoare de solu¡ii naturale ¿i tehnologii inovatoare pentru nutri¡ia ¿i sånåtatea plantelor, unul dintre speciali¿tii mondiali majori în biotehnologii marine,

Territory Plant Care Manager pentru România Principalele atribu¡ii ale postului: • Coordoneazå activitå¡ile diviziei Plant Care în România; • Prospecteazå ¿i men¡ine rela¡ia cu clien¡ii de referin¡å; • Desfå¿oarå toate activitå¡ile pentru sprijinirea afacerilor diviziei de Plant Care.

Candidatul potrivit de¡ine: • Studii absolvite în sectorul agro; • O experien¡å de minim 3 ani în zona nutri¡iei foliare ¿i a biostimulatorilor; • Un nivel avansat de englezå ¿i aptitudini digitale.

Se oferå: • salariu fix competitiv ce cuprinde ¿i o componentå variabilå, în func¡ie de performan¡e. Rolul poate evolua spre cel de lider al unei echipe comerciale locale. 58

Aplicå acum confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com sau sunå la 0743.488.022

Profitul Agricol 10/2021

Pagina de istorie Conacul Maican - Varlaam, Buz\u acad. P\un Ion OTIMAN

poalele muntelui Penteleu, la confluen¡a râurilor Bâsca Mare ¿i Bâsca Micå, se aflå satul Varlaam, comuna Gura Teghii, din jude¡ul Buzåu. Aici, pe un platou frumos, deasupra satului, se gåse¿te Conacul Maican, ridicat de colonelul Dumitru DumitrescuMaican, în anul 1903, dupå cum rezultå ¿i din inscrip¡ia puså pe frontispiciul conacului: “Aceastå clådire a fost construitå în anul 1903 de D.D. Maican, proprietarul mun¡ilor Penteleul, Gura Teghii, Spidi¿ul, Arsele ¿i Între Râuri, pe apa Buzåului”. Construit de me¿teri italieni, solicita¡i special de proprietar, conacul este o clådire din piatrå, înconjuratå de numeroase atenanse ¿i chiar de o bisericå în care, în tabloul votiv, este înfå¡i¿at înconjurat de so¡ia, fiul ¿i fiicele sale. Frumuse¡ea conacului este datå de loggia de la fa¡adå, cu 12 coloane sculptate la extremitå¡i. Între ele, în partea de jos, se aflå, repetate de 33 de ori, în fier, ini¡ialele numelui proprietarului (MD). În partea din spate, clådirea este înconjuratå de un cerdac din piatrå masivå. Din loc în loc, pe zidurile casei se aflå cåråmizi sculptate cu motive silvice, fi60

ind sculptate ¿i ancadramentele u¿ilor. Interiorul a fost gândit a fi cât mai func¡ional, menit så deserveascå numeroasa sa familie. Dupå încetarea din via¡å a colonelului Dumitru Dumitrescu-Maican, averea, formatå de 18.000 ha de pådure (întregul masiv Penteleu), joagåre, depozite de cherestea, a fost împår¡itå, conform prevederilor testamentare, între cele trei fiice ale sale: Maria, Ecaterina-Violeta ¿i Paulina, cåsåtoritå Hessenstein. Acestea, prin acte succesive, la 28 mai 1945 Maria D. Maican, la 5 iulie acela¿i an Ecaterina-Violeta D. Maican ¿i la 19 martie, 30 aprilie ¿i 13 iulie 1945 Paulina de Hessenstein, au donat Academiei Române pådurea Penteleu (18.000 ha), cea mai mare parte a bunurilor succesorale, între care ¿i conacul din satul Varlaam. În urma unor eforturi sus¡inute, dupå ¿ase ani Academia Românå a reintrat în proprietatea dona¡iei ce i-a fost fåcutå cu mai bine de ¿ase decenii în urmå. Eforturile Academiei Române se îndreaptå, în prezent, spre administrarea pådurii, dar ¿i spre restaurarea Conacului Maican, frumos mon-

ument de arhitecturå de la începutul veacului al XX-lea. Conacul Maican este format din patru corpuri, în suprafa¡å construitå de 502 m2, ¿i terenul intravilan de 7.376 m2. Imobilul este înscris în lista monumentelor istorice, categoria BV. În cursul anului 2014 s-au efectuat studiul de fezabilitate ¿i proiectul, care prevåd reabilitarea Conacului Maican, cu destina¡ia de Centru de Dezvoltare Durabilå a zonei Nehoiu-Penteleu, ¿i înfiin¡area Funda¡iei pentru protec¡ia animalelor, a¿a cum solicitå testamentul surorilor Maican. Suma necesarå pentru aceastå investi¡ie se ridicå la peste 2,35 milioane lei. Din lipsa fondurilor, Casa Maican a råmas la stadiul din anul 2014.

Profitul Agricol 10/2021

PAGINA DE HOBBY Metode de vân\toare (IV) Cu chemåtori ¿i atrape

ste cea mai ingenioaså dintre metodele de vânåtoare, cåci pune în joc deprinderi ¿i abilitå¡i prin care omul a încercat dintotdeauna så în¿ele vigilen¡a sålbåticiunilor, substituindu-li-se ¿i atrågându-le prin metode mimetice naturale sau artificiale, în vederea imitårii fie a glasului, mirosului ori siluetelor, fie a celor ale pråzilor acestora, în cazul carnasierelor. Defini¡ia poate pårea arborescentå, dar acoperå întru totul sensul no¡iunii. Sintagma din subtitlu duce cu gândul la o lucrare laborioaså, semnatå de Al. Filipa¿cu, unde se regåsesc în detaliu toate mijloacele de ademenire a vietå¡ilor sålbatice de interes cinegetic, prin utilizarea chemåtorilor ¿i atrapelor. Acestea, folosite din vechime, sunt rod al ingeniozitå¡ii omului, fåurite de me¿te¿ugari sau de vânåtori. Aståzi, sunt produse de firme consacrate, iar oferta a ajuns så îmbrace aproape întreg spectrul faunistic care se preteazå a fi ademenit prin sunete ori profiluri artificiale. La capitolul privind chemåtorile, orice pasionat î¿i poate achizi¡iona din magazinele de specialitate unele destinate cerbului, cåpriorului, vulpii, porumbeilor, prepeli¡ei, ieruncii, co¡ofenei ¿i altor animale sålbatice, mamifere ¿i påsåri, în privin¡a atrapelor uzuale fiind cele ce reproduc întocmai siluete de ra¡e ¿i de gâ¿te, în diverse pozi¡ii naturale. La cele din urmå, de mare efect este dublarea instalårii atrapelor cu utilizarea chemåtorilor, pentru între¡inerea verosimilitå¡ii. La noi, de¿i folosite pe scarå largå îndeosebi la prepeli¡e ¿i gâ¿te, mijloacele electronice de atragere a sålbåticiunilor în båtaia pu¿tii sunt, potrivit legii, incompatibile cu activitatea de vânåtoare. Nu am auzit înså niciodatå ca vreun contravenient så fie descoperit ¿i sanc¡ionat. Pe vremuri, ingenio¿i ¿i experimenProfitul Agricol 10/2021

ta¡i, mae¿trii tagmei ¿tiau så aducå pânå la câ¡iva metri taurii de cerb la boncåluit, imitându-le glasul cu ajutorul „¡ilindrului” de lampå numårul opt, sau haita de lupi, chemându-i „cu oala”. Încå mai sunt vânåtori care nu trebuie så recurgå la mijloace artificiale pentru a

materiale sintetice, cu ajutorul matri¡elor. Gâ¿te ¿i ra¡e din lemn cioplit se fåureau în alte vremuri, pictate meticulos de mae¿tri ai penelului. A¿ezate pe câmp sau pe apå, dupå caz, cele din urmå echilibrate cu plumb ¿i ancorate cu sfoarå, pentru a nu fi råsturnate ori furate de vânt, aråtau, în lumina tulbure a crepusculului, ca un mic stol menit så între¡inå iluzia normalitå¡ii, a tihnei ¿i a lipsei primejdiilor pentru semenii lor zburåtori prin împrejurimi.

Eu însumi am amågit câ¡iva cerbi prin muget provocator produs în cåu¿ul palmelor ¿i prin båtåi cu toiagul în tufele din jur, ca semn al nervozitå¡ii unui ipotetic uzurpator. atrage unele vietå¡i aflate nu la foarte mare distan¡å. Eu însumi am amågit câ¡iva cerbi, rupându-i de alaiul ciutelor vigilente, prin muget provocator produs în cåu¿ul palmelor ¿i prin båtåi cu toiagul în tufele din jur, ca semn al nervozitå¡ii unui ipotetic uzurpator. Tot natural, ¿tiu så reproduc chi¡åitul ¿oarecelui ori vaierul iepurelui rånit, exerci¡iu datoritå cåruia mi-am adåugat în palmares multe vulpi ¿i câ¡iva câini hoinari, dupå cum s-a våzut – obi¿nui¡i så se descurce pe cont propriu în naturå, ca ni¿te veritabili prådåtori. Dacå sunt co¡ofene prin zonå, o cutiu¡å din material plastic cu câteva alice de patru milimetri, agitatå ritmic, face minuni: sunetul imitå perfect chemarea ¡årcilor, probabil la maså. La fel se comportå ¿i gai¡ele, dacå sunt stârnite cu glasul lor ar¡ågos, reprodus cât mai veridic, fårå nici un instrument. Cât prive¿te atrapele, acestea se produc acum în serie, bineîn¡eles din

Francezii, mari amatori de påsåret, mai vâneazå ¿i aståzi dupå tipicul tradi¡ional, îndeosebi porumbei gulera¡i, folosind atrape sofisticate, manevrabile de la distan¡å, în a¿a fel încât acestea så-¿i mi¿te aripile ¿i capul cu aparentå naturale¡e. În locul firelor lungi de altådatå, ac¡ionate din adåposturi bine mascate precum în cazul marionetelor, în zilele noastre în vogå este telecomanda. Dupå cum se vede, imagina¡iei ¿i dexteritå¡ii oamenilor le-a luat locul tehnica, un facil ¿i ieftin substitut. În final, trebuie remarcat faptul cå utilizarea chemåtorilor ¿i atrapelor face caså bunå cu alte douå metode de vânåtoare, dibuitul ¿i pânda, în func¡ie de specia vizatå ¿i de împrejuråri. Întotdeauna, e bine så fim pregåti¡i pentru orice situa¡ie, deoarece, departe de caså, vorba cronicarului, „cåin¡ele cele de apoi întru nemica sunt”.

Gabriel CHEROIU 61

PAGINA DE HOBBY Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 19 - 31.03.2021

Ion Costache 19.03.1956, director-adjunct ANIF Dånu¡ Radi¿ 19.03.1962, director revista Ferma Aurelia Måturaru 19.03.1964, redactor-¿ef revista Agricultura 365 Liliana Ionescu 20.03.1970, director comercial Summit Agro România Mihaela Dogaru 23.03.1971, director omologåri, Syngenta Iulian Ni¡u 23.03.1972, director na¡ional vânzåri Biochem Florin Zåbavå 24.03.1967, consultant piese de schimb, Claas Zamfir Marin 24.03.1968, director cercetare KWS Georgel Andron 24.03.1983, director vânzåri culturi speciale, Corteva Nicolae Popa 25.03.1953, director general adjunct Plå¡i ¿i Administrativ, APIA Anton På¿tinaru 26.03.1956, consilier-¿ef la Comisia pentru Agriculturå, Camera Deputa¡ilor Florin Marin 26.03.1979, director service ¿i piese de schimb, AgroConcept Mugur Cråciun 27.03.1955, director Departament Agriculturå, GRIVCO SA Maria Mocanu 27.03.1965, ¿ef laborator Bråila, KWS Adrian Sandu 29.03.1976, reprezentant produs ¿i agroservice KWS Adrian Rådulescu 30.03.1955, pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor din România 62

M\slini seculari, t\ia]i pentru lemn de foc Hotnews scrie despre cum måslinii seculari din Spania sunt tåia¡i pentru lemne de foc sau vându¡i ca obiecte decorative pentru grådinå. Pomicultorii din aceastå ¡arå apeleazå la måslini mai tineri ¿i mai productivi în speran¡a de a-¿i reduce costurile. Acum, nici Hotnews n-a aflat-o direct, ci a citit un reportaj în The Guardian. Care zice cå producåtorii spanioli s-au confruntat în ultimii ani cu o pråbu¿ire a pre¡ului uleiului de måsline, urmatå de un tarif de 25% plasat asupra produsului de cåtre administra¡ia Trump ca parte a råzboiului såu comercial cu Uniunea Europeanå cauzat de disputa privind subven¡iile din domeniul aeronautic. Numero¿i producåtori s-au chinuit så î¿i acopere måcar cheltuielile dupå pråbu¿irea pre¡urilor ¿i, în pofida unei reveniri lente, acestea råmân sub nivelul din 2018. Rafael Pico, pre¿edintele exportatorilor de ulei de måsline spanioli, afirmå

cå în jur de 70% din producåtorii spanioli de ulei de måsline au afaceri de mici dimensiuni care adesea se bazeazå pe metode tradi¡ionale de pomiculturå. Competi¡ia globalå cel mai probabil se va intensifica dupå ce UE ¿i SUA au ajuns la un acord pentru a suspenda temporar tarifele impuse reciproc în timpul administra¡iei lui Donald Trump.

Arin DORNEANU

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

ORIZONTAL: 1) Naturå moartå – Postul mare; 2) A ob¡ine confirmarea – Te¿ite la capete! 9 10 3) Exemplarul original – Î¿i ¡ine aurul în pungå; 4) Rea de gurå – Ultimii oameni; 5) Apar riscurile! – U¿oarå la suflet; 6) Pânza cu pove¿ti – Vin... mai târziu; 7) Sporitå ca vitezå – Capere... din Cipru! 8) Aråturile de toamnå – A nu sta la un pahar; 9) Luåri de contact; 10) Stau cu capul între bra¡e.

VERTICAL: 1) Fåcutå odatå cu trecerea vremii – Trage din sticlå; 2) Clådiri impunå8 toare; 3) Peretele nasului – Me¿ter al lem9 nului; 4) Mediu la istorie – Trecåtoare prin 10 depresiune; 5) Se profileazå recordul! – E ceva de vis; 6) Deschidere pentru teatru – Solu¡ia careului din Nr. 9/2021 Noroi pe uli¡å; 7) A pregåti råzboiul – Gåsit ORIZONTAL: MIEL - LOTCA; INDATORA - M; EV - COCARDE; RAR - PASTEL; ETANOL - ACI; in extremis! 8) Deosebit de u¿or – Domnii AMARUI - LO; ATAS - RUDAR; M - SOLITARA; pentru otomani; 9) Garajul bicicletei – OPALE - ILAR; RIGIDITATE. Aten¡ie måritå la serviciu; 10) Rup cu din¡ii. 7

Profitul Agricol 10/2021

Profitul Agricol nr. 10, din 17 martie 2021

Articles inside

Huzur de Moldova, un brand al fermierilor

România importå 95.000 de tone de floarea-soarelui din Argentina

Alian¡a i-a dat un ultimatum premierului